• Su,bellt IUIW' de tera," Ii ·riafi lIaturisti,

al reristei "FODWLA AS"··

C1J1I[TB.iJ:M l'fATUlUBT
Dece ne face binenabra?
DOSAB MEDICAL

• Despre CoronaVirus ~ unnirile lui

-Int cu dr. BEATRICEMAHLER-
• SecheIeIe CoYidsi, tratamentul natural
I'AlUIIlACIA l'fAT'UBII
fiorile lunil MAl
satcamul, Socul' ,
si
, Uliacul

TBBAPIl ALTBlUlATIVlI
• RamedIi cu plante
Tensiunea arteriala
• NuciIe,ak8IeIe ~ fisticuI
• Uleiulde ricin~ uleiul de ponanb
-----.:::--:1 a •

p~
fcoaIa
pIanteIor mecIcInaIe
Remediicu
muguri de brad
 - CARTE DE VIZITA
i .

MAl

"Am biru
Numai ceea ce ne emo-
tioneaza ne fericeste.
Lipsita de sentimente,
viata nu are sens. Ce bu-
curie a existentei e mai
presus de iubir~? In lip-
sa ei, sufletul se.-Iasa
cuprins de inghet. Moa-
re, asa cum era sa se
,inta~ple ~i in izolarea'
A . _ impusa de molima cu
I Am -descoperit ca omul nu e
rintele ei, boala a avut si un
castig urias: ne-a dovedit ca nu
putem trai'decat impreuna, ca
'oamenii nu pot exista decat ala-
turi de oameni, ca sentimentele
care-i leaga sunt mai -presus de
orice: prietenia, comuniunea,
solidaritatea, raul ~ibinele la un
loc. Pandemia ne-a inchis in
case, dar ne-a deschis sufletul.

I nanul ac~s:a asa de negru, ~~~ luptam. D~ar c~ iu~irea a

luna Mal mcepe cu cea mvms. Cu toata urgia ~l sufe-
mai luminoasa
o~, f~a do~.Dor de atinge~i ~i
chipuri dragi, dor de vorbe ~lde
imbrat~~ari,dorul de
sarbatoare cres- a ne bucura impreuna
tina: Invierea. o de victoria vietii asu-
celebrare a sacri- pra mortii.
ficiului facut din Eu cred ca am
iubire, dar si 0 biruit, oameni buni!
celebrare a vietii,
, In Maiul acesta fa-
mereu mai putemica decat ~em ~i noi parte din
moartea. Yom purta cu noi Inviere. Suntem in-
adevarul acesta. Iradierea sernnati cu lumina ei.
Invierii va atinge natura, 0
va face sa vibreze de bu-'
curie, de la piatra din drum SANZIANA POP
~ipaua la soarele de pe cer.

Re~eta-de primavara
n de an, traim aceeasi minune: betia
A florilor! Cineva le deschide poarta ~i ele
dati rUivaHlinlume, prin toate punctele cardinale.
Sa le spui numele, ti-ar trebui zeci de ani, iar ~a le
descrii culorile ~imireasma, ti-ar trebui 0 viata. Cel
mai bine este ~a taci, sa te bucuri ~i sa mtelegi: se
mai.tmplineste inca 0 data 0 minune daruita de
Dumnezeu. Ce rost ar avea trandafirii ~i crinii ~i
iasornia, daca nu sa ne reaminteasca iubirea de care
suntem inconjurati? Darurile vietii, pe care le pri-
rnim zi de zi, dar pe langa care trecem, adesea, ca
niste orbi.E nevoie sa mtoarcem doar capul, pen-
tru ca pe marginea strazii sau a unui drumeag bucuria ca impart, alaturi de noi, lumina unei zile
prafuit sau dincolo de gardul unei gradini, sa vedem insorite de primavara. Repetitie pentru rai! In tot ce
cum florile Iunii Mai ne asteapta - nu doar ca sa Ie ne inconjoara e 0 farama din dragostea daruita de
admiram frumusetea -, ci ~i sa Ie mtovarasim Cel de Sus. '

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mei 2021 .2

, ~

De ce ,neface
bine natura?
nadevar uitat se impune cu
U forta In ultimul timp: omul
nu poate trai .rupt de natura. Inchis
intre patru pereti, moralullui se pra-
buseste. Nu degeaba partidele ecolo-
giste solicita permanent respectarea
dreptului fundamental al omului "la
un mediu natural, care sa-i respecte
sanatatea". Studii realizate conco-
mitent In mai muIte tan au dovedit ca
posibilitatea de a avea o priveliste
directa asupra naturii sau, ~i mai
bine,o gradinaproprie, fie ea cat de
mica, a redus considerabil pericolul
de a face depresii sau atacuri de
panica. In ultima vreme, vorbim de
natura, mai ales sub fetele ei amenin-
tatoare - cataclisme , intemperii -
desi ea are 0 multirne de avantaje de
oferit: un tiirm de mare, un munte, 0
padure, un fluviu care te indeamna la
contemplare ~i Iti Iinistesc sufletul.
Chiar ~i un spatiu verde urban - un
parc,o gradina botanica, strazi mar-
ginite de arbori, randuri de flori -
energizeaza ~i linisteste.
Citre care nu mint
Un studiu canadian realizat In
2017 a dovedit ca oamenii care tra-
iesc inconjurati de
natura au un rise de
mortalitate cu 27%
mai mic fata de oa-
menii, care traiesc In:
cartiere de blocuri
lipsite de spatii verzi.
a ameliorare eviden-
ta a bolilor mentale,
reducerea criminali-
tatii, 0 mai mare coe-
ziune sociala intre
vecini se adauga pe
lista beneficiilor oferite de zonele
verzi.
.\
Padurile in frunte
Din punct de vedere fiziologic,
padurile au eel mai intens efect po-
zitiv. Numeroase. studii realizate In
CUM sA TRAIM NATURIST
Japonia, incepand cu 1990, au de-
monstrat beneficiile plimbarilor prin-
tre copaci, asupra reducerii stresului
si a fortificarii sistemului imunitar.
Padurea le face bine ~i diabeticilor: 0
plimbare scurta, de doar 0 jumatate
de ora, este suficienta pentru scade-
rea nivelului glicemiei. Simplul fapt
de 'a te a~eza la radacina unui copac,
lasandu-ti privirea sa se scufunde In
adancul padurii, produce 0 relaxare
totala ~i vindeca stresul pe loc. Pa- ziua jucandu-se pe calculator, In
jistile cu flori regularizeaza ~i ele bio- comparatie cu cei care fac sport ~i.
.ritmul, gratie sea- I , .••• ::.';1 traiesc In natura. Du-
derii nivelului de pa cum afirma spec
cortizol. Cu atatea cialistii, primii sunt
avantaje obtinute In candidati siguri, In
mod gratuit nu este anii maturitatii, la izo-
nicio 0 mirare ca lare ~i boli psihice ...
japonezii au trans':
format plimbarile Scoala
, in
In padure In "bai" spa~iiverzi
de energie ~i sana- Dupa primul an de
tate, consideran- Covid, scolile scan-
du-Ie In practici spitalicesti. dinave au hotarat sa mute lectiile In
plina natura, cu precadere In Paduri.
Fereastra verde Peste 15% dintre scolile primare din
Beneficiil~ naturii nu se resimt Danemarca fac cursuri In afara pere-
doar atunci cand te scufunzi In ea. THor scolii, trei zile pe saptamana.
Numeroase studii au dovedit ca 0 Numeroase .cercetari au dovedit be-
simpla privire arun- neficiile fizice, emotionale si cogniti-
cata catre un peisaj, ve ale acestui tip de 1nvata'mant. Un
vizibil printr-o fe- studiu realizat anul trecut, pe elevi In-'
reastra sau peun tre 9 ~i 13 ani, din 16 scoli, a dovedit
ecran, poate face di- ca prezenta In natura vreme de 7 ore
ferenta. Faptul a pe saptamana amelioreaza comporta-
fost dovedit In urma mentul ,dezordonat al copiilor ~i di-
unui experiment minueaza hiperactivitatea ~i neaten-
realizat cu bolnavi. tia, chiar si dupa Intoarcerea In clasa,
Dupa 0 operatic Un modei bun de experimentat ~i In
identica, pacientii scolile romanesti, Mai bine scoala In
internati In saloane ~er liber, decat'online. '
ale carer ferestre Concluzii: Ele se impun de la
dadeau catre un parc cu copaci s-au sine. A venit luna Mai, natura e In
vindecat mult mai repede ~i au avut plina .explozie, nimic altceva decat
nevoie de mai putine medicamente sedentarismul ~i lenea nu ne -irnpie-
decat omologii lor, aflati In saloane dica sa vedem pe propria piele, daca
care dadeau catre 0 curte interioara, ceea ce am scris In articol este .ade-
Acelasi lucru se Intampla. ~i cu ado- varat.
lescentii care aleg sa-~i petreaca toata DIlNABRAN
AS verde - Anul XVIII, nr: 201, mai 2021 .3
 DOSAR MEDICAL

,
Dr. BEATRICE MA
- medic primar pneumolog, managerullnstitutului de
Pneumoftiziologie "MciriuS Nasta"- din Bucul'efti -

"Sloganul «]05 PANDEMIA» poate fi

atins numai prin vaccinare!'"
oameni fac aceasta forma grava de musculare ~i articulare), manifestdri
boala; probabil este yorba de deter- neurologice de tip cefalee intermi-
minismul genetic ~i de functionarea tentd (dureri de cap pe care nu Ie
sistemului imunitar. Oricum, e clar aveau inainte de infectare), sensibi-
ca exista un cumul de factori, dar litate La lumina, sensibilitate tactild
"Cea ~i frecventii afedare conteaza foarte mult ~i mcarcatura etc., pe lauga un disconfort general,
este Ia nivet pulmonar $i ceIe virala de la debutul bolii. Cert e fap- pe care aproape top pacientii 11 re-
tul ca persoanele care fac forme de simt. Din fericire, aceste manifestari
mai .importante sed1eIe sunt boald Covid ce necesitd spitalizare se amelioreaza m timp, la marea
ceIe respiratorii" 'trebuie sa ffi facd un bilan respi- majoritate a celor trecuti prin boala,
- Una dintre marile probleme rator la 0 luna de la vindecare, pen- Totusi, este bine ca evolutia seche-
iipentru bolnavii infecuui cu Covid- tru ca cea mai frecventa afectare este lelor' post-Covid sa fie ;eevaluata
'19 este recuperarea dupa boald, la nivel pulmonar ~icele mai impor- periodic de un medic.
Adesea raman sechele greu de tn- tante sechele sunt cele respiratorii. De asemenea, multi pacienti cu
Mlurat. Ce organe au eel mai mult "Este bine ca evoIutia boala Covid (mai ales cei selectati
de suferit?
- De regula, majoritatea persoa-
sed1e1e1or post<.ovid Sa fie din randul persoanelor de varsta a
doua ~i a. treia, cu boli cronice pre-
nelor care fac infectia cu Covid nu au reevaluata periodic de un existente) dezvolta afectare cardia-
sechele ~i nici manifestari care sa medic" ca. Cel mai frecvent intalnite sunt
.necesite 0 Ingrijire ulterioara deo- Din informatiile medicale public- tulburdrile de ritm cardiac, suferinte
sebita. Exista msa ~ipacientii care au ate pana in prezent ~i din datele inter- care, obligatoriu, au nevoie de con-
fost internati In spital ~i care pot nationale care se aduna sult cardiologic ~i de
prezenta 0 serie de sechele post- de'la 0 luna la alta ~i se ajustarea periodic a a
Covid, avand nevoie de 0 evaluare a centralizeaza la nivelul terapiei, mai ales la
complicatiilor, dupa vindecare. Tre- Organizatiei Mondiale pacientii cu hiperten-
buie ca publicul cititor sa mteleaga a Si'inatatii, aflam ca siune arteriala sau cu
doua lucruri importante: faptul ca majoritatea bolnavilor cardiopatie ischemica
infectarea cu SARS-Cov-2 nu duce infectati cu SARS- cronica. Este impor-
automat la aparitia bolii Covid (e Cov-2, spitalizati, tree tant sa se faca periodic
cazul persoane1or asimptomatice, ca- printr-un sindrom de aceasta evaluare, pen-
re nici macar n-au stiut ca sunt infec- afectare post-virala, ca- tru ca inima nu da
tate); ~i faptul ca sunt persoane care, re tnseamna nu doar simptome decat atunci
pe fondul unui organism sldbit de afectare pulmonard (cu cand e prea tarziu, iar
.afectiuni cronice sau cu 0 imunitate tuse persistenta, difi- posibilitatile terapeu-
deficitard, dezvoltd boala Covid, cultati de respiratie , tice sunt ~i ele limi-
uneori tn forme foarte severe (boala oboseala la eel mai mic """"_-._ tate.
care poate evolua imprevizibihasa efort), ci ~i 0 astenie importanta (au La nivel renal, afectarea cea mai
cum stirn cu totii, si nu de putine ori putere scazuta, nu se pot ridica din importanta este m timpul bolii Co-
poate duce chiar l~ deces). N~ avem pat, nu se pot concentra), diverse ma- vid - pot sa apara inclusiv fenomene
motive clare sa mtelegem de ce unii -nifestdri neuro-musculare (dureri de bloeaj renal, care din fericire se
AS verde-Anul XVIII, nr. 201, mai 2021.4

' ..

amelioreaza treptat, pe masura ce
mcarcatura virala este diminuata,
prin terapii medicamentoase speci-
fice. Desigur, niciun pacient nu va fi
externat cu insuficienta renala de-
compensata! Ynsa odata afectata
functia renala, pe viitor se impune
automat 0 reevaluare periodic a a pa-
rametrilor specifici (uree, creatinina
etc.) - analize ieftine, de rutina, din
care medicii speclalisti nefrologi I~i
pot da seama daca rinichii functio-
neaza In parametrii optimi, astfel
tncat sa corecteze In timp util orice
suferinta renala persistenta.
in privinta bolnavilor de diabet
care au dezvoltat forme grave ale
infectiei cu SARS-CoV-2, pe fondul
afectarii sistemice specifice bolii,
cercetatorii nu si-au dat seama pana
acum daca glicemia crescuta, obser-
vata la majoritatea pacientilor cu
diabet preexistent, sau chiar debutul
diabetului zaharat (descoperit la
multi dintre bolnavi) sunt cauzate de
virus sau de corticoterapia adminis-
trata impotrivainfectiei virale. Inca
nu exista un raspuns clar, dar se pare
ca pancreasul este un organ afectat
~i el de infectia SARS-CoV-2! Cert e
ci'i ghidul de tratament publicat in
Romania de curdnd contraindicd uti-
lizarea corticoizilor de sintezd si a
antibioticelor la domiciliu, in infectia
cu Covid-19, pentru ca nu aduc nicio
protectie pacieruilor cu forme u~oare
de boald! Dimpotriva, corticoizii pot
avea multiple efecte adverse (printre
care si declansarea diabetului zaha-
rat), iar antibioticele, pe langa faptul
ca dezechilibreaza flora saprofita, pot
provoca infectii secundare, cu ciu-
perci, la nivelul pielii, sau diaree,
prin prezenta Clostridium difficile la
nivelul tubului digestiv. Prin urmare,
pentru bolnavii cu forme usoare,
automedicatia la domiciliu este strict
interzisa!
''Trebuie sa ramanem vigilenti,
c:hiar dac:i am trecut: deja prin
boali, pentru di ac.est vil1lS
este imprevizibil!"
- Asadar, exista metode ejiciente
de tratare a urmdrilor nefaste pro-
vocate de Covid-19 •..
- In masura in care sechelele
post-Covid sunt depistate la timp, pot
fi tratate corespunzator de medicii
din fiecare specialitate. Daca dupa
externare, pacientilor Ie apar simp-
tome pe care nu Ie-au mai avut in tre-
cut sau schimbari ill starea lor' gene-
rala de sanatate, trebuie sa-~i anunte
de Indata medicul de familie sau
medicul curant ~i sa mearga la con-
troale periodice dupa extemare. ~i
asta, pentru ca e yorba despre un
virus foarte agresiv, Incaprea putin
cunoscut si ale carui urmari la dis-
tanta nu pot fi anticipate. Stirn ca este
puternic mutagen, stim ca uneori
poate ,face ravagii in organismul
uman, ~tim ca este mortal in unele
cazuri, am observat ci'i nu-si alege
victimele dupa varsta sau dupa sta-
tutul social ... Asadar, trebuie sa ra-
manem vigilenti, chiardaca am tre-
cut deja prin boala, pentru ca acest
virus este imprevizibil!
- La Institutul "Marius Nasta"
se fac exercuii de recu-
perare respiratorie pentru
bolnavii trecufi prin boala
Covid?
- Din pacate, un lucru
pe care-I resimtim acut este
lipsa infrastructurii care sa
ne permita infiintarea unei
sectii performante de rea-
bilitare respiratorie. In pre-
zent, reabilitarea respira-
torie se face ill sala de kine-
toterapie, dar paturile de
pneumologie din Institutul de Pneu-
moftiziologie "Marins Nasta" sunt
ocupate de pacientii cu boli cronice
pulmonare, care au nevoie acuta de
spitalizare, mai ales de cei care nece-
sita ~i oxigenoterapie. Asadar, nu
avem posibilitatea (eel putin ill pre-
zent) sa Ie oferim pacientilor cronici
post-Covid paturi in spital pentru
recuperarea respiratorie. Insa ne-am
adaptat rapid la situatia existenta ~i le
oferim bolnavilor suport in recupe-
rare, printr-un set exercitii de respi-
ratie, pe care 11Invata in cateva se-
dinte la Institutul "Marius Nasta",
sub' Indrumarea specialistilor nostri
kinetoterapeuti, ~i apoi il pot face
singuri, la domiciliu. Desigur, este
important sa revina ulterior la con-
trol, pentru reevaluarea functiei res-
piratorii. Din lipsa de spatiu, folosim
acum inclusiv servicii de telemedi-
cina, deci ri'imanem ill contact direct
cu pacientii, de la distanta, pentru a
sustine acest proces, pentru ca au
nevoie de toata atentia noastra, Iar
acest lucru este valabil atat pentru
pacientii post-Covid, cat ~i pentru cei
AS verde -Anul XVIII, nr.'201,mai 2021.5
DOSAR MEDICAL
cu patologie respiratorie cronica,
avand sub observatie un numar foarte
ridicat de cazuri.
"Reabilitarea respiratorie are
ca prima reeomandare mersul
pejos"
-Ne putefida cdteva exemplede II
exercitii care ajutii la recuperarea
Junctieipulmonare?
-.! In principiu, reabilitarea res pi-
ratorie are ca prima recomandare
mersul pe jos - eel mai simplu lucru
pe care putem sa-I facem, cu efecte
benefice dovedite, pentru ca ajuta in-
clusiv musculatura respiratorie. Cand
mergem pe jos, mtregul corp face un
efort pentru a-si ajusta permanent
pozitia, iar miscarea de balansare a I'
--
bratelor, necesara pentru echilibru, ,
alaturi de yiteza de deplasare, impun
o anumita frecventa respiratorie. Da- !I
cii la mersul pe jos asociem si con-
stientizarea respiratiei, a nur:utrului
de pasi pe care-ifa;em intre "inspir"
~i "expir", deja devine un exercitiu
extrem de complex. Practicat eel pu-
tin 0 jumatate de ora zilnic, banalul
mers ajuta atat la cresterea capacitatii
respiratorii, cat ~i la recuperarea
functiei pulmonare.
Pentru cititorii dvs. interesati de
exercitiile de recuperare respiratorie,
va voi pune In contact cu specialistul
nostru care conduce acest depar-
tament, pentru a le explica ~i a Ie pu-
tea oferi tuturor celor care au nevoie
de ele.
''Sa nu uitim am medid
rornani au murit 'infectatj,
inainte sa apara vaccinul,
incercind sa-i salveze pe
boInavii QI Covid-19!"
-in Romania, vaccinarea merge
din ce In ce mai bine, Din fericire,
avem destule doze de vaccinuri, iar
numdrul centre lor de vaccinare
 DOSAR MEDICAL
crefte de la 0 zi la alta. Ciind credeti
ca putem atinge asa-zisa "imunizare
de turmd", astjelfncat sascapam de
restrictii, de mafti, de panted, fi sa
revenim la normalitateade dinainte
de pandemies
- In privinta imunizarii generale,
nu cred di cineva va poate oferi un
raspuns exact in acest moment. De-
pinde de foarte multi factori, chiar
daca .se fac mari eforturi in acest
sens. Cert este ca virusul SARS-
CoV-2 va deveni "neputincios" abia
atunci cand peste .< Ie 21'
70% din populatie va
fi imunizata, ~i sun-
tern inca departe de
aceasta tinta. Directia
e buna, 0 recunoaste
oricine, trebuie doar
sa grabim putin pro-
cesul. Avem exemple
pozitive in lume -
cum e cazul Israe-
lului, care a atins cifre
de vaccinare record ~i
a inceput sa renunte .
treptat la masurile restrictive, redan-
du-le cetatenilor libertatea de misca-
re,impulsionandtotodata turism~l ~i
Ii activitatile comerciale. Deci, se po a-
tel Din moment ce ne dorim cu totii
sa ajungem in aceeasi situatie, putem
face si noi 0 mobilizare colectiva, ca
sa ne intoarcem la ceea ce numim
"normalitate"! Noi, medicii, am fost
primii vaccinati - din motive obiec-
tive, fiind in contact direct cu bolna-
vii infectati! Ar trebui sa fim un
exemplu ~i0 garantie a faptului ca
vaccinul functioneaza si este eficient.
Sa nu uitam 'cati medici romani au
murit infectati. inainte sa apara
vaccinul, incercand sa-i salveze pe
bolnavii cu Covid-Ls! Noi ar trebui
sa fim un exemplu de incredere
pentru cei de langa noi care inca-nu
sunt hotarati, care au inca mtrebari si
care amani vaccinarea din motiv'e
subiective. Este dreptul lor.pentru cll
vaccinarea nu e obligatorie, insa tre-
buie sa fie constienti ca nehotararea
lor limiteaza dreptul celorlalti romani
la 0 viata normalal La inceputul pan-
demiei, toata lumea astepta "cu
sufletul la gura" 0 solutie imP9trlva
virusului SARS-CoV-2, speriata de
ravagiile pe care acesta Ie facea pe
mapamond. Iar acum, cand averri la
mdemana mai muIte solutii terapeu-
tice, multi romani stau inca sa se gan-
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021.6
.,
deasca -daca e bine sa se imunizeze populatia Capitalei este deja vacci-
sau nu!. .. Intr-un an si.jumatate de nata fncepe sa se simui, deci imuni-
pandemie, au decedat peste 3.100.000 zarea dd rezultate. tinand cont de
de oameni in lume, deci, virusul a aceste realitati, sarbatorirea Pastelui
facut la fel de muItevictime cat toate in biserica (cu respeetarea regulilor
razboaiele la un loc! ~i sunt tliri de distantare ~i a masurilor de pro-
<
(printre care SUA, India, Brazilia, tectie, desigur) nu cred ca va avea un
Franta) in care mortalitatea inca este mare impact in numarul de noi ca-
foarte ridicata, insumand mii de vieti zuri, cu atat mai mult eu cat s-a ob-
zilnic, chiar daca unele au un sistem servat ca toate manifestarile Bisericii
de sanatate foarte performant! Cred Ortodoxe Romane au fost foarte
ca trebuie sa ne implicam activ ~ires- atent monitorizate. Atunci cand lu-
ponsabil cu totii, pentru a pune capat eI'l!-rilese desfasoara in mod orga-
pandemiei! Sloganul nizat, iar lumea respecta regulile de
"JOS PANDEMIA!". preventie, nu se poate intampla nimic
poate fi atins numai tau. Anul acesta, cred ca vom putea,
prin vaccinare! in SfilF~it,sa simtim sarbatorile de
Pe de alta parte, Pasti intr-un mod mult mai profund,
intorcandu-ne la situatia pentru ca restrictiile impuse de pan-
din Romania, trebuie sa demie ne-au indepartat (fizic, desi-
recunoastem ca accesul gur, nu spiritual!) chiar ~ide Dumne-
populatiei din mediul zeu!
ruralla vaccinare a fost . "E nevoie de 0 mobilizare
destul de limitat. S-au globala in lupta QI ac:est
facut eforturi mari pen-. d" ~
tru a pune la dispozitia VIM - ceea ce, m n:::::llure,
acestora unitati mobile , se ~""~I"
lI".CII"~
de vaccinare, s-au implicat ~imedicii - Infecsia eu SARS-Co V-2 va rii-
de familie in acest proces, ceea ce va mane una sezonierii, la fel cagripa?
permite cresterea accesului la vaccin. - Trebuie sa fim constienti ca
Sper ca toti' oamenii sa-~i dea seama acest virus va avea 0 prezenta 'con-
ca vaccinarea gratuita este un ajutor stanta in viata noastrii ~i de acum
real, pe Care statuI 11 ofera fiecarui inainte ~i va trebui sa ne ferim de e1
cetatean. Stint convinsa ca lucrurile prin toate mijloacele existence, dar
se vor schimba in bine si c~ actiuniIe mai ales prin vaccinare, pentru ca
intreprinse se vor vede~ in u~atoa:" este i.mprevizibil ~i poan:, ~ foarte
rele doua, trei luni, prin cresterea agresiv, ne aduce mu!te snrennte sau
ratei de vaccinare, iar pana in luna c~iar neyoate U(~id~!In
august sau septembrie, vom reusi sa clrcu!ava acestui VlTITS va
ajungem aproape de tinta propusa. numa:ul ~~ per~oane _';
A " .asa-zlsa Imumzare
"Suntem Intr-un moment bun, viitor va fi necesar
in care numanll de·intectari pneumologi, sa fim f
este in scidere'" stabilirea unui diagnosti ....
_ Situatia inca nu este sub con- p~n:.ru orice persrn:u-
· ~ ~l . ~. zmta cu 0 pneumome
tro I, tar pana a toamna mal avem t titi I~ inf .
~. ~ b ~t ·1
d estu 1e provocarz: sar a ort e pas- fii ers 1 ia a, ecna
.. d'
~ un una m di tre' ce I·e ml!:l sescepn 'b'l'
1e
cale, concediile, vacan!a de Ivara, . cauze. Impo rtant de prec ..
A ~.
care toate tnseamna mart ag ome- t 1 v d t~
~ . d. .. . d .• 1:. '. u ca, 0 a Q ce
rart, eel fl un rtsc e tnjectare mal' riseul sa facem 0 fo
ma~e, care I?o..-a!e da peste. cap efor- boald este foarte mul: diminuar
turzle autorzt,)tilor... . A sigur, acest lucru ~ de muta-
- Sunt~m mtr-u~ mo~e~t bun, :n tiile pe care le va ;;;",; cezvolta pe
c~~e nu~arul ~e mf~ctarl ~ste l~ viitor virusul. Vedem .::2.periodic
scadere. In. se~tIa ~o~'ld a spltalul~l apar noi mutarii. ID!ici..:xri. :ulpini, in
nost!u, reslmpm .dlmmu~rea numa- functie de partiCula:::i7:;'= genetice
~lUl de :azun noi, nu n;aI este ~opre- ale unei popularii, i;:: ~e de 10-
srune atat de mare ca m urma cu 0 calizarea geografiea ere. mlpina
luna, c.hi~dac~ In sectiile de Ter~pi~ Kent din Marea Britanie. r:aIpjna sud-
Intensiva ACovldpresiunea este inca africana, tulpiaa irr2n:iz;-;a din Arne-
crescuta, In plus,faptul cd 20% din rica de Sud ... '. Cine sae = alte tul-

