Valach Vldu-Traian

Cuprins

LICEUL TEHNOLOGIC VASILE COCEA MOLDOVIA

CALIFICAREA PROFESIONAL: TEHNICIAN ECOLOG I

PROTECIA CALITII MEDIULUI

Lucrare pentru certificarea

competenelor profesionale nivel 3

Prof. ndrumtor:
Palaghiciuc Irina

Candidat:
Valach Vldu -Traian

SESIUNEA
2014

Valach Vldu-Traian

POLUAREA APELOR DE
SUPRAFA
DIN COMUNA MOLDOVIA

Cuprins

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Cuprins
Argument
Uniti de competen
CAP. I. Apa generaliti
I.1. Repartiia apei pe Pmnt
I.2. Circuitul apei n natur
I.3. Importana apei
CAP. II. Surse de poluare a apei
II.1. Poluarea natural. Eutrofizarea apei
II.2. Poluarea artificial. Forme de poluare
II.3. Autopurificarea apei
II.4. Epurarea apelor uzate
CAP. III. Rul Moldovia surse de poluare
III.1. Caracterizarea rului Moldovia
III.2. Surse de poluare a rului Moldovia
III.3. Calitatea apelor de suprafa din comuna Moldovia
Concluzii i recomandri
Bibliografie
Anexe

Argument
Apa este un element fundamental i indispensabil organismului uman i vieii pe
Pmnt. Apa reprezint o resurs natural regenerabil, vulnerabil, fiind un factor

Valach Vldu-Traian

Cuprins

determinant n meninerea echilibrului ecologic. Apa este una din substanele cele mai
rspndite pe planeta Pmnt (7/10 din suprafaa total a globului) formnd unul din
nveliurile acesteia, hidrosfera.
Contientizarea crizei n ceea ce privete rezervele de ap, a condus la elaborarea unor
strategii de gospodrire durabil: Directiva Cadru pentru Apa (DCA) 2000/60/EC a
Parlamentului i Consiliului European, care stabilete cadrul pentru politica comunitara n
domeniul apei o abordare nou n domeniul gospodririi apelor. Aceast directiv presupune
gestionarea cantitativ i calitativ a apelor, avnd ca scop atingerea strii bune" a apelor
pn n anul 2015 i definind apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat i conservat
ca atare.
Resursele de ap la nivel global sunt de 1,37 miliarde km 3 , din care 97,2 % sunt
localizate n mari i oceane si 2,7 % n apele subterane i de suprafaa. Resursele de ap pe
glob sunt limitate i distribuite neuniform, iar prin poluare volumul lor se reduce.
Proprietile apelor naturale sunt determinate n primul rnd de substanele
minerale, lichide, gazoase i organice n suspensie sau dizolvate care provin din interaciunea
complex hidrosfer - atmosfer - litosfer - organisme vii.
Politica europeana de protecie a calitii apei dateaz din anii 70. Primul Program
European pentru Protecia Mediului a fost lansat in anul 1973, urmat de un set de reglementari
privind calitatea apei, respectiv Directiva Apelor de Suprafaa, din 1975, si continund cu
Directiva Apei Potabile, din 1980. In 1997, Comisia Europeana propune Directiva Cadru
pentru Apa, care introduce o noua formula manageriala de control al calitii apei.
Calitatea apei se poate defini ca un ansamblu convenional de caracteristici fizice,
chimice, biologice i bacteriologice, exprimate valoric, care permit ncadrarea probei ntr-o
anumit categorie.
Pornind de la aceste fapte, am considerat c analiza corect a unei probe de ap, este
foarte important pentru a determina caracteristicile i calitatea ei. Ca urmare am ales tema
Rul Moldovia Surse de poluare

COMPETENE ATINSE PE PARCURSUL LUCRRII:

Valach Vldu-Traian

Cuprins

1.COMUNICARE
2.GNDIRE CRITIC I REZOLVARE DE PROBLEME
3.MANAGEMENTUL RELAIILOR INTERPERSONALE
4.UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA INFORMAIEI
5.DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE
6.OPERAII DE BAZ N LABORATOR
7.POLUAREA I PROTECIA MEDIULUI
8. CONSERVAREA BIODIVERSITII
9.CHIMIA I BIOLOGIA APELOR NATURALE
10.SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR UZATE

