• Su,Hment lunar de tera,;; f; vista naturism,

al reviste; IIFOBMIlLA AS" • .

DOSAJI. MEDICAL

ALERGIILE DE SEZON
-Int. cu dr. RARE$ SIMU
- Remedii naturale

-MIGDALELE
DULCI
- Leacuri tirinesti
, ,
 CARTE. DE VIZIT'A
APR
Cometem
mina a biruit intunericul. Va
birui ~i in noaptea lnvierii.
cand vom lua "lumina de la
lumina", ~i in toate zilele
Sfintelor Pasti,
. , scanteietoare
precum cometel~ magice.
Dragi ~i numerosi cititori
ai Asului Verde, din stima ~i
dragoste . pentru dvs., va
facem urarea ca primavara
~i marea sarbatoare pascala
Doi pasi
- '
a In~elege
Vederea
lnviata de toate zilele, va
a~a de solicitat, tncat am a.'
lucrurile fara sa le vedem cu
exact: fara sa le constientizam :-.:!~
Pentru a redescoperi viata naturii. tre
observam amanuntul, particularul ~ ea,
A • <;and .ajungeti ~n padure, pe p.:i~. ~
camp, ill pnma dvs. phmbare de pr..;::::;a,,·ara,
alegeti un loc unde a rasarit iarba ~ priviti
spre pamanr. Priviti locul respectiv stand In
picioare, Yeti avea 0 imagine de ansamblu a
lui. Incercati apoi sa examinati mai arent ceea
ce vedeti. Yep descoperi 0 gramada de lucruri
pe care nu le-ati zarit prima oara: crengi rup-
te, lemne putrede, furnici, lastari care izbuc-
nesc d!n pamant.
• Ingenuncheati, pentru a privi mai de

J
A nul acesta, numarul
din Aprilie al Asului
Verde se nimereste
sa va imblanzeasca faptura,
sa va curete de necazuri, sa
va intareasca nadejdea ~i ere-
aproape. Yep vedea ~i alte detalii care v-au
scapat. Cu cat yeti privi mai atent, cu atat yeti
descoperi mai multe amanunte. Nu va grabiti
a credeti ca ati epuizat ceea ce e de vazut.
sa apara in luna dinta in vremuri mai bune, Dimpotriva; straduiti-va sa largiti aria desco-
Sfintelor Pasti. Mai pentru noi, toti. ~i pentru a peririlor dvs.
sunt trei saptamani ramane in traditia Un sfat: decar sa rataciti prin padure Iarii
, stramo- sa vedeti nirnic in profunzime, mai bine stati
pana atunci, dar lu- seasca, acum, cand presim- chiar sio jumatate de ora In fata acelui petie
mina sarbatorii pe tirea innoirii a inceput, va de pamant dezmortit, Incercand sa descoperiJi
- ---- cerem ien:are pen- unnele de viata din el. • _. ••. •••.• tiP I
care 0 asteptam a
ajuns. 0 alta lu- tru toate paginile MiroSul
La inceput, ni se va
mina decat cea a acestei reviste ~i parea ca natura (padu-
anotimpului ver- pentru toate cu- rea, crangul etc.) nu mi-
de, mai curata, bi- vintele scrise in roase a nimic. Cu toate
astea, atat in padure. c1it
ruitoare, de "din- care n-ati crezut, ,_~ipe camp, exista mi-
colo" . ~i parca care v-au inselat, resme permanente, de 0
simtind- sarbatoa-: asteptarile sau in subtilitate incredibila si
li se vor releva doar ce
rea, baba iarna s-a care n-ati, izbutit sa care
efortul de a le simp.
dus, ~i ea, pe pus- va regasiti. • Lasati-va stiipaniti de curio:ziIae
tii. Dupa atatea zile de frig ~i Pace sufleteasca, sanatate rositi coaja unui arbore; 0
mugure, un fir de iarba, pama
de ploaie, a iesit soarele. Du- si bucurie cat soarele!
, " coperi zeci de adieri diferite,
pa atata apasare pe lume. SANZIANA POP • Procedati invers: !i¥Z<lp. ~ rad3CUla
verdele crud si , ~ unui copac, asteptati sa vina spredvs. mires-
mele locului, Incercan<i.sa recnnoasten cum
cerul albastru se apropie, cum se disperseaza. cum se lnlo-
ne limpezesc ~i cuiesc.
noua simtirea La capatul acestor exercitii. poate putin
si .
, . sufletul. Sa
curioase, veti descoperi ca natura incepe sa
dobandeasca identitate, ca este plina de nuan-
ne bucuram ca te si profunzimi, plina de diferente, ca este
iarna s-a dus, ~ie', ca este profunda ~i magica. Plimbarea
dvs. nu va mai fi 0 trecere prin natura, ci 0
ca ziua e mai comuniune benefica, creativa, plina de bucu-
Iung a ca noap- rie, care vii va rasplati fizicsi spiritual.
tea si, ca arhan- ANDREICHERAN
ghelul de lu-

._..1
 .CUM sA TRAIM NATURIST

Oxigenarea verde
de primavari
• Inconjuratl-va de ion] negativi •

!
Oniinegativi sunt 0 adevarata unei cascade montane, pe malul
mana cereasca pentru starea unui lac natural sau pe tarmul ma-
noastra spirituala ~i fizica. rii, daca locuiti aproape de ea, 10-
Fiindca primavara a venita, pregati- curi unde ionii negativi se nasc din
ti-va sa porniti pe urmele lor, 1n descompunerea picaturilor curate
natura. deapa, Natura e atotputernica. Sub
Ce sunt ionii negativi? protectia ei ionii negativi ating
cifre define de cartea recordurilor
Aerul e plin de particule electrice _ opt mii pe centimetrul cub de aer,
care au castigat sau au pierdut un f tV d d trei .. d . .
., ata e oar rei nul e 10m po- rale de producere a ionilor la domi-
electron. De unde si numele ior de ...
.,
"ioni pozitivi" sau "ioni negativi". ZltIVI. ciliu. Ele constau In plasarea de plan-
"
Can d respiram, er patrund In orga- Cum facem rost de ei? te verzi In interior, mici oglinzi de
nism ~i actioneaza asupra unor • Daca traiti In 10- r----------, apa realizate cu ajutorul
functii fiziologice. Ionii negativi sti- curi nepoluate,' solutia unor bazine ce pot fi cum-
muleaza metabolismul celular, cresc este simpla: aerisiti cat parate de-a gata, fantani
tonusul mental ~i fizic ~i ne dau 0 mai des locuinta. E su- In miniatura, inconjurate
stare de bine. Dimpotriva, ionii po- ficient sa deschideti 5 cu pietre de rau etc.
zitivi participala procesul de ingus- minute fereastra pentru • Uleiurile aromate
tare a vaselor de sange din creier, a incarca Inciiperea de dispersate In casa ajuta, ~i
ceea ce duce la migrene, tensiuni ioni negativi. ~ ele, la crearea de ioni ne-
nervoase, hipeitensiune arteriala, • Daca traiti In gativi.
astm, insomnii. Cand cele doua ti- erase mari, poluate;;'J~~i-=========~
puri de ioni se afla 1n echilibru, totul .locuiti In zone Ie Cefel de
este In regula. Din nefericire, 1n lu- aglomerate din
mea no astra moderna, ionii pozitivi centru, atunci des-
plante
se afla In exces, din pricina poluarii chiderea ferestrei saalegem?
~i a electricitapi din aer. e mai degraba un E un lucru stiut.
pericol, ~i specia- plantele sunt orga-
Unde roiesc?· listii ne 1nvata sa nisme vii. Prezenta
Pentru a respira ionii buni, nega- utilizam un ioni- lor intr-o casa 0 um-
tivi, trebuie sa iesiti In natura. Nu e zator. In cauza se pIe de energie vitala.
nevoie sa-i cautati la capatul lumii. E afla un aparat e- In traditia orientala,
suficient sa ajungeti la 0 margine de lectric care pro- plantele verzi alunga
oras, in padure, In crang, 1n lunca, duce ioni negativi. L...--': =~ raul, taie liniile de
acolo unde "roiesc" fericiti In razele Poate fi cumparat din comert, iar uti- actiune a energiilor negative care ne
soarelui, sau pe malul unui parau, al lizarea lui este "unica": ionizatorul ameninta permanent. Plantele absorb
.--or-....,.., trebuie plasat emisiile negative ale persoanelor po-
obligatoriu un- somorate, angoasate, depresive etc.
deva in mijlocul Staturi utile:
camerei, pentru
• Evitati plantele cu tepi sau cu
ca ionii negativi frunze ascutite, Sunt-agresoare.
se distrug ime-
• Pentru interior, alegeti plante
diat ce intalnesc cu frunze grase ~i rotunde.
un perete.
• FIorile din vaze au efect
• Dar cea pozitiv doar cat sunt proaspete. Cele
mai buna solu- ofilite degaja energii negative,"
tie 0 reprezinta
metodele natu-
RODICA DEMIAN
AS verde -Anul XVI, nr. 176. aprilie 2019 .3
 ,DOSAR MEDICAL

ALERGII
~,

Dr. RARESSI
,
medic specialist in imunologie clinici ,i
alergologie, cu competen~inhomeopatie

"Dam ne confnIntim QI~O~cealacare

pare di nu se mai sm. indifermt de
remediile admirBrate. Conduzia 5te da~:
avem ae-a tace QI 0 alergie!"
prietati fizice ~i chimice speci- ele implicate In aparitia alergiilor.
1 fice, care atunci cand intra in Dintre acestea, amintesc urzica, am-
1 contact cu organismul produc brosia. pelinul, pdtlagina, mdcrisul
1 - Ne bucurdm de parfumul pri- anumite modificari si declanseaza etc. Polenurile provoaca doua mari
I, melor flori, iar mugurii au explodat reactii ill cascada, la ni,velul sistemu- categorii de alergii: rinita alergieii
in verde crud. E primdvard - ano- lui imunitar. Dar nu orice substanta sezonierii (care deseori este asociata
timpul rena1terii,pe care mu~ti t/in-, poate fi alergenica; alergenul trebuie si cu conjunctivita alergicdy ~i ast-
tre noi l-au a1teptat cu neriibdare, sa aiba anumite dimensiuni ~i 0 mul broRfic alergic.
dar pe care alpi il detestd, din cauza structura chimica bine delmita pentru • ••
nepldcerilor pro vocate de alergiile a putea declansa In organism acele Mucegcllul, praful ~ ammalele
sezoniere. Din ce cauzii sufera an de reactii capabile sa provoace boala . - Despre alergia lamucegai nu
an acesti. oameni, domnule doctor? , alergical se 1tie mare lucra.: ,
- Alergiile se manifests eel mai - Polenul este un alergen sezo- - Mucegaiurile sunt 0 sursa im-
frecvent primavara, sezonul In care nier de care nu prea ne putem feri... portanta de alergeni, acestea fiind
natura explodeaza la viata, ceea ce Toate polenurile pla-J!telor sunt lafel prezente ill toate anotimpurile. Dupa
favorizeaza aparitia polenurilor. Tot de periculoase? cum se stie, exista foarte multe tipuri
primavara se dezvolta ~i anumite ti- - Polenurile reprezinta principala de mucegaiuri, dar in alergologie
puri de mucegaiuri, din cauza umi- . categoriede alergeni sezonieri, dar , sunt Impaqite in dona mari categorii:
ditatii crescute ~i a diferentelor mari nu orice tip depolen provoaca sensi- de interior ~i de exterior, cele din
de temperatura dintre zi ~i noapte. bilizari ale- organismului. De exem- urma fiind mai periculoase, ill special
Din nefericire, numarul persoanelor plu, polenul florilor omamentale nu primavara ~i'toamna, cand umidita-
care se confrunta cu alergiile prima- este alergizant. Polenurile "vinova- tea aerului este mai mare dedit in
vara este dince In ce mai mare. Con- te" de provocarea alergiilor sunt ce- restul anului. Dar simucegaiurile de
form unor studii, circa 50% din le de graminee (ierburile cu spic ce ' interior (care se dezvolta ill medii cu
populatia globului sufera de afectiuni fac parte din compozitia gazonului), igrasie sau in instalatiile de aer con-
alergice care afecteaza in special polenurile de cereale. (grdu, orz, ditionat defecte) se pot dezvolta pe
tractul respirator. Rinita ~i astmul ovdz; secard), polenurile de arbori tot parcursul anului si sunt la fel de
bronsic sunt cele mai frecvente boli (mesteacan, arin, alun, salcie, 'plop, periculoase pentru persoanele sensi-
alergice cu care se confrunta pa- stejar, ulm, platan, salcie, tei etc.) bile. De altfel, delimitarea nu este
cientii in aceasta perioada. Alergiile sau de pomi fructiferi - mar, par, foarte stricta, deoarece unele muce-
respiratorii sunt cauzate de diversi piersic etc. De asemenea, polenurile gaiuri apartin ambelor categorii - se
alergeni - produse organice cu pro- de la a~a numitele "buruieni" sunt ~i dezvoltaatat in interiorul casei, cat ~i

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019. 4

, ..t

In aer liber.
exterior sau Sporii mucegaiurilor
de interior de
sunt vehicu-
Iati de curentii de aer si ajung ill caile
respiratorii, ~nde decian~eaza reactii
alergice Ia persoanele sensibile.
- Alergiile sezoniere dispar oda-
m cu alergenul implicat in declan-
sarea crizelor?
, - Perioada In care pot aparea
alergii sezoniere variaza ill functie de
tipul ~i prezenta alergenului In na-
tura, Spre exemplu, sensibilitatea Ia
poienul de arbori se manifesta din fe-
bruarie pana In septembrie, cu un
varf In Iunile martie-aprilie ~i iunie-
iulie, In functie de specie. Perioada
cu probleme Ia polenul de ierburi ~i
graminee se intinde din martie pana
In octombrie, cu varful in Iunile apri-
lie, iunie, iulie si august - in functie
de specie. Perioada ill care pot aparea
manifestari neplacute Ia mucega-
iurile de exterior dnreaza din aprilie
pana ill octombrie, cu un v1irf In
lunile iunie, iulie ~i august.
Dar sa nu uitam ca multi dintre
cei alergici la polen sau la mucegai
sunt sensibili ~i la alergenii pereni ~i
pot face alergii mixte. Cei mai free-
venti alergeni pereni se gasesc In
praful de casd, ,-------------------,
In care exista
combinatii de
particule orga-
nice. Si nu ma
refer aici la pra-
ful obisnuit, pe
care-I intalnim
afara, Multi
confunda pro-
blemele provo-
cate de praful
inert cu alergia,
dar in acest caz
e yorba despre un efect iritativ ne-
specific, n-are nicio legatura cu aler-
gia. E adevarat, ill schimb, ca acest
praf poate sa agraveze rinita si ast-
mul bronsic - atat cele alergice, cat
~i non alergice. Praful de casa con-
tine acarieni, fungi, micelii, resturi de
insecte, scuame de animale, fibre
textile. Alti alergeni provin din puf ~i
pene - de la pasari de casa ori din
articole vestimentare, perne, plapumi
~i saltele. Toate aceste mici particule
alergene pot cauza 0 'rinita alergica
persistenta. Pentru ca sunt prezente
In casa mereu, indiferent de anotirnp,
Ie inspiram ~i simptomele rinitei aler-
gice pot persista tot timpul anului!
DOSAR MEDICAL
pereni
i
Alt alergeni
provin
de Ia animalele
r;~~~~~~~~~~~~i~~ 'h1:~l~~~,~
de casd: descu-
amari tegumen-
tare sau 0 com-
ponenta din sa-
liva, numita ~.--..--
proteina saliva-
ra. Cele mai
frecvente sunt
alergiile Ia pi-
sici si Ia caini,
dar pot aparea
si Ia aIte ani-
male domestice
ori de companie:
hamsteri, por-
cusori de Guineea, iepuri, oi, cai etc. La prima vedere par simptome usor
0 categorieaparte de alergeni de suportat, tnsa daca acestea persista
pereni 0 reprezinta alergenii profe- ne pot da viata peste cap - ~i nu e 0
sionali, care sunt implicati in aparitia gluma!
rinitei alergice profesionale, intalnita - 0 alergie sezonierd este u§or
la cei ce lucreaza intr-un anumit me- de depistat? ,
diu ~i la care simptomele apar doar la - Pentru stabilirea diagnosticului
locul de munca. de rinitd alergicd sau astm bronsic
Mai rar pot sa apara ~ialergii ali- alergic, principalele afectiuni aler-
mentare.De obicei, alergia la ali- gice care apar sau se agraveaza pri-
mente se manifesta la nivelul mu- mavara, facem in primul rand anam-
coaselor ~i al pielii (prin urticarie ~i neza (pacientul ne descrie simpto-
angioedem mele neplacute cu care se confrunta,
umflarea bu- ne spune de cand are aceste mani-
zelor, ochilor festari etc.). Apoi urmeaza un ex a-
sau extremitati- men de specialitate al nasului si al
lor). Totusi, cailor respiratorii, faza in care doar
sunt rare cazu- putem banui cauza alergiei. Pentru a
rile In care in- stabili cu exactitate cauza bolii aler-
gestia unui ali- gice trebuie sa facem teste specifice.
ment declan- Importante sunt cele care pun in
seaza manifes- evidenta sensibilizarea pacientului la
tarile rinitei sau unul sau mai multi alergeni. Putem
ale astmului folosi teste cutanate, la care urmarim
bronsic alergic. reactia pielii la diversi alergeni (exis-
- situatia este ta truse speciale cu extracte aler-
mai frecvent intalnita la copiii mici. genice standardizate), sau analize de
sange (Ig E specifice). Aceste teste
"cauza bolii se st:abil~ prin pot fi facute la absolut orice varsta,
teste specifice" chiar si Ia copiii mai mici de un an
(totusi e bine ca testarea sa fie efec-
- Cu ce simptome se confruntd
tuata dupa varsta de 4 ani, cand siste-
de obicei persoanele alergice?
mul imunitar este bine dezvoltat!).
- Exista 0 serie de simptome spe-
In cazul astmului bronsic alergic
cifice alergiilor sezoniere, dar multi
diagnosticul este mai usor de stabilit,
pacienti le confunda cu racelile ba-
daca surprindem pacientul in criza.
nale, frecvent intalnite primavara,
In caz contrar, Iucrurile se cornplica,
din cauza diferentelor de temperatura
deoarece exista pacienti Ia care intre
de Ia 0 zi Ia alta: stranut, mancarimi
crize DU observam nicio modificare
Ia nivelul nasului, urechilor si ochilor
clinica. De aceea, pentru un diagnos-
(plus Iacrimare, daca alergia este
tic cert sunt utile anumite investi-
asociata si cu conjunctivita), obstruc-
gatii, in special probele respiratorii.
tia cailor respiratorii (nas infundat),
Pe baza aces tor teste {'utem stabili
mancarimi Ia nivelul faringelui etc. '
AS verde - Anut XVI, nr. 176, aprilie 2019. 5
 DOSAR MEDICAL
voltarea acarienilor, cat ~i pentru tate, in special cele virale. De aseme-
dezvoltarea mucegaiurilor. Asadar, nea, exista ~i tratamente medicamen-
nu e de mirare ea fac alergii! toase implicate in dezvoltarea aler-
Un rolla fel de important 11 are giilor. Aici mentionez efectul nociv
~i expunerea la poluanti, inclusiv la al tratamentelor antibiotice Inexces,
fumul de tigara. Aceasta este una mai ales la copiii mici. Folosirea re-
dintre cauzele pentru care afec- petata, nejustificata, a acestor trata-
tiunile alergice sunt mult mai free- mente in cazul infectiilor respiratorii
vent intalnite in tarile dezvoltate, virale creste riscul de aparitie a rinitei
industrializate, u~de poluarea este alergice ~i a astmului bronsic alergic.
din ce in ce mai mare ... Sunt tipice cazurile de copii care
racesc des, sunt tratati cu antibiotice
"Alimentele procesate contin din ce in ce mai puternice ~i apoi
cantititi uriase de substante in:raAintr:un.cerc vicios, aritibi~ticele
• <; ' • ..' scazand m nmp puterea de aparare a
c:hlml~ ?! fav~ organismului. Ulterior, acesti copii
apa~ alergnlor' au un rise foarte mare sa dezvolte 0
In categoria factorilor favori- afectiune alergica! In cazul copiilor
zanti ar trebui incluse si alimentele alergici, daca se iau masuri din timp,
procesate sau mancarea de tip fast daca se efectueaza teste ~i tratamente
.. .. food, care contin cantitati uriase de corecte, se pot evita toate aceste ma-
diagnosticul de astm bronsic alergic substante chimice (E-uri) ce favori- nifestari neplacute, cu impact negativ
c~~ar ~i l~ ~bsent~ ori~m:or manifes- zeaza aparitia alergiilor - fapt do- asupra calitatii vietii. E foarte clar
~at:I.Stabl~rrea etlOlogle.1.este fo~rte vedit prin studii de specialitate. ~i in pentru un medic alergolog cu expe-
importanta pentru stabilirea masu- acest caz, alimentatia conteaza foarte rienta, dupa 0 simpla anamneza, ca
rilor terapeutice pe care urmeaza sa mult! Trebuie ev'itata total hrana are de-a face cu 0 alergie, de care pa-
le aplicam~ ~ .. . '. procesata: rnezeluri, conserve, dul- cientul poate scapa simplu, efectuand
- Pe langa ~le~genll d:!rect im- ciuri industriale, ulei rafinat, produse teste1e specifice ~i ulterior urrnand
plicati
T"
, existd st alii facton care fa- de panificatie realizate din felina alba,
" 10· ,
tratamentul adecvat .
, alergii r sezonie- zahar rafinat si, toate acele alimente
vorizeazii aparitia _ Ce complicatii, pot induce aler-
re? nocive despre care s-a tot scris in giile sezoniere?
- In general,bolile alergice se Formula AS si Asul Verde - nu le - Desi alergiile nu pun In pericol
dezv.olta pe ~n te~en predispozant - repet eu acu~, pentru ca lista e ne- viata pacientilor, exi~ta .~itua~ii in
nurmm acesti paclentlpersoane ato- sfiirsita, din pacate l E bine e sa ne care pot aparea complicarii, mal ales
pice. Terenul alergic este ereditar, ali~entam sanatos cu totii, nu doar in cazul astmului bronsic, afectiune
!iinvd ~eter~~n~t ge.netic, ~~i exi~ta persoanele alergice. Pri~avara pu- ce poate da stari de sufocare..:r~ a~es-
mea din copilarie, chiar daca orgams- tern sa mancam verdeturi de sezon te cazuri, tratamentul eu antibiotice,
mul. nu ~ii ~em~e clare s~u ~u ~~ , (sunt pline pietele de ~rzici, stevie, administrat in necunostinta de c~uza.:
mamfesta am la rand. Trebuie sa ~t* spanac, lobodd, ldptuci, salatd, cea- pe termen lung, nu face decat sa
ca cei care au in fa~ilie 0 persoan~ pii verde etc .), sa ne preparam salate scada rezistenta organismului !a ~ler-
atopica sau un parinte cu 0 boala vegetale sau sa gatim acasa bucate gii. Prin urmare, aceste afectiuni ne
alergica au un rise mult mai mare de din carne slaba, procurata din surse pot ascunde adevaratele cauze ale
a dezvolta 0 alergie pe parcursul de incredere nu din supermarket! manifestarilor neplacute persistente,
vietii.Jn functie de anumite conditii, Un alt factor cu rise crescut de pe care de multe ori suntem tentali sa
persoanele atopice pot dezvolta una aparitie a alergiei sunt infectiile repe- le ignoram sau sa le confundam. Insa
sau mai multe alergii. Fac-
torii care favorizeaza aparitia
alergii~or s~nt d~~tul de nu:
merosi. eel mal lmportantl
sunt reprezentati de expu-
it I~'6t'"'. '

4:
..'::
' (/';Y~"':
_
·".0
..'.~."
••\ ~..~~t.
,
If' I
daca tinem la confortul nos-
tru fi~ic, un gest firesc este

-
s~ mergem la un control me-
dical.
Existd recomanddri
nerea constantd La cantitati""
crescute de alergeni. vs dau
~n Ae~e~plu d~stul d~ d,:~
):~7{;C Prlnclpalll _.
·:,:·~~:·C; .I.r •• nl l ":::i- . ~.
I'D-' {'. ,. - ..\

'----
r
generale pentru persoanele
c~re suferd de alergii sezo-
mere? v A .
mtal~It ~n.pract~ca me~l~ala. ",:~~ .11••••nt.rI .~1 . ~pJr -.;-~ ';1':~\ - EXl~ta c.~teva regul.l d~
multi dmtre cer alergici 10- , /~ 1;'--' ~:j.'. care pacientn ar trebui sa
cuiesc in case vechi, cu ~~,. .'" tina cont.pe cat posibil.Per-
multa mobila, cu sute de ~~~~~ ~.'.'- ~oaneloralergicelapolenle
carti, cu multe covoare ~i • • ~~. - ~. __ este recomandat mediul umed
carpete, locuinte neaerisite ~. ~-,, ,'. ~--. din zona litoralului, care
sau cu igrasie, care ofera un :", ~\,.5k:'fJ1!!~' ., reduce circulatia polenului,
mediu propice atat pentru '.. -~/ "2£ri"'*"" ~, '"', - in timp ce persoanelor
acumularea prafului ~i dez-
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 6

..I
.,.------------------------------,---,----_ .._---_.

DOSAR MEDICAL
alergice la mucegaiuri le este.total camente orale. care au rolul de a centratia alergenului, cat si de alti
interzis mediul cu umiditate crescutd, bloc a actiunea histaminei), spdldturi factori' nespecifici, iritanti cri muco~-
despre care se stie ca favorizeazii cu solutii saline, administrare de cor- sei nazale. De exemplu, daca 0 per-
dezvoltarea mucegaiurilor. Legat de ticoizi cu actiune. antiinflamatoare soana alergica la polen merge prima-
modul In carese pot diminua reac- asupra mu~oaselor nazale sau vara In zone cu vegetatie abundenta
tiile alergice, celor cu alergii cauzate bronsice sau corticoterapie sistemicd risca 0 agravare a rinitei. Printre iri-
de polen le recomand sa faca plim- (administrarea de corticoizi pe cale tantii nespecifici care pot agrava
bari In aer liber dupa ploaie, sa-~i orald sau injectabilii), rezervata doar simptomatologia rinitei alergice se
spele ~i sa-~i schimbe hainele zilnic, cazurilor extreme. In tratamentele· numara mirosurile putemice (par-
sa evite uscarea acestora In spatii homeopate sunt indicate mai multe fumuri, detergenti), fumul de tigara,
descoperite, sa faca dusuri calde . remedii, dar acestea trebuie strict schimbarea temperaturii (trecerea de
dupa fiecare iesire din casa, sa evite individualizate, In functie de la cald la rece sau invers), curentii de
deschiderea geamurilor etc. Reactiile particularitatile pacientului. aer rece, ceata, umezeala.
neplacute ale alergiilor la mucegai se Nasul este un filtru .care impie-
pot reduce prin evitarea spatiilor RINITA ALERGICA dica particulele straine din aer sa
umede, neaerisite ~i a iesirilor la aer - Va rog so,ne dasi cdteva detalii patrunda In profunzimea sistemului
In zone cu umiditate ridicata, despre rinita alergicd §i astmul respirator. Dar rolul de protectie a
-In ce constd traiamentul aler- bronsic alergic - boli frecvent In- nasului pentru restul aparatului respi-
giilor sezoniere? talnite primdvara. rator este limitat, deoarece particu-
- Tratamentul specific sau imuno- - Voi Incepe cu rinita alergicii - lele mai mici de 3-4 microni nu mai
terapia (desensibilizarea pacientului)o .afectiune frecvent intalnita (con- sunt filtrate, iar printre aceste par-
'poate fi recomandat numai dupa ce form unor studii, circa 20-25% din ticule se mai "strecoara" ~i granule
se identifica tipul de alergen irnplicat
populatia planetei sufera de de polen, spori de mucegai,
In declansarea bolii alergice. Dar tra-
aceasta boalal), cu evolutie praf de casa, peri de ani-
tamentul este de durata, iar pacientulcronica, pe tot parcursul male, substante chi-
poate sa ramana In continuare aler- anului, .dar ale carei mice etc. In' aceste
gic, chiar daca diminuarea reactiilor simptome neplacute conditii, nasul este
neplacute este evidenta. Imunote- se exacerbeaza In primul care sufera
rapia specific a poate fi realizata atat
perioadele de expu- atunci cand apar
I

prin metode alopate, cat ~i homeo- nere la alergeni, lu- probleme legate
pate, care sunt mult mai eficiente. cru valabil si In de sanatatea siste-
Pun accent pe homeopatie, deoarece cazul bolnavilor cu mului respirator.
prin metodele alopate se poate face alergii sezoniere. Rinita alergica
desensibilizarea pacientului pentru Manifestarile rinitei poate debuta In co-
maximum doua tipuri de alergeni In cronice alergice se con- pilarie (chiar la co-
acelasi timp. In cazul alergiilor mul-funda cu 0 raceala prelun- pilul mic), dar mai
tiple, tratamentul nu are eficienta! gita. Unii pacienti se plang frecvent In adolescenta
lata de ce e indicata homeopatia, ca "racesc usor" , darnu fac febra, sau la adultul til.nar.Persoaneie
care poaie oferi un tratament eficientaltii se plang ca sufera de 0 raceala atopice care se expun In timp la
pentru 0 desensibilizare globald, care nu mai trece. Principalele simp- alergeni devin sensibile la actiunea
indiferent de numdrul de alergeni tome ale rinitei alergice sunt: rinoree acestora. Organismul poate sa tina
implicati In declansarea alergiei. In (scurgeri de secretii apoase din nas); sub control alergia 0 perioada, caz In
plus, d~rata trat~entului este mai
striinut repetat, In salve; obstructie care individul, aparent, n-are nicio
scurta (minimum 6 luni) decat a celui nazald, cu dificultdti de respiratie si problema. Dar la un moment dat, In
alopat (intre 3 ~i 5 ani), iar costurile
prurit (mancarime nazala). De~eori, functie de starea sistemului imun sau
sunt mult mai scazute , Daca pa- aceste simptome sunt insotite de de depasirea unui prag de sensibili-
cientul opteaza pentru un tratament manifestari la nivelul altor organe: zare, rinita incepe sa se manifeste, iar
homeopat, pe durata terapiei se irn- apar ldcrimarea abundentd, maned- pacientii sunt surprinsi sa afle ca sunt
pun anumite restrictii: evitarea cofei-
rimi si roseatd a ochilor sau maned- alergici la ceva la care inalnte n-
nei, a alcoolului, a' mentei ~i a cea-rimi'la niveiul urechilor, faringelui aveau probleme ... Odata declansata
iurilor aromate. .
sau laringelui. Un simptom mai pu- boala, In functie de alergenul impli-
...:.Totusi, tratamentul dureazd cat, simptomele apar In tot cursul
tin caracteristic este tusea iritativd,
foarte muftI Nu existd solutii de sto- care poate sa apara In urma scurgerii anului la alergenii pereni sau intr-o
pare sau de diminuare d crizelor secretiilor nazale In faringe, ceea ce anumita perioada, la alergenii sezo-
alergice-imediat ctind apar? irita laringele, traheea ~i bronhiile nieri. In ambele cazuri, intensitatea
- Pe langa tratamentele de fond, mari. Uneori, acesta poate fi unicul simptomelor variaza In functie de
care pot sa asigure vindecarea com- simptom al rinitei alergice! In cazu- starea organismului, a sistemului
pleta (mai ales eel homeopat), exista rile cu evolutie indelungata poate sa imun ~i de cantitatea de alergeni la
~i unele tratamente sirnptomatice - apara ~i anosmia (scaderea sau dispa- care se expun pacientii. Pot exista
atat alopate, cat ~i homeopate: ad- ritia mirosului). Toate aceste mani- perioade lungi, ani intregi in care
ministrare de antihistaminice (medi- festari sunt influentate atat de con= bolnavii n-au problerne sau simp-