pini ale aceluiasi virus circula prin
lume ~i inca .nu am aflat despre ele!
Asadar, e nevoie de 0 mobilizare glo-
bala in lupta cu acest virus - ceea ce,
din fericire, se intampla!
- Tinand cont de mutafiile vi-
rusului, vaccinarea va trebui fdcutd
anual, ca sa reducem riscul infec-
tarii cu alte tulpini nou apdrute?
- Vaccinurile produse impotriva
Covid-19 ne indica statistic 0 aoo-
p~rire de n:ini~~m .un an, .dar imu-
mtatea ~obandlta pr~n vacc.mare s-ar
putea sa dureze chiar mal mult de
atat, mai ales in cazul vaccinurilor
care folosesc i~orm~t!a ARN ~entru
a produce anticorpi m .orgam~~ul
uman ..Aceste~ au avar;ttaJul ~~u~ r~s-
p,uns ImU? ~l a~ unei moblhz~n a
sls~emulu~ Imumt~ mul~ supenoa:e
fata de once va<;:cmclasic, creat din
virus inactivat. In acest moment, n-
~ trebui sa ne gandim l~ durat~ de
r
timp .. e care. 0 acope~a vacc~nu~
admlms~at deJ~aunora .dintre nor, c~
la modahtatea m care acesta va reusi
V" v • d'
sa ne orere un raspuns nnun, a ecvat
"1 . 11 d 1v
mutatu or pe care VlrllSU e ezvo ta.
",' ..'
m cazul vaccinului produs de Pfizer,
spreexemplu, de curand s-a anuntat
oficial crearea unei noi formule care
urmeaza sa fie administrata lasase
luni de la rapel ~i reprezinta un "b~os-
ter" imunitar; care ne protejeaza de
tulpina Kent si cea sud-africana, Pro-
babil ca asa vor evolua lucrurile, eel
putin in viitorul apropiat: noi for-
mrJle, pentru noile mutatii ale viru-
sului!
"Se lucreaza la descoperirea
unei noi-fonnule de vaccin
anti-tovid care sa actioneze
prin intennediul infoimatiei .
ARN direct asupra nudeului
virosului"
- Vor reusi, cercetdtorii sa
fina pasul cu puterea de disi-
mulare a noului Coronavirus?
Gravitatea pandemiei,
masurata in numarul de infectari
~i pierderile de vieti omenesti, a
impus- gasirea rapida a unei mo-
dalitati eficiente de combatere a
virus~lui SARS-CoV-2 ~i a
impulsionat mult activitatea in
cercetarea medicala, in care s-au
investit sume uriase, tin and cont
de urgenta descoperirii unui vac-
cin! Intr-o prima etapa, cerceta-
FolD: SHUTIERSTOCK
torii s-au gandit la un vaccin care sa
abordeze cea mai. superficiala
structura virala, respectiv, protein a
Spike, din "tepii" de 'pe suprafata
. virusului, care-i faciliteaza trans-
miterea la om. Rezultate1e le vedem
cu totii: avem la indemana sapte vac-
cinuri (patru - in Romania) care au
reusit intr-o masura laudabila sa Ii-
miteze un nou val de imbolnaviri ~i-
foarte important! - sa stopeze apa-
ritia forme1or grave ~i foarte severe
ale bolii Covid. Dar primim vesti ~i
mai bune din domeniul cercetarii: din
datele facute publice, se pare ca in
prezent se lucreazd la descoperirea
unei noi formule de vaccin anti-
Covid, care sa. actioneze prin inter-
mediul informatiei ARN direct asu-
pra nucleului virusului. Ceea ce in-
seamna ca indiferent de mutatiile
care se YO; dezvolta ulterior la' ni-
velul proteinei Spike, virusul va fi
putea fi recunoscut cu u~urinta de
ce1ule1e sistemului imunitar si distrus
. di t ' ca, nu de putine ori, insa acest lucru
Ime la.
St diil "1' t t ~
U 11 e puo ica e recen m re-.
. ",S' " .. ti . t
VIsta cience sunt ~l mal op urns e,
". d 1" d ...
rerenn u-~e a.lmment~ escop~nru
unor vaccmun care sa of ere imu-
nitate la orice infectie cu Corona-
viru~~?,. nu doar a un~.i anumit~
familii dmtre acestea, .~tlJndu-se ca
exista mai multe c1ase ~i subtipuri
virale , toate implicate in diverse
imbolnaviri, atat la animale, cat ~i la
om. O· evolutie tehnologico-stiinti-
fica fireasca ~i necesara pentru sal-
varea vietii in toate formele ei, in fata
amenintarilor invizibile ale naturii!
Ar fi imbucurator ~i linistitor totodata
sa vedem materializate aceste idei,
pentru ca ne-a fost extrem de greu sa
trecem prin aceasta perioada tulbure
~i avem nevoie sa traim din nou fiira
limitari ~i restrictii.
AS verde -Anul XVIII, nr. 201,mai 2021.7
DOSAR MEDICAL
"Vreau sa Ie multumesc
tuturor romanilor pentlu
stoidsmul OJ care au suportat
rigorile resbiqiilor impuse de
. pandemie"
- La final, ce sfaturi aveti pentru
cititorii nostri?
- 'In primul rand, vreau sa le mul-
tumesc tuturor rornanilor pentru sto-
icismul cu care au suportat rigorile
restrictiilor impuse de pandemie -
dar care au fost necesare si au dus la
limitarea cresterii cazurilo~ de imbol-
naviri ~i de d~cese_ Aparent, s-a creat
senzatia ca romanilor nu le place- sa
respecte regulile (ce-i drept, nu toata
lumea a facut-o l), dar fiira efortul
colectiv pe care l-am facut cu totii de
mai bine de un an Incoace, nu ~. fi
ajuns aici! Fara efortul populatiei,
noi, in spitalele suport Covid, nu am
fi reusit sa facem fata valului enorm
de infectari. Sistemul sanitar roma-
nesc a fost la un pas sa se prabuseas-
nu s-a Intamplat tocmai datorita cola-
borarii exemplare a populatiei, Unii
romani s-au revoltat - ~i e de inteles
acest lucru, dupa atatea restrictii ~i
limitari -;, dar tot au respectat regu-
lile! A fost greu, chiar frustrant une-
ori, dar lumea a mteles ca numai im-
preuna putem depasi aceste momen-
te. Din fericire, aproape am ajuns la
timan; mai avem putin si razbiml
Trebuie inca putina rabd~e - asta le
cer, cu maxim respect ~i responsa-
bilitate, cititorilor dvs.! Pentru ei in-
~i~i, pentru Romania, pentru viitorul
nostru ~i al copiilor nostril Doar ast-
fel vom putea fi liberi ~i fericiti din
nou, ne vom putea intalni cu familia
si cu prietenii, unde si cand yom dori,
ne yom putea imbriti~a ~i rade Im-
preuna, fiira teama. Suntem un popor
de' ginta latina, sun tern calzi din fire
~i ne manifestam ca atare, deci
e lesne de inteles cat de mult ne-
au lipsit micile manifestari de
apropiere fata de cei dragi ...
~i cum lumina Invierii e tot
mai aproape, ma rog bunului
Dumnezeu ca de Sfanta Maria,
sa putem sa mergem cu totii la
biserica fara masti ~i fiira res-
trictii.ca sa celebram Impreuna
aceasta mare. sarbatoare a popo-
rului roman!
. FLORENTIN POPA
(N. red. Interviul a fost realizat
inaintea SiirblitoIilor de Pasti.)
,
 DOSAR MEDICAL
D upa un an de pandemie, me-
dicina se afla in continuare
sub 0 presiune fara precedent. Sta-
tistica afirma df peste un milion de
romani s-au infectat deja cu SARS-
CoV-2, dar cei mai multi s-au vinde-
cat. Sa fie adevarat? Dupa cate
informatii exista, din acest milion de
pacienti care au trecut prin boala,
sute de mii se confrunta ill continuare
cu tulburari de sanatate.Lupta.contra
Covid-19 este, de fapt, un razboi de
uzura, iar rnedicii realizeaza abia
acum consecintele profunde ale bolii,
Personal.. cunosc dramele a foarte
multi "vindecati" de coronavirus,
care' inca sunt l~tr-o stare fizica sau
emotionala deplorabila. Aceasta viro-
za poate afecta pe termene lungi ~i
foarte lungi plamanii, creierul, arti-
culatiile si tesutul muscular. Apoi,
atac~rile 'd~ panics ~i depresia, la
persoanele care au trecut prin boala,
au si ele 0 frecventa mare. Din feri-
cir~, experienta a~umulata pana in
prezent ne permite sa aflam ~i ras-
punsuri.
Conc:luita pacientului
Autorul acestui articol nu este ill
niciun caz un pro-vaccinist fervent,
fiind constient de efectele adverse pe
care aceasta procedura medicala le
poate avea. Pe de alta parte, ma sirot
dator sa recomand vaccinarea contra
acestui virus. Romania este printre
putinele tari din lume care bene-:
fidaza de'vaccinuri de calitate. Efec-
AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 8-
'..I
-Afectarea pulmonara
post-covid
Majoritatea pacientilor vindecati
dupa formele severe de
infectie cu SARS-
CoV-2 i~i recapata
functia pulmonara, dar
la un procent de 10-
15%, plamanii raman
afectati. Persoanele cu
tulburim pulmonare
post-Covid tusesc, se
confrunta cu 0 senzatie
de sufocare, -rezistenta
la efort este scazuta, si
aproape toti au execs de secretii pe
caile respiratorii. Folosirea plantelor,
If produselor apicole, precum ~i con-
trolul respiratiei, prin exercitiu, ajuta
la recuperarea functiei pulmonare.
• Panseltqa siilbatieii (Viola
tricolor) - are un puternic efect de
mobilizare a secretiilor din zona infe-
rioara ~i medie a cailor respiratorii,
esentiala pentru usurarea respiratiei,
redohapdirea capacitatii de ef0l1 ~i
elirninarea acceselor de sufocare.
•
---I
I
Extractul de panseluta salbatica are
~i actiune antialergica, irounomodu-
latoare ~i antiinflamatoare, perfects
pentru pacientii post-Covid, care ade-
sea se confrunta cu fenomene alergi-
ce sau autoimune. Pe termen scurt, ea
stimuleaza ~i elirninarea sputei din
arborele bronsic ~i plamani, avand
efect expectorant. Extractul de pan-
selutd siilbaticii se administreazd
cdte 4-6 capsule pe zi, In cure de 60-
90 dezile.xu 15 zile de pauza.
• Astragalus - daca panseluta
salbatica este un ajutor pentru elimi-
narea secretiilor respiratorii, aceasta
planta le "usuca", pur ~i siroplu. Ex-
tractul de astragalus diminueaza
secretiile, dar are ~i un efect putemic
de stimulare a imunitatii la pacientii
care, dupa ce au trecut prin Covid,
sunt foarte susceptibili la infectii gra-
ve cu germeni patogeni. -Se admi-
nistreazd sub forma de capsule cu
extract uscat (200 mg), cdte 6 pe zi,
In cure de 30-60 de zile, do maga-
zinele noastre se gaseste
produsul TEWM-R RES-
PIRATOR, fabricat de la-
boratoarele romanesti DVR
Pharm, care contine un ex-
tract de astragalus ~i pap-
seluta salbatica.)
• Aromatizdri cu ulei
esetuial de eucalipt (Euca-
/iptus sp.) - sunt de mare
ajutor persoanelor cu difi-
cultati de respiratie si ac-
cese de sufoc~e, incIusiv in timpul
noptii. Ajuta la decongestionarea cai-
lor respiratorii afectate, stimuleazd
respiratia, reduce ill buna masura
senzatiile neplacute asociate seche-
lelor bolilor respiratorii. Se pun 6-10
picdturi de ulei de eucalipt In aroma-
tizorul cu ultrasunete, aldturi de apii,
~i se lasd sii functioneze peste noap-
te. Vaporii degajati vor fi inhalati ill
somn, decongestionand caile respira-
-torii ~i usurand respiratia.

• Masaj cu ulei de salvie (Salvia
officinalis) §i de menta piperatd
(Mentha'piperita) - intr-o lingura de
ulei vegetal (de rnigdale, samburi de
struguri, argan) se pun cate doua-trei
picaturi din fiecare ulei volatil ~i se
amesteca bine; Acest preparat se
intinde pe zona toracelui, pana la gat,
cu miscari line, pana cand tot uleiul
intra in- piele. Uleiurile esentiale au
capacitatea de a penetra toate tesu-
turile epiteliale, fiind- preluate de
circulatia sanguina ~i actionand di-
rect la nivelul plamanilor ~i al cailor
respiratorii medii, afectate de Covid-
19. Masajul cu aceste doua uleiuri
esentiale integrale dirninueaza secre-
tiile respiratorii, tusea ~i, foarte im-
portant, stimuleaza respiratia.
• Respiratia completd - .
este esentiala pentru recupe-
.rarea capacitatii respiratorii,
eliberarea secretiilor, preve-
nirea crizelor de sufocare.
lata exercitiul de bazd: intins
orizontal sau asezat cu spatele
drept pe un scaun, pacientul
va pozitiona 0 mana pe abdo-
men ~i una pe torace. Apoi va
inspira foarte lent ~i profund,
urmarind cu rnintea cum intra
~i iese aerul din plamani,
umpland mai intai zona abdominala
~i apoi toracele, dupa care expiratia
va fi de voie, fara a interveni deloc
asupra sa. Este important carespira-
lia sa fie lenta ~i corpul relaxat, asa
incat sa lase aerul sa patrunda Intr-o
cantitate cat mai mare in plamani.
Exercitiul va dura lainceput nu mai
mult de 2-3 minute, durata sa cres-
cand spre 10 minute, pe masura ce
respiratia va deveni mai lenta ~i mai
ampla. Cu timpul, respiratia com-
pleta' va trebui sa ne tnsoteasca la
locul de munca ~i chiar cand mergem
pe strada. Respiratia completa nu tre-
buie subestimata.Para sa-~i dea sea-
ma, majoritateaoamenilor folosesc
doar 0 fractie din capacitatea pulmo-
nara, or, prin cresterea lungimii tim-
pilor de inspiratie ~i expiratie, sunt
eliminate crizele de sufocare ~i inca-
pacitatea de efort.
,Afectarea nervoasa
,post-covid
Au fost sesizate numeroase tul-
burari neurologice asociate cu SARS
CoV-2. Ele sunt de 0 severitate varia-
bila, de la usoare pana la ... fatale,
DOSAR MEDICAL
problemele putand fi situate la nive- • Ficocianina - este un pigment,
lul sistemului nervos central sau peri- vegetal de un albastru puternic,
feric. Aproape 50% dintre pacientii ,secretat de catre alge unicelulare,
spitalizati cu Covid-19 se confrunta unul din cele mai putemice medica-
cu probleme .neurologice. Cele mai mente din lume. Administrata intern,
frecvente sunt durerea de cap puter- ficocianina stimuleazamaduva spi-
nicd, tulburdrile de gust .fi miros, narii sa produca celule stein adulte,
tulburdri de echilibru ~i orientare or, terapia cu celule stem este noua
sau chiar accidente vasculare. De speranta a: medicinii in regenerarea
cele mai multe ori, probleme1e neu- nervoasa. La fel ca ~i lapti~orul de
rologice raman ~i dupa extemare, matca, ficocianina contribuie la
putand dura saptamani sau luni. Ca redobandirea functiei olfactive ~i
urmare a insuficientei oxigenari spe- gustative, la restabilirea simtului de
cifice bolii, aproximativ 5% dintre orientare ~i al echilibrului. De ase-
pacienti au chiar leziuni neuronale, menea, contribuie la recuperarea
care le afecteaza miscarile, echilibrul emotional a a pacientilor post-Covid,
psihic, produc crize de epilepsie etc. care se confrunta cu depresie sau
• Laptiforul de mated tn miere anxietate. .
- este unul din cele· in plafarurile ~imagazinele noas-
mai bune regeneran- tre naturiste, ficocianina e prezenta in
te nervoase. Ele ac- capsulele produsului "DVR-STEM
tioneaza la nivelul ULTRA", dar ~i in produsul in miere
celulelor stem adul- nurnit "APICOL 12 GAMMA".
te, stimuland produ- • Uleiul de tamliie sacra (Bos-
cerea ~i migrarea wellia sacra, B,' carteri) - este un
lor, pentru inlocui- exceptional reglator al activitatii ner-
rea neuronilor afec- voase, dar ~i al unor glande (hipo-
tali de boala, in talamus, epifiza), raspunzatoare de
timp, sub influenta modularea raspunsului la stres.
acestui produs api- Uleiul esential de tamdie sacra ~i eel
col, anumite functii de lavanda oficinala se disperseaza in
alterate, cum ar fi . incaperi cu ajutorul aromatizorului.
simtul echilibrului, capacitatea de Vaporii de ulei ajung insange , prin
orientare spatio-ternporala. sau capa- intermediul mucoasei nazale, exer-
citatea de concentrare, pot fi resta- citandu-si efectul reglator nerves,
bilite in mare masura. Laptisorul de calmant, relaxant. Aceleasi efecte Ie
matea in miere are ~i efecte de nor-are ~i bala aromaticd (10 picaturi la
malizare a simtului gustului ~i mi- 0 cada cu apa) seax-masajul cu ulei
rosului afectate de infectie, dar ~i de esetuial de tdmaie sacra .fi lavandd.
normalizare a apetitului sau somnu- Aceasta combinatie scade anxietatea,
lui, 1n plus, acest produs al stupului 1mbunatale~te somnul ~i relaxarea,
ajuta sila mentinerea tonusului psi- ajuta la normalizarea functiilor neu-
,hie ~i aoptimismului pacientului, al' romotorii. Chiar ~i dezordinile di-
carui moral este greu incercat atat de gestive sau cardiovasculare post-
viroza in sine, cat ~i de seche-r----------=~-----__'_;]
lele care au ramas dupa vin-
decare. In magazinele noastre,
gasim 0 combinatieforrnata
din: 30% laptisor de matca ~i
70% miere, adica 0 concen-
tratie foarte mare de Iaptisor
de matca, tinand cont ca pana
de curand se recomandau
concentratii de doar 2%.
Din acest amestec .de pro-
duse apicole se administreazd
cdte 0 lingurita, de doud ori
pe zi; 0 curd dureazd 28 de
zile, urmatd de 7 zile de pau-
za, dupd care, administrarea
se poate r~lua.
AS verde -Anul XVIII, nr.'201, mai2021. 9
 DOSAR MEDICAL
covid sunt ameliorate cu ajutorul
acestui ulei esential.
Amdetatea si
, • Sundtoarea (Hypericum per-
epresia
Sunt, dupa toate informatiile, eel
mai des intalnite sechele emotionale
post Covid-Is. Un studiu realizat la
Universitatea Oxford, pe 236.000 de.
pacienti afectati de COVID-19, a.
demonstrat ca 34% dintre acestia au
fost diagnosticati cu probleme psi-
hiatrice sau neurologice, chiar ~i la
~ase luni dupa ce fusesera confirrnati
pozitiv la testul de coronavirus. UnH
au avut panica in somn, cu treziri
nocturne ~i un sentiment indescrip-
tibil de groaza, uneori cu imposi-
bilitatea de a se misca, simtindu-se
cumva prinsi intre vis ~i realitate. La
altii,' simpla vizionare a unor stir!
negative la televizor a provocat stliri
de frica intensa, transpiratie, accele-
rarea pulsului cardiac, dereglari de
somn ~i apetit. Pacientii care au facut
analize -RMN (procedura care nece-
sita stationarea tntr-un aparat foarte
stramt) au suportat atacuri de panica
recurente, tnsotite de c1austrofobie.
Acestea, dar ~i multe alte simptome,
apar ~i la persoane tinere, de 20-30
de ani, care au trecut prininfectia cu
SARS-CoV-2.
• Valeriana (Valeriana offici-
nalis) - va fi luata in cure de lunga
durata.cu rabdare, pentru ca primele
sale efecte se instaleaza abia dupa 3-
AS verde =Anut XVIII, nr. 201, mai 2021.
• ..1
4 saptlimam de administrare. Este
anxiolitica, fiind cu precadere re-
comandata pacientilor care tra-
iesc stari de teama, de angoasa,
spaima. Este excelenta pentru
combaterea insomniei ~i a tul-
burarilor de sornn, dar ~i a ata-
curilor de panicapost-Covid,
dovedit utila ~i irnpotriva tulbu-
rarilor de comportament alimen-
tar datorate anxietatii, ~i care se
manifesta cu precadere seara ~i
noaptea.
Valerian a se gaseste in ma-
gazinele naturiste sub forma de
capsule cu extract, din care se ia
cate una, dimineata ~i seara, cu
putina apa. Efecte mai rapide ~i
mai complexe are amestecul de
Valeriana + Magneziu, ambalat
sub. forma de capsule. Acest 'a-
-mestec previne ~i amelioreaza inclu-
siv sindromul anxios-depresiv, pre-
cum ~i tulburarile cardiovasculare.
foratum) - este eel mai
studiat antidepresiv na~
tural, fiind experi-~,
mentata pe un grup de ::...-....
nu mai putin de 3.250
de pacienti cu depresie ~
Pacientii au luat extract .
de sunatoare de 3 ori/zi,
vreme de 4 saptamani.
La sfar~itul testului, la
peste 80% dintre pa-
cienti s-a constatat 0
imbunatatire clara a
starii emotion ale , in
timp ce la aproape 18%
sunatoarea nu a produs
efecte pozitive notabile
~i doar la 2 % a' dat
efecte adverse. Asadar,
folositi cu tncredere
sunatoarea contra de-
presiei, asteniei ~i sin-
dromului depresiv-an-
xios post-Covid.
Va recomandam
capsulele cu extract de
sundtoare simplu sau combinat cu
complexul vitaminic B, administrat
conform prospectului. Sundtoarea,
aldturi de vitaminele Bl, B2 ~i B6,
are 0 eficierud sporitd impotriva
tulburdrilor psihice complexe, cu
episoade de anxietate sau atacuri de
panicd.
10
• Ashwagandha (Withania som-
nifera) - se mai numeste ~i ginseng
indian ~i face parte din asa-numita
grupa a adaptogenelor. Ce lnseamna
aceasta? Ca administrata sistematic,
planta ajuta pacientul sa se adapteze
la toate tipurile de stres, inclusiv la
S-a eel al diferitelor boli. ~i ajuta nu doar
psihicul, ci ~i organismul per an-
samblu, sa faca fata stresului unei
infectii virale severe. 0 curd de 30 de
zile, timp in care se administreazd
zilnic care 400-800 mg de extract de
radaqina de Ashwagandha, are darul
de a ne mdri considerabil tonusul
psihic, capacitatea de a ne calma ~i
de a gandi rational, dar ~i de a ne
relaxa. Denumirea sa latina contine
~i atributul de somnifera ~i, mtr-ade-
var, acest extract ne ajuta sa ador-
mim, dar ~i sa avem un somn lin, flira
cosmaruri sau atacuri de panic a noc-
turne. De asemenea, ajuta lit recupe-
rare a unor functii cognitive afectate
de Covid-19, cum ar fi: atentia, me-
.• moria, capacitatile de
deductie ~i rationament.
• Bxercitiile fizice -
sunt, de multe ori, mai
. necesare pentru recupe-
rarea psihicli decat pentru
cea fizical Intens-itatea lor
va fi reglata in functie de
nevoile, dar ~i de forma
fizica a pacientului, flira a
forta, La pacientii slabiti
sau care sufera de tulburliri
de tip anxios, in prima
faza se recomandd efortul
de lunga duratd ~i de slabd
intensitate. Acesta poate fi
facut c\l succes la domi-
ciliu - mici exercitii pentru
tonifierea abdomenului, a
musculaturii picioarelor ~i
bratelor, Apoi, este foarte
util mersul pe jos, vreme
de 20-30 de minute, cres-
cand gradat durata ~i
viteza. Toate aceste forme
de miscare ajuta la consu-
marea surplusului de energie ner-
voasa, specific persoanelor arixioase,
care au fost obligate sa stea mult in
spital sau in casa. tn cazul lor, ac-
tivitatea fizica, facuta zilnic, trnbu-
natate~te capacitate a de relaxare ~i
este un excelent somnifer. Un efect
aproape miraculos 11are efortul fizic
 DOSAR MEDICAL
facut in natura, care are 0 functie fe- tonusului fizic ~i psihic. Aceasta tament din statiunile balneo-clima-
nomenala de stabilizare a psihicului, planta este foarte utila in afectiunile terice.
a emotiilor, fie ca este yorba de aler- musculo-scheletale, asociate cu pro- • Dieta pentru sistemul.osteo-
gare, de mers in pas alert, de ciclism bleme neurologice ~i psihice post- articular - presupune reducerea
sau de girnnastica intensa la domi- Covid. alimentelor cu poteruial inflamator
ciliu. •. Extractul de Salcie (Salix pentru articulatii: zahdr, carne ~i
La persoanele depresive, dad alba) - reduce durerile articulare ~i produse din carne, grdsimi saturate,
exercitiile fizice sunt facute in, viteza pecele de la.nivelul coloanei verte- amidon 'in exces, aditivi alimentari
§i 0 perioada suficient de 'brale. Asa-numitii sintetici. tn schimb, sunt recoman-
lung a de timp, ele devin un salicilati din acest date alimente care sustin tonusul
antidot contra starilor de extract reduc infla- muscular fara a avea efect inflamator,
I descurajare , de lipsa de matia, redau partial cum ar fi: polenul de albine, pro-
initiativa sau pesimism. Ele flexibilitatea articu- teinele vegetale (din semiruele 'de
produc, in timp, stari de lara ~i ne ajuta sa ne chia, soia, naut),proteinele din oudle
buna dispozitie, optimism, miscam fara durere 'obtinute dt,n agriculturd ecologicd.
uneori chiar de usoara eufo- sau cu 0 durere su- Dintre condimente, sunt recoman-
rie. Secretul pentru ca exer- ' portabila. Primul date: turmericul, dafinul, oregano,
citiile fizice sa-~i exercite menta dulce, salvia, scor-
efectul antidepresiv sau an- tisoara. ghimbirul, canti-
xiotilic este sa fie facute cu tafi mici de piper negru.
consecventa. Alimentatia nu trebuie sa
pas in depasirea duca la cresterea excesiva
Afectilrile artieulare blocajului post- a masei corporale.
Covid, in cazul- • Arnica (Arnica mon-
si
, museulare celor ce sufera tana) - se foloseste extern,
post-covid afectiuni osteo- sub forma de ulei, cu care
Multi pacienti care au trecut prin articulare, este , se maseaza usor zonele in
infectia cu SARS-CoV-2 se plang, iesirea din criza ~I ~M!I care sunt prezente infla-
mai ales in primele lunidupa vinde- dureroasa, pentru a-si putea dezvolta matia, durerea ~i rigiditatea, adica in
care, de mialgii, adica dureri mus- musculatura corespunzator. ,tn pla- preajma articulatiilor ~i a coloanei
culare ,difuze. Adesea, acestea sunt faruri ~i farmaciile naturiste gasiti vertebrale. Uleiul de arnica 11 gasim
insotite de afectarea functionala a capsule cuextract de salcie, avand gata preparat 'in farmaciile ~i maga-
articulatiilor, asociata sau nu cu numele de ASPIRIN A NATURALA, zinele naturiste.
amorteli/fumicaturi (parestezii) ,cu care se administreaza conform pros- Masajul cu arnica se face de 2-3
oboseala musculara ~i astenie. Ala- pectului. Efectele anti-durere apar ori pe saptamana, In perioada de
turi de. aceste simptome, multe per- din primele zile de tratament, care convaiescerud, pentru normalizarea
soane vindecate acuza ~i alte proble- dureaza de regula 2 saptamani, cu 5. rdspunsului imun local, stimularea
me specifice bolilor inflamatorii, zile de pauza, putand fi reluat la circulatiei sanguine, imbundtdtirea
cum ar fi durerile de cap sau de spate. nevoie. mobilitdtii articulare.
• Tifmtlia (Boswellia serrata) - • Exercitdle pentru folosirea
tratamentul de trei lunicu extract de corectd a articulatiilor - se fac ILIETUDOR
tamaie are efect puternic imuno- tntotdeauna sub indrumarea unui
modulator, oprind sau diminuand specialist kinetoterapeut
agresiunea propriului sistem imunitar autorizat. Acesta va va
asupra tesutului articular sau mus- invata pozitia corporal a
cular. Acidul boswelic din tamaie are corecta, exercitii adec-
efecte ·antiinflamatoare, diminuand vate tonusului fizic ~i
durerea ~i rigiditatea articulata, cres- starii articulatiilor dvs.
cand mobilitatea ~i capacitatea de Unele exercitii va fi ne-
efort. Cele mai spectaculoase rezul- cesar sa le faceti in apa,
tate s-au obtinut in poliartritd reu- pentru a reduce greu-
matoidd, unde peste 70% dintre pa- tatea lilsata in articulatii,
cienti au confirmat diminuarea du- in timp ce altele vor
rerii ~i inflamatiei articulare. De necesita aparatura spe-
asemenea, extractul de tamaie actio- ciala. Atat kinetotera-
neaza foarte puternicasupra siste- peutii,: cat ~i aparatura
mului nervos, ajutand la tmbuna- necesara 0 gasiti in cen- .
tatirea coordonarii motorii, dar ~i a trele spitalelor judetene,
dar ~i in bazele de tra-
Foto: SHUTTERSTOC~
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, met 2021. 11
 FARMACIA NATURII
Fiorile lunii MAl

Salcamul,
Soculsi, Liliacul .

~Me'nirea lor dintai e sa umple lumea defrumusete

,i de parfum. Oar blrulnte ca plante medicinale nu e
nici ea mai prejos. Felul in care delicatele flori tama-
dulesc boli dintre cele mat grele tine de magia naturii.
Sa invatam sane bucuram de ea •

. ..,. Boli respirator;;, . de tinctura, de doua ori pe zi, cu pu-

~.... $ nn'!!~-d stimularea imunitatii tina apa.
V Infuzie: se beau doua-trei V Parfum ambiental: puneti bo-
cani cu infuzie de flori de sal- luri cu flori proaspete de salcam in
cam pe zi. locuinta. Mireasma lor linisteste.
V Macerat: Intr-un litru de • Menstruatie dureroasa
apa se pun la macerat ~ase linguri de Decoct: puneti pe foe 250 ml apa
, flori de salcam proaspete sau uscate. si, cand clocoteste, adaugati doua
Se lasa 10 ore, apoi se strecoara. Se linguri de flori de salcam, Lasati sa
Conservare bea lichidul de-a lungul zilei. fiarba la foe mic trei minute, apoi
Se culeg ciorchinii de flori de sal- • To.nic al sistemului nervos: acoperiti vasul, lasati preparatul la
earn ~i se pun la uscat intr-un singur depresie, me/anc9lie, astenie, infuzat 0 ora. Strecurati. Se bea cate
strat, in loc racoros. FIorile de salcam nervozitate, epuizare nervoasa, o cana de ceai, de trei ori pe zi.
se utilizeaza curatate de pe ciorchine. insomnie, tulburari de memorie
• Gastrita, ulcer V Infuzie: se beau
gastric !ji duodenal, de-a lungul zilei 2~3 soc
reflux gastro- cani cu infuzie de flori Conservare
esofagian, inflamatii de salcam, iar cu 0 ora FIorile de soc se recolteaza cand
intestina/e, gingivite inainte de cu1care, doua sunt pe trei sferturi inflorite. Se pun
FIorile de salcam sunt cani, la uscat intr-un singur strat.Ia soare.
un parisament natural V Macerat cu mie- • Racea/a, gripa, febra, tuse,
pentni stomac si intestin, re: se amesteca 1 Iin- bron!jita, ~inuzita, astm,
cu efect antiacid, anti- gurita de flori de sal- pneumome, tuberculoza
spastic ~i regenerant al , earn proaspete sau us- V Infuzie: turnati 0 cana cu apa
mucoaselor. ~ .; cate cu miere (tot de clocotita peste doua lingurite de flori
V Infuzie: turnati 0 cana de apa salcam), apoi se lasa 3 zile ' .•-
clocotita peste doua linguri de flori la macerat. Se iau 5 lingu-
de salcam proaspete sau uscate. La- rite pe zi.
sati la infuzat 15 minute, apoi stre- V Tincturd: umpleti
curari. Se beau trei cani de ceai pe zi, un recipient din sticla, pe
Intre mese. . jumatate, cu flori proas-
V Macerat: doua linguri de flori pete de salcam, curatate de
de salcam proaspete sau uscate se pe ciorchine. Turnati al-
pun mtr-o cana cu apa ~i se lasa la cool alimentar parra sus ~~
macerat de seara pana dimineata. A inchideti ermetic. Lasati
doua zise strecoara. Se bea lichidul ameste~ulIa macerat dou~
dimineata, pe stomacul gal. saptamani, apoi filtrati Ii-
V, Gargard: se face gargara d~ chidul ~i turnati tinctura in
mai multe ori pe zi, cu infuzie din sticlute tnchise la culoare.
flori de salcam. Se iau cate 10-15 picaturi

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 12

, ...

desoc, 0 linguritade flori de podbal
~i una de isop. Lasati la infuzat 20
minute, apoi strecurati, Se beau trei
cani pe zi, 1:nduJcitecu miere. In caz
de durere in gat sau faringita, se face
~i gargara. ' ori pe zi.
V Sirop: intr-un litru de apa se
pun la fiert doua maini de flori de
soc ~i un baton de scortisoara. Se
pune pe foe mic
timp de 10 mi-
nute, apoi se lasa
la infuzat ~i se
strecoara. Se
adauga miere
dupa gust. Se iau
2-3 linguri din
acest sirop, in
fiecare dimineata, timp de 5 zile. E-
fectul binefacator se simte din prima
zi.
'. Obezitate, const/patie
Infuzie: doua linguri de flori de
soc proaspete sau uscate se oparesc
cu 0 cana de apa ~i se lasa la infuzat
20 de minute. Se bea seara, inainte
de cuJcare. Efectul creste daca se
beau inca doua cani in cursul zilei.
• Nevralgii (de trigemen,
intercostala, sciatica)
Infuzie: doua linguri de flori de
soc proaspete sau uscate se oparesc
cu 0 cana de apaa cclocotl
v
ocotita, se lasa la
v v
infuzat 20' de minute. Se strecoara si
se beau trei cani de ceai pe zi.
.Infectii !ji inflamatii ale cai/or
urinare, litiaza urinara, edeme
'V Infuzie: se beau trei cani de beau 2-3 cani de ceai pe zi.
ceai pe zi.
V Tincturd: umpleti un recipient • Reumatism, sciatica, afectiuni
diIn sti cape
IV "
juma on proas- musculare sau articulare
Vt ate cu flori
pete de soc. Turnati peste ele alcool
alimentar pana sus ~i inchideti vasul pete de liliac lntr-un recipient de in sticla Inchisa la culoare ~i se
ermetic. Lasati la ma- ..-:~--------------
cerat doua siiptamaui,
apoi filtrati ~ipuneti
tinctura de soc in sticla,
la rece. Se iaucate 30 de
picaturi, de doua ori pe
zi, dimineata ~i seara, in
jumatate de pahar eu
apa. v
• Contuzii, abcese,
arsuri, rani,
furuncule
Comprese locale: se '
prepara 0 infuzie din pa-
tru linguri de flori de sac
proaspete sau uscate,
Folo: SHUTTERSTOCK
FARMACIA NATURII
oparite cu 0 cana de apa. Se lasa la
infuzat, se strecoara, apoi se pun
comprese din tifon inmuiate tn ceai,
pe zonele afectate. Se lasa sa actio-
neze cate 0 jumatate de ora, de doua
• Acnee !ji eczeme
Infuzie: doua linguri de flori de
soc maruntite se oparesc cu 0 juma-
tate de cana de apa
clocotita, Se lasa la
infuzat 0 ora, apoi
se strecoara. co li-
chidul obtinut se
pulverizeaza zonele '
afectate de acnee
sau eczeme. Lichi-
dul se pastreaza la
rece, maximum 3 zile.
IOllle
COnservare sticla, pana la jumatate. Turnati al-
Plorile de liliac se recolteaza ime- ' cool alimentar paua sus. Lasati la
macerat 21 de zile si agitati zilnic.
diat dupa ce se deschid.· Se pun la Filtrati ~i depozitati tinctur~ de flori
uscat intr-un loc bine aerisit, dar fara de liliac intr-o sticla de culoare in-
lumina directa a soarelui.
chisa. Se aplica pe zonele afectate,
• Afectiuni hepato-biliare, cu masaj usor, de 2-3 ori pe zi .
respiratorii, cardiovasculare, . In paralel, se iau cate 20 de pi-
remediu in caz de febra caturi de tinctura, diluata in jumatate
Infuzie: doua de pahar de apa, de trei ori
lingurite de flori - pe zi, nu mai mult de doua
de liliac se opa- luni.
resc cu 0 cana de V Ulei aromat: puneti
' apa clocotita. Se flori de liliac intr-un reci-
lasa la infuzat 15 pient de sticla paua la ju-
minute, apoi se matate. Turnati ulei vege-
strecoara. Se ••••-..'--"-"'-~ ...:~".,
tal pana sus la gura reci-
pientului ~i inchideti-I ermetic. La-
sati la macerat timp de, trei p~a la
patru saptarnani la temperatura ca-
merei, agitand vasul zilnic. Uleiul se
V Tincturii: puneti flori proas- strecoara printr-osita fina, se toama
pastreaza la rece. Se ung
zonele dureroase eu ulei
aromat de liliac, de 2-3 ori
pe zi, masand u~or.
• Boli de pie/e, acnee,
eczeme, rani greu de
vindecat
Turnati 0 cana eu apa
- clocotita peste trei linguri
•. "'~- •• de flori de liliac. Lasati la
infuzat 20 de minute, apoi
strecurati. Se fac com-
prese din tifon, care se
inmoaie in lichid si se a-
plica pe zonele afe~tate.
JULIA VLAD
AS verde - Anul XVIII, tit. 201, mai 2021 • 13
 MEDICINi LA DOMICILIU
Oboseali permanenti
Cespun

