plimellt IUIlat'de ten.

"" Ii riaf;i aaturisti,

al reristei II AS" •
a1JK TBiDI'l'fATUllIST
Fericirea vine
i11Jicioare1e goaIe
DO!IAlt lIIIJIDICAL

pia durerii
dr. OViDIU NICOLAE PALEA
Remed;; naturale

AJIDULIl
--LllellE-
IIIDon Juan zIuitor
• Viata iIIini a meIcIor
I
 CARTE .DE VIZITA
IUNIE
. ."
CALENDARUL
NATURII
Bucurie o plant&.
NUFARuL
magica -

.sldor
, .'
In vremea tntelepplor antici se
credea ca omul care indriizne~te sa
culeaga un nufar I~i va s~i viata

de trait tnecat. In Evul Mediu, mitologia

germana fiicea din nuflir casa de
vara a elfilor, in vreme ce calugarii
~i calugaritele din manastiri folo-
rul isi deschide portile lintuite cu
seau planta pentru a-si pastra mai
stele, ca sa i~i citeasca viitorul.
usor juraman-
Oar Iunie nu este doar 0 luna-
tul de castita-
poet! Pentru tii£ani, de exemplu,
te, preschim-
Iunie inseamna pregatirea febri-
band iubirea
la a secerisului ~i cositului, cu-
clocotitoare
lesul ierburilor. de leac, care
in raceala ~i
A dupa 24 Iunie i~i pierd din pu-
indiferenta ,
ncalendarul popular romanesc,
Iluna iunie se numeste, foarte
teri. Pentru oraseni, Incepe anotim-
pul vacantei, al carei fosnet se stre-
In credintele
populare, nu-
frumos, CIRE~AR: luna cireselor coara, deja, pe asfaltul oraselor, Mi-
fiirul avea un
coapte, a livezilor tncarcate roase a mare, a munte ~i a padure, rol important in farmecelede dra-
de rodul lor purpuriu. De miroase a bucurie ~i a dor de trait.
goste, iar cine voia sa-I culeaga
fapt, aceasta este chiar ima- Inconjurat de atata iradiere solara, de
trebuia mai inw sa-l ademeneasca
ginea verii, in prima luna a atata freamat ~i miresme revarsate
cu vorbe dulci, altfel, fiipturile vra-
ei: luminoasa, stralucitoare, peste pamant, sufletul omului explo-
jite din ape l-ar fi tras pe nefericit in
cu cirese rosii dupa urechi. deaza, ~i el, lasandu-~i sentimentele
adanc . Dar cea mai bizara folosire
Luna padurilor frematand sa izbucneasca in voie. Vorbele de a nufiirului era medicala. Bartolo-
de vigoare, luna trandafIrilor ~i a ier- dragoste se desprind mai u~or de pe
meus Carricheter, autorul unei
burilor de leac, buze, Imbrati~~-
vechi carp des pre foloasele plan-
luna graului ga- rile sunt mai
telor, recomanda urmatorul trata-
ta sa dea in' fierbinti, visele
ment: "Culegeti nufiirul la miezul
parg, anotimpul sunt mai Indraz-
noptii, uscati-l la umbra fi auirna-
animalelor ~i nete ca nicioda-
ti-! in fata bolnavului, astfel incat
pasarilor, cu vi- ta ~i bucuria Im-
duhul care iese - """.
zuinele ~i cui- plinirii lor tndu-
din plantd sa in-
burile pline de ioseaza ~i eerul.
tre in trupul sdu,
pui. Luna soa- Poate ca, vazut
gonind de acolo
relui biruitor, de pe 0 alta pla-
tot rdui", Prin
cu putin inainte de a trece prin sols- neta, pamantul nunteste el insu~i cu
vreme, aura ma-
titiul de vam, cand ziua ineepe sa sea- vara, mort de fericire si dragoste.
gica a nufarului
dii ~i noaptea sa creases, ~i umbrele SANZIANA POP a disparut. Stiin-
toamnei sa se as- Ii""'"
~if; . 'Q"'l'>
~'",;;,;~~;,
. "~ ,,~":' ,. ~""'~ .,.i':. ~,~,~!,,~,:
r:
•.. ;.\<,~' "-j
__•..••.. "ti"' •••, ta distruge tot ce

..~,<·"S:,r~~~,f;
•.;Z,f;;:Y,~t~r•
teama, nedorite, i~ ' ••.

tnseamna magie.
peste pamant.
Ceea ce nu poate fi dovedit nu exis-
Iunie este ~i
,,",.' ..•.~', ~!"~<, .: e~:. . ~~t.~ ta. Cu toate astea, va indemnam,
luna noptii de
Sanziene, cand fe- wt~! •,..~; ",;f"o""'l-~'[;,.;it:!fI!'~,~·(.k dragi cititori ai revistei, ca tntr-un
moment de ragaz, sa va duceti pe
tele se scalda in -.;
roua ca sa fie fru- ~; .,'• -.; • ".'''"'.,'.J(IIf: .'/ If,~1
• 1',,,,:: '~.i »>. ' marginea unui lac ~i sa contemplati
moase, ierburile
de siinatate capata
putere nemargi-
;"''''i"'",~",,~
~""
"'-' _,
..,:",,,~\,,.,
", ~3"
'I
I
.'~'
• ,;I' ,<1 <Ii'"
&,,'1
i'
nuferii. Frumusetea neprihanita a
florilor albe va va ajuta sa aflati ca
magia Inca functioneaza. 0 sa ple-

"'' ' ' '1'~'

' .'' ~I ,\
cap de pe marginea lacului eel putin
nita, iar pentru eei of'•••••· .'" :
:1 cu un zambet mic pe obraz. Magia
care menta, oa-
meni buni la su-
flet ~i iubitori, ee-
~;·::J.~~i'
1\,"\-~"
.••• ~,ir,:'.

' \..
'
.••• "!rl.'{':

';'.: :.:.••.,;t.:.~~
_"-"",.> •. ~ .__..•~"i •••or,.;",,.~... . . _! t,
. :~~
.4", .~ I"
'
{
•
din suflet e mai tare decat orice
~tiintii·

AS verde - Anul xv, nr. 166, iunie 2018 • 2

....
_ _.
CUM sA TRAIM NATURIST
Fericirea vine
r., .j i' 1 ','~ ,~
in p_icioar.ele:goale
A
n luna lunie ne putem incre-
I dinta soarelui. Arde exact dit
trebuie ca sa incalzeasca pamantul ~i'
sa ne-indemne sa-l simtim cu talpile
goale. 0 terapie straveche, care ne
umple de bucurie ~i sanatate. Um-
blati desoultil Pe iarba, pe nisip, prin
curte sau prin gradina. Atingerea cu
pamantul ne incarca de energie isi
echilibru.
Tn larba - actiunea stimulanta' a
ierbii asupra talpilor activeaza circu-
latia sangelui ~i odata cu ea, senti-
mentul de bine in pielea ta. Picioa-
rele nu se mai umfla, gleznele raman
a~a cum ni le-a daruit Dumnezeu,
subtirele sau mai grosute, dar tara re-
tentii de apa. Rezultatul? 0 senzatie
minunata de zbor, sustinuta~i de
MifCCIrea ca medicament
Cele mai noi descoperiri stiintifice au la-
.sat doctorii cu gura cascara: la bolile de ini-
ma, de spate, in tulburarile de metabolism,
artroze, depresii ~i atacuri de panica, sportul
practicat regulat actioneaza fix ca medica-
mentele. lata cateva avantaje:
Cine se misca regulat reduce riscul
unui infarct cardiac sau al unui atac cei:ebral
cu 30%.
Sistemul imunitar se intareste rapid.
Riscul de a face un diabet scade cu 40%.
Miscarea dezvolta creativitatea.
Riscul de a face un cancer de san scade
cu 30%.
• Durerile de picioare sunt eliminate
definitiv.
• Miscarea scade nivelul stresului
creste starea de bine.
• Sportul regulat alunga depresiile.
• Memoria se tmbunatateste.
• Buna dispozitie devine permanenta,
• Durata de \Tiaracre~te cu minimum 5
ani. ' •••_' ..•..L ."
o gramada de
avantaje, contra un
sfert de ora de mis-
care pe zi. In luna L.I._~
lunie, eel mai bine
ar fi sa alegeti plim-
barea, ca sa profi-
tati ~i de verdele
iradiant al naturii,
alt medicament care, nu va putea fi nicicand
transformat in pilula,
.. ._., - ,- -..,
'j'
amintirile din copilarie, nedespartite
de "iarba verde de-acasa",
Important - • Alegeti-va un loc
cu iarba curata, ca sa nu va raniti la
picioare ..• Practicati progresiv urn-
blatul in picioarele goale, la inceput
5 minute, apoi, cat mai mult. Era 0
vreme cand tiiranii nostri umblau
tot timpul in picioarele goale. Se
plangeau de saracie, sarmanii, dar nu
de raceli.
Pe nisip - cand mergeti in va-
canta la mare, alegeti un loc de pe
plaja unde nisipul este umed ~i moa- tueaza un masaj relaxant asupra
Ie ~i mersul in picioarele goale este . punctelor de reflexologie, care co-
ingreunat. Cu cat mersul va fi mai respund, fiecare in parte, unui organ.
dificil, cu amt muschii gambelor vor De unde ~i senzatia de "forma maxi-
fi mai solicitati, ~i ca un beneficiu ma" cll!e apare dupa circa 10 minute
suplimentar, grauntele de nisip efec- de mers.
Ritude
calitorii
Indiferent daca va e
rau de calatoriile lungi
pe vapor sau cu masina,
o lingurita
de ghimbir
pro asp at
ras, inghitit
cu puti';a
apa, va
scapa de
chin. Mai
'=J simplu e sa
va procurati drajeuri cu
ghimbir, de la farmacie.
Participa~la spectacolul naturii
Nu exista 0 definitie a fericirii. Fericirea este 0 stare impon-
,,-, derabila care vine ~i trece, un sentiment diferit de la un
om la altul, 0 capacitate de indragostire, un raspuns emo-
tional Ia ceea ce ne inconjoara: oameni, natura, animale.
Ea porneste de la amanunte banale, pe care reusim sa Ie
transfiguram, sa Ie receptam cu emotie - un copac inflorit,
lumina care ne bate dimineata in fereastra, un gest de
afectiune etc. Nu putem fi fericiti daca nu tresarim la
semnele pe care Ie trimite universul spre noi. De acolo
vin semnele fericirii: de la frumusetea naturii, de la $in-
ga~ia lurnii animalelor, de la spectacolul firii omenesti.
Cine stie sa participe la ceeace vede va fi uI! om fericit.
,
I S A
A verde - nu I Xv.
, nr. 166"
, IUme 2018 .•••
.•••3
 ,
DOSAR MEDICAL
•
Tera I
Dr.OVl EA
- medic
terapie intensivi
1M.'''' Ilrae ' E ""-';i-
••
unl
If
rerii
Z"
dupa ce consulti un medic ~i ti se paca.:-I ciae. specialitatea respec-
recomanda 0 medicatie - un anti- titi_ Dwerile -=-e, de pilda, sunt

"Durerile care treneazi mai

biotic, un tratament anti spastic
sau mai §tiu eu ceo Nu-i un lucru
normal
mult de 0 luna $i nu au Ieac: rea sa treneze pentru corpul uman ca dnre-
em sa ~ Ia.-.e
dtIrm care in __ 8IX1Ilaln-ar tre-
in mod direct.
Oar se ••• - - i II aoeori sa fie ~i
saptamarn sau luni la exccppi_ Cci ••• multi pacienti
devin problema mea- rind, flirli a i se gasi vreun leac. El SUIII ~ de '.....ticii de familie sau
- Suntep unul dintre pupnii intra in stare de avarie, pentru ell sub la camrn de pnlLn.ci mi-e grea-
specum,ti din Romania in rerapiD acpunea continua a stimulilor dure- ~,~ mi ~ burta §i fac fe-
durerii. Este durerea 0 su/erinJii in rii nu intelege ce i se Intampla si nici bra. mi dIE· diR:a Ia camera de gar-
sine? Poate fi definitii independent nu-si poate "rernedia" singur pro- da, :rmI:a~ d.n:rii. La camera
de durerile provocate de di/erite blema. Atunci cand durerea nu mai de g:ardi •• se fac 1IeS1e. vede doc-
boli? e un simplu simptom, devine 0 boa- ttrDl d ••..•• ~ Jcuc:ocitele, ca
~ - Durerea este semnalul de alar- la In toata regula! Nu suntem fac febri.se Z-""'" ca am apen-
ma al organismului ca ceva nu func- fiicuti sa traim In durere.Jntr- d:icizi. iIIIi face _ cr, imi confir-
tioneaza corect. Motivele durerilor o durere prelungita, nici atat! mi ~.!&tic". mi opereaza
sunt infinite, n-o mai scoatem la ca- E normal sa te doara un ge-> _~ ~ ,.a ~ Acesta e un
pat, daca ar fi sa Ie enumeram cum- nunchi daca faci un efort, ~ pex.empla t-al, care explica
va ... Cand In viata de toate zilele esti cand ridici ceva greu, de e- o .modal de hxrIl. in principiu.
amenintat In vreun fel, corpul iti in- xemplu. Te lasa, apoi te apnea ~ ED _ ttebui sa vid putine
duce un soi de spaima, 0 frica, simti o durere de mana. Te lasa ~i
ca ceva nu e In regula cu tine. Du- asta,..dar te doare 0 masea.;
) if' ,astfe} de cazmi sau nici-
~ 11IIII1.De reguIa. la mine
rerea, In schimb, apare doar atunci Oriunde In corp apar pro- ,in ~ti care s-au ope-
carid ceva este lezat In corp ....:un bleme, la un moment dat. Nu ratde.lLlip'"'J'C'titi. li s-a extirpat
organ sau un intreg sistem fiziologic poti avea aceeasi durere la ne- apmdind joflamat, burta este vin-
- §i nu mai asigura functionarea op- sffir§it! Ei bine, atunci cand cine- decati. dar au rimas cu dureri
tima a organismului. Marea majo- va are 0 durere flira cauza de- ctupa openpe, Ceea ce se In-
ritate a durerilor pentru care mer- terminabila §i rezolvabila de- timpli tar, dar se intampla!
gem la doctor sunt cele acute - du- vine pacientul meu! Doctorul ii spune: "Gata, s-a
reri aparute brusc, tara un motiv - Practic, vii ocupa{i de re::p/vat, leucocitele sunt nor-
concret §i care sunt de scurta duratli. orice fel de dureri sau doar de cele male, pllleJi miinca!". "Miiniinc,
"De trei zile mil doare capul" sau care treneazd dupii tratarea unei dar mil doare abdomenul, De ce mil
"Mii doare stomacul de vreo siiptii- su/erill/e obiective? mai doare? Medicul face alte in-
n

mana", auzim frecvent. Noi, me- - Teoretic, ar trebui ca eu sa pot vestigatii, nu gise§te nimic suspect,
dicii, Ie de:fmim ca "dureri scurte". diferentia cauza principala a durerii, spune ell CT-ul este normal, deci pa-
In 90% din cazuri, durerile dispar §i daca este tratabila, sa directionez cientul nu are nimic. "Dacd ai du-

AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018. 4

 ••
reri, mergi La terapia durerii, eu nu
vdd nicio cauzd obiectivd!" Asa
ajunge boinavul la mine, iar eu tre-
buie sa descopar cauza durerii. Nu-i
deloe simpIu, acestia sunt pacientii
cei mai complicati. In general, du-
rerile care dureaza mai mult de 0
luna §i nu au leac devin problema
mea.
'7erapia durerii trebuie
sa puna un diagnostic exact"
- De fapt, ce trataJi? Din mo-
ment ce medicul specialist a decla-
rat bolnavul vindecat, /aceJi alte
investigaJii7 un alt tratament?
- Ati pus foarte bine problema!
Terapia durerii, in primul §i-n pri-
mul rand,. trebuie sa puna un diag-
nostic exact. E un concept dificil,
foarte greu de inteles de pacienti §i
destul de greu de catre medicii cu
care colaboram. Pentru ca ideea este
urmatoarea: investigatiile noastre
moderne - CT, RMN, scintigrafii
sau mai stiu eu ce - iti arata niste
modificari anatornice. Oar modifi-
carile' acestea anatornice nu sunt,
obligatoriu, ~i c:auza durerii. Un pa-
cient poate sa aiba 0 hernie, dar her-
nia sa nu doara, ~i atunci, ce facem
noi, in primul rand, este diagnosti-
carea durerii. Pacientul vine cu du-
rere, noi Ii facem un control clinic,
in care stam de yorba cu el si-l exa-
minam, apoi ne uitam pe l.nvesti-
gatia lacuta de medicul specialist ~i
determinam una sau mai multe po-
sibile cauze ale durerii. Dupa aceea,
in mod ghidat (fiind anestezist, lu-
crurile acestea vin natural, de aceea
anestezistii au inceput sa faca tera-
pia, durerii), fie ecografic, fie sub
raze, punem acul aproape de zona
respectiva §i anesteziem pacientul.
Daca am stabilit corect cauza dure-
rii, de exemplu faptul ca un nerv,
dintr-o anumita zona este iritat de 0
inflamatie locala sau comprimat de
o structura anatomica anormala,
durerea dispare automat. Acesta este
ceea ce noi numim "diagnostic
functional", n-are cum sa dea gres
niciodaill!'
- Acesta e doar un test, nul
- 'Da, este numai un test. Pa-
cientilor le explic de zece ori, dar ei
tot nu pricep ca-i doar un test. Daca
Ie trece durerea, nu mai calca pragul
cabinetului! I?ar vin din nou peste 0
zi sau doua si zic ca le-a revenit
durerea. "Pm: normal ca a revenit,
fiindca te siniti bine doar cat tine
anestezia: 0 ora, doua." - le spun
mereu. "Pai da.dar eu am crezut cd
md lasd de tot ... " Asadar, avem un
diagnostic precis, dar inca nu am
discutat de tratament. Oar e posibil
sa nu-i pot aplica niciun tratament ~i
sa-i zic pacientului: "Dom'le, tmi
pare rdu, dar n-am ce sd-ti fac!" ...
"Durerile au c:auze axnpIexe,
unele tratabile, altele, nu"
- Existii ~i astfel de cazuri?
- Da, cum sa nu existe,
sunt relativ dese! Durerile
au cauze complexe, unele
tratabile, ~i altele, nu. ~i
atunci, medicul trebuie sa
faca tot ce stie si poate ca
macar sa le dirni~ueze, dacli
nu Ie poate stopa. Asta, in
cazul fericit in care gasesti
cauzele durerii. Oar gandi-
ti-va la altceva: medicina
moderna, mai ales cea oe-
cidentala, se adreseaza in
90% dintre cazuri simpto-
melor. Prin definitie, medi-
cina occidentala trateaza
simptome, nu cauze ale bo-
lilor. Ma doare capul? Iau
un paracetamol! Nu-mi tra-
teaza cauza, stiu foarte bine,
cauza este d pana la ora asta n-am
mancat mai nimic, am baut trei ca-
fele, sunt stresat ca-i tarziu si mai
am de vazut trei pacienti, iar eu dau
interviuri ... Ma doare capul de inne-
bunesc, ca doar ~i eu sunt om! Oar
am luat un paracetamol si-o sa ma
slabeasca durerea ... Va mai pot da
mii de exemple. Te dor genunchii,
faci artroscopie, dar n-ai nimic la
articulatii; cauza este ca ai kilogra-
me in plus, ca stai toata ziua la
birou, ca te duci sa joci fotbal in
_weekend lara sa fii pregatit fizic §i
iti fortezi genunchiul. La cancer, te
operezi §i scoti tumora, dar tot n-ai
tratat cauza; cancerul este 0 boala
imuna, §i daca nu-ti redresezi imu-
nitatea, nu rezolvi problema. De-
geaba scoti tumora, te bucuri degea-
ba! Celulele canceroase inca sunt in
,tine, se fixeaza altundeva in corp, in
alte org~e, ~i te trezesti cu meta-
staze .... In terapia durerii e oarecum
similar. Nu conteaza ca indepJirtezi
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie.2018.
DOSAR MEDICAL,
o hernie care irita un nerv, ca arzi un
nerv, ca-Lscoti printr-o interventie
minim invaziva sau orice altceva
faci, important e sa scapi pacientul
de durerea continua, indiferent dit
de variate sunt cauzele.
- Biinuiesc cii intIilni# destul de
des 1i cauze complexe ale durerii ..•
Ce /aceJi atunci, de untIe incepeJi?
- De exemplu, vin la noi pacienti
cu tumori care Ie invadeaza unele
structuri inoperabile. Ce sa faci cu
pacientul ala? Nu poti sa-l operezi,
asta-i clar, Atunci arzi nervul com-
presat, chiar daca tumora ramane.
Multe tumori au evolutii foarte,
foarte lente. Pacientul poate sa tra-
iasca ani de zile cu 0 tumora ino-
perabila, insa nu mai are dureri, ceea
ce-i mare lucru! De fapt, terapia du-
rerii e ca diferenta dintre 0 operatic
pe cord deschis §i un stent cardiac -
tottimpul fac comparatia asta.In loe
sa faci un bypass cardiac, sa expui
pacientulla un rise inutil, cu toate
consecintele de rigoare, mai bine Ii
pui un stent daca rezolvi acelasi lu-
cru. La fel e §i in terapia durerii: in
loe sa tai pacientul, sa-i scot struc-
turn care-i provoaca durere, pot sa-i
ard laparoscopic un nerv iritat sau sa
scot endoscopic anumite structuri,
ca sa-i dispara durerea. Totul cu re-
cuperare rapida, lara intemare!
-nn enorm Ia luau.
. in echipiw
- cat de importantii este cola-
borarea cu medicii de aile specia-
luap? '
5
 DOSAR MEDICAL
- Tin enorm de mult la lucrul in
echipalProvocarea noastra cea mai
mare este ca trebuie sa avem contact
direct nu doar cu medicii din cli-
nicile bucurestene, ci ~i cu cei din
tara, care urmaresc pacientii, pentru
ca cei mai multi pacienti vin din
provincie. Succesul in terapia du-
rerii tine enorm de vizitele conse-
cutive, de alternativele care apar in
functie de tratamentul aplicat ~i de
rezultatele obtinute. De multe ori,
pacientul trebuie sa revina la control
dupa doua saptlim§.ni sau 0 luna. Or,
daca tii legatura cu medicul lui de
familie, nu numai ca ai acces la isto-
ricul medical al pacientului, ceea ce
,te ajuta foarte mult in diagnostic ~i
tratament, dar poti sa-i ~i urmaresti
evolutia, Nu-i nevoie sa-l mai cherni
din Suceava sau din Satu-Mare, du-
pa doua saptamani. "Domnu' doc-
tor, pdi eu fac d0ut! zile pe drum! far
trebuie sa vin?" - zic unii pacienti.
Si-i inteleg! Daca pot colabora cu
medicul lor curant, totul devine
foarte usor! Este ideal sa lucrezi in
echipa! De pilda, de multe ori, n-ai
alta solutie dedit sa-i dai pacientului
morfina. Pai, sa vii tu din fundul
tarii, ca sa-ti dau eu morfina, care
uneori inseamna ani de zile? Nu e
normal! Nu va mai spun ca tntalnesc
~i multe prejudecati: "Pdi, cum sa
iau eu morfind? Morfina se da nu-
mai Encancer!". Nu-i adevaratl in
momentul de fata, grosul pacien-
tilor care beneficiaza de
tratament cu morfina nu
au cancer.' Daca ai 0 gon-
artroza severa care
nu poate fi operata, ',,-
daca suferi de cox-
artroza severa cu ,,-
rise operator mare, ce
faci? Stai la pat? Nu, ca
e dezastru! ti dau bolna-
vului morfina perfect do-
zata, calculata corect, pentru
tot restul vietii. Si i~i vede
de, viata ani de zile, flira
dureri. Asta nu tnseamna
ca e un junkie, un depen-
dent de morfina, Aici e yorba
de doza! Morfina e un medicament
impotriva durerii, nu 0 substanta in-
terzisa de lege! Ideea eSle ca noi
trebuie sa alegem intre doua rele, nu
intre bine §i rau. 1?iintaIne~ti mul-
'tiple nuante de rau! De exemplu,
AS verde « Anul Xv, nr. 166, iunie 2018. 6
,.J
cand se impune 0 operatic de pro-
teza de sold, la un pacient care are
cinci valve Inlocuite §i e cu inima
praf, ce faci? Un medic bun nu i-ar
propune operatia; e un rise foarte
mare, omul polite sa-i moara pe
masa. Eu ii propun un rau mai mic:
o ablatio de nerv - care uneori mer-
ge, uneori nu merge. Sau aleg un ran
§i mai rnic: ii dau morfina. Fac ale-
geri doar in beneficiul pacientului.
vad mai intlll ce merge §i ce nu mer-
ge §i apoi ajustez tratamentnl- totul
in functie de riscurile la care s-ar
supune!
"Durerile de CO!
reprezinta eel mai mare
proc:ent din interv~ pe
care Ie realizimn
- Folosi[i tehnici diferite, ill
func[ie de tipul si de localizarea
durerii?
- Exact, tratamentul e legat strict
de particularitatile pacientului! Pop
sa ai doua gonartroze identice ima-
gistic, dar care la un pacient raspnn-
de la tratament, iar la altul nu. Am
avut un pacient cu coxartroza crtm-
ta, pe partea stanga, dar pe care il
durea in dreapta. Si-mi spune:
"Domnule doctor, mi s-a recoman-
dat sd-mi pun protezd pe stdnga":
"Te doare?": "Nul" "A-
/;" tunci, nu te opera!". Pe
~':,: dreapta avea 0 coxartroza radioIogul, pe vre-
incipienta, care se mani- 'iL'L"'-mi ~ Cf-uri, dar
festa cu durere. Vreau sa entii. La fel,
pun accent pe faptul ca, mana pe instru-
prin ce facem noi, putem .~ usoare, cu
sa ca§tiglim luni, frecvent ani ~. cu ,anestezie locala,
de zile, in care pacientii mn·'·•••emij de:sw.l de complexe ~i
",~
•••••. - pot sa-§i trateze cauza minimum de sedare §i
bolii. Pentru ca daca raupeiare foarte rapidli. Practic,
scapi de durere §i devii i-incizii de 5-6 mm,
motivat, intri mtr-un pro- trocare, cu camere
gram de reabilitare (apro- en stroctmile interne §i eli-
po de lucrul in echipal), berezi nervii. astfel inc3t sa nu mai
cu hidroterapie, cu sta- fie comprimati si sa provoace du-
bilizare musculara, 0 re- rere. Aceste interventii scutesc de
cuperare medicala care operatii chinnitoare ~i pline de ris-
amana .interventiile chi- curi un procent urias de pacienti.
rurgicale marl, ani §i ani de zile, Daca suntem abordati din timp §i
deoarece ca§tigi timp sa-ti refaci pacientii urmeaza corect tratamen-
structura, sa-ti refacimusculatura, tul, inclusiv recuperarea, scapa de.
sa-ti recapeti postura. $i atunci, o~ratie. Ce-i drept, mai intillnim ~i
automat ai alt tonus, alt psihic, alte cazuri depasite, cand operatia e ulti-
dorinte, lucrurile decurg in cu totul ma solutie. Lucram in echipa cu
alta directie ... neurochirurgi §i ortopezi, dar din
.-.,.....------------------;----,--~~---~------~~~-~-~------
150 de pacienti trimitem la operatic
eel mult unul pe luna, deci indi-
catiile chinirgicale sunt rare. -
''Orice luau care te pune
intr-o stare psihidi proasti ill
afecteazj ~ sistemul imun"
- Ce alte aspeete ale durerii
intalnitifrecvent in clinical
- Avem pacienti cu artroze pe-
riferice: coxartroza, gonartroza sau
artroza de umar, pe care Ie rezolvam
prin infiltratii ghidate ecografic sau
cu raze. Infiltratiile pot fi simple, in
care injectam doar antiinflamator
Diprophos, putem introduce si un-
guent cu acid hialuronic, plasma
concentrata (se numeste terapie-
vampir) sau 'chiar celule stem, ex-
trase din tesutul pacientului.
Foarte multi pacienti acuza du-
reri de cap ~i sunt foarte dificili.
Pentru ca durerea de cap te innebu-
neste, nu te mai pori concentra, nu
poti conduce, nu pop sa-ti desfasori
activitatea la locul de munca, acasa
esti tot timpul morocanos si n-ai
chef de nimic! Din pacate, 90%
dintre durerile de cap nu beneficiaza
de tratament interventional. Doar un
mic procent se po ate rezolva cu
interventiile noastre.
Mai avem si pacienti cu nevral-
gii de trigemen, care provoaca du-
reri crunte. Sau Zona Zoster, chiar
astazi am vazut un pacient - are
boala de ani de zile, i-a aparut 0
noua eruptie pe torace §i avea dureri
crunte ... Din pacate, aceste boli nu
au alternative. A luat medicamente
cu pumnul, dar nu-l ajuta. Am in-
ceput terapia cu Diprophos pe gan-
glionul dorsal, care il "reseteaza
electronic" ~i. de cele mai multe ori,
scapi de dureri. Daca ai nevralgie
postherpetica Zona Zoster si vii cu
durere, §ansa de a scapa cu ~ simpla
infiltr~tie este foarte mare, peste
80%. In cazul in care durerea rea-
pare, mai avem 0 alternativa: incer-
earn radiofrecventa pulsata pe ner-
vul respectiv. Din pacate, de Zona
Zoster nu scapi niciodata, Virusul
ramane in corp §i de fiecare data
cand sistemul imun slabeste, boala
reapare, da nevralgii. Sistemul imim
este foarte sensibil, poate fi influ-
entat de 0 suparare majora, de des-
hidratare, de oboseala, de nervi;
orice lucru care te pune intr-o stare
DOSAR MEDICAL
psihica proasta iti. afecteaza §i sis- viatii. Pentru tumora de la plamani
temul imun! poate sa ia dupa aceea citostatice, sa
Deseori apeleaza la noi ~i pa- faca radioterapie, dar a scapat de
cientii neoplazici, cu dureri, care au chin ~i altfel lupta cu boala!
structuri invadate de tumori primi- - Cat dureazii, de regula, tra-
tive sau metastaze care Ie compre- tamentul? Spuneasi ca, in unele
seazanervii ~i au dureri crancene. cazuri, trebuie tncercate mai multe
Acestora, prin tehnicile noastre in- proceduri.: .
terventionale, le putem imbunatati - In functie de rezultatele ob-
radical calitatea vietii. Cand nu ai tinute! Abordarea este intotdeauna
deloc dureri sau durerea scade ra- .piramidala, fucep cu solutiile simple
dical, starea psihica se imbunata- - §i abia apoi iau in calcul procedurile
te~te ~i sistemul imun Iupta altfel cu complexe. Ii ofer pacientului cea
boala. De altfel, s-a dovedit stiintific mai buna sansa, cu cea mai putin
ca pacientii fara dureri traiesc mult riscanta terapie. Normal ca poti sa
mai mult decat cei cu dureri. Din
pacate, bolnavii de cancer capi-
tuleaza, considera ca au 0
boala terminala - ceea ce
este doar partial ade-
varat. Noi tot timpul
ne luptam cu dogma
asta... Viata are 0
finalitate, nimeni
nu-i nemuritor! In
schimb, se traieste foarte
mult cu cancer in ziua de azi.
Am cunoscut pacienti cu tu-
mori operate acum 10 ani, care
se due la serviciu, ies in oras,
pleaca in concedii, due 0 viata
normala. Sau pacienti cu tumori ti- pui direct 0 proteza de sold, daca e
nute sub control cu 'citostatice, cu cazul, dar ideal ar fi sa scutesti un
radioterapie, din cand in cand, care pacient de 85 de ani de 0 operatie
i§i vad Iinistiti de viatii. ~i atunci, ce invaziva ... Chiar si la 85 de ani, daca
fac daca au dureri? Unii se reope- n-ai incotro, 0 f~ci. Pentru ca daca
reaza, daca au 0 tumors metastazata esti un om sanatos, mai ai de trait ~i
in vertebra, de exemplu. 0 inter- trebuie sa faci ceva. In loc de
ventie chirurgicala pentru Q astfel deoperatia de proteza de sold, cu toate
tumors este majora: cu anestezie consecintele nefaste posibile, fac
generala, cu reconstructii vertebrale, mai intai 0 infiltratie sau ard niste
curecuperare - un adevarat calvar! nervi; incep cu pasi mici. Infiltratiile
Dar 0 faci, daca n-ai incotro! Insa sunt primul pas - obisnuiesc sa spun
acum avem la tndemana tehnici spe- ca 0 infiltratie bine mcuta inseamna
ciale: putem sa introducem ace in un pacient salvat. Abordarea 0 fac
tumora ~i s-o ardem. Tumora moare, pas cu pas, avand intotdeauna in
durerile dispar, introducem putin - rezerva planul B, C sau D. Planul D
ciment in vertebra §i pacientul i§i este operatia clasica, pe care nu 0
vede de viata. Interventia dureaza elimin din caleul, dar triez foarte
doar dona ore, pacientul pleaca strict ,bolnavii pentru acest tip de
acasa pe picioare ~i cu zambetul pe interventie, pentru ca tratez pacienti,
buze. Sau 0 metastaza la plamani, nu boli!
care invadeaza nervii intercostali. - Se spune ca nu e bine sa faci
Ce Dumnezeu sa-i faci pacientului, mai mult de douii infiltraJii cu Di-
ca e disperat! Urla de durere, nici prophos anual, t!in cauza efectelor
macar morfina nu-l mai ajuta. Ii adverse. E adeviirat?
ardem nervul intercostal cu un ac . - Romania e tara miturilor! S-a
special (interventia se face cu anes- creat un mit despre infiltratii in ran-
tezie locala, ii amorteste toata zona, dul populatiei, multi nu vor sa Ie
nu simte nimic), apoi i§i vede de faca, pentru ca se -folosesc corti-
AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018. 7
 "r
DOSAR MEDICAL
costeroizi. fntr-adevar, Diprophosul
e certizol 100%, dar, ca orice alt
medicament, are efecte bune §i
efecte rele. Revenim aici la ideea
anterioara - ca nu alegem intre bine
§i rau, ci intre doua rele. Problema
cu cortizolul este ca iti creeaza
osteoporoza. Daca ai pana in 50 de
anivindiferent de sex, nu-i mare lu-
cru. insa daca vorbim de 0 femeie
care intra la menopauza sau este in
plina menopauza. riscul osteopo-
rozei creste radical. (La barbati sunt
mai putine probleme.) Evident eli
daca -faci Diprophos lunar osteo-
poroza e garantata, dar daca stai la
pat din cauza durerii sau te operezi
~i trebuie sa ramm imobilizat la pat
o luna sau doua pentru recuperare,
ai mai multe riscurl: faci osteopo-
roza, pierzi masa musculara, te alegi
cu escare etc.! Daca faci doua in-
jectii pe an, ce p se poate intampla?
Ce alegi, riscul mic sa faci osteo-
poroza sau riscul sa stai la pat? Cand
esti tintuit mult timp la pat fad os-
teoporoza garantat; daca nu mergi,
osul nu e Incarcat, pierde calciu in-
stantaneu. Iar pentru 0 femeie de
vat-sta tnaintata (caci aici este, de
fapt, miza), chiar daca face doua,
trei injectii cu Diprophos pe
an, riscul de osteoporoza este,
Inmod realist, zero!
"Componeilta
psihologidi e foarte
impotlai.aa-
- Ce ar trebui sii mai ftie
pacienpi care se eonfruntii
eudureri?
- Problema majora pentru
persoanele cu dureri persistente
este ca se afla Intr-o stare de
avarie totala, fiindca li se pare
ca sufera de ceva care le ameninta
viata ~i niciun medic nu Ie poate zilnic, m-ar Iasa i~ cateva zile, dar Ala Z. Nu vrean sa par lipsit de mo-
gasi cauza, iar asta ii macina ~i mai n-am timp. Mai vin colegii, ma mai destie, dar dupi ani intregi de mun-
tare. La pacientii care' inteleg in maseaza, mai fac misto de mine §i ci ~ de smdiu, am reusit sa ajungem
urma consultu1ui ca nu e nimic gray,
care sa-i paralizeze sau le provoace
alte neplaceri, le scade din start §i
durerea, ca perceptie ..~
- Deei e [i ocomponenta psihi-
eii implicatii in perpetuarea dure-
rii .•.
- Componenta psihica e foarte tru un pacle.nt ~rn .provrncle
importanta in ceea ce facem §i de- che~at ~e cmci on la Bu~ure§ti, ~
seori lucram cu un psiholog in ~chi- sa fiu corect. Daca sar etape, cresc
AS verde - Anul Xv, nr. 166, iume 2018.
~
pa. ~i iar ma intorc la dogme, pentru riscurile, cresc ~i complicatiile, pe
eli pacientul spune: "Cum adicd, mil care pacientul nu e pregatit sa Ie
trimiteti la psiholog? Pe mine mil audi ¥ nu e invatat sa §i Ie asume.
doare, n-am eu treabd eu psiholo- "CIDft adicii. pol sa paralizez?":
gulf". "Te doare, ~tiu, ideea este ci "Nonrtal. La operatie pOli sa ~i
te doare de mult timp, tu suferi. mori!D. Or, asumarea acestor riscuri
-familia ta sufera, toti sufera c8nd ai se face numai atunci cand nu au
o durere cronica, iar rezolvarea nu Iuc:roriIesimple, nu ma apuc sa
apare peste noapte. Ne apucam de alternative! incura-
un tratament care poate sa dea re- citeasca pe internet
zultatul dorit, sau poate sa fie 51 ia decizii. A lua
chin d,e luni in ~ir, in care incerdim medit:ak pe baza internetu-
~i nu merge, iar Incercam ~i poate este un~. Vin pacienti la
iar nu merge. Deci, du-te ~ la psi- viziti ~ spun: "Mi-am
holog, sa putem lucra Impreuna! fi-un RMN'". "De ce?". "J>ai,
Psihologul te invata cum sa-ti duci tbuur~. am citit pe net ca
crucea, eu ma ocup de partea mea. . "Dar 0 radiografie
specialistul in recuperare 4i face iadJuie radiografie,
treaba §i vedem cum 0 scoatem la dot::ti11mRMN? - .•• Dom' le, se tnce-
capat," Psihologul e 0 roara ~ .~, la toate!".
in acest angrenaj, pentru ca ~ din Dici jumatate din
durerea cronica este panical ba, uneori, mai
Uitap-va la mine, am plasturele nmIl iIcmt:a.. Awm totul pe internet,
asta pe ceafa, De doua zile, abia mai e a•.-..a,;, dar ~i un deza-
m acd.ap timp, pentru ca esti
intorc caput. Dacanu m-as ocupa de
durere, m-as urea pe garduri. Aoleu, DlAIail.Jat de fel de fel de
ce am? Aoleu, ce ma fac? Aud asta mai are control
s3ptiim8nal, de zeci de ori ... E 0 con- inf~1or. Pacientii tre-
tracturli musculara, nimic gray. ~tiu Yina Ia medic, nu sa-§i caute
ca ma lasa in doua sapmro8ni, asta ml:eDllCl! ~i sa tnvete sa
iulrebiti. P=ttu ca intrebarea
pacienti este:
-Do.uude doctor, eu ce sa
?-. Fiecare om se cu-
~. poate sa-~i calcu-
ri:sc:urile §i beneficiile ...
-'a.trw final, aveJi un
-illflli-ist?
- Toati lumea este pa-
de durere, nimeni nu
sa triiasc8 in chinuri.
este ci pacientii au
ctel:naliYe reale, iar unele dureri se
foarte repede. Cred ca
singurii din Europa care
este! Daca a§ merge la recuperare facem totul in terapia durerii, de la
imivad de viata. Pentru pacienti, eel la un Dive) inaIt ~ sa avem 0 echipa
mai important e sa inteleaga ca au completi, dedicat8 exc1usiv acestei
alternative §i ca nu intotdeauna tre- terapii.
buie aplicate proceduri complexe; FLORENTIN POPA
lucrurile simple tu.?ctio~eaza foarte, D-l dr. OVlDW PALEA poate fi
foarte des.!! ade~arat ca.e ~u ~n- collltu:tlztla Celllnd Medical
s~ ~e PROYn'A dill Str.Agricultori
lIT. 82, sector 2, Bucurelti,
d~ua lum. Dar eu, ~a medic, trebuie tel. 021.9432
, FC!Io:123RF (4). Designed by vectorpocket I FrMpIk
8

