28februarie C1

Farmacologie
-studiaza interactiunea dintre o substanta activa si un biosistem -se ocupa cu modul in care o substanta activa modifica procesele biologice sau psihologice in conditii normale sau patologice -studiul unor substante care pot deveni medicamente FARMACON gr. buruiana FARMACOS lt. vrajitor, otravitor Principalul obiect al farmacologiei este medicamentul o substanta farmacologic activa care prin interactiunea specifica cu moleculele tinta, determina diferite efecte biologice. Medicamentul, prin el insusi are efect placebo, prin culoare, forma, miros, gust. Medicamentul e utilizat pentru: -diagnostic-radiografie -profilaxie -ameliorare -vindecare

Istoric
Farmacologia preumana este o farmacologie instinctiva folosita de animale. Initial era primitiva spiritile malefice erau considerate drept cauze ale bolilor, motiv pentru care se practica adiministrarea diferitelor substante pe diferite cai cu scopul de a alunga spiritile si a produce vindecarea. Deasemenea, exista credinta vindecarii cu ajutorul fortei divine. Tot atunci s-a observat actiunea unor substante obtinute prin fermentare. De asemenea, s-a observat ca inhalarea unor fumuri produse prin arderea unor plante, produce diferite efecte (etnobotanicele). Cel mai vechi document medical este de mai bine de 5000 ani si provine de la sumerieni, aici facndu-se referire despre utilizarea unor plante . In Mesopotamia, in 4200 i.H. a fost descoperit alcoolul si efectele sale. Indienii din America de Sud utilizau CURARA-substanta paralizanta in care isi inmuiau sagetile. In China, cu 2700 ani inainte de Hristos s-a descoperit o placuta culegere de remedii cu efectele lor si modul de preparare. In Egiptul antic ia nastere o asa-zisa farmacologie cu remedii dar si cu prod cosmetice. In Grecia, Hipocrate(460-377) a pus bazele medicinii stiintifice. In Roma, Galen a scris 30 de carti despre medicamente din care rezulta efectele plantelor, substantele continute, folosirea extractelor, motiv pentru care metodele de preparare a medicamentelor in farmacii poarta numele de farmacie galenica, aceste preparate fiind realizate dupa formulele magistrale.

In sec XVI, chimia reuseste sa extraga in stare pura primii alcaloizi. In 1240 se separa profesia de medic de cea de farmacist. In 1543, Paracelsus utilizeaza chimia in medicina si combate administrarea simultana de mai multe medicamente. In Orientul Mijlociu incepe denumirea metalelor grele (Hg) ca medicamente in tratamentul sifilisului. In zilele noastre, industria farmaceutica este una dintre cele mai puternice industrii, iar distribuirea medicamentelor este una dintre cele mai profitabile afaceri.

Clasificarea medicamentelor
-din surse naturale (vegetale), minerale, de origine microbiana, de origine animala. Farmacologia are mai multe ramuri: a)cu caracter fundamental 1)farmacocinetica se ocupa cu studiul evolutiei medicamentului, in ordine de la administrare pana la eliminare 2)farmacodinamia se ocupa cu efectele medicamentului asupra organului sanatos sau bolnav cu locul, factorii care il influienteaza si de relatia dintre structurile chimice, activitatea biologica si interactiunile medicamentoase 3)farmacotoxologia relatiile adverse dar si a intoxicatiilor produse de medicamente si antidoturi

b)cu caracter aplicativ 1)farmacografia prescrierea medicamentelor in diferite forme farmaceutice adecvate scopului terapeutic si posologic (doza si mod de administrare) De ex. Pt Tricomonas vaginalis secretie vaginala de culoare alb-verzui. Reteta magistrala: -Rp/ latinescu recipe primeste metronidazol(antiparazitar) -Qs quantum sotis (cat cuprinde) -D\S detur e signatur da si semneaza - mod si cale de administrare -mfa misce fiat arte (mesteca, fa ca o artista) -Sic volo asa vreau eu 2)farmacoterapia cuprinde indicatiile medicale in cadrul tratamentelor diferitelor boli (aceasta ramura cuprinde si alte tipuri, cum ar fi homeopatice, aerosoli, chimioterapia) 3)farmacoepidemiologia se ocupa cu contraindicatiile administrarii medicamentelor (precautii) si cu farmacovigilenta 4)farmacocinetica ramura a farmacologiei care se ocupa cu: -absorbtia medicamentelor -transportul plasmatic al medicamentelor -distributia medicamentelor -metabolizarea medicamentelor -eliminarea med 2 -principalii parametrii ai cineticii -biodisponibilitatea si tipuri de echivalente in forma farmaceutica -concentratia si cumularea -medele farmaco-cinetice

7martie C2

Denumirea medicamentelor
Medicamentul, care este o cubstanta activa, se denumeste in 4 moduri: 1)denumirea CLINICA (modul si locul de actiune). Ex: in HTA, se administreaza Furosemid (diuretic puternic). Substanta activa cu rol diuretic care actioneaza la nivelul portiunii mijlocii a nefronului numit ansa Henle. 2)denumirea comuna internationala - DCI. Ex: furosemidum 3)denumirea din farmacopee (a tarii respective). Ex: la noi, furosemid 4)denumirea comerciala - DC. EX: diuremid, diurex

Farmacocinetica
- studiaza viteza proceselor de absorbtie, distributie, metabolizare si excrectie (ADME) a substantelor medicamentoase si a metabolitilor lor si influientarea farmacodinamiei (impactul terapeutic sau toxic la animale sau om). - studiul se face sub forma unor modele farmaceutice, care sunt forme matematice ale caror parametrii reprezinta factori importanti pentru caracterizarea farmacocineticii unei substante - utilizeaza modele matematice pentru a descrie si pentru a prevedea modificarea in timp a concentratiilor si cantitatilor de subst medicamentoasa in diferitele parti ale organelor. Din punct devedere farmaco-cinetic, organismul este privit ca un sistem multi compartimentat, un compartiment reprezentand un sector din organism in care substanta medicamentoasa se distribuie omogen.

Absorbtia medicamentelor
incepe din momentul administrarii medicamentului si se termina cand acesta ajunge in sange sau direct la locul de actiune. Absorbtia este influinetata de bariere: fiziologice, bioclinice, fizice: Fiziologice: mucoasa vezicii urinare, fiziologic, nu permite absorbtia medicamentelor, ca de altfel a nici unei substante. Biochimice: degresare cu alcool sau eter a tegumentelor. Fizice: un tegument integru absoarbe mult mai lent o substanta decat un tegument lezat.