Lipsa pupilele despre

starea psihica?
Nu Intotdeauna se poate
aprecia cu c1aritate daca 0 per-

vitaminei 812
soana sufera de depresie, pentru
ca baza pentru diagnostic este,
de cele mai multe on, un dialog
subiectiv, prin care medicul sau
terapeutul vor sa afle daca e vor-
65 de ani au in sange 0 cantitate ba ~oar de 0 stare
prea mica de vitamin a ]312. In treca!oare sau .d~ 0
C ei ce vor sa tnvinga, plini .de
elan, greutatile vietii de zi cu zi,
ar trebui sa fie bine "aprovizionati" c~
viata de toate zilele, ele se simt
obosite ~i slabite, iar concentrarea
afe~tlUne
serioasa. .
psihica

se reduce vizibil, tntr-o perioada ~ ~ecent, cerce-

vitamina B 12. Pentru ca aceasta sub-
stanta vitala este necesara producerii de
globule rosii, care transporta sangele in
organism, dar ~i pentru extragerea ener-
giei din hrana.In plus, aceeasi vitamin a
B 12 este responsabila pentru buna
functionare a nervilor. . ' bine sa va verificati valorile la un
Produsele animale centln
aceasta substan1a vitali
Organismul nostru nu poate produce
el tnsusi vitamina B12, ci trebuie s-o
asimilezeprin alimente. Dar cantitati
relevante se gasesc doar in produsele
animale, precum Jicatul de vita, ma-
crouri sau cascaval. De aceea, vegeta-
rienii ~i veganii sufera adesea de un
deficit de vitaminaBf z. Dar nu numai
ei: circa 30% din persoanele trecute de
scurta de timp. Deficitul se poate
produce, de pilda, pentru ca la 0
vfu-sta mai tnaintata, tractul gastro-
intestinal nu mai poate asimila asa
de bine vitaminele din alimente.
Pentru a. ramane performanti, ar fi
. reactiile fizice ale acestora, Ei
medic, pentru ca daca acest deficit este
prezent, el poate fi echilibrat cu ajutorul
unor preparate speciale. De regula, este
vorba' de doze mari, de circa 1000 rni-
crograme pe zi, pe 0 perioada de 4-6
saptamani. Doar cu 0 astfel de doza ri-
dicata poate .ajunge In sange 0 cantitate
su~ci~nta de ~ 12. Cei i~ ':,auza sim.t,~d~
oblcel.' 0 a~el.lO:are rapida ~ cap~~ltatl~
l<?rfizice ~l pS.lhl.ce.Su~t .~~ echilibrati
~l suporta mal bine solicitarile.
t~tom au d~scop~-
rit 0 metoda de di-
"" agnosticare sigura,.
care nu se bazeazd
pe aprecierile per-
sonale ale celor in cauzd, ci pe
au constatat ca la persoanele de-
presive, perspectiva unui eveni-
ment pozitiv (calatorie, petrece-
re, spor de bani etc.) produce 0
dilatare mai mica a pupilelor
-decat la cele nedepresive. Avan-
tajul metodei este ca nu se ba-
zeaza pe afirmatii subiective, ci
pe reactii fizice masurabile, care
nu se lasa influentate.
.

DEREALIZAREA
• Cand mediul inconjurator devine strain •
Este 0 starepsihica exceptionala, care Ii chinuie pe reglarile de tip Border-
.cei afectati: in cazul unei derealizari , bolnavii au line. De regula, expertii
sentimentul ca se "desprind" de propria persoana ide le recomanda celor a-
locul in care traiesc, ca stau, parca, "alaturi de ei in~i~i" fectati 0 terapie com-
~i se autoexamineaza. Adeseori au senzatia lipsei portamentala. In cadrul
spatiului inconjurator ~i ca vorbele pe car~ Ie rostesc sedintelor se discuta
nu Ie apartiu.In cazuri dificile, persoanele In cauza nu problemele cu un tera-
se mai recunosc cand se privesc In oglinda, peut ~i se cauta solutii,
Afectiunea n-a fost suficient. de studiata pana In Folositoare - In cazuri
prezent, astfel ca motivele exacte sunt Inca nelamurite. izolate - sunt ~i meto-
Se presupune ca ar fi yorba de experiente trauma- dele de relax are , pre-
tizante traite In copilarie, dar ~i de suprasolicitare sau cum meditatia sau Thai Chi.
stres. ~i pentru ca In cazul unei derealizari, durerile . Daca aceste metode nu sunt eficiente, se propune
sunt percepute mai slab, poate fi yorba ~i de 0 functie In multe cazuri un tratament medicamentos, cupre-
de protectie a organismului. . parate pentru vindecarea depresiilor, care pot da rezul-
Boala apare, adeseori, tnsotita de alte dereglari tatebune ~i In cazul derealizarii. Deoarece medica-
psihice, cum ar fi depresia, starile de anxietate ~i de- mente specifice nu exista, inca, In prezent.

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021. 14

. ..1
 Putine licl1ide, muHe neplaceri
• 6 indicii pentru un consum reclus de lichide •
P entru sanatatea noastra, apa
are 0 importanta covarsitoare.
La 0 cantitate prea midi de lichide,
organismul reactioneazd prin anu-
mite simptome.
Dureri de cap
Daca nu consumam lichide sufi-
ciente, sangele se irrgrda~a ~i nu mai
poate transporta la creier 0 cantitate
suficienta de oxigen. Consecinta
frecventa: durerile de cap. De multe
ori este suficient sa bem un singur
pahar de apa: stimuleaza fluxul san-
guin ~i problemele dispar.
Recomandare: Pentru a bea sufi-
cient lichid va puteti aju-
ta de unele trucuri op- 'I
tice. Daca paharul pe ..A
care urmeaza sa-l bep vi
se pare prea mare, apelati
la un pahar scund. S-a
dovedit ea ~i din cea~ca
preferata bem mai multa
apa ~i mai u~or.
. Guri uscati
o gura uscata indica 0 des-
hidratare incipienta. Siudii re-
cente arata di organismul nostru
reduce vizibil productia de saliva, la
o pierdere de lichid de doar 3%. ~i
pentru d membrana mucoasa nu se
rnai umezeste suficient, gura da sem-
ne de uscare.
Recomandare: Cateva picaturi de
zeama de lamaie puse in paharul cu
apa improspateaza gustul ~i stimu-
leaza producerea salivei.
P,iele usCati
Daca pielea noastra primeste 0
cantitate insuficienta de lichid, as-
peetul ei devine palid ~i ridat, ~i pot
aparea ~i mancarimi.
Recomandare: Prindeti 0 bucati-
di de piele (de pilda de pe dosul pal-
mei) intre degetul mare ~i eel aratator
~i trageti. Dad nu se retrage imediat,
inseamna ca ati baut prea 'putine
lichide.
Mincarirnea ochilor
Frecatul la.ochi nu e intotdeauna
un semn de oboseala. Ochii inro~iti
indica adesea faptul ca at~ consumat
prea putine lichide 0 perioada de
t RODICA DEMIAN
Foto: SHUTTERSTOCK (5)
timp. ~i vederea este supusa unor
eforturi mai marl. Din cauza ca odata
cu lipsa apei scade ~i cantitatea de
lichid lacrimal, ochii nostri sunt mai
putin protejati decorpuri straine,
murdarie sau praf. Urmarea: iritatii ~i
inflamatii.. . tice. Incercati urmatoarele metode:
Recomandare: Ar fi bine sa beti
pe tot parcursul zilei (intre orele.8-
18.00) opt pahare de apa,
Problernede concentrare
Circa 3/4 din creierul nostru este
compus din apa, Nu e deci de mirare
ca nu ne mai putem concentra ca lu-
mea daca bem 0 cantitate prea mica
de lichide. Ne enervam,
' atentiascade, iar oboseala
e ~i ea un simptom free-
vent. De multe ori, des-
hidratarea face ca sti-
mulii ~i imaginile sa fie
preluerate mai greu, pro-
ducand, astfel, 0 senza-
tie de ameteala.
Recomandare: Li-
piti pe frigider biletele
care sa va aminteasca ca
trebuie neaparat sa beti apa,
Utina de culoare inchisi
Dad urina are 0 euloare galben
inchis sau maro deschis inseamna ca
"vinevat" este consumul insuficient
de lichide. Culoarea urinei e produsa
de colorantul bilirubina, produs de
vezica biliara. Acesta este filtrat de
organism ~i eliminat prin urina. Dad
urina e concentrata, inseamna ca
exista 0 cantitate mare de colorant ~i
culoarea urinei se inchide.
Recomandare: Cei ce consuma 0
eantitate suficienta de lichide ar fi
normal sa simta nevoia de a urina 0
data la dona ore ~i jumatate. Adica,
. de 6-7 ori pe zi.
..-----~----.;..----__.
Cate lichide trebuie sa bem
Societatea europeana pentru
nutritie recomanda 1,5 litri de li-
chid pe zi, de preferinta apa plata.
Se pot bea ~i ceaiuri de plante ~i
fructe, neindulcite, sau sucuri de
legume ~i fructe,. indoite cu apa.
Pagini realizate.de
AS verde -Anul
Remedii pentru
DURERILE DE CAP
Exista doua cai de a opri durerile
de cap, fara a lua.produse farmaceu-
• Pentru dureri serioase - mi-
grene: purtati un colier de chihlimbar,
un timp indelungat.
• Tot pentru dureri serioase - mi-
grene: efectuati metode de purifieare
pentru intestinul gros (elisme).
• Introduceti picioarele (cam 10
centimetri) tntr-un lighean cu apd
fierbinte si beti un ceai Jierbinte si
tare •.eu doua lingurite de zahar sau
miere, sau un ceai fierbinte de menta, .
eu doua lingurite de zahar. ' .
• Dacd durerea de cap este pro-
dusd de a acumulare de gaze in ab-
domen, efectuati 0 clisma, apoi culca-
ti-va ~i acoperiti regiunea ficatului cu
o perna electrica, timp de 30-45 de
minute.
• 'Puneli in ambele urechi dopuri
din vatd imbibata cusuc proaspat
stors de sfecla sau de ceapa.
• F aceti timp de 15 minute un dus
alternat (rece-fierbinte). Incepeti cu
un dus fierbinte, deplasand treptat apa
de la picioare spre cap, apoi un dus
rece, in acelasi mod.
• Inainte de culcare, sugeti 0 lin-
gurifa de zahdr ~i apoi beti 0 cana de
apa fierbinte, lasata sa se raceasca
putin.
• Dacd aveti impresia cd una din-
tre ndri lasd aerul sa pdtrundd cu di-
ficultate, puneti in cealalta para un
tampon ~i acoperiti nara cu un deget,
respirand doar printr-o nara, Aceasta
metoda ar trebui sa rezolve in 15-20
de minute durerea de cap.
• Efectuati oriee set de exercitii
de intdrire a coloanei vertebrale, fiind
atenti in mod deosebit la sectiunea
cervicala a acesteia.
• Loviti usor crestetul capului cu
palma stanga ~i apoi cu dreapta, alter-
nativ, de 100 de oricu fiecare mana.
• Masati energic lobii urechilor
eu degetele, pana cand aveti senzatia
d urechile au fost ciupite, '
XVIII, nr. 201, mai 2021. 15
 TERAPII ALTERNATIVE -'
Remedii cu plante
~~
.~
: r.t
-~;~\
,
:~ ·..·.·M:.'.-.,"
•

--·,.....--.""I,".'
. -:-:~"
~ ~.~. ,'''' _~

Tensiuneaarteriala
,~,.

, •.
~~.~ ..".''=. ',' :;."

~ ~
- ~.". -.... ';~"~·t~
.r '.~".'\'"''', '-.v.:
..'.".'.;'.
"~".~
.'.~
r (prea mare sau prea mica)

~."
... ....
capac, peste noapte, ~i a doua zi se crude, sub forma de salate, sau in
.
.. ..-
~
.-.,;...
..
.••..
-
..
_ ••.• a. '
4'-,-
.
, ..
strecoara. Separat, se pun doua lin-
.. •..
;/
supe sau ciorbe, este recomandat cu
gurite de traista-ciobanului uscata caldura.
• ",.., 'IIi \::1-- \. (sau 4lingurite de planta proaspata) . Reletii: Se taie bucati 5 tulpini de
'~ ...
""" -: ', ~ "~.,
.. ' -.- intr-c oala, se acopera cu 114 I de telina (cu frunze cu tot), se oparesc
f\.' "-', ' .•' .. ' . '. _'.:": .. ~ ~.~ _ apa clocotita ~i se lasa la infuzat 15
\. ~-
~.'-: - .,,,,
~... '0 c
minute. Dupa ce se strecoara, se
cu 1 I de apa clocotita, se lasa sa se
patrunda 10 minute ~i se strecoara

..
~...-\it-
1t:",,. ""~".,.
• ..
Persoanele cu tensiune arte-
riala ridicata se simt bine, In
general, iar cine se simte bine nu ghititura, pe tot parcursul zilei.
merge la doctor. Ceea ce poate avea
consecinte fatale.
Tensiunea arteriald mare (hiper-
tonia) favorizeaza infarctul mio-
cardic ~i atacul cerebral. Medicii re-
comanda un tratament cu medica-
mente produse sintetic, dar la fel de
eficienta este ~i 0 schimbare a ali-
mentatiei ~i a modului de viati'i, cu
multa miscare ~i cu i ' . ..-
amesteca cele doua ceaiuri ~i se
toama intr-un termos (rezulta 112 I
..
intr-un termos. Ceaiul se bea inghi- .
ptura cu inghititura, pe tot parcursul
de ceai). zilei,
Ceaiul se bea, inghititura cu In-
• Ceaidin amestec de plante
Alte remedii
Ingrediente: ri'idacina uscata de
osul-iepurelui.frunze uscate de roz-
• Ceapa - ar trebui integrata In marin, traista-ciobanului .uscatd.
cantitati mai mari In meniul zilnic. Preparare: Se amesteca plantele In
Reduce tensiunea arteriala. Pi'irtiegale. Se ia 0 lingura cu van de
Broccoli !Ii morcovii pot, de amestec de plante care se oparesc cu
asemenea, sa reduca tensiunea. . 1 I de apa clocotita ~i se lasa sa se
Alimente bogate;n magne- patrunda 15 minute. Se strecoara
ziu. Lipsa de mag- ceaiul intr-un termos. Se beau zilnic
J" ,- i "'-,.

controlul permanent al neziu poate provoca 3-4 cesti. Se pot folosi ,~i plante
tensiunii. hipeitensiunea arte- proaspete, dar cantitatea trebuie sa
riala. De aceea se fie de 2-3 ori mai mare.
Plante ,I recomanda consu- • Cafea - 0 ceasca pe zi este pe
folositoare mul unor plante, se- deplin permisa.
minte ~i legume bo- • Strugurii negri - fac ten-
siunea sa creasca,
dar numai daca
Extractele de paducel r~'."~"",, ...
u I~ ,
sunt mancati cu 0
dilata vasele de sange. ,:.j ".~~:,'~;,~-l, ~~ .~~ ..
~~\ ora inaintea me-
Infuzie de paducel _r.: :..}'~ .nJJ:~"t~..~",~ sei. Dupa masa nu
Se oparesc 4lingurite . if,. :: ..~-'.:... ~~J,,';. ,<. ~ au efect.
de paducel uscat cu 1 I de apa clo- gate in magne- Nota: Fructele
cotita. Se lasa sa se infuzeze (aco- ziu (portocale, care contin apa ~i
perit) circa 10 minute ~i se strecoara fasole verde ~i salatele sunt di-
intr-un termos. Ceaiul se bea, de mai toate "Jrunze-, gerate eel mai re-.
multe ori, pe tot parcursul zilei. . le" verzi}. ~i ~ - pede, facand ast-
asc si produsele din .fel loc In stornac
~ cereale integrale contin magneziu. pentru alimente mai dense (de ex.
Vegetarienii au foarte rar hiperten- legume). Daca se consuma alimente
Aceste doua plante medicinale se siune. greu digerabile inaintea unora u~or
pot utiliza atat impotriva hiperten- • Ceaiul de ,elina. Substantele digerabile, cele din urma fermen-
siunii, cat ~i a hipotensiunii. componente ale radacinii de telina teaza 0 perioada mai lunga In sto-
Ceai de vase !?ide reduc hormonii de stres din s~nge, mac, provocand neajunsuri. .
traista-eiobanului .arterele se dilata ~j tensiunea arte-
. Se pun doua lingurite ell varf de .riala scade. De aceea, consumul teli- Pagini realizate de
frunze uscate de vase intr-un sfert de nei, atat radaci!1a cat ~i tulpinile - RODICA DEMIAN
litru de apa rece, se lasa sa stea, cu
AS verde -Anul XV11I"nr. 201, mei 20210 16

• .1
 TERAPII ALTERNATIVE
Primavara avem nevoie de energie ,i for1it
NUCILE, ALUNELE ,i FISTICUL
• Nucile si toate fructele cu coaja lemnoasa, care fac parte din familia lor,
sunt foarte apreclate pentru gustul ~i proprietatlle lor benefice pentru sanatate.
Alegerea e grea, dar va oferim un "portret" al celor mai indragite dintre ele •
. Fisticul
Este un fruct oriental, cultivat inca din Antichitate
si care, odinioara, era "rezervat" doar
, familiilor regale. Contine 20 g de
proteine la 100 g de fruct, deci este
un energizant imbatabil.
Provenierud: Este originar din
Persia, iar astazi se importa mai ales
din Iran si Statele Unite.
Folosire: Fisticul pur are eel mai bun gust, dar se
foloseste ~i la prepararea biscuitilor dulei ~i a praji-
turilor.
Nucile de Mac::adamia
. "Regina" nucilor este cea mai bogata
in fibre si substante nutri-
tive di'ntre toate'soiurile
inrudite cu ea.
Provenientd: Patria
nucilor M~cadamia
sunt padurile tropic ale
din Australia.
Folosire: Aroma lor
se simte din plin cand sunt
prajite ~i sarate.
, Alunele
Continutul ridicat de lecitina are un
efect asupra creierului, desi veveritele
uita adeseori unde le-au ascuns.
Provenierud: Tufele de alun cresc in toata Europa,
dar fructele sunt importate in cantitate mare
din Turcia.
Folosire: Sunt delicioase adau-
gate in fursecuri ~i torturi, dar ~i la
friptura de rata, careia ii confera un
gust deosebit. Se pot manoa ~i ca
atare, crude, dar ~i proaspete, dupa ce au
fost culese.
Migdalele
Substantele nutritive pe care le
contin previn "atacurile" de foame.
Provenierua: Majoritatea sunt cul-
tivate in Statele. Unite ~iin Europa de Sud.
Folosire: In muesli, In salate, cand intregi, cand
macinate sub forma de faina. Prajite sau crude, mig-
dalele au 0 gama foarte larga de utilizare.
Foto: SHUTTERSTOCK
Nucile braziliene
Fructele contin mutt seleniu, _II •.•• '
un microelem~nt important, •••..•..~ioo.?J.
.pentru piele ~i glanda tiroida ~i se
pare ca "trezesc" ~i pasiunea.
Provenientd: Copacii inalti de
pana la 50 m ~resc doar In padurile
tropicale din America de Nord.
Folosire: In stare pura sautaiate marunt,
puse in muesli ori salate.
Nucile
Un adevarat super-ali-
ment, deoarece continutul
ridicat de acizi grasi Ome-
ga 3 intareste inima, iar
cantitatea mare de vitami-
na B6 invioreaza creierul.
Provenientd: Nucii
cresc si in muite zone de la
noi d~ tara, dar si in Chile
si Califbmia. '
F;losire: Sunt delicioase ca
garnitura in salate
sau muesli, dar ~i
maruntite si incor-
porate 'in peste.
Castanele ne bucura nu doar cu gustul
lor: ele stirnuleaza producerea sero-
toninei, hormonul fericirii.
Provenierud: Copacii cresc, in ge-
neral, in zona Marii Mediterane, dar
si la noi in tara.
, Folosire:' Sunt absolut delicioase,
coapte, dar ~i puse in supe sau ca garni-
tura langa came (~i sa nuuitam crema de
castane, un desert gustos ~i sanatos). .
Arahidele
Au un gust placut ~i sunt satioase, da-
torita cantitatii mari de proteine pe care
Ie contin, Se numara printre campionii
absoluti ai-vanz~lor. ""'--'
....•..•.•••.•.•••.•.
Provenierud: In principal din America de Sud ~i SUA.
Folosire: Prajite, au un gust excelent, dar ~i puse
langa legume trase la tigaie sau cu paste cu 80S.
AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 17
 TERAPII ALTERNATIVE

Bicarbonatul de sodiu .
• Straduiti-va sa-l aveti permanent la tndernana.
Este unveritabil "medicament al casei", bun pentru 0
multim~ de neplacerl legate de sanatate •

carbonat la 1I21itru de apa fierbinte, sodiu, ~i rnirosul neplacut nu va mai

in care tineti degetul timp de 20 de aparea toata ziua .
minute. Repetati procedura de 3 ori • Gu~a ad~nomatoasa - e
pe zi, ~i infectia va disparea repede. bine sa mestecati paine de secara,
I __ -=--.I I • Dureri de dinti - clatirea astfel ca ea sa fie bine inmuiata in
..~ t~ c~vitatii bucale cu bicarbonat de s~-
dIU potoleste durerea. Este deosebit
saliva. Se face din ea 0 turtita, se pre-
sara cu bicarbonat de sodiu, se pune
• Dureri de gat·- se prepara de eficac~ contra inflamarii pe- pe gat ~i se panseaza. Separat, se bea
o solutio din 2lingurite de bicarbonat riostului. Clatiti gura de 5-6 ori pe zi, infuzie din boabe de boz - 1 lingurita
la 1 pahar de apa calda, Clatirile se astfel putetievita interventia chirur- de boabe la un pahar de apa fierbinte.
efectueaza de 5-6 ori pe zi. . gicala. Se bea cate 113 pahar, de trei ori pe
• Picaturi pentru nes - • Acnee - dati sapun prin raza- zl.
daca va curge nasul abundent, efec- toare ~i amestecati-l cu bicarbonat. .• Bolile articulat.iilor - in-
tuati spalaturi nazale cu solutie de Spalati fata cu un tampon de vata in- tr-o cana de apa fierbinte se dizolva
bic~bonat. Picurati in nas' , , ,muiat in amestec, de o lingurita de bicarbonat de sodiu. Se
cateva pipete de solutie si, doua ori pe saptiirnana. inmoaie in aceasta solutie un servetel
peste un minut, suflati-l.· Curata pielea de acnee de bumbac de miirime~ locuiui b~l-
Procedura se repeta de 2-3 ~i de celulele moarte, nay ~i se scurge putin. 0 parte a
ori pe zi.· deschizand porii. servetelului se sapuneste cu sapun de
• Conjunctivita - • Pasta de dinti rufe ~i se strope~te cu petrollampant
se spala ochii cu solutie de - inmuiati un tampon (gaz). Locul bolnav se unge cu gra-
bicarbonat de sodiu. Dar sa de vata in bicarbonat sime ~i se acopera cu servetelul. Se
tineti minte ca nu se poate de sodiu si stergeti din- panseaza cu 0 basma de lana ~i se
;a folositi acelasi tampon tii pana ~e 'petel~ gal- inveleste cald. Se sta asa cat se poate
de vata de dona ori. bene de pe ei vor dis- de mult, Se repeta de cateva ori, in
• Ulcer stomacal parea. Rezultatul se functie de starea bolnavului.
- care bolnav de ulcer nu a apelat la vede c,lliar~i dupa 0 singura folosire. • Hemoroizi - se iau 4-5
bicarbonatul de sodiu, ca sa scape de .Intepaturile insecte/or- radacini de hrean, se taie ~i se pun pe
dureri? Bicarb.ona~l neutralizeaza daca ungem locul intepat, de cateva foe intr-un castron cu 1,5 litri de apa.
surplusul. de acid di~ stomac, ?ar fo- ori pe zi; cu 0 solutie de bicarbonat Se fierbe 4-5 minute. Se ia vasul de
losirea lui prea des da un efect myers: de sodiu preparata dintr-o 112lingu- pe foe ~i se adauga in lichid, treptat..
se mareste cantitatea acidului secre- rita la 1 pahar de apa, mancarimile 5 linguri de bicarbonat de sodiu. Se
t~t. Mai .mult decat ~tat, la i?terac- dispar. . acopera castronul cu hartie groasasi
tmnea bicarbonatului cu acidul se • Picioare obosite si um- in centro se face 0 gaurii. Se pune
degaja bioxid de carbon, care bom- ttete _ _ ' castronul pe un
b ar d eaza~ peretn.. su btitlatl al. stoma- , I ~ se pre
.'. scaunel. Bolna-
le
cului, ducand la alte ulceratii. Este de para. 0 .solut .?l~ vul se aseaza
dorit sa utilizati bicarbona't de sodiu 10 ~ltrl ~e apa ~l deasupra, ~stfel
cat mai rar doar cand nu aveti alte 5 Iinguri de bi-
ca locul bolnav
medicamente la dispozitie.' c~bonat ~de . s~- sa se incalzeasca
.Aritmie cardiaca-un atac dIU.Dupa 15.lll: cu vaporii de apa
'. d .. A d nute de odihna
de cor d se poate opn, a rrurustran l~ t~ . degajati prin
·
1/2 1mgunta . ~ d bi b P. acu 1a, cu"t PI-
~ , e lcar onat. . clOare e vara e m
A A
gaura din hartie.
• Rau de eutomobl! - este solutia calda yeti Se poate inveli
important sa nu uitati sa luati la drum putea dansa ~oat~ castronul cu 0
pr~ful .de bicar~onat: Amestecat cu noaptea. plapuma astfel ca
apa, tale great~ ~medlat. • Eliminarea transpiratiei apa din el sa se raceasca mai greu. Se
• Peneritiu !inflamarea cu pu- _ ara: sau m~te d~ antrenamen'tele face tratamentul 7 seri la rand. Este
roi .a del?etului~ - ~~cepeti tratame~- sp:rti~e, e bine sa va stergeti regiu- foarte eficient.
tullIl:~d.lat ce SlI~*tIdur~re p~lsan~. nea axilara cu un tampon de vata m-
Pregatiti 0 solutie de 2 linguri de bi- muiat in solutie de bicarbonat de ELENA JOSAN
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021. 18