Capitolul I Apa generaliti

I.1. Repartiia apei pe Pmnt

Valach Vldu-Traian

Cuprins

n mod obinuit apa este un lichid, un compus hidrogenat al oxigenului (H2O). Ea ns

poate exista n trei stri diferite de agregare, trecnd cu relativ uurin (pe Terra) dintr-una
n alta: lichid, gazoas (vapori) i solid (ghea).
Diferenierea straturilor care alctuiesc planeta noastr s-a fcut pe baza principiului
gravitaiei universale. n virtutea acestui principiu globul pmntesc, alctuit din: barisfer,
litosfer i hidrosfer, este nconjurat de un nveli gazos, atmosfera , i nveliul biotic
biosfera, care se supun acelorai legi ale gravitaiei, diversele lor procese desfurndu-se ntro strns interdependen. Toate aceste nveliuri se influeneaz reciproc; apa este prezent n
aer, n pmnt i n corpul vieuitoarelor. Pn i n pustiuri aerul cel mai uscat conine vapori
de ap, n cantiti orict de reduse. Exist apoi, mri subterane, care s-au descoperit n
adncurile deerturilor din Kazahstan, Sahara, etc. Vieuitoarele conin, de asemenea, n
corpul lor, nsemnate cantiti de ap; sngele animalelor i seva plantelor nu sunt altceva
dect lichide estrem de bogate n ap.
nveliul hidrosferic se prezint ca un complex de diferite aspecte ale reliefului. De aici
rezult i o difereniere a unitilor acvatice existente pe Glob.
Apa curgtoare este una din principalele uniti acvatice. Ea rezult din mbinarea mai
multor elemente pariale. iroirea constituie nceputul unui organism fluvial cu caracter
temporar, legat n mod fidel de periodicitatea precipitaiilor. Dezvoltndu-se, el trece apoi n
torent, avnd alte caractere, din care reinem diferenierea clar a celor trei pari componente:
bazin de recepie, canal de curgere i con de dejecie.
Cnd torentul ntlnete un strat acvifer care s-i asigure un debit de ap, se transform
ntr-o ap curgtoare. Rul este un oragnism mai dezvoltat, a crui caracteristic este
permanentizarea curgerii. Cnd mai multe ape curgtoare se ntrunesc ntr-un tot, formeaz o
arter hidrografic cu debit mai mare i cu o permanentizare total a cursului, se ajunge la
sistemul fluviatil. Toate aceste individualiti geografice (torent, pru, ru, fluviu) alctuiesc
ceea ce se numete n hidrologie unitatea acvatic a apelor curgtoare, fiind studiate de
potamologie.
O alt unitate acvatic o constituie lacurile, mrile i oceanele, care formeaz obiectul
de studiu al limnologiei i respectiv al oceanografiei. Caracteristica acesteia const n faptul
c mrile i oceanele se ntind pe suprafee mari, au o salinitate mai mult sau mai puin
accentuat, au cracter de ape stttoare i constituie individualiti geografice de sine
stttoare. Alimentarea mrilor i a oceanelor este strns legat de regimul precipitaiilor i de
reeaua de ape continentale, iar caracterele fizice i chimice sunt n dependen de poziia lor
pe globul pmntesc i respectiv de factorii fizico-geografici. De exemplu, Marea Moart are

Valach Vldu-Traian

Cuprins

o mare salinitate, n funcie de evaporarea excesiv, n condiiile climatului tropical deertic;

Marea Caspic prezint o salinitate mic n partea nordic, unde intervine aportul de ape dulci
ale fluviului Volga, i un maxim de salinitate n partea de sud-est, unde acest raport lipsete,
climatul fiind semideertic.
Lacurile au suprafee restrnse, iar n funcie de condiiile peisajului geografic pot fi
dulci, salmastre sau srate, evolund n acelai sens ca i mrile, bineneles, n raport de
dimensiunile lor.
O a treia unitate acvatic o constituie apele subterane. Spre deosebire de celelalte, aici
nu se poate observa liber, cu excepia apelor din regiunile carstice, scurgerea lor, dar se poate
determina prin diferite metode. Ele apar sub form de straturi, cu nivel influenat n mare
msur de regimul precipitaiilor, de vecintatea unor bazine fluviatile sau lacustre, de
structura geologic, de starea climatic, etc., de unde i o serie de diferenieri fa de celelalte
dou uniti acvatice.
Dei nu putem vorbi de o unitate acvatic propriu-zis, i n atmosfer se gsesc imense
cantiti de ap, sub diferite stri de agregare: gazoas, sub form de vapori, condiionnd
umiditatea aerului, prezent n cantiti mai reduse chiar n aerul foarte uscat; lichid, sub
form de picturi foarte fine (n cazul ceii i al norilor) sau mai mari(n cazul burniei i
ploilor); solid, sub form de cristale de ghea i fulgi de zpad, n norii de la marile
nlimi sau din straturile reci de aer, ca i sub form de grindin de diferite dimensiuni (de la
bobie fine asa-numita mzriche pn la bulgri de mrimea oului de gsc, care
produc adevrate dezastre economice locale ).
Apa intr n obiectul de studiu al meteorologiei i climatologiei, mpreun cu ntreaga
atmosfer.
Toate aceste uniti se integreaz ntr-un circuit total sau parial i exist o strns
interdependen a unora fa de altele.
Masa considerabil a apei n stare lichid, care ocup marile depresiuni ale suprafeei
pmntului, formeaz un nveli denumit Oceanul Planetar.
ntinderile de ap sunt mult mai mari n comparaie cu cele ale uscatului. Din suprafaa
ntregului Glob terestru, de circa 510 milioane km 2, numai 149 milioane km2, revin uscatului,
iar 361 milioane km2, Oceanului Planetar. Numai Oceanul Pacific, luat separat, este mai mare
dect tot uscatul la un loc, suprafaa lui atingnd 179,6 milioane km 2. (Piota, I , Buta, I,
Hidrologie ,pg. 16)
Uscatul predomin, ca repartiie procentual, n emisfera nordic, unde ocup 39% din
ntreaga suprafa, fa de numai 19% n emisfera sudic. Suprafaa uscatului este alctuit