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019. 7

 DOSAR MEDICAL
tomele sunt minime. Din fericire, 0 sensibilitate exagerata a acesteia, priu-zisa ~i ierea eetii
simptomatologia se amelioreaza oda- care duce la aparitia unor rnodificari respiratorii.
ta cu inaintarea in varsm, chiar pana la nivelul peretelui bronsic siingreu- Tratamentul __ ~
la disparitie, dupa 50 de ani. neaza patrunderea, dar mai ales eli- componente: terapia
Tratamentul alopat se adreseaza minarea aerului din plamani. Free- pia de fond. Cea de-
simptomelor care apar in rinita aler- venta astmului bronsic alergic este urmatacontinuu 0 perioad.a
gica ~i trebuie efectuat in perioada de mai redusa decat a rinitei alergice: lara intreruperi, pentru ca n:n:nnen
expunere la polen. Tratamentul este circa 5% dintre adulti ~i 10% dintre nu -vindeca afectiunea, ci
eficient, dar nu actioneaza asupra copii sufera de aceasta boala, sub control. Daca crizele apar ia m-
terenului alergic, ci doar reduce Majoritatea cazurilor de astm tervale mari de timp, medicatia nu
inflamatia de la nivelul mucoasei bronsic cu debut sub 40 de ani se do- este neces~a. ~ns~chiar daca paeien-
nazale, ameliorand simptomatologia. vedesc a fi alergice. Incidenta ma- tul nu mal are cnze, tratamentul nu
Pacientul se simte bine atat timp cat xima este in copilarie.jntre 4 l1i 8 ani.se intrerupe decat la indicatia medi-
urmeazatratamentul, dar daca-l Dupa aceasta varsta apare 0 amelio- cului curant. ~n crize se folosesc, de
intrerupe, simptomatologia revine. rare a boIii, cu exacerbare ill adoles- regula, bronhodilatatoare cu actiune
Principalele c1ase de centa sau la adultul rapida - Salbutamol spray, de exem-
medicamente utile in tanih-. fu aparitia plu. Daca nu ~ed~az~, ~e pot, folosi
rinita sunt solutiile ~'. astmului bronsicprep~ate cortlzor:l1ceinjectabile, ~~-
saline cu apa de mare, . alergic sunt impli- rosoli cu bro.nhodllatat?~e, m~cohtl-
antihistaminicele ~i cati aceiasi alergenice~ bronhodll.atatoar~ mJ,ectablle sau
derivatii de cortizon. ... care sensibilizeaza oxigenoterapie. Medicatia de fond se
~n cazIirile extreme, in ~ ~ • organismul si apoi pre~crie in fu~ctie de gradul de ~~-
care bolnavul are ,t.... declanseaza boala: ven~te a .bol~l..~n prez~nt se utll~~
polipimari sau zone 1'--," polenuri. mncega- zeaza m~caf1e inhalat~ne moderna.
ale mucoasei nazale i all iuri, praf de casa, sprayun cu ~fecte antiinflamatoare
,' fi ~ ,. - sau bronhodilatatoare. la care se pot
h ipertro late, se poate " acanem, put. pene, ",x ral - '1
' . hi . I .. 'd de aU4u!!a preparare 0 e. ill cazun e
interveni c lfUrglca - pen Sl epl erm . - fa F' , ~
I . in radi . 'I rezistente tratament. iecare cnza
c aSlc sau ~ pnn ra 10- .~
-. alllma e etc. . treb we . tratata- cu maxuna
'v'
senOZl•tat e,
frecventa. A,stmul ~T?~l~ penrru ca poate evolua spre 0 stare de
.Tratamen,tul alte~- al~rgic se m~oLa rau Cb~C. cu insuficienta repira-
nativ se poat~ face prm " " pnn senzatla ~ torie ce poate conduce la deces!
cro.mo.ter~ple.(sl!nt recomandate cu: se~e ~~. aer, ' asa cum. o. descnu Trazameruul alternativ presupune
lonle indigo ~l~lOlet),presopu~ctura ~a~lentll. De f~?t,~unt trei slmp,to~e cure de dezintoxicare (regim Osha-
(punct1;l1~~ urure 'al de~e:ulUl ma~e tl?lC~ ~ale bolii: dlS!mee (resprra.p-: wa, cera cu argila, cu oua de prepe-
cu eel aratat<:,rde I~ mana -. trebuied.lficlla)',tuse uscat~ sau prod~ctl~a :i~). cromoterapie (se utilizeaza lu-
masat eel putm 5 minute pe zi), plan- ~l wheezing - un suierat la respirane, mina indi 00 violet, rosu, galben si
te. medicinale .~iremedii homeopa,te. d~t ~e ingust~ea cailor respir~to~i po~a1iue -.: uItimele doua pentru
Dmtre remediile homeopate arrun- rrucr. Aceste simptome apar periodic, tra.ta:mentulde fond) si tratament ho-
tesc: Atlium cepa - indicat atunci cu 0 frecventa care depinde de gra- meopat, cu remediil~ Sulphur, Nux
c~nd su~t 'p:ezent~ ~impt?mele cla- vitatea b~lii, prec~m ~i de ~xpunerea vomica. Lachesis. Aconitum, Arseni-
sice de nmta alergica cu nnoree care la factorii alergeni cauzali. In unele cum album. Calcarea carbonica, Ka-
irita nasul ~i buza superioara, Iacri-cazuri, crizele sunt declansate de lium carbonicum (fiecare remediu
mare, stranut in salve; Euphrasia - efort, mai ales in cazul tinerilor. Cri- are indicatii bine stabilite ~i de aceea
indicat atunci cand secretia lacrimalazele de dificultate respiratorie, mai trebuie recomandate de medic).
este iritanta ~i ochii apar rosii ~i ales in cazurile usoare, dispar spon- ***
injectati; l-lYethia - indicat cand pre-
tan dupa cateva zeci de minute. Pot Daca ne confruntam Cll 0 raceala
domina mancarimea la nivelul nasu- sa apara cu 0 frecventa variabila - de care pare di nu se mai sfarseste,
lui, ochilor, urechilor sau In cerul la cateva pe an la cateva pe sapta- indiferent de remediile administrate,
gurii; Arum tryphillum - indicat mai mana, mai ales in prezenta alerge~~ concluzia este clara: avem de-a face
ales copiilor care au nasul ~i in nilor. ~ntre crize, pacientii aparent nu cu 0 alergie! Iar pasii de urmat sunt,
special buzele foarte iritate, chiar cu
au niciun fel de, probleme. cu riscul de a ma repeta, urmatorii:
sangerare: Sabadila - indicat atunci De multe ori, crizele de astm control de specialitate. stabilirea ti-
cand predornina stranutul ~i simpto- bronsic alergic se confunda cu dife- pului de alergen si urmarea tratamen-
mele apar mai ales In aer liber sau larite infectii respiratorii (traheite, tului indicat de medic. Ar fi pacat sa
contactul cu polenul. bronsite, pneumonii), iar bolnavilor lasam acest anotimp superb sa, se
li se administreaza gresit antibiotice, trans forme intr-un cosmarl
ASTMUL BRON~IC care n-au niciun efect. E adevarat ca FLORENTIN POP A
ALERGIC pacientii cu astm bronsic .sunt mai
D-l dr. RARE~ SIMU poate fi
Astrnul bronsic este 0 afectiune sensibiii la raceli, care trebuie tratate
corespunzator, insa trebuie facuta contactat la Centrul de Sanatate si
cronica a plamanilor, caracterizata
Via/a "Armonia" din str. Italian;;'
prin inflamatia mucoasei bronsice ~i diferenta intre criza astmatica pro-
~~::~~~~~~~:- __ ~~~~~ ~~ ~ n~13,ap.3,Sector2,Bucure§ti,
AS verde Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019.8 Foto: DREAMSTIME(4) tel. 0314379.629,0766298.458

'.I.

Tratamentul naturist
al alergiilor sezoniere
E ste 0 categorie de afectiuni in
care aportul medicinei natu-
rale este tot mai necesar. De ce? Pen-
tru di, deocamdata, medicatia clasica
se adreseaza simptomelor alergiilor,
nu si cauzelor profunde. Recurgerea
la spray-uri pentru desfundarea na-
sului, la inhalatoare pentru usurarea
respiratiei ori la diverse crem~ contra
alergiilor pie1ii este de mare ajutor pe
moment, dar problema persists. So-
lutia eficienta pe termen lung, pentru
prevenirea ~i combaterea alergiilor,
este fara doar i poate tratamentul
natural. Terapia cu medicamente de
sinteza e te foarte utila in fazele acu-
te ale alergiei, cand pacientul are
simptome foarte puternice, care ii
pun viata ill pericol. In schimb, re-
mediile naturale constituie mijlocul
prin care pot fi corectate reactiile
sistemului imunitar, ajutiind la ame-
liorarea sernnificativa sau chiar la
disparitia simptomelor bolii alergice.
Plante medicinale de uz
intern
• Panseluta siilbaticii (Viola tri-
color) - se acfuunistreaza sub forma
de extract, obtinut din partile aeriene,
conditionat stib forma de capsule. De
regula, se ia cdte a capsula de pan-
selutd sdlbatica, de patru ori pe zi, in
cure de 60 de zile, cu trei sdptdmdni
de pauzd. Acest remediu foarte sim-
plu are efecte neasteptat de puternice
contra alergiilor la polen, la semin-
tele unor plante, la praf ~i pulberi in-
dustriale etc. Actiunea extractului de
panseluta salbahcii este sistemica,
adica la nivelul intregului corp. Mai
intiii de toate, aceasta planta mobili-
zeaza toxinele si substantele in exces
din organism, ajutand la eliminarea
lor prin fecale si urina si facilitand
astfel reactia 'de auto-vindecare.
Apoi, acest ;emediu ajuta la elimina-
rea reactiilor alergice la nive1ul cailor
respiratorii superioare ~i medii, reac-
tii care sunt cele care intretin sinu-
iitele sau rinite1e cronicizate, bron-
sita alergica, astmul.
• Astragalus (Astragalus mem-
branaceus, A. mongolica) - princi-
pala functie a acestui remediu este
aceea de imuno-modulare. Ce in-
seamna aceasta? Faptul cii r~dacina
DOSAR MEDICAL
~~ -~ - -
acestei plante ajuta organismul deo-
potriva sa lupte mai eficient contr~
microorganismelor patogene, dar ~l
sa previna reactiile excesive ale sis-
'temului imunitar. Extractul de as-
tragalus este eficient atiit pentru
prevenirea, cat si pentru combaterea
bronsitelor cu componenta alergica, au un puternic efect de reglare imu-
precum si a rinitelor sau sinuzitelor. nitara ~i antiinflamator (respirator,
De asemenea, este eel mai bun reme- cutanat), fiind supranumiti ~i corti-
diu cunoscut pentru a preintampina zonul natural. Se administreazd sub
aparent banalele raceli , de la care forma de macerat glicerinat, din care
apar cel mai frecvent cornplicatiile se iau cdte 50 de picdturi, de trei ori
alergice ale cailor respiratorii medii. pe zi, in cure de 30 de zile, ell 15 zile
Se administreazd sub forma de capsu- de pauzd. Sunt recomandati atat in
le cu extract uscat (200 mgj, cdte 6 rinita ~iIn sinuzita alergicaa, cat ~iIn
pe zi, in cure de 10-14 zile. In maga- dermatitele de contact, pentru redu-
zinele noastre se gaseste produsul cerea intensitatii reacjiilor la diferitii
TELOM-R ALERGO. fabricat de la- alergeni. Pentru persoanele la care
boratoarele romiine ti DVRPharm, afectiunea se agraveaza odata cu po-
care contine un extract de astragalus lenizarea, odata cu racirea sau odata
extrem de concentrat. cu care s-au ob- cu mcalzirea vremii etc., se recoman-
tinut rezultate foarte bune in alergiile da ca aceste cure cu muguri de coa-
;espiratorii, cutanate si digestive. caz negru sa inceapa cu minimum 15
• Extractul de tdmdie (Bos- de zile inaintea inceperii perioadei
wellia sp.) - tratamentul de trei luni critice.
cu extract de tiimfiie ingerat impre- Tratamente externe
una cu pulberea (elite 400 mg din fie-
care, in doud repri:e pe zi), dimi- • Inhalatii cu ulei volatil in-
nueaza sensibilitatea alergica a cailor tegral de eucalipt (Eucaliptussp] -
respiratorii medii si inferioare, dega- le sunt de mare ajutor persoanelor cu
jeaza arborele bronsic de excesul de rinita, sinuzita sau bronsita alergica,
secretii, usureaza inspiratiar+~l_'
e_x--,p",lf.,..·
,a.,-_A-=J=-,·u_t_a_l..,a;:-d--,econgestionarea
cailor res-
tia. Acidul boswelic din piratorii afectate de re-
tamiiie are efecte de re- actiile alergice, stimu-
glare a imunitatii , dimi- leazii respiratia, reduce
nuand sensibilitatea aler- intr-o anumi'ta masura
gica a organismului, pe senzatiile neplacute aso-
ansamblu. Cele mai spec- ciate alergiilor respira-
taculoase rezultate s-au torii. Se pun 3-4 picdturi
obtinut cu tamaia in de ulei volatil integral
bronsita alergica ~i In de eucalipt pe 0 batistd
astm, unde peste 70% sau servetel, se apropie
dintre pacienti au relatat ndrile, d~pa care se in-
disparitia unor simptome spirii lent vaporii dega-
cum ar fi dificultatea In jati. In Incaperea in care
respiratie, expiratia suieratoare. De doarme pacientul alergic se difuzea-
asemenea, pacientii astmatici au ra- za uleiul volatil integral de eucalipt
portat rarirea sau disparitia acceselor cu ajutorul unui difuzor cu ultrasune-
de sufocare. te sau al unei lampi de aromoterapie.
Terapia' cu muguri • Curdtarea ndrilor cu urind -
este un procedeu popular care poate
(gemoterapia) parea primitiv, pelanga ca este dez-
• Mugurii de coaciiz negru gustator, a~a Indit nu l-am fi mtro-
(Ribes nigrum) - mladitele ~i mugu- dus. Aceasta aplicatie are, Insa, 0 ca-
rii acestui arbust fructifer: sunt un
excelent ajutor In alergiile de sezon: litate foarte importanta: este eficien-
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 9
 DOSAR MEDICAL
ta, chiar foarte eficienta! In contextul digestiva, atunci se trece la tratamen- sosuri conservate etc. I. Foarte dauna-
rinitei alergice, care blocheaza respi- tul propriu zis: se ia due 1linguritd toare sunt asa-numirele grdsimi hi-
ratia ~i conduce la probleme respira- de pdsturd, inainte de masa de dimi-drogenate sau trans. dar si prajelile
tori, in lant, nu' exista un procedeu neatd si cea de seard, In cure de 28 bogate in acid Omega 6 ~isarace in
natural care sa deblocheze mai bine zile, urmate de 7 zile de pauzii, apoi Omega 3 (popcomul. cartofii prajiti
caile respiratorii superioare, adica cura se reia. . din fastfood-uri, chipsurile). '
nasul ~isinusurile. Proaspat recoltata, • Ldptisorul de matcii in miere Vor fi consumate in cantitiiti
urina se pune in causul palmei, se - se recornanda 0 cornbinatie formam mici: lactatele (vor fi preferate iaur-
aduce la nivelul narii ~i se trage efec- din: 20% laptisor de matca ~i 80% turile naturale), inghetatele (eel mult
tiv prin inspiratie, altemativ pe 0 nara miere. Aceasta inseamna 0 concen- 50 de grame pe sapta~ana), dulciu-
~i pe alta. Efectul de eliberare a se-tra!ie foarte mare de laptisor de mat- rile ~iprodusele de patiserie, alimen-
cretiilor apare, daca nu
inst~ntaneu, atl:'nci i~
maximum 15 mmute ~l
este de durata, Expli-
W'. .•. ~
• ,Ill,
:,~l"
ca, !inand cont ca pana tele cu amidon modificat, produsele
de curand se rec?man- care ,:on!in faina alba, In general.
dau concentra!u de Dieta pentru reglare imunitarii
doar 2%. Din acest va fi bogata In:
catia medicala? Urina '". ~y"'__ amestec de produse • Cereale integrale (grau, orz,
este una din cele mai r: . "':M apicole se administrea- ovaz, porumb; secara) - sunt USOT
complexe substante se- za cdte 0 linguritd, de digerabile, nu incarca organismulcu
cretate de corpul nos- doud ori pe zi, Efectul toxine, contin vitarnine, din comple-
tru. Pe langa sare (care dozelor mari de laptisor xul B, In special, care intaresc "liniile
explica intr-o anumita de rnatca In alergii este de aparare" ale organismului ~i re-
masura efectul de des- uimitor de bun .. Acest gleaza imunitatea.
fundare a narilor), ea produs apicoL Intre • Sucuri proaspete de fructe -
contine medicamente altele, moduleaza reac- cele de mere, de portocale, de grep-
foarte putemice secre- •' tia sistemului imunitar, fruit, de pere, de struguri sunt
tate de.organism, de la anticorpi cu determinand diminuarea intensitatii excelente pentru a ajuta organismul
efect antibiotic sau antiviral, la corti- reactiei de aparare in cazul in care sa lupte cu boala, datorita aportului
zon natural, care reduce sensibilitatea organismul intra in contact cu un lor de vitamine, In special vitamina
alergica ~i mentine caile respiratorii alergen. In termeni practici, curele de C, recunoscuta pentru efectul sari de
libere. 6 saptamani, urmate de 2 saptamani temperate a reactiei alergice.
Apiterapia ?e p~uza, cu lapti~?r ?e matca 20Cf: ~ GiiJbellU§ ~t!e o..u §i polen tfe
• Piistura - este un produs al l~ rmere, du~ la dl~llnuarea. ~- albine - 'C'U ~pa sa fie !Oleratede
stupului, derivat din polenul recoltat tnlo: ~a~zale~l.br~n~l:e, dar ~l a difi- personale aleTg:ice. s~t l~eale ..~:
de pe flori de catre albine. Spre deo- cultatii in resI?.rra!le?m c~~ul persoa- c~ ~": C?np.Dan;u.noac~zll
sebire de polen, pastura nu doar ca nelo~cu alerg~ ~esplra~or:l.In ~pul ~nIiali ~-esan. sls:emul~llmumtar
produce rareori reactii alergice , dar c.u~el,s: a~rrnmstreaza_cate 0 l~gu: ~l Org"..Il@llUIUl,l~ mvelul .de
chiar ajuta la ameliorarea acestora. n!a d~ laptisor de matca, dedoua on ro~:ll acestor ahmente proteice
Cum este posibil? Polenul, odata pe Zl, ye stoma~ul gol. .I~ cazul ale.;:oane re?us. • •
ajuns in stup, este supus de catre albi- ?erma~ltelor ale~glce, ~dm~~llst~area Grrnnastica resplratone
ne unor transformari biochimice mtema a acestei combinatii apicole Este 0 rezolvare sigura pentru
uluitoare, pentru a obtine pastura. Nu dete~ina diminuarea supraf~tei ameliorarea §i !inerea sub control a
mai putin de 3 luni dureaza ~a albi- eruptll!o.r ~utan~t~, reduc~ pruntu~ alergiilor respiratorii. Ideea ca respi-
nele sa obtina acest produs. In acest (~anc~lm:l~) ~l inflamatia, atunci ratia e naturala oricum, ca vine de la
timp, polenul diferitelor specii de cand se mtra m c?nta:t cu un alergen. sine ~. deci, nu are importanta cu!D
plante si arbori este fermentat contro- Dleta respiram, este profund gresita. In
lat, este potentatcu enzime ~i acope- Regimul alimentar va fi adaptat cazurile de astm alergic, chiar ~i zece
rit cu 0 pelicula de miere. Ceea ce pentru a regIa activitatea sistemului respiratii controlate, efectuate de
rezulta sunt niste granule de culoare imunitar, asa.incat sa ajute la tinerea cateva ori pe zi, ajuta enorm de mult
bruna, cu 0 combinatie de gusturi sub control a reactiilor alergice. In bolnavul sa nu intre in criza §i chiar
nemaiintalnita:du1ce~amar-acri~or- acest sens, in primul rand vor fi eli- sa iasa mai repede din ea si cu mai
astringent. Aceste granule sunt boga- minate alimentele care perturba imu- putine medicamente. Pentru astma-
te in aminoacizi esentiali, enzime, nitatea, care produc sau agraveaza tici, doua lucruri sunt foarte impor-
vitamine (K, C, B9, D, E, A), multe bolile de tip alergic ~i autoimun. tante de invatat: 1. Sa respire com-
dintre ele cu efect de reglare a reac- . Alimentele care perturbii activi- plet, folosind toate segmeruele pul-
.tiei imunitare. Este, de asemenea, 0 tatea imunitarii sunt: zaharul alb (si monare . Si 2. Sa aibd 0 expiratie
sursa de bacterii asa-numite priete- produsele care II contin) ~iderivatele mult mai iunga (de doud - patru ori)
noase, care contribuie ~i e1e la resta- sale (dextroza, maltodextrina, fruc- dedit inspiratia. Pare prea sirnplu,
bilirea digestiei ~iimunitatii normale, toza etc.), aditivii alimentari sintetici poate chiar simplist, dar efectele tera-
Pentru a testa sensibilitatea alergica (indulcitorii, amelioratorii si poten- peutice benefice ale acestor demer-
la acest produs apicol, se iau in pri- tatorii de gust ~i aroma, afanatorii, suri sunt cu adevarat uluitoare. lata
mele trei zile de cura cate 5 granule colorantii artificiali), alimentele hi- ill continuare 0 tehnica de gimnastica
de pastura, dimineata pe stomacul per-proteice (carnea rosie §i produ- respiratorie extrem de utila. Ea este
gal. Daca nu apar simptome de aler- sele de carne), alimentele foarte preluata din yoga §i a fost aplicata cu
gie respiratorie, la nivelul pielii sau bogate in grasimi (slanina, maioneze, mare succes in clinicile occidentale,

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019. 10

c ..I
 DOSAR MEDICAL TORSER-
fiind cunoscuta sub nume1e de res- sunt dimineata, intre ore le 8-10, si STARUL MEDICI Nil
piratia completd. Modul de executie noaptea, intre ore1e 21.30-23.30. BIOENERGETICE
estesimplu: ne asezam pe un scaun, Un alt aer cu efecte favorabile
E/aborat de cercetatorli ,tlintificl
tinand spatele drept, ~i ne pozitio- extraordinare asupra persoane1or cu
nam 0 mana, pe abdomen ~i una pe alergii respiratorii este eel respirat in ai centre/or mil/tare ruse,ti
torace. Expiram adanc ~i ne tinem saline. In Romania, exista ~i apa- xpertii internationali sustin ca
respiratia vreme de doua secunde, •rate1e de tip "SALIN", care creeaza E liderli mondiaii de top lit do-
dupa care inspiram pe nas gradat, In incaperi un aer relativ similar cu meniul energoinformational sunt cen-
calmv.dilatand la maximum narile eel din exploatarile de sare, fiind trele de cercetare ~i productie din Fe-
asa Incat aerul sa patrunda aproape foarte eficient in terapie. deratia Rusa. Dispozitivele rusesti sunt
fara zgomot. Intai vom umple cu aer Eliminarea factorilor reali~ate in centre1e militare de' cerce-
zon~ inferioara a pla~ani~or,~ceea ce care blocheaza tare stiintifica de traditie, efectele bene-
va dilata abdomenul, impingandu-ne • fice hindu-Ie recunoscute de milioane
palma plasata pe el, apoi vom umple vlndecarea de persoane, dupa zeci de ani de utili-
zona medie a plamanilor, ceea ce va Dintre factorii care este necesar zare. Va prezentam dispozitivul rusesc
provoca dilatarea la maximum a sa fie cat mai repede identificati ~i TORSER, care a fost studiat indelung
toracelui ~i abia in final vom umple eliminati, cei mai importanti sunt: de mai multe colective de cercetatori
cu aer zona superioara a plamanilor, • Fumul de tigara - indiferent stiintifici. Dispozitivul TORSER este
ceea ce va dete~ina inaltarea clavi- daca fumarn activ sau pas iv, ~ons'iderat de majoritatea expertilor
culelor. Ne tinem respiratia vreme de "cocktail"-ul de gudroane, de amo- "tratalJlentul viitorului", pentru ca
alte doua secunde, dupa care expi- niu, de monoxid de carbon ~icadmiu inglobeaza trei tehnologii de top din
ram 'lent aerul pe gura. Se fac In total din fumul de tigara este 0 frana seri- domeniul militar ~i ofera utilizatorilor
minimum 20 (ideal ar fi 50) de,astfel oasa pentru vindecarea alergiilor res- eficieruii maxima impotriva durerilor;
de respiratii complete pe zi, in cure piratorii. Inhalat, acest fum ajunge la reproducerea frecventei interactiunilor
care dureaza 2 luni. Foarte util este nive1ul cailor respiratorii, irita mu- informationale ale unui organism per-
ca, odata ce aminceput sa stapanim coasele, creste inflamatia, favorizea- fect sdndtos: mdrirea, echilibrarea ~i
aceasta tehnica, sa respiram complet za cronicizarea infectiilor la nivelul protectia cdmpuluienergetic uman.
~i atunci cand facem efort fizic, sinusurilor, incetineste refacerea epi-
atunci cand avem asa-numitii "timpiteliilor lezate.
morti", cand simtim ca suntem su- • [ntreruperea tratamentului
rescitati ~i pierdem controlul asupra medicamentos - se refera la pacien-
respiratiei , data cu pierderea contro- tii cu alergie care deja i~i controleaza
lului asupra emotiilor. In fazele afectiunea cu ajutorul antihistami-
avansate de practica a acestei teh- nicelor sau al cortizonului. In acest
nici, vorn inspira numarand pana la caz, eliminarea sau reducerea brusca
4, dupa care tinem aerul pana la 4, a medicamentelor poate fi chiar pe-
voll}urmarica expiratia sa devina de riculoasa pentru sanatate. In sezonul
doua pana la patru ori de polenizare - de e- TORSER este un disc cu diametrul
mai lunga decat inspi- xemplu - exista ris- de 6 em, greutatea de 28 g ~i 0 raza de
ratia, cul unui asa-numit actiune de 2,5m. Foarte important:
Aerul ~oc anafilactic, peri- TORSER este singurul aparat portabil
de biorezonantd care functioneazd 8
Periodic, pacientii culos pentru viata
ani fara baterii sau alimentare elec-
alergici, inai alescei pacientului care in-
tried si nu produce cdmpuri electro-
cu probleme respira- trerupe tratamentul magnetice proprii nocive, ca alte dis-
torii sau ale pielii, tre- prescris de medic. pozitive existente pe piatd, Utilizatorii
buie sa se "hraneas- • Protejarea ex- TORSER (un mare numar de persoane,
can, bine- cu aer de cesivd de intemperii de varste diferite) au fost monitorizati
calitate. Pentru aceas- - ne transforma intr- continuu timp de ani de zile, iar cei mai
ta se recomanda cura un soi de plante de multi s-au declarat incantati de rezul-
de padure, care se sera, perturbandu-ne tatele obtinute, ceea ce 11recomanda, 0
face in locuri cat mai imunitatea, inacti- data in plus, drept "starul medicinii
indepartate de aglo- vand capacitatile or- bioenergetice" la aceasta ora. Expertii
meratiile urbane, mai ales in ma- ganismului de a se autoregla ~i vin- internationali din domeniul bioenergo-
sivele muntoase nepoluate, precumdeca. Asadar, e pine sa ne luam ma- informational va recomanda cu toata
~i in arborete1e de pe vaile raurilor suri de precautie In perioada po- caldura ' ~i increderea dispozitivul
cu curgere rapida (eventual cu- cas- lenizarilor sau a caldurilor intense, TORSER pentru diferite tratamente
cade), unde ventilatia aerului este dar nu trebuie sa ratam contactul cu bioenergetice prin biorezonanta ~ipro-
foarte buna, iar concentratia de ioni natura. Sa beneficiem de colturile de tectia zilnica Iii radiatiil
negativi, ridicata, Un'tratament cu natura cu aer curat, bogatIn ioni
aer de padure , pentru a fi eficient, negativi sau aerosoli marini, si sa ne VVllu:;II,1
...•.•.•.•.
I uRSER
~
dureaza minimum 12 zile, timp in hrdnim psihicul cu frumusetea natu- 0733.595.162 s , 0740.364.243
care se vor face plimbari In aer liber, rii, accelerand astfel procesul de vin-
in paslejer, respirand cat mai amplu decare. • n'7'ln
••• 134.685 /~ 0754.257.988
~i profund. Cele mai bune momente ILIE TUDOR 148.308 0745.359.778
Foto: 123RF (I). DREAMSTIME (1)
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • .11