Absorbtia creste daca: *viteza de disocierea a medicamentului este mare; *dimensiunile particulelor sunt cat mai mici, chiar moleculare; *polaritatea moleculelor (ionizarea) este redusa *raportul dintre hidro si liposolubilitate este in favoarea liposolubilitatii *gradul de irigare a tesuturilor 3

Absorbtia medicamentelor nu este intotdeauna utila. Ex, pentru anestezicele locale (motiv pentru care se asociaza cu medicamente vaso-constrictoare, pentru a micsora absorbtia), si pentru antiacide, purgative, antiparazitarele, enzimele digestive, unele antibiotice administrate digestiv pt distrugerea florei microbiene generatoare de amoniac in cazul cirozei hepatice (ex: polimixina), substituientii macromoleculari de plasma (ex: dextranul). Uneori e nevoie sa se mareasca absorbtia unor cai naturale, care sa dureze 24ore si se foloseste patchul dermic (plasture), cu nitroglicerina, cu hormoni, cu nicotina. (ceampix - antagonist al nicotinei).

Particularitati de absorbtie in functie de calea de administrare:

1) administrarea enterala. cu ajutorul tubului digestiv *sublinguala se fol pt medicamente cu actiune rapida cand efectul local sau sistemic are avantajul evitarii trecerii primului pasaj hepatic, deoarece medicamentul ajunge rapid in circulatia mare. Ex: NG administrata in criza de angina pectorala. *orala are ca avantaje costul redus, comoditatea, usor pentru pacient, preferata de pacient si cea mai fiziologica, iar ca dezavantaje: succesul terapiei depinde in mare masura de implicarea pacientului. Calea orala nu poate fi aplicata la sugari, copii mici (unde se prefera siropurile), la bolnavii psihici si persoanelor varstnice cu amnezie. *intrarectal daca calea sublinguala evita in proportie totala primul pasaj hepatic, calea intrarectala evita in proportie de 50% primul pasaj hepatic, motiv pt care in forma de administrare (supozitor), cantitatea de medicament va fi mai mare decat cea administrata pe cale sublinguala. *enterala - absorbtia se realizeaza cu precadere duodeno-jejunal, modiv pt care unele dintre acestea vor fi gastro-rezistente (capsule). Unele substante se absorb gastro-duodeno-jejunal, cum ar fi barbituricele, salicilatii, alcoolul etilic, si apa; gradul de absorbtie depinde si de continutul tubului digestiv, absorbtia fiind incetinita de alimente. Absorbtia este influientata si de asocieri medicamentoase, cum ar fi: colestir-amina (scade absorbtia la digitalice), diuretice tiazidice, anti-diabetice orale, anticoagulante orale (trombostop), salicilati, fenil-butazol, tetraciclinile (formeaza complexe inactive cu substantele care contin ioni metalici: calciu si fierul). Absorbtia poate fi influinetata de alimente: redusa pentru ampicilina, captopril (ce trebuiesc administrate inainte de masa), si accelerata pentru griseofulvina (antimicotic) cu alimente grase, chetoconazolul administrat cu Coca-Cola. Absorbtia nu este influientata de alimente cum ar fi amoxicilina, doxiciclina. 14 martie C3 2) cutanata Prin pielea uscata si integra absorbtia med este redusa insa este posibila la nivelul glandelor sudoripare, pentru med liposolubile daca se aplica prin masaj. Daca insa tegumentul este lezat sau agresionat prin arsuri sau prin inflamatii, absorbtia poate fi marita. Forme de administrare: solutii, unguiente, geluri, aerosoli, spray-uri. 4

Uneori, aceasta proprietate a tegumentului de a absorbi lent principiile active este folosita prin administrarea de patch-uri(plasturi). Ex: cel cu nicotina, nitroglicerina, tratament hormonal cu estrogeni.

Medicamentele se pot administra pe cale: A. Naturala -subliguala orala -respiratorie -cutanata -rectala -conjuctivala -vaginala

B. Artificiala (invaziva) -parenterala -intraderm i.s. -subcutanat -intra-muscular i.m. -intra-venos i.v. -intra-arterial i.a. -intra-dermo-reactia i.d.r. -intra-cardicac -intra-peritonial -intra-osos i.o. -intra-rahidian

-implantate anticonceptionalele care se administreza intraderm, valabile o luna

Factori de care depinde absorbtia:

factori care tin de medicament -proprietatile fizico-chimice ale substantei active (solubilitatea, marimea moleculelor) -dimensiunea particulelor solide (cu cat sunt mai mici, vor fi absorbite mai repede) -concentratia (cu cat e mai puternica, trebuie diluata) -forma farmaceutica (fiole, tablete, drajeuri, pulbere, capsule retard-se elibereaza treptat incepand cu prima folie, a doua...)

factori care tine de organism -in fct de calea de administrare, de varsta -factori patologici (un tranzit incetinit favorizeaza absorbtia med in totalitate)

Absorbtia peros (orala)

1) Absorbtia la nivelul mucoasei bucale (sublingual) - se fol deoarece circulatia de la acest nivel se varsa in vena cava superioara (V.C.S.), care se varsa in atriul drept, fiind ocolit pasajul hepatic, a.i. med nu este inactivat iar din aorta prin arterele coronare (primele ramuri ale aortei) ajunge la miocard, efectul fiind vizibil in 1-3min. Ex: nitroglicerina tablete/spray. Calea orala sau peros are avantajul ca este cea mai ieftina cale de administrare. 5

2) Absorbtia prin mucoasa gastrica Aici absorbtia urmeaza legile generale de trecere prin membrane biologice. Mucoasa gastrica comportandu-se ca o memrana lipidica care separa plasma de secretia gastrica. In stomac, Ph=1 iar in plasma Ph=7,4 a.i. la nivelul gastric sunt putine med care se pot administra pt ca daca med este acid se mareste aciditatea, daca este alcalin, produce alcalinizare. Prin mucoasa gastrica trec in plasma substantele neutre (Ex: alcoolul)

3) Absorbtia prin mucoasa intestinala (intestinul subtire) -are suprafata mare de absorbtia -Ph aproape neutru =7 (alcalin) Factori care influienteaza absorbtia medicamentelor A.Factori care tin de medicament -solubilitatea -dimensiunea moleculelor -polimorfism (mai multe forme) - avem 4 forme: 1. forma instabila cea mai solubila, inutilizabila in farmacie din cauza instabilitatii 2. forma intermediara are o solubilitate buna, medie 3. forma metastabila avantajoasa ca disponibilitate 4. forma stabila are o slaba solubilitate