Tratamentul natural al durerii
D xista 0 diferenta fundamen-
..I:.:Jtala intre abordarea naturista
~i cea conventionala a diferitelor
forme de durere. Medicatia alopata
"ataca" rapid simptomele, tncercand
sa blocheze orice : suferinta. In
schimb, terapia naturala cauta sa tra-
teze durerea pornind de la cauzele
sale. Astfel, suferinta este considerata
mai degraba un ghid decat un inamic.
Pentru a inhiba durerea, drogurile
foarte puternice ale medicinei alopa-
te sunt, pe termeri scurt, incompara-
bil mai eficiente decat ceea ee ofera
medicina naturista. Dar, in timp, me-
dicamentele ~i injectiile anti-durere -
foarte utile in anumite situatii -incep
sa-~i piarda din eficienta, dau obis-
nuinta, afecteaza sistemul nervos,
aducand pacientul In stari de confu-
zie, delir etc. Asadar, pe termen me-
diu ~i lung, trebuie cantata solutia na-
turala. Subliniez, totusi, ca, In prima
instanta, atunci cand exista dureri
atroce, trebuie actionat In forta, cu
medicamentele chimiee moderne.
Chiar daca sunt un partizan al meto-
delor naturale, trebuie recunoscut ca
;n afectiunile acute, In traumatisme,
in fazele post-operatorii, remediile
alopate anti-durere sunt pur ~i simplu
necesare, In rest, este bine sa privim
dintr-un' punct de vedere ceva mai...
optimist durerea.
Un pic de psihoterapie
Marturisesc ca mi-ar fi greu sa
dau sfaturi in domeniul aeesta atat de
dur al suferintei fizice ~i psihice pro-
vocate de boala, daca nu as fi cu-
noscut direct infernul acesta ~l dure-
rii. Ghidul meu a fost 0 boala termi-
nala, dializa, apoi 0 operatie foarte
grea de transplant, medicatia dura de
dupa aceea ... - tot atatea momente de
cumpana, in care am fost testat.
M -am amuzat, amar uneori, ca-a tre-
buit sa pun in practica sfaturile date
de mine, in calitate de redactor al
unei reviste de naturism. Dar nimeni
nu e profet in tara sa...
lata cinci l{.cruri rezultate din ex-
perie~ta medicilor naturisti ~i a psi-
hologilorcare au tratat suferinta (sfa-
turi experimentate, cu bune rezultate,
de mine insumi):
0A Ac~eptati suferinta - cat timp
este III limite suportabile, durerea
DOSAR MEDICAL
este bine sa fie lasata sa-~i exercite
functia, Rolul sau este de a ne sem-
naliza ca ceva este in neregula, im-
pingandu-ne, totodata, sa actionam
pentru a ne ins,anato~i. Fuga de du-
rere, in tot felul de calmante, de la
primele simptome este, de eele mai
multeori, cat se poate de nesanatoa-
sa, aducand dupa sine 0 suferinta
mult mai mare, pentru ca boala ~a
evolua cat"timp noi ne refugiem in ,
tranchilizante.
@ Nu vdcomplaceti in durere -
odata ce ne-am hotiirat sa acceptam
durerea ca stimulent pentru a ne mo-
biliza in sensul vindecarii , mai tre-
buie un lucru: sa nu exageram. Din rugandu-ne cat putem inainte de cul-
experienta stiu ca durerea atroce, care, facand efort in timpul zilei.
carenu ne lasa sa dormim, sa gandim Miscarea, efortul fizic au 0 actiune
sau sa simtim, este foarte periculoa- demonstrata stiintific anti-durere, Cei
sa; deoarece ne dezurnanizeaza. Asa- care i~i punIa treaba musculatura
dar, moderatia este cuvantul-cheie. sistematic resimt durerea cu apro-
Fuga excesi~a de durere conduce la ximativ 25% mai putin.
delasare ~iagravarea bolii, In timp ce Durerea de cap
supunerea la cazne atroce duce la al- Poate fi produsa de diverse cauze
terarea grava a caracterului, deoarece interne, de la problemele biliare sau
devenim incapabili sa mai simtim si meteo-sensibilitate , pana la boli in-
gandim sub imensa presiune 'a fectioase sau tumorale. De aceea,
durerii, vizita la medic este obligatorie atunci
fD,Evitafi sa deveniti victime pro- cand aceste dureri se repeta sau cand
fesioniste - multi dintre oamenii care sunt foarte puternice. Pentru amelio-
sufera tind sa se foloseasca de mila rarea lor putem folosi cateva remedii
sau compasiunea celor din jur, ca- naturale:
zand in apatie, egocentrism ~i ego- • Compresele calde - 0 bucata
ism. Este 0 greseala imensa! A ne de tifon inmuiata intr-o infuzie de
purta durerea cu cata demnitate pu- plante (musetel, tei, roinita) se aplica
tern este un imperativ pentru ne reca- direct pe zona dureroasa, deasupra
.pata ~anata~ea ~i pe~tru a punandu-se 0 sticla cu apa,
ne pastra stima de sme. cat de fierbinte putem su-
0 Consolati-vd prin porta. Compresa calda se
rugdciune - adresarea tine cca 15 minute ~i are
directa catre Divinitate, efect calmant foarte rapid
in formain care 0 simtim atunci cand durerea este a-
eel mai usor, este In sine gravata de frig, ca in cazul
un medicament anti-du- nevralgiilor.: afectiunilor
rere. De fapt, este eel mai reumatice, diskineziilor bi-
bun remediu, pentru ca i liare etc.
rugaciunea nu doar ca ne • Masajul cefei si al
alina suferinta, dar ne aj- -------""'"------' tlimplefor~cu ulei -:-s~ face
uta sa ne inpelegem boala ~i sa 0 de- bland, cu miscari de mangaiere, flira
pasim, a insista prea mult pe zona dureroasa,
0 D?rmifi~at maf mult ~i faceti ci mai degraba pe zonele limitrofe
efort fizic dupa puteri - sornnul este acesteia. Se foloseste un ulei gras,
necesar pen~ a ne regenera sistemul cum ar fi eel de argan, migdale, co-
nervos, greu incercat de durere. Pu- .cos sau maslin, to ate avand efecte
tern, ind~ce s?mnul ~u ajutorul,Pla.?- usor calmante ~i, mai important, aju-
telor (griffonia, passiflora, valenana), tand la relaxarea musculaturii, ceea
ce diminueaza simtitordurerea.
AS verde .; Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 f!I 9
 DOSAR MEDICAL
Durerile reumatice matice, ~i un extract de ardei iute. .Ciirbunekmedicinal-estere-
• In prezent sunt' cunoscute nu mai Acesta din urma are un efect de in- -mediul de prim ajutor eel mai efi-
putin de 200 de feluri de boli reuma- ~nsifi~are a cirCula~ei ~anguine ~i ~e < ci~nt in ~azul arsurilor ~i at ref!ux~-
tice care afecteaza oameni de toate lncalzire, ceea ce diminueaza rapids IUl gastric, De regula, de la pnmele
varstele, inclusiv tineri ~i copii. In durerea ~i rigiditatea articulata. 0 ast- dureri se iau cite 2-3 capsule cu car-
Romania, de exemplu, se estimeaza fel de crerna thermo este TEWM-R bune, tmpreuna cu un pahar de apa,
ca una din trei persoane adulte sufera ARTICULAR, plantele din compo- din doua in doua ore. Cautati in spe-
de 0 forma sau alta de reumatism, iar zitia sa avand ~iun uimitor efect anti- cial capsulele cu cdrbune activ, care
aproape un sfert din cheltuielile pe inflamator, precum ~i de intinerire a este mai puternic ~i care are capa-
medicamente sunt pentru bolile arti- tesuturilor. Aceasta crema se intinde citatea de a absorbi imediat substan-
culare. Strict pentru combaterea du- pe zona dureroasa, unde are 0 actiune pele acide. In plus, aceasta substanta
rerii ~i rigiditatii articulare, iata ce rubefianta (produce inrosirea ~i in:- are 0 actiune usor cicatnzanta ~i anti-
optiuni avem: calzirea locului pe care a fost aplica- inflamatoare asupra peretilor stoma-
• ScotlTftl de salcie (Salix sp.) - ta) ~i apoi are un efect rapid anti-du- cului, care au fost atacati, anterior,
In reumatism, extractul din aceasta rere, de Imbunatatire a flexibilitatii, de sucurile gastrice. Atunci cand du-
planta este unul dintre cele mai pu- • Bi.iilecalde - cinci maini rerile sunt foarte puternice, folositi
tern ice remedii anti-durere, de crengute de brad sau de carbunele activ sub forma de pulbere,
surclasand multe antiinfla- pin, tocate marunt, se pun la care se poate lua in cantitati mari sau
matoare de sinteza. macerat in doi litri de apa, foarte mari. 0 lingurita (adica 3-4
De exemplu, tntr-un la temperatura camerei, grame) de carbone se amesteca bine
studiu german tacut vreme de 8-10 ore (de cu putina apa, ca in cazul cafelei so-
pe pacienti cu osteoar- dimineata paoa dupa- lubile, apoi se mai adauga un pahar
trita care au luat extract de , amiaza). Apoi, preparatul cu apa, iar solutia astfel obtinuta se
salcie (800-1200 mg pe zi), se strecoara, maceratul bea dintr-o data, FIectul calmant este
dupa doua saptamanl de rezultat se pune deopar- aproape instantaneu.
tratament, la peste 70% te, iar' planta ramasa se • ChitoslUud - este 0 substanta
dintre participanti s-a ob- "pune in alti doi litri de alcalina, extrasa din carapacea crus-
servat disparitia sau di- apa clocotita ~i se Iasa taceelor ~i folositi in scopuri me-
minuarea durerilor arti- . sa stea acoperita pana se ra- dicinale, atat intern, cit ~i extern. In
culare, marirea mobilitatii oeste, dupa care se filtreaza, In cazul gastritei, se iau cite 1-2 grame
articulare, dis- final, se combi- de chitosan pe zit pentru efectul sau
paritia unor na cele doua de anihilare a acizilor', ceea ce duce
simptome ne- preparate (rna- la 0 calmare rapidi a arsurilor. ~i mai
placute, cum ceratul §i infuzia importanta decal: efectu1 alcalin este
ar fi senzatia racita) care se actiunea sa de stimular« a regene-
de arsura sau vor pune in apa rifrii lesuturi10r proeectoare din sto-
de usturime la de baie, aflata la mac, distruse de hipersecretia acida.
nivelul inche- , 0 temperatura de Pentru a avea 0 idee despre eficienta
ieturilor. 38-39°C. Baia chitosanului ca regenerativ, trebuie
• Gheara- de plante durea-
sa spunem ca:in prezent este folosit
diavolului za 20-30 de mi-
cu mult sucres chiar de trupele
(Harpagophy- nute, dupa care
NATO, ca accelerator' al vindecarii
tum procumbens) - fie ca este yorba pacientul se va usca putin prin tam-
dnilor combatanplor, fiind introdus
de osteoartrita, de artroza, de poliar- ponare cu prosopul ~i va sta sa se
in bandaje.lntem. chitosanul ajuta la
trita reumatoida, aceasta planta ~i-a odihneasca la loc foarte calduros, 0
refacerea rapida a mucoasei esofa-
dovedit eficienta sub forma efectului jumatate de ora. Aceasta procedura
anti-durere. Nenumarate studii clini- se face de 1-3 ori pe saptiimana ~iare giene ~i gastrice, prevenind astfel
ce facute din 1958 ~i pana astazi au efect aproape instantaneu de reducere fonnarea niselor, caImand durerea ~i
ararat lara dubiu faptul ell gheara- a durerii articulare, de marire a mo- inflamatiile. Cel mai bun efect este
diavolului administrata intern reduce bilitatii, de relaxare musculara. atunci cind se administreaza impre-
una cu carbuncle activ, despre care
1ureril; t,:rticulare ?~a la di~pariti~, Durerile gastrice am discutat anterior. De altfel, tnma-
"!!buna~ate§te.moblllt~tea arncular,!, Gastrita, ulcerul gastric ~i reflu-
gazinele ~i farmaciile naturiste, gasip
rareste mten~ltatea ~l.frecventa en- xul esofagian produc dureri intense
produsul CARBOCHITOSAN, care
zelor reumauce. M~l~ult, aceasta . ~i care se declanseaza relativ perio-
p~anta are efect antloxlda!1t, redu- die, fiind, din acest motiv, 0 categorie imbina cele doua remedii descrise.
c,!nd proc~sele .r.}egeneratlv.e.de la de afectiuni aflate in topul suferintei. Durerile ,i spasmele
n.~velularncu~atlllo~. Se admlmstre~- De ce apar ciclic simptomele nepla- intestinale
za, la fel ca ~! salcia (~u <:are se ga- cute ale bolilor gastrice? Pentru ell
A
Apar la tot mai multe persoane
se~t~ adesea. 1!1comblI~atle, m. asa- aceste probleme gastrice sunt foarte din cauza alimentatiei dezechilibrate
numitele asptnne naturale), co!lJun:- dependente de nivelul de stres psihic, (cu mult zahar, amidon din taina
tural, pentru comb~terea durerilor, m de schimbarile de anotimp, de ali- alba, aditivi sintetici), a nivelului de
cure de 10-30 de zile. . mentatie, lata care sunt cele mai ra- stres ridicat ~i, nu in ultimul rand, al
. ~ Cremele THERMO - c0!1pn, pide remedii contra asa-numitelor ar- sedentarismului. Cel mai des, aceste
pe langa extractele de plante anmeu-sur; gastrice fi esofagiene: probleme apar la persoane,le care
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018.10

...

sufera de asa-numitul sindrom de
colon iritabil, dar pot fi ~i 0 conse-
cinta a infectiilor bacteriene, a tul-
bu~anlor biliare ~i chiar a frigului.
Cele mai rapide remedii sunt:
• Ceaiurile calde - se pun 1-2
Iingurite de planta maruntita, 'intr-o
cana de apa clocotita ~i se lasa la in-
fuzat vreme de 15 minute, dupa care
se strecoara. Ceaiul (infuzia) astfel
rezultat se bea, cat de fierbinte pu-
tern suporta, cu inghitituri mici ~i
dese, actiunea sa calmanta fiind
aproape instantanee. Lichidele foarte
calde au efect antispastic, ajuta la
calmarea durerii ~i aduc cu ele 0
bine venita hidratare. Efectele cele
mai bune le au ceaiurile din plante
antiinflamatoare si care reduc balo-
narea, cum ar n' musetelul, menta
dulce, chimenul, menta piperatd.
Daca durerile intestinale sunt inso-
tite de diaree, atunci se recomanda
~eaiul de cretisoard, coada-racului
sau rachitan: '
Durerea in cancer
Este un subiect pe care foarte
putini adepti ai medicinei naturiste 11
abordeaza, din cauza dificultatii enor-
me i~ a gasi solutii, dar ~i a Iipsei de
experienta. De regula, terapia dure-
rilor canceroase atroce este apanajul
drogurilor putemice, administrate
sub control medical strict. Derivate
vegetale cum ar fi morfina sau cana-
biolul sunt singurele considerate a fi
pe masura acestei suferinte, dar exis-
m si alte cai:
'. Extractul de tiimiiie (Bos-
, 'wellia serrata) - conform tuturor
cercetarilor de piina .------~...------~
acum, acidul boswel-
lie din tamaie este
unul din cei mai ac-
tivi agenti anti-tumo-
rali cunoscuti, Un alt
efect foarte interesant
al tamaii, luata intern,
sub forma de extract,
sau inhalata sub for-
ma vaporilor de ulei
volatil, este acela di amplifica tole-
ranta organismului ~i a psihicului la
durere. Poate parea putin, dar la pa-
cientii cu afectiuni tumorale, man-
rea tolerantei la durere este esentiala.
De ce? D~oarece face boala super-
tabila, ajum la mobilizarea resurselor
interioare spre vindecare, scade gra-
dul de epuizare etc. Se ia extractul
de tamaie, cate 400 mg pe zi, in cure
de 90 de zile, cu 15 zile de pauza. El
creste atat toleranta la durere, dar
Foto: t 23RF (2). DREAMS TIME
DOSAR MEDICAL TORSER-~
ajuta ~i la mentinerea luciditatii ~i a STARUL MEDICINII
capacitatii de actiune si, foarte im- BIOENERGETICE .
portant, kbunatite~te ~omnul.
Elaborat de cercetatoril ftflnfilici
• Rugiiciunea - pentru cei care
-aj centrelor militate I1ISefti
ajung cu adevarat sa 0 practice, ru-
gaciunea nu este doar un tratament xpertii internationali sustin di
anti-durere in cancer, ci ~i un anti-tu- E liderii mondiali de top in do-
moral redutabil. A~a apare in mod meniul energoinformational sunt cen-
firesc interogatia: c~ este rugaciu- trele de eereetare ~i productie din Fe-
nea? :Intrebarea aceasta, mca din cele deratia Rusa. Dispozitivele rusesti sunt
mai vechi timpuri, a declansat con- realizate in centrele militare de ceree-
troverse si dispute de ordin teologic tare ~tiintifidi de traditie, efectele bene-
si nu numai. De aceea, nu vom intra fice fiindu-Ie recunoseute de milioane
in foarte multe detalii ci tie vom re- de persoane, dupa zeci de ani de utili-
zuma la cea mai simpla definitie: zare. Va prezentam dispozitivul rusese
Rugaciunea este 0 forma de comu- TORSER, care a fost studiat mdelung
nicare a mintii ~i a sufletului cu de mai multe eolective de cercetatori
Dumnezeu. Cum se face? Deschi- ~tiinpfiei. Dispozitivul TORSER este
zandu-ne efectiv sufletul In fata lui eonsiderat de majoritatea expertilor
Dumnezeu, ceriindu-I ~i comuniciind ''tratamentul viitorului", pentru ea
tnglobeaza trei tehnologii de top din
cu El direct, asa cum am vorbi cu 0
domeniul militar ~i ofed utilizatorilor
fiinta foarte apropiata, Rugaciunile
eficierqd maxima tmpotriva durerilor;
spuse mecanic, cu mintea m alm par-
reproducerea frecventei interactiunilor
te, oricat de elaborate ~i multe ar fi, informasionale ale unui organism per-
nu au efect, mai ales in bolile grave. fect saniitos; mdrirea, echilibrarea ~i
Ceea ce conteaza cu adevarat este protecti dimpului energetic uman.
deschiderea consecventa a inimii in
fata Creatorului, pastrarea mintii
ferm orientata spre rugaciune, Iarii a
divaga - un demers destul de dificil,
mai ales pe termen lung. Totusi, du-
rerea - mai ales in cancer - este un
stimulent ~i 0 motivatie puternica
pentru a cauta ~i, in final, a dobandi
0 deschidere sufleteasca profunda,
care sa alunge, in final, nu doar du-
rerea, ci si boala. In cazul rugaciunii TORSER este un disc cu diametrul
nu exista'limite terapeutice ~i nici de de 6 em, greutatea de 28 g ~i 0 raza de
vreun alt fel, singurele conditii pen- actiune de 205m. Foarte important:
tru succes fiind: credinta, perseve- TORSER este singurul aparat portabil
renta, sinceritatea ~i de biorezonantd care functioneazd 8
ani fara baterii sau alimentare eIec-
cererea unor lucruri
tried fi nu produce cdmpuri electro-
exacte, in acord cu
magnetice proprii nocive, ca aite dis-
bunatatea lui Dum- pozitive existente pe piafii. Utilizatorii
nezeu. Iar persoa- TORSER (un mare numar de persoane,
nele care se roaga de varste diferite) au fost monitorizati
pentru vindecare nu eontinuu timp de ani de zile, iar eei mai
trebuie sa uite ca fe- multi s-au declarat Incantati de rezul-
lul in care actionea- tatele obtinute, eeea ee 11 recomanda, 0
za Divinitatea este dam in plus, drept "starul medicinii
impredictibil, dan- bioenergetice" la aceasta ora. Expertii
du-ne mai inw ceea ce avem nevoie internationali din domeniul bioenergo-
~i abia mai apoi ceea ce cerem. Piina informational va recomanda eu toata
la urma, intotdeauna, cei care ape- caldura ~i inerederea dispozitivul
leaza la rugaciune obtin de fapt mai TORSER pentru diferite tratamente
mult decat au cerut. De pilda, desi bioenergetice prin biorezonanta ~i pro-
cer vindecarea fizica, prin rugaciune tectia zilnica la radiatii!
ajung ~i la 0 intelegere cu mintea ~i •••••••
~.P!9"""
cu sufletul mult superioara, ordonan-
du-le viata, dandu-le sens ~i bucurie
de a trai, si nu doar ameliorarea bo-
Iii. ' .~,
ILIETUDOR
ASverde-AnuIXV, nr. 166, iunie2018. 11
 TEIUL
Descriere: Teiul este un arbore oparesc cu 0 cana de apa clocotita, Se
care poate sa atinga pana la 40 de lasa la infuzat 20 de minute, cu vasul
metri inaltime, cu trunchi puternic, acoperit eu capac. Se adauga 0 juma-
coroana cu ramuri groase ~i frunze tate de lingurita de bicarbonat de so- "
mari, in forma de inima. Fiorile, diu ~i se fac mai multe gargare pe zi.
galbene la culoare ~i cu parfum mi- • SinuziU71U1S infundat - infu-
nunat, au ~i niste aripioare in spate, zie dintr-o lingurii cu
care le ajuta sa zboare ca niste flu- flori, peste care se
turi. Infloresc acuma, in iunie, cand toarna 200 ml apa ~.~.,
se pot recolta. clocotita. Se lasa sa 0·-
Recoltare: florile de tei se pot se raceasca foarte
culege singure sau ~i cu aripioara din putin, apoi se fac in-
spatele lor (bractee). Se culeg la in- halatii, eu capul aco-
ceputul infloririi, cat sunt mea tn faza perit. Se inhaleaza profund.
de boboci. Recoltarea se face numai • lnsomnii - peste 1,5 kg flori
pe soare. Uscarea se face la umbra, de tei se toarna 5 litri de apa in clo-
In strat subtire, in poduri bine aerisi- -cot. Se lasa vasul acoperit, vreme de
te. Se pastreaza in pungi de hartie. 10 minute, dupa care lichidul se
lui suna ca 0 muzica
UJ:.I1ele
N in urechi. Desteapta vise qe
vara, pline de miresme ~i fosnete. In
Tratamente strecoara ~i se toa:rni mapa din baie,
care nu trebuie sa ~ca
In mare, florile de tei se folosesc grade. Baia dureaz.ii 5 minute.
27 de

noptile blande de iunie, mirosul dul- tn caz de rdceald cu febrd, gripd, fuse,
ce al florilor are oprezenta fizica, a- tulburdri nervoase ~i insomnie. Mai Frumuse.e
proape. "Flori de tei deasupra.noas- ales persoanele in varsta, eu sangele • Contra ridurilor - se prepara
trd or so. cadd rdnduri, • -_. , ingro~at ~i ateroscleroza o infuzie din 5linguri de flori de tei,
rdnduri" ... scria Emi- ar trebui sa bea zilnic peste care se toama 0 cana cu apa
nescu. Ce poti spune ceai de tei. clocotita. Se fac mai low aburi la
mai mult ~i mai bine ca INTERN fata, apoi se aplica comprese cu ceai
el, dedit ca te bucuri, ~i • Gripa si rdceli - caldut.
tu, de plinul verii, de peste 0 lingu'ra de flori • Pentru cre~a piirului -r-, se
lumina care se aduna pe uscate de tei se -toarna 0 prepara 0 tinetura 10 modul urmator:
parnam ~i in cer? 0 jumatate de cana de .apa peste 5 linguri de flori de tei se toarna
bucurielibera, care vine clocotita. Se lasa la in- alcool de 70%. Se lasa la maeerat 7
fara sa te fi straduit pen- fuzat 15 minute, apoi se zile, agitandu-se permanent. Se stre-
tru ea ~i pe care nu 0 strecoara. Se bea cate 0 coara 10 sticle mchise la culoare. Se
pop cumpara. Un dar de cana de ceai de trei ori freaca cat mai des radacina parului,
la Dumnezeu, care ••..••
------." pe zi, dimineata, la eu vatii imbibatii 10 tinctura .
incepe cu "mirosul pranz ~i seara. RETETA LUNII
teilor infloriti. • Tuse 7 bron-
Nume/e. Tei fjita7 dureri de Ceai spornic pentru raceli
vine de la latinul piept - se prepara Ingrediente: ctite 0 linguritd de
"tilia platyphyl- o infuzie din 2 flori de tei, de soc, de cimbru ~i de
los " , un , arbore lingurite de flori, musetel.
apartinand familiei oparite eu 200 ml Mod de preparare si folosire: 0
"tiliaceae". Se mai apa. Se lasa la in- lingurita de amestec se opareste cu
numeste tei alb, tei fuzat 5 minute. Se 200 ml apa"-
de vard, tei rosu, tei verde, tei argin- strecoara ~i se indu1ce~te eu miere. clocotita, Se
tiu ... Se beau trei earn pe zi. lasa 5 minute
lntalnire in natura: teiul este un .lnsomnii - se prepara 0 infuzie la infuzat, se
arbore al centrului ~i sudului Euro- conform retetei de mai sus, eare se strecoara ~i se
pei, care iubeste apropierea de om: bea seara, la cu1care, indulcita cu bea de trei ori
Cel mai mult Ii place sa creased in miere de tei. pe zi, inghi{i-
sate, unde in noptile calde de vara, • Menstre cu pierderi mari de tura de Inghiti-
oamenii se aduna ca sa petreaca in sange - se ia carbune de tei pisat (se tura, cu 0 ju-
jurullui. Ii plac horele, care se aster- gaseste la farmaeii), eu un pahar ma- matate de ora
neau altadata la umbra lui, II place re de apa. dupa mesele
cand e celebrat ca arbore al iubirii, in EXTERN prineipale.
poezii, cand e sadit in curtea bisericii • lnfecfii in gat (amigdalite .fa-
~i tmbatraneste odata cu ea. _ ringite) - 4 linguri de flori de tei se
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 12 "
./

