Sunteți pe pagina 1din 6

SAPUN DIN UNTURA

Fabricarea si utilizarea sapunului dateaza dinainte de anul 2800 i.d.Hr. Inscriptiile


arheologice spun ca prima forma de sapun s-a obtinut prin amestecarea unturii topite cu
cenusa. Potrivit descoperirilor inregistrate, egiptenii isi faceau baie cu regularitate, iar
documentele existente vorbesc despre un sapun care se fabrica din combinatia
uleiurilor animale si vegetale cu anumite saruri. Acest sapun era utilizat in tratarea
bolilor de piele si pentru spalat. Grecii antici nu fabricau sapun. Ei isi curatau corpul cu
lut, nisip, cenusa si apoi se ungeau cu uleiuri, dupa care se frecau cu un instrument de
metal. Germanii si galii au descoperit, de asemenea, un sapun facut din seu si cenusa
pe care-l foloseau insa ca sa-si vopseasca parul in rosu. Romanii sunt recunoscuti
pentru numarul mare de bai pe care le-au construit. Din secolul al doilea dupa Hristos,
fizicianul grec Galen recomanda utilizarea sapunului pentru spalare si ca medicament
pentru piele. O data cu destramarea Imperiului Roman, in 467, importanta bailor a
inceput sa scada si in Europa s-a simtit impactul mizeriei asupra sanatatii populatiei,
care a dus la aparitia marilor boli din Evul Mediu. In secolul al XVII-lea, baile si
curatenia au inceput sa se restabileasca in Europa, utilizarea si producerea sapunului
inregistrnd o perioada de dezvoltare. In timp, calitatea sapunurilor a inceput sa fie
imbunatatita, prin diverse arome si ingrediente pentru intretinerea pielii si prin folosirea
uleiului de masline in fabricarea lor in locul grasimii animale.
Buna , am gasit si eu o reteta ,poate iti este de folos!!!!! ""3 kg untura, curata
1l ulei
500g detergent
1kg faina alba
1kg soda caustica
7l apa, preferabil de ploaie daca nu, merge de oricare
Intr-un vas (nu trebuie sa fie de plastic pentru ca prepararea produce o reactie
exoterma, degaja caldura) se pune untura topita (lichida, nu fierbinte) se pune uleiul, se
amesteca, se pune detergentul, se omogenizeaza, apoi se pune faina si la fel se
amesteca, trebuie pastrata musai ordinea asta, daca punem intai faina riscam sa faca
cocoloase separat, in apa se dizolva soda caustica apoi, din apa respectiva se pune
cate o cana peste amestecul mai sus mentionat si se amesteca continuu,dupa ce am
terminat de pus toata apa, se mai amesteca cca. 30 de minute pt a evita sa se crape
mai tarziu, se poate vedea cum pe lopata cu care amestecam se formeaza o pelicula de
sapun intarit se lasa peste noapte, a doua zi, se taie si se poate folosi ""
Nu te supara ...te mai bombardez cu o reteta,sau mai bine zis 2...!!!!!!...""Tocmai din
cauza lipsei apei curente, batrina nu ar avea ce face cu o masina de spalat automata.
Are una obisnuita, la care foloseste, cu succes, si sapunul de casa, fabricat de mina ei.
Niciodata nu se abate de la reteta invatata de la mama. Minimul presupune patru
kilograme de grasime de porc, un kilogram de soda caustica si patru litri de apa, care se
pun intr-un vas de tuci, cu fundul rotund, pe un foc amenajat afara. "Trebuie amestecat
continuu si cu miscari incete, pina cind soda dizolva grasimea si totul devine o pasta
groasa, care se scurge greu de pe lingura, sau batul cu care invirti in oala", spune
batrina. Dupa ce se ia vasul de foc, compozitia trebuie sa se raceasca in liniste, pina a