V enit din Asia Mica" unde
intra. in componenta pa-
durilor, migdalul dulce a cucerit
foarte repede regiunea mediteranea-
na, apoi Europa ~i Nordul Arnericii,
fiind integrat rapid in remediile
populare. Desi ce1ebritatea lui e le-
gata de ingrijirea pielii, el este un
veritabil medicament in multe pro-
bleme de sanatate, intre care, la loc
de frunte se afla lupta irnpotriva ex-
cesului de colesterol, blocarea cance-
rului de colon ~i prevenirea afectiu-
nilor cardiovasculare.
Tratamente de
• _",.(
UZ Intern,
\'i Pentru tratarea
ulcerului gastric,
gastritelor hipereckie,
colitelor de
fermentatie
V' Se consuma semin-
te zdrobite, 30-35 g, de
doua ori pe zi, sau 6 pana
la 15 g pe zi , de la caz la
caz. >.4.,I
V' Pentru combaterea g.
ulcerului, medicina populara reco-
manda si un amestec din 30 g mig-
dale dul~i, 10 mllapte ~i5 ml sman-
tana. Se consuma intr-o zi.
\'i Pentru tratarea spasmelor,
inflamatiei stomacului,
intestinulul, inflamatiilor cailor
urinare, tusei cu accese
violente, palpitatiilor .
Lapte de migdale, pregatit din 50
g migdale, 50 g miere, 1 I de apa, Se
inmoaie samburii de migdale In apa
calda, cateva minute. Se eurata de
pielitii ~i se paseaza, adaugand p~tina
apa. Pasta obtinuta se amesteca cu
AS verde -Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 •
FARMACIA NATURII
Migdalele d
• Salveaza pielea ,i lichide,
colesterolul •
restul de apa ~i cu miere. Se stre-
coara printr-un tifon fin. Se ia care
1 lingura, de 3 ori pe zi.
\'i Pentru tratarea constipapei
Ulei demigdale dulci, se iau 30
ml dirnineata, pe nemancate,
pentru adulti, si 10-15
ml pentru copii. Actiune "
laxativa, u~or purgativa. :""-
\'i Pentru treteree
otalgiilor (dureri de urechi)
Se pun cateva picaturi de
ulei de migdale dulci in ureche Ina-
inte de culcare. Reda supletea timpa-
nului. ' co~tribuie la producerea de celule
\'i Colesterol
Este un regulator fabulos al nive-
lului colesterolului din sangel
Mod de administrare: Un pumn
de migdale pe zi.
\'i Cancer de colon '
" Fibrele solubile
,1 din migdale
capabile sa "vane-
ze" si sa evacueze
,cole~terolul "rau" si
nitritii din mezeluri.
Protejeaza colonul
de cancer. Studiile
clinice au aratat
aceasta actiune pre-
ventiva.
Mod de admi-
.. nistrare: nicio zi
• fara un purnn de
W migdale. .
\'i Diabet ' Lapte hidratant
Consumul de migdale de catre
persoanele cu diabet de tip 2 permite
limitarea valorilor mari ale glicemiei,
gratie fibrelor solubile care Inceti-
nes~ absorbtia zahiinllui.
Tratamente externe
\'i Eczeme,
Mod de administrare: Uleiul de
migdale (cumparat de la farmacie) se
inghite (1 lingurita pe zi , amestecat
in salata de cruditati) sau se aplica pe
piele - cateva picaturi, pe zonele iri-
tate (plagile rosii care produc manoa-
rimi), pana la absorbtie.
, Foto: 123RF (2)
12
•
CI
\'i Crustele formate pe corpul
bebelusitor !Ii metreet«
Mod de administrare: Este mai
bine sa fie aplicat cu 0 pipeta, pentru I'
tratarea pielii capului, fara ingrasarea I
parului. Se lasa sa actioneze 0 ju-
matate de ora si pe urma se cla-
teste.
\'i Piele uscata
Pe langa efectul hi-
dratant, uleiul de migdale
dulci este foarte bog at in
acizi grasi nesaturati (Omega
6 si 9). Prin inghitirea lui, acestia
cutanate. Aplicat pe piele, ajuta la
reconstituirea peliculei hidrolipidice
care protejeaza epiderma.
pi de folosire
_ 'k dulci nu Ie sunt re-
imanda:e pt!'TSLXUU!lorcu calculi re-
"
A nu se confunda
Uleiul de migdale dulci nu trebuie
confundat cu uleiul eseruial de mig-
dale amare, care esteextrem de toxic
I zintii derivati de cianura). I
,
RETETA
V' 1linguritd de piure de migdale
albe
V' 1flacon-OOO ml) de apd florald
de museiel
Diluati, intr-un bol, piureul de
migdale cu 1 lingurita de apa florala,
avand grija sa se dizolve cocoloasele.
• Continuati sa turnati apa florala,
pana ce yeti obtine 0 te~tura fluida de
tot. • Laptele 'acesta poate servi la
curatirea pielii sensibile ~i iritate,
pentru fata sau corp. Se spala dupa
aplicare.
I II

Leacuri taranesti
, ,
~ Medic pasionat de medicina satelor romanestl,
dr. GEORGE BAJENARU a adunat retete de sanatate din
toate regiunile Romanlel, reallzand un adevarat inventar
al medicinii populare romanestl, Chiar daca multe par
astazi cludate ~i depasite, ele dovedesc bogatia
ineqalablla a arsenalului terapeutic taranesc •
~lbeaFi pe ochi
• Bolnavul de albeatii vede greu,
ea printr-un paienjenis. 0 para albi-
cioasa-i euprinde lumina ochiului ~i
intuneca vederea tot mai mult.
• Se cauta un ou de cocostarc,
se piseaza marunt oaja lui, ea 0
fiiina de grau . .i dupii aceea, printr-
Q trestie. se a acest praf in oehiul
bolnavului.
• La durerea de oehi, se pun.in
oehi cateva picaturi de apa de vita
(seva care eurge din ea, primavara),
ori se picura In ochiul bolnav cateva
picaturi de lapte de femeie, care are
un eopil baiat, ~i nu fata .• Chiag
de ied sa-I bei si eu zeama de tili-
donie (matraguna) sa te ungi pe ian-
ga gat. • Sa pisezi ceapa, sa ames-
teei eu miere ~i sa piei in oehi .•
Chiag de ied sa-l pui pe foe ~i sa sezi
eu oehii deasupra, sa te aburesti. •
Sa pisezi pelin, sa faei blastor (eata-
plasma) ~i noaptea sa 0 pui la oehi.
• Coaja de pepene galben sa pisezi
~i sa pui la tample ~i la oehi. Sau
galbenus de ou amesteeat eu praf de
FARMACIA NATURII
zahar ~i freeat pana se face ea 0
alifie. Cu aceasta alifie se unge
dimineata bolnavulla oehi.
• Albeata de pe oehi se vin-
deca eu oloi de pastrav picurat In
oehi.
Alungarea ~n~rilor
din casit
• Sa afurni eu iarba-mare , si Boala de plamani
indata se vor curari din casa, sau fu • Se bea eeai de ovaz 7 sapta-
lipsa aeesteia, sa' faci un fum de mani, In loe de apa, totdeauna.
tiirate. • Cand este vapa la
plamani, eu tuse, se fierbe
Amorteala
, deosebit 0 oala de mor-
capului eovi, alta de sfecla si se
• Boala se capata amesteca eu unt si, miere .,si
uneori daca mergi la se mananca.
inmormantare alaturi
eu preot, ori Inaintea
Boala de sale
lui, si stai pan a se • Se be~ fiert~ra de ra-
sfar~~~te ingropaciu- dacina de cieoare, cate un
nea. Boala n-are leae. paharel mie, dimineata si
. ' ,
==-"",-",="""",,,,,,-,t.=;::J seara.
Amol1eala mainii • Se pune lespede fierbinte pe
• Sa se freee eu otet ~i dupa aeeea sale. Se pun lipitori pe sale.
sa se lege mana eu 0 coarda de cetera Carcei (Crampe)
(vioara).
• Se pune apa sarata sau carpa
Be,ici la picioare inmuiata in spirt. Ca sa nu se besice
• Oamenii eari au de umblat pielea de spirt, se unge ell, olo/sau
mult pe jos ii bine sa aiba picioa- eu unsoare.
rele curate, iarobielele sa fie de
panza de canepa pe care, cand se Crapaturi
Incalta eu ele, sa le unga cu seu de • Pentru vindecarea crapaturilor
lumanare ~i in felul acesta va putea de pe maini si de pe fata sa te speli
face calatorii de luni de zile, fiira a cu vin rece, apoi sa ungi crapaturile
face bataturi sau besici la talpi. cu 0 felie de lamaie, de 2-3 ori pe zi.
• Se ung crapaturile cu sau de
Boala bilrbateasca oaie, de vita, cu ceara ori cu sman-
tan a plamadita cu radacini de
(Blenoragie) sreghie ori cu strigoaica ori se face
• Se beao fiertura de lapte de baie cu fiertura de balega de cal ori
vaca neagra, cu buruiana zisa ros- de frunze de scumpie.
topasca, ori cu patrunjel de camp • Se ung cu unsoare de pe ma-
ori lapte fiert cu iarba de tripal. tele porcului, cu smantana ori cu
ceara de albine.· .
ASverde-AnuIXVI,nr.176,aprilie2019.13
 MEDICINi LA DOMICILIU

I,
~
Astenia de primavari - Cum alungam apatia -
cand 0 facem In oras, plimbarea are AIte vedete incontestabile ale pri-
darul de a ne revigora si de a alunga maverii sunt urzicile pe care, din
starile de apatie. De ~e? In primul fericire, le putem cumpara mai nou,
rand, este un efect pur biologic. A- chiar ~i de la superrnarketuri, amba-
tunci cand ne plimbam, In organis- late frumos In pungi de plastic. Din-
mul nostru se petrec 0 sumedenie de colo de faptul ca sunt undeliciu pen-
lucruri minunate: sangele este pus in tru papilele gustative, urzicile sunt
miscare, creierul.se oxigeneaza mai mana cereasca pentru sanatate. Ele
bine si este stimulata productia de detoxifiaza organismul, dar au ~i da-
1
e cat de frumoa••. ·s...,.a,-e-s-t-e.,..p'-'
r-:-im--:-a,-_....J
endorfine, cll!~ co~t~buie !~~bun~- rul de a ne vitaminiza si de a ne re-
P Ct d e A

trup si la suflet ne lasa ea, uneon, cu

h t ti 1
A
tatirea semnificativa a starn de SpJ-
. vara, pe a a v mg e,a:I a rit. Plimbarile ne influenteaza insa
d iti . di td ede
mineraliza, fiind bog ate'in acid folic,
vitaminele C, A, E ~i K, calciu, fier
tot c~ ciripitul vesel al pasiirilor re- In ~hol P<;>Zl MIV ~I !ndPunc t e dVv re ~i magneziu. Cu alte cuvinte, urzicile
. d "'1 d . pSI OOgIC. erg an pe s ra a sau ne ajuta sa punem la loc exact ce tin-
~Igflor~t~ e sOlar~d~~
A ~flfUneC~ecdo~acJ plimbandu-ne prin padure ori pe dem sa pierdem pe durata iernii, fapt
In oriti In cu on ra ane. an m se· 11 " IX";
A A 'IV ' "b'l v margrne a vreunu ac, ne c artm care, dupa cum am vazut, poate con-
mtamp v a asta, este d POSI I,
v . sa ne con- hii"
. IV oc 11 , cum se spun. e N e fug ochii la
f~ntam. n~ cu 0 r~a eXIstent~a a, cate 0 pasare care se Inaita In zbor, la tribui la aparitia starii de apatie.
Tot acum incep sa-~i faca aparitia
C!~u una dm.tr~nep~acutele Uo1amfes~ un copil care alearga dupa 0 minge, pe tarabele din piete ~i ceapa verde,
tan ale aste~Iel specifice anotimpului la 0 casa a carei arhitectura ne im- piipddia, leurda, untisorul, salata
verde: apatia. presioneaza, laun splendid cires in- verde si spanacul, cart! contribuie la
De ce n. cuprinde flout. In felul acesta, creierul nostru tonificarea organismului, redandu-ne
primivara apatia? macinat de aceleasi probleme ale energia pieniuta !?ipofta de viata de
Pare ciudat ca apatia, "' vietiiv de zivcu zi ia ~ altai' -
aceasta stare de indife- scurta pau~a de la acn- Statuilia soare
renta fata de tot ce ne In- ~ vitatea lui febrila, pen- irnbun3tateste starea
conjoara, sa apara toe- ,,~ f •••. ~. t~ acont~mpla,pur ~i
mai cand afara se lncal- ~ ~1: simplu, cate un lucru
zeste, natura renaste, fac- _ ;, •. Tsau ~ltu~.~i, u~voru~o:, starea noastra de
turile de platit mtregine- I resp1rat1e dupa fesp1- primaverii contri-
rea sunt mai mici si ratl.e, pas dupa P!S; 'enmala carenta de vita-
Iucrurile In ansamblIiI creierul se relaxeaza ~I mina D apa:rura pe timpul iemii, cand
.lor, par, I~ sfarsit, sa intre Inc~l'e ~a se bucure de am stat insnficient la soare. Vitamina
pe un faga~ mai bun. Ce ce-r In JUT. D nu are doar rolul de a ne ajuta or-
pierdem din vedere este ca tocmai . Verdeturile primaverii ganismul sa absoarba calciul si sa
mentina nivelul normal de fosfo~ din
aceasta trecere de la ~n sezon la al!ul ne redau energia 5i pofta
ne poate pune orgamsmulla grea m- . ., .' _ ' siinge. ci creste ~i nivelul de seroto-
cercare, el trebuind sa se adapteze pe de VI~ ninii. honnonul care induce stare a de
repede inainte noului anotimp. De Dupa 0 plimbareplacuta, 'ni se bine. Profitati din plin de zilele inso-
multe ori, suntem ~i devitaminizati trezeste, de regula, ~i .apetitul. Iar rite de primavara, pentru a va scalda
dupa 0 iarna In care poate ca am ne- primavara este deosebit de ofertanta d.t mai mult In razele soarelui. Veti
glijat sa ne alimentam corespunzator, din acest punct de vedere. Acum apar observa cii pana ~i 10-15 minute de
incluzand in dieta noastra 0 cantitate primele verdeturi de cali- ' stat la soare pot face minuni
suficienta de fructe ~i legume. La toti tate, care-mai de care mai pentru starea dvs. de spirit.
acesti factori se adauga In numeroase bogate In vitamine ~i mine- Socializati , .
cazuri si lipsa miscarii, sedentarimul rale. De aceea, incercati sa Chiar daca pe moment
accentuat dandu:ne 0 stare perrna- nu ratati legumele de sezon, nu aveti chef sa va vedeti cu
nenta de sleiala care i se transmite Cu loboda, care apare In nimeni, amintiti-va ca, une-
inevitabil ~i psihicului nostru. aceasta perioada ~i care este ori, pofta mai vine si man-
Plimba~leau daml
• "
sa ne boga~a In vitam~nelevE ~iK,
putetl face 0 ciorba stras-
cando In definitiv, suntem
animale sociale si relatiile
revlgoreze nica, racoritoare, hranitoare cu ceilalti ne stim~leaza'atat
Nu exista suficiente cuvinte pen- si tonica. Tot la ciorba puteti folosi si mental, 'cat si.emotional, facandu-ne
tru adescrie beneficiile plimbarii, stevie, bogata In calciu, magneziu, sa dam uit~rii indiferenta care ne •.
mai ales cand avem ocazia sa ne fier ~i potasiu, dar ~i In vitamine coplesea mai adineauri. '
petrecem timpul in natura. Chiar ~i hidrosolubile B ~i C. ALINA OLTEANU
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 14
J

. ..J. 'r
 MEDICINA LA DOMICILIU
Zece reguli de aplicat zilnic
• Gesturi mici cu urmarl mari •
IGIENA
Spitla~i-vainsistent zona
fesiera
Asa cum fac femeile care folo-
sese hideul. Un procedeu eficace
pentru a disparea orice urma de re-
ziduu fecal. E important, avand In
vedere ca 1 gram de materie fecal a
contine 10 miliarde de bacterii.
Cum sa teceti: cand stati sub
dus, sapuniti-va c~ grija zona 'anala
cu un sapun de glicerina, indoind ge-
nunchii. astfel ca fesele sa fiebine
mdepiirtate una de alta. Gestul este
necesar mai ales daca aveti mici
pliuri cutanate, care se form~aza In
jurul anusului In caz de constipatie.
Peria~i-vaunghiile in
fiecareseari
Pe rnaini ne spalam, dar de un-
ghii uitam. Or, ele sunt niste rezer-
voare permanente de mic~obi care
nu asteapta decat sa ne colonizeze
diferite zone ale corpului, pentru a
o BATRANETE
- - ~--
, PRIETENOASA
&teriorizalti-va emotiile
Studii recente au dovedit ca
varstnicii care Isi constientizeaza
emotiile au 0' ten- '
siune arteriala
mai buna. Iar
capacitatea If
de a le exte-
rioriza cres-
te speranta
de viata. Oa-
menii de ~tiinta it (/
au reusit sa stabileasca 0 Iegatura
intre intensitatea surasului silon-
gevitate. ' creste speranta de
Ce sa teceti: incercati sa reac-
tionati la eveni~entele zil~i cu care
va confruntati, flira sa va supra-
vegheati sau sa va franati, Daca va
confru~tati cu un stres, ~eactionati
cum va vine, radeti, plangeti, I~-
fruntati-l deschis. Faptul ca sunteti
viirst~ic nu inseamna ca nu aveti
Foto: 123RF (6)
propaga boli infectioase. Evitati sa
le roadetil In perioadele de gripa,
riscul de infectie sporeste.'
Cum sa facet;: folositi 0 perie
de dinti aspra (de alta culoare decat
aceea pe care 0 folositi In mod cu-
rent) ~i curatati-va unghiile In fie-
care seara, mainte de a va culca.
Educati-vi
, vezica
urinara
regulata a urinei inseamna sanatate
Se stie ca nu e bine sa-ti retii uri- pentru rinichi.
na, de~arece cu cat raman~ rruri mult
In vezica, cu atat creste riscul insta-
Desfundati-vi nasul filra
larii unei infectii (cistita) sau a coli- medicamente
Picaturile pentru desfundat nasul
cilor nefritice. bar nici sa fugi la toa-
leta la cea mai mica nevoie de-a uri- . nu sunt fara urmari. Mai ales acelea
care produc 0 vasoconstrictie la ni-
na nue bine. Vezica se poate educa.
Ce sa teceti: urinati din patru velul narilor si al sinusurilor.
Ce sa facet;: mancati condi-
In patru ore, fliri sa fortati. Adoptati
o pozitie corecta, cu genunchii des- mente! Dupa con~umarea u~ui fel de
facuti, fara a fi jenati de imbraca- mancare cu piper sau paprica iute,
mintea pe care 0 purtati. Mersul la nasulincepe sa curga, iar respiratia
toaleta In intervale regulate poate fi se usureaza. Seara, suflati-va 0 nara,
educat. Cand simtiti nevoia sa uri- apoi alta, apoi faceti gargara cu apa
nati, abtineti-va ~~ sfert de ora. gazoasa, ca sa va curatati bine partea
Exercitiul d~reaza 0 luna. Evacuarea din spate a gatului. "
toxinele. Dupa 40 de ani, este un
- -
elixir natural de longevitate.
Ce sa facet;: printre alimen-
voie sa zambiti, sa radeti, sa plan- tele bogate In spermidina se numara
geti ori'sa va Inf~riati. Raul branza tofu (din soia), portocalele,
, iese afara, ca abu~l din- ciupercile, varza cruda si branza cu
/¢; tr-un samovar. mucegai (Rockfort). '
Faceti, bii de Beti 7 cesti de ceai
picioare
, verde pezi
II In Malaezia sau In Efectele bune ale ceaiului verde
.Bali, Inaintea masajelor,
asupra sanatatii sunt cunoscute. Dar
se fac bai de picioare. cantitatea conteaza la fel de mult.
Obiectivul - sa alungi
Conform oamenilor de ~tiinta japo-
oboseala ~i sa te hidratezi. nezi, doza ideala este de 7 cesti pe
Multe studii serioase au de-
zi. Studii recente au ararat
monstrat ca Mile calde de picioare ca 'aceasta cantitate
diminueaza rigiditatea vaselor de
sange, reduc oboseala si insomnia viata.
(si In perioadele de chimioterapie).
'Ce sa teceti:
Consumati alimente beti ceai verde
bOgate in spermidini bio, de prefe-
Prezenta In cantitate mare la rinta In prima
centenarii cu 0 sanatate buna, a- parte a zilei, caci
ceasta substanta (continuta In sper- contine cofeina, care poate pertur-
ma) ajuta celulele sa-~i elimine ba sornnul, daca ceaiulse bea seara.
AS verde,- Anul XVII nr. 176, aprilie 2019 • 15
 TERAPII ALTERNATIVE
CASTANUL
.bun, comestibil
(Castanea sativa)
Castanul bun, cu fruc-
te. comestibile, este un
arb ore foios, cu 0 inal-
time de pana la 25 m.
"Matisorii" de culoare
galb~i~ infloresc in lu-
nile mai-iunie ~i sunt 0
atractie pentru albine. Cas-
tanul se dezvolta eel mai
bine pe solul bine drenat, nu dur. ~i
pentru ca aajuns la noi din sudul
Europei, are nevoie de un spatiu
cald, insorit, pentru dezvoltarea ~i
coacerea fructelor sale comestibile.
Utilizare: Fructele de castan.
RecoZtare: Intre septembrie ~i
decembrie.
Recomandari: dureri de cap
cauzate de 0 irigare sanguind sla-
ba a creierului, lipsd de concentra-
re, incapacitate (capacitate redu-
sa) de mvafare, afectiuni nervoase.
Castan. flerte
Reteta:
Ingrediente: circa 10 castane
comestibile, apd pentru fiert,
Mod de folosire: Se cresteaza
(in cruce) castanele ~i se fierb in
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 •
••.. ..J
I
Hildegard van ISlngen··
. .
Retete
, de sanitate
apa, aproximativ 10-15 mi- Mod de folosire: Se curata cas-
nute. Se mananca vreme de 0 tanele de coaja, se '
. luna, inainte ~i dupa fiecare . toaca ma:unt, ~e ~
rnasa, cate 3-5 castane cura- zdrobesc ill mOJar .
tate de coaja. ~i se amesteca in
Hildegard van Bingen: rniere. Se iau. zil-
"Dar ~i omuZ aZ cdrui creier nic, cate 1-2
s-a go Zit din cauza «used- gurite pline.
ciunii», deci are mintea sla- mese. Cand sta-
bd, ar trebui sa fiarbd fruc- rea ficatului 5C
teZe decastan tn apa,fara ni- renormali zeaza.
mic aZtceva si, dupd ce varsd apa, se poare re-
sa Ze consume inainte sau dupd nunta treptar-
masd. Creierul lui va creste si se va treptat la mie-
umpZe, iar nervii se vor intdri, ast- reo In miere
feZ incdt sa facd sa dispard se poate ~
i - ./
durerea de cap" . corpora
Recomenderi: dureri faina de tane (castane macina-
de ficat, hepatomegalie te).
(ficat mdrit), insuficierud hepatica. Hildegard van Bingen: "Dar
SAmburl de castane ~i cei ce au dureri la ficat sa zdro-
eu mler. beascd cat mai des acesti stimburi,
Reteta: sd-iamestece cu miere, sa mdruin-
Ingrediente: 200 g sdmburi de ce tot mereu din mierea acestora si
castane sau faina de sdmburi de ficatuZli se va instindtosi",
castane, 500 g miere .
UL este 0 "pasune" foarte ofertanta
pentru albine. Teii pot sa traiasca
(Tilia) . peste 1000 de ani.
Teiul este "un copac ale carui Utilizare: Frunzele de tei.
frunzeisipastreaza culoarea ver- RecoZtare: Primavara ~i vara,
de pe parcursul intregii veri ~i in perioada de vegetatie.
care e plantat - cu
predilectie - in Recomendsri: tulburdri de
parcuri sau pe vedere (tncetosarea privirii), ve-
alei. IIi perioa- dere slabd, gZaucom.
da de inflorire, Frunze de tel
in [unie, par- Reteta:
fumul putemic Ingrediente: circa 10-15
al florilor se simte peste frunze proaspete de tei.
tot. Teiul paduret - de iarna -
16

,
CIRESUL
(Prunus cerasus)
In functie de modul in care este
cultivat, c~esul este un porn [ructi-
fer, malt d~ 5-30 de metri. In
aprilie-mai, infloreste in toata
splendoarea lui, Iriainte de a-i da
frunzele. Ciresii au nevoie de
spatii insorite, ferite de vant, ~i de
un sol bine drenat, pentru ca altfel
scoarta devine noduroasa si apare
o scurgere de ra~ina prea
abundenta.
Ciresele se coc intre
mai si, august, in functie , de
soi.
Utilizare: Samburii
de cireste proaspete.
Rec'altare: Intre
mai si iulie.
Recomandari: psoriazis, neu-
rodemitd ~i abcese cu inflanuuii
puternice.
___
Mod de folosire: Seara,
la cu1care, se pun pe oehi si
pe fata frunzele de tei. In te~t
nu se spune cat timp trebuie
sa ramanape ochi sau ca
frunzele ar trebui fixate cu
. un banda j, asa ca le lasam sa
cada in timpul somnului.
Hildegard van Bingen:
"Iar vara pune-ti pe ochi
frunze de tei proaspete ~i
acoperd-ti eu ele toatd fata,
cdnd te duci la euleare. Si
ochii tdi vor fi limpezi si cu-
rati",
TERAPII ALTERNATIVE
Alifie din sambur! de
clrese
Reteta:
Ingrediente: circa 30 sdm-
buri de cirese, eirca 25 g grdsi-
me de pore.
Mod de folosire: Se sparg
samburii, deoarece pentru reteta
este necesar doar interiorul (rnie-
zul) moale al acestora. Se ma-
runtesc intr-un mojar, se incor-
poreaza ill grasimea de pore to-
pita ~i se amesteca bine, pana ce
se raceste alifia. Se aplica pe
zonele afectate, de 2 ori pe zi,
langa un foe (semineu des-
chis, foe de tabara, usa
deschisa a unei sobe de '--_~-;---.~~'!';--::;--:-_~-"--;----:
teracota sau a unuicuptor Un sfat util: Celor ce au dureri
incins cu lemne). de stomac, din cauza consumului
Alifia de samburi de cirese se exagerat de cirese, Hildegard Ie re-,
prepara primavara, cand se coc ci- comanda sa bea imediat 0 inghi-
resele , ~i poate fi pastrata in frigi- titura de vin bun - ~i durerile dis-
der. par.
CO L umed, bogat in humus si in sub-
stante nutritive ~i de un loc exepus
(Cornus mas) la soare. Fructele - coarne - lungi
Arbustul Inalt de 8 metri este de circa 2,5 em se coc in septem-
plantat in gradini, ca tufa deco- ° briesi au un gust acrisor placut.
rativa sau ca gard viu, folositor. Utilizare: Fructele.
FIorile galbene dispuse in cime Reeoltare: Septembrie.
sferice, infloresc din februarie Recomandari: ajutd la
pana-n aprilie, inainte de a. iesi eombatereaajeeliunilor
frunzele. In zilele calde, ele sunt gastrointesti-
una dintre cele mai fimpurii "pa- nale.
suni" pentru albine, care-le of era Coarne
acestora atat nectar cat ~i polen. Preparate
Pentru 0 dezvoltare buna, tufele de indiferent cum,
-..JI1o:Il corn au nevoie de un sol potrivit de fierte, crude,
ca marmela-
da, jeleu sau
compot, coarnele a-··
juta la refacerea tractu- ,
lui digestiv afectat.
Hildegard van Bingen: "Si
fructul aeestui arbust nu-i ddunea-
za omului, dacd il mdruincii, ci eu-
rala ~i fortified stomaeul bolnav,
dar si pe eel sdndtos,fiindu-le fo-
lositor oamenilor pentru sdndtate,
Un sfat: pentru 0 ameliorare
sensibila a stariide sanatate, coar-
nele trebuie consumate 0 perioada
de timp rriai indelungata,
FOlo: 123RF (3), DREAMSTIME (1)
AS verde - Anul XVI, nr.176, aprilie 2019 • 17
 TERAPII ALTERNATIVE
Farmacia din camara

Argila, otet, lamaie, bicarbo III

• Fiindca Ie vedem permanent pe raftul camarll, nu mai au niciun giant.

Oar cele patru ingrediente care curata, ,i casa, ,i organismul, sunt, pe drept
cuvant, MA-GI-CE!· .

CEFALEE Inhalatii .
Cefaleele ~i migrenele au cau- lngrediente: otet de mere,
ze diverse, adesea greu de iden- cdteva frunre ·de busuioc, ca-
tificat. Pot fi legate de hormoni, de teva frunze de menta.
un exces de alcool, 0 problema Preparare ~i folosire: umpleti
cervicala sau 0 tulburare a fica- un bol cu otet de mere fierbinte .•
tului. In toate cazurile, argila adu- Adaugati ~enta si busuiocul, Fa-
ce 0 usurare imediata. ceti inh~atii. '
~ Caiaplasme cu argila , Ingrediente: 0 ldmdie,

O.
ARTRiTA
lngrediente: 2 lingurite de
. otet de vin.
Preparare ~i folosire: se varsa
otetul intr-un pahar cu apa. Se bea
amestecul inainte de fiecare masa, de
'IttttJ verde ~:.. Preparare si folosire: Im-
Preparare si folosire: ames- bibati 0 fa~a de panza cu suc
tecati argila cu apa calduta. In- de lamiiie si aplicati-o pe frunte.
tindeti pasta obtinuta pe lngrediente: 112
frunte si ceafa, altemativ. ldmdie, 0 ceased
• Inlocuiti cataplasma la de cafea. '

,
trei ori pe zi.
lngrediente: 1 linguritd de
fiecare ora, imediat ce Preparare ~i folosire:
presari Iamaia ~ivarsati-i
0 otet de mere + 1 linguritd de
miere de salcdm, '
Preparare ~i folosire: • diluati
simtiti ca se incalzeste,
pank la disparitia simpto-
melor.
sncul intr-o ceasca de
ea fierbinte.
Comprese cu jurruhate din bol-
otetul ~i mierea intr-un pahar de apa otet ii cu migrena, durata
calduta, • Beti un pahar din acest pre- Preparare si unei crize nu depaseste
parat; dimine'ata si seara, vreme de 30 folosir:e: imbibati cateva ore si poate fi usurata
de zile. ' , bucati de panza cu otet de u ajutorul unor trata-
lngrediente: 112 pahar otet mere'. Aplicati-le pe frunte ~i mente. In schimb, la 10% din
de mere, 114 pahar ulei de tample. Fixati-le cu un bandaj. suferinzi. ele pot dura 48 de ore.
mdsline, 2 albusuri de ou,
Preparare si folosire: puneti intr-
un recipient uleiul, albusurile ~i tur- CALCULI RENALI 51 oaosEALA
nati deasupra otetul, • Amestecati • ~ lngrediente:' ,.
URINARI
cornponentele pfina obtineti un pre- ~ 5 ml ulei e-
Ingrediente: 1 lingu-
parat omogen, • Frectionati-va articu-
latiile cu pasta obtinuta. O ritd de otet de mere,
infozie de pdducel,
mdie
sential de lii-
.i linguritd I '-..5~
mier;, 5 ml ulei ~-
\

Preparare si administrare:
faceti 0 infuzie dintr-o lingurita seruial de brad.
BUFEURIOECALouRA de b~abe de paducel. Adaug':ti Utilizare: varsati
(menopauZit) otetul. Se bea 0 cana pe zi. uleiu~e ese~ntialel~~ ~
tr-o sticluta de cu-
.:);iiJ
.-.
lngrediente: 2 linguri de loare lnchi~a si scuturati bine. • Varsati
otet de mere.
Preparare .-,-------"L" DURERI ARTICULARE ° picatura de 'amestec pe 0 lingurita d~
miere siamestecati bine. Se ia de 3 ori
~i folosire:
Varsati otetul
intr-un pahar
de apa. • Beti
e..•..•.. Ingrediente: 0 cata-
"'-',
plasma de argild,
Utilizare :preparati 0
pasta de argila rece ~i aplicati-
pe zi, vreme de 0 saptamana .