~
 -:

FARMACIA NATURII,
Leacuri de sanatate stravechi

HEMOROIZII
• Aproape un european din trei sufera'de dilatatii
venoase rectale, numite ,i hemoroizi. Vina cea mare
o poarta allmentatla saraca in legume ,i fructe ,i'
prea bogata in carne ,i grasimi; care duce la con-
stipatie. Sarcina ,i statui indelungat in picioare sunt
o alta cauza a hemoroizilor. Tntrecut, vindecatorii se
concentrau pe inlaturarea constlpatle! ,i pe mlscare,
un antidot al sedentarismului, care este 0 alta cauza

=
a aparltlel bolii •

EGIPT
Alifie de susan
lata 0 reteta pe care egiptenii au
de sau reci, in functie de preferinta
bolnavului. Durat~: 15 minute, de
cinci ori pe zi.

mostenit-o de la mesopotamieni, '-AUSTRALIA

Un pumn de susan se zdrobeste
bine in mojar, dupa care se ames-
Comprese cu CD ISRAEL
teca cu seu topit de oaie, ca sa dea hamamelis Apa curata
o alifie consistenta, Se Iasa sa se Aborigenii din Australia Medicina traditionala israelita
raceasca ~i se foloseste ca unguent. au multe retete pe ~ a Iasat mostenirevpana in
baza de hama- r.:« ., -r. ziua de azi, un true .toarte
==SUEDIA me1is. (Lanoi se .i."." fl"j>''!
..""
'"
~'¥~ eficient contra hemoroi-
procura din ma- '~' ... '~' \ zilor: apa rece. Dupa fie-
Unguent cu ceapa gazinele natu- ~.;Ji.'·rr.. care iesire la toaleta, in locul
verde riste.) Pentru a J. hartiei igienice se spala locul cu
Tocati marunt 500 g de ceapa obtine retragerea hemoroizilor, se ' apa rece, dupa care setamponeaza
verde. Puneti-o la calit in aplica pe ei 0 bucata de panza cu un prosop moale ~i curat.
putina grasime. Ada- inmuiata in extract de hamamelis
ugati doua linguri de rece. Puteti sa combinati hama- I IFRANTA
Iaina de grau ~i 0 ju- melis cu unt de cacao, pentru a Argila verde
matate de cease a de face supozitoare cu varful rotunjit ..
In toate timpurile, oamenii au
unto Puneti am~stecul Congelati-Ie la frigider, invelite in
foaie de'aluminiu. Inainte de a le folosit namolul ~i argila ca sa se .
fierbinte intr-o panza de in
vindece. Intre
It ~i aplicati-l, cat suportati de insera, scoateti-le invelisul.
ele, argila ver-
cald, pe hemoroizi. Lasati-l
peste noapte. Pentru a se obtine'un lIB ARABIA SAUDITA
de, frantuzeas-
ca, este'deose-
rezultat bun, procedeul serepeta
de cateva ori.In Rusia, se aplica pe
,Tinctura de bit de eficienta
smirna in vindecarea
hemoroizi ceapa calita calda sau
ceapa cruda, presarata cu sare. La vechii arabi, smima era hemoroizilor.
folosita ca antiseptic, cicatrizant (Se gaseste l~
GERMANIA F antiinflamator. Intrucat pre- magazinele
• pararea remediului pentru he- naturiste.) Se
Bai cu malai s moroizi e dificila, cumparati
amesteca doua linguri de pulbere
Pentrua usura du- » de la farmacie tinctura de smimi
de argila cu 0 lingura de apa ~i-se
rerea, vindecatorii ger- " Se pun 5 picaturi la 0 cana de apa. obtine 0 pasta. Adaugati apa sau

mani recornandau 0 baie ~ argila, daca este nevoie, pentru a

.'"" Amestecati bine, apoi in-
de sezut cu apa calduta, 1(/" \ muiati u~ tifon pe care,
obtine consistenta dorita, Aplicati
in care se adauga 0 ju- . \ ulterior, il aplicati pe he- pasta direct pe h~moroizi ~i puneti
matate de cana de ma- .' \- moroizi. Procedeul tre- peste ea un tifon. Lasati-o pana se
lai. Durata: 15 minu- '
te. Apoi se aplicau pe
tbuie evitat in perioada
usuca, apoi spalati-va cu apa cal- •.
dut1i.
J \ sarcinii, fiind unsti-
hemoroizi comprese cal- C, J C-~,~~::;:: mulent al uterului. FolD: DREAMSTIME(l)

AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 e 13


F ie di 0 "mostenim" din co-
pilarie, fie di este 0 "achizi-
tie" noua, constipatia este un chin
de lunga durata, m aparenta banal,
dar foarte greu de vindecat. Pentru
a ne regasi confortul intestinal, este
. primordial sa identificam originea
problemei, pentru a pune la punct
cele mai bune strategii de vindecare
posibile. Desi insuportabila, dezor-
dinea intestinala este de cele mai
multe ori benigna. 0 simpla schim-
bare a obiceiurilor igieno-die-
tetice permite de cele mai
multe ori vindecarea. Dar a-
tunci cand disconfottul rezista la ,
masurile obisnuite ~i la auto-me-
dicatie, eel mai bine este sa mer-
geti la medic. Mai ales fe-
meile trebuie sa fie atente.
Din cauza contractiilor mus-
culare din timpul scaunului
dificil, unele dintre ele i~i ranesc
planseul pelvian, iar pe tennen lung
se expun la prolaps (coborarea or-
ganelor) ~i incontinenta in timpul
urinarii sau al defecarii, Celelalte
. complicatii, cum ar fi fecalomul
(acumularea rama~itelor scaunului
la nivelul rectului) sau ocluzia in-
testinala, ii privesc ~ipe barbati,
Un bilant !acut Impreuna cu un
doctor generalist sau cu un gastro-
enterolog vor permite gasirea trata-
mentului care corespunde eel mai
bine nevoilor fiecaruia.
Cind este nevoie de
un doctor?
Daca tranzitul dumneavoastra
intestinal este blocat, lara sa fi fost
constipati lnainte, iar aceasta stare.
fructe proaspete . Fi-
nu corespunde vreunei schimbari a
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 •
~ .. ' ••••~- .
MEDICINA LA DOMICILIU
Un chin, a~sea tara sfi"it:
nsti
obiceiurilor dumneavoastra ali- brele sunt foarte bune pentru ca re-
mentare, este bine sa consultati un tin apa. Ideal ar fi sa consumati cate
medic. ~i 0 constipatie mai veche, 30-40 de grame de legume pe zi.
care rezista la un tratament care Acest apon trebuie sa fie progresiv,
mainte functiona, trebuie sa va pentru a nu va irita intestinele. (Bo-
alerteze. In ceea ce priveste dure- gate m fibre SUDl fructele, legumele
rile anale, scaunul cu sange ~i sla- ~i cerealele mtegrale.)
bitul excesiv, urgenta unui consult Prin UI1ll:!Ie. privilegiati fructele
medical este ~i mai mare. ~i legumele. paiDea integrala, fulgii
TIPURI DE
de cereale. Si pcntIU ca fibrele sa i~i
tina promisitmea. beti cate 1-2 litri
CONSTIPAT1E de apa plata pe zi. Cat despre ali-
mentele clasiee interzise, precum
o Scaun .
rar si
, baIoniri ciocolata, orezal a1b sau bananele,
Mergeti de mai putin de trei ori efectele lor 5mIl variabile de la un
pe saptamfuta la toaleta? Abdome- om la altul.lnalmc de a Ie scoate de
nul dumnevoastra este de multe ori tot din meniu. incercati sa va "as-
umflat ~i va doare? Probabil aveti cultari" orgamsmul ~ sa gasiti ali-
probleme cu tranzitul intestinal, menrele C~ ~d convin eel mai
care este prost reglat. bine . Este rea mai bona masura de
Recomendarl protectie pe are 0 puteti lua. Unii
Mifcati-va mai mult .. • - . . 'anfii la lac-
Pentru a iritensifica tran- printr-o blo-
zitul intestinal, cea tranzimloi. insoptii de dureri
mai buna este activi- intes:rinale. in azu1 acesta, inlocuiti
tatea fizica. Daca nu sun- laptele de capra
teti chiar in forma maxi-
ma, Incercati macar sa va
plirnbati c~1 putin cate 0 ScaI •••• tare
jumatate de ora pe zi, ~i
~ freeveeta scaunelor este cea
nu folositi liftul. Exerci-
me. ci consistenta
liile pentru abdomen
~- foarte uscate, ele va
i~i au ~i ele rostul lor.
Un abdomen tonic in- ~i,oricat de tare va
yep senzatia ca sun-
seamna si intestine tonice. Dar ina-
inte de ~ va apuca singuri de.exer- coorinuare, "plini", Salvarea
:himbarea modului de viata.
citii, cereti sfatul unui antrenor sau
al unui terapeut. E-
xercitiile prost facute
risca sa va provoace
hernie.
Controlati-va
alimentatia
Sporiti aportul de
alimente bogate in
fibre. Persoanelor con-
stipate li se recomanda
sa manance cat mal
multe legume verzi
gdtite si cat mai multe
14
J / "k 1
 MEDICINA'LA DOMICILIU
Recomandar] ShiatSu pentru ,
Adoptati pozitia corecta ~ a vi ajuta
pe we Desi mai putin cunoscut
Inainte de toate, trebuie sa va decat acupunctura, shiatsu
schimbati asezarea pe toaleta, Po- se bazeaza pe acelasi
zitia ideala pentru, a ;a Acon~acta . principiu: sa ajute circu-
muschii intr-o mamera~~,atmal e~: latia energid prin orga-
cace este cea "turceasca, ghemuiti nism. Oar in acest caz,
la pamant, cu picioarele paralel~. acele sunt tnlocuite de
Pentru a reusi sa 0 adoptati, tre~Ule catre mainile practicia-
sa va schimbati postura. Puneti-va nului. In fata problemelor
sub talpi ceva, care sa le ~dice: de constipatie, acesta va
Astfel, coapsele se vor apropia mal cauta sa limiteze stagnarea de
mult de abdomen ~i genunchii vor energie la nivelul intestinului L ~-""' .•••..
--""' ----
fi mai sus. Aplecati-va inainte, gros, exercitand presi~ de-a tI' Mftncati doua mere cu tot cu
tinftnd spatele drept. lungul meridianului cu ajutorul pal- coaja, pe sto~acul gol, in fiecare
Nu va abtineti prea mult melor si al degetelor. Rezultatele se dimineata.
Evacuarea scaunului este un pot fa~e simtite inca de la prima .., Puneti tntr-o cana cu chef~ 5-
C:
proces compl~x. e1 ~ai b~ :,ste ~edinta. 6 prune uscate ~iIasap sa ~~ tIm~
sa evitati sa va abtineti atunc:Icand de 8-10 ore. Beti chefirul ~lmancap
aveti nevoie la toaleta, De fapt, ReJeta honIeopaIIci prunele tnainte de culcare, timp de
sfincterul dumneavoastrli, caruia II .in cazul abseruei totale a do- 30 de zile, In fiecare zr.
cereti sase abtina, nu face ~edt ~a rintei de a merge la toaletii ~idacd tI' Beti un pahar de ap.ar~e pe
va asculte. EI se contracta ~l conn- av~fi un scaun Joarte dur,. ca:e va stomacul gol tn fiecare dimineata,
nua sa retina scaunul. Pentru a rope obliga la mult efort, luati ca~e 5 timp de 7 zile. .
acest mecanism, tncercap sa mer- granule de Alumina 5 CH, 0 data pe tI' Tumati 0 cana de apa fier-
geti la toaleta imed~at ce ~im~~ zi. binte pesteo lingurita de seminte de
nevoia. ~i tncercati sa va obisnuiti • Cdnd constipatia este tnsotitii in. Beti cu tot cu seminte Inai~te de
s-o faceti la aceeasi ora tara sa va si de dureri de cap, luati 3 granule culcare (nu mai mult de 14 zile. A
enervati daca nu reusiti. Ideea nu de Bryonia 5 CH, 0 data pe zi. nu se folosi semintele de in daca
este sa mergeti la toaletli in fiecare • Dacd apar ~i hemoro~zi san- suferiti de 0 boala cronica ~e ficat):
zi, ci sa reconditionati putin cate gerdnzi ~i foarte durerosi, /----.~~, tI' Consumati 0 lingura de ule~
putin sistemul digestiv. lua[i Col!insonia 5 CH, 0; ~;<:'~~':..:!-:"" pe stomacuAIg?l dimineata ~l
b
Gil'linastica pen u
data pe ZI. : I~fr ~\' \ una seara~ mamte~de culcare.
• in cazul ctind ct;n-.. '! ." ~ ,,) ,j' I tI' Beti 0 cana de sue de
tranzitul inlestillal stipatia se datoreazii "",.. l::r l); morcovi dimineata, pe sto-
. Repetati de cinci ori ~ r~d ~r- abuzului de laxative,;:~ ,- macul gol.
matorul exercitiu de respirape: In- cu sC,aunul~co~rit d~: LJ, \ tI' Beti 0 .ca~a .de sue de
spirati, apoi expirati, contractftn~ un mucus galbui, luati] icartofi CruZI dimineata, pe
perineul pe expiratie, ca ~i cum, atl Hydrastis 5 CH, cftt~ ~~/ stomacul gol. ,
Incerca sa va abtineti sa mergep la 3 granule, ~ <l~ta~ Zl. t/ Umflati ~i dezumflati
toaleta, • Oaca slmtltI des altemativ abdomenul de 2,0-
.in picioare tnfata unei mese, nevoia de a merge. la~ 40 de ori, dimineata, cand Inca
aplecati-va tnalnte, tara sa Indoiti toa~e~a,.d~r nu p~tetl sa \' va aflati In pat. .
spatele.Asezati-va antebratele unul faceti rumic, luati Nux vo- \ /". . tI' Consumati mai multe pro-
peste celalalt ~i puneti-va apoi mic..,a5 C!H, 3 granule, 0 '-~ i '\ (' duse care promoveaza 0, fun~-
e ~
fruntea pe ele. Farli sa va mi~cat~
i
Impinget fesele in spat~, :ft~ m,a~
mult cu putinta. Ar trebui sa slmtltl
data pe ZI.
__ •• a... tionare sanatoasa a i~testmulu~:
fructe ~i legume sub once fo~~,
TRUCURI LA INUI:IIIAnA alimente sarate ~i acre (de pIlda,
o intindere musculara, amt la nive- tI' Tumati 0 cana ~ijurnatate de varza acra, castraveti murati), mie-
lul spatelui cftt ~i al picioarelor. apa fierbinte' peste doua lingurite de re, paine de secara, hrisca ~i vin alb.
• Balansati-vd
, eoapsele de fa ~
tarate,
A 't' va sui cu
~copen;l , un capac
A " ••
.'.~Limitati consumul de cafea,
stdnga fa dreapta, contractati pe- lasati-I peste noapte ~I mancan a ceai, supe fierbinti, cacao, paine
rineul, chiar daca nu simtiti mare doua zi dimineata tarfttele. Con- alba, biscuiti dulci ~i alte produse
lucru In aceasta pozitie, iar apoi tinuati tratamentul timp de 10-14 dinfainaalba,camegrasa,produse
expirati pe gura, fara sa indoiti spa- zile.'· afumate ~i bauturi dulci.
tele. Observati cum se absoarbe tI' Mfincati inainte de culcare
stomacul doar'din respiratie..Lasati doua portocale. Cojiti doar stratul
sa intre aerul in piept, relaxand pe- exterior de cam un milimetru, Hi- ANDREICHERAN
rineul, deschizand gura ~i relaxand sand pielea alba a fructului. Fot~: 123RF(5)
~i stomacul.
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 e 15
 TERAPII ALTERNATIVE
Bucatiria verde
. C uno~tintele des pre
plante, transmise mai
intlii oral, din generatie
in generatie, au fost scri-
se, ulterior, ~i au ramas in
~ •• r
arhive ducand la 0 ~tiinta in
toata puterea
cuvantului -
fi t o t e r a p i a
(tratament pe
baza de plante).
Pornind de Ia prin-
cipiul lui Hipoera-
',< te, conform c3ruia
alimentele pe care
le mancam trebuie sa ne fie si me-
dicamente, arta vindecarii cu plante
ar trebui sa inceapa rapid, cu primeJe
alimente pe care le ingeram lnci de
dimineata. E yorba de adaosuri
verzi, formate din plante am-
mate - rozmarin, maghi
cimbru, menta, busuioc, -
li se adauga plante salbatice, precum
urzica ~i papadia, niisture1ul ~i ma-
crisul, care ne "innobileaza" salate
de primavara, in mod delicat, ~i
Busuioc tre altele ne curiitii organismul
reziduurile adunate peste iarna, Si
pentru cii plantele salbatice au, ade-
seori, un gust ceva mai amar, iata
reteta cu ajutorul careia va puted
bucura de gustullor, fua "ama-
raciune": taiati miirunt pumni
Intregi de plante - talpa-ur-
sului, nasturel, frunze de ur-
zica, patlagina, leurda, picio-
rul-caprei, amestecati-le cu
zeama de lamaie, sare si
smiintiinii acrisoara din belsug
~i serviti salata, astfe1 preparata, cu
cartofi fierti ~i zdrobiti, inca fier-
bint.!. E delicioasa!
In continuare, vii oferim lista
completii a celor mai indriigite
plante pentru stomac §i siinii-
1:- tate, stabilitii de cercetiitorii
americani:
AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 16
,..,
* Afine - impotriva diareei
(constipa). Mestecati bine, zilnic, 2-
3 lingurite de boabe. Ca ceai: 1 lin-
guritii la 1 ceasca, Se da doar tntr-un
clocot! Se beau 2-3 cesti pe zi.
*
Brusture negru - trebuie
consumat cu prudenta, in cantitati
foarte mici. Frunzele lui, la fel ca ~i
florile, contin alcaloizi ce afecteaza
ficatul in cantitate mare ~i pot duce
la paralizia sistemului nervos cen-
tral. Se pun doar cateva frunzulite
tntr-o salata. Ca ceai, combate du-
rerile de gat ~i de faringe. Se fierbe
1 lingura de riidacinii maruntita, 3-4
minute, in 114 1 de apii. Se beau zil-
nic 2-3 cesti,
Busuioc - pentru sosuri, su-
pe. salate: stimuleaza pofta de man-
care ~i digestia.
>:< Chimen - stimuleazii digestia,
are efect impotriva flatulentei. Se
foloseste ~i ca mirodenie de pus in
paine.
Cimbru - ca medicament, lm-
blanzqt.e bronsita, tusea, balonarile,
. ca mirodenie, se pune In pizza, in
• in supe, in mancarurile cu
ani. Ceai: se opareste 1 lingurita
planra cu 0 ceasca de apa cloco-
. - Se beau zilnic 2-3 cesti (se poate
oj gargarii).
Coriandru - in caz de afec-
•__ni ale stomacului ~i intestinului.
Ca mirodenie, se adaugii in paine,
pe si sosuri.
Crefifoara - curiitii sangele,
~ organele genitale la femei.
Se pun frunzulite tntregi in salate.
Ceai : 1 lingurita de planta se opa-
reste eu 1 ceasca de apa clocotita, Se
beau zilnie 2-3 cesti.
Pe frunzele de cretisoara, boabe1e
de rouii striilucesc precum diaman-
tele. Vechile eiiqi despre plante spun
ca persoana care-si umezeste fata cu
ele va fi minunat de frumoasa.
-. t'>

* Fai de dafin - condiment care
stimuleaza pofta de -rnancare, se
foloseste in supe, sosuri.Jegume.
* Seminte de dotl(eac -inta-
resc organele tractului urinar, au
efect in bolile vezicii §i ale prostatei,
contra parazitilor intestinali. Culinar,
se presara sraramate peste salate. Se
mesteca bine 1'-2 linguri.
* Fenlcul- dereglari stomacale
§i intestinale. Ca mirodenie, se pune
in paine. Ceai: se opareste 1 lingu-
rita de seminte cu 1 ceasca de apa
clocotita, Se beau zilnic 1-3 cesti,
Binedispune. E bun pentru perioada
mellopauzei.·
, * Boabe de ienupar - stimu-
leaza producerea urinei, Intaresc
stomacul, au efect drenant; ca miro-
denie: in varza acra §i in toate mura-
turile.·
* Seminfe/e de in - au un efect
u§or laxativ. Intern: in cazul iritatiei
mucoasei stomacale §i a celei intes-
tinale (se iau macinate §i inmuiate in
apa). Extern: pentru cataplasme - se
toama peste ele apa clocotita, se lasa
.sa se umfle §i se aplica cat mai calde
posibil. Ajuta impotriva inflama-
tiilor, a contuziilor...
* Leurda - extrem de utila in
bolile cardiace, Se consuma in sa-
late, pesto, budinci.
* Lewitean - are efect drenant.
Se consuma in salate, supe, ciorbe §i
mancarurile de legume.
* Maghiran - impotriva fla-"
tulentei. Se foloseste ca mirodenie
de pus in salate, pe pizza etc.
* Marar - stimuleaza pofta de
mancare §i digestia, produce cre§~
terea sanilor, diuretic. Se pune in
salate, ca mirodenie. Cel mai bine se
potriveste cu varza §i castraveti,
* Menta - ca plants medicinala,
se recomanda in probleme ale sto-
macului §i intestinului, balonari; sti-
muleaza producerea bilei. Ceai: 1
lingurita de planta, oparita cu 1
TERAPII ALTERNATIVE
cea§di de apa clocotita, Se beau
zilnic 1-2'ce§ti.
* Nasturel - curata, sangele,
combate reumatismul, contine rnul-.
Cateva retete
,
'ta vitamina C. Are un gust excelent
in salate. Nu trebuie sa lipseasca pri-
mavara de pe masa, '
de primavari
* Frunze de papadie - curata
sangele, stimuleaza producerea bil~i,
• Pentru eliminarea apei, pri-
mavara, sparanghelul este eel mai
e diuretic. De nelipsit in curele de
primavara, eel mai bine consumata
recomandat. 0 eura ideala inseam-
na sa mancati zilnic cate-o tulpina
in salate.
* Roinifa - calmeaza §i intiire§te
nervii, binedispune. Se pun frun-
cruda, vreme de 2 saptiimam. Ce-i
drept, sparangbelul este compus
93% din apa, dar celelalte procente
zulite intregi, in salata. Ceai: 1 lin- sunt 0 adevarata mina de substante
gurita de planta oparita cu 1 ceasca
de apa clocotita. Se beau zilnic 2-3
minerale ..
• Impotriva tntepaturilor de
cesti, Ceaiul camas se- poate tuma,
albine ~i de insecte, foarte eficien- .
seara, in apa de baie - este somnifer,
te sunt frictionarile cu ceapa sau
calmant.
* Rozmarin - tntareste inima,
circulatia sangvina §l nervii. Ca mi-
usturoi, taiate in doua.
• Pentru reglarea tensiunii ar-
rodenie, se pune in supe, sosuri, car- - teriale ~i pentru stimularea circu-
tofi la cuptor. Ceai: se opareste 1 latiei sanguine, se recomanda ar-
linguritii de planta cu I ceasca de apa deiul gras §i ardeiul iute (accele-:
clocotita. Se beau 1-3 cesti, in fie- reaza circulatia sangelui ~i activi-
care zi. tatea cardiaca),
* ,Salvia - tmpiedica transpira- • Cdnd vii dor dintii; durerea
tia, e recomandata lmpotriva bufeu- slabeste daca mestecati 0 cuisoara,
rilor din perioada de menopauza;
intaritor al stomacului, Impotriva
balonarii; ca gargara, in caz de dureri
Daca dintele este infectat, masarea
lui regulata cu bitter suedez 11 poate
- uneori - salva. Picurati bitterul pe
de gat; tntareste gingiile. Ca miro-
denie, se foloseste in supe §i sosuri,
prajita in unto Ceai: 1 lingurita de
.0 bucata de vata, puneti vata pe
dintele care doaresi tineti-o cat mai
mult in gura, Cel mai bine, peste
planta, la 1 ceasca de apa clocotita,
Se beau zilnic 1-2 cesti.
* Flori de sac - vara, se prepara
noapte.
• Sdculete umplute cu flori de
din ele 0 bautura racoritoare foarte fan ajutii in caz de contracturi, um-
placuta la gust: socata. Se inmmiie
florile, peste noapte, in apa rece, §i a
plute cu frunze uscate de ferigd
ajuta in caz de lumbago ~i reuma-
doua zi se adauga miere §i zeama de tism, iar umplute cu floride hamei,
lamaie, dupa gust. Servita rece, in in caz de insomnie.
cana de sticla §i gamisita cu cateva
frunzulite de menta, bautura este §i RODICADEMIAN
0 desfatare optics.
* Tarhon - stimuleaza pofta de
rnancare. Ca mirodenie:
Foto: 123RF (7). DREAMSTlME (2)
se pune in salate, §i mai ;
ales in ciorbe drese cu ou.
Se conserva peste iarna,
cu sare ~i otet.
Papadie
AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 17
 TERAPII ALTERNATIVE

Fiorile de trandafir
roase medicamente naturiste, dis- i'I Maceratul din petale cu mie-
tribuite in toata lumea. avand la re de albine este indicat pentru trata-
baza petalele florilor. semintele mentul micozelor bucale la sugari,
fructelor, scoarta radacinijor, pre-
diaree , angina pectorala, astm ~i
lucrate sub forma de siropuri, apa bronsectazie.
de roze, oteturi ~i uleiuri eterice. i'I Apa de roze se foloseste pen-
Actiunile farmacologice ale flo-tru a comb ate durerile de inima,
rilor sunt datorate in principal ule-
gastrointestinale ~i lumbago.
iului eteric, dar ~i unor substante i'I Tinctura din petale proas-
bioactive (coloranti antocianici, pete, macerate 10 zile in alcool de
$'" '. I derivati flavonici, taninuri, acizi60°, se foloseste in tratarea gripei,
in to ate timpurile, tranda- orga~ici, vitamine ~i saruri mine- astmului, hemoptiziei ~i dizenteriei.
D firul a fost considerat cea
mai frumoasa floare, regina de ne-
rale). In prezent, petalele ~i fructele
de trandafiri constituie materii
i'I Pasta din petale, amestecate
cu apa de roze ~i glicerina, se utili-
contestat a tuturor plantelor, simbo- prime pentru obtinerea ODorprepa- zeaza pentru tratarea aftei din gura,
lul dragostei, al puritatii ~i victoriei, rate pentru uz intern ~i extern. eu amigdalitei, faringitei ~i anginei.
impresionand atat pe muritorii de efecte benefice in tratarea multor tI Otetul aromat, obtinut din
rand, cat ~i pe zei ~i zeite, sfinti, afeotiuni, petale proaspete ~i boboci, puse la
conducatori religiosi, imparati ~i macerat in otet de mere, este eficace
regi. Admirata pentru catifeaua pe- in tratamente interne: in scaderea' febrei, raceli, angina,
talelor, pentru diversitatea culorilor tI Infuzia de trandafiri se pre- dureri de cap, afectiuni de gat (a-
~i pentru finetea parfumurilor ema- para din douaIinguri petale migdalita, traheita, laringita) ~i re-
nate, floarea de trandafir darea vitalitatii la persoa-
ascunde in perfectiunea ei nele obosite sau lesinate.
~i calitati vindecatoare re- i'I Dulceata de tran-
dutabile. dafiri este indicata in
afectiunile pulmonare ~i
ale cavitatii bucale.
Utilizirile i'I Fructele de tran-
trandafirilor dafiri, bogate in polivita-
mine, mai ales in vitami-
in terapeutica na C, au utilizari mul-
medicala. tiple, ca tonic vitamini-
Medicina populara ~i "ant. In tntdrirea orga-
cea ~tiintifica au utilizat, in nismelor bolnave, La co-
decursul timpului, atat pii §i bdtrdni. Preparatele
petalele, cat ~i fructele de din fruete de trandafir
trandafiri, pentru prepara- ajuta la circulatia peri-
rea diferitelor produse cu aplicatii pete sau uscate, intens parfumate. ferica a sangelui prin vasele capi-
terapeutice. Inca din Antichitate, Dupa ce se indeparteazabaza alba a lare. la vindecarea afectiunilor he-
romanii considerau ca trandafirii petalelor cu gust amar; se pun in patobiliare. prin marirea secretiei
pot constitui mijloace eficiente in 200 mlapa clocotita, se infuzeaza biliare ~i combaterea litiazei biliare.
refacerea sanatatii oamenilor bol- acoperit timp de 10-15 minute, se De asemeriea, actioneaza In vinde-
navi. Plinius eel Bdtrdn recomanda strecoara, se indulceste dupa gust ~i carea litiazei renale ~i a altor boli ale
folosirea preparatelor din trandafiri se consuma fara lamaie ~i fadi lapte. cailor urinare. Preparatele din fructe
la vindecarea a 32 de boli, dintre Are efecte de combatere a diferite- de trandafiri se gasesc in farmaeii.
care unele foarte grave. In secolul al lor boli ca: diaree cronica, dizente- i'I Uleiul de trandafiri este un
XIII-lea, cavalerii cruciati au extins, rie, gripa, raceala, raguseala, larin- vechi leac, pastrat din batrani, folo-
in zona Parisului, culturi de Rosa gita,' astm bronsic, glosita, oprirea sit In cazuri de intoxicatii. Se ia
gallica, adusedin Damasc.Timp de sangerarii In hemoragii interne. du- amestecat in miere de albine. Se ga-
600 de ani, aici s-au preparat nume- reri de cap ~i dureri menstruale. seste In farrnacii.

AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 18

'::\ .~ .
 y

TERAPII ALTERNATIVE
in tratamente externe: aplica §i pe buzele crapate sau pe firi, §i beau vinuri din fructe de
InJuzie sau decoct din petale
\"I fisuri aparute la mameloane. . trandafiri, cu alcool §i scortisoara. 0
proaspete - se foloseste in tratarea \"I Petalele de trandafiri in mancare asemanatoare, la greci, se
afectiunilor bucale (stomatite, afte, amestec cuflori de lavandii ~ifrun- numea "rhodonia",
dureri de dinti, micoze). Se fac ze de rozmarin dau un tratament \') Preparatele culinare cu apii
gargara §i tamponari. extern de mare eficienta terapeutica, de roze, eventual redistilata, pentru
\"I Mierea rozatii se obtine din Se pun petalele, in cantitati egale, a da 0 aroma mai intensa, au fost
petale uscate de trandafir flerte in Intr-un saculet din panza de bum- foarte mult consumate in epoca re-
apa, la care se adauga miere de albi- bac. Se fierbe in apa, apoi se pune ginei Elisabeta I a Angliei.
ne. Este eficienta in tratarea afectiu- cu fiertura cu tot in apa de baie, \"I Pentru prepararea de dul-
nilor bucale Ia copii (stomatite, afte, scufundand saculetul. Durata baii ceturi.jeleuri, ~erbeturi ~isiropuri,
micoze). este de 10-15 minute, iar dupa us- se fac culturi speciale cu soiuri de
\"I Frectii cutanate, cu tincturii care, corpul se pulverizeaza cu apa "trandafiri de dulceatd", Soiurile
din 'petaleproaspete, ,-------------, de roze. Datorita indicate sunt Rosa canina (macesul
macerate in alcool de Api de trandafiri unor substante a- comun), Rosa rugosa, Rosa pomi-
60° sau in otet de nestezice, este un fera §i Rosa damascena. Aceste
mere, sunt recoman- bun calmant al du- soiuri trebuie sa aiba flori mari §i
date in caz de gripa, rerilor §i al infla- batute , cu petale rosii sau roze, bine
raceli §i guturai, du- matiilor interne §i parfumate, prin continutul ridicat in
reri reumatice, infla- externe. uleiuri eterice, in care predomina
matii lezate, acnee, geraniol, citro-
rani §i ulceratii. nelol §i nerol.
\"I lriga{iile cu \"I Prepara-
infuzie sau macerat rea produselor
din petale de tran- de cofetdrie -
dafiri sunt recoman- se tndeparteaza
date in caz de leu- baza alba a pe-
coree (scurgeri vaginale). Me d i c i n a talelor, pentru
\"I Compresele cu infuzie sau traditional a chi- ca are gust a-
decoct, tincturd camforaui # apii neza §i indiana mar, dupa care
de roze puse pe pansament steril se (Ayurveda) ara- se pot folosi la
aplica in afectiuni oculare (pleoape ta ca parfumul deserturi: pra-
umflate, ochi obositi, conjunctivite, florilor de tran- jituri, martipan,
blefarite), in boli ale pielii (eczeme, dafir este un dulceturi, ser-
pistrui, urticarie, ten §i maini us- perfect balsam pentru suflet, alunga .beturi, .jeleuri, peltele; sucuri,· si-
cate) , precum §i in dureri de cap gandurile negre, mareste optimis- ropuri, limonade, lichioruri §i vi-
(cefalee) §i insolatie. mul, ajuta la legatura omului cu Di- nuri; marmelade, paste, creme §i
\"I Compresele cu otet aromat vinitatea, in timpul rugaciunilor, Cu oteturi.
de roze puse pe frunte au bune efec- parfum de roze se atrage ajutorul
te in caz de dureri de cap §i insolatii. ingerilor, atunci cand apar probleme Prof. univ. dr.
\"I Tamponiirile cu apii de roze §i tulburari emotionale. CONSTANTIN I~MILICA
(din farmacii) + glicerinii + alcool Foto: DREAMSTIME (3), 123RF (2)
60· + caolin se aplica de 2-3 ori pe Utilizarea
zi contra pistruilor.
\"I Lotiunea cu apii de roze +
trandafirilor in
rom + amoniac se foloseste pentru alimenta,ie
frectii, de 2-4 ori pe saptamana, in Folosireaproduselor alimentare
scopul de a combate ridurile §i ma- din roze (petalele, pulpa fruetelor §i
treata eapului. semintele) este cu-
\"I Unguentul de roze - se pre- noscuta inca din
para din 2 linguri petale proaspete, Antichitate. Ro-
infuzate in 250 ml apa clocotita, cu manii preparau 0
adaos de 8 linguri lanolina, 4 linguri budinca speciala, fo- .
glicerina, 4 linguri ulei de migdale losind un amestec
§i 4-5 picaturi de ulei esential de din petale ma-
trandafiri. Dupa amestecarea in cerate in miere
mixer, pana la uniformizare totala, de albine , oua,
unguentul este folosit in tratamentul ulei §i piper, toate
pielii uscate §i ridate, respectiv te- aromatizate eu si-
nul, gatul, deeolteul §i mainile. Se rop de tranda-
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 19
,FRUMUS,ETE --~~
~~

Frumusete, din
:1
-:>

-.

gridina' cu Verde~uri
• Ideal ar fi ca, inainte de-a va aplica 0 masea de papa-
die sau din frunze verzi de salata, sa Ie culegeti din pro-
pria dvs. gradina. Efectul ar flsporlt de garantia'bio a
ingredientelor. Oar cum gradina casei e mai degraba un
vis frumos, decat 0 realitate, cumparati-va plantele ,i
legumele de la piata, cu grija sa fie curate, adica bio. ~i
eel mai sigur, lasati-le 0 ora in apa rece sa se curete de
impurita,ti. Obrazul subtire cu mare grija se tine •
sangele in miscare. Aveti la tnde- Tonice pentru pit' bogat ,i
mana verdeturi proaspete, de prima- fnnnos
~ de pipldle pentru vara, din piap sau din gradina: urzici, (: Pdtrunjelul tonifica pielea ca-
ten palid •• obosit papadie, ~reso~, macris, patlagina, pului, stimuleaza cre~terea parului,
Se amesteca 0 lingurd de patrunJeI, marar, Ia alegere.. facandu-l mai putemic ~i stralucitor,
tarate de grdu, 0 lingurii Mo~ devprepara~e:punen pe In acest scop, se maseaza riidacina
de drojdie de bere, cu foe jumatate de Iitru de apa, parului cu decoct de patrunjel.
infuzie concentratd de , intr-un castron cu diametrul (: Urzica este un remediu clasic,
frunze de pdpddie, pana mare. Cand apa incepe sa folosit de secole, pentru intarirea pa-
se obtine 0 pasta. Se fiarba, adaugati doua ~ rului. Pentru a-i stopa caderea, dar ~i
intinde pe fata ~i se lasa de amestec de plante verzi. pentru a-i da stralucire, folositi infu-
sa actioneze 20 -de mi- Lasati sa dea in clocot de zie concentrate sau decoct de 'frunze
nute, dupa care se tnde- doua-trei ori, apoi luati vasul de urzica. In plus, urzica tonifica
parteaza cu apa calduta. de pe foe, Iasati-I sa se ra- r3dlicina parului ~i trateaza micozele
Papadia stimuleaza circu- ceasca putin ~i expuneti-va pielii capului.
latia sangelui, intinde pielea fata la aburi, la 0 distanta de Mod de preparare: fierbeti tntr-un
~i calmeaza iritatiile. 20-30 ern, acoperindu-va ca- litru de apa 3-4 gramezi de urzici,
~une cu pitrunjeI pentru put cu un prosop. Inchideti ochii, res- timp de 10 minute. Lasati lichidul sa
limpezirea obrazului pirati adanc, relaxati-va §i bucura- se riiceasc~, apoi str~cur~ti. Cuv~re-'
Mod de preparare: 0 legatura de p-va de aromele placute, pana cand Para::ut ~btmut vface}! ultuna clatire,
frunze proaspete de patrunjel se fier- incep sa curga de pe fata picaturi de du~ ~area p~IUl. T:at~n}(;n~l se
be 10 minute iIi 112 litru apa. Se fac apa. La sfarsit, clatiti-va cu apa cal- ~plica dev ~-~ on pe sapt~mana. In
aplicatii cu decoct de patrunjel seara, dup , apoi cu apa minerala rece. timpul cla~, s~ masea.za c~p~l ~u
degetele. 3.¥ mcat matena actrva dm
lasandu-se pe obraz ~i peste noapte, Macetat cu mirar si urzici plantii sa fie cat mai bine asimilata,
timp de 20 de zile. Pielea devine cu-
rata ~i luminoasa.
pentru ten g..as -. TInCtIr.\ de urzici, pentru
LotWne cu salata verde, Mod de preparare: se pun illtarirea nHIiIcinilor
cate 0 Iingura de marar ~i de ~_ Mod de preparare: se
-pentru ten uscat •• iritat, urzici, proaspete, marun- 1>1 ~4iIL umple un borcan cu frunze
pentru cuperod •• aCnae tite, intr-o cana de apa'· _ :2 . proaspete maruntite, pes-
Mod de preparare: 0 salata verde rece. Se lasa sa stea 4- " ~.ll te care se adauga alcool
proaspata, lasata 0 ora in apa, se pu- 5 ore, apoi se strecoa- Y alimentar de 50 de grade.
ne apoi la fiert 10 minute, intr-o ju- ra. Cu maceratul ob- ~I Se inch ide ermetic ~i se
matate de litru apa, Ia foe mic. Se tinut se lotioneaza - - lasa Ia ma<:.er~t 14 zile.;
lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. tenul dimineata ~i ~e str~,:oara ~I se, to~a
Are efect emolient ~i activeaza circu- seara. Se pastreaza m.reclpJente de stJcl~ IO-
latia periferica. la frigider, maxi- chJs~ I~ ~u!0are.; Se !fla-
Sauna cu ".,...... mum doua zile. Are seaza r~dacJI~aP~UI~I, cu .
o data pe saptamana, oferiti-i te- e.ec
& te ma tifi t
I Ian e ~I. 0 solutie obtmuta dintr-o
. v ' d ' v v'
.- . . jumatate e cea~ca cu apa ~I
nului dvs. 0 baie de aburi. Ea curata a.~tnngenteasupra pie- 3-4 linguri de tinctura de ur-
in profunzime, detoxifiazasi pune l 11. zici.
AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 20
 ·_--_.- - -~----,,----

RETETE DE SLAslT

Targul dietelor
• Inventate in America, se bucuri de mare
pretuire in Europa. Avantajul 101" este ca nu
hamesefti de foame •

Dieta "curat si ~Ih" ~i sucuri de legume ~i fructe

Dupa ce i-a
•
"slabit"pe actorii
- facute In casa - fiiri zahar
adaugat.
Elle MacPherson ~i Hugh Grant,
•.••.Reducep sana adml-
dieta "curat ~i slab" ~i-a ci¢gat no-
torietate in intreaga lume. Cream de gatii la mese ~i consumul de
nutritionistul american James Dui- mancaruri ce au un continut
gan, dieta se tine tntre 3 sipti.mfuli ~i ridicat de sare. In acest fel,
2 luni, cu rezultate exceleote pentru yeti evita retinerea lichidu-
silueta ~i sanatate. lui.
Principiile dietei sumam sa ne
"curat ,i slab" Dieta cu alinMHde simtim satui. Au calorii putine.
••••.Reduceti consumul de alcool, careardg _. a •.••.Mere - marulcontine pectina,
nicotina, zahar, cofeina ~ substante Nu exista "mancare magica" pen- un tip de fibra care ne face sa ne sim-
chimice, timp de cel pulin 3 sapta- tru a pierde 10 greutate, dar nu- pm satui mai mult timp. Pentru a
mani. Acestea sunt adevirate bombe tritionistii au descoperit ci consuma cu 200 de calorii mai
de Ingra~are: zahar ~i alimente cu anurnite alimente au pro- putin la 0 masa, mancati un
zahar, bauturi alcooliee, biuturi aci- prietat! care pot spori mar inainte!
dulate, mancare procesata, alimente capacitatea organis- V' Kiwi - este unul
prelucrate pentru dieta; evitati ex- mului de a arde gri- dintre fructele cu eel
cesul de cofeina ~i fumatul. simi. Dad le consu- mai mare continut de
V' Luati Intre 4 ~i 6 mese pe zi, mati cu preponderen- vitamina C. Studiile
pentru a evita Incetinirea metabolis- ta, intr-o dieta echi- arata, ca vitamina C aju-
mului, stlut fiind faptul ci acesta este librata ~i sanatoasa, ta organismul sa arda cu
activat la Incepur de zi, daca man- obtineti eliminarea kilo- 30% mai multa grasime.
earn micul dejun, ~i "lenevit", dad gramelor In plus. •.••. F asole - fasolea
sarim peste masa de dimineata. V' Grepjruit- vitamina C, boabe este cea mai buna sursa
Alimentele pe CIIn ar trebui sa Ie •.•• Po. acidul folic, cholina ~i: alti de obtinere a unui nutrient numit
consumdm in dkta tk cruii- -----...".;,;:,.. nutrienti din grepfruit reduc "amidon rezistent". Acesta este un tip
Jare:, \' . "\ productia de hormoni de de fibra care, atunci cand ajunge In
V' Fructe Ii legu- ~-., ,"', depozitare a grasimilor. sistemul digestiv, produce 0 scadere
me din abundenta, pe ;. " •.••.Oviiz - fibra so- a apetitului ~ creste cu 25% capaci-
cat posibil In stare , - _\. \ lubila din ovaz formeaza tatea organismului de a arde grasimi.
cruda, ,/,,/ 0 substanta asemana- Cantitatea recomandata pentru obti-
•.••.Lactate degre- r=:: toare unui jeleu ce face nerea beneficiilor este 0 cana de fa-
sate, acordand priori- " ca persoana care 11 con- sole pe zi.
tate iaurtului, laptelui ~i suma sa se simta mai.plina •.••.Cereale integrale - 0 dieta bo-
branzeturilor proaspete. ~i, prin urmare, sa manance gata In cereale integrale ajuta la re-.
V' Cereaie integra- mai putin. In plus, fibrele actio- ducerea taliei. Chiar dad nu lurmati
Ie care produc 0 senzatie neaza la nivel celular printr-un me- nicio dieta pentru a pierde In greu-
mai mare de plenitudine. De ase- canism care tmpiedica depunerea de tate, includerea cerealelor integrale
menea, eIe ne vor ajuta sa ne curatarn grasime. . In mesele dvs. zilnice scade riscul de
intestinele. •.••.Pelte - acizii grasi Omega-3 obezitate cu 49%.
V' Carne slabii: piept de pui sau care se gasesc in pesti influentea- •.••.Struguri negri - pigmentii
piept de curcan lara piele, gatite pe za hormonii care controleaza apeti- violeti din struguri impiedica orga-
gratar sau la aburi. Pestele alb este, tul ~i reduc hormonii de stocare a nismul sa acumuleze grasimi, In
de asemenea, foarte recomandat. grasimilor . special In zona abdomenului.
•.••.Cantitiifi mari de lichide: beti •.••.Ouii - contin muIte proteine de Pagini reallz3te de
multa apa, intre doi ~i trei litri pe zi, Inalta calitate ~i aIte substante nutri-
ceaiuri din plante fara zahar, precum tive, care fac ca atunci cand Ie con-
IU~IAVLAD
Foto: DREAMsnME (6)

ASve'rde-AnuIXV, nr. 166, iunie20188 21

NUTRITIE
Placinte cu usturoi si
, busuioc
Ingrediente (pentru 4 bucdti): •
Pentru aluat: 15 g drojdie proas-
pdtd, 112 linguritd zahdr, circa 350
g fiiinii, 2 linguri ulei de mdsline,
sare. • Pentru sos: 4 cepe verzi, 2
cdtei de usturoi, 1pumn de busuioc
verde, 4 linguri ulei de mdsline,
sare, piper.
Mod de preparare:
~ Aluatul: Se fiiriimiteaza droj-
dia intr-un castron ~i se amesteca cu
zaharul ~i cu circa 175 m1 de apa
calduta. Se adauga faina, 2 linguri
de ulei ~i 1 lingurita de sare ~i se
framanta un aluat suplu (la nevoie,
se mai adauga putina faina sau apa).
Se acopera aluatul cu un ~ervet ~i se
lasa sa creasca, la caldura, apro-
ximativ o ora.
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 1t 22
Usturoi~e~rimivari
Usturoiul are 0 aroma deosebit de puternica ~i,
in plus, s-a dovedit a fi un leae miraeulos impo-
triva multor probleme de sanatate.
Usturoiul crud de primdvard are un gust eeva
mai delieat dedit eel useat. Coditele verzi si ze-
moase sunt dovada neindoielnie~ a prospetimii
sale. Ar trebui eonsumat imediat, pentru eij nu poa-
te fi pastrat decat pe durata Iimitata, in interiorul
eapatanii de usturoi taiate in doua, se pot vedea
cateii proaspeti, aflati, inca, in erestere.
, ". <
'
JiIr:; ii( •••
. ~ Sosul: Se spala ~i se curalii
ceapa, se curata usturoiul, se spala
busuiocul, se zvanta ~i se cup frun-
zulitele. Se .toaca toate marunt, se
amesteca cuuleiul ~i se cond.imen-
teaza cu sare ~i piper.
~ Se pun in cuptorul incalzit 1a
240 doua tavi, ~i se Iasa sa se In-
0
cinga. Se mai framanta 0 data alua-
tul pe planseta tnfainata ~i se for-
meaza 4 placinte subtiri in forma
),
ovala, Se aseaza cate 3 pe 0 coala de
;:.
hartie pentru copt, de dimensiunea
tavilor, se toarna peste fiecare care
2 linguri ulei cu usturoi ~i busuioc
~i se pun cu hartia cu tot in tavile In- Intorcandu-le, eventual, 0 data. Du-
cinse in prealabil. pa ce se scot din cuptor, se lasa sa
~ Se lasa sa se coaca 10-15 mi- se raceasca ~i se servesc cu sosul
ramas,
nute' pana ce se rumenesc frumos
-------------------------------
Praz la gratar
roiul ~i cimbrul. Se sareaza,
pereaza ~i se stropeste cu ulei.
se pi-
Ingrediente (pentru 4 persoa-
~ Se strange bine folia peste
ne): 4 tulpini de praz, 12 cdtei de praz, se pune "pachetul" sub grill-
usturoi, 1 pumn de cimbru verde,
ul Incins ~i se lasa prazul sa se pa-
sare, piper, 3 linguri ulei de mas- trunda circa 8-10 minute. Se scoate,
line. apoi , din folie, se lasa putin sa se
Mod de preparare:
raceasca ~i se serveste.
~ Se incinge cuptorul, punand
in functiune grill-ul. Se orestea-
za tulpinile de praz pe lung,
se spala ~i se taie bucati de
10 cm lungime. Se curata
usturoiul, se spala cimbrul ~i
se zvanta.
~ Se pune prazul pe 0 folie de
aluminiu ~i se presara peste el ustu- Foto: 123RF

Spaghete cu usturoi,;chili
,i ulei • miSline
'Ingrediente (pentru 4 persoa-
ne): 500 g spaghete, sare, 4 cafei de
usturoi, 1 ardei iute rosu, 6 linguri
ulei de mdsline, 2 linguri frunze de
pdtrunjel verde, 50 g parmezan,
piper negru, proaspdt mdcinat,
Mod de preparare:
~ Se fierb spaghetele al dente In
apa cu sare (conform instructiunilor
de pe ambalaj).
~ Se curata usturoiul ~i se taie
felii, se taie ardeiul iute marunt,
NUTRITIE
dupaoe s-au mdepanat semintele.
~i nervurile; '
~ Se-ncinge uleiul de masline
tntr-o tigaie '~i se prajesc in el,
scurt, usturoiul ~i ardeiul iute.
~ Se strecoara spaghetele ~i
se lasa sa se scurga. Se pun mapoi,
in oala, se adauga usturoiul, arde-
iul iute, uleiul din tigaie ~i patrun-
jelul ~i se amestecii. Se servesc
imediat cu parmezan ras sau taiat
f~ii subtiri ~i presarate cu piper.

Peste nrSiiit d~ala tocata, se sareaza ~i se

, ••.- -" pipereaza. .
Ingrediente (pentru 4 per- ~ Se-ncinge untul Intr-o tava
soane): 2 pu;nni de ver~afii [pd- ~i se praje~te, In ea, crap~l,.cate
trunjel, marar; bUSUIOC... ), 1 3-4 minute, pe ambele parp (cu
crap tntreg, cu cap cu.to.t, ~is- grija, ca sa ramanatntreg). Se.da,
cerat ~i cur~fat ~e solz~ (clrc:: apoi, la cuptor ~i se l~sa sa se
1,25 kg), 2lmgun zea~ ~ ta- patrunda circa 12-15 minute.
mdie, sare, piper, 2-3 linguri unt ~ Intre timp, se spala spa-
topit, 2 pumni de spa~ tIJn!1r, 4 nacul, se zvanta ~i se tntinde pe
cdtei de usturoi, 2 linguri unt un platou. ._ .
(solid). ~ Se curata usturoiul ~l se
Mod de preparare: taie nu prea marunt. Se-ncinge
~ Se-ncinge cu.ptorul la untul intr-o tigaie ~i se caleste in
0
170 • Se aleg verdeturile, se spa- el usturoiul, pana ce se rumeneste
u, se zvanta ~i se toaca ~nt. usor. Se adauga verdeata ramas~
~ Se s~ala ~~~le pe dinaun- ~i se ia tigaia de pe foe. Se a~e~a
tru si pe dinafara ~l se ~terge cu pestele pe "patul" de spanac ~l se
hart~e absorbanta: Se ~tr~~~te • pr~sara peste el verdeturile calite
interiorul cu zeama de lamme, secu usturoi.
'umple c~ circa 1 lingura de ver- .

---------------~------------
Usturoi conservat
Ingredieilte (pentru un bor- marinul ~i boabele de piper alb
can de 1 litru): 2 crengute de ~i roz. .
rozmarin, 2fire de salvie, 500 g ~ Se amesteca -otetul cu
usturoi (cafei cruzi}, 1lingurd sarea, zaharul ~i 100 ml de apa,
piper boabe alb, 1lingurd piper se pun pe foe ~i se lasa sa dea in
boabe roz, 200 ml otet alb, l lin- clocot. Se toarna zeama fier-
gurifa sare, 60 g zahdr. binte peste usturoi ~i se-nchide
bine borcanul. Inainte de a-I
Mod de preparare: servi, ar fibine sa stea 0 sap-
~ Se spala rozmarinul ~i tamana ~i sa se patrunda, Us-
salvia, se zvanta ~i se rup frun- turoiul astfel murat poate fi
.zele (respectiv acele). pastrat la racoare ~iIntuneric eel
~ Se curata usturoiul, se putin 6 luni.
fierbe circa. 2 minute in apa cu
sare ~i se pune in borcanul pre-
gatit, Impreuna cu salvia, roz- RODICA DEMIAN

AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 23

~~.....J-,;' I~__ ~~~~ .._,...pl. -1

 DOSAR SENTIMENTAL

Bucurii. de. Iunie

~'

. ~- ..{.[

Despre
~
cirese,
, 5anziene .

,. prune.
Si, uneori, ~i aleoameuilor
marl ori ale batranilor senti-
mentali. Cate arnintiri nastru~-
nice se pot ascunde Intr-un
cos cu cirese ~i dit e de usor,
privindu-l, sa te intorci la anii
cei de demult! Nu cred ca are
ce cauta un gard ori 0 Imprej- '
muire In jurul unui cires. E ca
~i cum ai vrea sa Incol~ti ~i
sa strivesti bucuria cuiva.ca ~i
cum ai vrea sa-i furi visul eel
mai drag, ca ~i cum ai pune
bariere pentru a-l mtoarce
"'" dintr-un drum.
spre supararea oamenilor. Vremea ta-
nului nici nu mai intra in discutie, Se-
ntampla sa se prelungeasca pana in
iulie ori, poate, chiar pana In august,
cand iarba era deja raseoapta, imba-
tranita, ~i asa de lara must, ca nu Ie
mai placea nici macar vacilor, care 0
scurmau si-o luau in coame cand le
era pusa dinainte. Apareau, atunci, In
povestile celor marl, ~i mai ales ale
matusilor batrane din sat, tot felul de
sfinti responsabili cu prapadul intam-
plat. Vartolomei, care aducea piatra
peste holde ~ipeste brazde1e proaspat
cosite, Onufrie, care venea cu ploi

P oate di nu degeaba prima zi a De doua ori sunt ciresii campioni

lui Iunie Ie este dedicata co- pe scena 'naturii. Prima data. caad
piilor, ~i cu siguranta ca nu este 0 horbotele lor inflorate se ivesc albu-
marl ~i soareci multi, loan Fierbe
Piatrd, care stamea din senin grin-
dina ~iploi uriase, Elisei, care aducea
simpla Intamplare faptul ca luna rii, de departe, pe cerul inca cenusiu puhoaie de apa, pana cand alunga
aceasta are ca emblema cerceii facuti al primaverilor reci, ~i apoi, in luna cucul spre alte tari. ~i daca vremea
din cirese rubinii. uti cires incarcat iunie, cand ochii tuturor de pe pl'i- tot nu se facea buna de lucru, in ciuda
de roade, ~i sub el, copii nerabdatori, mant ~idin cer seopresc pofticiosi pe rugaciunilor si-a cantarilor din bise-
iata ~i imaginea celei mai simple ~i fructele implinite ~i rumenite de rica, de vina mai puteau fi doar Man-
,sanatoase bucurii! Nu cred ca exista soare. drele, Frumoasele, Ielele, Rusalcele,
vreun fruct care sa starneasca atatea Vremea finului si Muma Padurii , ori Avezuha, care se
pofte ~i asteptari greu de trecut cum , •• • ' ascundeau In codrul verde ~i pe care
sunt ciresele. N-am auzit de copii stintll plollor nu era bine sa Ie tulburi in tihna lor.
care jinduiesc la prunele ori la merele Nu stiu cand incepe vremea "
de dincolo de gardul vecinului, dar fanului la campie, pentru ca In
de atacuri la ciresii incarcati de fructe calendarul meu personal este in-
rosii ~i coapte e plina literatura, dar scris doar fanul de munte. Acolo,
~i mitologia fiecaruia dintre noi. Cel fanul trebuia strans, in vremea
putin a celor care au avut norocul ~i copilariei me1e, pana la Sanpetru,
fericirea de a copilari la tara. Este adica pana la sfarsitul lunii iunie.
destul sa ni-l rearnintim pe Nica al Cateodata, era simplu de lmplinit,
Smarandei din Humulesti, descoperit luna aceasta de inceput de vara
de matusa Marioara In varful ciresu- trecea ca ~i cum nici n-ai fi sim-
lui, de canepa lacuta "palanca la pa- tit-o, vremea era buna, soarele
mant", In incercarea de a scapa de ardea doar atat cat era nevoie ~i
pedeapsa, ~i veselia este asigurata. toate se desfasurau dupa planurile
Ravnite ~i pandite zile Intregi, pana ~i dorintele gospodarilor. Calen-
cand pulpa zernoasa Ii se aprinde In darul muncilor ~i zilelor era lara
rosu lucitor, ciresele pot deveni, in- cusur. Alteori, Insa, iunie venea
tr-o clipa, podoabele fericirii. cu vreme schimbatoare , cu fur-
Timpurii, ori cu coptul intarziat tuni dezlantuite, cu vijelii aparute
pana in zilele verii incinse, rosii ca pe neasteptate, cu pomi scosi din
focul, galbui ori negre, acrisoare , radacini, garduri spulberate, ape
amare sau dulci precum mierea, cire- iesite din rnatca. Parca nicio alta
sele sunt darullunii Mai pentru pasa- lu~a nu era atat de capricioasa ~i
rile cerului ~i pruncii de pe pamant. atat de fatamidi ~i schimbatoare ,

AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 24

.! 1.