B. Factori care depind de functia aparatului digestiv -Factori locali: - Ph motilitate gastrica - timp de golire a stomacului - sisteme enzimatice - bacterii intestinale - tranzit intestinal

Medicamentele administrate pe aceasta cale vor suferi influienta primului pasaj hepatic (inainte de a intra in circulatia mare vor ajunge la ficat prin vena porta si vor suferi o prima metabolizare). Intestinul subtire are 3 artere: dezenterica superioara, dezenterica inferioara, mezenterica. Injectiile arteriale ajung la tesuturi si nu mai trec la al doilea pasaj hepatic, pe cand med admin sublingual si intrarecal nu trec prin primul pasaj hepatic. - stari fiziologice particulare la nou nascut, sistemele enzimatice sunt imature - stari patologice ex: tranzitul intestinal accelerat - asocieri medicamentoase ex: Fe+ pansamentul gastric Avantaje pozitive Admin pe cale orala este comoda, are riscuri mici (med poate fi eliminat prin varsatura), med se absorb lent si progresiv. 6

Avantaje negative -absorbtia este variabila, nu se fol in urgente -nu se utilizeaza la pacientii inconstienti, sugari -poate produce iritatii gastrice sau intestinale -necesita colaborarea, cooperarea Absorbtia pe cale orala poate fi accelerata prin folosirea de sol izotonice (incalzite la 37C) sau admin med inainte de masa. Absorbtia poate fi incetinita prin admin med dupa masa, asocieri cu subst absorbante sau mucilaginoase, admin med sub forma de retard.

4) Absorbtia prin mucoasa intestinului gros Se pot absorbi prin subst hidro sau liposolubile ce nu au fost absorbite in intestinul subtire. Se pot admin subst pe cale rectala: supozitoare sau clisme med. Avantaje pozitive Se evita primul pasaj hepatic datorita venelor hemoroidale inferioara si mijlocie ce dreneaza sangele in vena cava inferioara iar cea superioara se varsa in circulatia portala si med ajunge la ficat Avantaje negative Calea este lenta, inegala si poate produce iritatii. Contraindicatiile folosirii caii: afectiuni locale, rectite fisuri hemoroizi afectiuni generale sau sistematice Aceasta cale se fol cand nu se poate fol cea orala, cum ar fi: varsaturi, stenoze esofagiene, arsuri esofagiene sau cand subst med sunt iritante pt mucoasa gastrica.

5) Calea vaginala Absorbtia este redusa dar congestia si inflatia favorizeaza absorbtia. Aciditatea vaginului este influientata fiziologic de BACILUL DODERLEIN care face parte din flora saprofita normala. Med admin pe aceasta cale sunt sub forma de : -ovule -tablete vaginale (umectate inainte de introducere) -creme vaginale Se admin pentru actiunea locala antimicrobiana, antimicotica, antiinflamatorie si pentru reingerare epiteliala. -spume vaginale -solutii

6) Particularitati ale absorbtiei prin mucoasa conjunctivala Admin se face in sacul conjunctival pt: -actiunea locala antimicrobiana, antimicotica, mitriatica -subst pt scadere tensiunii intra-oculare (glaucom) -subst dezinfectante pt lentilele de contact 7

Forma medicamentoasa: picaturi sau unguiente oftalmologice.

7) Absorbtia la nivelul aparatului respirator a. prin mucoasa rinofaringiana - prezinta o bogata vascularizatie Se fol subst: - hidro, liposolubile - pulberi - spray-uri Se administreaza: -med cu actiune locala -antiseptice -decongestionante -antimicrobiene -med cu extract de retrohipofiza (are actiune generalain diabetul insipid)

b. cale pulmonara se fol mucoasa bronsiolara si epiteliul alveolar care prezinta o suprafata mare de absorbtie si o retea capilara bogata. Utilizarea caii: -actiune generala (anestezie) -actiune locala bronhodilatatoare, antiseptice, expectorante, antibiotice, corticoterapie inhalatorie, simpaticometrice (simpaticul prod dilatare) si parasimpaticolitice (parasimpaticul prod constrictie). Utilizat in doze mici evita pasajul hepatic. Factori care influienteaz absorbtia: a)factori care depind de madicament: -presiunea partiala in amestecul de gaze alveolar -gradul de volatilitate -solubilitatea -marimea, densitatea, diametrul particulelor (daca este peste 10microni raman in arborele traheobronsic; daca sunt de 1 micron se absorb dar sunt eliminate de expiratie - fumul de tigara. Dimensiunea trebuie sa fie intre 1-8 microni) b)factori care depind de organism: -fiziologici: -respiratia -umiditatea aerului -secretia bronsica -patologici: -obstructii bronsice -inflamatii -hipersecretii bronsice

21 martie C4

Cai artificiale
Administrarea med pe cai invazive sau calea parenterala Particularitati generale - absorbtia este rapida si completa - e calea practicata in urgente - calea folosita la pacientii necooperanti Avantaje: - se evita primul pasaj hepatic - se evita actiunea sucurilor digestive - preferata cand se doreste un rasp rapid - cale pe care se pot admin med uleioase

Dezavantaje: - subst uleioase, greu absorbabile nu se admin in acelasi loc - necesita pesronal calificat - necesita medicamente sterile si apirogene (care nu produc febra) Incidente: - patrunderea intr-un vas de sange se retrage acul - atingerea unui filet nervos se retrage acul Accidente: - ruperea acului - abcesul in locul injectarii care poate fi: steril sau infectios - in admin I.M. se va evita atingerea vaselor de sange sau a nervilor - in admin I.V. este interzisa admin subst uleioase (embolie grasa) - nu este agreata de bolnav

Calea Subcutanata Absorbtia se produce lent datorita vascularizatiei reduse dar sunt dureroase datorita inervatiei abundente Se administreaza: - sol neutre si izotone - preparate retard (insulina lenta) Absorbtia poate fi accelerata prin: - masaj local - caldura Absorbtia poate fi incetinita prin: - racire - aplicare de garou - asocierea cu subst vasocontrictoare sau greu absorbabile - asocierea cu subst vasodilatoare - implante