doua zi. Daca reteta a fost respectata cu sfintenie, atunci compozitia se desprinde de
pe vasul care ramine curat, apoi, cu un cutit sau cu o sirma, se taie bucati potrivite.
Daca ramine lesie, cum se intimpla deseori, inseamna ca a fost prea multa apa.
Sapunul de casa este cu atit mai bun cu cit sta mai mult. "Ce sa spun... Il folosesc la
spalatul rufelor, ca-i spornic", adauga dna Eugenia.
Mai exista o reteta de preparare a sapunului: la rece, adica fara foc. Cantitatile sint
aceleasi ca si la cealalta reteta, cu o singura diferenta: grasimea trebuie sa fie curatacurata. In primul caz poate fi si provenita de la mincaruri si se pot adauga chiar si resturi
de sapun fin, de miini: "Apa, grasimea si soda se amesteca la fel, incet si continuu,
pentru ca soda se incalzeste. Se obtine acelasi sapun si totul dureaza cam o jumatate
de ora, poate un pic mai mult. Da eu cred ca-i mai sigura metoda pe care o folosesc tot
timpul, la foc mic". Si, ca reteta sa reuseasca pe deplin, cel mai propice anotimp este
iarna: "Dupa ce iei vasul de pe foc, il pui in zapada si atunci sapunul se raceste mai
bine si mai repede".""
Istoria strveche
Cea mai veche atestare documentar despre fabricarea spunului dateaz din
anul 2800 . Hr. i provine din vechiul Babilon. A fost gsit, ngropat n pmnt,
un cilindru confecionat din lut, inscripionat cu detalii despre fierberea grsimii
i a cenuii, care coninea o substan similar spunului. Un document
egiptean din domeniul medicinii, datnd din 1500 . Hr., cunoscut sub numele
de Papirusul lui Ebers, descrie o substan asemntoare spunului, realizat
prin combinarea uleiurilor cu anumite sruri alcaline i folosit pentru splat i
tratarea unor boli ale pielii.
Documentele vremii arat c fenicienii foloseau spun n anii 600 . Hr. pentru
a cura lna, bumbacul sau fibrele naturale, nainte de eserea lor, iar istoricul
roman Plinius cel Btrn a relatat c spunul se poate obine din seu de capr
i cenu din lemn de fag, afirmnd i faptul c, atunci cnd se adaug sare,
amestecul se ntrete. n secolul al II lea d. Hr. medicul Galenus a consemnat
c spunul se folosea deja pentru splarea corpului. Alt medic al timpului,
Priscianus, a menionat pentru prima oar termenul de saponarius, sau
manufacturier de spun, pentru a denumi o nou meserie. Dei bile publice
din Roma antic erau foarte populare, romanii foloseau la nceput, pentru a-i
cura corpul, un amestec de ulei de msline i nisip foarte fin, care se
ndeprta apoi de pe corp cu un instrument special, numit strigil. Spunul a
nceput s fie popular n Roma numai n secolele urmtoare.
Legenda spune c denumirea de spun provine de la locul numit Muntele
Sapo din vechea Rom, unde grsimea provenit de la sacrificarea animalelor
se amesteca cu cenu i curgea spre ru, atunci cnd ploua. Femeile care
splau rufe in rul Tibru au observat c acest amestec rezidual le cura rufele
mult mai bine dect o fcea numai apa.
Spunul este menionat de dou ori n Biblie: Ieremia, 2:22 Chiar de te-ai
spla cu silitr i chiar dac te-ai freca cu leie, tot ptat eti n nedreptile
tale fa de Mine i n Malachi 3:2 Cine va putea s sufere ns ziua venirii
Lui? Cine va rmnea n picioare cnd Se va arta El? Cci El va fi ca focul
topitorului, i ca leia nlbitorului.