"
lngrediente: 250 g miez de la-
mdie, 250 g miez de portocale, 1
kg de zahdr candel, alcool de 50%.
doua pahare ope zona dureroasa.> Lasati sa
Utilizare: Cojiti portocalele si la-
pe zi, inainte actioneze doua ore. Schim-
maile. • Puneti miezul intr-un recipient
de masa de bati-o cu alta proaspata. Re-
~i adaugati alcoolul, cat sa le acopere.
pranz ~i de petati procedeul pana la ame-
~ "
seara,
,
I
liorarea simptornelor.
• I {~asati-Ie la macerat 0 saptamana. • Pa-
sati !otul ~rin mixer, ~tr~curati, adaug:ti
zaharul SI amestecati bine. Se bea cate
un paba~el, inainte de mese.
AS verde -Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 18

"
 .r .

TERAPII ALTERNATIVE

Compasul alimentatiei;,~·
, .
• Asa se numeste lista celor mai sanatoeee si nesanatoase c

allmente, edificat~ de un "conslllu" al nutritionistilor americani.

Respectarea ei nu garanteaza nemurirea, ci viata tinuta ' 0
departe de boll, Destul de mult, in cornparatle cu nimic •

OBLIGATORIU DE Bauturi
MANCAT Apa, ceai verde, ceai negru, cafea
proaspata (preferati -0 pe cea la
Legume
filtru), espresso (cu masura), lapte de
Broccoli, varza rosie, spanac, ro-
migdale preparat acasa (aveti reteta
sii, morcovi, dovlecei, varza acra,
la "Farmacia Naturii").
avocado, ridichi, praz, masline ne-
Condimente
sarate, salata verde, spa-. r:«
ranghel, sfecla, castraveti, I.
1 Sa fie proaspete: rozmarinul, cim-
'P brul, mararul, tarhonul, curcuma,
cartofi, topinambur, pastar- Lactate
" ghimbirul, scortisoara, cuisoa-
nac, telina, patrunjel, ra- ) '1 ' , , Unt, lapte
barbar, ardei, gulii, fasole •.... r rele, chimenul.
integral, frisca,
Dulciuri
verde, vinete, ceapa, usturoi. zer, smantana, unt
Leguminoase . Ciocolata neagra (cu
topit (cumparate din
cat mai neagra, cu atat
Linte, fasole uscata, maza- surse sigure). Atentiel Lactate1e
reo mai bine) cu conti nut de
consumate in exces produc mucilagii
cacao de minimum 70%.
Ciuperci daunatoare pentru sanatate.
Sampinioane. ciuperci siitake, Alte/e
galbiori. ALIMENTE NEUTRE Oua, sare.
Fructe (De mdncat din cdnd in cdnd]
Toate fructele de padure (fragi, Legume All MENTE INTERZISE
zmeura, afine, mure etc.), mere, pere, Cartofii cu coaja rosie, de prefe-
Bauturi '
truguri, banane, mango, grepfruit, rinta fierti, iar nu priijiti.
Cola, Fanta ~i alte bauturi dulci ~i
prune. piersici, caise, portocale, ro- Leguminoase '
dii. . acidulate, toate bauturile dulci din
Orez alb (in ma-
comer}, lapte pasteurizat,
Nuci joritatea cazurilor
bauturi alcoolice tari.
Alune, migdale dulci, fistic, nuci. contine arseniu (pre-
Carne fi mezeluri
Seminte ferati orezul bas-
Toate produsele din
De in. de canepa, dovleac, floa- mati, si nu Jas-
rea-soarelui, pin. min), porumb (ne- i\/\ carne preparate industrial:
.Fainoase stropit, de la tarani), \~ ~'" } camati, salamuri, mezeluri,
sunca, hotdog, slanina.
(Aproape toate, cu conditia sa fie paine neagra unsa cu ulei ~i
Pefte .
facute din e integrale.) frecata cu usturoi sau presarata cu
Pangasius, pe~te prajit,
Fulgi de ovaz, graham, paine de ceapa.
Hidrati de carbon, zahar
secara, paine do pita, paine cu car- Pefte !ji fructe de mare
Paine alba, chifle, covrigi, dul-
tofi, bulgur, cuscus, grau incoltit, pai- Ton, peste sabie, creveti, crabi,
scoici, stridii. ' ciuri preparate industrial, zahar alb.
ne neagra ~i alba, din mina integrala,
Alte/e
paste din mina integrala. Carne
Chipsuri de cartofi, floricele la
Produse din lapte Pui, curcan, gasca (crescute la
punga, saratele gen pizza,
(Obligatoriu:Jermentate) curte), vanat, oaie, vita (nu de la ani-
croissanturi .
Iaurt, kefir, bri'inza fermentata, male tinute in crescatorii).
in general
telemea. Dulciuri
Preparatele in-
Pefte .Miere, stevie (indulcitor), xylitol,
dustriale irnpache-
Obligatoriu: gras, salbatic (nu de sucuri de fructe proaspete (maximum
tate: biscuiti, praji-
crescatorie), somon, hering, macrou, un pahar pe zi, eel mai bine dimi-
turi, supe la plic,
sardele, pastrav, neata).
produse alimentare
U/eiuri de plante Bauturi '
congelate.
(Obligatoriu: presate La rece) Bere, vin (in cantitate mica, au
Ulei de masline, de rapita, de efect pozitiv, in exces, devin pericole Decizia noastrd alege cdt vom fi
floarea-soarelui, de in, de dovleac. pentru sanatate). de sdndtosi!

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 19

 FRUMUSETE

Scenariude aDrilie
• Prlrnavara este anotimpul reqenerarii, Dublati preocuparea
pentru 0 allmentatie bazata pe primele legume proaspete,
cu cateva metode simple de tnfrumusetars •

pdtrunjel. Nu uitati ci:imastile se

lasa doar 20 de minute, pe 0 fap
perfect curata, Intr-o atitudine
linistita, de preferinta in timpul
une] bai, 0 masca cu 'efect excep-
tional' se poate obtine din iaurt
amestecat cu ulei de carina.
SEARA
~ 0 plimbare in parc
Plimbarile in aer liber nu slu-
DIMINEATA' jesc doar la lupta impotriva kilogra-
~ Spalati-~a cu apa rnlnerala ~elor, ci ~jut~ ~i la ~eri~irea pie~. In
Pentru ca circulatia sangelui sa ~lec~e zr, ph~~atl-va ce.l putID,o
Nu uitati, nici de trup!
'BAILE
Exista mai muIte posibilitati de a
pregati 0 baie. Puteti alege intre Mile
cu uleiuri, cu extract de plante, bai
cu produse alimentare. '
Baile cu produse
alimentare
\"I Baile cu lapte - sunt un mij-

fie dinarnizata ~ipielea sa-si recapete jumatate de ora !n c~l mal aprOpla! loc stravechi ~i .--'----
umiditatea ~iprospetimea, spalati-va pa:c. ~ar n~ ~a.?atI· Aerul c~t ~~ minunat pentru a
pe fata cu apa minerala rece. Veti p~veh~tea ~nc<lD:ta.toare ~ pnI?avem obtine 0 piele de
simti imediat 0 reactie de Inviorare. .va vor impnma ~lm~tea~ldes:illdere~ rnatase. Spalarea
Nu ~astergeti. Beti-v~ ceaiul de plan- pe obraz. N-atl obse~vat cvaAatunci cu sapun nu mai
te sau cafeaua cu apa pe fa- . ca~d ~a mtoar- este necesara, in
ta, lasand-osa intre bine in cd~*dm c~:mtrce- cazul lor. altfe1 I -- ,
, 'I e, s-o'Aim bib
pie 1 e de sarun-
v . III sau. d fV
ill-O.X influenta ~i efectul baii cu lapte ar
.
Ie mmera I di I excursie acuta scadea. Pentru 0 baie ca la carte se
e IZOvate m ea. I .t atati
A

~'Trei mere a I?~n e ara ,1 pun 3 litri de lapte la 0 cada de apa.

I .
M anc~p ce putm trei
A •• , . maitmere cu 10
ani? Nu numai Bineinteles, nu e cazul sa intrati
mere pe ZI: Este un co~~ sufletul si la- inaun~ murdari. '
structor achy al f~umusetll ,. manii au ~e~oie \"I Baile cu miere ~i cu lapte.
t~nulll:idvs. Contine ~ulte, de aer curat, ci Moda vine din Franta si se re-
vI~amme (~, ~, C),. f1~)fe, inainte de toate comanda pentruc~i care au
nunerale, ajuta la elimina- obrazul "fir- pielea foarte uscata, Intr-un
rea intestinala ~i Intare~te ma" sub care , litru de lapte cald se di-
si~temul . imll:nitc~r. Int:e' defilam de la llueaza dona cesti cu mie-,
micul dejun ~lpr~nz, ma- inceputul si pa- re. Masa omogenizata de
rul este_un mem.u Ideal. na la sfarsitul lichid se pune in apa
DUPA-AMIAZA vietii, ' ~din baie. '
~ Ma~ti cu legume ~i fructe ~ Spalati-va cu peria ~i cu I \"I Baia cu lamaie. 2-3 lamai se
, Imediat dupa ce va intoarceti aca- apa rece taie in bucati, se pun intr-un vas ~i se
sa de la birou (scoala, facultate, fa- ,Este 0 practica norvegiana, care oparesc cu circa 112 I de apa cloco-
brica, spital ...), demachiati-va, clatiti- le ajuta frumoase1or si blondelor vi- tita; se lasa sa stea asa, acoperite bine
va din nou pe fata cu apa minerala: kinge sa nu apeleze l~ tone1e de fond cu un capac, sase ore. Ciind baia este
apoi aplicati una din celebre1e masti de ten si de pudra, pe care Ie poarta-n
pregatita, lichidul i -- i
de regenerare a pielii, obtinute din le- 'posete ~ccidentalele .. Pe scurt, seara,
se strecoara direct
gume, fructe, iaUl:t,miere ori branza in~inte de a va culca, spalati-va pe
in apa din cada,
de vaci, drojdie, ou. Intrucat In cu- fata cu apa rece, folosind in locul
rand va aparea mierea de primavara mftiililor 0 perie de corp, pe care ina- zdrobindu-se cu
(mierea de salcam), va recomandam inte de folosinta inmuiati-o in apa mana lamaile. Ceea I,
calduros mdstile eu miere ~i brdnzd fierbinte;pentru' a se mai I~uia. Da- ce ramane din e1e
de vaei (2 linguri de branza ameste- torita masajului energic ~i apei reci , se pune Intr-un sa-
cate cu 0 lingurita de miere),apliea- circulatia sangelui se dinamizeaza, culet de tifon care
rea pe !ala a rdndelelor de eastra,- pielea;e hraneste mai bine, devine se b~ga in apa. Ba- 1!11;!i~\!I'l__ili'1t --.
vete, rosii, banane, mere, portoeale,neteda ~i stralucitoare, iar porii se ia de lamaie are efect inviorator si in-
grepfruit, branzd de vaci amestecatd inchid. La culcare, aplicati pe ea una staleaza buna dispozitie generala.
eu sue de spanac, urzici, morcovi, din cremele cu care v-ati obisnuit.
Foto: DREAMSTIME (1)
AS verde - Anul XVI, nr. 176; aprilie 2019.20

, .I.' ?
 RETETE DE SLABIT
Fabrica de kilograme -
•
Ciugu ul
"G~stiiricye" c~ care • Trei masline negre - 25
mcercam sa ne calorii
amagim foamea sunt mai peri- • Zece alune - 100 calorii
culoase decat 0 masa com- • Zece migdale prajite -
pleta. Con tin zahar ~i grasimi 50 calorii
ascunse, care, adunate. • Patru biscuiti sarati - 60
pasesc cu mult cele 12 calorii
calorii zilnice pe care • 0 felie de paine prajita -
voie sa le acumula 100 calorii
vrem sa scapam
• Zece chipsuri -75 calorii
mele excedentare.
• Zece boabe de fistic - 150
rea alimentelor pe
calorii.
sumam:

DULCIURI • Un croissant - 150 ca-

lorii
• Un patrat de ciocolata -
20 calorii • 0 briosa - 360 calorii
• 0 felie de paine cu unt ~i
• Doua bomboane -
60 calorii dulceata - 250 calorii
• 0 placinta eu
• 0 clatita cu
zahar - 100 calo- mere - 250 calorii
rii • 0 prajirura cu
crema - 400 calorii aAUTURIRECONFORTANTE
• 0 clarita cu dul- • Un ceai fiira zahar - 0
ceata - 120 calorii • 0 lingura de serbet -
200 calorii ealorii
• Doi biscuiti tip Petit
Beurre - 40 calorii • 0 inghetata - 250 calorii • 0 cafea fiira zahar - 0
• 0 inghetata eu frisca - ealorii
• 0 felie de chec - 80 ,
calorii 600 calorii: ' • 0 cacao cu zahar - 160
calorii.

GU5TARI BAuTURI • 0 sticla de bere -

• Un andvici complet, cu ton, ALCOOLICE'r 110 calorii
rosii, ou. maioneza - 500 calorii • Un pahar de whisky
• Un pahar de vin alb x
• Un sandvici cu - 90 calorii
- 60 calorii
unt ~i sunca - • 0 cup a de sampanie -
500 ealorii • Un pahar de vin rosu -
125 calorii
• Un sand- 65 calorii
• Un pahar de lichior - 90
vici eu unt si • Un pahar de bere la pre-
ealorii
cascaval- 500 ca- siune - 60 calorii
loci
• Un hot-dog - 400 calorii
• 0 pizza - 500 ealorii
• Un ou fiert tare - 65 calorii BAuTURI DIN FRUCTE 51
, RACORITOARE
.0 punga de cartofi prajiti - 400 • Un sue de portocale - 100 de calorii
calorii ' • 0 portocala stoarsa, fara zahar - 40
• 0 salata de cruditati sau verde - calorii
100 calorii '
• 0 Iamaie stoarsa, fiira zahar - 20 calorii
• 0 felie de -sunca grasa - 300
calorii ' • Un sue de rosii - 20 calorii
• 0 felie de sunca slaba - 150 • 0 Coca-Cola - 85 calorii
calorii ' . • 0 limonada - 50 calorii
• 0 fe1ie de paine proaspata - 75 • Un pahar de apa - 0 calorii
calorii
• Un copan de pui fiira piele - 200
calorii." 1_~==========:::;::==========::!5~~~J Foto: 23
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019. 21
 NUTRITIE

Dulciuripentru Pa,ti
- Foitaje-
• Umplute cu fructe sau erema, 'cocaturile
afanate adie a prlmavara •
foile de aluat pe planseta in-
fainata ~i se taie fiec~e foaie
Tarta cu mere si
,
in 2 patrate (cu dimensiunea gemdecaise
de 10xIO em fiecare). Se 10-
cinge cuptorulla 210°C. Ingrediente (pentru 0 tartd cu
~ Cu un cutit ascutit, se diam. 24 cm): • Pentru aluat: 225 g
II face apoicate 0 taietura din
aluat de foitaj.» Pentru umpluturii: 3
, , to ate colturile patratelor de mere, 2 linguri zeamd de ldmdie, 2
: .,. _c. '; I aluat spre mijloc (adancimea: linguri zahdr, 31inguri gem de caise. •
3,5-4 ern) ~i se pliaza fiecare colt in plus: Fdind pentru plansetd, unt
intr-un triunghi mic, spre interior, pentru forma, zahdr pudrd pentru
presiiratdeasupra.
buciui): 450 g aluat de foitaj (6 obtinandu-se, astfel, 6 moristi de Mod de preparare:
foi), circa 180 g gem de caise .• in vant. Se aseaza in tava, se pun la
~ Aluatul: Se aseaza foile de aluat
plus: fainii pentru plansetd f&A"'~ mijlocul fiecareia elite 1-2 lin-
una llinga alta ~i ~ lasa sa se decdn-
zahdr pudriipentrupresdrat
deasupra.
~'i~:.,;\
~ .'
~!..guri ~e gem de caise.
:", ~ Se coc aproximativ 1-
I ~ ~ 'WII1Il:O:

Mod de preparare: ,., t: minute, se scot din cuptor si se

••.
~ Se lasa aluatul sa se de- ~ .'
congeleze. Se tapeteaza 0 tava cu
~:t' lasa sa se raceasca. fnainte'de-
a Ie servi, se presara cu zahar
hartie pentru copt. Se intind putin pudra.

Pritjiturit cu erema de ~anilie

Ingrediente (pentru circa 6 laptele ~ifrisca ~i se adauga miezul
bucdti): • Pentru aluat: 375 g a- de vanilie (razuit de pe batonul
.• luat de foitaj congelat (circa 20x30 crestat) ~i batonul taiat in doua, Se
em), zahdr pudrd.» Pentru cremd: pun pe foe ~i se lasa sa dea 10 - ! ."'ff.2.,
150 ml lapte, 300 . . g friscd
'~ lichida,. clocot, A
amestecand intruna. ~ ge 1eze. Se pun apm. una pes te aIta Sl.
1 baton de vanilie, 4 galbenusun, ~ Intr-un castron, se freaca A' d '1 '... A'
60 g za har,~ 2 I'tngurt . fiii ~ 'fA n
aina,» alb '1 aha 1
ga enusun e cu z aru, pan a ce A ~ se~. mtm~ A' pe p anseta
, . roarte usor
'. m-
plus: Coajd de ldmdie sau porto- devin cremoase, ~i se adauga faina, f~nata, m fO?TIa~nU1ce~c, de dimen-
cald, zaharisitd (pentru ornat). putin cate putin. Se incorporeaza, siunea fo~el. SeAl~braca cu aluat for-
Mod de preparare: Incet, ~i laptele fierbinte,~' . ma ~apetata cu ~art~e pe~tru copt, for-
~ Aluatul: Se deruleaza aluatul arnestecand putemic. Se ;-"f.J: ~anAd0 IIl:argme~m~lta de 3 em, de
~i se mtinde putin cu sucitorul. Se toama compozitia Inapoi in'- jur imprejur, Se-ncinge cuptorulla
taie in patrate egale (5x5 cm) ~i se cratita ~i se. lasa sa se in- . 200°.
aseaza tntr-o tava tapetata cu hartie groa~e la foe mic. Dupa ce ~ Umplutura: Se curata merele
pentru copt. s-a racit crema, se toarna de coaja, se elimina partea lemnoasa
~ Se-ncinge cuptorul la 200°. intr-un comet. ~i se taie in spalturi. Se stropesc ime-
Se presara peste _ ~ Se iau cate trei diat cu zeama de lamaie ~i se pre sara
aluat zaharul pudra, patrate de aluat copt 1 cu zahar.
se da la cuptor, se ~i se spriteaza pe 1 ~ Se aseaza merele peste aluat (ca
coace circa 8 .mi- doua din ele cate un 1 tiglele), se'da tarta la cuptor si se coa-
A ~ d ~ S I' .,
nute, pana ce se ru- strat e crema. e ce circa 25-30 de minute. Se incalzeste
meneste, se scoate aseaza, apoi, unul 1 gemul de caise intr-o craticioara sise
d~ncu~tor ~i ~elasa p~ste altul ~i.~e g~- : trece printr-o sita. Se scoate prajitura
sa se raceasca.. Dl.sesccu ~oa~ad!: Cl: 1 din cuptor ~i se unge, calda inca, cu ge-
~A Crema. ~~ t:l~~ confiata, taiata mul de caise. Se serveste pudrata cu za-
Pun mtr-o cratita ,
fasii,
,
11 h~ar. ,

AS verde - Anul XVI, nr. 176, eprilie 2019 • 22.

'. ~

Gogo,i cu crema
Ingrediente (pentru 6 buciui): •
,i
Pentru aluat: 600 g aluat de foitaj
(congelat). • Pentru cremd: 250 ml
lapte.T baton de vanilie, 3 gdlbenu-
suri, 40 g zahiir, 1 lingurd amidon,
50 g migdale feliate, 2 linguri zahdr
pudrd, • Pentru glazurii: 100 g zahdr
pudrd, 1-2 linguri friscd. • in plus:
ulei pentru priijit.
Mod de preparare: 'I
>- Aluatul: Se pun una peste
alta bucatile de aluat ~i se Intind
eu sucitorul intr-un dreptunghi
mare. Se umezeste eu apa reee -"
(eu pensula) ~i se pliaza In asa
tel. dinspre laturile mici, Incat
sa se obtina 3 straturi de aluat,
asezate irnul peste altul. Se ne-
tezeste uprafata, apasand bine, se
myel~ aluatul eu 0 folie de plastic
~i se tine 30 de minute la reee.
>- Se decupeaza din aluat 6 eer-
euri (diametrul: 8-10 em) ~i la mij-
loeul fiecarui cere, cate un eereulet
eu diametrul de 2 em. Se prajesc go~
Ingrediente (pentric 18 bucdti):
• Pentru aluat: 500 g aluat de foietaj
congelat, 40 g. unt topit . • Pentru
cremd: 3-4 foi de gelatirui, 750 ml
lapte; 1baton de vanilie crestat pe
lung, 1 baton de scortisoard, 6 gdl-
benusuri, 150 g zahiir, 40 g amidon,
250 g friscd lichida. ·in plus: circa
125 g zahdr pudrd, pentru presdrat
deasupra, scortisoard mdcinata.
NUTRITIE
migdale crocante
gosile m uleiul incins (la aproximativ
170°), cate 3 minute pe fieeare parte,
se seot cu lingura pentru spuma ~i se
lasa sa se scurga ~i sa se raceasca pe
hartie absorbanta.
>- Crema: Se pune pe foe, Intr-o
oala, laptele linpreuna eu batonul de
vanilie despieat si se lasa sa dea In
clocot. lntr-un castron se freaca gal-
benusurile eu zaharul si cu amidonul
~i s; adauga, putin e§te putin, lap-
tele fierbinte. Se toarna eom-
pozitia inapoi In oala ~i se lasa sa
se ingroase pe foe, amestecand
intruna. Se rlistoarna,aP9i, ere-
ma, intr-un vas, se acopera eu
.folie de plastic .i dupa ee s-a ra-
eit, se indeparteaza batonul de
vanilie. >- Glazura: Se amesteca frisea eu
>- Se rumenesc migdalele feliate zaharul pudra, pana ee se ingroasa, ~i
intr-o tigaie incinsa. e pre sara dea- se toarna Intr-un comet. Se taie go-
supra zaharul pudrii ~i se lasa sa se gosile In doua, pe orizontala ~i se
cararnelizeze. Se lasli sa se raceasca umplu eu crema. Se garnisese eu gla-
pe 0 folie de aluminiu unsa eu putin zura ~i se pre sara peste ele migdalele
ulei. eroeante.
-------------------------------
Cremsnit
,
Mod de preparare: Se toarna compozitia inapoi In eratita
>- Aluatul: Se tapeteaza :2tavi eu ~i se amesteca.pe foe mic, pana ee se
hartie pentru P r-: Se-ncinge eupto- ingroa~a (nu se lasa sa fiarbal).
rul la 200°. Se taie aluatul In 2 >- Se lasa crema sa-se raceasca,
dreptunghiuri care se intind usor la mai amestecand din timp In timp. Se
dimensiunea tavilor (circa 30x40 indeparteaza batoanele de vanilie si
em). de scortisoara, se incorporeaza gela-
>- Se pune un dreptunghi intr-o tina stoarsa ~ise lasa sa se dizolve,
tava, se m~eapa din loe In loe eu fur- amestecand In continuare. Se lasa sa
culita, se unge eu jumatate din untul se raceasca crema ~icand incep sa se
topit ~i se presara eu zahar pudra. Al inchege se adauga frisca batuta,
doilea dreptunghi se taie In 15 bucati >- Se-ntinde crema peste aluatul
~i se aseaza In cea de-a doua tava. Se de pe platou ~i se acopera eu bucatile
unge cu untul ramas (20 g) ~i se pre- de aluat din eea de-a doua tava. Se
sara eu zahar pudra. tine cremsnit-ul la rece.icel putin 3
>- Se coc 15-20 de minute in eup- ore, se presara deasupra zaharul
torul incins, se lasa sa se rumeneasca pudra ~i se garniseste eu scortisoara
~i apoi sa se raceasca. Aluatul intreg macinata. .
se aseaza pe un platou ~i se pune 0
rama mai malta (eventual de carton)
in jurul lui.
>- Crema: Se inmoaie ge1atina In
apa reee. Se pun pe foe, intr-o cratita,
lapte1e eu batoanele de vanilie si de
scortisoara, si se lasa sa dea in clocot. .
Intr-'u~ castron, se freaca galbenu-
surile eu zaharul, pana ee devin ere-
moase, dupacare se adauga, incet,
laptele fierbinte ~i se amesteca bine.
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 23
 DOSAR SENTIMENTAL
Simfonia'primaverii -

APRIL
• Minunile marunte'ale lumii •
Sa tree prin .straturi de nueului ~i sa trag a de-acolo 0
pamant in care sa simt cantare de- bueurie, ca poate sa
cum se aduna sevele vada lumea pana la capatul ei.
datatoare de viata. Ace- Dar pot sa-mi aleg sa fiu ~i un
lea care adancesc rada- bulb de ceapa, un arpagie pus la
einile, implinesc tulpina lnmuiat de eu seara, ea sa poata
silasa sa zboare in van! incolti mai bine si mai repede
coroana, frunzele ~i flo- dupa ee este infipt in' pamantul
rile. reavan si afanat. Visul meu de
Dar as putea sa aleg, arpagic s-ar intinde eel mult pana
sa fiu ~i 0 nuca scapata la placinta eu branza ~i cu verde-
in toamna ee a treeut, mri. pe care 0 eoe mtotdeauna de
de 0 veverita prea gra- Pasti. san, intr-o varianta mai
aea Martie aduee in lume bita. Intoemai ea nuca pe care-am la felia de paine nea-
D . bueuria primelor semne . gasit-o ieri, sub inveli~ul din har-
de primavara, eareseghieese in tii ~i de saci in care mi-am ferit
simpla, ~
gra unsa cu om de casa, care
asteapta sa fie garnisita eu arpa-
firavele ierburi sea- trandafirii de ger. A gie.
pate de sub omat, fost marele ei noroe, As putea sa fiu ~i 0 samanta
in delicatele flori, ,. ,1- pentru ea ascunsa ast- "inaripara de papadie, gata sa
mcercate greu de '!-i,-'lN; fel, in culcusul rcel zboare pe rea mai mica adiere de
frigul de peste ·<l '. eald, is-au pastrat inca vant. Deocamdata, insa, papadia
noapte, in cantecul " 'vii puterile incoltirii. abia asreapta sa infloreasca ~i sa-
pa~arilor. naucite In locul unde eele do- ~i irnprastie peste lunci ~i valcele
Ide zboruri prea _ uajumatati ale nueii se galbennl stralucitor. ~titi eeva
lungi, in mugurii intalnesc, vad radacina mai frumos aeum, in Aprilie, de-
umflati de seve ~i cum incearca sa iasa la cat 0 campie acoperita eu iarba
de lumina tot mai lumina.idin stramtoa- verde si papadii aurii? Oricat de
puternica, Aprilie rea gaoacei tari. In ea- inventive sunt visele noastre, nu
vine ea 0 dezlan- patul celalalt, un fel de se pot campara eu rninunile lumii,
tuire a puterilor naturii. In Aprilie, codita galben-verzuie anunta eo- puse in jurul nostru de Dum-
simfonia primaverii ajunge la roana viitorului nuc. Tin in maini nezeu. Nuea din care iese un nuc,
partea ei eea mai bogata, cea mai nuea incoltita ~i pa- ".
complexa si ampla. E elar pentru trund in visul ei de
orieine ca drum de intoarcere spre samanta. Ca sa se
iarna nu mai exista, desi, uneori, implineasca acest
peste to ate se mai asaza 0 boare vis, vor trece ani,
de fulgi spulberati e'u intarziere .. multi, foarte multi.'
Ei nu fae insa decat sa se piarda Nuea din palma mea
printre petalele florilor de eor- i~i croieste deocam-'
eodus, prinse de ramuri ea niste data in vis coroana
roiud de fluturi~ , maiestuoasa eu care
va aeoperi mai bine
_Vis de samanta de jumatate din curte.
•
Astazi mi-as dori sa fiu 0 sa-
o gaita guresa, eu
aripi albastre, ar pu-
manta. Sa calatoresc, preeum ea,
de 'la intuneric la lumina, de .la tea sa se.aseze pe eea
mai inalta creanga a
hibernare la soarele primaverii.
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 20 i g • 24