Riscuri: - durere - abcese Locul admin: - regiunea deltoidiana - fetele laterale ale coapselor - reg abdominala - lezare de nervi sau vase

Calea intramusculara - se admin med cu absorbtie mai rapida - sunt mai putin dureroase, inervatia senzitiva fiind mai redusa - echilibrul osmotic se reface rapid - injectiile profunde sunt mai putin dureroase Se pot administreaza: - solutii - suspensii uleioase (5-20 ml). pe cat posibil, vor fi izotone Nu se administreaza: - solutii iritante hipo sau hipertone - solutii prea acide sau prea alcaline Incidente: - inteparea unui vas de sange sau vena - abcese sterile sau infectioase Locul de administrare: - patratul supero-extern al reg fesiere - fata externa a coapsei - med admin I.M. trec prin tesutul aconjunctiv direct in capilare (daca moleculele sunt mici) sau mai intai in vasele limfatice si apoi in sange (daca moleculele sunt mari) - absorbtia se face in 15-30min

Calea intrvenoasa I.V. med sunt introduse direct in sange Avantaje: - efect rapid, chiar imediat - cale utila in urgente (Ex: antidotul in cazul unor intoxicatii, tonicardiace in anestezie generala) - utila pentru admin med sub forma de picatura (perfuziile) - pentru transfuzii - utila cand cantitatea de med depaseste 500 - 1000ml - pentru admin indelungata a unui nivel plasmatic constant - se pot admin sol iritante - cum ar fi CaCl - care este strict I.M. 10

Nu se pot admin: - suspensii (o forma solida in una lichida) - emulsii (o forma apoasa in una uleioasa) - substante hemolizante - subst toxice atat pt vase cat si pt inima Incidente: - reactii adverse prin injectare rapida (pana la stop cardiac), de aceea adm va fi lenta cel putin 1 min care reprezinta circuitul complet al sangelui - flebita (prin injectarea paravenoasa) - embolia aerica (perfuziile cu bule pe furtun) - punctionarea repetata a venei produce scleroza ei, de aceea este de preferat flexula - pot aparea frisoane cand se adm solutii reci - poate aparea febra daca subst contine pirogeni Locul admin: - plica cotului - fata dorsala a mainii - venele epicraniene -orice vena abordabila

Cai rare de administrare: 1. Calea intra-arteriala - se practica rar, riscurile fiind mari (tromboza, ischemia acuta) - este efectuata numai de personal specializat - se pot administra: - subst de contrast - chimioterapice - arteriodilatatoare 2. Calea intracardiaca (in stop cardiac) 3. Calea intrarahidiana (in rahianestezie sau pt introducerea unor med in meningita) 4. Calea intraarticulara - pentru efect local, antiinflamator - risc mare de suprainfectie 5. Calea intrapleurala (cand pleurile sunt lipite)

11

Modul de prezentare a medicamentelor

A) Lichide sol apoase, alcoolice, uleioase 1) Potiunea se obtine prin dizolvarea subst active in excipient (apa distilata), pt gust se adauga sirop 20% - administrata pentru calmarea greturilor, varsaturilor si pt cresterea apetitului

2) Hidrolactul (apa aromatica) sol apoasa de uleiuri volatile obtinuta prin amestecare - este alterabila - se fol la corectarea gustului sau mirosului unor forme de med (apa de menta)

3) Siropul sol apoasa, concentrata de zahar formata din 2/3 zahar + 1/3 apa. Se fol ca excipient pt unele subst active (Ex: siropul expectorant; siropul cu antibiotice care se admin la sugari si copii) - usor de admin dar contraindicat pers cu diabet. - se agita inainte de utilizare

4) Maceratul obtinut din amestecarea unui prod vegetal uscat, maruntit cu o cantitate de solventi (H2O, alcool) si mentinut la temp camerei o anumita per de timp; apoi filtrat - are avantajul ca se evita alterarea principiilor active care sunt sensibile la caldura

5) Infuzia contine principii rapide, termolabile, greu solubile la rece, substante extrase din elemente vegetale (frunze sau flori) - bobul sau floarea se macereaza 5 cu 3 parti apa. Dupa trecerea timpului de macerare se adauga o parte apa fierbinte, amestecul tinandu-se 5 apoi 30 min, se lasa la temp camrei, dupa care se filtreaza - valabil 1-2 zile

6) Decoctul se prepara ca si infuzia dar principiile active sunt continute de parti dure ale plantei (radacina, tulpina), iar fierberea se face 30min dupa care se filtreaza

7) Mucilagiile sol moleculare apoase formate din macromolecule ale unor subst naturale - Ex: guma arabica, agar agar (alga marina), pectina, amidon

8) Suspensiile solutii medicamentoase care contin substante active solide insolubile, foarte fin pulverizate si unfiorm dispensate. - excipientul poate fi apa, alcoolul sau glicoli. - trebuie sa fie fluide cu gust placut - ex: sulfatul de bariu

12

9) Emulsiile preparate farmaceutice alcatuite din amestecul a 2 sau mai multe substante nemiscubile; rezulta un lichid laptos de amestec omogen ce se agita inainte de utilizare.

10) Uleiul medicamentos - are ca excipient uleiul de floarea soarelui in care se dizolva subst activa(Ex: VitD)

11) Tinctura solutie alcoolica obtinuta prin macerarea sau dizolvarea substantei active in alcool de 70 . Se administreaza sub forma de picaturi.

12) Spirturile sol alcoolice medicamentoase ce contin uleiuri volatile sau subst solubile in alcool (Ex: carmol contine camfor).

13) Vinul medicamentos are ca excipient vinul alb (concentratii 12-16%). Ca principii active sunt drogurile vegetale (Ex: vinul tonic este administrat pt cresterea apetitului, este amarui).

14) Extractele se obtin prin actiunea unor solventi in functie de ei. Ele sunt apoase, alcoolice si eterate. Se administreaza in sticle de culoare, fereste de caldura si sunt fie sub forma lichida fie solida. (Ex: extract de biladona)

28martie C5 B) Forme medicamentoase solide administrate peros Pulberea forma farmaceutica rezultata din una sau mai multe medicamente pulverizate fin si amestecate cu o pulbere inerta (lactoza) ca excipient. Se administreaza cu lingurita, doza fiind aproximativa.

Pulberi efervescente obtinute prin adaugarea unui acid organic (ex: acid citric) si a bicarbonatului de Na. in mediu apos se produce reactia de neutralizare cu degajare de CO2 facand mai placuta administrarea lor.