r. J

Metoda Jarvis
Uleiul de ricin si,
uleiul de porumb
Uleiul de ricin
Nu poti studia medicina populara
fara sa te lovesti de uleiul de ricin,
care are 0 serie intreaga de aplicatii
In. terapeutica. Nu e yorba de intre-
buintarea lui obisnuita, ca laxativ, ci
de actiunea sa lo~ala asupra 'pielii ~i
tesuturilor,
, lata cateva cazuri incare se apli-
ca extern acest ulei, in scopuri me-
dicinale:
• Tratarea negilor -:-se ung
cu ulei de ricin, seara ~i dimineata,
frecand usor, earn de 20 de ori, pen-
tru ca uleiul sa patrunda in excres-'
centa.
• Ombj/icul nou-nescutu-
lul, atunci ~and se vindeca greu, se
unge cu ulei de ricin.
• Cu ulei de ricin se maseaza
pieptul femeilor pentru sporirea
abundentei de lapte.
• La cop;;; mlci, daca pa-
rul nu (:re~te normal- s~ apli-
ca ulei de 'ricin, de doua ori pe
saptamiina, seara, Inainte de culcare.
Pielea capului se maseaza bine cu
ulei, care ramane asa piina dimineata,
cand se inlatura prin s,amponare. Du-
pa ce se restabileste cresterea norma-
Ia a parului, intretine'rea sanatatii
acestuia poate fi asigurata prin apli-
carea tratamentului 0 data la doua
saptamiini sau 0 data pe luna.
• Uleiul de ricin aplicat
pe gene, inainte de culcare, de trei
ori pe saptiimana, duce la indesirea
lor ~i se le face sa creasca mai lungi.
• Bront/ita - se aplica pe piept
un amestec de doua linguri de ulei de
ricin si 0 lingurita de ulei de tereben-
tina, Se indHzes,'te uleiul de ricin s,ii
se adauga ulei de terebentina. Cu
acest amestec se maseaza putin piep-
tul ~i apoi se acopera cu 0 patura.
Foto: SH,UTTERSTOCK (5)
TERAPII ALTERNATIVE
Daca afectiunea este usoara, trata-
mentul se aplica seara'la culcare;
daca este grava, de trei ori pe zi.
• Hemoroizi externi - un-
gerea lor cu ulei de ricin ii inmoaie
~i astfel se pot retrage.
[;~~i~~~!~~II~
zoasd de pe corp duce, deseori, la
• Picioare obosite - trata- disparitia lor, in intervalul de 1-2
mentul consta in ungerea ~i frecarea luni. Folosit pentru curatirea zonei
picioarelor cu ulei de ricin, seara, la eczematoase, uleiul de porumb in-
culcare, dupa care se pun sosete de latura "solzii", lasand pielea moale ~i
bumbac. In dimineata urrnatoare, supla.
pielea este catifelata ~i, in general, • Combaterea edemului
senzatia de oboseala si durere dis-
pare. lneiu'l de ricin poate fi folosit angio-nervos. Aceasta afectiune
se caracterizeaza prin umflarea su-
m acelasi fel, seara si dirnineata, pen-
, .' , bita a uneia din buze, a unei piirti a
tru inmuierea batiiturilor si calu- A'
surilor, mlaturand durerile. ' fetei sau a fruntii. In aceste cazuri,
ul~iul administr~t oral duce de obicei
la disparitia umflaturii, Se ia 0 lin-
ei de porumb gura de ulei de porumb zilnic, la una
Uleiurile din porumb constituie 0 din mese, sau la toate trei.
bogata sursa de • Afectiuni
acizi. Analiza
ale parului ~i
completa a unuia
ale pielii ca-
din aceste uleiuri,
cu fiecare acid pului - se admi-
calculat pe baza nistreaza ulei de
cantitatii totale porumb de doua
de grasimi, indi- ori pe zi, oral,
ca: acid linolenic dimineata si sea-
- 1,85%, ' acid li- ra, in c~zui cand
. noleic _ 38,24%, parul este fara
acid oleic - 42,78%, acid palmitic- vitalitate ~i nu se pot folosi peria ~i
7,56%, acid stearic - 4,82%, acid ara- pieptenele. Uleiul de porumb re-
hie _ 0,22%, acid lignoceric - urme. stabileste luciul parului si 11 face usor
Uleiul de porumb contribuie substan- de aranjat. De obicei ac~st tratam~nt
tial la schimbarea chimismului inlatura matreata in decurs de 1-2
organismului din alcalin In acid. luni .
Tratamente • Frictionari
, - se incalzeste
,
• "So/zi~ori" ~i granule uleiul ~i se maseaza cu el tot capul.
pe marginile pleoape/or _ 0 Apoi se inIa~oara capul cu un prosop
lingura de ulei de porumb mghitita la care a fost inmuiat in apa fierbinte ~i
stors. Aceasta operatic se repeta de
micul dejun ~i alta la cina, timp de 0 5-6 ori. Dupa aceea, se frictioneaza
luna, readuc de obicei pleoapele la
normal. Tratarea in acelasi fel a capul cu sapun ras, amestecat cu lap-
petelor de eczema uscatd sau sol- te. Parol devine atat de lucios, incat
straluceste.
AS verde=Anu; XVIII, nr. 201, mai 2021. 19
 RETETE DE SLislT
c.
••••••••••
• Saritul unei mese scade
kilogr~mele
FALS
Nu se poate slabi ca Iumea decat
servind trei tnese pe zi. Aceasta re-
partitie a alimentelor permite menti-
nerea cantitatii de zahar in sange,
evita cresterea se- . corpul sfarseste prin
cretiilor de insulina, sin-
gurul hormoncapabil sa
ne ingrase.
• Se slabeste mai
repede ' Plusul de kilograme apare mai
la inceputul
unui regim,
CORECT·
Indiferent .de regi-
mul ales, in prima sap-
tamana se pierd Circa 1-
2 litri de apa. In conti-
nuare, doar ~esutul adi-
pos e "ars" si cum el
este mai u~o; decM apa, rezultatul, pe
cantar, e mai putin spectaculos. Dar
rezultatul dietei e eel mai bine in-
dicat de vesminte. Intr-o luna, putem
linistiti sa ne asteptam la 0 pierdere
de 3-4 em in jurul bustului, de 2-4
em la talie ~i coapse. . Cine face miscare constant ~i
• Sportul te ajuta sa.
siabesti .
CORECT.I FALS
o activitate fizica de eel putin 40
'de minute, de trei ori pe saptamana,
AS verde -Anil/ XVIII, nr. 201, mai 2021.20'
• j
Lupta~cu
kilogramel,e
• Intrebarl
ajuta (daca e practicata timp
mai indelungat) sa eliminam
tesuturile adipoase. In schimb,
~ saptamana de schi sau ciclism
intensiv fabrica muschi, si pe
cantar atarnam mai greu. '
• Nu slabe~ti niciodata
in locul unde vrei
FALS
E'o chestiune de timp ~i de echi-
libru alimentar, Dacainstauram un
regim de foarne sarac in proteine,
vreme de cateva saptamani, slabim :
in jurul pieptului ~i la fa~a. Daca ne
supunem unui regim de cateva luni,
destul de bogat in proteine ~iglucide,
a slabi acolo unde
vrem: pe solduri ~i
coapse.
• Regimul
duce la
oboseaJa
FALS
Daca regimul
contine ~isuficiente
glucide - paste, orez
- pline de energie,
lnu obosim. Daca
nu , corpul umbla la
rezerve1e lui, mai
ales Ia masa musculara ~i celulara.
Atunci te simti obosit.
• Ne ingrasam obligatoriu
odilta cu· verste
FAl.S
apeleaza la odieta bazata pe vegetale
isi mentine silueta din tinerete. Ade-
v'arat, corpul se transforma~ dispar
muschii, se pierde apa ~itesutul gras
creste, dar nu cantarim mai mult de-
cat 1nainte.
,i raspunsurl •
• Trebuie sa bem doi litri
de apa pezi '
CORECT '
Apa ajuta sa slabesti, Lichidul
spala toxinele ~i metabolismul se ac-
celereaza.Apa hidrateaza si ne scapa
de oboseala, Doi litri de ~pa p~ zi e
o cantitate ideala.
• Cafeaua nueste
recomandata in regim
CORECT ,; FALS
Fals, daca bei doar doua cesti pe
zi. Adevarat, daca beiS sau 6. Ca-
feaua antreneaza reactii in lant ale
organismului: eaprovoaca 0 secretie
a adrenalinei, care creste insulina si
astfel ~i grasimile.' ,
• Zaharul ingra~a mai tare'
decat alimentele grase
CORECT" ,FALS,
ales atunci cand mancam dulciuri
"saturate" - prajituri insotite de in-
ghetata, lichior sau sucuri de fructe
ind~lcite. Pentru a putea transforma
acest zahar, organisrnul fabrica apa
in cantitate mar<:, un element greu,
• L ••
•.. ":.'r~,
J
4'
 care se vede imediat pe cantar. 0 in-
ghetata sau 0 salata de fructe nu sunt, CURELEDE Retetecu
insa, periculoase.

• Ne ingra!jam
.-LEG
• Cura de me-
flori'de MAl
re: se consuma de
cand ne lasam de fumat
trei ori. pe· sap- Crema demachianta cu
CORECT tamana doar inere,
Fumatul sporeste cererile calo- MUSCATA
.,
ROSIE J-
· 0 zi intreaga.
rice. Cand 11opresti, corpul stochea- Ingrediente: 70 ml ulei de mdsline
• Cura de cire~e ~i visine: virgin, 10 grame de cearii de albine
z~ rezervele de calorii. Prin urmare, fie in fiecare zi, fie 0 data pe sap-
exista tendinta de a compensa prin tamana, fiira alte alimente. rasa, 15 petale de muscatd rosie, 10
dulciuri sau prin alcool.ldeale pentru picdturi de ulei aromat de muscatd
• Cura de lamiiie: Se incepe (geranium). '
a travers a mai usor aceasta perioada
cu zeama unei lamai pe zi, cres- - Preparare: Puneti ceara latopit in
dificila: acupunctura sau homeo-
cand zilnic consumul cu cate una, untdelemnul de mas- I
patia.
pana ce se ajunge la line, intr-un vas
• Intocuitorti zaharului ziua a zecea, cu 10 asezat pe bait: de._7"'o>![Y';""
ajuta la slabit lamai consurna- aburi. • Puneti
CORECT ,i FALS
Daca vom folosi zaharina in ca-
te sub forma
de limonada,
petalele de m~~cataJ
intr-un recipient de sti-
drulunui regim sarac in calorii, va da cu putina za- cla rezistent la cal-
rezultate. Daca 0 vom adauga in ca- harina, apoi se descreste, pana ce dura si turnati dea-
feaua pe care 0 bem dupa 0 mas a se ajunge din nou la 0 Iamaie pe zi. supra topitura fierbinte
copioasa, nu va avea nici un efect. • Cura -de felina: Elimina de ceara ~i untdelemn. • In- ,
Inlocuitorii zaharului trebuie folositi excesul de apa din tesuturi. Se bea chideti vasul si lasati amestecul sa se
in cadrul unui regim de slabit baz~t 100 g sue dimineata, inainte de infuz~ze vre~e 'd~ trei saptamani.
pe mese hipocalorice. masa. • Scoateti-l afara din recipient, pu-
• Cura de to- , neti-l din nou pe baie de aburi, pana
• Vinul este mai putin mate: Se bea ca- se Incalzeste ~i poate fi strecurat.
caloric decat berea te 0 cana de sue • Lasati-l sa se raceasca, adaugati pi-
FALS de tomate zilnic, caturile de ulei aromat de geranium,
In 'cantitati egale, ambele bauturi dimineata, pe ne- amestecati ~i turnati cornpozitia intr- I
aduc acelasi numar de calorii. Unul mancate. un recipient cu gum larga, ca sa aveti I
prin alcool, celalalt prin zahar. Dar • Cura de varza crude: Se acces usor la crema.
daca te poti limita la dear un pah!ll" consuma 0 zi pe saptamana, flira . Fol~sire: aplicati crema peste fata
de vin, el aduce 62 de calorii. In alte alimente, sub forma de salata machiata, masati-o usor, apoi sterge-
cazul berii, bern, in general, intreaga cu otet sau lamaie ~i putin ulei. ti-va fata cu un tampon de vata inmu-
cutie sau sticla. Adica: 130 calorii ... iat in apa calda. Reinnoiti procedeul,
pana ce pielea ramane perfect curata.
PLANTELE-MEDICINALE Decongestionant cu
o Crusin :- Se ia in fiecare dirnineata un van de cutit .MU'ETEL pentru ochi
de pulbere obtinuta prin fiiramitarea plantei uscate. .' Ingrediente: 10 g flori uscate de
o Osul-iepurelui - Se pun patru linguri rase de musetel, apd minerald cIo-

-..e;=-
planta la un litru de apa rece. Se fierb 30 de minute. Se bea cotitd sau apd de ploaie.
intreaga cantitate de-a lungul unei zile, fractionat. . Preparare: puneti flo-
o Ulm - Se beau trei cani de ceai din' frunze uscate
pe zi. Aceeasi dozare: doua lingurite de planta la 0 cana cloco-
• tita de apa. Frunzele de ulm consumate crude taie pofta de man-
·ti~i "rile de musetelintr-o' cana
turnati deasupra apa cIo-'
cotita, Lasati infuzia sa se
care. raceasca, str~curati-o', apoi
. 0 Soc - Se beau trei cani pe zi, dintr-o infuzie de doua lingurite de ! puneti-o la frigider. ~nmui~ti in solu-
planta la 0 cana de apa clocotita, . . .' ·tia rece bucati de tifon, stoarceti-le
o Papa die - Se beau doua-trei ceaiuri pe zi, dupa mesele usor, apoi aplicati-le pe ochi, timp de
principale. Se pregateste 0 infuzie din doualingurite de planta .20 de minute. Tapotati cu degetele in-
.la 250 m1 apa clocotita, Frunzele tinere de papadie se pot conjurul ochilor, pentru a spori efec-
consuma sub forma de salata, primavara. tul decongestion ant.
o Conceiltrat din plante pentru slabit: 2 lingurite Eject: Musetelul face minuni asu-
de mesteacdn, 1 linguritd soc, 3 lingurite coajd de cru- pm ochilor udillati si obositi. Folositi
sin, Se amesteca toate. Se prepara un decoct cu 0 lingura reteta descrisa in~in'te de a pleca la u~
de amestec la 0 cana de apa clocotita. Se beau trei ceaiuri spectacol, 0 petrecere sau 0 reuniune
pe zi, neindulcite , caldute, ·publica.
, intre mese. Cura tine
'. 0 luna.

Foto: SHUITERSTOCK (5) AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 21

Ingrediente (pentru 18 bu-
cdsi): 125 g unt rece, 250 g fiiinii,
1 prizd de sare, 75 g zahdr pudrd,
2 oud, 1-2 'cutii cu compot de caise
(a 425 ml), 50 g zahdr tos, 1 plic
zahdr vanilat, 150 g branza
de vaci, zahdr pudrd pentru
presdrat deasupra, faina
pentru plansetd, unt pentru
forme, a tepusii de lemn
pentru iruepat aluatul, 1
tavd pentru briose (muffins)
cu 24 de forme,
Mod de preparare:
, >-Setaie untul bucatele
, si , se
amesteca (eu mana sau eu mixerul)
-~-----------------------------
Tam c•.•mascarpone ,i vi,ine
Ingrediente (pentru circa 12
buciiti): 125 gjaina, 100 g unt moa-
le, 1 prizii de sare, 1 gdlbenus, 1 au
intreg , 110 g zahdr, 1 ldmdie, '250
g visine (dintr-un borcan cu com-
pot), 200 g friscd lichida, 75 g
branra de vaci cremoasd, 200 g
Mascarpone, zahdr pudrd pentru
presdrat deasupra, jaina ~i unt
pentru plansetd si forma, linte us-
catd sau boabe de jasole pentru
precopt.
Mod de, preparare:
>- Se framanta un aluat neted
(eu mixerul ~i apoi eu
mana) din faina, 75 g
de unt, sare, 1 gal-
benus ~i 35 g de
zahar, se Inveleste
eu 0 folie de plastic
si se tine 30 de
~inute'la reee.
AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021. 22
NUTRITIE
Deliciidin
aluat fraged
Floricele cu crema de
caise
eu faina, sarea, zaharul pudra
si 1 ou, pana ee se obtine un
aluat fraged. Se inveleste e'u folie
de plastic ~ise tine 15 minute la reee.
>- Se rastoarna eaisele intr-o
strecuratoare ~i se lasa sa se scurga
bine. Se amesteca branza de vaei
eu zaharul tos, zaharulvanilat si
celalalt ou. ' se dau din nou la euptor ~i se mai
>- Se intinde aluatul pe
planseta usor infainata ~i se de-
cupeaza '(cu 0 forma speciala)
18 flori eu diametrul de circa
10 em, adunand mereu resturile
de aluat, Intinzandu-Ie si decu-
pand aIte flori.' , eese, se presara toate eu zahiir pudra.
>- Se ung eu unt forme le de
briose ~i se pun pe ele 9 flori de
. "
>- Se spala lamaia ~i se stoarce
dupa ee s-a ras eoaja. Se topesc
intr-o cratita 25 g de unt, se adauga
coaja-rasa; 50 ml zeama de liimaie
si 75 g de zahar si se amesteca bine.
Se bate oullntr~g ~i se ineorporea-
za, trecandu-l printr-o sita deasa, in
compozitia eu Iamaie, ~i se ames-
teca bine. Se pune pe foe potrivit si
se inclnge, amestecand intruna,
pana ee se ingroasa.tdupa care se
rastoarna erema de lamaie intr-un
eastron si se lasa sa se raceasca.
>- S~ intinde aluatul - pe plan-
seta infainata ~ intr-o foaie drept-
unghiulara de circa 14x38 em. Se
aseaza intr-o forma de tarta unsa eu
unt ~i infainata (de circa 12x36 em)
se ridica si se apasa marginile. Se
inteapa aluatul din loe in loe eu 0
furculita, se acopera ell hartie pen-
tru copt ~i peste hartie se intinde un
branza si
,
aluat, intepandu-le pe fund, din loe
in loe, eu tepusa de lemn. Se dau la
euptorul incins la 180 grade ~i se
lasa sa se coaca 12-13 minute.
,>- Se seoate tava din euptor, se
umplu florile pana la margine eu
compozitia de branza, se aseaza
deasupra cate 0 jumatate de caisa,
eoe circa 10 minute, la aceeasi
temperatura. Se lasa sa se raceasca
~i se scot din forme. Seespala tava,
se sterge, se ung formele dinnou
eu unt si se eoe alte 9 flori, exact la
fel ea cele dinainte. Dupa ee se ra-
I' "-"'"
strat de linte sau boabede fasole.
Se da la cuptorul incins la 180 de
grade ~i se pre-coace circa 30 de
minute. Se indeparteaza hartia ~i
boabele si se mal coace.tarta inca 5
minute, dupa care se lasa sa se ra-
ceasca,
>- Se seurg bine visinele ~i se
bate frisea. Se amesteca branza de
vaei eu 'MasearJ>one ~i se incorpo-
reaza erema de lamaie si frisea ba-
tuta. Se intinde erema peste ~luatul
copt, se presara deasupra visinele
~i deasupra lor zaharul pudra.
 r .

Tarti eu afine,i ''aeoperi,'' de erema
Ingrediente (pentru circa 16
, bucdti): 600 g + 2 linguri faina,
" 325 g zahdr, 125 g unt rece + 250
g unt la temperatura camerei, 5
oud, 450 g afine congelate, 3 lin-
guri gem de afine, 2 lingurite praf
de copt, 150 g smdntdnd groasd, 2
linguri zeamd de ldmdie, 150 g
zahdr pudrd, 400 g brdnzd de vaci
cremoasd (la temperatura camer-
ei), 2 linguri migdale feliate, unt
I, pentru forma.
Mod de preparare:
>- Se framanta 250 g faina,
75 gzahar, 125 g unt rece taiat
bucatele ~i 1 ou pana ce se ob-
tine un aluat neted, adaugand,
eventual, 1-2 linguri de apa
rece. Se unge cu unt 0 tava ro-
tunda (cu pereti detasabili) cu
diametrul de 26 cm, Se intinde
aluatul (circa 2/3 din el) intr-o
foaie rotunda de dimensiunea
tavii si
, se aseaza
, in tava. Restul
de aluat se ruleaza in forma
NUTRITIE
unui sul (0 "furrie") lung, care se ma 250 g de
pune de jur irnprejurul aluatului, .unt la tempera-
ridicandu-l ~i aplatizandu-l cu de- tura carrierei cu
getele. Se inteapa aluatul (pe fund) 250 g de za-.
cu 0 furculita ~i se tine circa 30 de har, se adau-
minute la rece. .' ga 4 oua, unul cate unul, ~i sein-
>- Se amesteca 300 g de afine corporeaza, alternativ, 350 g de
cu 2 linguri de faina, iar 150 g de faina amestecata cu praful de copt,
.afine se amesteca cu gemul. Se da smantana ~i zeama de lamaie. Se
blatulla cuptorul Incins.la 180 gra- incorporeaza afinele amestecate cu
de, se precoace 12-15 minute si se faina, se netezeste la suprafata, se i
Ii'
lasa sa se raceasca. Se freaca spu- da aluatul la cuptor, se coace 45-
......". .1 50 de minute la 180 grade si
se lasa sa se raceasca. '
>- Se rumenesc migdalele .,
feliate fara grasime. Se freaca
spuma 100 g de unt la tempe-' II
ratura camerei cu zaharul
pudra, se adauga branza de
vaci putin cate putin ~i se
scoate aluatul copt din forma.
Se unge cu crema de branza,
., se "orneaza" din loc in loc cu
gemul amestecat cu afine si se
presara cu migdalele ru~e-
nite.

----------~------------------------------------
P~jituri ruseasci ("Petieita'') o ora si un sfert (dupa 45-60 de I,
mmute se acopera cu hartie
Ingrediente (pentru circa 6 oua ~i praful de budinca ~i se pentru copt). Prajitura coapta se .,
16 felii): 300 g fiiind, 400 g za- incorporeaza untul. lasa sa se odihneasca 5-10 mi-
hdr tos, 2 plicuri zahdr vanilat, >- Se intind 600 g de aluat,. nute in cuptorul incins. Dupa ce I,
30 g cacao pudrd, 2 lingurite in forma de cere, pe 0 coala de s-a racit, se pudreaza marginea
rase de praf de copt, 1prizd de hartie pentru copt infainata u~or cu zahar, de jur imprejur.
sare, 550 g unt rece, Z'oud, 1 kg ~i se pune intr-o forma rotunda '
brdnzd de vaci, 2 plicuri praf de unsa ~i infainara (diametrul 26 RODICA DEMIAN
budincd (de vanilie), l linguritd em) cu pereti deta-
zahdr pudrd.fdind ~i unt pentru sabili. Se apasa pe
plansetd si tavd. margini (inalte de 4-5
Mod de preparare: em) ~i se taie surplu-
>- Se amesteca 150 g de za- sul. Se toarna um-
har, 1 plic de zahar vanilat, za- plutura in forma ~i:se
harul tos, pudra de cacao, praful netezeste la suprafata.
de copt ~i sarea ~i se adauga 150 >- Se framanta
g unt taiat bucatele , 1 ou ~i 3 bucatile de aluat ra-
linguri de apa rece. Se framanta mase, se rup bucati
bine, se Inveleste aluatul cu folie (petice), se aplatizea-
de plastic ~i se tine 30 de minute za si se aseaza peste
la rece. . umpluturade branza.
>- Se topesc 400 g de 'untoSe Se da prajitura la cup- 1-
-amesteca branza de vaci, 300 g torul incins la 180
de zahar, 1 plic de zahar vanilat, grade ~i se coace circa 8iI!d ,"'..., •.•...:11h? <:"=' ~~ jj)

AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 23

 DOSAR SENTIMENTAL

Povesti de'la
•marg'inea .paduril
sa fac lanturi din tulpinitele de. erau alese si asezate in cuibare facute
papadii, pe care I$! poti indoi In lazi de lemn, Ouale Ie aduna Buna
fara sa se rupa. Ea mi-a dat pri- de la gainile noastre, dar cateodata
ma oara sa mananc muguri acri- punea cateva oua intr-o co~arguta, ~i
sori de fag, ca sa-mi treaca se- se ducea la prietenele ei, de pe alte
tea, si tot ea m-a invatat sa tin In ulite, ca sa faca "schimb" cu oua
gura muguri aromati de bra'd, ca lua'te de la gainile l~r. "Ca sa se mai
sa nu sirnt oboseala unui drum lung. coloteze la pene ~i gainile noastre",
Margele de tragi Dupa muguri de brad mergeam pe la zicea ea. Seara; se urea pe un scaunel
Pe-atunci, eu ajungeain doar la a sfarsitul lunii Mai. Amestecati cu ~i apropia fiecare ou de lumina
doua tatana a usii de la intrare, ~ima miere de albine, Buna facea din ei becului,l1 privea cumva dintr-o parte
masuram des, sa vad cat am mai simp de iarna, pentru vindecat tusea fiindca numai asa putea zari daca are
crescut. Mama era mai mare ca mine, si raceala. Tot in luna Mai, cam la banu] cu pui la un capat, ceea ce
tata era si mai mare ca mama, dar cea ~ateva saptaman] dupa iesirea oilor insemna ca e un ou "cocosit", adica
mai ma're si mai mare era Buna, la padure, mergeam la stana de pe numai bun de pus sub do~ciL Cand
pentru ca ea le stia pe toate ~i de ea dealul Tisa, dupa cas ~i urda proas- nu era prea sigura de ceea ce vedea
ascultam toti. ~i mie pata. Lua Buna de aca- pe sub coaja oului pe care-I tot In-
tare imi placea sa stau sa 0 paine mare, cule- vartea In lumina becului, ma chema
la Buna, pentru ca ea gea ceapa verde ~i ri- si pe mine, ~i vedeam 0 pata mai
ma Invata tot felul, irni dichi din gradina ~i mai intunecata, cat 0 gamalie mai mare
spunea povesti si , mai punea si-o oiagd de de ac. Cocoseala:
ales, ma ducea In pa- I~ rachiu, pentru ciobani. Deasupra Iazilor cu closte, Buna
durea de langa casa. ' .. Veneau cu noi matusa rastuma cate un cos din n~iele im-
Cateodata, ma lasa sa Onita, sora mai mare a pletite, pentru ca gaina sa nu fie de-
ma joc la marginea ei, Bunii, ~i Reghina - ranjata de cine stie c,e intrusi, adica
dar atunci n-aveam· zisa Dintele , vecina de sa nu-i stea mintea dedit la ouale pe
voie s'1depasesc tufele peste vale, pe care Bu- care le intorcea cu ghearele, din cand
de alun, 'dincolo de na a botezat-o asa, pen- In cand, cu mare mestesug, fara sa le
care ar fi putut aparea, tru ca mai avea un 'sin- sparga. Clostele aveau regim special,
dupa cum zicea Buna, gur dinte In gura. Se erau hranite mai des, ~i cand le lasa
lupi ~i ursi, gata de ""= _ sprijinea In doua bote .Buna sa iasa pe-afara, ca sa se mai
furat prunci ca mine. cand mergea pe ulita, dar In pa-: ,tf', _'i:::at'.
•••• _ """,-,I~ Iii tt ,

Cand veneau zilele de primavara dure parca invia, zbura pe deasu-

calda, mergeam dupa leurda ~i dupa pra cararii. Cata vreme ele poves-
macrisul-cucului, care are 0 floricica teau de-ale lor, eu Imi faceam
alba sf acrisoara. Leurda crestea si In singura povesti cu ursi ~i vulpi, cu
gradina noastra, langii trunchiul ~nui pitici ascunsi in scorburile copa-
cires paduret, dar aceea din padure cilor batrani, culegeam ~i man-
era mai frageda ~i mai iute la gust. cam macris si-mi faceam margele
Dupa vremea leurdei, venea anotim- de fragi. C~ poate face altceva un
pul fragutelor. Erau pline poienile, prune In padure, in luna Mai?
mai ales acolo unde soarele scapa
printre crengile copacilor. M-a inva-
tat Buna sa-mi fac margele din fragi, . Vremea clostelor ,
culegeam un fir mai lung de iarba sau cupui
de pipirig, pe care insiramfragute, in fiecare primavara, Buna
apoi mi Ie legam la gat, daca iarba mea punea closte. Trei sau patru
era mai lunga, sau la mana, daca era gaini, dintre cele mai cuminti, din
mai scurta. Tot Buna mi-a ararat cum acelea carenu-si mancau ouale ,

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .24

. ..1

dezmorteasca, ma trimitea sa acopar
ouale eu cate un petee din diftina, sa
le tina ealde pana se intorceau gai-
nile. Tot felul de intamplari am avut
de-a lungul anilor cu clostele Bunii.
Unele mi-au sarit in (e~p, cand am
vrut sa ma joe eu puiutii proaspat
iesiti din ou, altele, dimpotriva, Isi
pa'rliseau puii earn des si ma trans-
formam eu in mama de' oeazie, In-
calzindu-i In palme, mai ales cand
vremea era mai reee. Suflam deasu-
pra lor aer eald si ei se uitau mirati la
mine, eu ochisorii lor rotunzi ea
boabele de piper. Imi amintese eu
cata bueurie asteptam iesirea lor din
oua. Cand Bu~a aseza gkina pe cui-
bar, ma punea sa-mi aleg un ou pe
care Irrii seria numele cu creioh chi-
mie. Ziua In care iesea din ou puiul
meu era 0 sarbatoare. Asteptam mai
Intai sa i se zvinte puful ~i abia apoi
puteam sa-I iau de langa closca ~i sa
ma uit la el de aproape. II ingrijeam
apoi toata vara. Intr-un an, puiul pe
care mi l-am ales m-a insotit peste
tot, prin toata ograda, pe unde ma
jucam, "Tili eu puiul!", striga dupa
mine veeinul Feri, cand treeea eu ea-
prele dimineata ~i seara pe la poarta
noastra.
Dupa cemai eresteau puii si Buna
Ie dadea drumul prin curte, trebuia
sa-i pazesc, sa nu-i fure uliul sau vreo
mata flaman- .
zit~. Oliul se
ascundea In
pomii care
Ineonjurau
curtea, era
usor pentru
el sa-~i ga-
seasca as-
cunzis bun
de unde sa
p ande asc a.
Matele veneau tiptil pe dupa garduri
~i se furisau cat mai aproape de loeul
In care' era closea. 0 vreme eram
numai ochi si ~rechi, asa cum imi
spunea Bun~ sa fiu, dar' uneori lmi
mai uitam misia. Vreo doi ani, de
mare ajutor mi-a fost 0 closca vitea-
za, care nu se temea sa ataee matele
~i care s-a batut ehiar eu un uliu
coborat ea 0 sageata peste un pui.
Desi eram la doi pasi de closca, uliul
tot ~ atacat, cred ca' era fla~and tare
sau 0 fi avut ~i el pui de hranit. N-a
reusit sa-~i duca opera la sfarsit pen-
tru ca gaina a fost mai apriga decat el
DOSAR SENTIMENTAL
si I-a clontanit bine. Dupa intam-
plarea aceasta, tata a facut un tare
special pentru pui, pe care I-a In-
conjurat peste tot, ehiar ~i pe dea-
supra, eu plasa, asa ca s-a incheiat
pentru totdeauna slujba mea de pa- ~~~
zitoare de pui. ~
Croitorul batalionului
Uncheasul Andris era [rate cu
Buna. Loeuia la Baia Mare, si cand
incepea primavara calda, adi~a asa,
earn pe la sfarsitul lui Mai, venea la
noi, la munte, unde aerul i se parea
"mai tare ~i mai eurat". Spre deose-
bire de uneheasul Vasalie, altfrate al
bunicii, care era lnalt, serios tare,
subtire si isi purta parul albeu carare
pe-o parte: uncheasul Andris era mai
mie de statura, mai rotunjor ~i gra-
sulin, aproape chel, ~i tare bine dis-
pus mereu. Timp de ca!iva ani, am
treeut mai usor verile eu povestile lui
~i am stat rnai mult pe-acasa, de dra-
gullor. Nu stiu daca ceea ee povestea
chiar s-a intamplat In realitate,sau
doar inventa, de dragul meu ~i al ve-
risorilor mei, care veneau si ei sa-I
a;culte. Uncheasul era croitor, me-
seria a Invatat-o'in armata, el fiind
eroitorul batalionului. Cat statea ve-
rile la Buna, eroia ~i eosea pentru toti
vecinii. Era specialist mai ales In
haine barbate~ti, ~i se pricepea sa le
modifiee, sa
adauge cate 0
petica, sa In-
capa mai bine
burta, sa lun-
geasca mane-
cile, dacas-au
ros, ori sa Ie
seurteze, daca
din haina unui
frate mai ma-
re eroia un
ciibat ori lecrut pentru unul mai mie.
Croitorie pentru amarati facea un-
cheasul, In verile aeelea in care venea·
la B~na. Luera "pe de-a gratisu, In
cinste", adica fiira sa ia bani. Multu-
mirea lui cea mare era sa aiba mereu
oameni pe langa el, care sa-i aseulte
si sa-i creada povestile. Minciuni
fnjZorite, cum Ie zicea Buna, care
dadea din mana intr-o lature cand II
auzea povestind, ~ipleca de aeolo, ca
sa nu aseulte aceeasi poveste repetata
de zeci de ori.
Pe primulloc au stat mereu amin-
tirile lui din primul razboi mondial,
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .25
in care a ajuns prin Galitia, Ungaria,
Austria, ~i pana prin Italia. "Amfost
la Karst, Isonzo, Piave, Dolomitii ...
", i~i incepea povestea uncheasul, ~i
noi saream eu gura ~i-l incuream
zicand "Dolomitii-Adormitii" si ra-
deam toti, Noi, pruucii. er;m a'seul':
tatoriide baza ai povestilor lui, pe
care Ie presara eu poezele, euvinte
straine si cantecein mai muIte limbi,
pe care: dupa cUm ne-a spus, Ie Inva-
v= "la marea perfectiune" in anii
de razboi. N-avea cine sa-i eontro-
leze "perfectiunea" , eu care Ii uimea
~i pe ascultatorii de-o seama cu el,
care se strangeau, seara de seara, In
tamatul Bunii, sa-I asculte.
N~ mai facea uncheasul cate 0
bueurie, de cum.isi instala masina de
eusut In bucataria'de vara, unde Buna
Ii pregatea din timp tot felul de ca-
pete de panzeturi inflorate, taiate din
bluze si camasi mai veehi, ori din ro-
ehii p~ care ;"U Ie mai purta. Un-
eheasul eroia din ele, cu 0 rabdare
mare~ta, pantaloni scurti, bufanti si
eu bretele, care se chernau ~pdh;-
zeni. Toti verisorii capatam In dar de
la uneh~asul ~eeasta adevarata uni-
forma de vreme calda. lar ill vara In
cafe a adaugat un buzunar illcapator
la spilhozenii mei, am fost de-a drep-
tul fericita. Aveam unde aduna pietri-
eele, lemnisoare, seminte, frunze de
toate felurile, adevarate semne de
inceput de vara.
OTILIA
. ,
TEPOSU
Desene de MARTTA WENDEUN '-
 CREDINTA 51 SANATATE
I' , "
Martorele invierii -