Cderea Romei a nsemnat intrarea n ntunecatul Ev Mediu, cnd s-a


nregistrat un declin substanial n folosirea spunului pentru igiena personal.
Popoare ntregi au fost decimate de ciuma izbucnit n timpul domniei lui
Justinian. Lipsa igienei a dus la nrutirea situaiei, genernd rspndirea
molimei. n secolul VII d. Hr. au aprut primele bresle ale spunarilor. n
secolul al VIII lea d. Hr. fabricarea spunului a renscut n Italia i Spania. n
secolul al XIII lea se fabrica deja spun n Frana, iar 100 de ani mai trziu,
Anglia intra i ea pe piaa european a spunului.
Fabricarea spunului n epoca modern
Spunurile pe baz de ulei de msline produse n Spania, Italia i sudul
Franei erau de o calitate superioar celor fabricate din seu, n Anglia i nordul
Franei. Aceste spunuri erau adecvate splrii textilelor, iar cele pe baz de
ulei de msline erau preferate pentru igiena personal. n anul 1622, regele
James I al Angliei a acordat unui fabricant de spun, contra unei sume
echivalente a 100.000 dolari, monopol pentru activitatea sa.
Primii coloniti americani au dus spunul n Lumea Noua i, pentru un timp, au
continuat s importe spunul de care aveau nevoie. Abundena materialului
lemnos de pe Coasta de Est a Statelor Unite precum i exploatarea acestuia
au produs o cantitate ndestultoare de cenu, iar primii locuitori ai Americii
au nceput s produc spun n gospodriile lor. Tehnologia era simpl: se
umplea un butoi pentru leie cu paie, iar cenua obinut din lemn era aezat
peste acestea. Paiele acionau ca un filtru i pstrau cenua pentru soluia
final. Se turna apoi ncet ap peste cenu, iar rezultatul era un lichid alcalin
denumit n mod obinuit leie. Concentraia leiei se msura cu ajutorul unui
ou care era lsat s pluteasc la suprafaa lichidului. Dac oul plutea,
concentraia era prea mare, dac se scufund, era prea mic. Leia era
considerat perfect atunci cnd din ou rmnea deasupra apei o bucat de
mrimea unui bnu. Mai apoi, se cura foarte bine grsimea animal, se
amesteca cu leia i se fierbea pn cnd amestecul era att de tare, nct un
b introdus n vas putea sta n picioare. Spunul rezultat era moale i
gelatinos. Sarea adugat la sfrit solidifica amestecul (aa cum a descoperit
i Plinius cel Btrn).
n 1791, chimistul francez Nicholas Leblanc a patentat fabricarea sodei
calcinate din sulfatul de sodiu (denumit i sarea lui Glauber), care este obinut
din sarea obinuit. Acest procedeu oferea posibilitatea producerii unei
cantiti mari de sod calcinat de calitate, fr a se tia hectare ntregi de
pdure. Singurul neajuns al formulei descoperite de Leblanc era cantitatea
mare de produi secundari toxici. Douzeci de ani mai trziu, chimistul belgian
Ernest Solvay a descoperit un procedeu prin care hidroxidul de sodiu (NaOH)
putea fi produs prin aciunea unui electrod asupra apei de mare (Na + H2O),
iar produsul secundar avea doar un singur atom de hidrogen. Acest lucru
nseamn o surs ieftin i curat de leie pentru productorii de spun.

Izbucnirea Primului Rzboi Mondial a nsemnat o cretere fr precedent a


cererii de spun, cerere pe care manufacturierii n-o mai puteau acoperi.
Companiile industriale au nceput producerea n mas a detergenilor din
produse pe baz de petrol. Acestea sunt spunurile pe care le gsii astzi n
rafturile magazinelor. nainte de a cumpra urmtoarea bucat de spun, citii
ingredientele de pe etichet.
La mijlocul anilor 1970, Ann Bramson a scris o carte foarte simpl, cu titlul:
Spunul: cum s-l produci i s te bucuri de el i a dat cumva semnalul
pentru renaterea producerii manuale a spunurilor fine. Tradiia a continuat
prin activitatea plin de inventivitate a Barbarei Bobo n domeniul producerii
spunurilor i a plantelor medicinale, la sfritul anilor 80, precum i prin
contribuia horticultoarei Micki Kuhlmann la sfritul anilor 90, care produceau
spun natural, fin i relaxant, pe baz de ulei de msline, parfumat cu uleiuri
eseniale pure i avnd n textur diferite plante.
SAPUN DE LESIE
Spurnatur, uite o reteta de lesie f simpla care se pare ca functioneaza bine pt spalatul
rufelor (eu n-am incercat, e pt persoanele care locuiesc la casa sau au acces la cenusa
- ingredientul principal)
In schimb daca vrei sa faci sapun cu lesie trebuie sa faci metoda la cald, aia prin
fierbere de cateva ore a uleiului cu lesia. Nu stiu daca ar merge metoda la rece, plus ca
nu poti calcula exact intensitatea lesiei (fiind un produs artizanal difera in functie de
cantitea si calitatea cenusii folosite, de apa etc)
Retete de lesie:
- varianta mai lunga: 2 pahare de cenusa f bine pisata (nu trebuie sa aiba bucati de
lemn) se lasa la macerat intr-un litru de apa, minim 24h dupa care se filtreaza printr-o
carpa impachetata de mai multe ori sau prin mai multe carpe. Se folosesc 2-3 linguri in
masina de spalat. ATENTIE, LESIA E PUTERNIC COROZIVA!! a se evita contactul cu
pielea (in caz de accidente se clateste rapid cu otet).
- varianta rapida: aceeasi cantitate de cenusa se pune intr-o carpa groasa sau in mai
multe carpe, se leaga bine si se fierbe cateva minute in apa deja clocotita. se mai lasa
la macerat pana cand apa se raceste apoi se poate folosi.
In loc de soda 4 litri de lesie tare la un kg grasime.
3/4 kg cenusa cernuta oparita cu 1/4 l apa ne da lesie vie, daca o facem cu apa rece
avem lesie moarta.
Sa fie asa de tare ca oul proaspat sa pluteasca, un fulg de pasare sa se topeasca
indata.
Cenusa cea mai buna este din ciocani, vita de vie si stejar.
Cel cu lesie fierbe mai mult.