Plicurile in care pulberele sunt dozate. Pulberea este introdusa in plic de hartie cerata la interior pt a evita umezeala. Deseori plicurile sunt perechi astfel incat pacientul sa poata sa isi urmareasca administrarea zilnica.

Capsula amilacee (caseta) formata din doua capacele de amidon de forma discoidala cuplate pentru a forma o cutie in care se afla subst activa. Sub aceasta forma se administreaza substantele cu gust sau miros puternic si neplacut. Unele prezinta 3 capsule cuplate una-ntr-cealalta.

13

Capsula gelatinoasa capsule sub forma rotunda sau ovoida fabricate din gelatina sau substante sintetice care au rolul de a masca gustul si mirosul neplacut al medicamentelor sau de a ajuta la medicamentele care irita mucoasa gastrica. Aceste capsule sunt fie gastrorezistente, fie gastrosolubile. In cazul antibioticelor, capsulele se alcatuiesc din doua elemente si culori specifice: Oxacilina alb + albastru Amoxacilina galben + alb Ampicilina galben + rosu Tetraciclina negru + rosu

Comprimatele au forma solida, discoidala, plata sau biconvexa obtinuta prin presarea pulberilor medicamentoase uscate. Pot sa contina ingrediente care sa faciliteze aderarea particulelor.

Comprimate depozit pe langa faptul ca au actiune prelungita, exista posibilitatea prelungirii actiunii prin forma de prezntare. Modul de actiune retard reprezinta patentul firmei producatoarede medicament original. Sunt invelite intr-o pelicula ce rezista la nivelul stomacului gastrorezistenta.

Comprimate efervescente au un adaos de substante care in contact cu apa produc efervescenta.

Biofilizatele orale sunt asemanatoare cumprimatelor si se obtin prin evaporarea in vid la temp joasa a unui amestec de agenti farmacologici activi sau substante gumoase si zaharuri. Se dizolva aproape instantaneu in cavitatea bucala (ex: nitroglicerina sublinguala).

Drajeuri comprimate acoperite cu unu sau mai multe straturi protectoare pentru mascarea gustului sau a mirosului neplacut sau pentru protejarea substantei active de actiunea agentilor externi sau pentru protejarea mucoasei gastrice de efectul lor iritant. De aceea, unele drajeuri au gust dulce.

Tableta forma solida, plata, friabila, continand un procent mare de zahar si lactoza. Se dizolva mai greu in solutii apoase (ex: aspirina).

Pilula forma medicamentoasa sferica, tare ca si rezistenta, suprafata sa fiind acoperita fie cu pulbere inerta fie cu pelicule gastrosolubile sau enterosolubile.

Granulele fragmente vermiculare cilindrice sau sferice constituite din agregarea de pulbere medicamentoasa cu zahar, amidon, guma arabica, siropuri aromatizate si coloranti. Deoarece nu asigura repartizarea exacta a substantelor active in doze unitare, nu e indicata administrarea medicamentelor sub aceasta forma. Se administreaza cu lingura sau lingurita.

14

Granulele efervescente au in plus acid citric , tartric si bicarbonat de sodiu care in mediu apos produce efervescenta.

Speciile preparate farmaceutice obtinute din amestecul de plante sau parti de plante (uscate si maruntite), folosite sub forma de infuzii sau decocturi.

Medicamente administrate la nivelul mucoasei bucale, faringo-bronsice Gargarismele (apa de gura) - forma lichida care dupa intrebuintare se expulzeaza fara a fi inghitita. Se foloseste pentru igiena orala.

Dusuri bucofaringiene solutii apoase administrate in jet sub presiune cu ajutorul unui dispozitiv (ex: para de cauciuc)

Amestecuri - de consistenta siropoasa, vascoasa; pentru badijonarea cavitatii bucale, gingiilor, limbii. Excipientul fiind un amestec hidroglicerinat cu rolul fie de a proteja mucoasa bucala fie de a trata candidozele bucale. (Ex: glicerina boraxata, glicerina stamicinizata).

Pulverizatiile solutii medicamentoase administrate la nivelul cavitatii bucale cu ajutorul unui pulverizator (spray) formand un invelis protector ce favorizeaza contactul prelungit uniform, rapid a intregii suprafete a cavitatii bucale si faringelui.

Inhalatul solutii medicamentoase folosite in afectiunile cailor aeriene superioare. Constau din solvirea substantei active in apa fierbinte si inhalarea de vapori. Apa la 70C determina volatilizarea substantei active si inhalarea ei.

Aerosoli sunt constituiti din substante medicamentoase sub forma de particule lichide sau solide cu dimensiuni de 1-8 microni, astfel incat in timpul unui inspir ajung pana la nivelul alveolelor. Pulberile si aerosolii au dezavantajul ca sunt iritante pentru caile aeriene superioare, motiv pentru care dupa inhalare se clateste cavitatea bucala fie se folosesc camerele de aerosoli.

Forme medicamentoase administrat pe cale nazala Picaturi nazale solutii apoase, uleioase, emulsii, suspensii folosite in scop antiinfectios, anestezicm vasoconstrictor, antialergic, antiinflamator. Se administreaza fie cu pipeta fie cu dispozitivul picurator.

Pulverizatii nazale spray-uri si sunt de doua tipuri: fie sub presiune, continand un gaz inert, fie ca un dispozitiv care introduce aer in flacon, presiunea fiind mai mica (este mai usor de suportat pentru copii; ex: apa de mare). 15

Spalaturi nazale se face cu para de cauciuc

Pulberi pentru prizat nazal ex: pulberea de retrohipofizie

Bujurile nazale sau creioanele nazale contin uleiuri volatile care au efect vasoconstrictor.

9mai C6 Forme medicamentoase adminitrate pe cale rectala Clismele solutii apoase/uleioase administrate in scop evacuator, medicamentos sau de diagnostic (sulfat de bariu examine radiologice). Se administreaza cu ajutorul irigatorului. Daca sunt substante iritabile se adauga un mucilaj in concentratie de 20%. Clismele medicamentoase au un volum de 100-150 ml deoarece in cantitati mari au tendinta de a fi evacuate. Supozitoarele forme solide, friabile, cu greutate de 3gr pt adult, 2 gr pentru copil si 1gr pt sugar. Excipientul poate fi untul de cacao (butter cacao), glicero-gelatina sau solventi sintetici (parafina). Supozitoarele, datorita mediului ambiant isi modifica consistenta, astfel ca unele dintre ele trebuiesc tinute in frigider si scoase numai in momentul folosirii.