/-

,
 DOSAR SENTIMENTAL
arpagicul din careiese 0 ceapa, ma leacuri -de alun-
papadia care setransforma, prin- gare a vrajilor. Frun-
tr-un miracol, intr-un glob alb, de zele de salcie si ra-
puf plutitor. .. 'Minuni aflate in chita, ramuril~ de
jurul nostru, si-de la care visele au mesteacan proaspat
mult de invatat. infrunzite,leusteanul
~i pelinul, bo~l si us-
Hora ieIeIor turoiul sunt arme pu-
Natura se trezeste, de la 0 zi la ternice pentru a alun-
alta, toate ivirile ;i sunt tinere si ga puterile raului.
nerabdatoare. pline de energie ~i Puse la usi, ferestre ~i
de puteri. pe care nimeni nu le porti, ca sa stavi-
poate stavili. Mugurii izbucnesc leasca intrarea raului
in inflorescente uriase, frunzele se in gospodarii, legate
desfac fliimande de soare, vantul la incheietura mainii,
e taniir ~izburdalnic ~i curata to- purtate la palarie sau
tul, ca si cum lumea ar trebui sa in buzunar, agatate de
porn ca de la zero. ~i toatetra- hamul animalelor sau
ies sub aceasta frenezie a ince- atarnate de sistarul ori
p ui, ill miraeolul caruia au loc donita in care se mulge laptele, primavara e un bun prilej de a
vazutele ~i nevazutele , albele ~i ele devin aliatele binelui si ale face pace cu trecutul, de a renunta
negrele, tristele ~i bucuroasele sanatatii. In luna Aprilie, d~ ziua La obiecte vechi, obiceiuri, de-
intamplari care fac viata noastra Sfantului Gheorghe, e seamana prinderi ~i lucruri nefolositoare
de zi cu zi. "busuiocul de cinste' .adica acela care impiedica innoirea, Si, in
Aprilie este luna semanatu- care te poate ajuta sa fii cinstit ~i ac\la~i timp, e 0 bun a metoda
rilor, dar nu numai oa- ..,--------------, prin care' putem
menii l~i lasa semnele exersa stiinta renun-
muncii pe fata paman- tarii si ~ despartirii.
" ,
tului. Mai sunt ~i alte Dar cea dintai
fapturi care traiesc ala- grija in acest ano-
turi de noi in aceasta timp al primenirii
lume, fapturi nevazute, de primavara e bine
pe care doar dincand in sa fie legata de in-
,"',.1 noirea sufleteasca,
cand ne este dat sa le ~'-.'

simtim si, foarte rar, sa de curatarea inimii

le i~telegem. si a rn'intii si de
Batranii spuneau ~i alungarea ' ganduri-
credeau ca la mijlocul lor cenusii. Trebuie
acestei luni se aduna sa innobilam prima-
Ielele pentru prima oara vara, ~i pregatin-
in an, ca sa joace hora du-ne pentru cea
pe iarba verde. Prima mai mare Sarbatoa-
lor hora este deschisa, re a ei, Invierea,
neincheiata, tocmai ca sa sepoata laudat. Dar pentru astatrebuie sa prin impacare cu ceilalti si cu 0
lipi la ea orice fiinta ratacita. Atat te trezesti inainte de rasaritul soa- clip a de smerenie, in c~r~ sa ne
de mare le este do~l de joc ~i de 'reJui, sit cauti busuiocul ~i sa te recunoastem greselile si sa ne ru-
lumire, incat focul aprig al iu- speli cu roua lui. Reteta diafana gam pentru iertar'ea lor:
resului lor arde locul pe care 11 de curatare eu roua, care ne-ar Marea Sarbatoare a Invierii
calca. putea spala ~i noua pacatele! Domnului, care incheie luna A-
prilie, sa ne gaseasca pe toti im-
Busuiocul de cinste Primenirea de pacati, cu dragoste frateasd pen-
Dar iarba nou rasanta pe urma primavari tru tot ceea ce EL a lasat pe pa-
lor este atat de frumoasa, incat Fiecare primavara incepe cu 0 manto In Lumina acestei Invieri sa
niciun animal nu 0 calca si nici nu curatenie mare, in gospodarie, II). gasim izvorul de apa vie care sa
o paste. Este doar iarb~p~ntru casa, in curte, in livada, peste tot. ne treaca peste.toate incercarile!
vazut, oamenii 0 admira de la dis- Noul, prospetimea insotesc ince- '
tanta ~i cauta in natura din preaj- putul anotimpului. Curatenia de OTILIA TEPOSU
,,
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 25
 STIL DE VIATI

Fiecare cu binelelui
• Mecanismele salvatoare
ale vietii
, de zi,cu zi •
meni ajunsi la varsta adults au munca in exces, iar nu de foame.
pierdut acest exercitiu si, in con- Apoi, ar fi important ca necesitatile
secinta, nu mai stiu sa acceseze sale autentice sa fie identificate si
meca~ismele salvatoare, care i-ar satisfacute, in masura in care este
ajuta sadepaseasca situatiile ce Ie posibil. Cand avem grija de propria
provoaca nemultumire, agitatie persoana asa cum se cuvine, obser-
sau nervozitate. Atunci cand sunt yam ca ne apare 0 senzatie de destin-
stresati, suprasolicitati ~iajunsi la dere, ca in momente1e in care ne
xista numeroase deprinderi epuizare, aleg sa se Indoape cu pizza asezam comod pe 0 banca, la aer, in-
Ecare aduc sanatatii un bene- ori cu alte alimente usor de procurat.
ficiu mai mare decat suntem inclinati In graba enorma d~ a-si satisface
conjurati de verdeata, adancindu-ne
intr-o visare placuta,
mdeobste sa presupunem. Este deja nevoile, inghit pe nemestecate tot ce Credinta intireste
cunoscut faptul ca ·Ie sta la indema~a. . plimanii '
plimbarile regulate si '- Insa ce nevoi Isi sa- L" I d "I . v
v • v • • ' • • ' a Ie e 10 osrtor este sa avem
gradmantul au 0 actru- tisfac el astfel? Omul .
v 'V t c
•• v ' A • . A" V V un crez Sl sa ne angaJamcu toa e lor-
ne pozmva asupra tru- srrnte mtr-adevar ca II I' I . A ali
te e pentru transpunerea Ul m re 1-
a ","ue
•• ••• •• v

PUIUl~l a mmtu. Ac- lipseste ceva, numai ca' _.-+& I de i li . ufla

• • • v' v Ad' . tate. e lIllp care ne ms a
tivitatea fizica desfa- nu mtot eauna seSI- .. . hi •...~;
. v V' v v opnrmsm. uneon c ar enlULJasm-
surata afara din casa la
"
zeaza corect ce anume.. v • tar am.bel e se repercu teazaa POZIIV iti
aer curat intareste or- ' ,
Po ate ca are nevoie de
• v • • • _
- - -
asupra san2r2DI.un S .. T- tudi urea lza t Ia
I'
ganismul ~i despova- putma liniste, de 0 rmca Harvard . arti . 1200 d
reaza sufletul. Ambele d·lstract~e,
. d di
e 0 scune
. an . ctl P crparea a
varstnici, a pus in evidenta faptul ca
e
efecte se produc in relaxata CAUalte J>er- prezenta la slujbele religioase con-
acelasi timp ~ispontan, sOaI~e.decat colegii de tribuie 'Ia 0 mai buna functionare a
flira ca persoana in se~vlclU, e.ve~~al de ~ sistemului respirator. La cel ce free-
v f' v • plimbare tihrnta facuta
cau~a sa-si 1 propus . . ' A ventau biserica regulat, capacitatea
obtinerea unor rezul- de-unul sl~~ur. ~ar ill respiratorie a plamanilor s-a redus
tate anume, in avantajul siinatatii sale. asemenea conditii de solicitare ~ten- de-a lungul anilor considerabil mai
Ca sa vi pute1:iajuta, sa, multi nu inteleg ce Ie tre?Ule de putin decat la persoanele de aceesi
trebuie stiti cine
, .'
sa
fapt ~l ce anudmele-~ !ace bine. De
aceea se repe sa manance, cu toate.
v varsta care nu manifestau nici un fel
v • •

suntetl, ca A
m adA ancu I fiiuntei. Ior tanjesc
v A' mal. de mteres fata " de religie.
• Aflati singuri ce va e de folos· degraba dupa altc~va: sa faca 0 tura Folosul de.~ avea
Nimeni n-a definit un tip de com- de jogging, sa se odihneasca in pare, 0 famlhe
portament cu valabilitate generala, pe 0 banca, la~andu-~i gandurile sa Chiar daca .sunt cateodata obo-
eapabil sa creeze orieui 0 stare de colinde farli tinta sau, pur si simplu, sitori si enervanti, ehiar daca fac
bine si, eu atat mai putin, sa-i imbu- sa se amuze 'un pic. Semn~lul difuz dezordine prin c~sa ~i.ne obliga sa
natateasc~ sanat.at~a~i sa-i d~iasca al corpului, care anunta ca are 0 strangem dupa ei, membrii de familie •
mult donta fericire. In schimb, se nevoie, a fost inter- I I

poate vorbi despre retete individuale. pretat gresit.

Fiecare trebuie sa identifice, sa des- Din acest motiv,
copere ~i sa testeze ceea ce este be- cineva care doreste "
nefic pentru sine. Ceea ce, desigur, sa faca mtr-adevar
va fi posibil doar daca el se va ob- ceva pentru sine ar
serva cu atentie sporita, pentru a-si trebui sa constien-
da seama care sunt necesitatile efec- tizeze mai intai in ce
tive ale trupului ~i suflet~lui sau. stare se gaseste ~i ce
Caci nu oricine este constient de lu- Il apasa - poate ca
crurile pe care Ie are de facut, pentru este yorba in primul
a se simti mai bine. Numerosi oa- rand de extenuare ~i

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 26


ne dau 0 mana de ajutor ca sa ne
mentinem sanatatea. Este de mult
dov~dit ca oamenii casatoriti au 0
speranta de viata mai indelungata si
o siinatate mai' buna decat cei c.de
traiesc singuri. Constatarea este in
egala masura valabila pentru barbati
si femei, iar aceste date statistice nu
sunt cu nimic influentate de existen-
ta unor familii aflate in permanenta
stare de razboi, unde atmosfera nu
poate fi nicidecum ?escrisa ca fund
senina si benefica. In mod evident.
simplul fapt ca sotii au cu ine sa-?i
imparta bucuriile ~i necazurile
produce un efect favorabil
pra inimii, a vaselor ~ nu-ti vor da prilejul sa te atrofiaza, iar aceasta poate duce la
~i altor organe.
Fireste, . cali
joaca de aseme
nat: ea decide In
vietuirea ce
doar mult . ~ san ~i efecte
asupra - - -, ii. Cuplurile care
declarii ca au parte de 0 casnicie
fericitii, ce le imbogateste via-
ta, beneficiaza de valori
~ormale ale tensiunii ar-
teriale ~i concentratii re-
duse de hormoni ai stresului. Fiind-
ea nici un cere larg de prieteni ~i nici
o retea extinsa de contacte sociale nu
pot' compensa suficient 'dezavan-
tajele pentru sanatate provocate de 0
casnicie nefericita sau de 0 viata
dusa in singuratate.
De ce e bine sa tinem
.animate de cornPanie
Cine se ocupa zilnic de un caine
sau 0 pisica i~i reduce pe aceasta
cale riscul de a suferi un infarct, un
accident vascular cerebral ~i diverse
alte boli ale civilizatiei contempo-
rane. Grija afectuoasa pentru 0 fiin-
ta, oricare ar fi ea, consolideaza
neindoios propria sanatate. S-a re-
marc at de mult faptul ca prezenta in
preajma noastra a cainilor ~ipisicilor
ne amplifica starea de bine ~i fa-
vorizeaza contactele sociale, ceea ce
contribuie substantialia mentinerea
saniitatii. Insa ahimalele de' com-
panie joaca un rol mai complex de~
cat acela de-factor social. Ele i~i pun
stapanii in situatia de a deveni mai
activi fizic, deci de a-~i intiiri siste-
mul cardiovascular si rezistenta la
boli. In special posesorii de c~ini,
care trebuie sa-~i scoata regulat ani-
malele la plimbare, se conformeaza,
r .
STIL DE VIATA
cu sau fara voia lor, recomandarii treisprezece ani. Au cercetat volu-
medicale de a face miscare mini- mul creierului, au testat capacitatea
mum doua ore ~ijumatate pe sapta- , de memorare ~i au evaluat gradul de
mana. Obligati fiind sa iasa din casa activitate fizica a subiectilor, care
insotiti de patrupedul lor, ei vor fi aveau 0 varsta medie de 78 de ani.
implicit mai activi. . Un deceniu mai tarziu, au ajuns la
Un studiu al Universitatii Buffa- concluzia ca plimbarile conserva
lo din statul american New York ne memoria. Persoanele care merg muIt
arata ea animalele de companie sunt pe jos i~i pastreaza mintea limpede
chiar mai folositoare pentru sanata- si la batranete. Dupa zece ani de la
tea inimii decat multi parteneri con- debutul stuctiului, creierul acelora
jugali. Poate din cauza ca este dintre participanti care parcursesera
greu sa te certi cu un golden distante de 10 pana la 15.kilometri
retriever ori cu papagalul din pe saptamana era mai voluminos ~i
coli vie. Ei nu prea au cum mai bine pastrat decat al celorlalti.
sa te contrazica, asadar "La 0 varsta maintata creierul se
sirnti jignit. tulburari de memorie", spune Erick-
o veste buna ~i pentru son. "Un antrenament practicat cu
persoanele care, din- consecventa poate sa impiedice a-.
tr-un motiv oarecare, cest proces ~i chiar sa imbunata-
nu se impaca deloc teasca gandirea ~i memoria." _
cu ideea de a avea Numerosi varstnici reusesc sa
un colocatar cu totalizeze 10-15 kilometri pe sapta-
blana sau pene: mana, fara probleme. 0 plimbare
ingrijirea flo- zilnica, dus ~i intors, pana la ma-
rilor din ghi- gazinul aflat la doar un kilometru
vece poate fi, distanta sau pana la locuinta unor
la randul ei, prieteni, ori Incolo ~i inco~ce, pe,
binefacatoare pentru sanatate. Ci- aleile unui pare - ~i deja a fost inde-
neva care se preocupa sa controleze plinita norma recomandata ca pro-
regulat daca plantele au primit des- tectie impotriva maladiei Alzheimer
tula apa i~i asigurii, numai prin in- ~i a altor forme de dernenta senila,
grijirea florilor sale, 0 anumita pro-
tectie impotriva afectiunilor cardio-
GILDA FILDAN
vasculare. Deeene: MONICA CARRETERO
Plimbarile, remediu
contra pierderilor de
memorie
Nu aveti nevoie de progra-
me ambitioase de antrenament,
este de ajuns daca faceti cativa
pasi in jurul blocului. Aceasta
va ajuta mai mult decat credeti.
Cand oamenii de varsta a treia
fac consecvent miscare, profita
de aceasta nu numai inima ~i
sist~mul circulator, ci ~imateria
cenusie. Activitatea fizica re-
gulata previne distrugerea neu-
ronilor, contribuind astfella 0
pastrare mai indelungata a
functiilor cognitive ale creie-
rului'la parametrii norm'ali.
Membrii echipei de psiho-
logi conduse de Kirk Erickson
de la Universitatea Pittsburg au
tinut sub observatie trei sute de
participanti volu~tari, timp de r::lPii~L..:!~~E:..6
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 27

ALl MENTE
• Paste/e fainoase. Con tin
multi hidrati de carbon, care indue 0
stare de spirit pozitiva.
• Avocado - 0 bomba de vita-
mina E (eficienta contra oboselii ~i a
apatiei).
• Salata verde. Extrem de efici-
enta, datorita continutului ei bogat ill
magneziu, calciu'si fier.
• Banane/e. Contin multa sero-
tonina. Creierul are nevoie de ea
pentru a fi fericit, nu lasa stresul sa
se instaleze, depoziteaza energie. (Ma-
joritatea tenismenilor le
mananca in timpul ma-
rilor competitii.)
• Ceaiul de tei.
Amestecat cu 0 lingurita
de miere ~i 0 felie de la-
maie, induce 0 stare be-
nefica de liniste. Cauza:
aromele si gustul placut,
• Sa'rde/e/e. Contin
acizi grasi care' apfu.a
inima (savantii elveti-
eni).
•. Mierea cle albine. Nenuma-
ratele vitarnine si saruri minerale pe
care le contine actioneaza ca un bal-
sam. Se recomanda 3 lingurite pe zi,
luate la aceleasi ore.
• Ciocolata. Un mare prieten al
efortului inte1ectual. Cu conditia sa
nu depasiti 2-3 tablete (mici) pe zi.
RELAXARE
• Hamacul. La fel de bun este si
balansoarul. Leganatul creeaza spatli
libere pentru suflet. Important: cat va
leganati, alungati gfmdurile negre.
• Antrenament autogen. Linis-
tirea nervilor prin imaginarea unor
AS verde -Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 .28
..
FORMA MAXIMA
Stresulluat la tinta
,
senzatii precise: caldura, adierea
brizei pe malul marii, contemplarea
unui munte inzapezit etc. Induce 0
relaxare profunda.
• Pisicile. Mangaierea lor' ucide
stresul.
• Yoga. Exercitii de relax are si
de respiratie ritmi~a. Cel mai bu~
sistem de normalizare a circulatiei
sangelui.
• Acvariile cu pe~ti. Contem-
plarea lor linisteste spiritul. Pot fi
asezate chiar si la locul de munca.
(Mare rnoda 'la politicienii occi-
dentali.)
• Rasul. Relaxeaza fantastic,
stimuleaza activitatile cerebrale. In
SUA, la mari1e firme, angajatii fac
antrenamente de ras, in vederea irn-
bunatatirii activitatilor profesionale.
• Muzica. Tonurile armonioase
linistesc. (Mai ales muzica clasica.)
Rit~ul influenteaza bataile inimii.
• Pescuitut. Extrema relaxare.
In plus, bucurie, atunci cand se <io0at8
un pe~te ill undita.
• Cantatul. Stresul ~i sufe-
rinta sunt mai usor indurate.
• Rugaciunea. Dialogul eu
Dumnezeu pentru a-i Incre-
dinta dorintele ori pentru a-i
multumi pentru impliniri pre-
supune 0 mare necesitate de
concentrare pozitiva ~i opti-
mista. Creeaza usurare si li-
niste sufleteasca, 'Incerc~ti si
yeti fi fericiti. ' ,
• Sa spui "nu". Puterea de .
ate irnpotrivi este extrem de
relaxanta. Acceptarea unei si-
tuatii cu care nu suntem de acord ne
oboseste moral si ne deprima. Indu-
rarea nedreptatilor produce stres.
• Contemplarea nat~rii. Cel
mai ieftin mijloc anti-stres. Incepand
de la obser- E:&k_ .'-'-
varea atenta
a florilor din-
tr-o glastra,
la mersul fur-
nicilor ori
contemplarea
. unui copac.
Reteta sigura
de irnblanzi-
re a sufletu-
lui.
MI~CARE
• Badminton. Numai 5 ore pe
saptamana si va yeti simti activati.
Este mai intensiv decat t~nisul (un
studiu facut la Harvard).
• Stretchingul. Stimuleaza cir-
culatia sangelui, intareste sistemul
de aparare. '
• Trasul cu arcul.
Mare moda in SUA. Cere 0
maxima concentrare spiri- '
tuala si fizica. Elimina
stresu(
• PlimMri in aer
liber. Aerul curat ali-
menteaza celulele cor-
pului cu mult oxigen.
• Dansul. Cei care
danseaza de 3 ori pe sap-
tamiina reduc cu 64% riscul
unui infarct cardiac. In plus, dansul
creeaza 0 dispozitie excelenta,
TERAPII
• Jumaiu/ de zi. Scrieti zilnic ill
el illriimplanle care va streseaza.
Spuneti-va constant: "Acum e timp
de odihna. Ma ocup maine de pro-
blemele nerezolvate".
• Reiki. 0 tehnica oriental a de
~ezare a palmelor pe propriul nostru
corp, pentru a-i refolosi cum trebuie
energia.
• Somnul de dupa-amiaza. 0
ora derecreere cotidiana este absolut
necesara. (Chiar si un somnulet de
15 minute ajuta.) , ,
• Culoarea verde (la mare mo-
da in primavara aceasta). Linisteste
nervii. Puneti-va in camera glastre
cu ramuri verzi.
• Dusul. Umezeala accentuata
din aer diiata porii, lichideaza incor-
:Ii darile .
• Lampi aromate. Be-
tisoarele din santal, indie-
~e, ~i lampile care ard cu
uleiuri aromate relaxeaza
putemic ~i stimuleaza con-
centrarea.
• Ginsengul. Radaci-
nile lui au calitatea dea
induce 0 trainica stare de
calm si buna dispozitiesu-
fleteasca. '
 r-

FORMA MAXIMA
Mana stanga:

Presopunctura l11ainior 1. Zona capului

(dureri, nervozitate,
insomnie, teama)
2. Limfa (ocbi, fata
~i gl.ezneumflate) .'
• 0 tehnlca de masaj care amana 3. Htpofiza (meno-
doctorul • pauza, testicu-
Ie, tiroida,
asajul este ~tiinta innascuta, pe care alte glande)
M 0
. medieina orientala din China si India 0 4. Stoma cui
practica de trei mii de' ani,' (dureri, arsuri,
transformand-o intr-o veritabila ' balonari)
tehnica de vindecare, bazata pe 5. Plamani (ra-
celi), spaime, .
apasarea unor puncte precise
angoase
aflate pe orp. Daca acupunctura 6. Plexul solar (dureri
consta in infigerea unor ace foarte de stomac nervoase,
subtiri. opunctura se face cu yare insomnii)
ful degetelor, care apasa exact pe ace- 7. Inima (tulburari de
leasi ete. Se cunosc mai multe feluri circulatie, neliniste, anghina
de - punctura, in functie de tehnicile pectorala) ,
de j are se aplidi: presopunctura _ 8. Umeri (stranut, raceli)
degetelor # a palmei. Pe maini se afla ca- 9. Rinichi
nale e _ ie. aflate in legatura cu Intregul 10. Intestinul gros (constipatie,
orp. Ele omunica cu organele interne si cu diaree) . '
g andele. in caz de stres sau de boala, flu~ul de 11. Ceafa (dureri de cap, hiper-
energie este blocat. Daca va masati regulat mai- tensiune, hipotensiune)
nile, yeti face astfel ca energia sa' circule iarasi, 12. Coloana vertebrala (dureri)
13. Intestinul subtire (probleme de
nestingherita, prin corp. Blocajele sunt 1nlaturat~. tranzit intestinal) •
In desenele alaturate , puteti vedea unde se 14. Vezica (iritatii, gripa)
af!.~ principalele l?unCte de 'vindecare de pe 15. Solduri (reu~atism)
~atm. Ar ~ de dont sa practicati un masaj zil- 16. Hemoroizi
rue, care sa antreneze to ate punctele. Va yeti 17. Baza coloanei (sciatica, discopatie,
simti relaxati, ~i durerile provocate de boala vor dureri de sale) .
trece. 18. Testicule!ji tulburari menstrua Ie.
Masajull
Zona capului asajulill
o Apasati eu degetul mare al mainii Pentru buna iunctioner« a urmstoeretor organe:
drepte pe buricul degetului mic de la stomac, intestin subtire, vezica, testicule, plamani,
mana stanga. Masati eu apasari usoare. plexul solar, in/ma, ficat, rinichi, coepse
eirculare, coborand pana la radaei~a de- , (reumatism), sira spinarii
getului. Practicati acelasi masaj, pe Se apasa cu degetul mare pe punetele corespunza-
toare din palma. (Vezi desemil de mai sus.)
~ . rand, pe toate degetele mainii stangi.
@) Intoarceti palma, cu unghiile in r-r-rr-r-r ~
MasajullV
sus. Apucati cu degerulmare si eu ara- , Pentrubuna functionare a urmstoeretor
tatorul de ia mana dreapta pielea care o;gane: ceala, intestinul gros
desparte radacina degetelor de la mana . Treceti cu degetul mare peste partea inte-
stanga (adancitura dintre degetul mare rioara a incheieturii mainii si inapoi. Repetati
.de 5 ori. ' ,
~i aratator, arntator si mijloeiu etc.) si
Important
trageti de ea catre exterior, '
~ Trageti eu degetele r--...",.-=~=====::::::! V Nu folositi creme de masaj.
V Inainte de masaj, relaxati-va umerii. Ridicati-i si
de la mana dreapta de fie- inspirati, lasati-i in jos si expirati. Respiratia va deverii
care deget de la mana stan- mai pro~nda ~i energia va curgenestingherita prin corp.
ga, pornind de la baza catre V Fiecare punct se maseaza de patru ori.
varful unghiei. V Daca unele dintre de dor, masati-le mai mult.
Masajulll V Mana masata are nevoie de un sprijin: folositi 0
perna mica, pusa pe masa. '
Pentru drenarea limfei
V Se maseaza obligatoriu ambe1e maini. Puncte1e de
Apucati cu degetul mare ~i aratator
pe ele sunt egale. 0 singura exceptie: acolo unde pe
de la mana dreapta, pielea dintre de- mana stanga e punetul inirnii, pe-dreap- .---:;;....,.---,,;::--...J.,
gete1e mainii stangi. Intai apasati-o eu ta e punctul ficatului.
degetele, apoi ciupiti-o pe dinafara si V La finalul masajului, mangaia-
pe partea interioara a palmei. Masati in ti-va usor degetele ambelor maini, de la
acelasi fel toate spatiile dintre degete. rlidacina spre van. .

AS verde-"A.nul XVI, nr. 176, aprilie 2019 .29

 PSIHOLOGIE PRACTICA
Copiii.si, libertatea:
cam sa Ie oferim?
.
..
drag ar explora-o, cu degetele.
lui micute. Ce facem? Ei bine,
in mod limpede, nu-l vom Iasa
sa fad ce ~i-a pus in rninte. Dar
cum 11 oprim? Am putea sa-I
luam pe sus si sa-I ducem in aim
parte. Doar' ca bebe va fi pe
buna dreptate frustrat si va urla
cat 11vor tine plamanii. Si stirn
cu totii ca 11tin nemaipornenit
I. A -- I de bine. Putem sa-i explicarn cii
nvremurile noas'tre, copiii au p~za. poate sa-i faca "buba" ~itrebuie
I un statut complet diferit de eel
pe care-l aveam noi, in urma cu 20-
, sa pIece de acolo. Vorbe1e noastre
vor fi insa, ca sa citez dintr-o carte
30 de ani, biete fapturi supuse, ade- ,despr~ vec~iul Egipt, "ca mustele la
sea fara' cracnire, vointei celor care urechile lui" - doar niste bazaieli
ne ingrijeau. Astazi, ~i tsi cunosc enervante ~i complet lipsite de sens.
drepturile, pe care le de- ' Mai putem, desigur, sa folosim una
clama mandri oricui este .• d~nti:ecele mai de pret arme de care
dispus sa Ie asculte. Si dispunem ca parinti: tactul. Nu-i spu-
lupta cu indarjire pen- , nem ~opilului nimic legat
tru libertatea lor inca • de priza. Pur ~i simplu, Ii
de mici, cu mult Ina- distragem atentia cu
inte de razvratita pe- ceva mai interesant.
rioada adolescentina, Cum ar fi un mar
Parintii, pe de alta par- ro~u. Sau 0 jucarioa-
te, daca au pretentia ra colorata ~i zdran-
sa-~i faca datoria cala ganitoare.Aceasta din
carte, trebuie sa lirniteze urma este una dintre
cu inpelepciune din a- ce1e mai bune solutii ..Dar nu ~i pe
ceasta libertate clamata cu atata patos termen lung., ' alte prilejuri. Precedentul functionea-
de copii. Dar cat? Si cum? Si cand? Mama mea, pe care experienta si
Raspunsul Ia problemalibertatii n~ cultura au facut-o foarte inteleapta in
are cum sa fie unul singur ~i nici nu a~en:enea c~e~tiuni, ~i-~ spus odata
este vreodatalipsit de nuante. A na- rasp~cat: nu iei tentatia din fata copi-
viga I?rin ape1e tulburi ale {ndepen- lu~m.~Co~il~l. tr~buie ~a inveJ: de
dentei odraslelor tale se aseamana mrc ca.exista limite. Chiar daca m
inai degraba cu mersul delicat pe sar- fata l~l ~e afla ~el mai scanteietor
ma - echilibrul se cere in permanenta ~l atragator obiect, de
ajustat. Dar nu oricum, ci cu finete p~ lum~a.as~~:.~tunci iO~
maxima. cand parmtn 11 spun o:;:.»Pl':;;
Povestea cu bebelusul "nu", e1. tr~buie s~
•• ' respecte limita trasata.
,. pnza , Dar cum sa intelea-
Sa incepem insa cu inceputul, ga un bebe1us ce ~ voie
Avem una bucata bebe mic, care a si ce nu e voie la varsta
intrat intr-una dintre cele mai peri- lui? Ei bine, ~ocmai la
culoase faze ale dezvoltarii: cea in partea cu intelesul nu vor Dar cum anume
care umbla in pat~u labe prin toata exista niciu~ fel de probleme. Copiii
casa. Bebe vede pnza. Nu se stiedin sunt mult mai inteligenti decat ere-
ce I?otiv, priz~ Ii face cu ochitll. Sim- dem ~i, in acelasi timp, ~xtraordinar Intr-adevar, aceasta nu este nici-
patia este recwrvoca. Be?e vrea mai de A~mpatici.Bebe va sti cu precizie decum 0 problema simpla, Ba poate
aproape de pnza. Ba chiar in priza, ce 11 cerem. Dar asta nu inseamna ca e chiar una dintre problemele cele
daca s-ar putea. Doar el stie cu cat va ~iaccepta. Ca inorice relatie, li- mai incalcite ale educatiei. Pentru ca
AS verde - Anul XVI, nr. 176, eprllie 2019 • 30
mitele incep sa fie trasate inca de la
bun inceput. Iar primul castiga.Pri-
mul care, mal istet fiind, a avut grija
sa-si stabileasca cele mai con vena-
bile limite. Cum? Pai , de pilda, folo-
sindu-se de empatie. Poate yeti fi sur-
prinsi, dar copiii se pricep In general
la asta mai bine decat noi, adultii,
care adesea ne-am cam tocit sensi-
bilitatea fata de starile mereu schim-
batoare degajate de cei din jur. Dar
bebe are simturile nealterate. Este un
psiholog redtltabil ~i va pricepe exact:
mama nu vrea ca eu sa ma joc la
priza, dar ii e frica de reactia mea.
Sau: mama vrea sa ma certe. dar ii e
prea drag de mine sa-si duca amenin-
tiirile pana la capat. Sunt doua.par-
ghii principale, cu care ne vajuca pe
degete toatii viata. Daca nu actionam
acum. Daca permitem sa se creeze un
precedent.
';;i iara-ne ajnnsi la un alt subiect
important. Precedentul. Putina lume
inteleze ca.m cele mai multe re1atii,
aj-:mg~ sa lasi 0 singura data sa' se
intfunple un lucru care nu iti este pe
plac. pentru ca celalalt sa considere
- oarecum indreptatit de propria ta
reactie - ca si-l poate permite si cu
zii dupa ace1easi principii, fie ca vor-
bim de adulti sau de copii mici de tot.
';;i are ~ putere Auria~a.In bine
sau in rau. Intelegeti acum
de ce acestepisod aparent
lil banal-si insignifiant, in
care bebe se apropie in
patru labe de priza, poate
reprezenta de fapt, in plan
psihologic, un moment
crucial. Pentru ca felul
in care yeti reactiona a-
cum ar putea fi deter-
minant sau caracteristic
pentru intreg viitorul
relatiei dvs. parinte-copil.
sa
spunem ''nu''?