INGREDIENTE PENTRU SAPUN DIN UNTURA


Ingrediente pentru reteta sapun: 4 kg grsime de porc (poate s fie slnin veche
rnced sau orice grsime), ulei vegetal degradat (rnced) (s nu depeasc 1/4 din
greutatea total), o lingur cu vrf de sare de buctrie (50 g) i 3 l ap pentru fiecare
kilogram de material, 250-300 g sod caustic.
I. Este preferabil s se pun de la nceput 300 g sod caustic, deoarece nu se mai
poate aduga dup ce s-a nfierbntat compoziia, cci prin topirea sodei reacioneaz
violent, producnd explozie i stropind totul n jur.
Soda caustic se va manipula cu deosebit atenie: cu mnui de cauciuc sau cu mna
nvelit n pung de nylon, deoarece la atingerea pielii produce arsuri i usturimi (ele se
pot neutraliza repede cu un tampon de vat cu oet).
Compoziia, n proporia artat, se introduce ntr-un vas mai mare de 2-3 ori dect
volumul materialelor pregtite pentru prepararea spunului, din font, tabl mai groas
emailat sau zincat, deoarece soda caustic produce coroziune la metalele
neprotejate.
Vasul cu spunul se fierbe tot timpul la foc foarte mic s nu dea n clocot, 2-3 ore i s
nu fie lsat far supraveghere. Spuma care se formeaz cnd lichidul se nfierbnt
trebuie amestecat cu o lopic din lemn care s stea n permanen n vasul cu
spunul. Cnd se observ c spuma se ridic brusc i apare pericolul de revrsare a ei
din vas, se va stropi cu ap rece luat cu mna din gleata care trebuie s fie n
permanen lng vasul cu spunul. Dac este nevoie, se va reduce mult focul sau se
va stinge, ca spuma de spun s nu ias din vas. Fierberea i separarea spunului se
face timp de 2-3 ore.
Oasele se vor dizolva aproape n ntregime. Dup ce s-a separat spuma de spun de
leie se face proba n felul urmtor: lopica se ridic vertical din compoziie i vor
aluneca pe lungimea ei, dungi groase de spun cu iruri de leie printre ele, semn c
spunul este gata, separat de leie.
O alt prob care arat c spunul este reuit: se ia o bucic din proba de spun rece
de pe o lopic, care se freac ntre degete i dac se ntrete i primete un aspect
lucios i compact (nu sfarmicios) este semn c spunul este gata. n acest timp, apar
la suprafaa spunului nite conuri prin care iese leia bine separat de spuma de
spun. n aceast faz se amestec cu lopica trecnd prin toat grosimea spumei
circular, ca s se piard aerul din spun pentru ca acesta s nu se rceasc cu guri
(poros). Amestecatul trebuie s dureze 10-15 minute, apoi se las nemicat pn a
doua zi s se rceasc i s se ntreasc. Se trece apoi cu un cuit cu lam subire i
mai lung prin spun, n lungime i n lime, tindu-se n cuburi potrivite (8/10 cm sau
dup dorin).
Cu ajutorul unor mnui de cauciuc, sau n lips cu mna nvelit n pung de nylon, se
apas bucile de spun cu o andrea ca leia s se ridice i se scot bucile, aezndule ntr-un lighean. Se cldesc apoi sub form de stiv cu puin spaiu ntre ele i se las
la coc acoperit s se usuce.
II. Dac spunul nu a reuit (fcut la ntmplare fr s se msoare componentele), se
va proceda n felul urmtor: dup ce a fiert 2 ore i s-a obinut spuma cu leia dedesubt,
se va stinge focul i se va lua spuma de pe leie cu o crati cu coad punndu-se n
lighene, timp n care leia de spun se mai rcete. Oala n care a fiert spunul se

spal de toate resturile i n ea se vor pune 3 litri de ap rece i 300 g sod caustic,
apoi se adaug tot spunul rezultat din 4-6 kg grsime. Se pune vasul pe foc ca la
nceput la foc mic, amestecnd cu lopica ca s se omogenizeze, n acest fel, se fierb
30 minute la foc mic exact cum s-a artat la nceput, iar apa i soda adugate i vor
completa spuma de spun rezultnd un spun alb, neted i tare cu toat leia sub el.
Se freac la fel 10 minute cu scndura, apoi rece, se taie i se pstreaz n stiv la loc
aerisit s se usuce.