Forme medicamentoase administrate pe cale vaginala si uretrala 1)Lichide: spume vaginale, spalaturi vaginale, pulverizatiile 2)Solide: -ovulele (globule) greutate de 46g cu excipient de unt de cacao sau 10-15 g cu excipient glico-gelatinos, cu consistenta solida sau semi-solida si forma ovoidala sau rotunda, ambele forme in contact cu temperatura corpului se topesc, elibeerand substanta activa. Cele de buter cacao vor fi depozitate la frigider si ferite de accesul copiilor. -comprimatele vaginale forma ovoida, cilindrica, uneori usor efervescentasau spumigena care se dizolva rapid in mediul vaginal eliberand substanta activa. Pentru tabletele solide este necesar ca inainte de administrare sa fie umectate pentru a le grabi dizolvarea. -bujurile forme de bastoane de 3-6cm cu diametrul de 2-6 mm si care se administreaza in injectiile vaginale la fetite sau femei virgine 3)Unguiente vaginale se aplica cu aplicatorul vaginal

Forme de medicamente administrate pe cale cutanata 1)Lichide -lotiunea solutie sau suspensie de pulberi medicamentoase avand ca excipient apa sau un amestec hidroalcoolic. Se aplica pe piele fara frictionare.

16

-pulverizatiile sub forma de spray-uri au avantajul ca se disperseaza omogen si patrund pe toata suprafata expusa, si in pliuri. -otetul medicamentos are ca excipient o solutie apoasa de acid acetic de concentratie 6%; atunci cand se adauga si uleiuri volatile poarta numele de otet aromatic se administreaza sub forma de frectii. -spirtul se aplica prin frictionare pentru a favoriza patrunderea substantelor active 2)Semi-solide -unguientul forma medicamentoasa moale pentru aplicare pe tegumente sau mucoase, se aplica cu scop protector sau curativ: Scop protector pentru prevenirea unor leziuni sau dermatoze produse prin folosirea repetata a normelor de igiena, a unor substante cu actiune iritanta. Cremele protectoare se aplica si cu scop cosmetic. Scop curativ substanta activa este inglobata in excipient (ex: mineral ulei de vaselina/parafina; vegetal ulei de floarea soarelui, masline, arahide, ricin, cacao; animal ulei de peste, lanolina, grasime de porc, ceara, grasime de balena, gelatina; sintetic glicerina, silicon). Alegerea excipientului se face dupa proprietatile fizico-chimice ale substantei active si dupa gradul de penetrare (slaba - veselina scop protector; medie grasimile vegetale si mare sinteticele ajung pana in hipoderm). Aplicarea unguientului se face prin ungere, aplicare, ultrasunete. -cremele preparate medicamentoase din grupa unguientelor dar care contin o cantitate mai mare de apa (cel putin 20%) si lanolina; -gelurile contin excipienti de unguient hidrosolubile si care formeaza solutii coloidale; au absorbtie rapida; -pomezile preparate medicamentoase sau cosmetice, varianta a unguientelor dar care se foloseste in special pentru aplicarea pe par, pe scalpul purulent; -pasta - o varianta de unguiente care poate avea o consistenta variabila dupa cantitatea de apa, cu pulberi medicamentoase, la care se adauga si o substanta volatila (mentol) pentru calmarea pruritului sau consistenta semi-solida aplicandu-se cu un aplicator. Pasta nu se topeste la temperatura corpului; prin uscare formeaza un strat protector; -sapunurile medicinale sau cosmetice; Sapunurile medicinale formeaza cu apa o pelicula care elibereaza pe piele substanta activa (ex: sapunul cu sulf - pentru acnee). -cataplasma contine pulberi vegetale: in, mustar, amidon care amestecate cu apa formeaza o substanta de consistenta moale care se aplica pe piele in scop emolient, revulsiv sau decongestionant -prisnitul - aplicarea unei substante sub forma lichida cu rol revulsiv; aceste substante sunt imbibate pe o compresa sau material textil peste care se aplica un material textil uscat. Datorita caldurii, substanta activa devine revulsiva si decongestionanta.

3)Solide: -pudrele pulberi fine si uscate constituite din una sau mai multe substante medicamentoase si care se plica direct pe tegument 17

-creioane caustice forma de bastonas sau cilindrica (ex: nitrat de argint prin atingere produce cauterizarea verucilor vulvare - negilor) -ceratele au ca excipient ceara sau produse de sinteza asemanatoare si parafina; se folosesc in scop cosmetic (ceara de epilat, lip-stick) sau terapeutic pentru tratamentul duriloamelor (bataturi) -emplasturul (plasture)- pentru protectie, pentru dezinfectie sau cu scop terapeutic (pt durilloame). Plasturii pot fi ocluzivi (nu permit aerul pentru a mari actiunea substantelor medicamentoase) sau terapeutici cu perforatii (pentru a grabi vindecarea plagii). Plasturii terapeutici sunt transdermici si sunt in forma de timbre (cu nitroglicerina sau estrogen). Au ca avantaje: eliberarea subst active este continua si uniforma. Pentru a preveni intoxicatia tegumentelor se vor aplica alternativ pe regiuni simetrice.

Forme medicamentoase administrate parenteral Se pot administra parenteral substantele prin: injectare sau transplant. 1)Forme injectabile fiole sau perfuzii Fiolele substante medicamentoase care trebuie sa aiba un grad de puritate cat mai ridicat, sa fie sterile si apirogene (care nu produc febra). Solventul poate fi apa distilata sau bidistilata, uleiuri sau solventi sintetici. Calea de admin este specifica fiecarui solvent in parte. Pentru calea i.m. si sub cutanat, solutiile vor fi izotone si cu un Ph de 7,3 pentru a nu produce necroza tesuturilor. Solutiile injectabile se poate prezenta in fiole, in fiole pentru solvent si pulbere pentru substanta activa care se dizolva in momentul administrarii, fie in forma separata fie in aceesi seringam fie substanta se gaseste in seringa preumpluta Perfuziile solutii sterile, apirogene care se administreaza i.v. fiind gasindu-se in flacoane sau pungi de plastic. 2)Implanturile sunt denumite si pelete sub forma de comprimate de forma sferica sau discoidala, sterile, care se introduc subcutanat, avand o actiune prelungita, de zile, sapt sau luni.