este 0 problema cheie. Oind'copilul
e mic, ti se rupe inima sa-I refuzi. lar
cand copilul e mare, e deja prea tar-
ziu. lese cu scandal, cu negocieri ca-
re nu due niciunde sau se lasa direct
cu 0 sfidare fatisa. Si la asta cum sa
mai reactione~i? E tare dureros i
dificil. Mai ales daca rarezi mome~-
tul despre care vorbeam, Cel
priza. Sau eel ill care ai 0 masa
joasa de cafea. Pe care se ·0
bricheta, Sau cipsuri pli-
ne de E-uri nesanaroase.
Poate niste li hior, 0
tarta ... Una peste alta,
nevoia de a pune
"nu" apare onstan
viata de -' te.T'
este . ca asa e normal. Nu ii poti-
form en.
mei
_1
i•.1-
Credeti - ba-
teau? ca tipau la
mine? ca ma ame-
nintau? Nu. Pentru
ca, pur ~i simplu, nu era nevoie. Dar
cum Dumnezeu au facut? Nu stiu,
zau, Dar mult mai tarziu, cand m-am
facut mare, am citit 0 carte tare fru-
moasa, care 'se chema "Dune". Si in
cartea aceea stiintifico-fantastica
emu niste femei cu capacitati iesite
din comun, intre care se numara ~i
"vocea", Folosirea unei voci careia
ceilalti pur ~i simplu nu i se puteau
opune. _-u era rastita. Nu era nici
ponmciroare. Nici seducatoare sau
deosebi melodioasa. Era -doar
linistita si am drept de apel. ~i
"nu"-ul parinPlor mei era la fel. Era
fiira drept de apel, desi tonul folosit
era mai degraba neutru. Acum este
in~a momenml sa tratam lucrurile
mai concret. Penrru ca acel "nu" sa
va iasa asa cum trebuie, primul pas
este sa lucrati un pic la propria per-
soana. Sa inlanrrari emotiile care ar
putea sa perturbe ·mesaj~l. Sa inla-
turati moliciunea fata de copil, dar si
frica de posibilele l~i crize de plans.
Sa fiti 100% in acord cu "nu" -ul pe
care il enuntati, V~ garantez ca, daca
gasiti in dvs. aceasta fermitate, i-a
yeti transmite si lui in modul eel mai
firesc cu putinta. Fara lacrirni, tipete
~i dramolete sau diferite tertipuri
care mai de care mai elaborate de
distragere a atentiei. Si nu uitati:
tentatia nu se ia t'J.iciodata din fata
copilului. ~i nici copilul din fata ten-
tatiei.
PSIHOLOGIE PRACTICi
Ce pot invite- copiii din
. rt .
JU I un.
Am vorbit piina acum foarte mult
despre bebelnsi. Am facut-o pentru
ca. daca stabilim lucrurile asa cum',
trebnie de la bun inceput, rl.e vom
uti mai tarziu de 0 gramada de ba-
tiii de cap. in plus, limitele, odata
trasate, nu riimiin neclintite. Pe
masura ce creste, inteligent fiind,
copilul a illcerca in permanenta
sa le conteste. Sau macar sa le
mute subtil, cu diplomatic, cu
doi eentimetri mai la stanga.
Ca sa nu mai spun cii noi in-:
~~e le vo~ ~ai relaxa, ~u
timpul, din simplul motrv
impune unui copil de sase
ani aceleasi limite pe care i
If
r-..
• ~
le dictai la doi. Trebuie sa
fii permanent constient de
evolutia lui si sa Vipasul cu el.
- Ca nu cum a sa te trezesti ca
~-='-c:::::L e putin- in urma al-
)---==,-",...-) tora. In acest sens,
voi da uo mic e-
xemplu: mama exa-
gerat de grijulie. care se teme nevoie
mare ca nu CUIDvaodrasla sa se ju-
leasca un pic. Am vazut muIte ase-
menea odrasle care. ce-i drept, nu
s-au julit mai deloc ill decursul pri-
. milor ani de viara, Dar nici sa alerge
cu adevarat nu au invatat. Sau sa fie
curajosi. Sa sara un gard. Sa se urce
intr-un copac. Au ramas nejuliti, dar
un pic nevolnici. Aici, libertatea a
fost prea mica. -u a tillut pasul cu
vremurile. Cu vremurile copilului.
Teribilii doi
Trecand peste aceasta situatie ,
din pacate tot mai des intalnita, tre-
buie sa intelegem ca un aIt punct de
cotitura in materie de educatie si de
libertate se produce pe la doi' ani.
Pana atunci, copilul se simte com-
plet legat de parinte. Dupa aceea,
copilul se descopera trep-
tat pe sine ca entitate
aparte. ~i este foarte
important sa-l la-
sam sa 0 faca. Sa
largirn un pic
lesa. Dar fara a
uita nicio secun-
da de limite. Li-
mite pe care el
le va pune lad.... . dintre
incercare, fo- .
losindu-si
absolut fi~- d perienta de parinte.
care arma din arsenal.
AS verde -:Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 .31
.r "
La foe continuu. Nu degeaba, in lite-
ratura de specialitate se vorbeste de
teribila varsta de doi ani, cand bebeii
aceia dragalasi ~i inofensivi par sa.se
transforme brusc in adevarati mon-
s,tri, care ne dau viata complet peste
cap. Ce-i de facut?
. Mama spune ca odata aIll facut 0
criza de toata frumusetea. In plina
strada. Nici nu mai conteaza de ceo
Poate voiam ceva de la magazin, iar
ea ma refuzase. Cert este ca m-am
intins pe jos, dand din picioare ~i ur-
land cadin gura de prpe. N-a trecut
mult ~i lumea a facut cere in jurul
meu. Tot felul de matusici, pe cat de
bine intentionate, pe atat de neprice-
\ pute Mama insa care era as in do-
meniu, nu s~a las~t intimidata, Nici
de .ei si nici de mine. Si-a folosit
"vocea'" (asezonata cu '''privirea'',
despre care n-am apucat sa va po-
vestesc, dar despre care va asigur ca
era eel putin la fel de ferma si de
intensa) pentru a dispersa ceaia de
curiosi. Apoi a plecat. S-a pitit un-
a
deva ~i a~teptat rabdatoare. Eu am
mai plans ce-am mai plans, pan a
cand, constatand ca am ramas fara'
public si, mai ales, fiira mama, m-am
asezat in capul oaselor. Am inceput
sa-mi rotesc apoi avidprivirea in
cautarea ei. Nimic! ~i atunci, m-am
pus iara~i pe plans. Mama m-a lasat
sa urIu si sa ma descarc, pana nu am
mai putut. ~i pana cand am mteles
singura, pe pielea mea, cat de nea-
jutorata sunt fara ea, singura pe stra-
da aceea. Am Inteles ca aveam ne-
voie de cineva care sa ma protejeze.
Asemenea scene nu s-au mairepetat.
'Ce putem invata de aici? Sa nu
cedam, in primul rand. Indiferent
unde suntem ~i cat de penibile sunt
momentele prin caretrecem. E ceva
de rezolvat intre noi ~i copilul nos-
tru, nu eu terte persoane. Nu trebuie
sa uitam nicio secunda ca noi sun-
tern cei care trebuie sa conducem,
dar cu tact, cu rabdare, cu
dragoste ~i fermitate. Cum
ar fi sa lasam copilul de
doi ani la voian?
La volanul propriei
vieti? Amintiti-va
de ~isiunea 'dvs.
pe termen lung ~i
cii acesta este
doar unul
pri-
mele mici
hopuri in ex-
ALINA OLTEANU
Desene de NATHALIE JOMARD
 CREDINTA SI SANATATE
II
ana

Maria Egipteanca
I!I/JI~

Smnta Postului Mare

• in OuminicilePostului Mare, biserica a randult praznulrea
a trei sfint], modele de rugaciune ~i nevolnta. Printre ~i se
numara ~i Maria Egipteanca, sarbatorita at at in a cincea
dumlnica a Postului Pastilor, cat ~i pe 1 aprilie, zi in care
comemoram trecerea ei la cele ve~nice •

mdepartat unde arareori se sal~luia intraripata. La 0 albie de pi'irau se-

faptura omeneasca, iar cei care 0 fa- cata, a simtit ca puterile 11lasa. Nalu-
ceau erau deja in pragul sfinteniei. ca sarise de cealalta parte ~i atunci
parintele a rugat-o cu Durnnezeu sa
P iirinteleAZosima i~! d~~ese ~- . Un ~and t~in!~ 11.ma,?a pe p~~e!e
praape mtreaga viata III ma- Zosima, NadajdUla ca acolo, III tara-
nastirea sa din Palestina. Fusese un murile neumblate nici macar de fratii
se opreasca pentru a-i vorbi. Neagra
la piele, cu parul alb ca fuiorii miei-
calugar ravnitor, care lasase in urma lui calugari, ar putea cunoaste tin lor, naluca s-a pitit dupa 0 stanca ~i
lumea inca din copilarie, iar acum, sihastru care sa 11intreaca In ruga- l-a chemat pe nume. Parintele Zosi-
cand se apropia de 60 de ani, se sim- ciune. Un barbat al lui Hristos pe ma a inlemnit. tr cunostea! Apoi l-a
tea implinit. Dar in acea implinire, care sa il poata cinsti cu toata evla- rugat, sfioasa, sa Ii arunce 0 haina.
care ii ispiteste uneori pana ~i pe cei via, ucigandu-si in chipul acesta Nu era un barbat, ci 0 femeie , si se
desavi'ir~iti, se strecurase un graunte puiul de mandrie care i se cocolosise rusina, caci trupul ii era gol. Piiri~tele
de mandrie: oare mai .t~" _wi< ~; -- ,-"';' .: , in inima, Insa Pronia i-a intins haina lui, veche ~i rupta, iar
era cineva ca el in Tara ','~' " ..' :. l- avea sa n smereasca apoi s-a apropiat de ea. I~i gasise leac
Sfanta, exista vreo ne- , . ;.. "'1 r mult peste ce i~i pentru mandrie , Dupa ce s-au rugat
vointa pe care el sa pu ' , putea el inchipui. impreuna, i-a cazut in genunchi, ru-
o fi putut implini? In- gand-o sa Ii spuna cum de
gerul pazitor, care Ii poate trai III mijlocul pus-
veghea drumul, i s-a tietatii si cum a ajuns atilt de
ararat si l-a povatuit sa departein rugaciune incat l-a
mearga Intr-un~ din cunoscut si i-a spus pe nume,
manastirile de pe malul rara sa il fi vazut vreodata,
Iordanului, ceea ce pa-
rintele a Implinit bucu-
o copili a plicerii
"M-am nascut in Egipt,
ras. Monahii din acele
parinte, in anul344 de la nas-
Piirti aveau 0 randuia-
terea Dornnului", si-a ince-
Ia - in prima duminica
put sihastra lunga spoveda-
din Postul Paresimilor
nie. "Pe cand eram doar 0
se adunau Ia biserica, i~i cereau ier-
copila de 12 ani, am fugit de
tare unii altora, iar apoi plecau In acasa in marea cetate a Ale-
pustiu ~i se nevoiau in singuratate. Era la cea-
xandriei, ~i am inceput sa ma
Unii isi luau de merinde cateva poa- suI al saselea
prostituez. Nu am facut-o pentru a
me, altii putina paine, iar cei mai spo- al zilei; asa ca s-a oprit din drum,
trai, ci din patima ~i placere. Adesea
riti plecau cu mana goala, incredin- spre a-si face rugaciunea. In arsita
aceea aiM a soarelui, cand in desert ajungeam sa cersesc, pentru ca nu
tandu-se cu totul Duhului Sfant, care
voiam sa imi vand trupul, ci sa 11dau
.ii hranea cu har pana la Duminica pana ~i liniile limpezi ale orizonttilui
Floriilor, cand se reintorceau in ma- se tulbura, i s-a parut
nastire. Parintele Zosima a primit ca vede la dreapta lui
randuiala cu bucurie ~i a plecat de o naluca. La inceput
unul singur in desert. A dormit pe a crezut ca e 0 ispita,
pamantul gol, lasandu-si rugaciunea poate demonul amie-
sa zboare sub cerul spuzit de stele, a zii venise sa 11 tul-
indurat ziua de arsita si noptile de bure, asa ca s-a inchi-
frig ~i s-a bucurat de 'lib~rtate~ aceea nat, iar' naluca a ince-
deplina, 0 libertate de copil care tra- putsa alerge. A pri-
ieste doar din mila lui Dumnezeu. ceput atunci ca e un
Douasprezece zile a mers, dorind sa om ~i a fugit din toa-
se afunde pana in "pustia dinlautru", te puterile sa il prin-
cum ii spuneau monahii taramului da, dar naluca parea
. AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 32

-...

in dar. Ani de-a randul, lantul acesta
prin care IIprindeam pe barbati mi-a
adus faima, dar nu ~i averi. La 28 de
ani, viata avea sa mi se schimbe. Iri-
cercasem toate cotloanele desfraului,
cand, intr-o zi, am iptaInit mai multi
tineri care mi-au spus cii merg in pe-
lerinaj la lerusalim. Voiam sa vad
cetatea, dar nu aveam cum sa platesc
un loc pe corabie, asa ca mi-am dat
trupulla schimb, ~i imi e rusine de
cerul de deasupra sa lti spun cate am
fiicut pe drumul marii. Ajunsa insa m
rara in care a trait ~i patimit Domnul,
cerul avea sa se milosti eas a de
mine ~i sa puna capat piicatelor mele,
muIte ca nisipul".
PutereaSfintei Cruci
Usile mari ale bisericii erau larg
deschise ~i 0 multime pe: tript nava-
lea inauntru, Era marele praznic al
Inaltiirii Sfintei Crt i. cand insusi
Patrlarhul I ui ridiea spre
cinstire 0 - din lemnul pe
care fuse e pironit Iisus. Cu toata
viata ei de trlibaIata Maria ar fi vrut
si ~a sa intre si sOase mchine. Juma-
tate iubire.jumatate uimire curioasa,
ar fi vrut ca buze-
Ie ei, deprinse cu
mangaierile car-
nii, sa sarute lem-
nul aspru, sfintit
de Cel care atat II
iubise pe paea-
tosi, pe toti pacii-
tosii! , inciit isi
diiduse iata pen-
tru ei. Dar, oricat
dor ar fi avut in
inima, nu putea trece de pragul bi-
sericii, a putere nevazuta 0 oprea, de
parca eineva ridicase un zid trans-
parent, doar ea sa 0 !ina pe ea afara.
S-a imbrftncit eu ceilaIti credinciosi,
a impins, dar zadarni~. Minunea' a'
coplesit-o, AcoIo, ill pridvotul marii
bazilici din lerusalim, niste solzi i-au
cazut de pe suflet si, de-odata, fara sa
faca nimic, si-a vazut viata prinochii
Maicii Domnului, care 0' privea din-
tr-o icoana si a inteles cii iubise nimi-
cuI. In placere era doar un hau negru
care 0 dusese in iad. a pocainta a-
danca a zguduit-o ~i s-a rugat Sfintei
Fecioare sa 0 ierte, fagaduind cii se
va schimba din temelii. Sa 0 ierte si
sa ridice oprelistea care nu 0 lasa ;a
se inchine Sfintei Cruci. lar Maicuta
s-a indurat de ea ~i a rupt zidul de h¥
care Ii atinea intrarea. In c1ipe1eace-
lea, care au trecut ca 0 c1ipire din
ochi, cand a p'utut saruta urmele San-
gelui Domnului, Maria Egipteanca a
r·
CREDINTA 51 SANiTATE
murit ~i a inviat, A ple-
cat din biserica schim-
bata din temelii. Cand
a iesit, a auzit un glas
launtric care i-a spus:
"Daca vei trece Iorda-
nul, vei afla odihna!"
Lumea ha"da,in care se
scaldase ca mtr-o mo-
cirla a placerii, nu avea
sa 0 mai vada nicio-
data. A alergat la lor-
dan ~i s-a spalat in
ape1e in care, veacuri
inainte, Botezatorul il cufundase pe i-a cerut sa seroage impreuna, sfanta
Hristos. A doua zi, curatita de lacri- a tacut, si-a lasat privirea in jos ~i a
mile botezului si imp1irti'isita,a trecut inceput sa planga. S-a ridicat apoi in
raul cu 0 luntre'mica si s-a afundat in
desert. Avea la ea dear trei paini si un
aer, in toiul rugaciunii, cam la uncot
de pamant.; Trupulcare 0 trasese in
m~nte de credinta pe care ave'a sa tinerete in jos, era acum mai strave-
urce. ziu simaiusor decat vazduhul.
inaltareain aer Plecarea
Saptesprezece ani. Atat s-a luptat Cand si-au luat ramas bun, Maria
cu vechile patirni care 0 trageau ina- l-a rugat pe parintele Zosima sa se
poi ca niste fiare salbatece. Iiera pof- reintalneasca ~iin anul urmator, ca sa
ta de viata veche, de carne tanara, de' ii aduca eel mai de pre! dar - Sfintele
mangaierile desfraului ~i de man- Taine ale lui Hristos. S-au revazutin
caruri, de vinurile alese ale Alexan- Joia Mare, chiar inainte de Paste, la
driei side ocro- raul Iordan. Sfanta a insemnatapele
tire a ' tandra a cu Sfanta Cruce si a trecut pe ele asa
barbatilor cu ca- cum pasea pe uscat. S-a impiirta~it,
re se'iubise. In iarapoi a disparut inapoi in desert.
eeasurile acelea Parintele Zosima a asteptat infrigurat
negre, cand lu- sa treaca ~i urmatorul an ca sa 0 caute
mina zilei ii pa- in pustiu.A gasit-o in adancul deser-
rea intuneric, se tului, intinsa pe jos, cu mainile stran-
lungea la' pa- se pe piept ~i cu fata Intoarsa catre
rasarit. Langa ea, pe nisip, scria: "Pd-
mantsi plangea, rinte Zosima, tngroapd trupul smeri-
r u g a n d u= s e
Maicii Domnu- tei Maria in locul acesta. Dd larana
laran,ei §i te roagd Domnului pentru
lui, care ii era de acum singurapova- mine, care am rdposat tn lunaApri-
tuitoare. Alt reazem nu avea si nicio
inartgaiere a trupului. Din painile lu- lie, in ziua intdia, in noaptea mdntui-
toarelor Patimi ale lui Hristos, dupd
ate nu gusta decat arareori. Se facu- impdrtdsirea dumnezeiestii Cine ce-
sera ca piatra, de uscaciune, iar cand lei de Taind":
s-au sfarsit, a inceput sa se hraneasca r'-';';;"';~=~;;""~----- __----..&.,
doar cu ierburile desertului. Acope- Rugaciune catre Sfanta
ramant deasupra capului nu a avut • Maria Egipteanca
niciodata, Cu vremea, hainele is-au "Pe deplin te-ai tndulcit, preafe-
zdrentuit, apoi s-au risipit, smulse de ricitd, de ardtarea lui Hristos, si tntd-
eiulinii care cre~teau pe stancile as- rindu-te cu dragostea Lui, ai alungat
pre: Nu i-a pasat nici de frig, nici de ndpddirea patimilor, preacuvioasd
ar~ita. Trupul, pe care il invelisein maicd, Cu dragostea cea indumnezeitd
placeri, ajunsese eel mai mare vraj- te-ai intraripat §i lepdddndu-te de md-
ma~ al ei, asa ca s-a luptat cu el, pe rirea cea trecdtoare, te-ai apropiat de
viata ~i pe moarte, negandindu-se ell. Stdpdnul, strigdnd: nu este sfdnt ca
se poate omori de-a bine1ea. La capa- Dumnezeul nostru §i nu este drept afa-
tul celor.saptesprezece ani, adica tot ra de Tine, Doamne. Afldnd tu acum
atatia cat traise in desfrau, i-a venit Strdlucirea Frumusetii cea plinade
~i alinarea - patimile au slabit, trupul luciri §i a Razei Celei ddtdtoare de Lu-
a inceput sa 0 aseulte cuminte. La in- mind, Iumineazd-mi, te rog, sufletul meu
talnirea cu parintele Zosima, Maria eel intunecat de patimi, prin rugdciu-
Egipteanca avea deja 75 de ani "~ise nile tale catre Domnul, Marita Marie".
nevoise in desert de 47. Cand avva CRISTIAN CURTE
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 33,
 DIN lUMEA PLANTELOR
~ COA LA P LANT~·~tJiR~~1YI'ItD
I C j N A L~'$'~'

.N umai incape nicio indoiala
ca alimentatia sanatoasa
poate preveni bolile. Dar ~tiati ca
alimentele in sine sunt si e1e medi-
camente ~i ca in multe cazuri ne pot
scuti de vizita la doctor? Datorita lor,
astazi putem scapa cu usurinta de
afectiuni precum raceala, migrenele,
sindromul premenstrual etc. ~i, in
acelasi limp, putem face ceva ~i
pentru frumusete,
Va prezentam in cele ce urmeaza
cateva alimente ~i bolile pe care le
combat.
Cistitii
Coacaze/e rO!jii. Un
studiu efectuat in Finlanda
arata ca coacazele rosii sunt
un "medicament" foarte efi-
cient impotriva infectiilor
urinare. 50 ml de sue pe zi ~~.
anihileaza bacteriile care produc'
infectiile si reduc riscul infectarii cu
peste'50%.
Migrena
Anasonul contine un ulei esen-
tial cu efect calmant. Deosebir de
buna contra migrenelor: tinctura din
seminte de anason (170 g seminte
amestecate cu 700 ml alcool). Doza
zilnica: se iau 30 de picaturi la 75 ml
de apa, dimineata si seara.
Nervozitate ' sa ne faca sa ere-
N,ucile. Insomnia, stresul etc. ne
pot produce 0 stare puternica de
iritare. Pentru menajarea nervilor,
vitarninele din grupa B,
Farfuria cu sanitate
• Alimente-medicamerw
aproape 80% dintre pa-
cientii ::u depr~sii p~ezintii 0
ca:enta de vlt.amma B6.
Cand aceasta lipseste, ce-
lulele nervoase nu mai pro-
due suficienta serotonin a
(hormonul. fericirii). In ge-
neral,. nucile ~~I!t un bu~
e~erglzan~: ~C~Zlllor. gr~~l
. stlml!l<:.aza mima ~l err-
culatia sa~gl!ma. •• _ ••
Dereglan ale Inganl
cu ~nge
Usturoiul !ji uleiul din ger-
meni de grau. Vita-
mina E, existenta in
concentratii mari in
uleiul din germeni
de grau, stimuleaza
irigarea sanguina.
Un amestec de ulei ~i
usturoi ne scapa de
picioare ~i maini reci.
Sindrom premenstrual
Germenii de grau !ji pastaiJe
de soia. La multe femei, menstru-
atia este insoptii, de regula, de dmeri.
Atunci cand crampele sunt supor-
tabile, e1e pot fi alinate ... mancand.
Pastaile de soia contin mult mag-
neziu, care calrneaza ~i destinde. ~i
mai eficienti sunt, insa, germenii de
grau, care pe langa magneziu, contin
~izinc - un adevarat calmant. lar fie-
rul existent in atnbele compenseaza
pierderea . de sange produsa prin
ciclu.. • Mazarea. Cand vrem sa ne re-
.Constlpa~le
Spanacul. Stim cu totii ca
spanacul nu· contine
atata fier cat voiau
dem parintii no~- manda, de asemenea, graul tncoltit
trio Dar totusi su- (verde). Sucul proaspat contine mai
r 0_
•
Insomnie
Seminte/e de dovleac sunt bo-
gate in acizi vgrasi, mag-
neziu fosfati zinc si sulf
Efect~l 10; 'calm~nt i~
cazul afectiunilor urinare
este cunoscut de secole. In
prezent, ele sunt recomandate
~i pentru combaterea insomniei: se
fierb semintele fara coaja in apa sau
lapte (cateva clocote) si se consuma
cu aproximativ 0 ora iiIainte de cul-
care. .
Lipsa de concentrare
Heringii, tonul !ji somonul
sunt - ca top pestii de mare - bogati
ill acizi grasi Omega 3, stimuleaza
irigarea sanguina ~i dilata vase1e de
sange, p,nand astfel creierul "in pri-
za". In plus, expertii recomanda
multii apa. Poate suna banal, dar
multi oameni beau apa insuficienta ~i
de aceea nu se pot concentra: sangele
ingrosar are un efect nefavorabil asu-
pra capacitii~i de g~ndire. ~tenti~:
al_cooluld~hi?rateaza, ~a ca trebu~e
baut cu apa ::at de multa (concorni-
tent sau dUP!l~cool).
Stomac Intab"
Chimenul- combinat, de prefe-
rinta, cu anason. Amandoua fac parte
din familia umbeliferelor si con tin
substante active (antiradicali ~i ule-
iuri eterice) care ajuta in cazul tulbu-
rarilor digestive.
Extenuare
facem dupa 0 boala, mazarea ne
poate fi de mare ajutor. Este
foarte hranitoare, contine albu-
mine ~i ajuta la refacerea for-
- tei musculare. Expertii reco-

' ficient .penAtrua merita multe proteine decat carnea ~i este

sa-I arnintim aici. In plus, fund _ bogat in vitarnine, microe1emente ~i
II
mai ales B6, prezente in
cantitati mati ill mie-
zul de mica, sunt
A« bogat in antioxidanti, spanacul sub stante minerale. Alte componente
~Istimuleaza functionarea pan- - calciu, fosfor, fier ~i magneziu -
creasului. In general, in cazul sunt necesare la formarea sangelui ~i
remediul ideal. Un constipatiei, toate legumele la refacerea energiei. Acidul salicilic,
studiu efectuat in verzi pot fi utile. Zeama de spanac existent ~iel in sucul d~ grau tncolpt,
SUA a demonstrat ca este ~i un intiiritor eficient. are un efectsecundar placut: infru-
museteaza tenul ~i parul.
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 34

', J
 r -

DIN LUMEA ANIMALELOR

Cand pali -Ie

A v
se stesc
Ciocdnitorile, pe liinga
V
Si nu n
e~ primav
mal me anum
el
pasari.
. de cele ciI.aml3Ie. Spe-
glasullor puternic si coloritul
strident, cu pene rosii, negre
~iile care nbniin pe - Ia noi ~i cenusii, folosesc ~i 0 alta
sunt din in ce - e. _lasculii metoda de a-si face cunoscut
Incep ., or de cui- teritoriul: lo~esc cu ciocul trunchiu- familiile de corbi fac dansuri de 0
barit, f' e mai bine rile copacilor, asa cum bat tobosarii frumusete aparte, in chip de decla-
d - c, =Locul a.sta in tobe1e lor. De fapt, ratii de dragoste. Aces-
asaroii unt succesiunea rapida de te jocuri aeriene apro-
eolorari amt ciintecul lovituri se si numeste, pie mai mult perechile
lor ras - mai tare. Cel mai impre- in limbaj de specia- intre ele, dovedindu-le
ionan este cantecul pdrudrusului, litate, "tobosarit". Fie- unor posibili intrusi ca
nurnit ~i ochiul-boului, una dintre care specie are stilul ei dragostea lor este pu-
cele mai rnici pasari de la noi. Cu de a tobosari, ce consta ternica ~i nu e loc pen-
toate ca nu cantareste decat vreo 10 in sunete ~i ritmuri tru nimeni in ea.
grame,iar de la cioc pana la varful caracteristice. Speciile de bufnite
cozii mascara doar 9 cm, are un Alte specii . sunt atinse, ~i e1e, de
cantec puternic ce se aude de la sute sunt mdcdlean- sageata lui Cu-
de metri distants. drii si auseii, pe pidon, ba ele se
Una dintre cele mai frumoase Hingii cantec, se trezesc printre
voci ale padurii Ii apartine mierlei. mai falesc si cu primele ~i canta
Masculul, foarte elegant, in haina lui pieptullor c~lorat de la sfarsitul
neagrii .i cu ciocul portocaliu, sta in portocaliu ~icu iemii. Sunt ~an-
c in varful copacilor, cantand creasta aurie. tece frumoase,
dimin . .i seara, Si nu se opreste, inaltata ca 0 co- deloc inspaiman-
- ce nu-i cresc puii , iar roana deasupra tatoare, ~icare in
. - dnri Intr-o ingura capului. Cine ere- niciun caz nu
de ca frumusetea Ii e rezervata doar prevestesc moartea.
speciei omenesti se In putine paTti ale lumii se aud
in~ala. Pasarile padurii concerte de pasari, asa, ca la noi. De
sunt la fel de pregatite la piuitul continuu al minunitei, la eel
pentru seductie , cu Intrerupt al ciuvicii ~i ciusului, de la
glasul ~i coloritul lor eel clasic "huu-hu-hu-hu" al huhure-
extraordinar, carora zului, panala eel mohorat, compus
"iubirea" le da 0 stra- din maximum trei silabe al buhdi,
lucire aparte. toate pasarile arata ca padurile din
Mai putin inzestrati Carpati sunt inca vii. Multi dintre 10-
de natura, cand e yorba cuitorii tarilor din vestul Europei
de voce ~i colorit, cor- si-ar dori sa mai aiba paduri ciinta-
bii ~i alte specii din toare, sa mai auda cucul ~i rnierla, sa
neamul ciorilor fac fie "inspaimantati" de cantecele
acrobatii aeriene, in bufnitelor, Din pacate, in multe zone,
speranta ca vor fi alesi aceste pasan au disparut de mult.
de domnisoarele ciori, Vor disparea ~i din padurile
care asista la specta- noastre, pe care nu le apara nimeni ~i
colullor: Nedespartite, sunt taiate cu furie.
atata timp cat parte-
nerii sunt in viata, Foto: 123RF (4)

AS verde - Anul XVI, nr. 176, apri/ie 2019 • 35 .