Mironositele
,
• Sunt primele martore ale lui Hristos inviat. Fe-
meile care s-au dus sa-I Imbalsameze !jii au gasit
mormantul gol, pazit de un inger. Biserica orto-
doxa le-a inchinat a treia dumlnlca dupa Paste .;
Duminica Femeilor Mironosite, •
,

uimire, §i nimdnui nimic n-au spus, lisus inainte de patimire, Ortodoxia··

cdci se temeau." Sfanta Scriptura a nu a vazut-o insa niciodata asa, pe
Noului Legamant a retinut numele a Maria Magdalena. Dimpotriva, a
~apte dintre ele: Maria Magdalena, cinstit-o numind-o "locctooroxoc",
Maria, mama lui Iacov ~i a lui Iosif adica "intocmai ca" sau "egala cu
sau Iosie, Maria lui Cleopa, Ioana, apostolii ."
vreii, popor al Orientului ~ial sotia lui Huza, Salomeea, Suzana si "Maria s-a nascut si a crescut la
E caldurilor istovitoare, aveau cele doud surori ale lui Lazar, Marta Magdala, un orasel de pe malul Marii
un obicei: dupa moarte, spalau trupul ~i Maria. Traditia a adaugat la aceas- Galileei, intr-o familie nobila, Nu
celui trecut in lumea de dincolo, iar ta lista ~i numele Veronicdi, cea care stim prin ce imprejurare a ajuns sa
apoi 11ungeau cu mir, un untdelemn i-a sters fata insangerata lui lisus. sufere cumplit de pe urma duhurilor
inmiresmat, iar lafinal 11inveleau Pentru ca spatiul riu imi permite, voi rele. Atunci, ca si acum; cei posedati
mtr-un giulgiu ~i 11asezau tn mor- trece, pe scurt, doar prin viata apatru nu aveau alta n'adejde decat milos-
mant, lisus a murit tivirea cerului. Traditia
vineri dupa-amiaza, nu ne spune cat ~i cum a
injurul orei 3. Urma patimit Maria Magdale-
sabbatul, care ince- na pana sa 11intalneasca
pea de seara, ziua de pe Hristos, dar stim ca el
odihna cand nu era i-a alungat cei ' ~apte
ingaduit sa mergi diavoli care 0 ehinuiau.
nicaieri, in afara de Din clipa izbavirii, Ma-
sinagoga. Astfel in- ria l-a urmat tot timpul
cat randuiala ungerii pe lisus, impreuna cu
cu mir a fost lasata pentru prima zi dintre niironosite. Ele au fost foarte celelalte femei care ii erau ucenice.
lucratoare a saptamanii, pe care noi apropiate de Iisus, unele chiar inru- A fost cu Invatatorul pana pe Gol-
o numim, astazi, duminica, In acea dite cu Mantuitorul, prin dreptul gota, iar eu cred ca acolo, pe.varful
zi, "pe cand rasarea soarele", preci- losif, care inainte de a se fi logodit cu acelui deal blestemat, ucenica din
zeaza evanghelia, un grup de femei Fecioara Maria, a fost ~ .. . _~ Magdala 'ii va fi 'n-

soldatii romani. Cand s-au apropiat,

~. C... .
inimoase s-a indreptat catre mor- casatorit, a avut copii ~.I.""lfuJ~"I""'~.''''''d~. gropat ,~i ea 0 parte
mantul lui lisus, care era pazit de ~i a ramas vaduv. din viata, Poate ca de I --..'"
aceea nici nu l-a recu-
au vazut, uimite, piatra priivalitil de Maria noscut la inceput pe
pe gura mormantului, ~i inauntru, pe lisus eel Inviat. Doar
Magdalena cand Domnul i-a spus
lespedea pe care ar fi trebuit sa fie In Apus, dintr-o
trupul mort al lui lisus, "in partea pe nume, Maria i-a
eroare, Maria Magda-
dreapta", noteaza foarte atent Sfantul . cazut la picioare ~i a
lena a fost asimilata
Evanghelist Marcu, un tanar straniu, rostit un singur cu-
unei alte femei, 'pur-
imbracat in-haine albe. Femeile s-au vant: "Rabuni!" (In-
tand acelasi nume, 0
speriat. "Nu vd tnspdimantatil", le-a vatatorulet)". A fost
Marie pe care evan-
spus tanarul. "Iis us a tnviat! Nu este primul cuvant rostit
ghe1iile 0 numesc
aid. Mergeti §i spuneti ucenicilor Lui de un om in fata lui
"pacatoasa", poate 0
§i lui Petru." Sfantul Evanghe1ist Hristos eel ridi~~t din
prostituata, care, po-
Marcu mai noteaza ca femeile miro- morti. Nebuna de fe-
caindu-se, a spalat eu
nosite "iesind, au fugit de la mor- ricir~, Magdalena a'
mir picioarele. lui t rz II alergat Ia. apostoli.
mdnt, ca erau cuprinse de fried si de
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021.26

..l
 r .

CREDINTA SI SANATATE
N-au crezut-o, pana cand Domnul nu raspuns iubirii ~i i-a tamaduit baiatul, Ei nadajduiau ea Domnul ii va alun-
a venit la ei.Jntrand prin usile incu- Dragostea Ioanei pentru Iisus Naza- ga in ee1e din urma pe romani, ea va
iate. Dupa pogorarea Duhuiui Sfant, . rineanul ~i pretuirea pe care i-a ara- fi inscaunat ca Rege al Tarii Sfinte,
Maria din Magdala l-a ajutat pe Sfan- tat-o Botezatorului acestuia au stiirnit iar apoi va domni peste lumea toata.
tul loan Evanghelistul in raspandirea In ce1e din urma mania lui Irod, silin- Ce va fi insemnat pentru aceasta na-
cuvantului Domnului. h biserica du-i sotul sa 0 repudieze. Atunci Ioa- dejde trupeasca Rastignirea ~i Moar-
este sarbatorita atat in Duminiea Mi- na s-a alaturat femeilor care-l urmau tea Ce1ui pe care 11 visau ca imparat
ronositelor, cat ~i in data de 22 iulie. pe Hristos pretutindeni' ~i i-a fost
h
al lumii nu e greusa banuim. Dez-
alaturi pana inmoarte ~i Inviere. Bi- nadejdea Salomeei va fi fost teribila,
Maria lui Cleopa serica a praznuieste pe Sfiinta Ioana dupa ce Iisus din Nazareth, nepotul
Istoricul Eusebiu de Cezareea lui Huza atat in Duminica.Mirono- ei vitreg si, totodata, nadejdea ei aici,
consemneaza in secolul al IV-lea sitelor, cat ~i pe 27 iunie. pe pamant, a murit rastignit intre doi
marturia cronicarului Hegesippus, erirninali. Din toate dorurile lumesti
care in anul 180, I-a intalnit pe un Salomeea a scapat-o tnsa Invie:rea Domnul~i.
stranepot al lui Iuda, fiul lui Iosif ~i Sfiinta Salomeea este foarte cu- Dupa Pogorarea Duhului Sfant, Sa-
frate vitreg allui Hristos. Acest stra- noscuta in biserica, pentru ca a fost lomeeaa propovaduit cu indrazneala
nepot i-a dezvaluit lui Hegesippus ca fiica dreptului Iosif, logodnicul Fe- evanghelia ~i a fost condamnata,
Maria fusese sotia lui Cleopa, fratele cioarei Maria si, totodata, mama a impreuna cu Maria lui Cleopa, sa fie
mai mic al dreptului Iosif. Asadar, doi mari apostoli - loan ~i Iacov. suita pe 0 barca ~i apoi lasata in voia
Sfanta Mironosita Maria lui ~ , valurilor. A trecut la Domnul
Cleopa a fost, dupa datele in Provence si este sarbatorita
traditiei, rnatu~a vitrega a atat in Du{uinica Miron~-
Mantuitorului. Si , tot traditia
, sitelor, cat ~i pe 3 august.
a consemnat ca, propova-
duindu-l pe Hristos dupa Rugaciune catre
Inviere, ea a fost pedepsita
de iudei, impreuna eu Sfanta
.
femeile mironosite
"0, Sfintelor femei miro-
,
Mironosita Salomeea, sa fie nosite, cele ce v-ati ardtat
urcata cu sila intr-o barca si vase pline de mirul darurilor
lasata apoi in voia valurilo~. Cuvdntului, cu picdturile ru-
Dumnezeu le-a purtat insa gdciunilor voastre cura1i1i si
de grija ~i au ajuns eu bine mintea noastrd de gdndurile
in Provence, in Franta de as- cele desarte §i ca intr-o carte
tazi. Acolo ,. eele doua s-a scrieti cu condeiul Duhului §i
stabilit pe oinsula, la gura
Ronului, raspandind vestea stant cu voia Tatdlui taina lnvierii
Intalnirea mlronosttelor eu ingerul din mormantul
Fiului. Cu adevdrat ati biruit
cea buna a Invierii Dom- toatd frica §i avdnd picioarele
nului pana la moarte. Maria voastre tnfrumusetate cu ari-
. lui Cleopa este praznuita de pile Duhului asi alergat cdtre
biserica atat in Duminica Cel Ce ddruieste celor ce-L
Mironositelor, cat ~i pe 23 iubesc pe El zborul serafi-
maio milor ca so. sldveascd pe
Pdrintele luminilor. Prin voi
loana lui Huza s-a luminat toatd ceata Apos-
Traditia spune ca Ioana a tolilor §i prin ei pdnd la mar-
fost 0 femeie de neam nobil, ginile lumii S-a descoperit
casatorita cu Huza, un dem- Cel Neviizut, Deci, si noifiind
nitar de la curtea regelui pdrtasi tainei invierii lui
Irod. ~i tot traditia ne spune Hristos va rugdm pe voi so.
ca, atunci cand Sfiintul loan cereti Stdptinului so. dea la 0
Botezatorul a fost intemni- parte piatra rauta!ii de la
tat, ea merge a la el in celula mormdntul inimii noastre, ca
si ii asculta sfaturile. Tot ?~.{"."'_: so. rdsard eel Ce impreund cu
ioana este eea care a pastrat , ---'--'-7"'--:----:---~ Care ne-am ingropat prin Bo-
cu cinste capul Proorocului, dupa ce Evangh~lia ne aduce arninte de ea ~i tez §i so. umple de bucurie sufletele
Botezatorul Domnului a fost execu- de cererea pe care i-a adresat-o lui noastre, ddruindu-ne iertare, po-,
tat. Credinta aceasta fierbinte in Iisus - ca cei doi fii ai ei sa stea de-a cain1a §i vestea minunatd a mdntui-
Dumnezeu ~ facut-o sa alerge ~i la dreapta ~i de-a stanga lui Hristos, rii",
Iisus, care facea minuni prin satele cand va fi saajunga pe tronullui Is-
Galileei, rugandu-l sa-i vindece copi- rael. De credinta aceasta a Salomeei CRISTIAN CURTE
lul aflat pe moarte. Iar Hristos i-a nu era strain nici unul dintre apostoli.

AS verde -Anul XVIfI, nr. 201, mai 2021.27

FORMA MAXIMA

Sapte pasi catre

, bucu'rie
, • Miscarea
, fizic8' ".
• Suntem in luna Mai, poarta de trecere catra vara.
Va simtiti·pregatiti sa pornltl la drum? Din cate solutii
exlsta, noi va propunem MI~CAREA.Va scapa de obse-
sia
.
pandemlelsl va otera retetabucuriei petermen
.
lung·

o Sport,dar n•.•cu @ Fiecare, cu sportul 8 Sa ne descoperim

batul
, ' lui trupul
Gimnastica, aerobic, jogging ... Unii oameni au nevoie sa se • Sportul nu trebuie sa rimeze
Se practica pentru di "fac bine" ; dar infrunte In sport, sa se deplaseze, cu performanta. EI poate fi practicat
in maratonul vietii altii cauta jocurile colective si con- intr-o maniera mai hedonista. Aler-
noastre cotidiene, vivialitatea, altora Ie place' sa fie gari impreuna cu prietenii, plimbari
ele devin repede un singuri. Fiecare trebuie+sa-si ga- pre1ungite, dans.:. totatatea ocazii
.stres suplimentar. ~i seasca cea mai buna forma de de intalnire si de comunicare .
atunci, sunt abandonate ~i exprimare prin sport. Dar eel mai ' • Miscarea fizica ne permite sa
'incep remuscarile. Ce e de important este sa reabilitam misca- ne descoperim trupul, sa ne cream
facut? Sa ne inscriem la un rea in viata noastra cotidia- 0 mai mare intimitate cu el, sa-I
club de gimnastica? Sa na. Ca"o igiena de viata iubim, pe masura ce miscarea da
mergem in week-endpe ' elementara. Ca un rezultate. Sportul da mcredere in
un teren de baschet? Sa reflex, pur ~i sim- sine, te face sa mergi pe strada' cu
jucam tenis sau sa ridi- plu. Nu e cazul sa capul sus, Iti confera un sentiment
earn greutati? E'minunat regretam timpurile in de eliberare.
daca aveti chef si timp care scot~am ap~ din 0 Mersulpe jos
pentru asta, dar expertii put cu galeata Sl ne A' •

I I' v C" Mersul III aer liber este eel mal

v
au ajuns hi concluzia ca 0 activitate crapam emne e pentru 10C Cl sa ne .. .
. I A .' putermc remediu natural antIstres.
fizica de doar 30 de minute pe zi ump Iem viata cat mal mu t cu S·' ., . d v .
. D "ld V v 1 0 acnvitate visata
.' e ton nespor-
(facuta 0 singura data sau in etape) miscare. e pI a sa mergem pe JOS '... '
, v v 'v : trvu. Dar pentru a avea un efect
e suficienta pentru a ne intretine dupa c~mparatun ",.:f-i .. ",' , ..".·,;'.i;-': ;•. ;;-,,~,;.r'};A?"}~/~'~i. f",:.-j;;i"i''Wf'h~~:{;.
forma si starea de bine. sau chiar la ser- ':'.~;.'t:$o.' .'''$''\<; N.: ,. :-'g'" ...,,, :~" ,.:~: ',."':".' ~.,,-~,,
", '.
VICIU sa renun-
•• t:. .,,;t.,.
. ~·i"'-.
'.~""v : , ,'-c"'"·.,.A,
""": =:;;:-. ~::·-·~:j~,g:<"'l•."t?'&;;..-m'?MiI:':"';
Excesul de efort omoara , r- "'''''!--'' -~ ~~-~.!--,.:~-,~.;" .....,~,--"

efortul tam cat se poate

Nu e deloc nevoie sa ne epui- de des la lift, ~a
zam facand sport, sau sa facem fe- dam cu aspira-
bra musculara. Pentru a beneficia torul, sa lustruim
de faimoasele endorfine e suficient podele1e cu picio-
sa mergem pe jos, sa inotam, sa rul, sa ne aplecam
pedalam sau saalergam, antrenand spatele cat mai
60% din capacitatile cardiovas- _des... A~a se
culare. Reteta e simpla: sa poti vor- explica, probabil,
bi In timp ce te misti, fara a gMili. cum unii oameni
Cel mai bun sport? E eel pe care II pot sa mai alerge
practici fara efort. Care-ti place. la 90 de ani ... Ba '"
Daca efortul este prea mare, forma chiar sa participe
fizica slabeste, si odata cu ea, pla- la maratoane.
cerea ~i buc~a:
AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 28
 FORMA MAXIMA
benefic asupra sanatiipi, ea trebuie in 20 de minute, cu
sa fie regulata, masurata ~i placuta pas sustinut. Adau-
pentru organism. Idealul? Cinci gand ~i intorsul pe
kilometri pe zi. Mergand cu un ritm jos, avem deja 40
sustinut, pot fi parcursi uitr-o ora. de minute bune de
Nu este insa 0 norma obligatorie. E exercitiu fizic. ~i I~~"'"
suficient sa ne plimbam 0 ora in mai este un avantaj:
fiecare zi si vorn resimti imediat mersul de unul sin-
binefaceril~. ' gur, pe jos, favo-
Cu conditia sa mergem cu un rizeaza meditatia
pas sustinutctoti mp~chii corpului activa, amanunt~le
sunt pusi la treaba. Incet-incet, res- dispar ~i gandurile
-piratia se elibereaza, se mobilizeaza se esentializeaza,
plamanii superiori (care sorneaza mai ales.in vacanta,
cand suntem stresati), tensiunea fi- pe malul marii, pe L..... ~_.JI

zica ~i psihica dispare, celulele sunt munte sau pe poteci de padure. antidot fata de stres. Cantand in fie-
mai bine oxigenate, circulatia san-' Exista ~i un sentiment de libertate, care dimi~eata, putin cate putin, se .
gelui se amelioreaza, evacuarea de- cand strabati un oras pe jos, ob- . ameli~reazi si elocin~, vor-
seurilor metabolice se accelereaza, servand viata din jurul tau. bim mai convingator, cu un
muschii si articulatiile devin mai Miscarile sunt ample, ges- timbru potrivit si un ritm
suple. M~rsul elibereaza ~i gandi- turile Iargi, mainile libere corect. Pentru a;ta, e sufi-'
rea, care devine mai pozitiva, mai ca niste aripi. cient sa stam in picioare,
creatoare. . tinandu-le usor inde-
6 Plamanilor ,partate, iar spatele drept.
8 Pas de paS Se incepe cu destinderea
Ie place maxilarelor (prin stram-
,Sa pornesti singur sau in grup pe
poteci de vacanta e 0 adevarata pla- cantatul baturi), apoi se fac vo-
Cantatul destinde calize emitand sunete,
cere. lata programul ce trebuie ur-
corzile vocale: cei doi pentru a sf3.r~i prin a
mat, pentru a profita cu adevarat.
canta melodiile prefe-
• Nu vii supraestimatijortele. rnici muschi orizontali
Alegeti- un traseu potrivit cu ~on- care fo~eaza un v, ate, fara sa ne sinchi-
ditia dvs. fizica. Pentru inceput, nu deasupra marului lui j sim daca sunt corecte.
Adam. Cand respi- _ Important este sa .ne
depa~ili un parcurs de 3-4 ore. ~ faca placere. Cantatul
• Imbriicati-vd confortabil, cu ram, ei se despart ~i se retrag
pantofi de sport care. sa va spre spate. Cand vorbim sau ,este 0 miscare benefica, nu spor-
------ cantam, ei se aduna si la- tiva, dar care induce aceeasi stare
mentina glezna stransa,
sa sa treaca unfirlsor de bine, intarindu-ne, in plus, sana-
dar ceva mai inalti de-
cat ea, pentm' ca subtire de aer, care ii tatea. Multe boli deplamani se vin-
. face sa vibreze, deca astazi cantand. (Un subiect
peste zi picioarele
pentru a emite un pentru.un alt articol.)
se umfla.
• Befi regulat sunet. Cu cat mus-
apii sau bduturi chii suntmai micL Hormonii care.
cu atat sunetul :e
naturale, pentru ca,
mergand, te deshi- mai subtire. ~i in-
produc bucurie
vers, cu cat sunt mai • La capatul a 15-20 de minute
dratezi repede ..In-
grosi, sunetul este de efort sustinut, corpul nostru pro-
cercati sa tineti un
mai gray. Gratie duce faimoasele beta-endorfine, mo-
ritm ~eguI~t. Mer-
cantatului, ei se d~z- leculele placerii, care au un.efect eu-
suI, cand repede,
volta, devin mai puternici. forizant ~i analgezic extrem de puter-
cand incet, oboseste. nic. Sportul are efecte notabile si
Cantatul este totodata un mijloc
forrnidabil de expresie, care regene- asupra depresiilor. '
C3 Si, mintea face reaza corpul si mentalul. Toti co- • Se ~tie cii atunci cand este prac-
Sport . ristii stiu: dupa 0 repetitie sau 0
ticata in mod regulat, miscarea fizica
stimuleaza mecanismul natural al bu-
Toate ocaziile sunt potrivite partida de cantat, se simt mai des-
curiei. Din cauza asta, persoanele ac-
pentru a-ti utiliza picioarele, cand tinsi, in plina forma. Obligandu-ne -tive sunt mult mai des vesele si echi-
traseul nu este prea lung: 1,5 kilo- sa practicam 0 respiratie ventrala, librate decat restul muritorilo;.
metri este distanta limita, pentru ca sa sustinem sunetele prin suflu
sa nu trebuiasca sa iei un metrou cantatu'l oxigeneaza intreg organis~
sau un troleibuz. Un traseu parcurs mul ~i actioneaza ca un veritabil RODICA DEMIAN

Foto: SHUTTERSTOCK AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .29
 FORMA MAXIMA

,apte p~,~catre
bucune
iscarea
, fizica •
• Suntem in luna Mai, poarta de trecere catre vara,
Va simtiti· pregatiti sa pornltl la drum? Din cate solutll
exlsta, noi va propunem MI~CAREA. Va scapa de obse-
sia pandemiei ~i va ofera reteta bucuriei pe .termEm lung •

o Sport, dar ~u ell *9Fiecare, eu sportul 49Sa ne deseoperim

ba~ul
Gimnastica, aerobic, jogging ...
Se practica pentru ca "fac bine" ; dar
in maratonul vietii ~ altii cauta jocurile colective si con-
noastre cotidiene, ~4
ele devin repede un
stres suplimentar. ~i
atunci, sunt abandon ate ~i
incep remuscarile. Ce e de
facut? Sa ne inscriem la un
club de gimnastica? Sa
mergem in week-end pe '
un teren de baschet? Sa
jucam tenis sau sa ridi-
earn greutati? E minunat
daca aveti chef si timp
.pentru asta, dar expertii
lui trupul
Unii oameni au nevoie sa se
infrunte in sport, sa se deplaseze,
vivialitatea, altora le place' sa fie
singuri. Fiecare trebuie sa-~i ga~
seasca cea mai buna forma de
exprimare prin sport. Dar eel mai .'
important este sa reabilitlim misca-
rea in viata noastra cotidia-
na. Ca 0 igiena de viafa
elementara. Ca un
reflex, pur ~i sim-
plu. Nu e cazul sa
regretlim timpurile in
care scot:am ap~ din
put cu galeata Sl ne
• Sportul nu trebuie sa rimeze
cu performanta. El poate fi practicat
mtr-o maniera mai hedonista. Aler-
gari Impreuna cu prietenii, plimbari
prelungite, dans ... tot atatea ocazii
de intalnire si de comunicare.
• Miscarea fizica ne permite sa
ne descoperim trupul, sa ne cream
0 mai mare intimitate cu el, .sa-l
iubim, pe masura ce miscarea da
rezultate. Sportul da incredere in
sine, te face sa mergi pe strada' cu
capul sus, ifi confera un sentiment
de eliberare.
0 Mersul pe jos
A' •