18

16mai C7

Doze
Doza - cantitatea de substanta care produce un anumit raspuns din partea organismului; se exprima in unitati de masura grame, miligrame, micrograme, unitati biologice (u.i.). Doza maxima cantitatea maxima de susbtanta care poate fi administrata in scop terapeutic o singura data; Doza maxima pt 24h cantitatea maxima de substanta care poate fi prescrisa a fi luata in decurs de 24h; Doza terapeutica cantitatea de substanta activa eficienta; Doza letala minima cantitatea la care 5% din animalele de laborator mor; Doza letala medie cantitatea la care 50% din animalele de laborator mor; Doza letala absoluta cantitatea la care toate animalele de laborator mor; Doza eficace doza la cere 50% din animalele de laborator prezinta un anumit efect farmacodinamic; Doza de atac doza administrata la inceputul unui tratament pentru a obtine o concentratie mai rapida si mai mare; poate fi o treime sau o patrime din doza totala; Doza de intretinere doza administrata pentru mentinerea concentratiei eficiente a medicamentului in organism; Doza depozit doza unica cu efect prelungit; Doza pentru sugari si copil se exprima in miligrame*(mililitri)/kg corp.

Transportul plasmatic al medicamentelor Transportul plasmatic se face: -Sub forma de fractii libere -Sub forma de fractii legte de proteinele plasmei Fractii libere -ajung rapid la locul de actiune. -prezinta actiune rapida, foarte intensa, dar de scurta durata -se elimina rapid prin filtrare glomerulara -folosite in special in urgente (ex, in coma

hipoglicemica)

Fractii legate de proteinele plasmatice -ajung lent la locul de actiune -prezinta actiune cu durata medie sau lunga -se elimina lent prin mecanisme tubulare renale si se constituie biodepozite dinamice ale medicamentului Intre fractiile libere si cele legate de proteinile plasmatice exista un echilibru dinamic. Fractiile legate prezinta reversibilitate. Legarea medicamentului de proteinile plasmatice realizandu-se prin legaturi polare, forte electrostatice, punti de hidrogen. Legarea reversibila depinde de doi parametrii: afinitatea si procentul de fixare (raportul dintre fractia libera si cantitatea totala de medicament din plasma). 19

Medicamentele cu molecule slab acide se leaga de albumine (diureticile, antiinflamatoriile nesteroidiene, antidiabeticile). Medicamentele cu baze slabe si acizi foarte slabi se fixeaza prin punti de hidrogen. Transportul medicamentelor depinde de starile fiziologice sau patologice ale organismului (ex: starea de graviditate, postul, denutritia produc scaderea proteinelor plasmatice, a.i. o cantitate mica de subst activa se pot lega de proteinele plasmatice, existand riscul cresterii cantitatii de fractii libere si aparitia fenomenelor toxice).

Difuziunea si distributia medicamentului in organism

In organism exista 3 compartimente hidrice: intravascular, interstitial, si intracelular. Difuziunea prin membrana capilara Capilarul este format dintr-un singur strat de celule endoteiale, unite prin ciment intercelular si asezate pe membrana bazala. Dupa ce au strabatut membrana capilara, medicamentele pot difuza in compartimentul interstitial si\sau in compartimentul intracelular.

Transportul transmembranar poate fi pasiv (fara a necesita energie) si activ. Transportul pasiv poate fi: -prin difuzie pasiva (necesitand lipofilie si depinzand de gradientul de concentratie trasnmembranar), prin filtrare (trecere prin porii transmembranari, acest lucru facandu-se pentru moleculele hidrofile dizolvate si care trec impreuna cu apa) -difuzie facilitata (mediata de molecule transportoare fiind un proces selectiv in sensul gradientului de concentratie si facandu-se pentru glucoza, acizi organici si unele baze).

Transportul activ este selectiv si necesita o sursa de energie, putand functiona impotriva gradientului de concentratie si este saturabil. Pote fi de doua feluri : pinocitoza (caracteristica pt proteine si alte molecule mari) si transcitoza (pt subst proteice, caracteristica la nivelul hepatocitelor). Exista in organism doua bariere: bariera hemato-encefalica (unele substante neputand depasi aceasta bariera, ex: antibioticele, subst macromoleculare; pe cand cele cu molecula mica strabat aceasta bariera, ex: glucoza, alcoolul, drogurile, anestezicele) si bariera placentara care, deasemenea impiedica strabaterea ei de catre unele substante dar permite trecerea altora (alcoolul, nicotina, cofeina, etc).

Tipuri de distributie: Distributia uniforma caracteristica pt alcool Distributie neuniforma (selectiva) iodul are afinitate pt tiroida, calciu si fosfor la nivelul oaselor, tetraciclina la nivelul dintilor, anestezicele locale catre tesuturile bogate in lipide Distributie urmata de redistributie tiobarbituricele care fac parte din categoria anestezicelor si care, imediat dupa administrare, se fixeaza pe sistemul nervos central producand anestezia, dupa care se redistribuie si fixeaza pe tesutul adipos (persoanele obeze isi revin mai lent dupa anestezie decat cele slabe). 20

Factorii care influienteaza distributia medicamentelor: -factori care depind de medicament (structura chimica, viteza de absorbtie, biotransformarea si eliminare) -factori care depind de tesut (modificari patologice ale tesuturilor, ex antibioticele si suflaminele patrund mai greu in tesuturile cicatriciale datorita circulatiei deficitare ale acestora).

Fixarea medicamentelor in tesuturi -este reversibila caracteristica fiecarei subst medicamentoase. -comporta 3 etape: legarea de proteine tisulare (depinde de afinitatea med fata de proteine), legare med de receptori si depozitarea med in tesuturi.

Distributia medicamentelor Repartitia med in organism se face in fct de proprietatile fizico-chimice ale medicamentelor. Distributia se face in spatiul vascular, in spatiul vascular si extra-vascular, si in tot volumul lichidian al organismului. Distributia se cuantifica prin volum de distributie care constanta de proportionalitate intre cantitatea totala de medicament din organism si concentratia sa in plasma (doza/concentratia plasmatica D/C).