PUBLICITATE
Cu Acouphenol auzul
dumneavoastra va
::.--,.." •.. atinge, din nou, un nivel
1"':::41 performant (cu pana la
• ~ .175% rnai bun). datorita
l~reeon-
- structiei
circuitului
PhysioEnergy cu ginseng.
stridii ~iGuarana ofera
organismului un surplus de
energie, necesara pe par·
cursul intregii zile, sporind
;; in acelasi timp vitalitatea
fizic~.
Corelorte, fluidizea-
za sangele, elimina
colesterolul nociv, scade
glicernia si nivelul de
zahar din
sange,
elinnna
lupertensi-
unea, ajuta
la scaderea in greutate
suprimand excesul de
eolestero!.
, COO 07
FhysioDigest ccnttne eel.
mai recunoscute Ingre-
diente folosite pentru
remedierea afectiunilor
digestive: carbunele
vegetal, fermentf lactici
Bifidus, algele Aosa ~i
argUa verde.
COO 10
GARANTIE 100%
"satisfacut.sau rambursal"
*****
Chiar daca acaasta ofartll este
gratuit!i, beneficlazll de 0 garanlie
de 3 lunl de la sfll~itul curei, Daell
rezultatele nu vll muitumesc pe
deplln. retumati flacoanele fncepu-
r studiul nostru de plaIA) ~ nu pilltl\f de-
te sau chiar goale sau produsele
ohlar utlRzate 'i'1-va vom rambursa
Integral suma aohltatll, prin mandat
~ pe numele dvs.
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 36
A fost conceput pe acelasi
principiu ca si chirurgia
gastricil (pentru implanta-
rea unui halon destinat.s •
urnple stomacul). Mind-
Ball Forte este, IllSa. 100%
natural ~iIanl contraindl-
catii. Sliioiti
In fiecare zt
MlnclBalI Fort. Ianl a suferi
cura de15 zile de foame.
30 capsula
PbyeioCcllu STOP - va putqi
mnodela .nueta!
Crema activa PhysioCellu Stop are 0
puternlca actiune anticelulitica, ce tomfica
. epiderma ~j 0 face mal ferma ~imai fru-
moasa. Efectul este foarte rapid, eliberand
~ieliminand graslmea, care pAlla ccum era
prtzoniera, jar celullta dtspare.
Primni gratuit aceste cure de siinatate, 100%naturale ~i tara
contraindicatii, produse de un mare laborator european.
Alegeti gratult oricare dintre aceste cure testate clinic ~i identice celor vandute
de ciltre distribuitorii nostri exclusivi In Europa (Amazon. e-Bay ete). Aceasta
ofertli este limits, _Ia 6 cure/familie (desigur, puteti eomanda mai multe cure
PhysioCeIIu STOP identice, pentru rerultate mai bune ~ mai durablle).
coo oe
CombateJi natUral DE CE 0 astfel de
problemele urinare
oferta GRATUITA~
Conform statisticilor
mondlale infectiile urinare DoctonJ Parisot, directorul itiinrific al
sunt cele mai raspandite Ph)"SioCare. raspunde: "Am lost insiirci-
Infectii, mal des intalnite saevr:Jucprrocvptirik
chiar decat infectiile
Dr
~;,.~Mris·
respiratorii.
Formula Vessialys combnte ;k pia¥i pmtru
infectiile
. •... •... '•• ~ dvs. fi cdt
M>"Oi/e
unnare •.:-.,
qumip sunteti. De aceea, yom
~ in mod ,...-~
~ Iilum cure-lordvs. un chestionar de
Vosslalys natural ~y CancliForm .s.atisjactie. 100% ancnim, pe care va ru-
curs de 15 zJe.
45capsu1o
~ cura de 30 zUe
gam sa nj~l refurnari In sfar~itlll curelort
COO 08
zncepsue
Spuneti STOP problemelO( Remediallmpotriva o combinatie de Aloe vera,
dewdere noptilee aIbe alantoina ~i agenti emollentil
PhysioXight este un dar al Crema SOLIFA pentru Ingrijirea
naturii Acesta contlne una caldielor. bogata in alantoina precum ~i
dintre cele mai eficiente in substante hraniroure :ji emoliente ofera
combinatii de ingrediente, o nutritle ~i hidratare intensa picioarelor
menita sa restabileasca lusand pielea moale ~ineteda,
-
ciclul normal de functions-
re a organismului pe timpul
PhysioHair trateaza
problema de la inte- noptil, Soln1l!Ol'P
rior redand desime si
strillucire parului, care
~ va creste de 3-4 ori
~
PhysioHair PhysloNight "Z9;ge:l~
curade 15 zlle mai repede.
cura delO zje
Crema pentru cilcma
30 capsule 20 capsule
coon coo 12 cutle50rnf
PUTETI COMANDA PArd LA
8 TRATAMENTE GRATUrTE
'DE FAMILIE
TERMEN LIMITA
Daca problema dvs. necesit8 LI1 !rata-
men! mai lung decm durata curei gra-
Pentru a beneficia de aceasta oferta gratuita, cereti tratamentele
alese inainte de 2 mai 2019, telefonand la
tuite. ptJteti comanda mai multe Clr9
gratuite de aoelasl fal (face parte cfn
021.208.70.75
ciit partlclpatea de 29 lei pentru fiecara Distribuitorii ~i magazinele de profil nu pot comanda. Pentru a profita
cur/! comandat/l. de aceasta oferta ~i a elimina curiosii, va vom cere doaro participare la
021.208.70.75 taxele de pregatire, conditionare ~i expediere, de 29 lei pentru fiecare
(numi!ir cu taxare normalID cum cornandata, va reamintim ca toate aceste cure sunt notificate ~i
beneficiaza de autorizatie de vanzare in Romania ~iEuropa.
 r ..

PUBLICITATE

in acel mo en f osea un scaun cu

rotile pentru a ma o asa afara, ~i in
casa aveam unul ic, deoarece nu
puteam sa ma d asez d· camera de
zi in bucatarie Tara - osind discul
POLARIS am obseJvat ca durerile scad va fi mai btne- ~i, cand tntr-adevar este
treptat ~i pana la reusit sa ma asa, este greu sa-!i retii emotllle ~i scan-
miscfara scau OJ r e.In continuare teile din ochi, tara sa in!elegi aceasta ca
m~rg la ortoped • a a luni; la ultl- o victorie a noastra, a tuturor oameni-
mul control a ~- cu injectla, lor cblsnultl,
Am zarnbtt ~ - spus: "Domnule In fiecare zi primim Inforrnatii noi
doctor, fol~ Damneavoastra .as- despre rezultatele deosebite ale utili-
tazl eu nu mal nevoie!" 5-a· uitat zatorllor discului POLARIS, legate de
ciudat la mine ca aratat ce folo- diferite probleme de sanatate. 5untem
sese. recunosditori tuturor carora ne scrlu
~i mai mirat era a analizat mo- ~i ne spun experientele lor, deoarece
bilitatea mea, fiind de acord ca este cu astfel putem transmite mai departe
75% mai buna decat ta trecuta, Toti lnforrnatn utile ~i trnpreuna sa indepli-
cunoscutii mei car a vad fara scau- nim datoria noastra sacra, de a ne ajuta
nul cu rotiJe ma t treaba daca am fost unul pe celalalt,
deja operata, iar - tata, Ie poves- .Aplicare speclfica a discului Po-
tesc despre ex:pene mea cu discul laris la: toate tipurile de durere, du-
POLARIS. Fac trata zilnic si nu tre- reri de coloana - vertebrata, dureri
ce 0 zi tara sa beau - putin un litru de articulare, constlpatie, probleme cu
apa tratata cu disci, POLARIS:' intestinele, hemoroizi, probleme gine-
Oamenii au mefE(J speranta ca maine cologice ~i urologice, sindr.omul pre-
menstrual, simptomele menopauzei,
sterilitate, deficit de libidou ~i poten-
ta, extindere de prostate, obezitate,
probleme pulmonare ?i cardiace, pro-
bleme tiroidiene ~i sinusale, migrene,
insomnie ~i stare proasta ...•

DOse Po aris se poate comanda

la nr. de te efon (0758) 558676
Cost 189 ei, transport gratuit

Despre autor: Or. Dino Tomic

m. spec. obstetrici·ginecologie
Peste 20 de ani cerceteaza alte posibilitati de tratamente contra bolilor ajungand dincolo de gran~ele -
medicinei c1asice:medldna cuantica ~ibioresonanta, homeopatia, acuptlnct.ura ~itehnicile energetice.

AS verde -Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 .37

ANTOLOGIE

Antologia
Leacuri'
deSanata
-LITERA U-
care au folosit in acelasi circa un minut. Se ia de pe f0C, se
mod lapte de vaca, cu re- adauga mierea de albine ~i se ames-
zultate la fel de bune. MuItateca pana ce se obtine 0 pasta per-
sanatate! fect omogena, Se consuma caIduta,
NICOLAE M. dimineata, pe stomacul gol. Efectul
• Tratamentul pentru vindeca- tratamentului se simte dupa consu-
ULCER rea ulcerului dureaza 0 luna. Seara, marea a circa 400 g- miere de al-
• Va recomand un tratament se stoarce intr-un pabar 0 jumatate bine. in tirnpul tratamentului, nu se
simplu ~i eficient, pe care l-am ur- de lamaie, se adauga 0 lingura cu consuma bauturi alcoolice.
mat ~i eu, precum ~i foarternulti ulei de mas line ~i 0 Iingura cu l'o"]COLAE F. - Alba-Iulia
cunoscuti ai mei, toti care l-au in- miere poliflora. Se amesteca. Pa- • Se mananca, doua zile la
cere at fiind tare multumiti ca au harul se pune pe 0 noptiera, Hinga rand, numai cate un kilogram de
scapat de ulcer. Tratamentul constd pat, sa poata fi la indemana, pentru smantana pe zi ~i nimic altceva. A
in consumarea a 100-150 ml ceai a se bea tot continutul, pe stomacul treia zi se beau numai ceaiuri.
de chimin (la cantitatea de apa gol, dimineata, dupd ce fn preala- . In toate bolile de stomac se
respectiva se pune 0 lingura rasa de bil a fost ames- recomanda inlocuirea painii
seminte de chimin, care se fierb tecat. Se sta Paralule cu grabam.
earn 8-10 minute, dupa alte 10 mi- apoi 15 minute CARMEN C.-
nute, sestrecoara ~i se lasa la in- pe partea dreap- Constanta
fuzat). Se consuma intreaga canti- ta. 0 persoana a
tate preparata si, imediat dupa urmat acest tra- ULCER BULBAR
aceea, se consuma aceeasi cantitate tament 0 luna de CRONIC
de lapte de capra proaspat, nefiert,
zile, ~i acum nu • Va recomand 0 dieta
produs tn conditii igienice, de la mai .are nimic: din care se exc1ud carnea,
crescatorii acestor animale. Mare mananca tot ce a1coolul, tutunul, cafeaua,
atentie, sa nu schimbati ordinea, doreste, bea ca- condimentele picante, legu-
consumati intdi ceaiul, apoi lap-
fea ~i fumeaza, mele ~i fructele crude, ali,
tele! In ordine inversa, adica lapte, Va doresc insanatosire , mentele ce contin coloranti ~i con::-
ceai - nu va ajuta! Tratamentul se ing. ROMULUS L. - Arad servanti sintetici. Sa se evite ali-
-ia cu eel putin 30 minute inaintea
• Compozitie: 60 ml apd (doud mentele prea acre sau sarate.
meselor principaie, de trei ori pe zi, linguri de supd), 0 lingurd de mdlai Faceti urmatorul amestec de
timp de 21 de zile. Laptele poate fi cernutfoartefin, 0 lingurd de miere plante medicinale: gdlbenele, tata-
pastrat la frigider maximum 2 zile. de albine nefalsificatd. Se pune apa .neasd, flori de salcdm, frunze de
A treia zi se va procura 0 alta por- la fiert mtr-un ibric, se pune faina zmeur, pldmdndricii. Plantele se
tie, pentru 2 zile. Au fost persoane de malai ~i se freaca la foe mic rasnesc pulbere, se amesteca in

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 38

 r >

ANTOLOGIE
proportii egale, din amestec se ia • Metoda Kuhne recomanda eu cumplit de aceasta boala, ur-
cate 0 lingurita de 4 ori pe zi la biiutul de mai multe ori pe zi, fn- mand ca in 10 zile sa fiu operat.
intervale regulate, cu minimum 30 ghititurd de inghititurii, de sue de Intamplarea a.facut sa-mi cada in
de minute inainte de _ se tine arza albii {creatd e si mai bunii) mana 0 revista straina ~i sa-i urmez
sub limba 15-20 de ure apoi se combinai cu sue de cartofi. Se sfatul. Timp de 35 de zile, am
inghite cu putina ,...--------" poate prepara in mixer consumat zilnic 1-2'ciini de ceai de
E recomandat -- un litru de sue dimi- piitlagind, care se gdseste fn toate
ia, de asemenea, - neata jumatate de var- jarmaciile. Rana s-a vindeeat eom-
ml sue de varza za.jumatate de cartofi. plet, lucru constatat ~i de medici.
proaspata, _'u e deloe placut la De atunci nu mai stiu , ce.este du-
centrifuga. de _ _. gust. dar este extrem rerea ~i pot manoa orice. Ceaiul nu
inainte de de efieient. Binein- este respingator, trebuie safie usor
ml sue de teles, tratamentul cu indulcit.
zilnic, si ue de varza ~i de DANR.-Iasi ,
mod. Y- - recomand , cartofi trebuie dublat ~i
glicero-al- .--------- .....de 0 dieta alimentara ULCER VARICOS
'1) muguri de din care sa fie excluse • Am avut ulcer varicos, care
Ficus-Carica, toate grasimile, praje- s-a deschis de trei ori. Prima oara
care picaturi zilnic, lile. iritantele. m-am vindeeat cu ajutorullui Dum-
dimineata. • 0 reteta mai cu- nezeu ~i cu crema AUR-DERM (0
Ya doresc multa sa- rioasa ii apartine medi- gasiti la magazinele naturiste sau la
natate. cului german Rudolf Plafaruri), care contine trei ingre-
dr. ANDREEA Breass. Dacii ficatul fi diente: mimozd, smirnii fi propolis.
DRAGOMIRESCU - fierea runt siiniitoase, M-am rugat, ~i Dumnezeu care este
Bucure~ti spune el. doud zile nu bun ~i mare m-a vindecat. De mare
se miinlincii altceva decdt friscd folos au fost ~i ciorapii de com-
ULCER DUODENAL amestecatd bine cu zahdr. Nici bau- presiune 20-30 Venosan. Sunt ~i
• Sunt invatatoare in Mangalia turile nu sunt admise - ceai, lapte alte feluri, dar Venosan mi s-au
~i eu ani in urma am suferit de ulcer etc. In ziua a treia se bea eeai de parut cei mai bunt Peste bandajele
duodenal. Am urmat un tratament musetel, de salvie sau de nalba, dar pe care eu le fac la spital, este bine
facut de buniea mea ~i ma consider nu cu ce~. ci doar eu lingura. A sa purtati ciorapi de compresiune,
un om vindeeat. Leacul este patra zi, boala e vindecata, spune ca sa se inchida ranile si , sa nu mai
. t si la indemana ori- el. apara altele. Eu ma spalam acasa
Cui. se procedeaza: se iau • In sfarsit, 0 metoda bine cu- eu sapun usor ~i ma ungeam cu
100 se scot cdmdsile noscuta la tara , e vindecarea ,--------'---'---'----------L,
lemnoase e despart miezul. ulcerului cu tiirii{e de grtiu, Se
Acestea SI! - irur-un litru de apd ia cate 0 lingura cu tarate
pana scode iumdtate. Cdnd s-a inainte de mesele prineipale,
rdcit, se ~ ii bine cu 400 g uscate sau umezite eu apa.
miere de albine, obtine un lichid A! 'CA R. - Sebe~
tnchis La culoare ' -ascos. Se iau • Sunt un pasionat cititor al
de trei ori pe zi. 0 jumatate de revistei "Formula AS", pe care
ora inaintea meselor ipale, pe o consider drept una dintre cele
stomacul gol, cate ..!5 mI. paoa la mai bune din zilele noastre.
epuizarea intregii titari. In Din ea am invatat , atatea lucruri
speranta ca leacul va fi de folos, va bune, incat a~ indrazni sa spun
multumesc si va doresc sa existati ea nu ar trebui sa lipseasca din
" ,
multi ani cu bine. nicio casa. Contributia, eitito-
AURELIA C. - MangaJia rilor ~i a redactiei face ca multe
• Medicina verde are retete suferinte sa dispara ~i in locul
excelente de vindecare a ulcerului. lor sa apara bucurii ~i dorinta
Va propun cateva dintre ele, ur- de viata, Acum, in legatura cu
mand sa alegeti: ulcerul duodenal eu nisa: in
urma cu 30 de ani, am suferit si ,
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 39
ANTOLOGIE
Aur-derm, apoi ma dueeam la carbonat de sodiu alimentar (1 Iin- URCIOB LA OCHI
pansat la clinica, Am folosit numai gurita cu van la 5 litri de apa) ~i
• Se prepara 0 infuzie din dona
bandaje sterile. Eu, fiind in Ca- sapun, Dupa ee pieiorul este bine lingurite fructe zdrobite de fenicul
nada, am folosit eomprese numite inmuiat, stergeti-l , ~i apoi, eu 0 (Feniculum vulgare) la 0 cana de
INADINE, eu iod pe de, si ADAP- pila, piliti mijloeul unghiei, pana la apa clocotita. Se acopera 20 de
TIC, puse peste prima, e~ ulei mi- jumatate din grosimea ei. Se pileste minute, apoi se strecoara. Se pun
neral. A durat 5 saptamani pana ee de la varful unghiei spre matriee comprese locale. Foarte eficienta
loeul s-a vindeeat. , proeedati, eu
(radacina), Atentie, este ungerea pleoapelor cu Bitter
GABIC. grija, sa nu va doara, Se repeta suedez, de cum apare umflatura pe
.• Se cauta untura proaspata de operatia saptamanal. Prin pilirea pe pleoapa. vs do~ese sanatate!
pore, dar numai eea de pe "matul mijloe, unghia are. posibilitatea ANA C. - Sibiu
gros"(cu care se umplu chistele, sa-si modifiee directia de erestere.
, " • Urciorul se trateaza destul de
taranii.stiu foarte bine care este). Se Este un tratament de foarte lunga bine cu tincturd de rostopascd (se
" .
topeste untura si se pastreaza durata. lasa planta 10zile In vodca sau ra-
1ntr-~n borcanel ~ai mie. Se po ate Va sfatuiesc sa purtati pantofi eu chiu), tamponandu-se sistematic
folosi imediat dupa ee s-a racit. Se van rotund, putin mai mari, ea sa locul bolnav cu miere de albine
procedeaza In felul urmator: se vafie eomod. curata, diluata in apa distilata (se
spala rana eu RivanoI, se unge eu Va dorese sanatate. pun 'picaturi 1n ochi de 2-3 ori pe
, ---=--------"
un strat de untura, se .... G. SIBOTEANU zi) ori, ~i mai bine, cu urmatorul
bandajeaza eu fa~a . ceai: gdlbenele - 5 grame, musetel
noua, curata, se lasa UNG. - 5 grame, nalbd mare -10 grame,
trei ziIe, dupa care se INGBOSATE
, sulfind - 20 grame, soc - 5 grame.
desfaee ~i se spala • Se pune de Se pune un Iitru de apa Ia fiert (3
iaras! eu Rivanol. Se jur 1ni'prejurul un- minute) si se adauga 2 linguri de
unge eu un strat de ghiei tinctura de ames-tee de plante. Se fac spalaturi
Tetraciclina, se ban- iod. Se .lasa sa se ~i se pun comprese caldute.
dajeaza din nou ~i se usuce, apoi se ill- CL'\L""DIA 1. - Ploiesti,
lasa iar trei zile. Se calta un ciorap. Nu • Penrru tratarea bolilor de ochi
desfaee, se spala iar est~ nevoie sa se se merge la medicul specialist,
ell Rivanol ~i se pu- puna de mai multe hiar si pentru urcior, Trebuie inde-
dreaza rana eu Ba- ori pe zi ~i nici ill partata toata materia purulenta,
neocin pulbere. Se fiecare zi. Este spalat bine ochiul cu solutie spe-
bandajeaza iar eu fasa M w sufieient ea tinctura ciala pentru curatirea corecta a mi-
curata, se 1asa trel'
w : • aces .'
de iod sa se ap ce
li
erobilor. Dae~ mai raman partieuIe,
'zile, dupa care se la 2-3 zile. Efectul imediat se refac, ~i asa apare urma-
repeta procedura pana nu este rapid, dar 10 torul urcior. Nu se pun 1n oehi so-
la vindecare. Atentie! timp, se va vedea lutii eu alcool sau tuica ~i niei pe
Nu roate ulcerele se elar ca unghia se ochi. Pe vremuri, se punea paine
vindeca cu acest subtiaza. inmuiata 1n lapte fiert pe locul unde
tratament; fiindca nu ' 0 bunicii din era ureiorul, ea sa "traga", a~a se
toate sunt la feI, dar Craiova zicea. Pentru urcior, eu am pregatite
aceia carora le prieste picaturi de ochi eu miere, reco-
tratamentulse vinde- L~~~~~~U=N=G=H=II LOVITE mandate de 0:-1Bogdan Victor, Am
ea foarte repede. Mare grija sa nu • Daca v-ati lovit Ia 0 unghie luat 0 sticluta, cu dop pie'iirator,
,

va loviti la loeul bolnav, ca de obi-
eei, unde te do are ~i esti sensibil,
aeolo te lovesti. w, '"
MO~ COSTACHE - FaltIcem
-)
UNGHJI INCARNATE
• Va sfatuiesc sa incercati sa va
inmuiati piciorul eu unghia incar-
nata in apa calda, eu adaus de bi-
sau ati strivit-o'si exista perieolul
sa carla faceti repede eu 0 lingurita
de fairi~ ~i eftteva picaturi de ulei'o
coca, din care formati un fel de
degetar ~i 11aplicati pe unghia eu .
prieina, vreme de cateva ore, ehiar
daca va ustura un pic. Unghia nu va
mai cadea.
ALEXANDRINA I. _ Ploiesti
spalata ~i uscata, am cumparat 0
seringa mica ~i ser fiziologic, am
pus jumatate ser, jumatate rniere (in
total 15 rol). Se pastreaza sub 25°C.
In ziua cand se prepara.ise ~i pune
in oehi 0 picatura, seara.Proeedeul
se repeta timp de 28 de ziIe, cum
spun specialistii. Se noteaza ziua
inceperii. Mierea sa fie de ealitate.

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 40

 r'

ANTOLOGII;
Se face 0 pauza de 15 zile, dupa fruntat ~i eu cu aceeasi pro-
care se repeta tratamentul (ser fi- blema, dar am gasit un re-
ziologic ~i eventual alta seringa). mediu cu care m-am vinde-
Se recomanda ~i consumul de afi- cat: puneti intr-un. pahar eu
ne, m cura de 0 luna. apii ealdii 0 linguritd de sue
IL.-Buc~ de usturoi si 0 linguritd de
Urciorul, afectiune ce are la ulei de mdsline, Beti trei
baza 0 infectie, m general stafilo- asemenea pahare pe zi, ina-
cocica, a glandelor de la marginea inte de mese. Eu am scapat
pleoapelor, se manife ta prin du- si , ma simt minunat.
reri, tumefactie. uneori si 0 colec- MARr"i - Alexandria
tie purulentii.
Extern: Tincturd de giilbenele. UBTICARIE
Se iau 5 ml tinctura diluata cu 250 CRONICA
ml apa fiarta ~i racitii ~i se aplica cu • SUIar de urticarie mca
un betisor cu vata pe locul bolnav. din copilarie, mai exact de
Se administreaza ~i intern. cand aveam 11 luni. De la
Intern: Tincturd de nue. Se ad- nastere am avut tendinta de ~,~;~&"J:'
mini treaza cate 10 picaturi, de 3 a ma constipa. La 11 luni,
ori pe zi. parintii mei au plecat in
MARIA M. - Ibane~ti, concediu ~i m-au lasat la WIO •••••• ~ •••••• ~""""':;--_-:-"'~.a-.........,,.,.....~_~---I
.
jud.Mures , bunici. Din plicate. alimentatia nu mine la spital, medicii nu prea
a mai fost in limitele prescrise de mi-au dat sanse de viata. Dar am
U'lUN.AB.I DES.', medicul pediatru. m-am constipat avut noroc ~i am scapat. De atunci,
• Va recomand un leac impo- foarte rau, am facut 0 urticarie pu- fac urticarie mereu. Cand aveam 12
triva urinarilor dese. M-am con- ternica ~i cand au ajun parintii cu ani, medicul pediatru a cerut con-

t Produsul Anului!
Tinfmd cont de aceste avantaje, Naturalls v-a preqatlt gama de
vitamine ~i minerale efervescente - 5 formule echilibrate ~i eficiente
pentru mentlnerea unui organism sanatos ~i plin de energie. Din
ingrediente atent selectlonate ~i optim dozate, cu gust delicios - dar
tara zahar - Naturalis Efervescente reprezlnta alegerea perfecta,
Tocmai de aceea, Naturalis Efervescente a fost Votat Produsul
Anului de catre consumatorii romanl, In categoria sa!

•
o Vltamlna C Plus Zinc
Cu gust revigorant de lama le, sustlne buna functlonare a
sistemului imunitar ~i a sistemului nervos.

•
o Multlvltamlne ,I Minerale
Cu 0 aroma racorltoare de portocala, este cornbinatla echillbrata
de 17 vitamine ~i minerale esentlale pentru functionarea optima
a organismului. Aduce un plus de sanatate. spriji,nind sistemele
imunitar ~i nervos.

i~"I~rlgie
CU gama •
o Magnezlu Plus Vltamlna
Cu 0 aroma placuta de mandarine, protejeaza slsternul nerves,
86
contrlbuind la reducerea oboselii, ajuta'la functlonarea corecta a
••H:.ruescenle! slstemelor muscular ~i 050S ~i regleaza activltatea horrnonala.
o
Un aport adecvat de vl a s d Calelu Magnezlu Zinc: Plus Vltamlna D
• Asigura nutrlentii indispensabili organismului, contribuind la
. la buna functlonare a orga .
sanatatea oaselor ~i a dinWor, a plelii, parulul ~i unghiilor, ~i la
despre imunitate, suplimen e . amine ~i minerale sunt
functlonarea sistemului nervos.
cele mai indicate. Ramime insa 0 in rebare: sa fie
comprimate sau efervescente?
•
o Calelu c:u Vltamlna
Formula ldeala pentru persoanele cu deficit de caklu,
D v

Tabletele efervescente sunt asimilate mult mai rapid In

, organism. In plus, contrlbuie la hidratarea organismulul. Se 1 J11' ! rn ~lIi 1111HI II, I Jill \UrhIJH nIt ,hUlI'IlI,11I vu 1I11llH lIP,lll! I III' vludmu IIlI JI (,[,lll'l 1" ! 11, , Ifll, \ 11 .k [ l.t( f
I '" L ,1 I J' w. Ilit-. ,oj, '1IIIlrll "'11\11111,110111,1 "1111 1111'"U!!!,\ 11,IoHllP' "'Jlll'J,jll",. ,1'lllIdlJHIU~It\t\IUI"1!I \
dizolva lntr-un pahar plin cu api!, ceea ce duce la cresterea , ( ,1\1 :11 ,1,,11 ,It IlItl nu-! !I I' 1 !Il.IlIIl~\ ,I "mlh'!l I. r- to" \11 •• 11\11 I ,1\1'!
1 • 1<\ ,11 P II<! I iJ 1(, JIJI1!t. ,'\

aportului de lichide In organism. 'j

• .t-, I
,!.
I II!
I oj. ,It 11>11I1"'111',1:
11'11' 1111' III t II '1111"
,lrJll'.II,t1.
r.v /1'. III
l,trIJ.!.ltt,d'l,.I'·II"'JllJr'II"'YUil'
I nllJ III. 'll
r!, ,:1, murlllo,'I •

AS verde -Anul XVI, nr. 176,aprilie 2019 .41

 ANTOLOGIE
1 1 disparut, eliminati unul cate
sirntamantul parintilor pentru un
tratament-soccare, din fericirepen-
tru mine, a avut ceva efect pozitiv.
Spun doar "ceva" efect pozitiv,
deoarece ·nici acum nu sunt vin-
decata complet. Daca pana atunci
nu puteam manoamai mult de doua
oua pe saptamana (~i acelea, nu
mai vechi de 5 zile), fara ca petele
sa apara pe tot corpul ~i sa ma
manance mgrozitor,acum lucrurile
In
s-au schimbat. permanenta am la
mine Nilfan si, cum tncep sa ma
manance urechile (pavilionul, mai
\ exact), fata, mainile sau picioarele,
VARUMIN
Imunoterapia - ARMA no. 1
In tratarea CANCERULUI,
HPY, pacienti Imunodeflcienti
AS verde -Anu/ XV/,nr. 176,aprilie 2019 .42
iau imediat 0 pastila, ~i cu-
rand; pruritul cedeaza. Acum
nici nu imi mai apar pete pe
corp, doar se inroseste pielea
ca dupa 0 expunere brusca la
soare. Cand dispare pruritul
(folosesc ~italc mentolat sau
alcool mentolat, pentru a nu
ma scarpina ~i a irita ~i mai
rau), pielea revine la culoarea
normala, Va sfatuiesc sa con-
sultati un medic alergolog
pentru a afla de la ce faceti
urticarie. Puteti incerca ~i
singuri: notati toate alimen-
tele consumate intr-o zi In
,I care apare urticaria, eventual
~icu 0 zi inainte, Dupa ce v-a
unul alimentele respective, pana
cand aflati pe eel care provoaca
boala. Eu Inca fac
urticarie la capsuni,
mure, zmeura, fragi,
coacaze (fie casunt
crude sau preparate),la
rosii, castraveti ~i vi-
nete, daca consum can-
titati mai mari. De ase-
menea, fac urticarie la
polen (la fan cosit In 0 •
floare, la tei, soc, salcie
In perioada Infloririi,'
daca tree printr-o li-
VARUFLU
Pentru gripa tip A, hepatita C ~i
virusul herpes simplex tip 1
•
~~ Varuflu"·
=:--
.~tf"€~~.
vada inflorita), uneori, ~i la florile
din apartament (la crini, lalele, as-
paragus inflorit), tot ce produce
polen imi creeaza probleme. De
asemenea, la picioare fac urticarie
de la praful de pe strada, daca cir-
cul pe jos mai mult de 0 ora prin
oras. Urticaria mai poate aparea la II
clorul din apa, la fosfati sau la
clorul din detergenti,
CARMEN - Pite~ti
• Am suferit foarte mult din
cauza urticariei ~i a petelor rosii
care imi invadau obrazul, In anii
adolescentei, ~iInca mult timp du-
pa ce m-arn casatorit.Am luptat din
rasputeri contra lor, Insa zadarnic,
imi apareau mereu, In momente
nepotrivite, ~i mi-au tntunecat cei
mai frumosi ani ai vietii. Mi-au fost
recomandate de medici regimuri
alimentare ~i diverse
medicamente ~i ungu-
ente, eruptiile scadeau,
uneori, dar apareau
peste putin timp ~imai
violente. Am scapat de
aceste neplaceri din
intamplare, tocmai
. cand m-am resemnat,
gandindu-ma ca nimic
: nu mai este de facut.
"t. Consultand un medic
" endocrinolog pentru 0
CASTRAVETE
AMAR
Mentine sub control nivelul de glucoza
(zahar) dil! sange si intareste sistemul
imunitar
 r .