~ I I' C" ~ Mersul 10 aer Iiber este eel mal

au ajuns hi conc1uzia ca 0 activitate crap am emne e pentru lOC Clsa ne .. .
. A .' I putermc remediu natural antistres.
fizica de doar 30 de minute pe zi ump 1em viata cat mm mu t cu S· . .. . ~d .
. D "ld~ ~ ..' 1 0 actrvit ate visata e toti nespor-
(facuta 0 singura data sau in etape)
e suficienta pentru a ne intretine
forma ~i starea de bine.
Excesul de efort omoara
efortul
~~~:~~~~P~:~I~
rruscare , e P'I a sa mergem pe JOs
,~ ~ .~ :

~f:.:'~&\jJ~J:":;;~=;:~:~
~am cat se poate
f·;~~'}~~;·~~
•.
'.. . . ,
tlVll. Dar pentru a avea un efect

Nu e deloc nevoie sa ne epui- de des la lift, ~a

zlim facand sport, sau sa facem fe- dam cu aspira- ~
bra musculara, Pentru a beneficia torul, sa lustruim
de faimoasele endorfine e suficient podelele cu picio-
sa mergem pe jos, sa inotam, sa rul, sa ne aplecam
pedalam sau saalergam, antrenand spatele cat mai
60% din capacitatile cardiovas- des... Asa se
culare. Reteta e simpla: sa pop vor- explica, probabil,
bi in timp ce te rnisti, flira a giifai. cum unii oameni
Cel mai bun sport? E eel pe care 11 pot sa mai alerge
practici flira efort. Care-ti place. la 90 de ani. .. Ba .
Daca efortul este prea mare, forma chiar sa participe
fizica slabeste, si odata cu ea, pla- la maratoane.
cerea si
, buc~ria:
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .28

J
 FORMA MAXIMA
benefic asupra sanatatii, ea trebuie in 20 de minute, cu
sa fie regulata, masurata ~i placuta pas sustinut. Adau-
pentru organism." Idealul? Cinci gand ~i'mtorsul pe
kilometri pe zi. Mergand cu un ritm jos, avem deja 40
sustinut, pot fi pafcur~i lntr-o ora. de minute bune de
Nu este insa 0 norma obligatorie. E exercitiu fizic. ~i
suficient sa ne plimbam 0 ora in mai este un avantaj:
fiecare zi ~i vom, resimti imediat mersul de unul sin-
binefacerile. gur, pe jos, favo-
Cu conditia sa mergem cu un rizeaza meditatia
pas sustinut,toti muschii corpului activa, amanunt~le
sunt pu~i la treaba. Ip.~et-incet, res- dispar ~i gandurile
'piratia se elibereaza, se mobilizeaza se esentializeaza,
plamanii superiori (care someaza mai ales .in vacanta,
cand suntem stresati), tensiunea fi- pe malul marii, pe I II
zica ~i psihica dispare, celule1e sunt munte sau pe potecixle padure. anti dot fatade stres. Cantand In fie-
mai bine oxigenate, circulatia san- Exista si un sentiment de libertate, care dimineatarputin cate putin, se :
gelui se amelioreaza, evacuarea de- cand straba{i un oras pe jos, ob- "" ame1i~reazii si elocinta, vor-
seurilor metabolice se accelereaza, servand viata din jurul tau. bim mai convingator, cu un
muschii si articulatiile devin mai Miscarile sunt ample, ges- timbru potrivit si un ritm
suple. M~rsul elibereaza ~i gandi- turile largi, mainile libere corect. Pentru a;ta; e ~ufi-
rea', care devine mai pozitiva, mai ca niste aripi. . cient sa stam In picioare,
creatoare. tinandu-Ie usor inde-
fI Plamanilor 'partate, iar spatele drept.
o Pas de pas Ie place Se incepe cu destinderea
maxilarelor (prin stram-
,Sa pomesti singur sau in grup pe -
poteci de vacanta e 0 adevarata pla- cantatul baturi), apoi se fac vo-
calize emitand sunete,
cere. lata programul ce trebuie ur- Cantatul destinde
mat, pentru a profita cu adevarat. corzile vocale: cei doi pentru a' sfarsi prin a
• Nu vii supraestinuui fortele. micimuschi orizontali canta melodiile prefe-
Alegeti un traseu potrivit cu ~on- care formeaza un V, rate, fara sa ne sinchi-
ditia dvs. fizica. Pentru inceput, nu deasupra marului lui , sim daca sunt corecte.
depa~ili un parcurs de 3-4 ore. ' Adam. Cand respi-' -.;.;;;;.. Important este sa .ne
~.
• Imbrdcati-vd confortabil, cu ram, ei se despart ~i se retrag faca placere. Cantatul
pantofi de sport care sa va spre spate. Cand vorbim sau este 0 miscare benefica, nu spor-
mentina glezna stransa, cantam, ei se aduna si la- 'tiva, dar care induce aceeasi state
dar ceva mai inalti de- sa sa treaca un firisor de bine, intarindu-ne, In plus, sana-
cat ea, pentru' ca subtire de aer, care Ii tatea. Multe boli deplamani se vin-
peste zi picioarele ' face sa vibreze, deca astazi cantand. (UIi subiect
se umfla. pentru a emite un pentru.un alt articol.)
• Befi regulat sunet. Cu cat mus- r--------------l.
apii sau biiuturi chii suntmai mici, -, Hormonii care
naturale, pentru ca, cu atat sunetul :e . .db· .
mergand, te deshi- "mai subtire. Si in- pro uc ucune
dratezi repede.. In- '\"l!, ~.--"" vers, cu cat su~t mai • La capatul a 15-20 de minute
c~rcati sa tineti un '. "'J.~gr~~i, sunetul es~e 'de efo~ sustinut, corpul 'no.~tru pro-
ntm regulat. Mer- ,mal gray. Grabe duce faimoasele beta-endorfine, mo-
sul, cand repede, , cantatului, ei se d~z- leculele placerii, care au un efect eu-
cand incet, oboseste. volta, devin mai puterriici. f~rizant ~i analgezic extrem de puter-
Cantatul este totodata un mijloc me. Sportul ~reefecte notabile ~i
fo~dabil de e~presie, care regene- asupra dep:es~lor. . A .
Gl Si
, mintea face reaza corpul Sl mentalul. Toti- co- ,,. Se sue ca atunci cand este prac-
Sport ristii ,~tiu: dupa 0 repetitie ~au 0 ti~ataln ~od regu.lat, rniscarea fizica
Toate ocaziile sunt potrivite partida de cantat, se simt mai des- stll~~lea~a mecanismul natural al bu-
pentru a-ti utiliza picioarele, cand tinsi , in plina forma, Obligandu-ne ,:unel. Din cauza ~sta, persoan~le ac-
traseul nu este prea lung: 1,5 kilo- sa practicam 0 respiratie ventrala, 't~ve sunt mAuItmal des ~ese.le ~l echi-
metri este distanta limita, pentru ca sa sustinem sunetele prin suflu, librate decat restulmuritorilor.
sa nu trebuiasca sa iei un metrou cantatul oxigeneaza mtreg organis-
sau un troleibuz. Un traseu parcurs mul ~i actioneaza ca un veritabil RODICA DEMIAN

Foto: SHUTTERSTOCK AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .29
PSIHOLOGIE PRACTleA

-Iubirea de sine
• Daca vrei sa-ti vindeci trupul,
vlndeca-tl, mai ihtai sufletul •
tentei noastre i~i pune amprenta Solutionarea
asupra tuturor laturilor con vie- confliCtelor prin
tuirii umane. Iubirea de sine in-
seamna a te stima pe tine insuti.
iubirea de sine
Para'iubire de sine nu sunt po-
In societatea noastra, multa lume
sibile 0 solutionare autentica a con-
eticheteaza aceasta forma de
flictelor ~i 0 vindecare durabila, in
iubire ca egocentrism sau nar-
special la cei care, datorita mode-
cisism. Insa acest mod de gan-
lelor comportamentale preluate din
dire este depasit. Omul care se
familie, nu pot trill in conformitate
. neglijeaza sufleteste pierde con-
cu eul lor launtric. De exemplu,
= Itactul cu sine, nu mai are 0 lega-
copiii adopta -in general fara sa-~i
U na dintre cele mai frecvente tura indeajuns de stransa cu eul sau
. cauze ale bolilor 0 repre- ~i, de cele mai muIte ori, intampina
zinta lipsa iubirii. Nu doar pentru dificultati in perceperea fireasca,
dea seama - modele relationale de
la mama sau tatal lor, pentru ca mai
tarziu, atunci cand ei in~i~i ajung la
aproapele tau, ci ~i pentru tine. Ea intuitiva, a sentimentelor.
varsta adulta, aceste modele sa Ie
se manifesta, mai ales, prin con- -Iubirea de sine inseamna toto-
provoace tulburari, probleme ~i su-
flicte personale sau .•• data ~i mai multa sti-
ferinta in relatiile cu cei din jur. Ei
. sociale nerezolvate, , I ma ~i responsabi-
nu-si traiesc eul propriu, ci un mo-
prelungite in exces: I litate fata de propria
del preluat inconstient din afara, de
conflicte la locul de : persoana. Nu e yorba
la persoane apropiate. Astfel tncat
munca, conflicte fa- . numai de a te iubi ~i
i~i agreseaza semenii cu reprosuri,
miliale, conflicte sen- 'respecta pe tine
conditii, pretentii ~i acuze, asa cum
timentale. j . msuti,, ci, in acelasi,
au invatat odinioara, in copilarie.
timp, de a-ti respecta
Un panaceu Insa, in ultima instanta, conflictul
organismul in care
exterior cu oamenii din preajma nu
universal sala~luie~ti, pe fie-
este altceva decat 0 lupta cu sine.
Solutia pentru a- care dintre celulele
Iar aceasta poate sta la originea
proape toate conflic- ~ --,I din care se compune
mortii, celulelor. Daca vreti, sa fiti,
tele interumane, in special atunci corpul tau. Lipsa iubirii de sine
sanato~i, daca vreti ca celulele dvs.
cand ele au ajuns sa provoace boli, creeaza un disconfort care se re-
sa fie in forma maxima, feriti-va de
poate fi gasita prin iubirea de sine. percuteaza ~i asupra lor, ~i ele se
conflicte. Incercati sa fiti generosi,
Atitudinea mea interioara, de bu- vor irnbolnavi. Locuim in acelasi
navointa fata de propria persoana, corp. Ce nu ne face bine
se reflecta ~i in exterior, Iubirea nu noua, la nivel sufletesc, nu
va aparea niciodata Intre doi oa- le face nici lor. Vitam
meni ca rezultat al pretentiei. Cel prea des de aceasta uni-
ce n-o gaseste in sine insusi ; ci 0 tate indestructibila care
cauta infrigurat doar intr-un alt om, exista in fiinta numita
nu va accede la 0 implinire pe ter- om. Raul, cand se
men lung ~i va fi condamnat la 0 manifesta, atinge tot.
dezamagire amara. Dezechilibrul se poa-
"Cum suntem fn interior,a~ane te transforma intr-o
manifestdm si fn exterior", actiu- proliferare morbida
nea acestei legi infailibile a exis- a celulelor.

AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 30

 , '

PSIHOLOGIE PRACTICi
toleranti, sa nu va lasati tulburat de
comportamentul celor din jur, dar
nici nu Incercati sa va impuneti cu
duritate opinia, nu va amestecati In
treburile persoanelor apropiate
Efectul vindecator
(copii, parinti, parteneri, frati, so-
cri, vecini etc.).
Cine se iubeste ~i se stimeaza
pe sine poarta mai multa pace In
al iubirii de sine
Ubireaeste 0 parte importanta Banii intdresc iubirea de
suflet, mai multa modestie ~i ar-
monie. Multe lucruri din exterior
! a starii noastre de bine. Da- sine? Ne dau sentimentul capa-
citiitii
torita ei scade, de pilda, riscul boli- , de a ne descurca?
inceteaza sa ne mai deranjeze. Ma- lor cardiovasculare, dormim mai . - Lucrurile materiale nu ne pot
nifestam calm ~iIntelegere fata de bine' si ne simtim mai
spori, pe durata lunga, iubirea de
atitudinile si, deciziile celorlalti., eChilihrati sine. Avantajele dobandite devin tot
sufleteste.
Iar acest comportament conduce r,nai putin importante, eu timpul.
Colaboratoarea revi'~tei
la 0 pace launtrica, dar ~i cu cei- noastre, dr. psihologIubirea de sine are nevoie de moti-
lalti. Oamenii se simt bine In Norica Popa Fischer, vatii interioare, care sunt exc1usiv
explica ce ,inseamna sufletesti. Daca din banii pe care II
apropierea noastra,
concret iubirea de sine ~i cum 0 pu- castigam le vom face parte si altora,
tern exersa. oameni care au nevoie d~ ajutor,
Ce inseamna iubirea - Ce dijeren!ii existii intre iu- iubirea de sine va creste. Genero-
de sine in viap de birea de sine fi fericire? zitatea tntareste aeest sentiment.
- Iubirea de sine este 0 stare - ~i ce ~ol joacii aici recu-
toate zilele temporar stabila, in vreme ce feri- nostinta?
Pentru multi oameni, iubirea de cirea este trecatoare, 0 pereepem
, ,
- Recunostinta altora este 0
sine reprezinta 0 carte cu sapte pe- doar ea pe un moment. Dar, in loc . cheie foarte importanta pentru sen-
ceti. In adevaratul sens al cuvan- sa gonim dupa mo- timeritul iubirii de
tului, iubirea de sine Inseamna: mente repetate de sine. Si are' un
• Sa restabilesti contactul cu fericire, menta sa efect pozitiv nu
tine insuti. Sa nu mai fii un strain "lucram" mai degra- doar asupra su-
In propria casa (adica In propriul ba la propria noastra fletului, ci si asu-
iubire de sine. pra'sanatati{ noas-
corp). Sa fii atent la semnele pe
- Si
, cum anume tre fizice. Exista
care le da ~i sa iei masuri, putem "lucra"? multe experiente
• Sa te accepti afa cum esti, - Important este sfiintifice in aeest
cu tot cu defecte, si sa te ierti pen- sa' pretuim zilnic sens. In plus, recu-
tru greselile comise fn trecut. ceea ce e bun in via- nostinta stimuleaza
• Sa dai atentie sentimentelor !a noastra, Asta cres- relatiile sociale:
tale fi sa actionezi fn virtutea lor. te stima de sine. No- este preferat con-
Sa fii bun cu tine insuti ~i sa-ti re- tand, de pilda, seara, . tactul cu oameni
trei lucruri de care recunoscatori, De
zervi timp pentru tine.
ne-am bucurat in aceea, in cadrul
• [mpaca-te cu tine tnsuti. timpul zilei. Alta psihoterapiilor, se
Problemele ~i conflictele dintr-o varianta: punem di- exerseaza frecvent
relatie i~i pot gasi eel mai bine re- mineata 5 boabe uscate de mazare trairea sentimentului de recunos-
zolvarea dupa ce tu te-ai limpezit, in buzunarul drept al hainei si, de tinta.
ti-ai descoperit eul divin ~i te-ai cate ori ni se Intampla ceva frumos, '- Ce altceva ne mai produce
detasat de modelele conflictuale mutam 0 boaba in buzunarul stang. senzasia de mulfumire?
induse de altii. Dar ~i gandurile pot fi folositoare. - Credinta. Faptul ca 11avem in
Sa ne amintim, de pilda, de 0 si- suflet pe Dumnezeu. Rugaciunea
\
'. Iubirea de sine Hi " daruieste tuatie in care am fost deosebit de este un exercitiu ideal pentru a ne
protectie, siguranta, Incredere in
muitumiti de noi insine si sa atin- incredinta viata Celui de Sus. Doar
sine, te conduce spre implinire ~i
gem instantaneu ~bdo~enul cu cand te iubesti tu pe tine ceri aju-
pace interioara. Iubirea de sine e mana, ca 0 mangaiere usoara. Prin torul, doar atunci cand pui pre! pe
averea noastra cea mai de pret, repetarea acestui gest, se produce 0 viata ta.
"ancora": atingerea abdomenului ne
DINABRAN face sa ne simtim multumiti. RODICA DEMIAN
Foto: SHUTTERSTOCK

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai2021 .31

VIATA iN DOl
.".
/)
'"
f4
Prietenul meu,
copacul
Autoritatea forestierd islandezd
ii mdeamna pe oamenii din intreaga
lume sa mearga in padure si sa im-
bratiseze copacii, drept c~nsolare
intr-o lume devenita atat de saraca
in atin~eri, din cauza coronaviru-
sului. In Hallormsstadtir, cea mai
mare padure a Islandei, padurarii
au croit in mod intention at
carari printre eopaci, dind
la 0 parte zapada, pentru
ea oamenii sa ajunga la ei.
~i urmarile nu au mtarziat.
Canalele sociale au fost
inundate de sute de ima-
gini eu oameni care s-au
dus In padure, sa stranga in brate co-
paci. Ei nu reprezinta niciun perieol
de contaminare.cu virusul ucigas,
imbra*i~rile - pericol
mortal
Dorul de apropiere, atingere ~i
imbratisare este coplesitor, mai ales
in lu~e~ occidentala, ~nde oamenii
. sunt mult mai pregatiti dec~t noi sa
respecte restrictiile impuse de pan-
demie. Felul lor de a fi este mai dis-
tant ca al nostru, nu se ingramadesc
la pupat. Deja de peste un an, oame-
nii se tin fizic departe unii de altii,
pastreaza distanta. 0 strangere de
mana, 0 bataie prietenoasa pe umar,
sarutari pe obraz, 0 irnbratisare din
toata inima au devenit tab~.'Bunicii
nu mai indraznesc sa-~i ia nepotii in
poala .. Pe eea mai buna prietena,
ASverde-AnuIXVII/, nr. 201, mai2021
Puterea atingerii
• Unii prefera copacii subtlr], pe care ii strang mai usor
in brate, altii aleg arborii malestuost, cu radacini puternice
~i scoarta aspra, pe care i~i pun palmele. N~ sunt ultati
nici copacii sframbl sau cu trunchiul ramificat, cei cu
coroana rara sau cu scoarta crapata... •
care sufera din dragoste, 0 putem eial cei care sunt, orieum, singuri:
con sola in eel mai bun eaz de la varstnicii ~i cei care nu au un par-
departare. A treeut deja multa tener de cuplu. 87% dintre partici-
vreme de cand eopiii nu se mai pantii la studiu au marturisit ca si-ar
joaca Impreuna. Oamenii nu se dori'mai multe imbrati~an. Nou~ din
mai Imbrati~eaza niei macar la zece respondenti din intreaga lume
Inmormantari. Pentru miliarde de percep atingerile drept 0 compo-
locuitori ai planetei, a se atinge, a se nenta esentiala a unei vieti implinite
apropia a devenit un pericol de si fericite. ' ,
moarte ..Iar asta, In conditiile in care , Cel mai rau le merge oamenilor
contactul fizic ~i intimitatea ar fi internati in spitale. Cand totul de-
mai necesare ca niciodata. Atinge- curge bine, putem trece ~i singuri
rile transmit 0 senzatie de si- peste absenta apropierii, dar cand
guranta. Ele ne aratk ca suri- suntem bolnavi sau vulnerabili, este
tern parte integranta dintr-o de mare ajutor sa ne fie cineva ala-
retea sociala ~i ca altii turi si sa ne stranga mana, sa ne
sunt gata sa ne sprijine. mangaie pe brat sau, pur ~i simplu,
sa ne imbratiseze. Asta ajuta In mod
Opovara sernnifieati~.'Chiar ~i 0 atingere din
psihologica partea cuiva care poarta echipament
grea de protectie e de preferat lipsei ori-
Ce se petrece cu noi, carui contact fizic.
cand trebuie sa ne Pruncii reactioneaza la 'manga-
tinem multa vreme la ieri inca din pantecul mamei. Ba
distanta fata de ceilalti? cbiar recunosc daca atingerile vin
Pentru multi oameni, lipsa apro- din partea mamei, a tatalui sau a al-
pierii fizice reprezinta 0 povara psi- tei persoane. Cat de importanta este
hologica grea. Peste 11.000 de oa- dragostea materna', exprimata sub
meni din noua tari au fost intrebati forma de afectivitate si atentie, a
cum Ii afecteazi"iaceasta perioada, fu . fost demonstrat de experimentele
care contactele sunt oprite. 49% au pline de cruzime, cu pui de maimu-
recunoscut ca in timpul pandemiei ta, efectuate de psihologul american
s-au simtit mai singuri ca niciodata, Harry Harlow, in anii 1950. EI i-a
Afeetati'de
, restrietii
, au fost in 'spe- izolat de mamele lor, punandu-i in
.32

custi, ~i le-a dat de ales intre doua
manechine, unul confectionat dintr-
un cadru de sanna dotat cu un bibe-
, ron cu lapte ~i 0 "mama de panza"
pufoasa, dar care nu putea furniza
lapte, Micutele mairnute se agatau
de mamele din material textil. Daca
.Harlow le lip sea pana ~i de aceasta
posibilitate minimala'de a se cuiba-
ri, ele ramaneau Incremenite sau se
imbrati~au singure. Animalele izola-
te au vadit ulterior mari probleme de
adaptare sociala. Ele erau tematoare,
apatice, agresive sau dezvoltau obi-
ceiuri compulsive. Majoritatea mai-
mutelor au fostmai tarziu incapabile
sa se rmperecbeze. Sunt ~i oamenii
singuri panditi de acest prapad?
Copii tara copilirie
Alaturi de batrani si de oamenii
singuri, cei mai. afectati de izolare
sunt tinerii. Adolescenta e varsta
cand prieteniile ~i iubiril~ se infiripa
eel mai usor. Imbrati~iirile jucause,
tinutul t~dru de m~a ~i unele atin-
geri aparent accidentale ii ajuta sa
inlature inhibitiile ~isa construiasca
relatii, Vrem sa ne Incepem viata, sa
ne gasim un partener, sa ne testam
abilitatile, dar
iata ca acum ne
pomenim cu
mainile legate.
Este lesne de
inteles de ce
multi tineri sfi-
deaza, pe intreg
mapamondul,
restrictiile ,se-
vere. Solutii nu
prea exista, In
ciuda multelor
oferte de ajutor. Se face apel la rna-
saje, la fizioterapie ~i chiar la stran-
sul in brate de unul singur, gesturi
'utile doar momentan, care nu vor
putea inlocui niciodata sentimentul
de' afectiune ~i daruire totala al unei
imbrati~iiri. A trebuit sa trecem prin
pandemie, ca sa intelegem cat de
importante sunt manifestarile afecti-
ve In viata noastra. Sentimentele ex-
primate - nu doar prin vorbe, ci ~i
prin atingeri. Sa ne pregatim pentru
ziua cand ne vor fi ingaduite din nou.
Sa Inlocuim trunchiurile copacilor
cu oameni vii.
ALINA OLTEANU
Foto: SHUTTERSTOCK
r '
VIATA iN DOl
Un partener de nidejde al sinititii
SEXUALITATEA
• Reprezinta apogeul ~tingerii ,I, alatur! de satlsfactla pe
care 0 provoaca, este 0 sursa de energie ,i tlnerete •
, paza la boli xuale depinde ~i
Sa iubesti ~i sa fii iubit dll sens de starea de sa-
.vietii ~i este excelent pentru sanatate. natate. @) Acor-
Cercetari recente au dovedit ca atin- dati-l conside-
gerile tandre reduc riscul de infarct ratie parteneru- ,
cardiac. Filmele de dragoste au ~i ele lui dvs. E foarte
un rol important asupra starii de bine important sa-i
~i cresc nivelul imunoglobulinei A cunoasteti sta-
rea de spirit, L-..5==~==---.J
(IGA), prima arma contra virusurilor
~i infectiilor virale. gradul de energie, dorintele. Sexua-
litatea nu poate fi impusa. Ea creste
Batranete lunga ,i impreuna, in "pasi de dans". Starea
fericiti de satisfactie a ambilor parteneri este
Frecventa raporturilor sexuale indispensabila, pentru a profita pe
scade spectaculos la majoritatea per- deplin de binefacerile sexualitatii,
soanelor varstnice, lipsindu-le astfel Despre mangaieri
de izvorul de tinerete al vietii. Rapor-
De-a lungul secolelor, atingerile
turile sexuale, chi~r, si rarite, cresc
au fost recunoscute drept 0 tehnica
nivelul substantelor care prelungesc
puternica de vindecare. Cercetatorii
viata, mai ales al endorfinelor. Lipsa
au constatat ca pruncii orfani mce-
lor favorizeaza adrenalina ~i corti-
teaza sa creases ~i mor repede daca
zolul, hormonii stresului. In plus,
nu sunt mangaiati ~i iubiti. De ase-
persoanele varstnice active sexual menea, pacientii inconstienti, care
sunt mult mai fericite ~i optimiste. 0 sunt mangaiati regulat, l~i revin mai
sexualitate irnplinita ne amelioreaza repede la normalitate. Atingerea
nu doar calitatea vietii, ci ii si pre- omeneasca stimuleaza productia de
lungeste durata. ' ,, endorfine, de hormoni de crestere ~i
Cheile unei sexualitati DHEA, prelungind durata vietii, Im-
sanatoaSe ' brati~arile au acelasi efect. Bunicii
Medicina chinezeasca cunoaste care i~i tin nepotii in poala, prietenii
de multa vreme binefacerile sexu~li- care se strang in brate si iubitii care
tatii asupra sanatatii, longevitatii si sev.saruta ~unt bucurosf, optimisti ~i
spiritualjtatii. 0 se~ualitate san~to~- traiesc mal mult.
sa trebuie ~a fie fireascasi naturala, Nu fiti avizi
~i este guvernata de trei principii: Cand oamenii'se lasa stapamti de
o Fiti constienti de dorintele dvs. si dorintele lor, se epuizeaza rapid iar
comunicati-le parteneril~r. Nu ~a sanatatea lor se degradeaza. Avidi-
fortati sa aveti raporturi sexuale daca tatea, indiferent daca e vorba de
nu 'l~ simtiti' nevoia in mod firesc, hrana, de bogatie sau de sex, devine
daca sunteti obositi sau obsesie si naste de-
daca nu va simtiti In si- pendente' noci~e. In-
guranta. f9 Fiti In ar- telepciunea cu care ne
monie cu universul. stapanim instinctele
Observati anotimpurile, primare este primor-
faptul ca, In natura, ani- dial a pentru calitatea
malele sunt mai active vietii. Cheia sanatatii
sexual primavara ~i va- si aIongevitatii se afla
ra, ~i mai putin active in puterea de a ne
toamna si iarna. Free- controla dorintele,
venta raporturilor se- pentru a nu de~eni
sclavii lor. '
AS verde -Anul XVI1I, nr. 201, mai 2021 .33
 . "
DIN LUMEA PLANTELOR
.' /." !

.•
-~\ "~"""~
·.~c~t)Al~AprArt'fT;E6o·R'ME:Dil\ct~;i\1t.)E~~
..(;.<~/.
:'-~"'~~~I>"
. .•~'qJ:-',~----~
. {,.(//..' ~-,- «: ~ ~

." "'.,
'I'.. r',,"
:-a..'?"':":--'.. :~~
-'\f.J~/" '~'.

Remedii cu muguri de brad

~ '.. .

, .,'"
ilo..\S~; .. •
A
'. ~:,
~,~.:~-"
... ".,;.....--
"

""

"
:_:
',~f.:.:'i~~:.
.. .;~ , --"
.,
pe capac, Daca da, se sterge apa Preparare: Se pun intr-un bor-
',' :, ••,.' -:=' •.•.- '. .
cu un servet ~i se scutura borca- can cu capac, alternativ, zaharul ~i

--.' . .•
•...~--".
~
-
~;'...~~_,X\ .;,..' .;.
nulde cateva ori. mugurii de brad, "x_ ~, , •
... ~..
'~'.:.'.~ '''~ .\:'. Utilizare: Extractul se folo- incepand cu un
';' .~ . i seste In bucatarie pentru sosuri strat de zahar ~i
.. , .. de salata, marinate, dar ~i pentru . terminand la tel.
. •• '. . ~ prajit. Pastrat In farmacia casei, Se tine borcanul4
Inhalatil cu mugun de brad se poate utiliza In caz de tuse ~i de sapt~mani intr-un
Pentru combaterea racelilor probleme respiratorii. Se maseaza loc rece ~i Intune-
Ingrediente: 1 pumn de muguri usor pieptul cu ulei, pentru usurarea cos, pana ce zaha-
de brad, 2 l apd. bronhiilor ~i a cailor respiratorii. rul extrage ume- , "If"
Preparare: Se pun mugurii In- Acelasi procedeu (ungerea pielii) zeala din muguri ~i se lichefiaza. Si-
tr-un castron mare ~i se toarna peste este efieient ~i In caz de reumatism ropul astfel obtinut se strecoara tntr-o
ele apa clocotita, sau de probleme mus- sticla de culoare inchisa,
Utillzare:' Stati a- culare. Utillzare: tn caz de tuse, se ia zil-
plecati peste vasul cu Tinctura de nie cate 0 lingurita de sirop pur sau
apa, cu capul ~i trun- muguri de brad se pune In ceai fierbinte ~i se bea.
chiul superior acoperite Stimuleaza' . Sare de pcldure
cu. un prosop, ~i i~ha- irigarea sangulni, Picanti ,I aromati in acela,i
lati, vre~e de 10 mmu- e revigorant, timp
te, ab~m de brad. • dezinfectant . IngredJente: sare de mare, mu-
Bale cu mugun Ingrediente: 19uri de brad. ~. .... ;,:7
,.
de brad pumn de muguri . Preparare: Se ~~
Tncaz de dureri
rnusculare
reumatism
,i proaspeti de brad, taie mugurii de
200 /nl alcool (de brad bucatele ~i se
38-50%, eventual zdrobesc In mojar,
.~. ~-

. IngredJente: 1 vodcd). la inceput cu pup-

pumn de muguri Preparare: Se na sare, iar pe ur-
proaspeti de brad, 2 pun mugurii intr-un ma,. adaugand ~
I apd clocotitd. borean cu capac ~i cantitate tot .mal
Preparare: Se se toarna deasupra mare. Proportia a- _
toarna apa peste mu- alcoolul. Se-nchide mestecului 2:3 muguri de brad la 0
gurii de brad, se aco- borcanul ~i se lasa lingura de sare. . .
pera vasul cu un ca- • mugurii sa se pa- Bradul trebuie bme amestecat cu
pac, se lasa sa se pa- trunda circa 3 sap- sare ~i bine preparat, pentru a-si pas-
trunda 5 minute, dupa care se toarna, tamani, scuturandu-l zilnic. Se stre- tra culoarea frumoasa. Ingredientele
printr-o strecuratoare, in apa de baie. coara apoi tinciura ~i se pastreaza se p~t ~i mixa,''p~ntru obtinerea unei
Utilizare: Ca baie totala, cu du- intr-o sticla "de culoare inchisa. consistente mal fme. .
rata de 20 de minute. Utilizare: Pentru frectionare in Utilizare: tn bucatarie, pentru
Extract de ulei din muguri caz de dureri musculare, sciatica sau condimentarea mancarurilor (de ex.
de mai intepaturi de insecte. Tinctura trebuie carne de vanat, ciuperci etc.).
Aromat, stimuleazi irigarea d~luata (l lingu~ita de tinctura cu
sanguini circa 2~ ml de apa):. Se tam:
Ingrediente: 1 pumn .de muguri poneaza cu.o ~ucata ?e vata
de brad, 200 ml ulei de floarea-soa- sau se Aap~~ca~e fHele ~n
relui (bio). prosoP.lmblbat m tmctura.
Preparare: Se pun intr-un bor-
can cu capac (fara a-i indesa) mugurii
de brad ~i se toarna deasupra uleiul,
Sirop de b~a~
lmpotnva t~S~1 a'
br~mlutel
,I
astfel incat sa-i acopere pe toti. Se Ingredlente: 1 pahar
lasa sa se patrunda 3-4 sapta:nani, de zahdr de trestie, 1
deschizand de cateva ori borcanul, pumn de muguri proaspeti
pentru a vedea daca s-a facut condens de brad.

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021.34


Povesti din ~dureaverde,
, ,
P rimavara vine cu-adevarat
doar atunci cand cerul albas-
tru e strabatut de stolurile pasarilor
caHitoare. Imi aduc aminte cum, in
copilarie, bunica lmi, spunea sa. fiu
foarte atent, atunci cand vad pentru
prima oara randunele primavara ~i sa
sap In pamant, In locul unde maaflu,
sub piciorul stang, pentru ca voi gasi
un carbune bun pentru toate bolile de
pe lume. ~i chiar daca nu i-am urmat
niciodata lndemnul, sunt convins ca
acel carbune fermecat exista.Asa
cum sunt convins ca daca pri-
mavara vezi doar 0 singura
barza, vei fi singur toata vara ... ,1
Pentru ce sa-~i minta bunica
nepotul?
Imi place mult padurea In
timpul migratiei de primavara! E
plina de zbor ~i de cantec. Cel
mai mult imi place cand vin
silviile, Padurea explodeaza de
cantec. Fie ca e yorba de silviile
cu cap negru, ce umplu padurea
de triluri, fie ca ascult silviile obis- '
nuite, care transforma tufisurile
de la margini de drum In sali de
concert, aceste pasari sunt preferatele
mele primavara.
La sfar~it de aprilie, vin muscarii.
Tare-mi mai sunt dragi! Sunt timizi
~i foarte aparte prin modestia lor.
Unii sunt imbracati In negru, cu guler
alb ~i dungi albe pe aripi, altii sunt
cenusii, dar foarte simpatici, cu ochii
lor mari ~i vesnic atintiti dupa muste,
r
DIN LUMEA ANIMALELOR
.<
Sunt vanatori de mare talent!
Stau pe crengutele laterale ale
copacilor ~i se arunca asupra
fiecarei gaze aflate In zbor.
Dupa ce sosesc, muscarii In-
ceprazboiul cu pitigoii, batalia pe
scorburile In care vor sa-~i faca
cuibul. Se folosesc din plin de
ebiceiul ciocanitorilor, de ,a-~i "
sapa In fiecare an case noi'in trun-
chiurile arborilor batrani, Dar, din,
cauza ideii absurde a unor silvi-
cultori, cum ca toti arborii ba- ":
trani trebuie scosi din paduri, "J,;~
locurile de cuibarit sunt din ,~