Volumul de distributie poate fi de doua tipuri: volumul aparent (volumul virtual de lichid in care medicamentul este distribuit omogen la un moment dat) si volumul real ocupat de medicament (fiind limitat de bariere fiziologice, gradul de irigare al tesuturilor, de cumulare si concentrare in tesuturi si lichide, de biodisponibilitate, timp de injumatatire, metabolizare, eliminare). Cand volumul de distributie aparenta este egal cu cel de distribuite real, rezulta o distributie uniforma a substantei in toate lichidele organismului (fenitoina, salicilatii, etanolul). Volumul de distributie este util pentru ajustarea dozei (ex: pacientul primeste o doza, D1 care determina o concentratie plasmatica, C1. Pentru a obtine o concentratie plasmatica C2 este necesara administrarea unei alte doze, D2, care va duce in final la C2=C1*D2 / D1). 23 mai C8

Metabolizarea medicamentelor
Metabolizarea medicamentelor in organism se supune unor reactii de biotransformare. Reactii de faza 1, cum ar fi: oxidarea, reducere, hidroliza; si reactii de faza 2, mai complexe, anume de conjugare, glucurono-conjugare, sulfo-conjugare, acetilare, metilare. In urma acestor reactii rezulta substante polare, ionizate care se elimina cu usurinta din organism. Toate medicamentele vor suferi efectele primului pasaj hepatic. Prin metabolizare hepatica si transformari la nivel intestinal. Efectele primului pasaj se pot evita prin administrare sublinguala, i.v., si 50% din cazuri prin administrare intra-rectala.

21

Factori care influienteaza biotransformarea: -structura chimica a medicamentului - nucleul unui medicament complex declanseaza actiunea farmacologica, pe cand substituientii imbunatatesc actiunea; -starea fiziologica (varsta, stresul, perioada de sarcina, perioada de post) -starea patologica (icter, diabet, hepatopatiile) -inductia enzimatica in urma administrarii se poate activa un echipament enzimatic care poate fi

substrat pentru metabolizare (ex: administrarea fenobarbitalului la nou-nascut activeaza inductia enzimatica neutralizand fixarea bilirubinei la nivelul nodulilor subcorticali, a.i. se previne aparitia icterului nou-nascutului) -inhibitia enzimatica - medicamente care inhiba enzima utila, crescand toxicitatea medicamentului, iar pt acest lucru se reduc dozele -varsta nou-nascutul nu poseda unele sisteme enzimatice iar altele sunt imature (ex: intoxicatie cu apa de fantana) pe cand varstnicul prezinta procese metabolice incetinite fata de adulti, la acest lucru adaugandu-se si deshidratarea -sexul femeile sunt mult mai sensibile la efedrina decat barbatii, de asemenea ele au jumatate din cantitatea de alcool-dehidrogenaza; -exista diferente individuale care influienteaza biotransformarea -diferente de specie (ex: omul la administrarea de extraveral sau extract de valeriana reactioneaza prin calmare, pe cand la pisici, dar numai la motani, reactia este de excitatie)

Metabolizarea medicamentelor se face prin biotransformare, oxidarea fiind modalitatea cea mai frecventa. Principalul mecanism se afla in sistemele enzimatice ale citocomului P450 asociate reticolului endoplasmic hepatic celular. Sistemele enzimatice actioneaza prin inductie si inhibitie enzimatica.

Inductoare enzimatice
-stimuleaza sinteza si activarea enzimelor metabolizatoare hepatice (ex: hipnotice- barbiturice; anticonvulsivante- fenitoinul, carbamazepina; chimioterapice antibacteriene- rifampicina)

Inhibitoare enzimatice
-inhiba sinteza si activarea enzimelor metabolizatoare hepatice (ex: allopurinol- administrat in guta, fiind uricostatic; cimetidina- blocant al receptorilor histaminergici H2; disulfiral- inhibitor a alcooldehidrogenazei a.i. este folosit in curele de dezalcoolizare)

Consecintele clinice ale metabolizarii medicamentelor Metabolizarea medicamentelor active va produce: metaboliti inactivi, metaboliti activi, metaboliti toxici. Metabolizarea medicamentelor inactive(promedicamente) va produce: metaboliti activi si metaboliti toxici. Substantele liposolubile se concentreaza la locul de metabolizare(predominant in ficat). Substantele hidrosolubile se concentreaza la locul de eliminare(predominant la nivelul rinichiului). 22

Eliminarea medicamentelor din organism

Principala cale de eliminare este calea renala. Aici medicamentele se elimina prin doua mecanisme. 1. 2. Fitrare glomerulara pt medicamentele sub forma de fractii libere. Secretia tubulara pt medicamentele legate de proteinele plasmatice, secretia

fiind un mecanism activ (ex:competitie intre penicilina C si probenecid pentru acelasi trasnportor tubular renal) Atunci cand principala cale (cea renala) este afectata, apare imposibilitatea eliminarii medicamentelor, cresterea concentratiei acestora in plasma si aparitia fenomenului de toxicitate. Medicamentele pot fi eliminate fie netransformate, fie sub forma de mataboliti. Viteza de eliminare pe cale renala depinde de structura chimica, diureza, starea functionala a organismului, mecanismele de eliminare si distributia medicamentului in cele 3 compartimente hidrice (intravascular, interstitial si intracelular). Eliminarea renala poate fi grabita prin cresterea diurezei (diureza osmotica in cazul intoxicatiei medicamentoase), sau poate fi incetinita prin scaderea diurezei. 3. Reabsorbtia tubulara pentru moleculele lipofide Calea de eliminare intestinala si biliara aici exista un circuit enterohepatic in care o parte din doza administrata se paote elimina in intestin de unde se poate reabsorbi partial. (nu toate medicamentele sufera in totalitate actiunea primului pasaj hepatic) Medicamentele se elemina pe cale digestiva sub diferite forme: insolubile si neabsorbabila (carbunele medicinal, ulei de parafina), forme solubile dar neabsorbabile (sulfatul de magneziu, streptomicina, kanamicina, caulin-smecta). Prin saliva se elimina iodul, cocaina si amfetaminele. Prin bila se elimina antibioticele (ampicilina si contraceptivele orale). Pe cale pulmonara se elimina atat prin epiteliul alveolar (substantele volatile alcoolul, substantele volatile din ceapa si usturoi) si prin secretii bronsice (bromhexina). Pe cale cutanata (secretii sudorale) se elimina uree, corpi cetonici, metale grele, uleiuri volatile.
23

Prin fanere(par si unghii) se elimina arsenic, si chetoconazol(antifungic). Prin secretia lactata se elimina antibiotice (peniciline, tetracicline, aminoglicozidestreptomicina si kanamicina), alcoolul, sedativele, opiacee, canabinoizii, nicotina, cofeina, teina.

24