5anzienele
Sarbiitoare a soarelui ~ia luminii
Sanzienele deschid cerul de vara
inchid gura cucului. Ajuns la juma-
~i
tate, anul i~i anunta deja intrarea In
vara cea mare. Vechiul ~inoul, binele
~i raul, noaptea ~i lumina. se bat in
ziua aceasta, care mai de care mai
domice sa ia in stapanire lumea.
Zi incarcata de magie. in care
puterile forte lor naturii cresc urias,
de Sanziene se serbeaza dragostea ~i
~ucuria de viatii· Sarbatoarea trebuie
tmuta, respectata, pentru ca aItfel,
Sanzienele devin Rusalce ~buna:
toare, care-l pocesc pe eel triidator. ~l
se stie doar di cine tta- I I'"
deaza dragostea nu-si ga- I, '-L'
seste hodina, chiar de-ar
merge pana la capatul lu-
mii.
De Sanziene se culeg
flori §i se fac din ele cu-
nuni care sunt aruncate
peste case. Cercetate a
doua zi, ele anunta noro-
cul , maritisul, o;i, dim-
potriva, singuratatea, in
Iipsa unui "ales". Sanzie-
nele sunt aruncate ~i in
focurile de seara, aprinse
ca sa alunge duhurile :
rele. Tineri neinsurati sar •
sprinteni peste ele ata-
tandu-le, in zboruri mari.
catre stele, jerbele de
scantei ~i mirosurile as-
pre. Iar cei dornici de dragoste se
scalda in roua, soptind numele iubitei
sau iubitului, ca sa-I auda Sanzienele
~i sa-I aduca, plutind pe nori, la ceas
de seara. Scaldatul in ape e interzis,
roua preia intreaga putere a apelor de
pe pamant. Nu e de mirare cii 0 cauta
fetele mari, femeile. dar ~i batranele,
ca sa-~i spele obrazul. iar trupul sa le
I ~
v.
"
COSAR SEN1~IMENTAL
intinereasca sub atingerea pidi-.. ,
turilor de clestar.
De San~ie?e, soarele inmulteste V)-,~
r~~{j
?ra~gost:a.~l fleeare e ?ator, I?entru\P7
mtamplartl~ c.el~ve~hl, dar ~l pen- cl-'
tru c~le nor, on :hla~ I?en~u .';..ele
v J/i..
care mc~ nu s-au ~mphmt: S~-~lm~- .~.~j'
pleteasca 0 cununa de flon ~lsa ghi- i:.'-'~
cea~ca in roua ce-o acopera, bu- ·~i",
curta. • • ~j.
Zlua prunellor ~~.
De-a lungul anilor, pragul casei '
rni-a fost trecut de foarte multi :L'
oameni, prieteni dragi, cu care-am ~
linpaqit bucu.riilesi umbrele zil~l?r: \~
sau rude verute de departe. Unii l~l i9t
anuntau sosirea dina- ~
inte, altii veneau pe . .,t
neasteptate. dar §i~' .
intr-un caz. §iIn altul, ~~.
intalnirile cu ei erau\·k.-~
tot atatea prilejuri de ca 0 nemarginita salvare. Au venit
povesti §i amintiri. pentru di i-am dorit cu toata puterea
fiintei mele ~i pentru ca
fara ei , viata mi-ar fi fost
fara sens.
Pruncii mei sunt cei
mai dragi §i mai asteptati
oaspeti pe care i-am avut
~i Ii am §i nu incetez, in
fiecare zi, sa-i multumesc
lui Dumnezeu pentru ca
mi-a dat bucuria ca eu sa
le fiu gazda 0 vreme §i sa
Ie pregatesc venirea. l-am
asteptat visand ~i mi-am
imaginat adesea detalii din
N-a§ putea sa chipul lor, din viata lor
spun acum viitoare, m-am gandit cu
care a fost teama, bucurie sau ingri-
cea mai fru- jorare la destinul lor, am
moasa amin- . sperat si-am indraznit sa
tire legata de vizita unor prieteni, fac scenarii ~i sa-mi programez cli-
care intalnire a fost cea mai incitanta, pele In functie de viata lor.
care cea mai neprevazuta §i mai plina De cativa ani, am obiceiul sa Ie
de surprize. Pot sa spun lnsa, oricand trirnit in dimineata fiecarei zile de 1
I §i la orice ora, care lunie, ziua pruncilor din toata lumea,
.!t: ,~ au fost cei mai 0 urare de cateva randuri. Textul este
,( I dragi oaspeti pe acelasi, l-am pastrat neschimbat,
care mi-a fost dat pentru di surprinde prea bine tot ceea
sa-i primesc in casa ce Inseamna bucuria mea de a Ie fi
mea. mama, Un singur lucru difera, de la
Au venit pe an, la an: cifrele din ultimul rand ..
rand la intervale Asadar, 0 sa inchei urarea de anul
de citiva ani, unul ac~staa~a: "Prezent.2018". Imido-
de altul. Au venit resc sa Ie pot fi alaturi multi ani de
uneori luandu-rna aici inainte , pentru a schimba Irnpre-
prin surprindere, una ultimul rand al urarii de 1 lunie.
alteori indelung
-J chernati si asteptati, ,
OTILIA TEPOSU
AS verde - Anul xv, nt. 166, iunie 20 18 ~ 25

• Legume fifructe: din meniul zil- sata, nu au sare alba, rafinata.
ABHAZIA - Georgia
Abhazia - In aceasta regiune a
Caucazului, 1ocorporata astazi In
Georgia (0 republica independents
din fosta URSS), peste
40% din oameni au atins
sau au depasit varsta de
100 de ani. Majoritatea
bolilor care secera lumea
sunt aproape inexistente
aici. Intrigati de varsta
faimosilor dolgazhitili
II (numele local al cen-
tenarilor), din sudul
Caucazului, cercetatorii
rusi au realizat un studiu
pe 190 de persoane cu
varstapeste 100 de ani ~i cu 1500 de
persoane cu varsta de peste 90 de ani.
Secretele "anticilor"
abhazi
• Traiesc 10 zone rurale cu aer
curat, lara poluare chimica sau so-
nora. Sunt sate pasnice ~i Iinistite,
• Terenul accidentat din zonele
caucaziene Ie asigura locuitorilor
mersul "10 sus §i10jos" zi de zi, indi-
ferent de varsta, §i Ii mentine activi.
• "Filozofia" locuitorilor din Ab-
hazia este de a n,uface prea mult dar
nici prea putin. Cu alte cuvinte, ma-
sura In toate.
• Legatura de familie este foarte
puternica, persoane1e In·varsta sunt
respectate ~i iubite de copiii ~inepotii
lor ~i reprezinta 0 parte importanta a
familiei ~i a comunitatii. Tristetea,
singuratatea sunt, practic, necunos-
cute.
• Oamenii Incep sa munceasca
de foarte tineri de la 15 ani si raman
activi pana Ia 7'0 de ani sau ~ai mult.
Continua sa fad efort fizic, dar tara
exces.
AS verde -Anul Xv, nr. 166,iunie 2018 .26
STIL DE VIATA
Abhaziat lkaria, Okinawa
- Secretele centenarilor-
• Sunt cateva zone in lume unde oamenii depa,esc in mod
obi,nuit suta de ani ,I, de-a lungul vietii lor, nu prea cunosc
bollle. Care sa fie cauzele? Cercetatorii s-au pus pe cautat ,i
au aflat ceea ce poate ,tiam deja: ca stilul de viata ,i
alimentatia au un rol declsiv in longevitate. Va prezentam trei
din zone Ie geografice al ciror locuitc;>ridepa,esc, confortabil,
virsta de 100 de ani •
Alimentele de bad legumele, camea sau pestele, Fo-
din Abhazia losesc doar sare naturala, neproce-
nic al abhazilor fac parte prepon- Bduturi: abhazii beau apa de
derent legumele §i fructele proaspete, izvor ~iceai negru. Bauturile alcooli-
pe care Ie consuma mai ales crude: ce sunt preparate 10 casa - vin din
gulii, ridichi, varza, ceapa, usturoi. struguri §i un fel de vodca §i coniac
Fasolea alba ~i ciupercile din dude, prune sau struguri. .
sunt 0 parte importanta din Dulciuri: la abhazi,. prajiturile
regim. Dintre fructe, pru- sunt, practic, necunoscute. Ei prefera
nele, merele ~irodiile sunt mierea, miezul de nuca, de alune sau
fructele cele mai CODSU-de migdale, halvaua, dovleacul copt,
mate, iar mandarin a este stafidele, curmalele, smochinele §i
considerata "fruct natio- alte fructe uscate.
nal".
Lactate: laptele de va- IKARIA - Grecia
ca.oaie §i capra sunt la loc Inconjurata de mare, dar ~i de
de cinste. Laptele fermen- munti, insula greceasca Ikaria, din
tat este nelipsit din dieta, nordul Mlirii Egee atrage atentia, 10
la fel ca matsoni (matsun) primul rand, prin peisajul ei spec-
§i ayran, tipuri speciale de iaurt, §i. taculos. Nu e totuna ce vezi dimi-
de asemenea, binecunoscutul kefir, neata, cand te trezesti. Frumusetea
prezent pe masa caucazienilor din naturii 11face pe om sanatos, prin
vremuri stravechi. confortul sufletesc pe care 11creeaza.
Carne: preparatele din came se Oar Ikaria are ~i atractii "concrete":
man~~a? ~tli pe saPr.aman~(c~e izvoare minerale calde, un vin rosu
de Vita ~I miel), servite a.latun de minunat, produs de localnici, dar inai
legume fierte sau coapte - vmete, do- ales prin faptul ca acestia "uita" sa
vlecc:i, varza, ardei, rosii, cartofi, mom. Dintotdeauna, oamenii din
ceapa. A' • v . Ikaria au trait peste 90 de ani, iar can-
Cereale, patne: 0vrezl!l.~I m~alUl cerul, depresia, dementa ~i bolile de
sunt cerealele de baza. Pamea §Ipro- inima sunt extrem de rare.
d~se1e d~ pa~s~rie sunt
facute d~ fiim~ d:e p?-
rumb, grau, mei ~Igns.
C0m!imente: P~-
u:e condlmc:ntele ne~lp-
_.t '
SIte .se ~fla ust~r01ul,
ard~lul lute, m~arul,
cO!la~drul, ,,)Iperul,
maghiranul, chime~ul,
oregano, menta. Man- . - . ~-
carurile sunt bogat a-
sezonate cu plante aro-
matice. Sosul de ardei
rosii iuti este de baza
~i insoteste cereale1e,
 STIL DE VIATA
Secretele ikarienilor Condimente din plante medici- sele lactate, dar flira grasimile aces-
• rn Ikaria, timpul pare ca sta pe nale: rozmarin, chimen, menta, sal- tora, Sunt, de asemenea, bogate In
loco Izolata 1n mijloeul marii, ea a ra- vie, maghiran, papadie, cimbru, mu- antioxidanti, reduc colesterolul rau ~i
mas necontaminata de stresul, viteza ~etel, oregano, pelin -r- sunt folosite impiedica diabetul. Mesele se bazea-
~i consumismul europene. Oamenii pentru asezonarea mancarurilor sau za pe mai multe feluri de mancare pe
au invatat sa se sustina singuri ~i cu se prepara sub forma de ceaiuri. bad de soia, cum ar fi supa miso, ca-
resurse limitate. Stilul de Dulciuri: nu consuma recontine boabe de' soia fermentate
viata ikarian, relaxat, tihnit, " zahar rafinat aproape de- §i bucati de tofu, un fel de branza de
cu munca in gospodaria pro- loe, mierea - mai ales de soia. Soia fiarta este 0 gustare popu-
prie ~i somn obligatoriu du- cimbru ~i de pin, se afIa lara servita alaturi de bere. Sosul de
pa-amiaza, este aproape ace- la loe de cinste. soia este folosit la aproape toate tipu-
lasi ca in urma cu sute de Grdsimi: ulei de mas- rile de preparate.
ani. line. Ceaiul verde fi alte tipuri de ceai:
• Ikarienii consumau Biiuturi: apa de izvor sunt servite la fiecare masa §i In orice
exclusiv ceea ce pot cre~te (Ikaria este ticsita cu iz- moment al zilei: ceai verde, ceai
~i recolta pe plan local. Bra- voare naturale), cafea, vin matcha (din praf de ceai verde, de
na lor este lipsita de alimen- de casa. in special vin ro- lnalta calitate), ceai negru, ceai din
te prelucrate, procesate. Cei su, bere, ceaiuri din plan- fIori de iasomie, ceai verde cu orez
inai multi loeuitori ai insulei au gra- te. "Se sta" la 0 ceasca de ceai de sal- brun, priijit, ceai de alge etc.
dini de legume, vie - fiecare farnilie vie sau de menta, indulcite cu.miere. Legume: vinete, germeni de faso-
i~i face propriul vin, livada, cresc ani- le. fasole rosie, ardei, ceapa.ciuperci,
male de casa, gaini, capre. oi, astfel OKiNAWA- Japonia varza, ghimbir, dovlecei, cartofi dulci,
ca au la mdemana produse proaspete. Insula Okinawa are cea mai mare Iastari de bambus, ridichi ~i alge ma-
• Oamenii merg mult pe jos, iar rata de centenari din intreaga lume, rine. Locuitorii insulei mananca eel
o mare parte din munca 0 desfasoara iar obezitatea aproape ca nu exis- putin trei portii de legume pe zi.
In aer liber ~i in lumina soarelui. ta. Studiat repetat ~i indelung , stilul Condimente: multe dintre condi-
• Ikarienii sunt oameni extrem de viafa arata 8§a: mente le folosite au ca efect stimula-
de sociabili, sentimentul de aparte- Alimentele de baza din rea digestiei ~i metabolismului -
nenta la familie ~i comunitate este Okinawa . ghimbir, ardei iute, mustar japonez,
putemic ~i nimeni nu se simte izolat Orez: este alimentul de baza, ne- coriandru. Hreanul japonez, wasabi,
sau lasat deoparte. Mancarea este in- lipsit de la fiecare rnasa, inclusiv
totdeauna placut combinata cu con- la micul dejun. Orezul inlocu-
versatia, iar vizitele intre vecini in ieste painea. EI este folosit ~i
cursul serii sunt ceva obisnuit, . pentru a face prajituri ~i biscuiti.
Alimentele de baza Desi .pare in contradictie pentru
din Ikana cei farniliarizati cu sfaturile nu-
Legume: masline, fenicul, papa- tritionistilor occidentali, orezul
die, spanac, brocolli, ciuperci, car- alb este mai folosit decat orezul
tofi, rosii, ardei, ceapa, usturoi sunt integral, pentru ca este mult mai
consumate din abundenta, dar ~i fa- usor de digerat. Cu mentiunea di~
sole, linte, mazare. este cultivat ecologic.
Fructe: citrice, caise, smochine, Paste: specialitatile japoneze
prune, capsuni, struguri, fructe de pa- . de paste au tnceput sa cucereasca
dure, rodii, piersici, mere, nuci, fistic, ~i lumea occidentala, udon, so-
seminte. . men, ramen, soba ... Sunt prepa-
Lactate: ele reprezinta primatul rate din diferite specii de orez ~i grau transformat in pasta sau pulbere, este
alimentatiei - iaurt ~i branzeturi din foarte sanatos, cu putini carbohidrati. utilizat pe scara larga,
lapte de capra, mai putin iaurt ~i Fructe: in special mere, curmale Alte secrete:
branzeturi din lapte de oaie. Diferite ~i mandarine. • Japonezii din Okinawa manan-
specialitati de branzeturi, ames tecate Peste: somonul, tonul, macroul, di incet, In "stil japonez", bucuran-
cu ierburi ~i condimente, sunt nelip- sardinele, heringii ~i fructele de ma- du-se de fiecare imbucatura. Acest
site de pe rnasa. re, toate biologice (nu din crescatorii), mod lent si constient de a manca im-
Carne: se consuma ocazional, si nu lipsesc de pe masa localnicilor. piedica supraalimcntarea.
provine din gospodaria proprie (oaie Multe tipuri de peste proaspat §i fruc- • Dimensiunile portiilor de man-
sau pui). te de mare sunt consumate crude. Ja- cure servite In Okinawa sunt juma-
Peste, Jructe de mare: pestele ponezii din Okinawa mananca aproa- tate din ceea ce rnanfinca un occiden-
"salbatic'tpescuit proaspat din apa pe 500 g de peste pe zi de persoanii. tal, ceea ce Impiedica obezitatea.
marii ~i fructele de mare gatite cu Camea este aproape absenta, • Pestele. fructele de mare si soia
au proteine, dar sunt lipsite cl~ gra-
ierburi mediteraneene sunt nelipsite Soia: este unul dintre ingredien-
de pe mesele ikarienilor. simi saturate.
tele de baza ale bucatariei okinaweze.
. Pdine.fdinoase: painea ~i pastele Ea este prelucrata in rnulte moduri:
• Japonezii merg mult pe jos ~j
cu bicicleta, mediteaza foarte mult si
se prepara acasa, din grau integral, se fiarta, prajita, fermentata. Preparatele
se bucura de Iucrurile sil~ple.·'
consuma ~i faina de porumb, placinte din 'soia sunt bogate in calciu ~i pro-
Cll ierburi aromate. teine, alternative sanatoase la produ-
, IULIA VLAD
Foto: 123RF (2)

AS verde - Anul XII, nr. 166, iunie 20 18 ~ 27

l~
 FORMA MAXIMA

Masajul",·fetei
,i
• Pe IAngafrumusete, energizeazi, relaxeaza
creeazA
r
A.i
Relaxati umerii ~i ceafa ~i
puneti mainile pe coapse.
" I @ Inchideti oehii ~i in-
spirati adanc, pe nas. Tineti
respiratia cat numarati pin!
la doi, dupa care expirati,
incet, pe gura. Lasati acnd
" inspirat sa va umple tot
I IlsAnd antebratele sa se odihneasca
o Masajul acesta este deosebit de corpul, plamanii ~i abdomenul, ceea
util, in caz de tncordare emotionald ce produce 0 senzatie de Iiniste ,i
sau fizicd. Se poate practica la birou, armonie. Repetati de 5 ori. Atenpe la
in bucatarie, ori asezate pe-o banca, umeri! Trebuie sa rarnana permanent
daca va aflati la plimbare, intr-un relaxati.
parco Asezati-va cu spatele drept ~i @) Expirati profund, inclinand
0 stare. de contort sU.fletesc •
prospatare la
ijlocul· zilei
zitia 5 secunde, respirand regulat,
pentru a destinde orice tncordare
existenta la ceafa.Jnspirati, apoi, in-
clinAnd capul (usor) pe spate, atat cat
este placut ~i nu doare, ~i ramaneti
asa 5 secunde. Repetati.
o (foto) Puneti palmele pe fata,
pe piept. tncIinati usor capul in fata.
Respirati uniform ~itncercati sa sim-
titi cum relaxeaza caldura palmelor
fiecare muschi al fetei, Stati a~a 10
secunde, luati palmele de pe fata, in-
dreptati ceafa ~i deschideti oehii.

--_._-_.-._._._._._._._._._._._._._._._._.-
lipiti talpile picioarelor de pamant. u~r capul spre piept. Mentineti po-

B. Relaxare de seara
o Fiecare durere fizica se re-
fleets pe obraz. Dupa 0 zi 000-
sitoare, este important sa eliberati
incordarea acumulata in orga-
nism, pentru a putea dormi bine
~ipentru a va trezi refacuti, Dupa
dus sau dupa 0 baie relaxanta, de
seara, Intindeti-va pe pat, cu un
prosop rulat sub genunchi. In-
chideti oehii.
@ Inspirati pe nas, tineti-va
respiratia nurnarand pana la 3,
apoi expirati incet. A-
cordati atentie corpului
dvs. ~izonelor dureroase.
Puneti mana pe una din
aceste zone (de exemplu
pc abdomen) ~i respirati
vremede doua minute,
imaginfindu-va ea aerul
merge in directia lui ~ica
utenueaza incordarea.
@) (foro mare) Puneti degeteJe
mijloeii pe oasele pometilor ~i
alunccati ell ele usor. pana ce
ajungeti la mijloe. Acolo se afla
un punct de acupresura, care aju-
tl la eliminarea stresului. Apa-
sati, in timp ce expirati, Impin-
gand u~r in sus, de parca ati
vrea sl ridicati oasele maxi la-
relor. Mentineti apasarea numa-
rand pan! la 5, apoi luati-va
degetele de pe obraji. Repetati de
30ri.
0 Daca, exercitand presiune
asupra acestor puncte, simtiti du-
rere, tnseamna ca
incordarea organis-
mului dvs. e foarte
mare. Pentru a-l
destinde, apasati
inca 0 data ~i men-
tineti presiunea cat
numarati pana la
zece. Repetati de 3
ori. dupa care lipiti
palmele pe oaseJe maxilarelor si
respirati profund. (foro micii}

AS verde - Anul Xv. nr. 166, iunie 2018 • 28

r ~ " L; :tv, -, --, ',,,,

•..,,,,,
~,.- ,;. . ,., •

C. Concentrare
inaintea unei
aqiuni importante
1
o Masajul acesta calmeaza ~i
reface echilibrul lntregului sistem. El
va ajutii sa fiti m forma maxima la un
examen, la o intrunire sau la un
eveniment important. Cand Ilfaceti,
puteti sa sedeti sau sa stati m picioa-
reo Inchideti ochii, inspirati ~i expi-
ra{i adfrnc, d<?5 ori.
E
@ (joto) Aplecati capul in fata.
Puneti degetele mijlociu si aratator
intre ' sprancene ~i apiisap. usor. In
timp ce expirati, executati Incet mai
intai 3 cercuri mici. precise, in sensul
acelor de ceasornic, pe urma, 3 cer-
curi in sensul opus.
@) Duceti ambele degete spre
mijlocul fruntii ~i executati acoIo, in
timp ce expirati, 3 cercuri Intr-un
sens ~i 3 cercuri m sensul opus, apa-
sand. Mutati apoi degetele Ia rlida-
cina parului ~i repetati secventa.
o Continuati cu miscarile cir-
culare de-a lungul liniei mediane a
('
capuIui, mu- i
Hind degete-
i
Ie cam la 3
cm de Ia ra-
dacina paru-
lui ~i apoi pe
crestetul ca-
pului ~i repe-
tati miscarile
circulare. La
sfarsit, puneti ambele maini pe cap ~i'
inspirati ~i expirati profund de 30ri.
RODICA DEMIAN I '
FORMA MAXIMA
Pri~jLitor
pentru'
incordarea
.nervoasi
ine nu se confruntii
C cu stresul ~i efortul . .. ..
cotidian? Cine nu se plange de xati-va apoi ~l deschideti gura cat,
A
durerl fizice ~i de stiiri de-ncordare de ~ puteti, Repetati exercitiul de
nervoasa, care provoaca disc on- 5 on.
fort? .ren~ a fi evitate, specialistii 6Ridicati-va de pe scaun ~i
a~encanl au elaborat ~n program duceti-va langa perete. Spri-
p~=
simplu dar efiAcace,memt sa ne sea- jiniti-va de el dosul capului ~i gatul,
necaz. In total, sunt 10 exer: apasand cu putere vreme de 5
crtu de relaxare, pe care le putetr secunde. Relaxati-va.
face ~i stand pe scaunul de la birou.
A.. A"
~tm~etI b~atul drept rnamte
7 . . ..
Inspirati profund, simtind ca
aerul va umple plamanii, pa-
. 1 . ~l strangep pumnul cu forta: trunzand in umeri ~i in stomac. In-
Tmet~-~ a~a 5·Asecun de· Repetal~ cercati sa va apropiati cat mai mult
A w
exerclt~ul cu mana stanga. Reluati omoplatii unul de altul, ~i stati asa,
de 5 on. cu aerul tinut in piept, 5 secunde.
, 2SPrijiniti-va cu ambele brate Expirati, ~~laxati-va um~rii. Repe-
'intinse de marginea scau- tatl exercitiul de doua on.
~ul~i pe cm:~ ~~deti: Incorda- glmPingeti-va cosul pieptului '
tl-va muschii .~l stap ~~a 5 cat mai in fata, sugandu-va
secund~. Apo~ ~elaxatl-v~. totodata pantecul. Incordati-va
Repetati exercitiul de 5 orr, muschii burtii. Daca aveti sen- '
Incruntati-va fruntea z~tia ~a partea de sus a.t~n-
3 cat de tare puteti, Chl~lul va exploda, e~ercltlUl e
pana cese formeaza cute. bine executat. ~tatl asa 5 se-
Stati asa 5 secunde apoi cunde, apoi relaxati-va.
rel~~ti-va ~i.zambiii. ~e-
petati exercitiul de 5 orr.
9' jinindu-va
~edeti·pe scaun, spri-
doar pe 0
Ridicati-va sprance- fesa, lncercand sa l~sati toata
4 nele cat mai sus.
Stati asa 5 secunde, apoi re-
greutatea pe ea. Stati a~a 5 se-
cunde. Scliimbati partea. Re-
lax~ti-~a fata ~i zambiti cu petati exercitiul de 5 ori.
gu~apan~ !a urechi. ~epe- 10~ezand, tncordati-va
tatl exercitiul de 5 on. pulpa dreapta, sim-
Strangeti-va puter- t ind cum ~i corpul se Incor-
5 nic dintii ~i adunati-va bu-
zele, facand 0 fata cat mai amenin-
de~za c~ e~ ..Stati a~a 5 se~unde.
Schimbati PICIOrul. Repetati exer-
tatoare, Stati a~~ 5 secunde. Rela- citiile pe rand de 50ri.
.' ) . ,
Foto: 123RF. DREAMSTIME
AS verde -Anul Xv, nr. 166,;unie 2018 .29
-~~~-.,.. l'~ '- --a"- .- ...•,
 ~~Criziin dormitor
S tatisticile intemationale trag
un semnal de alarmd: cota
plictiselii erotice amenintd viata de
cuplu. Peste zece la sutd dintre fe-
meile fi biirbatii chestionati intr-o
mare anchetd interruuionald au de-
clarat cii relatia sexuald nu-i mai in-
tereseazd. Numit "Low Sexual De-
sire Syndrom" (lipsd cronicd de inte-
res sexual), fenomenul a fost studiat
atdt de cafre psihologi, cdt fi de me-
dicii sexologi. Considerdnd cd pro-
, blema prezintd interes
fi pentru cititorii "A-
sului Verde", i-am so-
licitat un scurt interviu
medicului american de
origine romdnd Vale-
riu Oniga, androlog fi
cercetdtor in domeniul
sexologiei la 0 clinicd
din Cleveland-Ohio.
- "Low Sexual Desire", adica:
moartea dorintei erotice. Chiar
exist a un motiv'de ingrijorare?
- Cifre1e comunicate in presa de
specialitate din State1e Unite ~i Eu-
ropa vorbesc de la sine: chiar ~i in
grupa de varsta "mica", cuprinsa in-
tre 18 ~i 24 de ani, un procent de
18% dintre cei anchetatiau declarat
ca relatiile sexuale nu-i atrag. La per-
soanele intre 45 ~i 59 de ani, cifra ur-
ca pana la 26%. Fiecare al treilea
barbat are probleme cu ejacularea
precoce, fapt ce pericliteaza In mod
real viata In cuplu, fie e1 marital sau
nu. ' ~e spune ~i cum se'--'
- Doar bdrbasii au probleme?
- Nu, din pacate, la femei cifreIe
.sunt ~i mai mari. Din patru persoane
chestionate, trei au declarat ca n-au
atins niciodata orgasmul, motiv de
inhibitie ~i plictis sexual.
- Poate ft Viagra, pilula albas-
trd, 0 solutie?
- in cazul acesta persista 0 confu-
zie: Viagra nu este un afrodisiac.
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 .30
•. Plictiseala erotica ameninta viata de cuplu •
Acest medicament, cele- comparatie cu barbatii. E nevoie de
brat ca un drog al iubirii,un intreg ritual pentru a fi activate,
nu actioneaza asupra ere- de rnulta afectiune ~i mangaiere, ele
ierului, acolo unde se au nevoie de timp pentru a ajunge
naste dorinta, ci asupra din urma barbatul, care - eel mai
corpilor cavemosi din adesea grabit ~i egoist - e plictisit de
organul genital ma!>- atatea "amanunte", Femeile se simt
culin. frustrate, presate, fortate catre ceva
- Cu alte cuvinte, fantezia era- care se transforma mtr-o simpla pres-
tied nu riispunde la ajutorul farma- tape fizica, Iipsita total de emotie ~i
ceutic, ea trebuie sa functioneze placere, Dorinta moare, iar barbatii,
independent? fireste, se simt refuzati.
- Da, lara ea nu functioneaza ni- . - Oare dorinta pierdutii se poate
mic asa cum ar trebui. Viagra II e de recaftiga? '
folos doar ce1ui care vrea, <far nu - Da, daca lucrurile nu sunt trans-
poate. formate in drama ~i nu due lajigniri
- Moartea dorintei are, deci, 0 reciproce. in loc de cuvinte, eu imi
explicafie psihica? 5e petrece ceva sfatuiesc pacientii sa recurga la exer-
in lumea de azi care sperie erotis- citii de meditatie ~i relaxare, la ges-
mul? E anacronic safti stresat de turi manifeste de afectiune, adica la
un lucru asa de minunat precwn mangaieri. Dragostea este un ritual
dragosteaflzical (inJeleasa,jireste, care cere rabdare, dezinhibare si, bi-
. ca un corolar al iubirii) , neinteles, un sentiment real de iubire.
. - Omul de azi are asteptari prea ~ Existii oare retete pentru 0 re-
inalte ~i nerealiste, Ie- lafie eroti~a perfecta?
gate de 0 relatie senti- , - Trebuie sa acceptam
mentala ~i de sex. Mo- '. ca femeile ~i barbatii sunt
tivul? Mass-media nu " diferiti, iar diferenta aceas-
oboseste sa ne prezinte • c\ "ta trebuie tratata cu inte-
iubiri perfecte, frumu- L'{ legere ~i umor.
sete fizica flira cusur,. "_.", - Medical, nu exista
performante sexuale de nici 0 solusie?
eel mai tnalt nivel. Un ", - Pe femei Ie sfatuiesc
model imposibil de a- . " "~' . ".sa-~i cunoasca mai bine
creeaza complexe. t:' ..
tins m realitate ~i care '''": .. ~".•, '-", ..' ,;.trupul, sa afIe care Ie sunt
',U ~-.I~ , ',' ~ \ zorte1e erogene ce le-ar
Cifrele public ate in
presa sunt niste min-
ciuni. Dupa 5-6 ani
de viata comuna, in
majoritatea cupluri-
,~
:
\;1'."./
I
_..
'.
. .,..-
.•"'"
'~I.
L.",
I.
putea oferi satisfactie
II ~i sa le "introduca" in
actul fizic, flira a Ie
transforma in porunci
("pe aici nu se trece"
lor, relatia erotica •. - ,~.;' •. - .;" sau "accesul permis").
are loc maximum 0 .' / ;.;:;.-' '.' Gimnastica zonei ab-
data 'pe saptiimana, //', s dorninale ~i exercitiile
si nu de 4-5 ori, cum ...:I.-i~ "rastumate" (luma-
narea) ajuta mult. in
crede. Cine se com- ce-i priveste pe domni,
para cu cifre1e afi- f sportul de rezistenta
sate se considera, pe buna dreptate, (alergarea, bicicleta etc.) nu doar ca
un zero, considerandu-si relatia per- Ie iriga mai bine muschii ~i creierul,
sonala normala, drept un esec. dar ridica ~i nive1ul testosteronului,
-Femeile sunt mai nemultumite .Iiormonul care guverneaza zona atat
decat biirbatii de viata lor slxualii. de enigrnatica a dorintei de a Imbra-
De ce?" tisa.
- Biologic, stiintific, femeile sunt " DINABRAN
mult mai greu de starnit sexual In Foto: 123RF, Designed by Katemangostar I Freepik
 PSUiOLOGIE P~tACTICA
Sa maJ.
v ••
, dl
81 arum •
1m••
Aforisme
'Staturi pentru Aforismele sunt copiii teribili
ai literaturii. Sau, poate, ai
filosofiei. Sau, poate, ai nimanui,
N-ar fi exclus ca aforismele sa

o ramilie -. .. fie propriii lor copii: prin au-

tofecundare.
• Fetele sunt de nepretuit cat
timp nu-si cunosc pretul. Cand II
Pellb u S01ie afla, nu mai sunt fete.
• Pranzul i se va parea . Iui dvs. • Occidentul este lumea aia-
lalta de pe lumea asta.
de doua ori mai gustos daci mainte de
masa n-o sa-l hraniti doua zile. • Ce simplu e totul, dupa ce
totul a devenit simplu!
• Daca in apa in care em cren-
vurstii, adaugati ~i un cubnlet de "Ga- • Comunismul - potrivit lui
Marx - a apiirut pe scena Eu-
lina Blanca", acestia vor miro i a car- // ·10 .'~ -