ce In ce mai rare. Mare pacat:
Nu exista padure mai vie decat ~i frumusetea vietii lor. Cei 3-7 pui
aceea In care se gaseste lemn nascuti de sefa haitei, singura ce are
"mort, fiecare arbore putrezit, drept sa devina mama, sunt hraniti nu
insemnand viata pentru zeci de numai de ambii piirinti, ci de lntrea-,
specii de animale, ga haita, Oamenii se sperie pe ne-
Dar sa ne reintoarcem la can- drept de aceste animale. Niciodata nu
tee ~i sa ne aducem aminte de eel 's-a dovedit ca lupii au atacat oameni.
mai cunoscut solist al Toate povestile cu lupi
padurii, ' privighetoa- care lasa doar cizmele
rea. La noi sunt doua din calatori sunt pure
specii, ambele cu un inchipuiri. '
glas minunat. In Ursii fac ~i ei parte
noptile de primavara ~i din primavara. Mai ales
vara, e 0 tncantare ~a as- ursoaicele, care I~i due
culti corul> privighe- puii din padure In pa-
torilor. Eu ma numar jistile alpine, In special
printre cei fericiti, chiar pe locul unde au fost
daca locuinta mea e la tarlite oile ~i unde cresc
aproape un kilometru de """, macris ~i iarba grasa,
padure. Dar cine ajunge
seara pana acolo, chiar la -- ._.
~~" P~trec = In~regi pas~
cand ca ierbivorele ~l
locul concertului, va fi bucurandu-se de soarele
mult mai exigent de atunci inainte cu caldicel. ..
fiecare muzician pe care-l va asculta. Doamne! Dar cate povesti mai
~i animalele umplu de viata padu- are de spus padureal Cati locuitori ai
rile, In luna mai. Vulpile auacum pui. ei ar trebui macar pomeniti. Aricii,
Nu mai au blana asa de frumoasa ca care-si parasesc culcusurile din frun-
iarna, ba sunt chiar jerpelite ~i slabe ze uscate ~i pornesc noaptea in cau-
~i nu ~tiu cum sa se strecoare mai tarea: insectelor, veveritele , parsii ~i
reped~ spre vizuina In care Ie asteap- soarecii ascunsi prin frunzisul uscat.,
ta 4-5 pui flamanzi, care au nevoie de Multimea de insecte care viziteaza
multa hrana. Cu toate ca sunt con- primele flori, primii fluturi ~i fumi-
siderate mari hoate de pasari de curte, cile care I~i curata musuroaiele ...
multe vulpi n-au vazut 0 gaina In Dar daca vreti sa I~talniti cu ade-
viata lor. Sunt foarte modeste, man- varat primavara, faceti 0 mica plim-
cand aproape orice, dar soarecii sunt bare In padure ~i opriti-va 0 jumatate
felullor preferat. de ora pe 0 buturuga. Yeti trai, In di-
Lupii, rudele mai mari ale vulpii, rect, frumusetea naturii ~i va yeti lasa
au si ei pui primavara. Flinte consi- biruiti de ea, .
dei~tepe nedrept insetate de' sange ~i
ucigase, I~i arata primavara blandetea CALINHODOR
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai.2021 .35

CICATBICE
CHELOID.A.
. ~ .'
• Adunati rasma ce se scurge
din coaja coniferelor si, in cantitate
egala, amestecati-o c~ ceara de al-
bine. Topiti-leimpreuna pe baie de
aburi. Cu crema obtinuta masati
zilnic, u~or, zona afectata. Aveti
rabdare ~i rezultatul va fi specta-
culos.
MIHAl C. - Bucuresti
• Penrruvindecarea cicatrice-
lor cheloide va propun urmatoarele
tratamente: , _
• Alifie eu propolis 30% -' se
unge locul afeetat de doua ori pe
zi.
• Pe cale interna, se iau de 3 ori
pe zi, cu 0 ora Inaintea meselor
principale, '30-40 de picaturi de
tincturd de propolis dizolvate in'
putina apa calduta.
• Comprese eu bitter suede:
original- seara, inainte de culcare, iritatii ale vezieii pana
se unge locul afeetat eu alifie. de
galbenele se aplica eompresa eu
, l C
bitter suedez, apoi se acopera eu 0
bucata de panza ~i eu 0 folie de
plastic. Compresase lasa intre 2 ~i
4 ore. Cand 0 seoateti, ' tamponati
.,
AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .36
..I
ANTOLOGIE
Antologia
Leacurilor
de Sana tate
-LITEBAC-
cicatricea cu pudra de, CISTIT.A. CBONIC.i
talc. tn caz ca apar iritatii • Se aduna 500 g eastane ne-
sau mancarimi, ungeti eomestibile, se dau prin masina de
locul afectat cu crerna de galbe- tocat carne, se pun intr-o sticla in-
nele. Sanatate grabnicat chisa la culoare, ~i se toarna peste
MARIA V.- Bucure~ti ele gaz lampant, pana ce ajunge la
• Am avut cicatrice dureroase gura sticlei. Se tine in bucatarie 0
de cheloizi plasate sub brat la san luna si se agitadin cand in cando
la picioare', si le-arn trat;; foart~ Cand'e gata, se toarna putin lichid
simplu ~ieconomicos cu cremd de in causul palmei ~i se frectioneaza
giilbenele, procurata de la farmacia partea inferioara a pantecului (a-
verde. (Sa fie facuta cu osanza de tentie sa nu se ajunga la organele
'porc, nu cu glicerina, cum se face genitale, pentru ca ustura). Dupa
in ultimul timp.) Dupa 0 sapta'- doar doua-trei sedinte, durerea a
mana de aplicare in fiecare seara, disparut.
cheloidele au cazut lasand locul Sanatate multa!
neted. Este adevarat ~adupa cateva ANA C.":':Sibiu
luni reapar, organismul meu fiind • Cistita este 0 inflamatie a
predispus genetic la vezicii urinare. Daca
acestea, dar le rezolv nu e tratata la timp,
conseevent eu alifia aceasta devine cro-
de galbenele, nica. Aceasta nece-
CORNELIA S. _ sita atat tratament in-
Bucuresti tern, ~at ~iextern.
• Intern: se iau
CISTALGIE cate 5 picaturi pe zi
• Am suferit de de tincturd de ienu-
par, tincturd de coa-
am facut un tratament cdze negre, sue de
cu planta numita Cio- R v afine.
. (a f ostopasca - C ..
eu ucoaret a ~ost. - • onsumap ceat
prezentata ~iin F. AS) ~i de atunei de urzicd, coada-soricelului, coa-
nu mai am nirnic. da-calului, merisor, eeai de cren-
ALEXANDRINA - Brasov , gute" de visin (0 cana pe zi, infuzie).
.

• Beti apa in care puneti una-
doua lingurite de o!et de mere.
• Un regim alimentar cu lactate,
oua, peste, carne de pasare fiarta,
legume, fructe proaspete.
• Eliminati grasimile , meze-
lurile, prajelile, zaharul, ciocolata.
• Extern: .faceti bai de sezut cu
ceai din mai multe plante: musetel,
coada-calului, urzicd. ...--..:.------..,
• Bai ealde la pi-
cioare timp de 20 mi-
nute in care adaugati
putin otet.
• Puneti pe abdo-
men in locurile dure-
roase comprese cu
bitter suedez:
Sa auzim numai de
bine!
I. STANCU -
Bals, 'ou
• Am suferit de
cistita cu sangerare
cand eram foarte ta-
nara. Leaeul miraculos
pe care l-am folosit se
realizeaza u~or. Este
yorba despre 3-4 car-
tofi romanesti, neaparat in coaja,
asa cum au fost recoltati, murdari,
i~ niciun caz spalati, 1i 'tinepm jet
de apa rece, dupa care eoaja se cu-
rata ~i se pune la fiert (doar coaja)
in 1,5-21 apa. Se fierb 20 de mi-
nute la foe mic. Apoi scurgeti fier-
tura de coji intr-un vas (lighean) pe
care sa-I asezati in vasul de toaleta.
Va asezati pe colacul toaletei, aco-
perita doar cu un prosop, ~i stati
a~a, beneficiind 20 de minute de
baia de abur. Para sa va stergeti,
intrati in halatul de baie ~i imediat
sub asternut. Procedati la fel inca
2-3 seri ~i astfelveti fi vindecata.
DANA - Bucuresti
CLAUSTROFOBIE
• Va propun sa beti zilnic eel
putin o cana de infuzie de sund-
toare (0 lingurita de planta oparita
cu 0 cana de apa se lasa acoperita
15 minute, apoi se strecoara). Este
o planta cu .deosebite virtuti de
'",
ANTOLOGIE
calmare a starilor de angoasa ~i COLIT.A
agitatie. Tratamentul ti~e eel putin COLAGENOAS.A
trei luni. • Fetita mea, la varsta de trei
Efecte benefice are ~i uleiul de ani ~i jumatate , a contractat un
sundtoare, care se prepara in mo- microb ~i tot ceea ce manoa eli-
dul urmator: 20 g de planta uscata mina prin scaune foarte dese ~i
~i rriaruntita se pun la umezit, nedigerate, pline de mucozitati.
vreme de 12 ore, in 20 ml alcool. Am tratat-o la nu mai stiu cati doc-
Se adauga apoi 200 ml ulei de tori, dar starea ei era din ce in ce
floarea-soarelui. Se in- mai proasta.Tmi prescriau tot felul
calzeste trei ore pe baie de medicamente ~i antibiotice, care
de aburi, amestecan- nu au facut altceva decat ca i-au
du-se din cand in cando distrus flora microbiana din intes-
Se lasa la macerat 3-4 tinul gros. 0 hraneam numai eu
zile. Sestrecoara, se lasa pesmet ~i branza de vaci calcica,
sa se sedimenteze ~i se deoarece refuza orezul ~i mor-
filtreaza in sticla inchisa covul. Nimic nu a dat rezultate ~i
la culoare, astupata cu am avut senzatia ca 0 pierd. Timp
dop. Se ia cate 0 lingu- de sase luni de zile m-amchinuit
rita, dupa mesele prin- asa, dupa care am intaInit 0 doam-
cipale. na asistenta, careia ii voi ramane
RODICA - Brasov recunoscatoare toata viata mea,
• Aceasta boala este pentru ca mi-a dat leacul care mi-a
intens studiata de psi- salvat eopilul ~i pe care vreau sa 11
hologii americani, care ofer ~i altor persoane. Leaeul con-
recomanda: sta in folosirea cheagului de oaie
• Eliminati dulciurile in alimentatie. Fetitei mele i-am
cu zahar, fainoasele dat de trei ori pe zi date 0 lingurita
albe, amidonul, orezul, de cheag natural de oaie, amestecat
bauturile cu cofeina, care indue in branza de vaci calcica, dupa care
anxietatea. Consumati, in schimb, a Inceput sa faca scaune legate ~i
multa miere. digerate. Cred ca adultii ar trebui
• Din ora in ora, faceti cinci sa ia cate 0 lingura, dar atentie,
exercitii de respiratie profund.;::..a:.:.._~ ~ -,---.,
• Nu purtati haine stramte
in jurul taliei ~i al pieptului. .
• Daca apare un gaud care
va nelinisteste, spuneti eu
voce tare: "Stop!". .
• AltaIozinca recoman-
data de psihologi: "Nu-ti fie
frica de frica ta!" (conform
proverbului popular "Cui pe
cui se seoate").
• Duceti-va la biserica,
spovediti-va, imparta~iti-va
~i rugati-I pe preot sa. va
spuna ce rugaciuni se rostesc
pentru linistea psihica. Apoi,
rugati-va zilnic, Milioane de
oameni au obtinut ajutor de
. la Dumnezeu. Nu va va lasa
nici pe dvs.
MARIA V. - Bucure~ti L-~-~~::a.0L.&-.2i...:..:...-"----,,,,,,-...a.-"-- __ --T
AS verde -Anul XVII/,.nr. 201, mei 2021 .37
ANTOLOGIE
amestecata cu mancare (de prefe-
rin~abranza de vaci calcica). A-
ceasta se prepara in modul urma-
tor: fierbeti un litru de lapte, pe
care il amestecati dupa fierbere, la
foe incet, cu 8 pastile de calciu lac-
tic, pana se taie laptele. Apoi se
trece prin sita ~i ramane branza.
Aceast~ este si~g~ra bra~za I).~fer-
mentata. Luati cateva linguri de
branza proaspata ~i le amestecati
cu 0 lingura de cheag,
apoi le mancati, tn plus,
mancati ~i orez fiert flira
sare, morcov fiert, paine
uscata in cuptor. tn gene-
ral; mancati mancare de
regim, fiarta, Nu mancati
prajeli, carne grasa, sa-
lamuri, tocaturi. Mancati
numai fierturi ~i paine
facuta pesmet. Repetati
adrninistrarea branzei cu
cheag ~i a regimului ali-
mentar pana vedeti ca
scaunul se leaga ~i nu
mai este nedigerat. Puteti
sa mancati ~i putin iaurt,
pentru a se forma la loc
mucoasa intestinala. Va
urez rnulta sanatate.
B. F. - Galati
• Din copilarie am suferit de 0
colita cronica cu diaree. Am facut
tot felul de tratamente, dar fara
rezultat. In urrna cu doi ani, am
citit niste reviste de apicultura ~i
am aflat ca polenulluat dimineata,
cu juvma~ate-: ora tnai~te de
masa, vzndeca cele mal grele":
boli de intestine. Mai mult din
curiozitate, am tnceput ~i eu
acest tratament. ,tn prima
luna, am luat cate 31ingurite,
apoi, dupa ce tranzitul intes-
tinal s-a reglat, am redus doza
la 2 lingurite. La a. ora dupa
fiecare masa principala, am
luat c~te 2 lingurite de mie:,e
de albine. De la 45 de kg - cat
cantarearn Inainte de trata-
ment, am ajuns la.66 de kg.
Acum, pot sa mananc orice,
AS verde -Anul XVIII; nr. 201, mei 2021 .38
fructele insa le consum cu jumatate • Am suferit de colita de fer-
de ora inl!inte de -masa. Medicii mentatie ~i m-am tratat eu ceai de
sustin ca rnierea face diaree. Nimic radacind de obligeand ~iacum ma .
adevarat! Luata cu 0 ora dupa ma- simt bine. Planta are proprietatea
sa, reduce fermentatia, elimina ba- de a trata afectiunile stomacului,
lonarile ~i regleaza tranzitul intes- intestinele, ficatul, bila, pancrea-
tinal.Dumnezeu sa va ajute! sul, dereglarile glandulare ~~artri-
VICTORIA - Bacau ta. Radacina de obligeana se cum-
COLIT.A DE para de la :lafar ~.ise~r~par~ in
modul urmator: 0 lingurita rasa de
FEBlVIENTA'fIE planta se lasa peste noapte la ma-
' • tn colita de cerat intr-un pahar de apa rece. Di-
fermentat~e,alim~n~ mineata se strecoara ~i ~e ia 0
tele predigerate m- ,lnghititura tnainte de masa cu 0
complet in. stomac, jumatate de ora ~i alta inghititura
din cauza subacidi- dupa-rnasa, la 0 jumatate de ora.
tatii sau a hiperaci- La fel se procedeaza la pranz ~i
ditatii, ajung in re- seara, adica se iau 6'inghitituri pe
giunea cecumului, zi. Ca sa apara rezultatul, trata-
unde 'intra in pu- mentul se urmeaza 21 de zile. Va
trefactie patologica, doresc multa sanatate,
Astfel, toxinele ab- L.V. - Cralova
sorbite in sange sunt • La sfatul unui medic batran
transportate in res- am facut un tratament naturist care
tul organismului. in-a ajutat foarte mult ~i, in pre-
Usturoiul, leac bi- zent, ma simt bine. Dimineata, pe
blic, omoara germe- stomacul gol, se ia 0 lingura cu ulei
nii de putrefactie, de mdsline. Dupa 0 jumatate.de
curatind ~i purifi- ora, se bea 0 cana de 250 ml cu
cand organismul. ceai de anghinare, dupa care se sta
Va-recomand sa culcat pe partea dreapta 0 jurnatate
va trat~ti cu capsul~ de ora, apoi se mananca. tnainte de
cu ulei de usturoi pranz ~i de cina, se mai bea cate 0
Garlicaps (Parapharm), de la far- jumatate de cana de ceai de anghi-
macie. Va sfatuiesc sa renuntati .la nare, care se prepara in modul ur-
,consumul de lap.te~idulciuri. Pen- mater: 0 lingurita de planta se
tru dieta, consultati un dietolog. . opareste cu 0 cana de apa, se lasa
DANA - Bucure~tI sa se infuzeze un minut, apoi se
' ," '. ' •...." '. '~ .....' .'.';. b~a .caldut, cu i~ghitituri
~'~~ I., , rruci. Se prepara totdea-
>' !. ~ '., : una' proaspat, Peste zi,
,; \ -:~'; . tntre mese, se bea ceai de
i f, 'I m· i lamaie, preparat in modul
~ '~' "-, urmator: se spala 0 la-
.• . ;: f : maie, se da pe razatoare
'" .~ : y,!"cu totul (coaja + sue), se
.'~' r ;.')i' I pune tntr-o jumatate de
'li£ '" '/" litru de apa ~i se fierbe 10
Ii ',s.,: "".
Ii/!
ir . ·1 "
minute. Pe zona fica~ului
'. se pune 0 compresa cu
~t
. '.' ,--r;; bitter suedez~ dupa c,e
. ;; i:.r ,: locul se unge m prealabil
·1 '. cu alifie de galbenele.
 1"'

ANTOL-OGlE
Peste compresa puneti 0 folie de putintimp ~i apoi reveneau. A
plastic ~i deasupra - un fular gros. scdpat de dureri consumdnd
Compresa se tine 3-4 ore, de-aceea ceai de galbeneie, tn comb i-
e preferabil sa fie aplicata seara. Pe natie cu aloe vera. Aceasta
langa tratament, se impune ~i un reduce aciditatea gastrica ~i are
regim alimentar care exclude car- .un efect cicatrizant asupra
nea grasa, smantana, untul, pra- ulcerului, calmeaza durerile si ,
jelile, sosurile, fasolea, varza, ca- regleaza miscarile intestinului.
feaua, alcoolul ~i altele. Este bine Din acest ceai se beau doua
sa se manance putin ~i des. cani pe zi, una dimineata ~i alta
. ANGELAB. seara, timp de doua saptamani
COLON IB.ITABIL p~ luna.
• Dacii suferiti de colon irita- ANA C. - Pucioasa
bil, scoateti din alimentatie al- COLPIT.A
coolul (chiar ~i spri] sau bere) , car- MICOTICA'"
ilea de porc ~i derivatele ei defi-
nitiv ~i irevocabil, alimentele pra- • Va com:unic reteta unui
jite in untura ~il sau ulei incins, medic specialist, care i-a fost
precum ~i lactatele integrale. Va de mare folos unei rude apro- L-~---;f~~~~~,"-=~=WJ,~!ft:;,;<l
este ingaduit: carne alba de pasare . piate: Metronidazol (112 tableta), mani ~i din nou am baut trei sapta-
mani, in plus, in fiecare sapta-
~i peste, dar numai de 1-2 ori pe Stamicin (112 tableta), Ampicilind
luna, la 0 sarbatoare. (112 capsula), Vitamina A (10.000 mana, am facut 0 baie de sezut cu
ceai de mdrul-lupului (20 de
• Luati 0 linguritd de argild, pe u.a), Sintofolin a 5 mg fiola (112), 9
t minute). m timpul tratamentului,
care 0 puteti adauga intr-o hrana Butir cacao g S. Se prepara la
nu se consuma alcool ~i cafea ~i se
lichida sau semi-lichi- PArAlu+e farmacie 10 ovule.
da, eventual in 112 ca- t Se foloseste un ovul intrerup raporturile sexuale vreme
de doua luni. Eu m-am vindecat pe
na de ceai de musetel, seara, la culcare, '
dupa fiecare masa. Ar- ~ intravaginal. Conco- deplin.
gila poate fi inlocuita mitent, se adminis- AURELIA M. - judo Alba
sau alternata cu Car- treaza pe cale orala: CON JUNCT.IVIT.A
bune medicinal .112 Metronidazol3xllzi, • Va recomand un remediu
lingur~ta (Carbocif, 1- Ampicilind 4xi/zi, naturist, care in cazul meu a dat
2 capsule), dupa mese. respectand cu stric- rezultate: puneti tn ochi picdturi de
Daca acest tratament tete orele (6.00, ceai de 'giilbenele, tn care adaugtui
cu argila in alternanta 12.00,18.00,24.00). bitter suede; (la 0 cana mare de
cu Carbune medicinal Puteti cere referinte ceai se adauga cinci picaturi de
. nu da un rezultat satisfacator, se despre reteta ~i medicului curant. bitter). Stergeti-vd ~i pleoapele cu
poate institui un tratament cu 112 MARIANA M. - Cluj-Napoca ceai de gdlbenele ~i apoi ungeti-le
lingurita argila impreuna cu 112 • tn urma cu trei ani, am fost cu alifie degdlbenele, care se ga-
lingurita de Carbune medicinal diagnosticata cu colpita micotica. seste la Plafar ~iin farmacii. Un alt
(Carbocif, 1-2 capsule), dupa me- Am baut ceai de mdrul-lupului. remediu este mierea de tei, care se
se. Atentie, aceste produse, argila Puneam 0 litra de apa la fiert, cand tncalzeste putin ca sa se inmoaie ~i
~i carbunele medicinal, au ca efect da in clocot, puneam 0 singura se pune dimineata in coltul ochiu-
secundar constipatia, drept urrnare frunza ~i tulpinita dintre doua frun- lui dinspre nas (ustura ~ilacrimati).
trebuie ajustata doza pentru a nu se ze (ateruiel planta este otrdvitoa- lnainte de a aplica toate acestea,
ajunge la acest efect nedorit. re, dacd puteti, cereti sfatul unui trebuie sa fiti curata pe maini.
Farm. PAULTISMA~ medic naturist). 0 lasam sa dea un . Aveti grija ca secretia de la ochiul
COLON SPASTIC singur clocot, apoi sa se infuzeze bolnav sa nu ajunga ~i la ochiul
20 de minute. Beam seara, tnainte sanatos. Prosopul, perna ~i batista
• Mama mea sufera de colon de culcare, 0 cana de ceai, ~i a doua - strict personale. '
spastic' ~i a incercat numeroase zi dimineata inca 0 cana, cu 0 ora- ANA M. - Bucurestl
tratamente medicamentoase, dar doua inainte de masa. Am baut trei • ~tiu pe cine va care s-a vin-
simptomele se ameliorau pentru saptamani, apoi pauza doua sapta- decat de conjunctiyita cu ceai din

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .39.

 ANTOLOGIE
CON JUNCTIVIT..A.
PU'BULENTA. - aceasta metoda, nu aveti nimic de
pierdut. '
• Acum cateva luni, ' ADINA P. - Cluj-Napoca
m-am confruntat ~i eu cu 0 CONSTIPATIE
secretie purulenta, trezin- • Cea mai buna n:etoda de a
du-ma dimineata cu ochii avea un scaun normal este sa man-
lipiti. Se face tratament cu cati la ore fixe sa ~onsumati multe
ceai de gdlbenele (0 lingurita fIbre (20-35 g/zi). Acestea' absorb
cu van la 0 cana de apa fiar- apa ~ifac scaunul mai moale ~imai
ta). Dupa ce s-a racit, se pun voluminos, accelerand procesul de
comprese pe ochi de trei- digestie. Incepep ziua consumand
patru ori pe zi ~i se tin circa dimineata tiirate de cereale fulgi
zece minute. Altern~tiv, un- de poru~b cu lapte degresat ~auun
geti pleoapele,de la radacina iaurt cu continut mic de grasime.
nasulu~ pana la coada ochiu- Fibrele solubile se gasesc in prune
lui, cu alifie de galbenele. Eu uscate, smochine, pere, banane,
in trei zile m-am vindecat. legume, stafide. Acestea au un
li'1I~@~ Sanatate multa! efect laxativ.
frunze de scoru~ de munte (Sorb us SE~GIU - ~ucure~~i • 0 bduturd caldd dimineata (6
aucuparia). Incercati, ca merita. ~. Pentru o~ce bo~l.a.de ochi, cafea sau un ceai cald). 0 cana
Va doresc sanatate. ' va recomand din toata mima lap- consumata dimineata elibereaza
NINA _ Braila tele de mama. Picurat in ochiul tractul digestiv stimuland colonul.
• La varsta de patru ani am su- b?l~av: de 2-3 ori pe zi (1-2 Cel mai eficient este ceaiul de pa-
ferit de conjunctivita acuta. Mi-a pl~~tun), laptele mate~neste foarte padie, de cicoare - 0 Iingurita de
fost recomandata statiunea Baile eficient, ~cest remediu a sal:at-o planta uscata Ia 0 cana cu apa fiar-
Herculane ~i, mai precis, fantas- pe nepotl~a m:a de la operav~ de ta, trei cani pe zi.Acestea se gasesc
ticul izvor care se afla acolo ~icare canallacnmal mfund~t. A vemt!'e la farrnacie sau la magazinele de
vindeca bolile de ochi. De ce 11 lume cu acest necaz ~l avea ochiul produse naturiste.
numesc fantastic? Pentru ca dupa stan? .:anat ~i fo~rte umflat, iar • Seminte de in rasnite - 0 lin-
zece zile de tratament boala a fost medicii au spus ca-se poate opera gura de seminte, de 2-3 ori pe zi.
vindecata. ' doar dupa varsta de 3 luni. Din • Faceti plimbari zilnic.
LUCIAN G. _ 'I'argu-Jlu fericire, cineva i-a recomandat su- • Evitati pe cat posibil laxati-
_ rorii mele acest tratament,'care s-a vele.
ft
CONJUNCT"Il""\1IP'l T A dovedit foarte efi-
Pl
• Consumati zilnic
,ALEBGIC..A. . cient, iar vindecarea - suficiente lichide, 1,5-2
• Am suferit mult timp de definitiva. Vreau sa litri pe zi, Sanatate multa!
alergie la ochi. Aveam mancarimi, va spun ca asistenta N.G. ZAMFIR-
pleoapele ma usturau, tot timpul me~icala care' av~a ' Draga~ani
Iacrimam. Am umblat pe la tot copilul sub observatie • In cazul constipa-
felul de doctori si nu mai stiam ce a certat-o pe sora tiei, vorbim despre 0 dis-
sa fac. Culmea e'ca un medic de la mea, spunandu-i ca .' functie a sistemului di-.
Spitalul Fundeni mi-arecomandat laptele este eel mai gestiv, mai exacto afec-
o reteta naturists, care s-a dovedit bun mediu, de dez- tiune cronica, care pe ter-
a fi salvatoare: circa trei l~ni de voItare a microbilor, men lung poate duce la
zile am luat dimineata, pe stomacul dar faptele au ararat boli grave, poate chiar la
gol, 4 linguri de tara!e tnmuiate tn . ca nu este deloc ap, eel putin in cancerul de colon. Constipatia poa-
lapte. Concomitent, am urmat ~iun ceea ce priveste laptele matern. Tot te produce stari de oboseala, de de-
tratament alopat. Nu stiu daca este in aceeasi perioada ~i Cll acelasi presie, dureri de cap, dureri articu-
valabil ~i in cazul altor persoane. tratament, sora mea l-a vindecat de lare, semne clare ca organismul are
Cert este ca m-am vindecat defi- conjunctivita pe un unchi. ~i tot cu nevoie de detoxifiere realizata prin-
nitiv. Va doresc sanatate! lapte matern, 0 prietena de-a mea tr-un tranzit normal. 0 persoana
,GINA R. _ Bucurestl a ~indeca~ ~: conjuncti:it~ niste sanatoasa ar trebui sa aiba un scaun
pur de prsica. Incercati ~l dvs. pe zi, eel mult la doua zile.
Oeoene de MARIA ROSZKOWSKA, 123RF
AS verde -.Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .40
 r '

ANTOLOGIE
, Remedii naturiste pentru ulei de ricin. Este neplacut la gust, • Inainte de scaun, ungeti anu-
constipeti«: gretos, dar cu curaj, Inghitim lin- suI cu unguentul Pro polis vasogen
• Tratamentul cu apd. Apa este gura, dupa care bem 100 ml de apa , ~iintroduceti manus circa un gram
indispensabila pentru un tranzit la temperatura camerei, mai cal- din acelasi unguent.
normal, fiind necesar un aport zil- duta, nu rece. Dupa 4 zile, mai • Luati zilnic circa 10 g de mie-
nic de 1,5-2 I de apa, pentru a pre- putem lua 0 lingura daca mai este re poliflora, pentru fiecare kilo-
veni constipatia, Apele minerale nevoie. Rezultatul se va vedea du- gram greutate corporala. Precizare:
bogate fn magneziu au un eject re- pa eel mult 2 ore. De aici mainte efectele bune vor aparea In doua-
marcabil asupra constipatiei, Di- yeti avea grija sa va treziti mai de trei zile. Mentineti acest tratament
mineata, dupa trezire; beti un pabar dimineata, incat mersulla toaleta timp de 0 luna ~iva fi foarte bine.
de apa rece sau fierbinte, in care sa se faca fara graba, nu pe fuga, Prof. VASILE A. - Targu-Jfu
adaugatisuc de lamaie, r-----------, deoarece apare inhi- • Va recomand cateva leacuri
Menta
care este un laxativ na- bitia, ~i defecarea nu impotriva constipatiei:
tural. se face normal, Vin- • Apa rece - Metoda natural a
• Prune uscate. decarea e sigura. cea mai simpla ~i eficienta pentru
Prunele uscate (nu afu- Dupa ce scapati a mlatura constipatia este sa bei di-
mate) sunt foarte boga- cu bine de aceasta mineata, pe stomacul gol, imediat
te in fibre, avand UIi problema, aveti grija dupa trezire, un pahar de apa rece.
efect laxativ garantat. ce mancati. Evitati Este un laxativ rara egal.
Inmuiati de seara, in crutoanele, pufuletii, • Flori de porumbar - Cea mai
apa, cateva prune (sau merele coapte in cup- micaneplacere legata de scaun se
smochine), iar dimi- tor (se trateaza cu ele rezolva cu ajutorul ceaiului de flori
neata, pe stomacul gol, diareea). La masa de de porombar. Se opareste 0 lingu-
beti lichidul ~i consu- pranz sa mancati nea- rita de planta cu 0 cana de apa clo-
mati fructele. parat supa, ciorbita, cotita, vreme de 15 nrinute. Se bea
DIACONU G. - salate ~ievitati, pe cat dimineata, pe stomacul gol, vreme
Galati puteti, acreala puter- de trei zile.
• Cu mai multi ani nica - otet, liimme. ~i • Sirop de violete - Trei pumni
in urma, m-am con- timp suficient pentru de petale de violete se pun intr-un
frontat cu 0 asemenea defecare. recipient ~i se acopera cu apa clo-
problema, care se re- MANOLE E. - cotita. Preparatul se face dirninea-
zolva foarte' usor cu com. Magurele, ta, apoi sticla se inchide ermetic ~i
ajutorol unui regim alimentar. In judo Prahova se lasa la macerat pana seara. Se
cazul meu, constipatia rebela apa- • Co: 114 de ora inainte de r-"_s_tr_e_c_o_ar_a_~
,:...p7r_e~s~an:,.,.,
_d_u_-_se_b_in_e-2p'-:e"'t,a-----,
rea atunci cand plecam de acasa la masa de dimineata, beti 0 infuzie
cursuri, la examene etc., renuntand dintr-o linguritd rasa de pedi-
la mesele de pranz, cu supe ~icior- cu!a oparita cu 114Iitru apa, in-
be. Cand eram mai tanara ~ipauza fuzand 5 minute.
ciorbelor de la masa de pranz era • In cursul unei zile, beti 0
mai scurta, vindecarea era mai ra- infuzie de gdlbenele, musetel,
pida (in 2-3 zile), dar pe la 40 de frunze de nucsi de afin m Piirti
ani, cand "pauza" a durat cam 10 egale ~im cantitate de un litru.
zile (am dat un examen de gradul • Mestecati zilnic un cen-
II), vindecarea nu se intrevedea. timetru dintr-un baton de pro-
Dumnezeu mare ~ibun m-a mdru- polis natural, gros de 6-8 mm
mat mai intai catre doamna far- (intre doua mese).
macista din localitate. Dansa mi-a • Zilnic, inainte de fiecare
recomandat sa urmez mai intm un masa, mdnciui cdte doud pastile.
tratament dat de ea ~i dupa aceea, de pdsturd (sau cate 0 lingurita
daca nu se rezolva, voimerge hi. un rasa de polen).
medic specialist. Asa am facut, • Dupa fiecare masa princi-
Reteta: pe stomacul gol, diminea- pala, mancati 2-3 lingurite de
ta, luam 0 lingura mare, plina cu miere propolizatd,

AS verde -Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 .41

ANTOLOGIE'
lele ca sa le 'iasa esenta. Se pune tratamente, fara succes. Dumnezeu iar pentru a regla scaunele, ii dati
zahar pudra, de doua ori greutatea cred ca m-a ajutat sa ma fac in fiecare dimineata, pe .stomacul
lichidului. Se pune pe baie de aburi inteleasa in marea mea suferinta de gol, f50 ml apa cilduta sau ceai
~i se lasa sa se ingroase pana ce 0 farmacista, care mi-a spus di neindulcit sau indulcit cu miere, ~i
seamana cu un sirop. Se pastreaza medicamentul eel mai bun este a~a mi-am vindecat singura co-
in vas inchis. Imediat ce aveti pro- uleiul de ricin, care este un bun pilul. .. A~as-a intamplat la baiatul
bleme cu intestinele, luati 2-3 lin- pansament pentru intestine. meu. Daca un adult are 0 asemenea
gurite pe zi. (Are efect foarte bun Copiilor mici le dam dimineata, suferinta,el va lua in doua dimineti
~iin tuse.) pe stomacul gol (pe nemancate) 0 la rand, pe stomacul gol, cate 0
• Mic dejun laxativ - Fierbeti linguritaplina cu ulei de ricin, dupa lingura plina cu ulei de ricin, dupa
intr-un ibric cu lapte 3-4 smochine care ii dam copilului sa bea 125 rn1 care va bea 250 rn1apa calduta sau
taiate in patru plus 12 stafide. La- apa calduta (sau ceai caldut) in- ceai indulcit cu miere. La 0 sapta-
sati sa se raceasca. Se bea dimi- dulcit cu miere. Baiatul meu, la mana, repeta tratamentul, ~iva bea
neata pe stomacul gol. inceput, -nu voia apa sau ceai caldut inca 0 perioada,
; Peltea de soc.- Urzica sa-I ia, fiindca are pana se reglea~a scaunul. La
Mixati doi pumni de un gust rau, dar defecare nu se merge in graba sau
boabe de soc. Strecu- m-a ajutat din nou .stresat,ci calm, calm sicu rabdare.