ANTOLOGIE
alta afectiune (0 pilozitate foarte medicament sau aliment devine contraindicatii sau efecte secun-
mare), acesta mi-a reco Su- iritant si va evita sa il consume. dare.
perprednol, doua flacoane B' einte es, acest medicament, Intr-un borcan cu capac se pun
pastile fiecare. In tim traramen- pe baza de eortizon, are ne- 100 ml alcool de 45-50°. Se adauga
tului, am observat indicatie medicala. 3-4 lingurije de pulbere de mdrar
inceput sa se cure. in timpul tratamentului cu (obtinuta prin macinare cu ra~nita
culoare placuta ~i -- ...-.u.•.•.,...u perprednol electrica de ca-
ceea ce a fost tine regim fea). Se inchide
sa cred, parca sare. borcanul si , se
"sa nu se desrrame '" Doresc lasa amestecul
mai fost din toata ini- la macerat timp
cumparar ma ea sfatul de 7-8 zile, du-
cautat ri-ispc:c.snl meu sa fie fo- pa care se fil-
avea ef lositor eel or treaza tinctura
dic caresufera de ~i se trage in
betul iritarii ale pie- sticlute . rnici,
die lii. Urez tutu- inchise la cu-
ror cititorilor L-~-'-""";""'~_ loare.· Se ia 0
=Fcrmulei AS" sanatate! lingurita de tinctura dizolvata in
ANA I. - Barlad 100 rn1 apa, de 3 ori pe zi, imiinte
ciocolara, cremele de mese. Durata minima a trata-
unt ~i nuci, alunele, conservele. mentului este de 21 de zile. Terme-
bauturile acidulate, bauturile al- trarament pentru toate nul de valabilitate al tincturii este
coolice, smantana, frisca, iaurtul. adolescerrte e care au probleme de de doi ani.
camea grasa, piersicile. Fiecare . Reteta mea este 100% o
cititoare fideHi
individ i~i va da seama cand un ~ efi ienta. Nu exista

0. 0•
•0 Ingrediente atent selectionate .0 Ffmizahc'ir
0. 0•
•0 Formule optim dozate .0 Fara alergeni
e, -:
.0 Usor de admlnistrat ° Gust delkios
.0

AS verde - Anul XVI, nr. 176, apriNe 2019 • 43

 PUBLICITATE
**** Campania Europeana impotriva Artrozei ****
.De ee va oferim sa testati gratuit
gelul ArthroRenov, pentru a
termina definitiv eu durerile
artieulare eauzate de artrozat
Incercare 100% gratuita. Nimic de plata pentru aceasta
Incercare, Did inainte, nici dupa!
Aceasta mare Campanie Europeana
impotriva Artrozei se adreseaza tutu-
ror acelora care refuza sa sufere dureri
articulare cauzate de artroza.
Institutul ActiScience va ofera sa
testati gratuit formula ArthroRenov
gel, care revolutioneaza tot ce se stia
despre mijloacele de combatere a
problemelor articulare, Probabil ca
I. va lntrebati ce se ascunde in spatele
unei astfel de oferte. Inainte de a va
raspunde, permiteti-ne sa va spunem
de ce este cu adevarat revolutionar
ArthroRenov.
ArthroRenov a fost deja adoptat de
mii de persoane. Cu cat e mai in varsta
utilizatorul, cu atat sunt mai spectacu-
loase rezultatele, chiar daca s-au inre-
gistrat ~iunele esecuri (7,3%).
. Asociind 6 ingrediente active,
ArthroRenov poate obtine un
astfel de procent de reu~ita
1. In compozitia ArthroRenov exista
6 ingrediente active, care actioneaza
in sinergie, fiecare dintre ele facand
obiectul unor riguroase teste clinice.
Au fost certificate pentru actiunea lor
atat curativa, cat ~ipreventiva.
2. 6 ingrediente active 100% natu-
rale, unele recunoscute de mii de ani
pentru virtutile lor regenerante ~i cal-
mante ale cartilajelor, deci ale articu-
latiilor. . ~i eliminarea durerilor articulare ~i
;. 92,7% dintre persoaneIe care au
incercat formula ArthroRenov au de-
cis sa continue tratamentul.
Datorita acestei compozitii exclusive
~i brevetate, dorim sa demonstram
la scara larga faptul di formulele
ArthroRenov sunt cele mai eficiente
de pana acum, pentru a termina cu
AS verde -Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 .44
problemele de artroza In mod 100%
natural.
De ce va oferim gratuit un tub de
Incercare de ArthroRenov gel?
Odata ce vom fi demonstrat ca for-
mulele noastre ArthroRenov sunt cele
mai eficiente de pe piata, e usor de
imaginat ca vom cuceri 0 mare parte
din aceasta plata, la nivel european.
De fapt este 0 propunere reciproc
avantajoasa, Ajutandu-ne sa devenim
"actorul principal" al acestei piete, ne
ajutati sa rentabilizam aceasta opera-
tiune, Nimic altceva nu se ascunde in
spatele acestei propuneri.
Oricine poate primi gratuit un tub
de gel ArthroRenov?
Da, toate persoanele care sufera de
dureri articulare vor putea testa gelul
ArthroRenov.lmpreuna cu acesta veti
primi un chestionar, ce ne va permite
sa aflam gradul durnneavoastra de
satisfactie ~i rezultatele personale,
pe care Ie yeti constata zi dupa 2:1.
in cele 10 zile de utilizare a gel
gratuit ArthroRenov. Dorim
aflam dupa cate zile vor fi disparm
durerile. Marturiile dumneavoastra
(care vor ramane anonime) ne vor
permite sa impunem ArthroRenov ca
fiind singura solutie rapids, radicala,
100% l~aturaHi pentru prevenirea
regasi~ea unei totale mobilitati.
Nu mai ezitati, profitati de aceasta
oferta speciala a
Care este secretul eficientei
formulelor ArthroRenov
In tinerete avem 7 grame de slllciu in
corp (cartilaje, piele, par, unghii, ar-
tere), acesta se diminueaza cu varsta.
La fel se intampla ~i cu colagenul,care·
nu mai este produs in cantitate sufi-
cienta pentru a asigura mentinerea
in stare buna a cartilajelor ~i articu-
latiilor, Aceste doua carenta ne duc in
at
cercul vicios artrozei. ArthroRenov
contine siliciu organic ~i colagen hi-
drolizat, deci usor asimilabil, pentru
repararea articulatiilor, E blne sa re-
param, dar sa oprim rapid durerile e si
mai bine. De aceea,formula ArthroRe-
nov gel contine 5 ingrediente naturale
(Curcuma, Gheara-diavolului, salcie
hirrialayana,·camfor, mentol), pentru
a scapa de dureri. Nicio alta formula
nu indeplineste atat de bine aceste
2 misiuni: repararea articulatiilor si
uidepartarea durerilor!
campaniei la scara europeana,
Ca multor alte persoane, durerile
articulare va distrug viata ~isanatatea.
E momentul potrivit sa incercati
gratuit gelul ArthroRenov.
Da, yeti primi gratuit un tub de in-
cercare ArthroRenov gel pentru 10
zile. Datorita lui yeti putea simti pri-
mele mari schimbari in viata dumnea-
voastra de zi cu zi.
Pentru a primi gratuit tubul de
incercare ArthroRenov gel pentru
10 zile, telefonati la
021/208.70.75
de luni pad vineri intre orele 8-18
~isambata lntre orele 8-14.
DV 5S /1904 1 ASV
 ,..-,

PUBLICITATE
"Sunt foarte multumit de Torser, mi-ar trebui vreo
patru zile sa va povestesc toate rezultatele obtinute"
··F .oiosesc Torserul de ciiJiva ani Ii mil
simt extraordinar de bine" ,
Aveti in mine 0 clienta multumita ~i foarte fidela
acestui dispozitiv. Din punctul meu de vedere nu stau
riiu cu sanatatea. dar, ca orice om, mai aveam unele
dnreri care nu-rni dadeau pace. Aveam dureri reuma-
ice dureri articulare ~i nu prea eram tncantata de
'icamente. Nici nu prea ma odihneam bine, n-
'earn energie ~i eram tot timpul obosita, Am l~, un
Torser acum cativa ani si, dupa ce am vazut di ma simt
excelent, am mai comandat unul. Acum nu mai pot sa
stau tara Torser, sunt dependenta de el, nu plec nicaieri
tara sa-I iau cu mine. Tot timpul 11 port ori in poseta, in ziar! Ma bucur ca va interesati de rezultatele obtinute
ori in buzunar la pantaloni, ori in sutien, iar seam, dind - asta spune multe despre seriozitatea firmei dvs.!
ajung acasa, pun unul sub perna, pe celalalt!~ pici~ PETRE V. - Bucuresti, , tel. 0723.090.764
si mil simt excelent. Folosesc Torserul de capva am .1
:na simt extraordinar de bine, din toate punctele de ve- "Torserul m-a ajutat foarte mult la
dere. Cum la mine sanatatea este pe primulloc, consi- durerile de cap Ii de coloana'
- Torserul a lucrat bine ~i nu pot decat sa vii mnl- Sunt foarte multumit de Torser, mi-ar trebui vreo
onne;-;,c i --I recomand tuturor. Si fiica mea este mul- parru zile sa va povestesc toate rezultatele obtinute, Dar
, - .,. reznltate, de cand foloseste aparatul nu se mai cum nu prea am timp din cauza serviciului, va zic doar
i.mte - i obosita. Ea lucreaza foarte mul la ca sunt foarte fericit di mi-am putut cumpara dispo-
calculator ' pe ra, are multa raspundere, dar zitivul. Torserul ma ajuta in multe situatii - de la
acum no se mai oeca~ atlit de tare cand ceva nu-i dnrerile cauzate de efortul fizic la starile psihice nega-
iese cum trebuie. Yo plus, doarme bine ~i ------, tive, Torserul este nemaipomenit. De cand
e din ce in ce mai odihnita. Cum peste ' foloseste aparatul, starea de sanatate a
putin timp expira termenul de valabili- , sotiei mele e cu totul alta: a scapat de stres
tate, vrea sa cumpere alt Torser, pentru ~i 'de dureri, are un somn perfect... Pe
continuitatea tratamentului. Mie ~i fiicei scurt, Torserul este extraordinar de eficient.
mele ne-au adus numai bucurii aceste Pe mine, Torserul m-a ajutat foarte mult la
aparate: ne-au redat linistea, ne-au dat durerile de cap si de coloana. E fantastic sa
energie, ne-au protejat de boli ~i factori n-ai dureri atunci cand faci diverse treburi
nocivi. Recomand cu drag Torserul tu- ~i este minunat sa nu te mai simti obosit
turor oamenilor care vor sa fie sanatos]. sau stresat. Eu lucrez intr-un mediu destul
Daca cineva vrea sa afIe mai multe ama-] INAINT£ de stresant, dar care necesita ~i mult efort
nunte despre Torser, sa nu ezite ~i sa ma sune. Le pot fizic. Asa ca, pentru munca pe care 0 desfasor, dispo-
lmparta~i oamenilor din experienta ~i bucuria mea. zitivul este exceptional, Torserul este eficient impott:iva
Scrieti la orice ziar doriti, dati si numarul de telefon. durerilor sistemului osos, ajuta la concentrare ~l te
e citesc Formula AS in 'fiecare 'saptamana. apara.de radiatii nocive. II recomand din sufIet celor
DOINA ZIEGLER - Sanmihaiul Romin. care au 0 mun~a mai grea. Puteti sa dati la ziar discutia
tel, 0727.125.897 noastra, chiar ~i numarul de telefon, dar am rugamintea
sa nu fiu sunat dupa ora 20, pentru ca ajung acasa
problemele artieulare a fost foarte destul de tarziu si vreau sa ma relaxez. Va multumesc
~M"", nu mil mai tem ca..mi vor aparea pentru tntelegere! ' .
fi
dureri ee nu pot rezolvate" , VICTOR DUMANESCU - Cluj-Napoca,
parte sunt multumit. Am luat dispozitivul tel. 0744.506.354
. e articulare ~i s-a dovedit a fi extraor-

nici nu
r:md.ament de l00%! Chiar rni-a facut bine,
tam ... La problemele articulare a fost Comenzi TORSER
foarte e:IK:Je'IIlL.llU ma mai tern ca-mi vor aparea dureri
ce nu pot fi 'ale. Va spun sincer ca nu sunt adeptul 0733.595.162 . 0740.364.243
publicitatii, . - d s. considerati ca declaratia mea
va poate fi de teti sa-mipublicati prenumele si
0720.134.685 , 0754.257.988
numarul de te - mentiunea expresa ca nu dore;c
sa fiu deranjal de dona, trei zile dupa ce apare
0720.148.308 0745.359.778
AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 2019 • 45
HOROSCOP

APRILIE .;.ZODIACUL SANATATII

,
,
- Ce vi prezic astrele din punct de vedere fizic, emotional , mental -
8i
• Planta lunii: bumbacul (Gossypium Spp). Parti utilizate: scoarta de pe radacini, semin,ele
!Ii perii semin,elor. Indica,ii !Ii moduri de folosire: toata lumea cunoa!lte bumbacul ca material
textil !Ii sub forma de vata medicinala. Mai pu,in cunoscut este faptul ca
el este folosit !Ii in
industria alimentara, mai ales sub forma uleiului comestibil de bumbac. In medicina traditlona-
la, semin,ele uscate erau pisate, iar pulberea era administrata mame/or care nu aveau suflclent
lapte sau al caror lapte nu era indeajuns de hranitor. Aceasta pulbere avea rolul sa sporeasca
continutut de proteine !Ii grasimi din laptele de mama. Scoarta radacinii se folosea in trata-
mente ale anumitor boll genitale feminine, in mod special sub forma de bai de !lezut • !

BEBBEC GElVIE:NI LEU

Stareafizi-
cii: Aveti su- prin preajma niste tinctura de padu-
ficienta energie
primavarateca, dar,
sub influenta cu-
mulata a lui Venus ~i
Neptun, preferati sa leneviti, sa va
dedati unor rasfaturi, cum ar fi un
weekend la un spa. Ar trebui doar sa
beti cate un ceai de codite de cirese,
ca sa stimulati activitatea renala. Din
21, treceti pe modul complet activo
Starea emotionald: Dupa Luna
noua in semnuf dvs., din 5, prindeti
avant in toate relatiile semnificative.
Starea mentalii: Niste scurtcir-
cuite in comunicare sunt de a~teptat
in jurul datei de 11, mai ales daca ge-
neralizati prea mult. Dati atentia
cuvenita amanuntelor,
TAUJ\
Starea fizica: Parca
intreaga energie vi se pri-
meneste, efect al Lunii
noi din Berbec, dinS, E
momentul sa incepeti 0
cura de detoxifiere ,' de
exemplu cu aloe vera.
Efectele pot deveni vizi-
bile dupa 20, sub influenta lui
Mercur ~i Venus in Berbec, Aceleasi"
doua planete va fac sa experimentati
o adevarata stare de bine.
Starea emotionald: Ajutati ~ide
conjunctura Mercur- Venus, priviti cu
relaxare ce se inillmpla in jur.
Pana pe 20, relatiile sociale
pot fi de-a dreptul recon-
fortante.
Starea mentald: Aveti
grija, in preajma datei de'
25, ce afirmatii faceti, oaci
datele problemei pot sa se fi
schimbat intre'timp.
Starea jizicii: Ar fi bine sa aveti Starea fizicd:
jn preajma datei
celpentru ultima parte a lunii, mai de 25 se pot ras-
precis dupa 20, cand, probabil pe un coli cauzele as-
fond de insomnie, pot aparea aritmii cunse ale unor
cardiace. Aveti grija ~i de coloana, afectiuni cronice ale
mai ales la segmentul cervical ~i aparatului urinar, pie-
dorsal. lii, oaselor sau dintilor, Se prea
Starea emotio- poate sa fie yorba despre infectii care
nalii: In relatiile de erup brusc, dupa ce s-au aflat 0 vre-
parteneriat, totul me in stare latenta. Pentru a avea
a mers gro- organismul pregatit de lupta nu
zav . pana In v-ar strica 0 cura de detoxifiere
martie inclu- pe baza de extract din seva de
siv, dar in aprilie mesteacan si extract din rnladite
sunt tensiuni care de rozmarin.
se amplifica dupa 10, pentru ca par- Starea emotionald: Dupa 11 va
tenerul de cuplu sau de afaceri va mai scade intrucatva tonusul acela
percepe ca fiind prea autoritar. bun oferit de Jupiter, din noiembrie,
Starea mentald: Daca stati si me- anul trecut.
ditati, dupa 20 va pot veni idei crea- Starea mentalii: Acuitatea men-
tive. Mai asteptati, tnainte sa le spu- tala creste progresiv in cea de-a doua
neti ~i altora. parte a lunii.
FECIOAB.i.
BAC Starea jizicii: Sunteti
Starea fizica: N-am putea sa in echilibru, nu se inillmpla
spunem ca sunteti in forma, in apri- mari oscilatii ill sus sau in
lie. Oboseala de tip hepatic va poate jos. In principiu va re-
cuprinde, daca aveti probleme -cu veniti dupa scaderea de
ficatul, in jurul datei de 11 ~i apoi pe forma, inregistrata luna
final de luna. Preventiv, puteti face 0 trecuta, pe perioada retro-
cura cu ulei de catina, un bun hepato- gradatiei lui Mercur. Daca
protector. Din 28, pot aparea ~i dureri doriti sa accelerati procesul,
de cap surde. puteti face 0 cura de spiru'tina.
Starea emotionald: jn relatiile Starea emotionald: Primiti nu-
stabile actioneaza un pro- meroase dovezi de afectiune de la
gram prestabilit de destin. persoanele cu care sunteti in stransa
Situatiile karmice se pot asociere, ceea ce va face mare bucu-
precipita dupa 24, partenerul rie, mai ales in jurul datei de 10. Ca-
poate redeveni gelos ~i au- tre fine1e lunii insa, se aduna niste
toritar. umbre in cuplu.· '
Starea mentald: Chiar Starea mentald: In preajma datei
daca nu sunteti suta la suta sta- de 23, va vin idei neobisnuite, care
. pani pesubie~t, tot puteti fer- sunt de retinut, chiar daca' pe moment
meca audienta pana pe 20. nu pot fi puse in practica,

AS verde - Anul XVI, nr. 176, aprilie 20 19 ~ 46

 r'

HOROSCOP
B.AL.Al\Tf.A S.AGE'r.A'rOB Vhs.ATOB
Starea jizicii: Stareafizica: Continuati sa com- Starea jizicii:
Nu s-ar. putea bateti starile de insomnie, band seara Sensibilitatile dvs.
spune ca nu va cate un ceai linistitor de musetel. cuprind alergiile,
simtiti bine, poate Asta pentru ca neodihna poate duce, gambele, glez-
sunteti chiar prea relaxati dupa 20, la aritmii cardiace. Pentru a nele, parol, ca sa
in compania energiilor scapa de ele, n-ar strica sa aveti la enumeram . doar
combinate Venus- Neptun, indemaoa tinctura de valeriana, cateva. Daca va
sub care va gasiti pana pe Starea emofionalii: Sunteti niste ~titi oropsiti de
20. Sunteti tentati de toate adevarati cuceritori pe mai toata afectiuni cronice,
bunatatile, lichide ~isolide'. Ynjurul durata primaverii. Aduceti-va mai ales infectioase, vizand aceste
lui 16, ar trebui menajat ficatul, insa arninte, dupa 10, ca nu zone, ingrijiti-le atent pe final de.
care ar putea protesta fata de 0 ~_~~ __ tot ce zboara se ma- luna. V-am recomanda 0 cura cu seva
asemenea incarcatura. Uleiul de nanca. Nu aveti nevoie de mesteacan. .
chimen negru (negrilica) il de complicatii, mai ales ca Starea emotionald: Marte va da
poate ajuta sa faca fata· A
dupa 20 e posibil sa Ince- porniri temperamentale ~i pasionale
Starea emofionalii: In peti 0 relatie serioasa, chiar din prima zi a lunii. Tendinte de
cupluri dornneste 0 atmosfera J' Starea mentalii: E bine sa exagerare se fac simtite in jur de 27,
primavarateca, accentuata du- 4If\ va controlati tendinta de a cand s-ar putea sa doriti sa va im-
pa20. filozofa, lncepand din data puneti cu tot dinadinsul in fata per-
Starea mentalii: Fip atenti, dupa de 11. Concentrarea lasa-de dorit in soanei iubite.
10, sa nu va lansati in afirmatii cu un jurul datei de 16. Starea mentald: Ganditi rapid ~i
grad prea mare de generalitate, pen- precis, tnsa puteti fi impulsivi sau
tru ca s-ar putea sa gresiti, CAPBlCOBN chiar agresivi intre ~ ~i 14.
Starea jizicii: Aveti
0 luna ceva
SCOBPION mai dificila, dar luandu-va precau- PE,'r1
Starea jizicii: Ener- tiile necesare puteti minimaliza efec- Starea ji-
gie aveti berechet, insa, tele negative. Un tratament cu un .zicd: Dincolo ••
daca aveti antecedente tonic amar, cum ar fi gentiana, poate de inclinatia
cardiace, ar fi bine preveni problemele hepato-pancrea- dvs. de a va deda
sa, va feriti de tice dupa data de 10. Migrenele pot placerilor gustative, •
.solicitari fizice fi prevenite daca mancati mere, de daca nu sariti gardul •
mari, mai ales in preferinta autohtone. cu mancarea ~ibautura, nu aveti de

'
intervalul 8-15. Starea emotionald: Saturn ~i ce sa va temeti in legatura cu sana-
Mercur va asigura Pluton in sernnul dvs. intra ambii in tatea. Daca vi se umfla mainile sau
mobilitate din 18. 0 armonizare a miscare retrograda in aprilie. Pluton, picioarele, nu va speriati, beti ceai de
functiilor organismului se produce pe 25, Saturn, pe 30. Yn- soc sau depapadie.

v
din 21 Incolo, sub influenta micului cercati sa nu va lasat Starea emotionald: Pana pe 20
benefic Venus. ' prada starilor intune- sunteti de-a dreptul.iUbibili, gratie
Starea emotionald: Puteti trai 0 cate. subtilei combinatii energetice dintre
poveste de vis, cu un punct culminant . Starea mentald: '. Venus ~i Neptun in sernnul dvs. Insa
pe 17, gratie imbinarii energiei lui Sunteti mai degraba in preajma datei de 10 nu e indicat sa
Venus cu Neptun. Dar aveti grija sa inspirati decat abuzati de farmecul dvs.
nu va creati asteptari nerealiste. concentrati, pana Starea mentald: Va vin puzderie
Starea mentalii: Deja ganditi pe 20, ceea ce de idei nastrusnice.Incepand din data
foarte riguros, dar exigentele dvs. prinde foarte de 20, dintre care unele pot fi de-a
mentale pot deveni deranjante pentru bine la public. dreptul geniale. Triati-le cu rabdare.
unii, din 24incolo. TANARO~CA
Foto: 123RF

ASUL VERDE Editor:SOCIETATEADEPRESA

• Director coordonator: FLORENTIN POPA
ISIS
ISSN 1584-3548 • Redactor Ie!: ILIE TUDQR
Secretariat: telJfax 0211224.33.30 • DTP: CARMEN MURGA~ANU,ADELINA PETRESCU
Redactie: 021/224.33.40 • Publicitate: PETRE COJOCARIU (tel. 0740/16.83.23)
Difuzare: 0211211.62.26 ~i 0744/30.45.32 t--~";";';";';';";;";''';;;''';;;;'';;T;'''ip';';'a-r'';;'ul''';;:
...::A...;;R....;T;...P..:...R:.:;I:.:N:...T~S..:...R.:...L:.....
:..:.:..::.:.:..:~=.:....---I
Adresa redactiei: str. Aviator Drossu
· I Tel.:0723.130.502, e-mail:office@artprint.ro
NICO ae Dr. 16, et. 1, ap. 3, sector 1,
Bucuresti Responsabilitatea juridica pentru continutul artico/e/or, reclame/or ~i al
C.P 194 O.P 22 altor materia/e publicate apa,.,ineautorilor, beneficiarilor, agentiilor de presa ~i
au • , . , Bucuresti, cod 012072 furnizorilor de material, dupa caz, editorul fiind exonerat de raspundere.
AS verde -Anul XVI, nr.176, aprilie 2019.47
-------------------------------iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;;;;;;;;;;;;;;:;:::-----,

NOUTATI, MEDICALE Poluarea incepe

I dinpantec
Un somnifer la pahar: vinul r•. Un studiu comandat de
Un pahar de vin rosu baut seara linisteste ~i Greenpeace a dovedit cii prun-
induce somnul. 0 noua ~i surprinzatoare expli- __ -=~~. cii sunt expusi, inca inainte de
catie pentru acest efect al licorii facute din -. ------ nastere, unui mare numar de
struguri: melatonina (hormonul somnului) substante toxice prezente in
prezenta in cantitate mare in coaja boabelor. ~ universul casnic al marnei:
Pan~ acum, s-a crezut ca melatonina se ga- ~ cosmetice, alimente, cutii de
seste doar in glanda pineala a animalelor verte- _ _ conserve, deter-
brate ~i costa foarte scump. Vinul rosu li scade '!\. - genti, calculator
pretul ~i li sporeste celebritatea. Pe langa somn, etc. Ele pot pro-
ea are meritul cii inhata cu pasiune ~i radicalii Iiberi voca probleme
din organism. comportamentale
~i de inteligenta
viitorului copil,
Copiii mic:i,i babanii, dar mai ales tul-
expu,i la POluarea din burari hormonale
timpulverii ug=r=av=e=.
======~~~;r
Varstnicii si ,.-----=,-------.1., I!::::

copiii rnici.smit --------------

Ceaiul primiverii
o infuzie din frunze de mes-
teacdn, coada-soricelului, me-
lisd, urzicii.frunze de nuc # gal-
benele reprezinta 0 cura perfecta
de primavara, Corpul e spalat de
toxine, iar organismul, intarit.
Reteta e furnizata de fitoterapeu-
tii elvetieni.
Foamea ne face
inteli~i
"Burta plina nu merge la
scoala", spune un proverb
popular. ~i iata ca cercetatorii
americani il confirma: foa-
mea ascute rnintea. Un hor-
mon nurnit grelina, care se
activeaza ca reactie la sto-
rnacul gol, 1mbunatate~te gan-
direa ~i memoria.
mult mai sen-
.sibili la poluarea
prin ozon, decat
adultii ~i adoles-
.. T A Vacantele petrecute in tarile
centu. usea, ga-
tul ~i ochii iritati
sunt simptomele
cele mai free-
vente ale gau-
rilor de ozon, L-_--.!L-
mai ales in orase, vara, cand tern-
peraturile cresco Plimbarile trebuie
evitate, mai ales la ore de pranz. Si
animalele de companie sunt afectate
de poluare. Numarul radicalilor li-
beri creste, si odata cu ei, expunerea
la numeroase boli.
Cum e inima mamei, sl-a fiicei
Daca mama a fost sau este
bolnava de inima, riseul ea !?i
fiiea sa se lmbotnaveasca e foar-
te mare. Daca tatal e eel bolnav,
nu exista perieol.
Modest, dar foarte
eficient: carbunele
medicinal
tropicale 'pot declansa dereglari
digestive de-a dreptul periculoase,
sfar~ite uneori fa-
tal. Cel mai ade-
sea, ele se mani-
--.-J festa sub forma
unor dizenterii
acute, provocate L..L..t::...:~__ ~
de 0 bacterie de tipul E.Coli. Re-
mediul recomandat de medicii
germani e incredibil de simplu,
desi pare demodat: carbunele me-
dicinal. In comparatie cu medica-
mentele uzuale, care nu fac decat
sa. atenueze durerile, fara sa 0-
moare rnicrobii, carbunele fixeaza
substantele toxice, le elimina flirii
urma ~i diareea dispare. Un reme-
diu fara nici un fel de efect se-
cundar.

Sinitate CU muzica Fetele se nasc

S-a constatat cii sunetele blande ~i rela-
xante grabesc simtitor
vindecarea atacurilor
cerebrale, motiv pentru
care auditiile muzicale
fac parte din terapiile
de reabilitare practicate
in unele clinici din
SUA. ~i mai interesant
e faptul cii acelasi gen
'---"'--.JJL::::=--.J de' muzica blanda re-
duce riscul nasterilor premature, in cazul saf-
cinilor cu dificultati. ,
din legume
Un studiu realizat in Anglia a
dovedit ca femeile vegetariene,
care nu mananca nici pe~te, nasc
cu precadere fete (1oo de fete, fata
de 45 de baieti). Cauza nu a fost
gasita, S-ar putea ca alimentatia
compusa din fructe ~i din legume
sa inhibe spermatozoizii purtatori
de croinozorni masculini sau dim-
potriva, sa dopeze _celulele fe-
minine ...