'rapei ca 0 stafie. Tot a~a a ~i dis-

\\", J " ' "' •• '. .' I
ne. \... ( \ (r, parut.
• Zahiirul dii cafelei un gust nepla- I\"~ ,:, •. l~, .• I '.
• In jungla, numai leul moa-
cut daca uitati sa il puneti in ceasca. re de batranete, Celelalte ani-
Da a in as- • Ciorapii vor avea 0 viata mai male mor mancate de leu.
teptare oaspe- lunga daca ii Inmuiati 'in gudron. • Povestea porcului: 0 fata
o tilor <ati patat • Surubul batut cu ciocanul tine la iubea un pore, crezand ca este
rochia u untde- fel de' bine ca si cuiul insurubat cu om. Ea nu citise "Povestea por-
lemn. nu va in- surubelnita. cului" de Ion Creanga si nu stia
. Petele de , • Da~a aveti de unde alege, impru- ca iubitul ei fusese blestemat sa
UDtde emn se scot mutati bani de la pe imisti, Ei stiu di- fie ziua pore si noaptea om. Ve-
u benzina. nainte ca nu ii vor mai primi inapoi. nea la ea numai noaptea. Zicea
, • Ca sa verificati daca ceasul elve- ca ziua e plecat prin lume. Fata
de benzina
s-a Impacat cu gandul, auzise ca
o u~or cu tian pe care tocmai vreti sa Il cumparati asa e mai peste tot: barbatii ziua
Soda se ~steoriginal, dati cu el de pamant, hlcreaza si noaptea vin' acasa.
~ u otet, iar Daca vanzatorul va face pe loc un stop Dar intr-o noapte, trezindu-se, nu
urmele de otet trebuie ate cu unt- cardiac, ceasul e bun. l-a gasit langa ea. ~i Intr-alta
, delemn. Dar cum sa - arurati untde- noapte, la fel. Cand s-a intamplat
lernnul v-am spus deja. Pentru copii si a treia oara, s-a sculat, s-a irn-
• Supa vegetariana ----------...., Ca sa scapati ani- bracat si 'a plecat sa-I caute. A
mers, amers, a rupt trei perechi
va fi mai hranitoare malele din casa de plos-
de opinci de fier, pana l-a gasit:
daca tmpreuna cu le nite. preparati un ames- la alta! Porcul era porc.
mele fierbeti ~i 0 bucati tec din ardei iute, firi-
• Tocul inalt este semnul
de came. mituri de caramida ~i ambitiei la femei. De aceea, cand
• Daca va este tea- presarati-Ie sub saltele. nici cu tocul nu sunt mai mari,
ma ca 0 sa va in~t:.i. Fugind, plosnita inghite bat din toe.
beti inainte de rnasii ardei. stranuta , se 10- • Cine nu e in stare de nimic
mt'coniac. Coniacul reduce senzatia de veste cu capul de caramida si moare. e in stare de orice.
teama, '. DCJ.cU tii un tizru de piciorul din • NlI poti strange in brate
• Paharul va fi mull mai tralucitor spate ~i el in~eardi s~ scape, eel mai bi- toata lumea. in brate poti stran-
daca 11 spalati . i pe exterior. ne e sa-idai drumul. ge doar un singur om. Dar cand
• Daca A- r--------.., acela e omul iubit - strangi in
brate toata lumea.
Pellbu sot zorica ti-a ros ~,
Incalla-
rnintea e poarta
adidasii
obliga-I
nOi'~?
sa-i 1"'
r;r --
!-:.jt__
• Tirnpul este 0 matura mare,
• Prostul i~i tranteste singur
' j y..~ tEJ usa-n nas.
mult timp dad
nu cumparati al-
ta noua.
rnanance
tot. Oricum,
adidasii
de

va 1
~::;;:--:r"~~:
:-: ;'
, • E adevarat, "cui pe cui se
scoate", dar ramane gaura.
Majorita- trebui sa-i a- pTmqTnT!(~~i • p.ntarul i~i plateste masa
runci,iarefec- ,_'LUlll1I...u ~ cu viata.
tea aparatelor de
uz ca nic consu- tul educative greu de descris In cateva •....
• Seful.
' Cll cat vorbeste mai
,....... . '
ma mai putin cu- cuvinte. meet, ell atat tlIP mal tareo;'
rent cand lint • Batranetea este 0 boala ca-
scoase din prizii. ELEN A JOSAN •.••
re__se__l' a_,_C_u_o_co_n_d_.i_t,
i_e:_s_a_a_i_Z_il_e_!..,

AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 <® 31

. ~~ __ ~ k~.~ ~,~ ~~
CREDINTi 51 SANiTATE

·Miracolele;,'Sfintilor
,
Petrusi, .Pavel
• Pe 29 iunie, 500.000 de romanl i,i serbeazi ono-
mastica, cinstindu-i pe sfintii apostoll P~tru,i Pavel.
eei doi au rimas in memoria bisericii cre,tine nu
numai prin predicile lor infocate, care au ad us la cre-
dlnta in Hristos sute de mii de oameni, ci ,i prin marile
lor minuni·
cum gleznele betege i se tntaresc Imbolnavit ~i a murit. Plecarea ei a
intr-o clipita ~i ca picioarele sla- incremenit de durere biserica din lo-
banoage, subtiri ca cele ale unui pe, iar credinciosii s-au agatat atunci
copil,11 poarta intr-un iures in de 0 nadejde nebuna - Petru. El,
Pridvorul lui Solomon. Cinci mii verhovnicul apostolilor, ar fi putut sa
de barbati au crezut a~i In faca ceea ce nimeni nici macar nu cu-
SfantulApostol Iisus. Bulgarele de lumina al Invierii
incepuse sa se rostogoleasca prin
teza sa gandeasca - sa treaca hotarul
dintre lumi ~i sa 0 aduca inapoi pe
Petru vremuri. Tavita, cu puterea lui Iisus eel Inviat,
Vindecarea unui olog . ~.. ciiruia i se harazise.
n aduceau In fiecare zi - biet olog InVlerea avltelI L-au adus In camera tinerei, plan-
din nastere, faptura nenorocita, ha- In vremea Mantuitorului, lope gand ~i aratiindu-i hainele pe care le
riizidi a se tan toata viata ca 0 jivina, (Yaffa de as- cosea pentru
'Nu cred ca va fi avot vreodata nadej- tazi) era un sarmani ~i I-au
de de vindecare ~inici gand sa i~i aile or~-port al rugat pe mare-
un trai mai lesnicios. in acele vre- ludeei, la Ma- Ie apostol sa-i
muri, pentru un infirm, de la nastere rea Meditera- ajute. Petru a
~i pana la moarte, mana intinsa era na. in sanul . cerut sa rama-
singura cale de a prirni de-ale gurii. micii comu- • na singur. Avea
~i' pe eel despre care vorbirn, rudele nitiiti crestine nevoie de li-
I-au adus, dupa obicei, la ceasul al triiia 0 tanara, niste pentru a
noualea, cand, potrivit randuielii, se Tavita, pe care se cufunda in
facea rugaciune de dupa-amiaza la o stiau toti ~i 0 nesfarsitul de
templul din Ierusalim, ~i l-au lasat la pretuiau pen- lumina al Dom-
Poarta Frumoasa. Nu cred ca a fost tru hamicia ~i nului. Apoi a
lntiimplare, ci pronie dumnezeiasca, rnilosteniile pe ingenuncheat
faptul ca, tocmai atunci, veneau la care le facea. ~i s-a rugat cu
slujba Petru cu loan. Ologul, al carui Zi ~i noapte lacrimi. intr-un
nume nu 11 stim, a intins mana, cosea haine pe sfar§it, cu in i-
cerand milostenie. "Uita-te la noi!", care apoi le ma smerita, a
i-a spus Petru. Cei doi apostoli erau daruia saraci- spus: "Tavita,
la fel de sarmani ca ~i el. "N-am nici lor. Era unul scoala-te!", iar
argint, nici aur, lnsa ceea ce am, din acele su- tanara s-a ridi-
aceea lti dau., «In numele lui Iisus fIete smerite , cat §i s-a ase-
Hristos, Nazarineanul, scoala-te §i de a carer zat pe margi-
umbla!»". Atat, doar cateva cuvinte! pierdere nu te nea patului.
Insa prin vorbele lui Petru, prin bra- poti alina ni- Petru a luat-o
tul ~i inima lui, curgea un foe pe care. ciodata. Oar de mana §i au
lumea abia incepea sa II afIe, focul Tavita, cu toa- iesit lmpreuna.
Duhului Sfant. Scripturile spun cii ta credinta ei Era vie, venita
ologul a sarit de jos, ca ridicat de 0 nesmintith In de pe drumul
putere dumnezeiasca. A simtit atunci Hristos, s-a-- lara Intoarcere.

AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 32

,
 r
l'

CREDINTA 51 SANATATE
Sfantul Apostol dubului, a riimas cu ei paoa in noap-
LEACURI CALuGARESTI 1
Pavel te, Un tfutar, Eutihie, s-a asezat atunci • Recomandate de parintele
Tamaduirile apostolului pe marginea ferestrei ca sa-I poata Benedikt Blaim, de la schitul
auzi mai bine, dar, spre miezul nop-
neamurilor tli, obosit, a adormit ~i a cazut de la Geras, Austria
Multe a rabdat Pavel in ciilatoriile al treilea cat. L-au ridicat de jos
sale. ~i inchisoare, §i biciuiri, §i su- zdrobit si fara suflare. Pavel a venit,
Ulei de crin contra
dalme, §i injosiri, dar cred ca eel mai l-a luat fu. brate ~i apoi le-a spus doar durenlor de picioare
greu i-a fost cand loeuitorii Listrei au atat: "Nu va tulburati, caci sufletul Se culeg petale de crini albi, rara
spus despre el §i Barnaba ca sunt lui este In el". Atat. Daca a rostit 0 staminele galbene, ...------,.
~i se pun la mace- ~:\-;•••.
Hermes ~i Zeus, coborati din Olimp rugaciune, 0 va fi spus in taina, In
printre muritori, ~i au vrut sa e aduca bratele apostolului Eutihie a deschis rat intr-o sticla, "?l!,~'i~
Impreuna cu ulei ''lP, )t~'~;
jertfe. Toata propovaduirea sa. toate ochii, apoi au urcat impreuna din nou
de floarea-soare-
predicile iscusite, toate min e 10- in odaia de sus, unde au saviir§it taina
lui. FIorile sa fie
fricosatoare erau in van, dad gloata Liturghiei, paoa cand primele raze de doua degete,
tampa ramanea la credinta ei in zeii ale diminetii le-au rnangaiat inimile. restul ulei. Se lasa
neputinciosi. ~i era ~==~=~~=~=" In inima lui Eutihie, la soare 14 zile,.'----~-~
greu §i pentru pagani lisus tnviase a doua dupa care preparatul se strecoara si.
sa priceapa cum de om ... se trage in sticlute de culoare inchisa.
Pavel i-a putut spune Se tin la rece ~iIntuneric. Se ung zo-
unui olog: "Scoa- Rugaciuni nele dureroase de doua ori pe zi, di-
la-te drept, pe pi- cidre Sfintii mineata ~i seara. Folosirea inde1un-
cioarele tale!", iar Aposttoli gata a uleiului de crin ridica ~i to-
ologul l-a ascultat nusul vital ~i alunga grijile. Se fo-
Intr-oclipa, de pares Petru Ii Pavel loseste ~i pentru arsuri.
umblase toata viata. Trecand toata fi- Lotiune de saIvie contra
Hotarat lucru, omul rea celor ce sunt, 0,
•
transpiratiei abundente
acesta avea 0 putere Pavele, te-ai lipit de 1/2 Iotet de mere se pune la fiert
care nu era de aici, Hristos Cel iubit al impreuna cu un pumn de frunze de
din lumea aceasta. tau §i te-ai ararat salvie maruntite. Se lasa la fiert 10
Pavel i-a invatat pe eei din Listra ca impreuna cu Dansul un dub, numai minute, pe fo~ mic, dupa care se tine
puterea nu e a lui, ci a 1 . Hristos, lui Hristos vietuind, pe Hristos indra- 0 ora la infuzat. Cand lichidul se
Durnnezeul eel viu, care facut ce- gind, pe Hristos soeotindu-L rasufla- raceste, se strecoara
rul, pamantul, marea ¥ toate cele ce re, lumina §i dragoste §i cantandu-I: ~i se adauga 0 juma-
sunt In ele §i v-a umplut de hrana §i Aliluia! tate de litru de rachiu
de bucurie". Tras ai fost, Petre, de frumusetea de 40 de grade. Se
Pavel avea 0 mare tere - harul durnnezeirii lui Hristos, care a stra- toarna in sticle de
care curgea din inima lui ca un suvoi lucit pe munte. Pentru aceea, va- culoare inchisa ~i se
~i se raspandea cu repeziciune nu zand-o impodobitii ca pe 0 camar~ de tine la loe rece si In-
numai in oameni, ci i in tot ceea ce nunta, cu stralucirile luminii celei tuneric inca 14' zile.
atingea. De aceea, mai lfuziu, la Efes, nemarginite, "bine este a petrece t,-------' Lotiunea de salvie e
crestinii i-au luau hainele ~i sorturile aici", inspaimantat ai zis, cantand: cunoscuta ca leac pretios impotriva
purtate de ella munca §i le-au pus pe Aliluia! transpiratiei abundente a trupului,
bolnavi, care s-au vindecat de indata. Sfintilor Apostoli; cei ce moarte dar ~i a picioare1or. Potoleste ~i mus-
caturile de insecte.
cumplita ati rabdat pentru Cel Ce
invierea lui Eutihie prin rastignirea Sa a rastignit paca- Ceai de maghiran contra
Venise la Troa, iar duminica se tele noastre §i ne-a dat noua paharul polipilor
stransesera, ca de obicei, pentru Li- mantuirii, rugati-va ca sa ne ajute in Dou51ingurite pline de maghiran
turghie. Erau insetati de predica lui toata vremea a ne rastigni fata de uscat se opares~ cu r'------...,
Pavel iar el, ca sa le astampere setea poftele acestui veac. Omorarea lui 0 cana de apa ~i se
Hristos, ca 0 pecete lasa 15 minute la in-
a sfintit trupurile fuzat, apoi se stre-
voastre, insa prin coara. Ceaiul vin- ~..<'
adaparea din ale deca inflamatiile din lit;.,' ~.I
voastre rugaciuni , conductul nazal, ; -:::;;1
ridicati din boala precum ~i polipii. E- '--:---:-:----:-~-7
fectul este ~i mai bun dacii, pe langa
trupurile noastre , tratamentul cu ceai, se foloseste si
garbovite de pacat. uleiul de maghiran (se pune planta fa
macerat zece zile 'in ulei de masline,
CRISTIAN in proportie de 1: 10). Se strecoara ~i
CURTE se pun picaturi In nas.

AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 $ 33

 DIN LUMEA PLANTELOR
SCOALA PLANTELOR MEDICINALE

Elixir cu fIori pentru sistemul imunitar

Ingredlente: 1pumn de flori proaspete de echi-
nacea (receptaculul trebuie sd fie convex, boltit), 1
pumn de ci1lruntlii (frunze.flori Ii tulpini), 8felii de
ghimbir, cu coajd, 5felii de hrean, 200 g miere, 250 g
otet de mere, 300 g apd fiarta fi racitil. -In plus: 1 borcan
cu gura largd fi 0 sticld de 1I. .
Mod de prepllrare: Se rup in patru florile de echinacea,
se taie - nu prea marunt - ciltuna~ii ~i se puntn borcan,
impreuna cu ghimbirul, hreanul, mierea, ote-
tul de mere ~i apa. Se tnchide bine borcanul
~i se lasa sa stea 3-4 slptam&U, scuturandu-l
din cand in cando Se strecoari, apoi, elixirul
printr-un filtru de cafea ~i se toama in sticla,
Se poate pastra circa 6 luni, .
Utlllzare: Se ia cite 0 lingura de 3 ori pe
Ulei ~i alifie de galbe! zi, vreme de 0 sapdminl, dupa care urmea-
Ingrediente: • Pentru ulei: 15 g jlori za 0 saptamana de pauzi. Se repeta proce-
deul de 3 ori, pentru stimularea ~i intarirea
1i#'''~ .] proaspete de ga~be- sistemului imunitar. Elixirul este bun ~i pen-
.. nele, 200 ml ulei de
rapitd, • Pentru ali- tru copii: in loe de I lingura, se ia 1 lingurita.
fie: 200 ml ulei de
jlori de gdlbenele,
20 g ceard de al- BItter penb u stomac
bine, 30 piciituri ulei Ingred/ente: 6 g menta, 6 g salvie, 5
eteric de levdruicii, - $feillfe de anason, 50 g rtldacinii de anghe-
In plus: 1sticld pen- lieil, tiliata mifrunt, 3 g boabe de coriandru,
tru ulei, 4 cutii sau 1I41ingurifil seminte de cardamom, 10 gfe-
borcdnase pentru nicul, 5 cuisoare, 5 felii de ghimbir, 2 ba-
cremd (a 50 ml). toone de scortisoard, coaja unei lamfii fi a
.Mod de prepa- UM; portocale, 2 linguri zahdr candel, 1
rare: - Uleiul. Se sticld rachiu dublu rajinat (50%). «In plus:
- •• '. '<9 rup florile in patru, 1 borcan, 1-2 sticle pentru pdstrare,
se pun intr-o oala, pe foe, impreuna cu uleiul IIod de ptepal'8re: Se pun toate ingre-
de rapita ~i se Incing (nu se fierb!) 20 de mi- t. ~ _.. I dienrele Tn borcan fi se rin 4-6 saptamfini
nute. Se iau de pe foe ~rse strecoara uleiul. tntr-un loc cdlduros, scuturdnd borcanul din timp tn timp. Se
- Alifia. Se-ncinge, din nou, uleiul ~i se adau- strecoard bitterul printr-un filtru de cafea fise toarnd In sticle.
ga ceara de albine. Se amesteca pana ce s-a Durata de pdstrare: I an.
topit ~i se lasa sa se raceasca putin. Se tncor- Utllizare: Pentru senzatia de satietate ~i de stomac incarcat
poreaza uleiul de levantica ~i se toama in cutii (epigastralgie) sau impotriva starii u~are de greata: dite 1 pahii-
sau borcane. Se Inchid cu capac, abia cand se rei (de marimea celor de tuici).
intare~te crema. Durata de pastrare: circa I an,
Uti/izare: Uleiul ~i
alifia vindeca ranile, cal- nncturi de ~
meaza durerile, au pro- Ingredlente: I pumn de flor! de le-
prietati antiinflamatoare • vanrica (reeoltate tnainte de perioada de
sicicatrizante. Trateaza , vdrf de infloririi ~; rupte una cateulla de
plagile persistente, julitu- pe tulpini), 200 ml roc";" dublu rafinat, -In
rile, eczemele, ulce- plus: I bore-all de sticlil albii cu capac ~; 2 sti-
ratiile pie- .----- de maro cu picurdtoare (a loo-m/).- _.
Iii ~i he- Mod de preparare: Se pun in bore an
matoame- florile de levantidi ~i alcoolul, Sf! inchide bor-
Ie. canul cu capacul ~i se tine intr-un loe calduros,
scuturandu-l din cand in cflnd, ca sa se dizolve
substantele active. Dupii 4 saptamiini. sc filtreaza tinctura ~i
se toarna in sticlele maro. Durata depastrare: I an.
I .. U~~/~z~re: In~p~tri~a slarii de. n:rv~zitute. a.starii,de agi-
AS verde -Anul XII, nr. 166, iuaie 2018 411 34 I tane !?l a msommei: cHle 50 de fUI:lHtHFI, de 3-6f:i-pe-n.-
 r

DIN LUMEA ANIMALELOR

LlBEWLA - un Don Juan

Z ooara cu 40 de kilometri pe
ora, stationeaza brusc, in vaz-
dub, vreme de cateva secunde, pen-
declanseaza in modul ur-
mator: libelula stationea-
za pe 0 planta. Bruse,
tru ca apoi sa ~neasca din loe cu prin fata ei trece in zbor
100 km pe ora. Putine miracole ale o musca, cu 0 viteza de
universului se pot compara cu libe- 60 km pe ora. Compu-
lula. Constructorii de elicoptere au terul de la bordul Iibe-
studiat-o cu de-amanuntul pentru a-i lulei 0 inregistreaz.li ra-
descifra tainele ~i pentru a 0 lua de pid, ca un radar, iar in
model. Dar niciun rafinament tehnic fractiunea de secunda urmatoare, ea te,ouale sunt depuse in apa sau pro-
~i niciun progres al cercetiirilor din de~eaza cu 100 de kID pe ora, ajun- iectate cu ajutorul corpului lung, pe
domeniul constructiei de avioane nu gandu-si prada imediat. 0 imobili- ierburile acvatiee, vreme in care mas-
a putut egala perfectiunea zborului zeaza cu coada, 0 prinde cu cele sase culul se fixeaza cu eoada pe ceafa fe-
libelulei: opririle ei bruste in aer, fiiri picioare, 0 m~

ale vitezei de zbor, curbele rapide pe

care le ia, sfidand legile gravitatiei.
m.
mortal. De obicei, melei, pentru a observa atent daca nu
a cadea pe pamant, loopingurile pe prada e devorata in timpul zborului. cumva in preajma se afla dusmani.
care Ie face, modificarile fulgeriitoare Recordul speciei: 10

6 ore de dlagoste
intr-o ora. Masculii se indeletnicesc toata
ziua eu zboruri de eereetare pentru
aflarea hranei ~i pentru Implinirea
Neinfr3nat ¥ nelimitat. Un act se- dorintelor sexuale. Caod cele doua
320 de milioane de ani xual poate sa dureze componente esen-
Spectaculoasa zburatoare din Iu- intre 10 secunde ¥ 6 tiale ale vietii lor
mea lacurilor albastre face parte din-
ore! Biirbitu..¥i se sunt indeplinite,
tre cele mai vechi insecte din lume.
arunca in acrobatii i~i fae fericiti sies-
Ea are 320 de milioane de ani. Stra-
de zbor miiestrite ta la soare, paoa in
bunica ei era 0 giganta: avea 30 em clipa cand 0 libe-
pentru a Ie impre-
lungime, iar aripile""atingeau pe la-
siona pe femele. In lulita iese din apa
time 70 de cm.
curseIe ti de sau trece prin
~10 m~e intr-o ora zbor pe care Ie fae, preajma, ~i ceata
In capullibelulei se afla un . rivalii se omoarii. unii pe altii, cioc- de amanti infocati porneste lupta
nervos extrem de complicat, i nindu-se. Adesea, chiar ¥ acuplarea mortala de cueerire a ei. Cine sa-~i .
cu un computer, Cu ajutorul lui ~ i se face in zbor, masculul cataran- inehipuie ea .intr-o faptura atat de
coordoneaza rniscarile de zbor ~i .- du-se , . simplu in spinarea iubitei ginga~a ~i de fragila zaee un Don
_._._._._._._.-
teza de atac asupra pradei. Lupta se
--_._-_._._._._._-_._._.-
- nesfarsitele ore de dragos- Juan amt de Inversunat?

, ima a MELCILOR
sau in griidini poate sa se considere
norocos. ~i ce fi'ipturii miraculoasa
e melcul! ~tiati, de pilda, ca ej sunt
cei mai infocati amanti ai naturii?
A¥ greoi ~i lenesi cum par, se
mangaie, se siirutii ~i danseaza, tm-
-:-~...J batati de iubire, iar dupa lungi pre-
peste stieHl pisata) fiiri a se taia. Hra-
na lui preferata sunt frunzele ~i gra-
untele, pe care Ie hacuieste, cu dinti
numerosi ~i marunti. Daca tnvelesti
un melc in hartie ~iIl lasi peste noap-
te in odaie, rontaitul Iui te trezeste, la
fel ca rontaitul de ~oarece. Femeius-

D e mult, in copilarie, cerul al- liminarii erotice, se acupleaza tntre 4

bastru al verii se umplea de ~i 10 ore, cazand, dupa aceea, intr-un
cantecul vesel al melcului: "Melc, somn adanc.
ca gravida depune vreo 70 de oua cu
coaja tare, pentru care sapa 0 groapa
. cu parte a dindarat a piciorului, aco-
melc, codobelc": Descantat, micul Pe vreme de seceta, melcii dorm perind-o din nou cu tadina, pe care 0
animal iesea afara din casa, intin- luni la rand. Dar 0 singura ploicica bate cu talpa, de nici nu se poate sti
zandu-si coamele "bouresti" ... Dar ajunge pentru a-i destepta. Ca sa se unde sunt. .
timpul melcilor a trecut. Nu numai simta bine, au nevoie de caldura, u- Spre iama, melcii se ascund intre
pentru ca pruncii de atunci au imba- mezeala ~i lumina. Atunci, ca niste frunze ~i muschi, se Inchld in cochi-
tranit, ci ~i pentru ca ploile acide care pasale orientale, se plimba lent, alu- lie cu un capac ~i dorm pana in pri-
spala murdaria chimica a vazduhului necand pe piciorullor care seamana mavara. cfind scot din nou comi-
i-au ucis. Numarul lor s-a irnputinat. cu 0 senila, trecand peste toate aspe- tele bouresti. ..r.;..,<- \..• '~
Cine gaseste azi un melc in padure ritatile potecilor din padure (~i chiar ~ '-,,·S
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 .35
PUBLICITATE
Probleme de prostata: NOU!
Scrisoare deschisa a lui Vlad catre cei
care sufera de o problema de prostata
"Urologului meu nu-i
venea sa-si, creada ochilor
cdnd mi-a examinat
rezultatelel
Prostata mea aproape isi
recdpiitase volumul normal!"
Vlad a' acceptat sa ne impiirtli~eascii
incredibila lui experienta in Iupta
impotriva problemelor de prostata,
care Ii mlicinau viata ~i sanatatea:
"Aveam aproape 55 de ani cand viata
mea a devenit un adevarat cosmar, Cu.
fiecare an care trecea, ilia trezearn din ce
In ce mai mult tn rimpul noptii.Dc 6-7 ori
pe noapte. iar cateodata si de mai multe
ori. Nu mai reuseam sa-mi golesc vezica.
Evident, toate acestea imi influentau viata
de cuplu. Eva, sotia mea, nu mai suporta
sa fie trezita de care ori ma duceam la
toaleta. Am hotarat sa dormim In camere
separate. Si, foarte curiind. am ajuns sa IlU
mai avem nimic din ceca ce inseamna un
cuplu adevarat. Pot sa spun ca abia la 60
de ani 'am inteles cu adevarat ca trebuie
sa facceva.
Mil trezeam in. permanenta
ell tot acest dute-vino la toaleta, IlU mai
dormeam decat 3 sau 4 ore. Ma trezeam
dimineata din ce in ce mai obosit. lntrasem
intr-un cere internal, illli era greu sa ma
trezesc, iar ciind voiam sa dorm putin mai .
tarziu. cram mereu trezit de nevoia de a
merge la toaleta,
Am decis. asadar, ca trebuie sa mil duc
la doctpr. Elm-a sfatuit sa fac analize si sa
consult un urolog. Ceca ce am ~i facut in
saptarnana urrnatoare,
Acum mai bine de 18 luni, am mers la
un urolog cu analizele. In sala de asteptare
am facut cunostinta cu un pacient care
sulerise si el de prostata. Contrar a ceea ce imi povestise pacientul pe care
ceca ce credeam, acurn nu mai suferea.
AS verde -Anul XII, nr. 166, iunie 2018 .36
14}~"stiu cU,m s(/ vo spun, arca, am
Venise doar pentru un control de rutina,
Mi-a povestit ca in 20) 5, a descoperit
pe internet un cocktail de plante 100%
natural destinat combaterii problemelor
de prostate. Aceasta combinatie de plante
fusese testata clinic. Dupa 3 luni, nu se mai
trezea noaptea §i, dupa spusele lui, traia 0
a doua tinerete. Nu stiu din ce motiv I-am
intrebat care este numele acestui procedeu
miraculos: aceasta combinatie de plante
se numea ProstabiuDl~.
Operatia parea lnevitablla
A venit randul meu ~i urologul mi-a
examinat analizele. Era categoric, iar
operatia era inevitabila, Dimensiunea
prostatei mele era prea mare pentru ca
lucrurile sa se rezolve de la sine. Mi-a
explicat, de asernenea, ca in cazul meu,
regimul alirnenrar ~i practicarea sportului
nu ar fi schimbai mare lucru. Trebuia
facuta operatia mai inainte ca situatia sa
se agraveze,
Asa cum va imaginati, cram nelinistit
~i l-am agasat cu fel ~i fel de intrebari,
A reusit sa ma convinga ex plicandu-mi eli
aceasra operatic este una dintre cele mai
raspandite in lume ~i ca nu riscam nimic.
Am fixat, asadar, data operatiei pe 13 iunie
2016. Imi amintesc foarte .bine pentru ea
era in ajunul zilei mele de nastere.
Erau multe martur]!
Trebuie sa spun ca erarn ingrijorat ~i
putin deprimat. Dar, mi-am amintit de
II inralnisem la urolog. Am cautat pe
P,
'/, ..t
~e'P, utA(rJ.' ' la"I,,'o,
sotl~e ',)" ""
t' __
a/iituri de
internet produsul Prostabiam", Ceea ce
am descoperit era foarte interesant. Erau·
atiit de multe marturii, Incat mi-am zis "de
ee sa nu lncerc '1". Chiar daca ceea ce mi-a
spus urologul nu prea dadea sanse acestui
amestec de plante sa functioneze, In orice
caz, mi-arn spus ea~daca nu va functiona,
aveam oricum programata operatia, Am
comandat 0 cum de 2 luni pe care am
primit-o a doua zi. Asta a picat foarte
bine fiindca aveam impresia ca ma lupt cu
timpul si ea fiecare zi conteaza, Am luat
doua capsule in fiecare zi. ~i rezultatele
sunt clare. La sfarsitul celei de-a doua
saptamani nu ma mai trezeam decat 0 data
sau cel mult de doua ori pe noapte. Dupa
o luna, nu ma mai trezeam noaptea si,
mai ales. simteam ca iml golesc complet
vezica. .Traiam din nou. Dupa doua luni
de cum, dormeam din .nou in aceeasi
camera cu sotia mea: Era ca un nO~1
tnceput. Regasisem un Iibidou incredibil.
Soria mea mi-a spus: .Vlad, trebuie sa-ti
repeti analizele, poate .ca operatia nu este
obligatorie ...
Am mers cu noile analize
la urolog
~i chiar asta am facut: (intre limp
am mai comandat 0 cura de 3 luni de
Prostabium caci nu voiarn sa mil opresc
pentru nimic in lume).
Cu 15 zile inainte de operatic, la
sfarsitul lui mai 2016, am mers eu
noile analize sa ma vada urologul. M-a
intrebat de ee am revcnir la el. A trebuit
sa-i povestesc des pre experienta mea si
despre rezultatele pe care le-arn obtinut.
 PUBLICITATE
Am profitat de ocazie ~i i-am ararat cura
Prestabium". A zambit subtil si mi-a
.cerut analizele (facand In asa fel incat ~
nu se uite la eura Prostabium").

aproape 2 minute privind radiografiile

Daca
i-ati fi vazur fata! N-a mai zis oimie
50%
se confrunti cu oprohlemi
dintre.
barbatl
de prostati
~i ecografiile pe toate p;lrtile. intr-un dupa vanta de 50 de ani
final mi-a spus: .este incredibil. dar ....-...---~
prostata dumneavoastra are din oou
dimensiunea normala." Acest procent ajunge la 75% intre 60 ~i70 de ani f
"Si operatia?" l-am Intrebral.. Mi-a i
dat eea mai buna veste din I Problemele de prostata provin • Senzatia de imposibilitate de a :
mai este necesara! C~ deseori dintr-o hipertrofie benigna a goli vezica in totalitate
dumneavoastta ~i reveniti pesIe prostatei ~i se caracterizeaza printr-o • Mictiuni-dureroase
Daca cineva mi-ar fi flicut 0 .
ell aveam eel mai larg zimbet.
a
marire volumului prostatei. • Urme de sange in urina
de a pleca. a recunoscut ci • Uneori, 0 scadere a fortei
aceasta cura si ell nu o prostata marita comprirna uretra ejacularii
.
pacient care a folosit-o apasand pe vezica, ceea ce duce la. i
I
bune. Oar m-a asigurat ct. i numeroase tulburari: I ~i bineinteles, toate acestea
rneu, a fost eu adevarar ~ vizeaza barbafii trecuti de
rezultate. Am iesit din cabiael pt::rind. • Dorinta de a urina din ce in ce 50 de ani.
iar cand am ajuns acasa
mai des (initial noaptea, apoi ~i ziua)
eu sotia spunandu-mit~:
. stiut despre Prostablum" nrai ~ • Un jet urinar slab Vestea bund este cd cercetatorii all
Dar toate aeestea sunt • Dificultate in a declansa primul pus la punct 0. uimitoare combinatie
treeutului ~i am seris aceasd s:risoare jet urinar de 5 plante testate clinic ~i recunoscute .
pentru tori cei care sufed • Intermitenta jetului pentru efectul pozitiv pe care il au I
Nu faceti ea mine, nu vajul • "PicatUri intirziate" asupra prostatei.
Dad'! simtiti ~ieea mai mici ~
urinara, incercati cura
inainte de a fi prea tarziu,

...•..•.•.•..•......