rati ~i puneti sucul la d-na farmacista, Neglijarea scaunelor inseamna
fiert pe foe foarte mic, care m-a tnvatat ca operatic de colon, colon contra na-
pana se tngroasa, atunci cand copilul turii ~i alte complicatii. Fereas-
Adaugati - cam 0 refuza.ril tinem de ca-ne Durnnezeu!
treime din cantitate - nas, ~iastfel ii dam Trebuie data mare atentie aces-
miere. Se iau doua lin- medicamentul li- tei boli ~i mai ales regimului ali-
guri dimineata, pe chid. Eu m-am ferit mentar din care nu trebuie sa lip-
stomacul gol. Se pas- de aceasta metoda seasca supele, ciorbitele, crudi-
treaza la frigider. ~i am cautat sa-mi tatile. Va doresc sanatate!
• Supa bunicii - Puneti intr-un conving copilul sa ia medicamen- E.
litru de apa un pum~ de asmatui, tele, treaba cu tinutul de nas este • Eu am rezolvat problema
un pumn de sfecla rasa, un pumn riscanta, deoarece copilul poate baieteluluimeu cu ajutorulceaiului
de salata verde ~i un pumn deur- plange ~i medicamentul intra pe de pedicusd, care se ia dimineata,
zici. Dati-le in cateva clocote, sa- trahee ~ieste chiar riscant. Prin ur- pe stomacul gol. Se prepara ca in
rati-le ~iadaugati putin unto mare, straduiti-va sa va convingeti prospectul de la Plafar,nu se indul-
• Coajd de portocald - Puneti la copilul, spunandu-i 0 poveste des- ceste (eventual foarte putin, cu
fiert coaja unei portocale proaspe- pre- un alt copil cuminte care a miere). Intr-o saptamana ar trebui
te, vreme de 0 jumatate de ora, in inghitit doctoriarepede..apoia baut sa ,se rezolve problema, Se reia
250 ml apa. Aruncati apa ~i fier- apa calduta ~i s-a' facut sanatos. cura ori de cate ori trece 0 zi de
beti-c din nou, 20 de minute, il1lf- Puteti sa-i mai dati oIingurita plina cand copilul nu a avut scaun.
o apa u~ormdulcita cu zahar (20 g cu ulei de ricin, dupa 0 saptamana, • De asemenea, va recomand
la litru). Scoateti coaja Dulcolax pentru copii, pastile
~ilasati-o sa se usuce pe .~:"•. '.'."'-" ;'.~ '~'.; ,
t, pe care le puteti folosi dupa
un servetel. Mancati-o a ~~;'f'\.~. ." e- prospect. Oricum, e bine sa nu
doua zi dimineata, pe , , i','
. ..~,;.;.•..•. exagerati cu supozitoarele de
stomacul gol. glicerina ~i nici cu ceaiul de
RODICA D. - .
crusin,
" acesta dand iritatii. Si
,
Bucure~ti argila d-lui Bocan, dupa cate
stiu eu, da rezultate de e-
xceptie in cazul constipatiei,
,
CONSTIPATIE

~,~
LA COPII
LAVINIA - Bucuresti ,
• Fiul meu, pe cand
avea varsta de 4 ani, a
suferit de constipatie.
Folosisem tot felul de
,
AS verde -Anul XVIII, nr. 201., mai 2021 .42
 r '

ANTOLOGIE

-LITEBAD-
DACRIOCISTIT.A guentele folosite - ineficiente,
CRONIC.A pana intr-o zi, cand un batra-
• Acum 20 de ani, baiatul meu, nel, vecin cu noi, care facuse
care avea atunci doua luni, a suferit razboiul, mi-a spus cum s-a
de aceasta boala _ inflamatia sacu- vindecat pe front de aceasta
lui lacrimal, adica a zonei situate suferinta: cu fiere de vitel!
Intre unghiul intern al ochiului si Seara, se badijoneaza zonele
nas. Diagnosticullui it fost dacri~- afectate cu "bila" (fiere de vi-
cistita congenitala. Am aplicat un tel), care se usuca ~ise lasa pe
tratament pe care l-am considerat a locul bolnav pana dimineata.
fi eel mai potrivit ~i care a dat re- Eu am repetat tratamentul trei
zultate imediat. Dupa un an, am seri la rand ~inu a fost necesar
recomandat acelasi tratament unei sa-l mai continui. (Fierea se
vecine, al carei baietel avea aceeasi pastreaza tntr-o sticluta la
suferinta. Era disperata, pentru ca rece.) L......----m--;"i--a---;d-at-o-r-e-te-t7:a-p-e2:.-c-ar-e-o-r-e---i
a doua zi trebuia sa mearga la poli- LUCIA S. - Re~ita mereu ~i am dinti de invidiat. lata
clinica cu copilul, sa-i fie desfun- • Cu multi ani in urma, am reteta: 20 g cdrbune (de preferat
date canalele lacrimale. A urmat avut degeraturi la ambele picioare. din lemn de stejar),+ 20g coajd de
sfaturile noastre ~i interventia chi- La incalzirea vrernii, viata imi de- ou (fecundate) se dau prin rasnita
rurgicala nu a mai fost necesara, venea un calvar. Pana in ziua in de cafea ~i se adauga 10 g bicar-
lata procedeul: faceti un ceai de care un coleg, al carui tata fusese bonat alimentar. Se amesteca toate,
musetel mai concentrat (infuzie 20 pe front, mi-a dat urmatoarea rete- se pun Intr-un borcanel ~iva spalati
minute). Apoi aplicati r-----------. ta: se vor tine mainile seara ~i dimineata cu praf de car-
comprese cu pansa- In apa calda cu sapun, bune pe dinti, E neplacut, dar me-
mente sterile, muiate fn Iasandu-se ~a se In- rita. Se clateste gura cu apa caldu-
ceaiul cat mai cald (dar moaie ~i sa se deschi- ta, putin sarata cu sare grunjoasa.
nu fierbinte), pe ochii da porii, dupa care se • Cu o-pipeta, de doua-trei ori
copilului. Apoi, cu 0 pi- ~terg ~i se dau cu pe- pe saptamana, se pune pe gingie
petd curatd, umeziti trol. Se pune 0 manu- tincturd de propolis (se gaseste la
permanent cu ceai cald ~a sau se panseaza magazinele de produse apicole)
compresa. Atentie, cea- mana ~i se lasa asa, diluata In putin ceai de tataneasa
iul de musetel pe care 11 pana a doua zi seara, sau de patlagina. La tnceputul tra-
turnati trebuie sa fie cand mana se unge tamentului se evita camea, circa
cald tot timpul. Daca se raceste, din nou cu petrol, fara a se spala. doua saptamani, Se mlocuieste cu
mai incalziti-l. Dupa vreo jumatate Se va repeta procedura ~i a treia branza de vaci care se mesteca
de ora, luati alte comprese sterile seara, 1n a patra seara se inmoaie pana ce devine lichida. Se mai poa-
uscate ~i tamponati usor ochii us- din nou mainile in apa calda, cu te clati gura cu apii de argild. Sue-
cand bine. Ochii nu trebuie s~ ra- care ocazie pielea degerata se des-, ces! (Nu folositi pasta de dinti, in-
ceasca. Repetati tratamentul pana cuameaza. Daca mai raman zone diferent de reclama facuta.)
la vindecare. Copilului nostru i-a bolnave, se va repeta procedeul ANA'S. - Iasi
trecut dupa 0 saptamana de trata- inca 0 data. Va doresc sanatate! DEPRESIE '
ment perseverent. CORNELIA C. - Timi~oara
SANDA R. ' DElVIlNERALIZAREA • Am suferit de depresie, Insa
nu am mers la medic, 'de teama sa
, DEGERATU.RI DIN~ILOR nu se creada ca sunt nebuna, ci am
• M-am confruntat cu degera- • Am avut aceasta problema mers la preot. Dupa ce am nascut,
turile cu multi ani In urma, in tim- cand aveam 20 de ani ~i credeam timp de aproape 20 de luni, copilul
pul studentiei. Degeraturile de la ca nu mai am leac. Dar vecinul meu nu a dormit deloc noptile, Era
calcai erau foarte dureroase, i4U"
un- meu, un om In etate, de meserie perfect sanatos, lua in greutate, dar
cesar - Dumnezeu sa-l odihneascal In fiecare noapte plangea. De aici

AS verde -~nul XVIII, nr. 201, mai 2021 .43

ANTOLOGIE'
• Faceti, urmatorul exercitiu , • Sunt 0 pensionara de 70 de
de respiratie profunda: inspirati ani ~i In urma Cll 7 ani am suferit
adanc, gradat, pana cand cavitatea de sindrom depresiv. Rezolvarea
toracica este cat sepoate de bom- am gasit-o In "Formula AS", prin
batao Cand a ajuns la maximum, tratamentul cu griiu incoltit, Am
expirati rapid. Exercitiul se face umblat la multi doctori, m-am um-
zilnic, timp de cateva minute, flat de medicamente, dar fara re-
Dad atunci cand va cuprinde tea- zultat. Cu graul incoltit m-am vin-
ma yeti folosi acestexereitiu, du- decat fara urma. Revedeti, metoda
pa zec'e respiratii profunde teafua de preparare ~i cu Dumnezeu; catre
va disparea ~i va yeti putea sta- o grabnica vindecare!
pani impulsurile emotive -,Va do- ECATERINA D~ - Mizil,
resc sanatate! . . , "jud. Prahova
TEODORA - Bucuresti •.•
• Ani de ~ile am fost in pragul \ ~ .DEBlVIATI~A
nebuniei si , al sinuciderii. MuI- 1 ATOPICA
..
tumesc lui Dumnezeu ca am de- '. Cumparati urmatoarele der-
pa~i't aceasta faza, lata cum: mato-cosmetice; balsamul Lipizar-
cred ca am facut boalansta, pe . , • Incepeti .unregim alimentar baume ap. ~i apd termald, ambele
fond psihic. Atat dedepresiva eram, bazat pe cruditati. Dimineata, man- produse de firma franceza "La
lncat credeam cavoi lnnebuni. A- cati, oblig atoriu .,"grau lncoltit. Roche Posay". Le gasiti, in farma-
tunei, disperata, am strigat la icoa- • Bduturi - numai' apa, 6-8 pa- cii. Aplicati-le de cateva on pe zi.
na Maieii Domnului, al carei chip hare pe zi. ' Altemativ.ipulverizati locurile eu
sta zugravit pe peretele din buca- . • Eliminati total' tigarile , al~ apa termala, lasati sa se zvante ~i
tarie: "MaicaDomnului, iata cum coolul, eafeaua, re- , _ _ _. _ apoi dati cu tbalsamul
am ajuns, sunt disperata. Ajuta-ma dueeti, treptat sarea Plamananca Lipikai ' eu miscari
, 'Usoa-
,
te rog ~i reda-mi dragostea de via- simedicamentele. re, fara sa' apasati, Cu
J,.ta!", Si
, minunea s-a 'intamplat. • Mergeti regulat apa termala puteti sa dati
Intr-una -dintre nopti; am visat ca la un preot (este ~i de mai multe ori pezi,
am mers sa ma Inchin la biserica, dgetor, ~i parinte, ~i calmeaza. Daca ranile
Ajungand la icoana Maieii Dom- psiholog). Daca sun- au facut cruste ~i supu-
nului, ea a lntins 0 mana si m-a teti In evidenta unui reaza, nu deznadajduiti.
mangaiat pe obraz. M-am'trezit p;ihi~tru, pilstrap to- In acest eaz, rezultateie
plangand, cu sutletul usor sicu mai tusi legatura eu el, Incep sa se vada dupa 10
multa incredere In mine ~i In viata. eei putin ',' formal.
..
vs zile.
.
Balsamul ustura un
Apoiam mers la preot, m-am spo- sfatuiesc sa va mar- pic la aplicare, cateva
vedit si m-am eliberat de gandurile mati .., eu rabdare, secunde. Dupa ce ·treee,
rele. Trei vineri la rand ani mers la vointa ~i credinta mare. pielea va ramane usor aspra. Conti-
biserica, la Sfantul Maslu. Acasa • Nu In ultimul rand, mergeti la nuati timp de 6-12 luni sa aplicati
am facut rugaciuni adresate Maieii un homeopat eu experienta. Pe mi- balsamul 0 data pe zi. Mult succesl
Domnului, mai ales Paraclisul ne m-a ajutat foarte nmlt tr~tmnen-' ION D.
Maicii Domnului. Acesta e trata- tul homeopatic, ameliorandu-mi DERMATIT.A
mentul carem-a vindecat psihic, mult simptomele." " , ', •. SEBOBEIC.A
mi-a ridicat moralul, mi-a redat Acum sunt vegetarian eonvins _ .
dragostea de viatli, de mine lnslimi si. ma-' sim t m ult mal. b'me. Fl.orme e Sufar de boala asta care s-a
~i chiar de oameni. Acum sunt vin- , . .al b I" ih'· " . declansat In adolescenta si care
severe e 0 11 ps Ice nu se Vlll- : ~ _~ ".
decata complet. Urmati-rni sfatuI: deca prin tratament medicamentos. d~eaza pana m prez~nt (~ 32 de
mergeti Ia biserica ~i rugati-va Urmati sfaturile'mele si yeti obtine am). Am fost la 0 gramada de me-
MaiciiDomnului, 0 astfel de boala .. 1'· id t-',' h'·'· diei si arn facut 0 multime de trata-
o ame iorare evr en a sau e tar Vln-, '.
nu ,tre.cecu medicamente, ci cu hra- · ~ d ~ b 1 - mente; inurma 'acestora obtinearn :'
d ecarea. M Ie, can 'm-am lffi 0 na- ., _ _' '
na.spirituala: rugaciune ~i iar ruga- it . x•••.-·t··
VI ,nu nu-a lffiPa.lla~l lllffieru 0 ase-
A 0 vindecare de seurtadurata,
. .. , _. boala
- .' +X D' . +XI revemnd de fieeare data. Asa nu-arn
eiune. menea expenen!-<'. oamne aJuw.., . _' .,,' _
ANA - Piatra-Neamt · - nenorocit parul, solutiile pe baza
" , IONEL .' B .- B U7;au '

AS verde-Anul XV/II, nr. 201, mai 2021 e44

 r'

ANTOLOGIE
de aleool ~i aeizi, ~i ehiar samponul balajul. Samponui Nizoral pe care .• Dupa tratamente medica-
eu Nizoral deshidratandu-mi firul l-am incercat a fost cumparat din mentoase mdelungate ~i lara niciun
de par ~i uscandu-l pana cand aees- Canada, dar am vazut ca se poate . rezultat, eu am folosit la recoman-
ta cadea. Dar cutimpul, am ulvatat cumpara ~i din Romania, iar sub- darea unei doamne mai in varstli 0
sa eonvietuiesc
, , sa 0 sta- stanta activa este aceeasi: 2% ceto- combinatie de trei plante: cicoare
eu boala si
panesc prin mijloaee relativ simple conazole. lar pentru fata, eel mai plus riidiicinii de brusture plus soc
~i ieftine, iar cu ajutorullui Dum- bine a function at cu spalarea cu . (Plafar). Am facut 0 infuzie din
nezeu, parul imi este din nou fru- ~amponul Ivadermaseb gel de spa- aceste ceaiuri, in paqi egale. Se
mos ~i sanatos. lare (de la Ivatherm), apoi aplica- beau 2-3 cesti pe zi, eventual indul-
lata sfatul meu: spiilati-va pe rea de Ser Noreva Sebodiane DS, cite cu putina miere.
cap cu sdpun de sulf (se gdseste la pe zonele rosii. Folositi • Separat, se
farmacie) ~i clatifi-va cu otet de acest tratament mai rigu- face un decoct din
mere . de la Apicola sau fdcut tn ros, in prima perioada, rdddcina de brus-
casd (nu cumparati otet decat de la pana dispar simptomele, ture ~i setampo-
Apicola). Puneti otetul direct pe iar apoi oricand este ne- neaza bubitele.
par, nu in apa, ~i masati usor (nu voie. Fiti atent sa folositi Am folosit acest
puneti mult otet, eu pun in palma .Noreva Sebodiane . DS in tratament si , in ca-
de doua ori, cat sa acopar toata formade ser, nu in alte zul unei furuncu-
suprafata eapului) apoi clatiti bine forme. 0 perioada am fo- . loze de care a su-
eu apa (daca e posibil ultimul jet sa losit Ivadermaseb crema ferit baiatul meu,
fie reee pentru ea asigura 0 mai bu- de la Ivatherm, in loc de in varsta de 13
na irigare a pielii). Acum urmeaza Noreva Sebodiane DS ser, ani. Am verificat
eea mai importanta parte a trata- ~i aveam rezultate bune, reteta la prieteni ~i
mentului: luati de la biserica sau de dar serul Noreva Sebodiane DS are cunoscuti., Cele trei ceaiuri vindeca
la preot, niste apa sfintita; eu apa efecte mai putemice. eczeme, furunculoza, acneea si alte
aeeea va spalati pe cap in fiecare De asemenea, pentru scalp am boli de piele. . ,
dimineata in felul urmator: puneti mai avut rezultate bune cu aplicare Va doresc sanatate!
cateva picaturi de apa in palma, de lotiune Sebomax (de la Bio- SILVIA B. - 8ucure~ti
frecati palmele ~i le treceti peste trade) ~i apoi spalare cu Ivader-
cap, prin par, pe zonele afectate. In maseb, gel de spa/are, ~i aplicare DESCUAlVIAB.EA
tot acest timp, spuneti: "Aghiazma de ser Noreva Sebodiane DS, pe
ca apa este vlizutli, dar nevazut este portiunile de scalp afectate, de 2 ori
PIELII
Duhullui Dumnezeu cu care m-am pe saptlimana (~i cu rnentinerea • Pentru descuamarea pielii, va
atins ~i m-a vindecat". Acest sfat unui par tuns foarte scurt). Dar pe recomand eu mcredere Nidoflor,
l-am primit de la 0 persoana licen- toate acestea le-am tnlocult cu Ni- unguent ce se gaseste in farmacii.
tiatli in ~tiinte eeonomice ~i infor- zoraI ~i un balsam pentru par. Are rezultate uimitoare ~i un pret
matica, 0 persoana tanara, dar cu MIRCEAT. accesibil. Va sfatuiesc sa-l folositi
anumite capacitati r:::~~-;v~-----::-~""'---:~~~~""" chiar ~i dupa vinde-
care, 0 perioada
daruite de la Dumne-
scurta (cam 10 zile).
zeu. Nu sunt 0 bi-
gota, dar pot sa spun in caz ca boala rea-
cu mana pe inima di pare, repetati trata-
acest sfat ~i credinta mentul cu toata in-
m-au ajutat. crederea (desi cred
ca nu va fi eazul).
MIRELA-
Hunedoara Va doresc multa sa-
• Eu am reusit sa natate!
tin sub control der-
CATALIN-
judo Prahova
matita seboreica cu
samponul Nizoral
pentru dermatita de
pe scalp. Pentru in-
structiuni, cititi am-

Desene de MARIA ROSZKOWSKA, 123RF

.-;lS verde - Anal XVIII, nr: 201, mai 2021· • 45
 HOROSCOP

MAl - ZODIACUL
- Oevi prezic astrele din punct de vedere fizic, emolional 'Ii mental -
SANArATn,
• Planta lunii: pA TLAGINA TNGUSTA (Plantago lanceolata). Parti utilizate: planta intreaga. lndi-
catii ~i moduri de folosire: patlagina ingusta a fost asociata in primul rand cu vene/e, fie e/e umflate
sau ranite. Are un puternic efecf antialergic, purificand tji calmand caite respiratorii superioare.
Este eficienta in tratarea unor afecriuni ale tractului respirator, cum ar fi rinita, sinuzita, diverse
tipuri de brontjita, inclusiv cea astmatiforma. Este utilita tji in tratarea diferite/or feluri de scurgeri:
varsaturi, hemoragii, menstruarie abundenta, incontinenra urinara sau gonoree. Extern se folosetjte
pentru a trata ulcere/e sau ranite grave. ln medicina tradirionala chineza, patlagina ingusta este
considerata 0 planta acida, recomandata in cazul gingiilor inflamate sau al enurezisului nocturn •

BEllBEC GElVIENI , LEU

Starea jizica:
De la mijlocul
lunii incolo, Marte
in Pesti va poate
incetini reflexele.
Fiti deci atenti la
felul in care ma-
nuiti unelte ascu-
tite ~i nu va jucati
_ cu focul - la pro-
priu.Tn cazul in care apar dureri di-
fuze de cap, in urma unui somn neo-
dihnitor, beti infuzie de sunatoare.
Daca vi se umfla labele picioarelor,
puteti recurge la infuzia de dragaica.
Starea emotionala: Vreti sa va
puneti prietenii la treaba, dar pana pe
13, !lu I;'rea ~asiti t~nul potr~vit sa-i
mottvati. Mal mult:l enervati. .
Sta~ea. mentall!: ,Pe 12 ,~l 1~
cornunicati u~or ~l bine, mal apoi
riscati sa divagati.
~~
TAUB. - •
Stareajizica: .'
vs vine greu sa I,
va adunati, dupa
14, de parca in-
tregul dvs. corp
nu vrea decat sa
stea degeaba. Nu e 0 stare neplacuta,
dar nici sanatoasa nu e. Pentru a ,va
scoate din "cucaiala" aveti nevoie de
un tonic eficient, cum ar fi, de exem-
plu,o combinatie de goji ~i acai. in
cazul in care doriti ceva maiputin
exotic, incercati ceaiul de pelin.
Starea emotionald: Din 14, cand
sefa dvs., Venus, merge de-a-nda-
ratelea pe cer, 0 parte din of .",
farmecul dvs. se risipeste, .iI~
Asteptati-va la mai putin
de la ceilalti.
Starea mentald: Ca- .,
tre finele Iunii, mai precis
din 28, yeti spune bine ce
aveti de spus. l~
AS verde - Anul XVIII, nr. 201, mai 2021 • 46
Starea fizicd: Vreti sa faceti mul- Starea fizica:
te la inceput de luna, ceea ce de obi- Aceia dintre dvs.
cei va reuseste, acum tnsa mai putin. care nil s-au ingri-
Zona gatului ~i umerii nu reactio- jit sau nu au com-
neaza bine la miscari smucite. Daca pletat tratamentele
faceti vreo intindere, folositi unguent pentru afectiuni
pe baza de untul-pamantului. Stoma- ale stomacului,
cul e mai sensibil in preajma Lunii zonei pieptului sau
pline din Scorpion, din 7. Mancati ochilor, sunt sfd-
u~or ~i numai alimente proaspete. tuiti sa faca un'
Starea!- (;' control medical, pentru ca daca
mo lonald: In ,. neglijati aceste boli, dupa 4 iu-
a roua parte a.,' nie tratamentele nu vor fi la fel
lunii, ceilalti de eficiente. Protejati-va in pri-
pot reaclion'a.. mul rand stomacul, eventual cu ,
fata de dvs.· tinctura de angelica. Aceasta
mai putin bine este un tonic digestiv ~i nervos.
decat va a~tep- • Sta,rea em~Jionala:ya vine
tati, Desi va straduiti. . . tot mal greu sa s~porta¥ toanele
Starea mentaid: Feriti-va sa-i fa- ~l cnz~I: de p~erso~alItate ale parte-
ceti pe ceilalti Cll-OU~i cu otet macar nerului, mcepand din 12,
pana pe 13. ' , ' Starea mentald: E posibil ca din
14 sa reveniti asupra unor idei pre-
~ BAC concepute. Spre lauda dvs.
Starea fizicd: Atata timp FECIOABA-
cat Venus merge direct in . ~
Gemeni, adica pana pe 13, , ~tareafi:zzc,!: Afec:
va priesc odihna ~iingrijirea tl~n~Ie~~ro?lCel~cep ~a
corporals. 'Lucrurile se va s~cale"ll~cepand din
schimba insa din 14 incolo 12, in special cele le-
cand v-am recomanda sa Ie oferiti g~te de, sis~eI?ul osos,
un stimulent rinichilor cum ar fi piele ~l dinti. Pentru
un ceai din matase de p~rutnb sau primele doua v~ pot fi
codite de cirese. de folos masa!ele ,:U
Starea emotionald: Luna unguentpe baza de ta-
plina din Scorpion din 7 va poate ta~easa ~i gal,b.enele. ~i~renele,
aduce 0 stare de bine ~i de implinire chiar daca po~ fi mte,?se l'ana,Pe 13,
emotionala. Nodul Nordtsensul vie- pot:? preverute daca mancati mere
pi) se pregateste sa paraseasca zodia verzt , . ~ .
• dvs., punandu-va in . Starea emopo'!ala: S~a~~de u~a,
situatii predestinate. d~ de ~lta. A~umIt~ re~tnctn au dis-
Starea mentald: parut din relatia de iubire, dar Marte
Felul in care va ex- baga zazanie in relatia de cuplu.
primati poate oscila . Star~a men,tala: In~J?a .susti~e
intre imprecis ~i a- mmte~ in preajma Lunn pline din
gresiv, incepand din Scorpl?R d~ pe data d,: 7. Ceea. ce
14. s~une¥ ll~atmge cu adevarat pe cei ce
va asculta.

t
 r '

HOROSCOP
BALANT.i. S.i.GET.i.TOB. V.i.B.s.i.TOB.
, Starea jizicii: Aceia dintre dvs. Starea fizicd:
Starea fizicii: Pentru cl'i lirnfa
circula greu, care sufera de alergii ar trebui sa aiba Atat afectiunile
Ii puteti da la tndemana ulei esential de chimen infectioase vizand _
un impuls, negru (Nigella sativa), un remediu cu aparatul uro-·
pregatind un adevarat eficient impotriva acestor genital ~i rec-
decoct de episoade neplacute. In primele zile tul, cat ~i cele
lumanarica, ale lunii ~i apoi pe 11 sunt riscurile care va afecteaza
planta care cele mai pronuntate pentru 0 forma pieptul sau stoma-
\.;-...::::=;&..Ji.-;IIiIIII •••••• d ajuta la de- -acuta. cul ar trebui tra- ----
.congestionarea limfei ~i astfel la Starea emotionald: Partenerul de tate cat se poate de temeinic, altfel se
dezurnflarea ganglionilor umflati sau cuplu va contraria- .• pot ivi probleme, dupa 17.' Yn cazul
blocati de la nivelul gatului, bratelor za, dar va ~i atrage, • stomacului ar fi indicata 0 cura de
~i inghinal. Ar fi bine sa incepeti tra- caci I~i manifesta mtretinere de 0 luna, cu extract din
tamentulla inceputul lunii, altfel din afectiunea altfel muguri de smochin.
13 va puteti trezi brusc cu labele pi- decat de obicei. Starea 'emotionalii: Va simtiti
cioarelor umflate ~i reflexele ince- ,J Starea men- siguri pe dvs. pana pe 13, dar mai
tinite. - talii: Pana pe 12 va apoi comportamentul persoanei iubi- ,
Starea emoJionalii: Izbucniri tem- vine sa contraziceti te se schimba ~~puteti avea impresia
peramentale puteti avea sau astepta pe toata lumea, ~i ca va scapa printre degete.
de la partener, pana pe 12 inc1usiv. inca taios. Incercaii Starea mentalii: Din 14 incepand
Starea mentald: Imaginea dvs. sa evitati abordari- tJ-__ •••••••••• rRri. sunteti tentati sa infrumusetati, pe ici
despre lume se modifica subtil, dar le agresive, nu aveti decat de pierdut. - pe colo, faptele.
profund, incepand din 14.
CAPRICORN PESTI
SCORPION Starea jizicii: Totul e bine ~i Starea ' fizi ~
tzica:
Starea jizicii: frumos, pana pe 14, dar apoi e nevoie Problemele cronice
Aceia dintre dvs. sa faceti ceva pentru stimularea cir- legate de oase, piele
care s-au com- ~i dinti pot intra in
culatiei venoase, de exemplu sa beti
placut intr-un trai faze acute pana pe
sue de afine. Pentru a va convinge cii
sedentar pot avea, 12. E bine sa pro-
~i rinichii functioneaza in parametri
incepand din 14, cedati preventiv, de
normali, nu v-ar strica 0 cura de 0

~~:t
probleme cu circu-

n:~~fea~!. p~:
mul rand de mis- ~-..;.--.-.;
luna cu extract din seva de mestea-
can.

dvs.
Starea emotionald: Multi dintre
nu prea mai stiu cum sa gestio-
exemplu sa folositi
pentru dinti 0 pasta
pe baza de argila.
Extractul din muguri de brad este un
care; dar n-ar strica sa adaugati exer- remineralizant natural, care va poate
citiului ~i cate-o cana de ceai de sul- neze situatia din cuplu. Puteti primi intan, la randul sau, nu doar smaltul
fina, Respiratia poate fi mai super- explicatii sincere din partea perechii dintilor, ci ~i oasele.
ficiala ca de obicei. dvs., dupa 28.
Starea mentalii: Unii dintre dvs. Starea emoJionalii: Yntr-o po-
Starea emotionala: Luna plina se veste de amor, care dureaza de vreo
intampla In semnul dvs., pe 7, ~i nu-si dau seama, din 13, ca au picat 18 luni, se decide daca a fost doar 0
trairile dvs. pot fi deosebit de in- in subiecti-
vism. Daca tncercare karmica sau devine 0 le-
tense. Nu lasati loc liber invidiei gatura realmente stabila,
sau geloziei. observati ca
deveniti ve- Starea mentalii: Toata lumea va
Starea mentalii: Yncepeti sa calca pe nervi, la inceput de luna,
va dati seama ca ati exagerat IV '" hementi, ati
cazut In a- mai ales pe 11. Vi se pare ca nimeni
unele privinte (e drept, nu-cu
ceasta capca- nu va tntelege.
mult). Dar inca va vinegreu sa
recunoasteti. na, TANARO~CA

LVERDE
ISSN 1584-3548
Editor: SOCIETATEA DE PRESA
• Director coordonator: FLORENTIN POPA
ISIS
• Redactor sef': ILIE TUDOR-
Secretariat: telJfax 0211224.33.30 • DTP: CARMEN MURGA~ANU,ADELINA PETRESCU
RedacJU!.p abonamente: 0211224.33.40 • Publicitate: tel. 0721133.00.88
Difuzare: 0211666.52.83
Adresa redactiei: sir. Av. Drossu Nicolae Tiparul: A~TPRINT SRL
1:
nr. 16, et. ap. 3, sector 1, Bucuresti
sau C.P. 194, O.P. "'. Bucnresti, cod olio72
Tel.: 0723.130.502, e-mail: office@artprint.ro
1-----------.-:....--------.."..------1
, - Responsabi11tatea jurldica pentrli contlnutul artico/e/or, reclame/or fi al
Costul unui la redactie este de: altor materia/e publlcaJe apart1ne autori/or, beneficiari/or, agentll/or de pres' fl
15 lei pe trei JoDi. hmi',60 lei pe an. furnizori/or de material, dupa caz, editorul filnd exoneral de r.spundere.

AS verde -Anut XVIII, nr. 201, ma; 2021.47

 NOUTiTI, MEDICALE Smirna,
medicamentul
Vltamina Soarelui anului2021
Dupa lunile Intunecate ~i reci ale ier- Datorita importantei sale
oii, multi oameni si-au epuizat rezervele rriedicinale, srnirna a fost de-
de vitaminaD. Motivul: ea se formeaza clarata planta anului 2021. Este
cu ajutorul razelor ultraviolete, pe care ra~ina unui arbust african, bo-
soarele nu este suficient de putemic sa gata In uleiuri eterice aromate.
le produca din octombrie pana fu martie. Srnirna este recomandata con-
Vitarnina D este deosebit de importanta tra inflamatiilor intestinale, re-
pentru oase ~i sistemul imunitar, pe care- duce crampele ~i s-a
l ajuta sa lupte chiar ~i cu infectia cu dovedit foarte efi-·
Covid. Avem nevoie de 20 de mg pe zi. cienta ~i In tratarea
Prin alimente, vitarnina D se obtine din intestinului iritabil
peste, brftnza ~i ~i a colitei u1ceroase.
oua, dar cantita- Se gaseste in farmacii.
tea necesara e 'greu de atins. Mult mai simplu
~i eficient este sa 0 procuram sub forma de
pastile. k farmaciile noastre exista 0 multime CeI mai bun calmant:
de oferte. Alegeti variantele cu concentratie Jurnalul de zi
Intre 2000 ~i 5000 de unitati,
Cine tine regulat un jurnal
de zi i~i ordoneaza gandurile ~i
t grijile,· Iuand
Inima,i Mai multi energie, -'.l.-t'.. distanta fata de
stringerea de mina tara alimente acide "'~';;"IIII ele. Importanta
Este un mod de a afla, Cand natura se trezeste din somnul este consecven-
Inainte de a . de iarna, multi oameni se lupta cu ta. Ideal ar fi sa
se pune un di- oboseala de primavara. Pentru a recu- ne dedicam scri-
agnostic,daca pera energia pierduta, e nevoie In pri- sului zece mi-
avem probleme ~_~ -J nute pe zi. Un
mul rand sa restabilim echilibrul
legate de ini- dintre alimentatia bazica ~i cea acida, 0 alt factor important este sinceri-
ma. Conform. 'hrana din care se elimina camea, pro- tatea. Cine "infloreste" lucrurile
unui studiu nor- dusele lactate ~i a1coolul restabileste nu fuvata nirnic. Psihologii ne
vegian, stran- balanta organismului. Votati cu legu- asigura ca jurnalul de zi ne ajuta
gerea de mana mele proaspete de primavara. sa iesim futariti din crize.
este un indiciu
pentru starea sanatatii. Cand
ea e puternica, persoana In Televizorul ne
cauza prezinta un rise mai SCUrteaza viap
redus de a face 0 boala co- Cine se uita "pe sticla" mai
ronariana decat oamenii care mult de doua ore pe zi risca sa se
apasa usor. Nu va costa ni- tmbolnaveasca de diabet de tip 2 ~i
mic sa Incercati. Paza buna de 0 ingustare a arterelor corona-
trece primejdia rea. riene. La peste trei ore de televizor
pe zi apare chiar riscul unei morti
premature. ktr-un studiu realizat In
Europa, SUA ~i Australia, cerceta-
Planta vitalitatii - torii au descoperit urmatoarele
Rhodiola rosea date: statul fu fata rnicului ecran ce
Sunteti lipsiti de vlaga, flira chef, ne- a depasit doua ore pe zi a provocat
176 de cazuri de diabet, la 100.000
multurniti si iritati permanent? Nicio mira-
re, i~a 'n~ fura ~ulta energie. Exista fusa de locuitori, 38 de decese prin in-
o planta anti-stres care va poate ajuta sa va farct ~i alte 104 cazuri mortale.
reca~tigati energia pierduta. Numele ei este Cauza nu este doar lipsa de mis-
Rhodiola rosea ~i este folosita de sute de ani -care, ci ~i consumul exa-
gerat de chipsuri,
In Chioa, Rusia ~i Tame Scandinave, contra
bauturi acidulate
oboselii acute, a epuizlirii ~ilipsei de chef
~i alcool. In me-
de viatii. Cercetari recente au confirmat
die, europenii ,
virtutile terapeutice ale plantei: Rhodiola (se gaseste ~i fu farmaciile petree 3-4 ore
noastre) restabileste energia vitala ~i bucuria de a trai. pe zi in fata te-
levizorului.