Saw l'atmeltlJ : EpiiobiulII ; Pygellm: Urtica Dioica : Curcuma :

Folosit inca Maria Treben Scoarra de 'prun Frunzelede Recunoscu-
de pevremea define~te Epilo· african trateaza urzica conlin to pentru
mayqilor pentru bium, in cattea inca din vremuri sterolii core proprietCifile
imbunifta{irea, so "Sanatate stravechi tulbura· reduc aqiunea amitrflomo-
vietii sexuale din farmacia rile vezieii unnore dehidrotesto- toare. Infla-
a bOrbatilor ~i Damnului~ ca fiind un decon- steronotu; ce mafia repetatii
pentru aestereo fiind ptanto me- gestionant care couzeaza afeqi· este un factor
ferriJitlitii. StudiiJe dlcinala ideala reduce volumul uni ale prostatei. important in
orata cii extroctul in combotereo utinor reziduol Frunzo de urzica multe maladii
din fruaele de tulburarilar de aviind un efea confine mine- aontce ~iin .
palmier este prostata. Ajuta la benefk: asupra role, vitamine, cele legate de
folosit cu succes meruinereo unei prostatei. ocetncouna ~j prostota.
in tratarea pros- functli urlnare histamino.
tatei. normale.

GAfWfJlEl
satisficut sau
---;---Cum-va-pUtelrprQcura PROSTABfUM~_1
Avetiii. dispozitie 3 •••• pemu ./ 021 208 70 75 CURAPROSTASIUM;'-oEls-ziLE---r I
constata care sunt ruubtete ani ~?J.~j
./ www.tratament-prostata.com _ ~~~..:'~~caps_U!~~ i

c-~~~!a:-~~::'~~~~M~-o~~~u~
II
PROST~1;; .•• debit winar
(WI
normal. nop~ neintr~ reg3sirea ~'u trebuie sa trirnitetinlci un ban acum, veti
libidouJuij. oaca rezultatele acestei
cure nu vii nUtImesc. returnaP
plati la prirnirea "rei ~I!l --______
- - - - -.- - - - - -- .- - - - - - - - - --
-"-_ .• - -- - - -.- - - - --~_\
- -- - - -' I
!

(+ 19,90 lei taxa ~e livrare).

Acest pret exceptional va
:J',
•••
CURAPROSTABIUM"DE3LUNI J I
f1acoanele incepute sau chiaf goaIe (2n.coane+l gratuil) 189 LEI .:wn:£l i I
~inoi vii YOm rambursa integral.
prin mandat ~
dumneavoastra.
pe numeIe
este oferit doar eu ocazia
lansarii PROSTABIUM0
in Romania.
r=,.
a!J
•

I
-~~-;~-;~~~~~-~~~-~~~~-~~~~~-----:~--
(4flacoane+2gratuit.)
..I
269 LEI ~ J

:;c [)i:~'(; O'ece ~.kJ.. ~ t{': 4 '"'"" ~ _1..s. ~ •.• t, ..j(;;)! l"'~)GO':I.:;')? cs: :~::,~::,·i.-:l
'·.1('('~ f',r-i~·PL~(Y W(.id R()f"';. CI'1 ;:.1. / :1/ :.1. ,.. ;:..~.v
-- - )

AS verde -:-Anul Xv, nr. 166,iunie 2018 .37

ANTOLOGIE

Antologia
Leacurilor
de Sana tate
~L EB 1-
fericita, mi s-a oferit du-mi sistemul imunitar, ~i di ar
Bacteriofag, un medica- exista ovule naturale cu antibiotic
ment (fiole) produs de natural, care ar putea distruge mi-
Institutul "Cantacuzino" crobii care produc infectiile ~ican-
din Bucuresti. Am peste zece ani de didozele ce intretin infectia urinara.
INFEC~IE UBDTAB.A cand am scapat definitiv de infec- Remediul l-am gasit dupa ce am
BECIDIVANT.A p.e. II recomand cu multa caIcIura citit un raspuns dat in revista de 0
• Un ceai recomandat in infec- tuturor celor ce au nevoie de el. Se doamna din Alba, care scria de
tiile rinichiului este urmatorul g~te la toate farmaciile din ma- doamna dr. Elena Spdnu, de la ca-
(reteta apartine preotului elvetian rile orase. Va doresc sanatate. binetul "Lacrima Naturii" (tel.
Kunzle): amestecati in Parti egale ILEANATATUCU -Tim~ 0744/87.01.94). Dupa prima luna
splintqd, driigaicii, urzicd albii ~i • Exista in tara noastra un ade- de tratament, am inceput sa ma
galbenii. Faceti o infuzie dintr-o varat miracol de sanatate: cura de simt bine, ~i de atunci sunt 5 ani ~i
lingurita de amestec, opanta cu un ape minerale din statiunea Olii- infectia nu a recidivat niciodata.
sfert de litru de apa. Se beau patru nesti, tn ce ma priveste, eu am sea- Tratamentul l-am tinut 3 luni, cu
cesti pe zi, tnghititura de tnghiti- pat total de 0 infectie urinara, dupa ovule + tampoane cu tratament ~i
tura, tn fiecare din ele adaugap ~i 0 0 cum de trei ani. Va doresc multa antibiotic natural, capsule din ciu-
lingurita de bitter suedez. Extern, sanatate. perca Agaricus pentru imunitate ;.
faceti biii de sezut cu coada-calu- ELISABETA COZMA - I~i un antioxidant, Samburex, Betu-
lui. 100 g de planta proaspata sau • De la varsta de tabs, pentru 0 bun a
uscata se lasa peste noapte in apa 13 ani sufar de aceste functie renala, si
J:'~~$..-"'~o.1..
~f 'f "
~.
1"'" , ,
rece. A doua zi dimineata se tnfier- infectii ~i sunt rezis- Candimis, pentru
banta ~i se pune peste apa dintr-un tenta la orice anti- ~ ''"'! _.", candida. Acesta a fost
lighean. Baia dureaza 20 de minu- biotic. Sunt din Buco- L..cc'." ~ tratamentul care mi
te. Cat pl~tele sunt inca fi~rbinp, v~~a-Radaup ~i s,?nt 0 rc.,11<' i. s-~ r~coma~dat, ~i i!
se scot din apa, se baga intr-un cititoare fidela a .. !i: VOltme mmte toata
tifon ~i se pun sub forma de cata- acestei reviste, ~idaca //,~ viata. Va recomand
plasma pe zona rinichilor. Se lasa eu am gasit remediul •.. sa stati de yorba cu
acolo vreme de 4 ore, ~ezandu-se prin intermediul dvs., doamna doctor, ~i cu
deasupra un fular gros. tot a~a vreau sa-l dau A . "siguranta 0 sa-mi
DANA A • - I•~I mal" departe. M"re, din rmc... mu ItumItI," " asa cum
• Am suferit de infectie urinara cauza infectiilor repetate, a Inceput multumesc eu acum acestei.redac-
vreme de peste 15 ani. In urma tra- sa-mi creasca ~i creatinina. Am tii.
tamentelor indelungate cu antibio- avut internari in repetate randuri , LIGIA MELESCANU , -
tice, infectia nu a cedat decat pen- dar nimeni nu mi-a spus ca ~ putea ,
Radauti-Bucovina:
tru putin timp. Printr-o conjunctura scapa de aceasta infectie Intarin-
AS verde - AiJul Xv, nr. 166, iunie 2018 • 38
 ANTOLOGIE
• Eu am avut rezultate specta- INSOlVlNIE nie di aceasta boala se poate vin-
culoase in aceasti problema, cu trei • Am suferit de insomnie cu deca miraculos, cu urmatoarea re-
produse naturiste de la "Plant Ex- ceva vreme in urma, insa, din feri- teta: se iau parp egale din urmatoa-
trakt" Cluj, recomandate de me- eire, am scapat de aceasta mare rele plante - musetel, coada-sori-
dicul meu de familie: extract din problema dupa ce am luat trei luni celului, sundtoare, 'busuioc §i se
mlddite de iarbd-neagrd, extract de zile capsule moi din sue de ovi'iz amesteca omogen. Se face 0 infu-
din mlddile de merisor ~i extract verde, Deep Green-Puterea Na- zie cu un pumn de plante la un litru
din mliJdite de afin, Fiecare produs turii. Din cauza episoadelor de in- de apa. Se beau, 3-4 cani pe zi. Dar
are un cipiceJ gradat, cu care putep somnie, ajunsesem sa slabesc foar- foarte importanta este, de aseme-
masura 2 ml doza te mult, deoarece imi pier- nea, 0 marturisire la preot §i par-
pe care tret:1U.ie dusem pofta de mancare, Nu ticiparea la sffuttul maslu. Multa
luati 0 reuseam sa dorm aproape sanatate de la Dumnezeu!
din fieeare a-UUU3 deloc,nu rn.incam, eram din PROCOPIUC VARSANUFIE-
in felul ce in ce mai nerves §i ma Ministirea Sihistria-Rariu,
diJDineaCa, purtam foarte urit cu familiar Campulung Moldovenesc
30 de milllIIIe ~i.prietenii. Am luat trata- • in 1989, in unna unui ~oc
inte de . mente alopate care au dat emotional §i a unei hepatite, am
se ia ilartJa-DellgI'i, randament, insa nu pentru avut vreme de mai multe siipta,mani
la prinz I...- ~ __ ---J mult limp, deoarece ma insomnii putemice. Vazand ca
de mi_1Ie 1Il&i:1lte .-------:;;----, obisnuisem cu ele ~i corpul tranchilizantele nu mai au niciun
de meu cerea 0 dou din ce in efect, am renuntat definitiv Ia ele.
ce mai mare. Mi-a fost tea- Mama mea rn-a ajutat foarte mult.
ma sa nu devin dependent, in primul rand, am tacut 0 baie
asa ca am incercat varianta completa de scuturatura de fan.
naturista. Capsulele din sue Cine nu gaseste, sa faca baie cu
de ovdz verde Deep Green- frunze de nuc, pelin, coada-calului,
Puterea Naturii au avut galbenele, coada-soricelului sau
efect, iar dupi trei luni de cimbrisor. Toate plantele aromate
m_~c:a '- ---' tratament, mi-am revenit sunt bune. Dupa acea baie, am dor-
iIraI:m:Qj:nt.
Puteti complet, tara dependenJi sau alte mit prima data 5 ore, dupa sapta-
aceasta efecte nedorite. mani de insomnii. Pe cale internd:
CDrKlliedin plante. Mai multe detalii despre capsu- se beau ceaiuri de talpa-gastii, ha-
vA fie de lele moi din sue de ovii; verde - mei, valeriana (la alegere), ceai de
Deep Green Puterea 'aturii gasip tei. Un alt leac, care nu mi-a lipsit
• - Bucurefti pe site-urile www.ovazverde.ro§idinI991incoace.estepolenuI.Se
• Din in 1996, www.puterea-naturii.ro sau la r--------..--------------,
taceam iI' •• :tie •• .-I aproape la numarul de tel. 0236170.8920.
doua luni. analize - Sa aveti leac!
urocultura, ibiotice, nu NICU CORNICI - Birlad
prea Ie un chin. • In cazul insomniei cro-
Citind intr-o aspirina este nice, tntr-un pahar cu apa fiarta
buna pentru •cum boala se amesteca 0 linguri¢ de miere
ma chinuia . pe •am luat cite # sucul de la un ciJtel de usturoi.
o aspirioi pe zi' prin minune, Se bea acest amestec citeva zile,
am scapat . de . . urinara. Au pentru a reveni la programul
trecut de 3 ani ~i boala obisnuit de somn. Ca sa scapati
nu a recidi de mirosul de usturoi, mestecati
~i pentruci patrunjel, mar sau coaja de la-
dau un sfat maie.
umezeste ~i se pune ANA CO~A - Sibiu
sare. Se mai DDlICZI~ din cand in • Ma numesc Procopiuc
cand tara si P imediat Varsanufie, sunt vietuitor al sfin-
dispare usturimea se fac nici tei Manastiri 'Sihastria - Rarau,
ba§ici. jud. Suceava ~i doresc sa infor-
M.DINc.A- ,jud.Olt mez pe top suferinzii de insom- '-----"-'---~ ...•...
----'--------.-'
-, AS verde - Anul Xv, nr. 166, iunie 2018. 39
,
ANTOLOGIE
fac cure prelungite, de pana la doua • Veritabil ritual seara, la cul- Re!eta 3: 20 g flori de musetel,
luni, luandu-se cam 3-6 linguri pe care, ceaiul de plante care "prega- 20 g flori de roinitd, 20 g flori de
zi. Se poate lua oricat, Nu face rau, teste" somnul nu este 0 amageala. tei, 20 g frunze de miighiran. Pu-
doar pofta de mancare. . C~ conditia, fireste, &,anu beti prea neti 0 lingurita de .amestec de plan-
Dar niciuna dintre metodele de mult. 0 ceasca e suficienta pentru te intr-o ceasca de apa clocotita, la-
mai sus nu va da rezultate daca nu a nu fi obligati sa va sculati noap- sati sa se infuzeze 5-7 minute ~i
,. . ~
inlaturati cauza (de obicei emotio- tea. Retetele pe care vi Ie propun apoi strecurati. . !
nala) care a generat insomniile. mie nu-mi lipsesc din casa ~i som- Se bea 0 ceasca de ceai, mainte
Faceti pace cu ceilalti ~i cu dvs.fn- nul adevenit prietenul meu. de culcare.
~iva. V-a~ mai putea recomanda sa Re!eta 1: 35 g tei (fIori fi brae- MARIETANAN -Arad
cititi Paraclisul Maicii Domnului, tee), 35 g portocal (fIori si frunze),
pe care-l gasiti in orice 30 g flori de musetel, INSUFICIENTA
-, .
carte de rugaciuni, larba-mare I ~~, Puneti 1 lingurita de OV.AB.IANA
EUGENIA-Bacau .•• ·),i£'V;_ amestec in 125 m1 de SECUNDAB.i.
• vs propun cea ""':"'"'- '4~.... ~':;
apa clocotita (ceaiu-
• Intreruperea ciclului poate
mai simpla reteta~ de rile nu trebuie sa aiba
avea mai multe cauze: un soc psi-
vindecare definitiva a prea multa apa sea-
hie, 0 intrerupere de sarcina, un
insomniilor ~i a dureri- ral), Lasati1sa se infu-
erect secundar al unui medieame~t
lor de cap nocturne, a- zeze (cu capac) 7-8
etc. Tratamentul pe care l-am urmat
plicata de mine, de rude minute ~i strecurati.
eu a fost: 5fiole progesteron injec-
~i de prieteni cu aceeasi Pentru un ceai
tabil, 3fiole Sintofolin injectabil ~i,
problema: seara, la cul- mai aromat: adaugati
concomitent, vitamina E, tnainte
care, insomniacii sa se 112 lingurita de miere
cu 5 zile de fiecare instalare a ci-
intinda pe pat, cu capul de tei, care linisteste,
clului, timp de aproape un an. Dar-
la picioare, adica in par- Se bea seara 0 ca-
in cazul unei afectiuni hepatice,
tea opusa fata de cum na, inainte de culcare.
cum am avut eu, a trebuit mai inrni
au dorrnit paoa acum, Re!eta 2: 2 lingu-
sa-si revina ficatul, cu regim ~i tra-
obligand astfel corpul rife de ceai de rooi-
tament, timp de circa 2 ani, dupa
sa fie strabatut de fluxul bos, 1 piciiturii ulei
care am avut voie sa fac tratament
gravitational in sens eseruial de vanilie, 1
hormonal.
opus. Dupa cum se stie, linguritd miere. Fa-
Va recomand sa mergeti la me-
liniile de fOl1a mag- ?' ceti 0 infuzie de rooi-
dicul de familie pentru a depista
netice strabat si dinjeaza lichidul bos (numit ~i ceai rosu, nu contine
cauza acestei reactii a corpului ~i sa
existent in organism in sens invers, teina) in 200 ml de apa (durata: 6
faceti niste analize, privind functia
rara nici un-efect secundar dauna- minute). Intre timp turnati picatura
ficatului (gamaglobulina, transami-
tor. Paoa vA obisnuiti, puteti proce- de ulei esential de vanilie intr-o
naze, timol etc.) ~i dupa aceea sa
da ~i altfel: prima parte a somnului Iingurita de miere. Asteptati 2 mi-
urmati tratamentul hormonal: Pro:
sa se desfasoare la un capat al pa- nute sa se dizolve complet in miere
gesteronul nu cred ca se mai fa-
tului-iar partea a doua -la celalalt ~i amestecati-o cu ceaiul.
brica, dar puteti folosi Progestogest
capat (se Imparte duratasomnului Se bea 0 cana inainte de culcare.
(care are modul de folosire
in doua). Proeedeul este cat se I g
in cutie), iar in loe de Sinto-
poate de simplu, iar rezultate-
folin, puteti lua granule de
le uluitoare. Se va evita dor-
polen apicol (un borcanel)
mitul cu capul spre apus, pen-
pe care 11 gasiti la Plafar, iar
tru a, lasa fluxul magnetic al
Vitamina E exista in far-
pamantului sa-~i fad datoria.
macii, sub forma de capsule
ing. GR. COSTACHE -
(circa 4 pe zi). De aserne-
judo Prahova
nea, va recomand sa utili-
• Se consuma seara, cu 15
zati la micul dejun cate 0
minute inainte de culcare, un
legatura de patrunjel ~i de
pahar cu zeama de muraturi
marar ~i, de asemenea, pu-
(castraveti), indulcita cu 0
teti face salate cu telina, Va
lingura de mierede albine. '
urez multa sanatate!
NICOLAE PETRE - Ploiesti
, I ..:f.S\:M-', "'.';" -~ ANCUTA- Pite~ti
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 .40
 r '.

ANTOLOGIE.
mSUPICIlIlVT.i. conserve, condimente ~i mu-
BBN.ALA. raturi, alcool, cafea, spanac,
ciuperci, mezeluri etc.), pe care
• Fierturd de fulgi de ovdz, va sfatuiesc sa Ie tnlocuiti cu
intr-un litru de apa se fierb 5 linguri branza proaspata de vaci, iaurt,
de fulgi de ovaz. Se Iasa preparatul cereale integrale, legume pre-
sa se r3ceaSC3, se strecoara ~ se bea gatite in aburi, fructe .• Ca ad-
de-alungul zilei. juvant, eelebrul ceai al pas.":
• "alust" de
In,
1'.-.,--*. de porum- rului elvetian Kunzle: sp lin u\-"•..•
J' •••..
~
bar, Stillceai de fructe p fiori .de + dragaica + urzica alba ~i UT-
porumbar. Se pun l~ infuzat .0 lin~ zica vie, amestecate in Plirti
gum de frocte zdrobl~ - ~ egale. Se prepari 0 infuzie cu 0
de flori de porumbar 1DIr~ cana de lingurita de amestec, oparita cu
apa clocob.·ti Do pa 1 v te se'
. 0 cana de api. Se beau
4 earn
~ .
strecoara, Se beau 2-3 pe zr., pe zi.> Ceaiurile de mustiifi de
Sau fierbeti 4 linguri de ~~ porumb (nu treb~~ sa de~~ti
porumbar zdrobite, in . Du- 1 1pe zi), de ~':'~depap~-
litru de api, timp de 3 - . die (se fierbe 0 lingura ra-
pa ce compozitia s-a ~~- dacina rasa in 225 ml de apa,
rap §i beti leacul de-a zilei. vreme de 2 minute, se Iasa sa L-....~n-um-e-~t-eElena Spdnu, Este un
• Mli.nca{i fnfieCDTr se infuzeze; se bea de 3 ori pe zi) specialist adevarat, care cu mult
negre sau rosii, sunt de ajutor .• Benefic e ~i sueul calm ~i detenninare i~i face munca
forma de sue, ti) de teci de fasole verde, bagate in incredibil. .
mixer (0 jumatate de pahar, dimi- Va doresc tuturor sanatate! Fo-
neata, pe stomacul gol) .• Baile de losesc prilejul sa multumesc intre-
sezut ~i compresele cu c~-ealu~ gului co1ectiv din aceasta redacti~
lui, asezate pe rona. ~lna~a,v fac ~~ pentru tot ce face pentru a.putea sa
Prima ••• ~
ele minuni. Co putma vomta, Yeti ne fie de ajutor. Cu drag ~l respect,
bui si 0 ia boIaalrj] oe
afectiuni bq••• ::e PAri" ~ sa va vinde- LENUfA SPLITARU - Oradea
.cap.
nale~ (~~~ ANTONIA
toxicarea IltTBBTBIGO
.In urma cu d
de re:z'idllari • Intertrigo este 0 afectiune a
ani, creatinina mea
homurile In!MI.e o~~ pielii provocata de streptococi. Ce-
a inceput sa creas-
pentru ca ca.. La recomanda-
deaza relativ usor 1a tratamentul cu
~i sa ardi "llIIIlI. ulei de catina (se ung locurile bol-
rea medicului am
nismul tie_ie nave de mai multe ori pe zi), badi-
pnut un regim ali-
desfunde jonari cu bitter suedez ~i aplicatii
mentar, dar in za-
locale de alifie de galbenele.
dar, creatinina tot
1.- crestea, Scria cine- FELICIA - Ploi~ti

va in revista ca a izbutit sa-~i co- IB.ADIEBE

oace de dez-
--0111.11-2 sdptamani
(JI •••• ell: zarzavaturi ~i
icinale), dez-
Osaa ••'O. cu eereale
area la 0 ali-
etariand (tempo-
din cruditati,
proaspete ~i uscate.,
imaliat urmatoare, dad
pe deplin vin-
-- - regim din cart? sa fie
linliD*coqlk:t camea ~i alimen-
. conservate,
boare creatinina cu un tratament
naturist ~i un regim alimentar pe
care 11primise de 1a un cabinet din
Bucuresti. Avand Incredere in
"Formula AS", am apelat la acest
cabinet ~i, intr-adevar, ~entul
a dat rezultat ~i 1a mine, unmtor de
bine. De 1a 0 creatinina de 4,5 mg,
,5
care tot crestea, a dat tnapoi la 3
din prima luna, iar acum sunt foarte
bine, am creatinina 1,5 mg. Doam-
na terapeut ~i nutritionist care ~-a
tratat are tel. 0766/48.82.02, ~l se
ASverde-AnuIXV, nr: 166, iunie2018 .41
• Pe cale naturism, fenomenul
de iradiere se combate cu ajutorul
plantei Aloe Vera. F~nzele p~oas=
pete de aloe se baga In centnfug~
si se transforma in sue. Se consuma
~ilnic sucul a 4-5 em de frunza, sau
4-5 em de frunza se mesteca ~i se
inghite.
Nu se foloseste plantd, mai tli-
nara de 3 ani! Pe durata tratamen-
tului, nu se vor consuma lapte ~i
v
oua. ANA': loc. Corabia
 ·Llm,EllA'",:.';L
• Fetita mea a avut lam- ~i eficienta produselor stupului
blia, Am incercat toat~.PJata- .apartinand prof. Vasile Andritoiu
mentele existente, oar fara re- din Targu-Jiu, apiterapeut, maste-
zultat. In plus, toate medica- rand in stiinte medicale, care lu-
mente le prescrise sunt toxice creaza c~ fiui s~u, doctor in stiinte
si mai periculoase pentru ficat medicale care a fost premiat recent
dedit :-;.1'.larnblia. tnsasi.
,
Reme- cu "Globul de aur" pentru trata-
diul l-am gasit in homeopatie. mentele naturale cll produsele stu-
Va recomand ~a gasi{i un pului, atat in ~ara, cat ~i peste ho-
medic horneopat. Eu i-am dat tare, in special in Germania.
fetitei mele granule homeo- Prof. Vasile Andritoiu poate fi
'\:"'Il" ... patice si, de 8 luni, analizele contactat la tel. 0253121.21.04,
~@~ . "'{.tll ei~ sunt bune. Succes ~i sa- 0745152.96.46.
••. natate! Multa sanatate, rabdare, incre-
LAlVIBLIAZA_ NICOLETA - Constanta dere, vointa si credinta, iar rezulta-
BECIDIVANTA tele se yo; v~dea cat de curand,
• Un tratament eficient pentru LEUCElVII IONEL DUMITRA~CU -
aceasta boala este tubajul duo- LIlVIFOIDA cBomci. Buzan
denal, la recomandarea medicului. • ~n bolile autoimune ale san-
Se introduce prin furtunelul folosit gelui administrarea produselor api- LEUCEMIE _
la tubaj medicamentul Mepacrin cole este net superioara corti cote- lVIIELOBLASTICA
(solutie), intr-o proportie pe care 0
bil . di 1 M" . ~
... dn . t.~ .. d antiinfla-
rapier Sl a rrurus ram e
ACUTA
sta 1 esteme 'ICU. at exista un ' . .' . .
. ' 1 dici 1matoare nesteroidiene. Este dove- • Pentru tratarea acesteiboli,
tratament a me tcrnei popu are, pe . .. .. f 1 ~ 1 '.
care, ~l ti ..
1 s lU Sl eu, Sl anume: pen ru
t
dlt stiintific
' '. aptu
~ ~ ca toate e emen-..' propun urmatoarele plante • care se
" '. '...' rt~
a d u It11 Sl copm care supo a, seara tele
. ~ care intra m. structura
. biochi-
. gasesc in flora noastra:
se m~n~nc'a mujdei deusturoi apoi rmca a corpului uman, mclUSIV a • Tapasnicul (Galeopsis lada-
se bea un pahar cu bere. Se p~re ca sangelui.' su~t preze?te in pro.du- ~um!..
~ste 0 pla?t~ anu~la, bogata
aceasta combinatie Ii deranjeaza pe sele a~lcol~. proteme, glucide, m sIhcl~, potasiu, ~~1clU'. f~s~or,
paraziti. A doua zi, trebuie neaparat toate vitaminele cunoscute, toat~ magne~lU. Compozitia chimica a
.sa aveti scaun. Se repeta saptama- mineralele importante, hormoni, Tapasnicului se apropie foarte mult
'nal, pftna dispar simptomele bolii. enzime, neurotransmitatori, sub- de cea a sangelui uman, ceea ce
DOINA CRISTESCU - Ploiesti stante antibiotice, an- . v explica rezultatele deose-
~ de lambhazacu
.Eu am scapat . ~'t' icancengene. , b ac t e- Albastrea
. biite ~ in vm. d ecarea leuce
euce-
un tratament naturist. Se ia 0 ceapa riostatice, antivirale,"'Jt. miei. In scop terapeutic se
potrivita, se taie marunt, se pune antifungice etc. Albi- va utiliza un decoct din 30
Intr-un borcan cu capac. Peste cea- na aduna din plante g planta la Iitrul de al'a,
pa se toama apa cat s-o acopere. Se nurnai lucruri folo- care se bea in "decursul
lasa la macerat 12 ore (peste zi se sitoare, spre exemplu: unei zile. Se recomanda
agita), in bucatarie. Li se da co- mierea contine 22 din ca planta sa fie utilizata
.piilor sa bea 0 lingurita de zeama, 24 de elemente care cat mal curand de la re-
la distanta de 12 ore, trei zile la compun sangele, iar coltare (infloreste in lu-
rand, la aceeasi ora ca in prima zi. irnpreuna cu laptiso- nile iUlie-august).
Tratamentul se repeta la 7 zile de rul de matca, pastura • Saschiul (Vinca mi-
cand s-a bii~t ult~ma .l.ing~ri~a~i.tot ~i polenul, are 0 actiune importanta nor). Se foloses~ mai cu seama
a~a.' eel pu~mtrel s~m a cate 3 zile, de refacere a' sangelui. Mai mult, frunzele, sau intreaga planta, cu
la interval de 7 zile. Rez?lt~tel~ . produsele apicole contin inestima- radacina, recoltata inainte sau in
s~nt sp~c~aculo~se. Nu ~rebm: sa bile substante antivirale ~i antitu- timpul infloririi (aprilie-mai).
va spe~ap ~~ mirosul p~t~1mzat<:>r morale, toate mineralele ~i toate vi- VIORICA POPOVICI _
al cepei ~1mCI de faptul ca in a treia taminele recomandate medical etc.
zi lichidul devine mai vascos.
IRINA B. - Oradea
Am redat cate~a'din recomandarile
"
~'4t-. , Bucuresti

AS verde =-Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 * 42 Desena de'MARIA ROSZKOWSKA, 123RF
 r~

~·L-ampus pe picior .,si am stat douii

., cii nu mil mai
ore, cand am simtit
doar.
Sunt foarte multumita de efecte. Trei luni m-am
chinuit cu un picior, niciun medic nu mi-a dat de cap,
iar Torserul m-a ajutat pe loc. m-a pus pe picioare!
Nu glumesc cand spun ci dansez, calaresc, merg
foarte bine, tara teama; ce mai - sunt plina de energie
~i vindecata, Acum sunt in ~langalia, vin aici in fie-
care an pentru caIarie. incalec cu usurinta, ma dau jos
de pe ~ tara ajutor, alerg. fac sport, due 0 viata
n~)I1n~ datorita Torserolui. care e~te p~in de energie "Cum il aolic pe durere simt cum
vmdecatoare. Am crezut co adevarat m Torser, nu '.Y' .,
neaparat in cei care fae reclama, pentru ca stiam de el 0 amelioreazii"
de 8-9 ani, de la televizm - a fost prezentat de Oreste Sunt multumita, pentru ca Torserul isi face treaba
~i generalul Emil StriDm in emisiunea cu misterele mai bine decat celelalte aparate §i este foarte comod
universului. Cert e ci eo sunt bine numai datorita de folosit. Cand l-am primit, l-am utilizat dupa in-
acestui aparat minuee. Am primit Torserul pe 14 structiuni cateva zile, apoi l-am pus in buzunar §i nu
ianuarie,Ia ora 11:30,1-am pus pe piciorul afectal ~i l-am mai dat jos decat cand mergeam Ia baie. Asta
am stat cu el paua la on 1330, cand am simtit ell ou acum doi ani, cand am Iuat primul Torser §i l-am pur-
ma mai doare. Din aeel moment am mers prin casa tat un an §i ceva, dupa care l-am pierdut. Am coman-
foarte bine, tara sprijm, apoi am inceput sa-l tin 10 dat imediat altuI, pentru ca nu puteam sa stau fara eI,
buzunar. Nu las aparaIDl nici cand sunt a~a de mult ma obisnuisem. Acum 11 tin

nu-l pierd, ca nu stiu ce m-~ face fara.i'~

el. Adev8ml este ca Torscrol m-a readus
Ia viata ~i a racut miaani. mi-a redat _. j
f
Ia bili! cand caI.a.resc illas in camera, sa ~

r'"1:i
cu mare grija, prins cu un ac de siguranta.
tn ultima vreme l-am pus pe coloana,
pentru ca ma mai doare uneori, iar cand 11
aplic pe Iocul dureros aproape imediat ii
slabeste persistenta. n mai pun §i Ia pi-
libertatea de miscare, mi-a dat bucuria
de a putea cin:ula p dea fi bine. Stiam ~
de Torser de lIlIlha vreme. dar nu aveam
'

<
r,~
a~a mare iocredereca acum. Mi-am zis +-
eu in gand ca, dac:i zeci de mii de oa-
meru au •..~_
• 1'rI~
acest disnozi .
POZll1V,eu INAINTE
de ce sa ou-i testez pmerile? Acum parca imi pare rau
di nu l-am cumpirat mai demult... Cum spunea!?,
n-am avut mare iDcre:dere 10 Oreste Ia inceput, dar io
Torser da, iar acum su:nt multumita, doar m-a facut
bine fiiri medicamente. Credeam ca Oreste face
reclame ca actorii. dar mi-am schimbat parerea ~i
acum it urmiresc an de care ori apare Ia TV. Nu prea
ma intereseaz:i poIitica., dar ma bucur ca din tot ce a
prezeotat el am ales eel mai bun Iucru. Pentru mine,
ziua in care m-am decis sa comand Torserul a fost
norocoasa, Ma durea piciorul tare rau, iar acum zburd
cioare seara, pentru ca ma dor destul de
tare, §i ma ajuta de fiecare data. Am avut
un acc~dent in copilarie, cu fractura de
.~ . coloana ~i ma Iupt prin orice mijloace ca
C1.; ORSER ~.
sa-rm fire b·me §l. sa~ nu ma~.mal supere. A m
citit 10 ziare despre Torser ~i m-am bucurat di am
putut sa-l procur. Pe Ianga faptul ca este u~or de
folosit, fata de alte aparate este foarte putemic ~i are
ceva aparte, care te face sa te simp bine ~i te scapa de
dureri. Cel pe care l-am Iuat in vara (noul model) par-
ca este mai putemic decat pe eel care l-am pierdut.
Cum 11aplic pe durere, simt cum 0 amelioreaza, dupa
care lmi trece, nu mai am absolut nimic. Pentru noi,
cei trecuti de tinerete, care ne-am cam pierdutimuni-
tatea, aparatul face toti banii. Recomand Torserul atat
tinerilor, cat ~i celor trecuti de prima tinerete. Macar

=
prio casa, merg oriunde tara teama, sunt bine ~i pentru protectie ~i energie, tot e de mare ajutor!
multumita. Fe mine Torserul m-a facut bioe. Cine C.oNSTANTA G. - Timi~oara, tel. 0356.807.561
v~easaCe~~~T~tigaltlnud,::reunp:erml·u:cis~- 2 2 2 2 LE5. '55 1
natate. I\A SWIlI1P. rorseru e a energie, e imum-
zeaza organismnl, le cia Iiniste, tntr-un cuvant, daca
vreti sa fip sin3t~ apelati Ia Torser. Am Iuat Torserul
pentru ci am crezut 10 el, iar acum ma simt extra-
ordinar!
J.A1I."'ETAOPRI~AN - Calir~i,
. tel. 0722 712 630

AS verde -:-Anul Xv, nr. 166, iunie 2018 .43

PUBLICITATE
Cercetatorii japonezi explica de-ce noullor tratament.pentru
slibit a permis deja unui numar de 854.000 japonezi sa slabeasca
wa a se mai ingra~a.
Descoperiti cum aceste minunate
inele magnetice pentru slabit va vor
face sa pierdeti in greutate, zi dupa
zi, lara regim ~imra efort.
iM;(Ik;-~~;;diti;~;i~T~·p~;-;-~rlt'--'
lata ce face acest medic japonez
:milenara in serviciul slabirii
:Uimitoarea intalaire a celor 2 ~tiinte cand 0 femele nu reuseste
!milenare, bine cunoscute in Japonia:
- presopunc- sa slibeasca.
;: •• ~ tura DoctOl'Ul Nagatoshi. care a participat fa in-
", tl '.,.. \",- ~agnetote- venpa acestui nou tratament pentru slabit, ne
Y" ~~.. .,," • rapla. Nu s-a
rlispunde: aceste inele magnetice sunt rezulta-
~ ,.. ~'.~ _ ,. g~ndit nimeni
.u.n../: t~. U"~I $I asocieze tul a numeroase cercetari, ce combina medicina
traditionala chinezeasca
~ ~. ( aceste 2 ~ti-
. b~ \)~) inte, studiate in materie de acupunctu- .,m ovut ;;ansa ca 0 prietena, re-
i\ l~~~j ,. ) If de ,mil~nii in ra ~i incredibila eficientii lnamte: 80 kgJvenitii
din Japonia, sa Imi aduca 4
, ~) I \... Japoma. S-a a magnetoterapiei asupra i4 "' e • perechi de inele, Am fost. a$adar,
".J .::::.,; rezolvat. in slabirii. S-a constatat ci,
printre primi; care care au incercat MognetMedic in
i sfar~it. spre prin plasarea a 2 magneti
Europa, Vii pot spune cii rezu!tatele mi-au depo?it
! marea bucurie a japonezilor supra- intr-un punet precis al
:ponderali. Flirli indoial~. acest nou o$teptdrile, Am pierdut 1.8 kilograme in 2 luni, cu
degetelor de la picioare,
i tratament va cuceri Europa si Statele se provoaca un camp
cele 4 perechi de inele, Acum eel MosnetMedic esre
! Unite. acolo unde succesul Magnet- Dr. NAGATOSHI magnetic de 1100 gauss. dispollibil in Romania, flU mai existc'J scuze pentru a
! Medic este spectaculos ..
..- ..-~-'.-~~-,-,-' Perfectionand cercetlirile si testele noastre c1i- nu ,1 ineerea, '
nice. am realizat ca efidenta era imbuniitlitrta Cele 17 avantaje ale tratamentului
De ce slibltul devine un joc plasand a<:e$ti magnef intr-un punet precis.
decopii cu MagnetMedic? punctul de plecare a mai multor meridiane de _______
,_,_,_
Ma~~!~_~~i£ _
Em!sImpIu" se po.te muma in 3..." : sub degetul mare de fa picior. ,/ Pentru barbati ~ifemei picioarelor}
Usand la 0 parte detaliile stiintifice, acest ,/ Se adapteazll tuturor ,/ Regenereaza pielea (ridu-
~ezati lnelele cu magnetii in jos, niel tipurilorde degete ,rilese estompeazll)
nou tratament pentru slabit revolutioneaza
nu I~yeti s1mtJ in pantofl .: ,/ SWlirerapicta ,/ Foarte ieftin
tot ceea ce se ~a despre slabit. In consednta,
ne-am brevetat descoperirea. Secretul puterii ,/ ~ durere ,/ 1 pereche = 15zilede
de sJabire a acestor inele se afla in punctele ,/ Rim efecte secundilre , tratament
de presopuncturli utilizate la nivelul degetului ,/ P.irll regim ,/ Discret ~iinvizibildatorita
mare. ,/ Rim medicamente transparentel
Datoritli acestei stimulari pasive, se reac- ,/ Dinsiliconhipoalergenic ,/ P.irll exercitiide tacut
Diametru 3 em, /djime .1.3 em. 2 inek conti· ,/ Rira efect yoyo Tratament brevetat
nand (ieaJre cate 1 n!Q8fII!t .netlflIQS1let" tiveaza in mod exceptional dizolvarea ~ eli-
minarea grlisimilor, toate acestea .tara efort, ,/ Stimuleazadrculatia ,/ Deja adoptat de 854,000 '
flir~ dureri, ~rli regim ~i. desigur, fara nitiun (ajutllia dezumflarea ,/ japonezi
efect secundar. V~1e bune nu se opresc aid: Cum v~ putetl procura faimoasele inele de
persoanele care utilizeaza inelul magnetic au slibit MagnetMedic la un pret exceptional
observat 0 adevliratli regenerare a intregului de lansare pana la data de 2 martie 2018
metabolism. ceea ce impiedica reingrasarea
. Ia oprirea tratamentulul, De asemenea, ame- Telefonatlla 021.208.70.77
liorand ~i circulatia sanguina. va permite sa sau pe site www.inel-slabire.ro
ContInuati sa triltl normal mIndnd obtineti rezultate uimitoare In lupta impotriva
• 1 pereche MagnetMedic pentru 15 zile
ceea ce vi place picioarelor umflate ~i aridurilor.
(oblectiv 5 kg) la doar ''' " ; " 49 lei
Slibltl tiri etort ,I tira Garantie "satisfacut sau'rambursat'; • 2 pe.:&hi MagnetMedic pentru 1 luna
a efecte secundare
r

duai ~-Ia- .Cest---pret-~- --------- (oblectlv 10 kg) la doar ,,_..... ...79 lei

nu va aswnati niciun rise .4 perechi de MagnetMedic pentru 2luni

6nanciar. Daca nu slabi\i (obiectiv 20 kg) la doar .__
99 lei
~_ dumne ••voastril in
plus, va Ii su6cient sa returnll\i _ •• • 6 perechi de MagnetMedic pentru 3 luni
Inciele chlar fi utilizate.In clitia .w---- ••
- (abiectiv peste 20 kg) la doar " " " 149 lei
lor. pen!JU a va Ii integral r.lntbursat! suma achitii Nu aveti -nimic de plata acum. Veti p~ti la prlmirea coletului
pritt mandat ~ pe nwnele dumneavoastra.
(+14.90 lei cheltuieli de condltionare $i expediere).
$(: S:JI'ItmcF'il SRi.. bd. :~; Miful.~dN~. odl ,), met .1..(~.J<t."·~sti. nr.:~(>:!t- ~l..;:;r'i>Cp. .;".0/191 :::)l:;:X)'s. (:<Ii> w:iiil m):: PON. Me. ~~11l.p.(Q ~ .~~:v

AS verde -Anul Xv, nr. 166,iunie 2018 .44


Acest eKp8t-
gie ne expIicl
rea noul pncedeu,
care incIreapd degetele
de la pldoue - mod ne-
dureros fl -iDvaziv.
Aproape UD de
persoane au 0 ope-
ratte durm.i pericu-
loasa datorita acestei metode!. La Tokyo,
am ajutat mil de persoaae Ii scape de
maladia civilizatiei - hallux nlgus sau
• monturile. Astazi, toti cei caR au trecut
pe la cabinetul meu nu se mal ~
de plcioarele lor ~i,pot din DIJU sa poarte
sandale. Aceasta metoda a bitut recor-
durile de popularitate in Japonia ,I este ~~~~~~~~~~~~~~~acum.
pe cale sa invadeze SUA.
u~ mei ani de practid medi-
caI;i m-a invatat d este aproape impo-
sibil., dJiar ~ cu vointa, timp ~ rlibdare,
sa sc;ipjm complet de aceastli veritabili
maIadie - deformarea degetulul mare de
Ia", (numita mont sau hallux val-
gus). E2n:i1ille speciale, tratamentele,
. ntdicalli a stilului de viatli
iDcaItamintei ortopedice
sunt de ajuns. Durerea de-
intensa, ineat numal ope-
. - 0 mai poate inlatura:
. artrodeze, care limiteaza
ui mare de la pldor.
_ •••t.....,,..,,tieeste scUmpa ~i nu
COIJI5eC·inte (plerderea echi-
. de spate provocate de 0
.. lor). Pe scurt, ca
operatie, dar sa sdpati
oewie de ceva in plus,
::t::::.=-~impotriva monturilor,
: - de-a lungul anilor!
torilor au raportat
. ~ iritatii din pri-
ei sl-au regasit
picioarelor dupa
f .
PUBLICITATE
8mda me'tatilDii&
compmnalqllK
metatarsul
afavoriza~ Mobilitatea artlculapei este asigur'!ta de
dispozitivu1 articulat, brevetat Orthoassist@ .
corectoare
JIMk CI!Ie6 motive fi purtat 24 h/zi. Este confortabil sl nu
ftIps> ~ cIurerilor rline~te piciorul. Va ob~nuiti cu el in
••••••• llela piciou'e mod automat. Corectarea deformarli
. in miallapi in doar. degetului mare de la pldor cu aceasta
metoda este 100% nedureroasa, aproa-
pe imperceptiblla, iar piciosul i~i re-
gase~te sanatatea ~i aspectul. Este, CU
slguranta, cea mai eficientli metoda de
corectare a monturilor inventata paoli
6-8 saptiminL Altii, 0 degeneres-
Henri M. (54 ani): Fiindca
centii mal an=pntu;rti, regasit eft- degetulmeu
denta pic:iouelor dupi 100 rue. s-a indreptat ~i
durerea a dispirut,
In ce a-.I a:est JIDCl!deu
Acest modem dispozitiY de eorectare,
mi-am anolat
operatia.
conceput de oamenii de $biota japonezi,
este fabricat dintr- material plastic Din cauza monturilor
nu puteam tJii normal. La servidu
ortopedic special. sa are la baza trebuia sa car greutati ,i nu-mi puteam
o tehnologie iDor.dDare tilizata pana fare treaba din cauza dureril continue.
acum numal in ~ private de re- Medicul meu mi-a spus cl doar operatia
cuperare pentru. - . profesionisti de m-ar scapa de durere ~i mi-ar permite sl
baschet. Aparatul are 0 marime univer- lucrez normal. ~adar, m-am programat.
sala ~ este IqOI de atit pe piciorul Apei. am descoperit intr-o revista VaJgus
Medic. Miirturiile celor care-t incercasera
drept cat ~ pe. Poate fi purtat in
erau alat de Incredlbile, incat m-am
indiltaminte sau pe pidorul gol. Coree- hotarat sa-I i!lcerc sl eu. Dupa doar doua
torul este polivaIeDt, astfel iDeat poate zile, nu m1imal durea. Corectorul este asa
de discret, incat nu se observa in pantofi.
Mi-am anulat operetta, jar de atund
doctorul meu recomanda VaJgus lKedic
celor care au monturi ~i dureri cauzate
deele.
Cum vii pllletl procura Valgus Medic
valgus _c este disponibilla un p""
excep\ional cu 0 garan\ie 'satistacut .-a.IIttl
sau rambursaf' de 1 an. ""'---
1 Valgus Medic la doar 79 lei
2 Valgus Medic la doar 139 lei
Puteti comanda la telefon
• 021/208.70.75
sau pe site
www.stop-monturi.ro
Nu awti nimic de plaid arum. wti pI4ti fa prlmitea
coletului (+19.90 lei chekuieli de 0IIIbalaIP $i ~).
s.c. ow.d:OIi:::es.RL 8d. bn ••••••.•••. trol
31J.ter11.lb:Inii.rr.
~.M(\'t7m'lOO3.~_1UI rH49itllOlt>S>l
AS verde -Anul X~ nr. 166, iunie 2018 .45
 HOROSCOP

IUNIE - ZODIACULSANiTATU,
- Ce vi prezic astrele din punct de yedere fizic, emop0nal ~Iimental ~
,

• Planta tunu: galbeneaua (Calendula officlnalis). Parti utilizatff!: florile ¥i frunze/e. Indicafii $i moduri de
falosire: in primul rand este falosita pentTu reglarea ciclului menstrual. Se recomanda specia micu,a, care
:cre¥te in vii ¥i ale carei proprietafi terapeutice sunt mult mai pronunfate decat la galbene/e/e de gradina.
Incazul sarcinii, Infuzia ajuta la dezvoltarea fetusului. Ceaiul din flori de galbene/e e util ¥i in cazul unor
. afecf/uni cardiace sau al icterului. A doua proprietate majora a plantel este puternicul sau efect anti-
inflamator ¥i antiseptic, reu¥ind sa cicatrizeze pana ¥i ranile infectate. Tnmedicina tradi,ionala, fiorile,
uscate la umbra, erau mancate de cei suferinzi de ulcer sau ieter ¥i de femeile care aveau leziuni uterine •

BEBBEC GEMENI LEU

Starea fizica: Starea Jizicii: Se tntiimpHi ceva Starea fizica:
Dupa data de 19 neobisnuit ~i nu tocmai placut cu Cu exceptia da-
s-ar putea ca som- somnul multora dintre dvs., care telor de 6, 23
nul sa devina neo- poate fi tulburat la tnceput de luna. ~i 24, aceasta
dihnitor, daca nu Incercati sa beti seara un ceai cal- este 0 luna pe
cumva beti tnainte
de culcare un ceai
de tei cu miere (a-
tentie, mierea nu se pune
mant-de lavanda. Daca aveti proble-
me ~i cu circulatia venoasa, faceti
bili de picioare cu sare de Bazna ~i
putin ulei esential de eucalipt.
parcursul ca-
reia va priesc~:n
activitatile re-
creationale (mai
~g, '. ,

niciodata in apa fierbinte). Tot acum,
picioarele se umfla, devin mai sen-
sibile, deci purtati incaltaminte con-
fortabila.
Starea emo{ionalii: Incepand din
14, romantica Venus va Indeamna sa
va tndragostiti, ~i cei care i~i doresc
copii au sanse sporite. ~i creativita-
tea va cre~te.
Starea mentalii: Sunteti pe faza
la tot ce se tntampla ~i comunicati
cu precizie ~i u~urinta pana pe 13.
Va vine u~or ~i sa strangeti informa-
tii.
TAUB
Starea fizica:
Aceia dintre dV8.
care au suferit in ulti-
mii ani de pusee de
tensiune arteriala ~i W
intraoculara au to a- V
te motivele sa se
mobilizeze sa rezolve aceste pro-
bleme, deoarece noul context astro-
logic permite ameliorarea sau chiar
vindecarea lor. Un aliment care aju-
ta In ambele cazuri sunt afinele.
Starea emotionald: Nici dvs. nu,
stiti cum, cand si de ce sentimentele
fatii de partenerul de cuplu sau eel
de afaceri vi se schimba. Cei din
familie va pot ajuta sa va pastrati
un echilibru, dar asta dupa 13. I
Starea mentalii: Va vine
deosebit de u~or sa comunicati ~i
sa procesati lucruri noi lntre 12 ~i
29.
AS verde - Anuf XV; nr. 166, iunie 2018. 46
Starea emotiona-
Iii: Cei liberi s; pot
~t~pt~ la. multe 0- ,.Jt.ln.v~
cazu sa flirteze du-
pa 13, deci ar tre-
bui sa mai iasa.
Starea men-
talii: Va faceti
foarte bine Intele~i pana
pe 12 datorita prezentei planetei
Mercur tn semnul dvs., dar ~i in
continuare Venus va confera creati-
vitate ~i eleganta in abordarea pro-
blemelor.
BAC
Starea fizicii: Incercati sa evitati
agitatia tnainte de cuIcare, fie ea
fizica sau mentala, Altfel, s-ar putea
sa aveti parte de un, somn neodih-
nitor, rise pronuntat pana pe 12, sau
chiar momente de aritmii cardiace,
asta pana pe 20. Pentru ambele pro-
bleme remediul este ceaiul de
talpa-gastei.xlar baut seara, caci are
~i un efect sedativ. , II~
Starea emotionald:' Pana pe 13
inclusiv, micul benefic Venus va
induce 0 stare armonioasa, pe
care la randul dvs. 0
transmiteti celor din jur.
Starea mentalii: In
jurul datei de 7 puteti
sari de la una la alta,
iar din 19 incolo, ca-
$ pacitatea de concen-
trare scade.
ales pana pe 13).10 preajma datei de
6 pot aparea probleme legate de
rinichi, care ar trebui protejati de
infectii eventual band sue de me-
risoare, Pe 23 ~i 24 sunt vizate In-
cheieturile bratelor, care pot fi du-
reroase, mai ales la cei suferinzi
de reumatism infectios. Unguen-
tul cu untul-pamantului e eficient
aici.
Starea emotionald: Dupa 13, Ve-
nus va amplifica farmecul personal.
Starea mentalii: Va pricepeti de
minune sa analizati zvonurile care
circula, '
FECIOABA
Starea Jizicii:
Sunteti activi prin
casa, faceti amenajari
sau reparatii, dar pe 7
ar fi mai bine sa-i la-
sati pe altii, mtrucat
risc~ti sa v~ raniti bra-
~
~ tele sati labele picioarelor,
N-ar strica sa aveti la in-
demana 0 crema cicatrizan-
tli, pe baza de galbenele ~i tlitlineasa~
Incepand din 14, e bine sa va dedi-
cati ingrijirii corporale ~i odihnei.
Starea emotionalii: Petreceti cat I /'
mai mult timp in compania prie-
tenilor care va arata aprecierea in
special pana pe 13.
Starea mentalii: Tot in cercul
prietenilor merge bine comunicarea.
Intre 13 ~i 29 se pot lega discutii in-
teresante, dar ~i utile.

:+' ~ -. -----=.:
 r .

·HOROSCOP
SAGBTAmR . VABsATOB.
,
BALAB'TA
Staretljizjcii: Luna aceasta, Nep- Storeajizjcii: Sfarsitnl de luna se Stareajizicii: 1f:!!ttII!!ttJ.
tun, eel care in anuntli mai problematic, mai precis Riscul de acci- ~
o--.,...;i",,~--o corpul ome- din 27. Ficatul ~i paocreasul reac- dente aproape
nesc este aso- tioneaza mai puternic la mancaruri ca a disparut,
ciat cu labele grele ~i alcool. Fructele de plidure, dar asta nu in-
picioarelor doldora de vitamina C, asigurli buna seamna ea pu- 0
~i sistemul lor stare de functionare, Circulatia teJi sa va aruncati C>'
limfatic gan- venoasa poate fi deficitari - faceti intr-o multime de
glionar, cu preclidere masaje cu unguent pe baza de eu- activitati; fiindca inca
tiroida ~i paratiroidele, calipt, nu dispuneti de 0 energie nzicli
intri in miscare retro- Stare« emopolltll4: Stndentii sau pe potriva celei menfale. Oar cea de
gradi pini citre finele lui noiem- Sagetatorii care ca- care dispuneti este de buna cali tate,
brie. Pentm 0 bunii circulatie a lim- latoresc pot incepe paoa pe 12 eel putin, ~a spune Ve-
fei va J'f".QJII'UIQdm sa luati tmctura o poveste roman- nus, Sprinteni sunteti pana l~ fin~le
de ienupiF. cind va simp~ greoi ~i tica, in a-doua .1a:::!~:::iiiI~~~ .lunii, menajati-va tnsa tncheieturile
umflaJi- parte, a lunii, bratelor, mai ~lles umerii.
S-- ~1Ullii: 0 pasiune probabil cu ci- Starea emo{ionalii: Inca nu va
nealjlqlCali va da tarcoale, dar la fel neva eu care avep indragostip - doar va antrenati, Lu-
de brusc - . poate sa se schim- interese eomune. ati flirturile drept ceea ee sunt - 0
be,dupidala de 27' ••
,(f
Starea IMIdtIlii: joaca.
__ rJii:- - Ii putep impre- Aveti idei indriz-
A
Starea mentald: Marte in semnul
siooa pe cei ce va asculti, in special nete, dar nu vi luati la dvs. intra in miscare retrograda pe
pinipe 13 ideile dvs. clare,pre- haita cu cei care nu Ie ~ese, 27, cand va puteti certa cu cei din
cis - mai ales pe 27. jur.
CAPBIOOBB PEST!
8(OU'IO. Starea fi:rJd: Va bocnrari de 0 , .
Stareafizi-
Jizje4: Pro- mobilitate buni, pani pe 13, iar da- ca: Afectiuni-
bleme . -zise . ca faceti acam miscare, co acce~t ~ Ie dvs. cronice
nu se - in in- .flexibilitate, efectul se va face simpt pot deveni acu- -
Die. 00. ca eoergia 0 buna bucatii de vreJDe. intre 14 ~i te, pana la mijlocullunii;
este' - ba ~." 21 efortol ar trebu:i sa fie mo- mai ales cele care vizeaza inima ~i
-prea de nu mai 'U"
, de;at, in special pentm eei care eoloana. Ceaiul de paducel asigura
)tip ce 51 faceli co ea, ba au probleme cu inima ~i col~ana. protectie .inimii dvs., coloana n-ar
insuficield.. incercap sa va eon- De palpitapi va poate feri infuzia de
trebui fortata. Daca totusi apar du-
sUJDati ~ excesiva, de exem- ung~, dacii beti earn trei cani pe reri, folositi creme pe baza de tlitli-
plu prin - -' pe jos, mai sana- zi, din circa 3 g de planti.
neasa si untul-pamantului, Din 14
toase dedit prin mers Ia sala sau prin Stantl eJllO/iowdif- Uranus in
incepand, Venus duce la arneliorarea
activitip maootone, de exemplu, Taur va predispune la pasiuni brus-
ambelor probleme.

S-.
organi7lRa
din 27 iDcoIo.
~JUIlii:
or. Nu bricolati te, tnsopte de dezme-
ticiri la fel de brlJ¥e'~~;lh
Neptun re- Nu e cazol sa vi
trograd din 19'va pune din nou un angajati.
vlil in tap ochilor, in arnor. Cu eei Stare« 1M •••.
Starea emotionalii: Neptun re-
trograd din 19' va poate afunda in
starile aeelea ciudate ~i greu de su-
portat, pe care Ie cunoasteti pr~a bine,
Starea mentalii: Indrazneala
din familie riscati certuri, in preajma Iii: Gandip bine in
ideilor dvs. va surprinde ~i pe dvs.,
lui 27. perspectiva, dar daramite pe ceilalti.
SttIrr!G ~ Pe 6, 23 si 24 va memoria va poa- 'V\.:-
puteti 8.ftepta Ia discutii in contra- te juca feste dupii J P TANARO~CA
dictoriu. 19 r Foto: 123RF

AS VERDE Editor: SOCIETATEA DE PRESA

• Dinctor coonlonator: FLORENTIN POPA
ISIS
ISSN 1584 3548 • Redactor,q: ILIE TUDOR.
SecnttzrUd: telJfax 021/224.33.30, . • DTP: CARMEN MURG~ANU,ADELINA PETRESCU
Redoqie: 0211224.33.40 \ • PublicittIU: PETRE COJOCARIU (tel. 0740/16.83.23)
D~:02v211~226~i0744/30A5.32~~====~~~~~~~--~---------------1
Adresa redacJiei: str. Aviator Drossu Tiparul: Tipografia SIGMA MEDIA Bucure~ti
Nicolae Dr. 16, et. I, ape 3, sector 1, Responsabilitahla Juridlca pentru confinutularllco/e/or, rec/amelor fl al
Buc~ti a/tor materla/e publica_ apatfine autorilor, beneficiarilor, agentil#or de presa fl
sau C.P. 194,O.P.22, Buc~, cod 012072 fum/zorllor de material, dupa caz, editorul fiind exonerat de raspundel'e.
AS verde -Anul Xv, nr. 166, iunie 2018.47
 NOUTAT~ MEDICAtE·
j
Respecta~ioramedicamentelor!
ronobiologia a de-
C monstrat ca eficienta
medicamentelor depinde de'
ora la care Ie luam. lata un
mic indreptar:
Astmul nocturn: 'in cazul
cand .tratamentul consta 'in
administrarea de
medicamente pe"
baza de cortizon, " teaza cu medica-
ingerarea sau in-
halarea lor trebuie
sa aiba loc dimi-
neata sau la pranz,
dar niciodata sea-
ra. In schimb, teo-
filina, prescrisa ~i
ea impotriva ast-
mului, trebuie
luata seara, pentru
ea noaptea efici-
enta ei este sporita.
Reumatismul: diferitele
boli reumatismale nu evo-
lueaza identic 'in functie de
momentele zilei. Artrita reu-
matoida provoaca dureri di-
mineata, criza de guta da du-
reri care apar noaptea ~i dis-
par dirnineata, artroza, boala
cronica, se manifesta mai ales
seara. In ce priveste spon-
dilartrita anchilozanta, "var-
furile" de durere se situeaza
dimineata intre 9 si 12, si sea-
ra intre i8 ~i 21. Toate aceste
., ~boli se trateaza prin ad-
o·
~ 'i dintii fal,i trebuiecuri~i
Diritii falsi (din portelan sau acrilat) trebuie cu-
ratati
, , 'la fel' ca dintii
sau eel putin de doua ori pe zi. Ramasitele de man-
care due aitfella un miros neplacut al g~rii, la infec-
tii
, ale mucoaselor si
Birbatii 9l'afi i,i pierd apetitul erotic
Un studiu efectuat in Elvetia, pe un lot de barbati supra-
ponderali, 'intre 20 ~i 45 de I
ani, si altul, de barbati cu
greutate normala, a de~Qn-
strat ca kilogramele 'in plus
reprezinta 0 otrava pentru
pasiune. Barbatii grasi au un
libidou mai greoi ~i 0 fantezie
erotica limitata.
•. ...1
ministrarea de corticoizi. A-
ceste medicamente sunt mai
bine tolerate ~aca se iau di-
mineata si la pranz.
Rinita alergica: in 60%
din cazuri, obstructiile nazale
se produc dimineata, foarte
devreme. Rinita
alergica se tra-
mente antihista-
minice, care tre-
buie luate seara.
Hipertensiu-
nea arteriala: 'in
general, tensiunea
arteriala e joasa la
mijlocul noptii,
Apoi 'incepe sa
creasca, pentru
a-si atinge varful
spre finele dirninetii, ~i rama-
ne asa pana la finele serii.
Apoi, Incepe sa scada, Drept
urmare, medicamentele beta-
blocante trebuie luate dimi-
neata, noaptea fiind inactive.
In schirnb, anumite diuretice
trebuie administrate seara.
Probleme dentare: daca
urmeaza sa suportati 0 inter-
ventie dentara care necesita
anestezie locala, duceti-va la
stomatolog la orele 15. Anes-
tezia va dura de 3-4 ori mai
mult. Sfatul e valabil ~i pen-
tru anesteziile generale.
regulat
, v'eritabili: dupa fiecare masa,
, la carii ale radacinilor ramase.
Pentru femeile care vor
sa ..amana insircinate
- Sfaturi oferite de ginecologul
german dr. Jost Mohr-
• Greutate corporala normala. Jos cu !
kilogramele In plus. Excedentul de greutate
deregleaza functiile hormonale ~i ciclul.
• Femeile prea slabe trebuie, In schimb,
sa puna cateva kilograme pe ele din aceleasi
cauze hormonale, care guverneaza functiile
organelor genitale.
• Interdic,ie pentru fumat. Fumatoa-
rele tnraite au de trei ori mai multe avorturi
spontane dedit femeile nefumatoare, iar
gradul de fecunditate este redus.
• Gata cu alcoolul. Cine Intinde mana
la randul sau, perturb a functiile
hormonilor.
• Cat mai pu,ine medica-
, -
regulat dupa pahar i'~ivatama ficatul, care,
)l
mente. In cazul cand luati
obligatoriu medicamente
(contra durerilor, antibiotice, pen-
tru glanda tiroida etc.), e bine
sa consultati Inainte un gine-
colog.
• Mai pu,ina cafea .•.
Si cafeaua in exces influ-
~n~eazafecunditatea. Peste
trei earn de cafea pe zi due la
o perioada de trei ori mai lun-
ga de asteptare a unei sarcini.
• Fara stres. Cine traieste
permanent sub tensiune poate sa
irnpiedice ovulatia. Hormo-
nul stresului avertizeaza ca
J
organismul n-are timp pentru un copil.
• Sporifi starea de binel Gimnastica
~i relaxarea, plimbarile lungi, yoga ~i som-
nul suficient sporesc sansa de a ramane
insarcinara.
• Alimenta,ie sanatoasa. Fara fast-
food, lara miincare din conserve. In farfurie
trebuie sa fie numai alimente proaspete, si
anume - cat mai multe legume ~i fructe
bogate in vitarnine.
• Mai multe vitamine Ji minerale.
Vitarninele B6, B12, A,C ~i E, la fel ca ~i
magneziul si zincul, sunt extrem de impor-
tante pentru hormonii sexuali ~i ovule.
• Pozi,ie corecta la actul sexual.
Daca prin aceasta conditie se grabeste, intr-
adevar, fecundarea ovulului, nu este inca
demonstrat. Totusi, sexologii le recomanda
femeilor care vor sa ramana tnsarcinate sa
stea culcate pe spate. In felul acesta, sper-
matozoizii ajung mai repede la tinta .