Valach Vldu-Traian

Cuprins

din cele ase continente: Europa, Asia, America, Australia i Antarctica, la care se adaug
numeroase insule. n funcie de repartiia apelor i a uscatului n cele dou emisfere, emisfera
nordic este considerat continental, deci a uscatului, iar cea sudic, emisfera oceanic.
Dac emisfera continental este ocupat mai mult de jumtate numai de ap, iar cea
oceanic mai mult de trei sferturi, putem nc odat s ne dm seama de marea ntindere a
apelor n comparaie cu a uscatului i astfel s ne explicm caracterul insular al continentelor
n mijlocul maselor oceanice.
n ceea ce privete apa oceanelor, aceasta aparine celor patru mari bazine: Pacific,
Atlantic, Indian i ngheat. Oceanul ngheat, prin caracterul su de bazin nconjurat din toate
prile de uscat, cu o serie de praguri submarine i strmtori care fac legtura ntre
continentele vecine, era considerat ca o mare Mediteran polar. Dat fiind extinderea sa
considerabil (13 100 000 km2) , n prezent este admis ca ocean.
n ceea ce privete uscatul, regiunile de pe care apele continentale curg spre oceane i
mri sunt cunoscute sub denumirea de regiuni exoreice, iar cele fr scurgere spre Oceanul
Planetar poart numele de endoreice (bazinul Mrii Caspice, al lacului Aral, pustiul Sahara,
pustiul Atacama, pustiul Gobi, pustiul Arbiei).
Pe suprafaa pmntului se afl un volum de ap de aproximativ 2,0 miliarde. km 3. Din
acesta, volumul general al apei Oceanului Planetar se apreciaz la circa 1,369 miliarde km3,
ceea ce depete volumul uscatului situat desupra nivelului oceanului de aproximativ 13 ori.
Dac am nivela toat suprafaa pmntului, atunci am obine un strat de ap cu o grosime de
2680 m.
Dup calcule aproximative rezult c rezerva apei n albiile rurilor de pe Globul
pmntesc ocupa 1200 km3, iar cea din bazinele lacurilor, 750000km3, ceea ce ne d un volum
total al apelor uscatului de 751200 km3. Fcnd o comparaie ntre rezerva acestor ape i cele
ale Oceanului Planetar constatm c aceasta este mult mai mic. Cu toate acestea, rolul apelor
continentale n viaa omului este foarte mare.
tiina a demonstrat c volumul anual al scurgerii apei rurilor este de aproximativ
35000 km3, iar adugnd i apele rezultate din topirea ghearilor din Groenlanda i Antarctica,
ajunge la un volum general al scurgerii apelor continentale de aproximativ 36800 km 3. (Prof.
Univ. Dr. Lorin R. Contescu, Revista Terra, pg.6.)
n concluzie apa este prezent peste tot, la orice pas, n orice form de via, fiind cea
mai rspndit substan din natur, care determin natura lumii fizice i biologice pe planeta
noastr. Totodat ea este vital tuturor fiinelor vii, iar n lipsa acesteia viaa nu ar avea
continuitate.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

I.2. Circuitul apei n natur

Circuitul apei n natur (denumit uneori i ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de
circulaie continu a apei n cadrul hidrosferei Pmntului .Acest proces este pus n micare
de radiaia solara i de gravitaie . n cursul parcurgerii acestui circuit, apa i schimb starea
de agregare fiind succesiv n stare solid, lichid sau gazoas. Apa se mic dintr-un element
component al circuitului n altul, de exemplu dintr-un ru ntr-un ocean ,prin diferite procese
fizice, dintre care cele mai nsemnate sunt evaporaia, transpiraia, infiltraia i scurgerea.
tiinele care se ocup cu studiul micrii apei n cadrul acestui circuit sunt hidrologia i
meteorologia .
Globul terestru conine cantiti enorme de apa n nveliurile lui externe.

Atmosfera

constituie unul dintre nveliurile planetei noastre, n care apa se gsete n cantiti
apreciabile. n rocile de pe glob apa se gsete pn la acea adncime la care, din cauza
temperaturii, trece sub forma de vapori. n litosfera apa se poate gsi sub forma lichida sau
gazoasa, att libera ct i legat de anumite structuri cristaline.
Ca i suprafaa scoarei terestre, apa din atmosfera apare sub toate cele trei stri de
agregare care o caracterizeaz:
a)stare gazoasa, sub forma de vapori, condiionnd umiditatea aerului i fiind prezent,
chiar i n aerul foarte uscat;
b)stare lichida, sub forma de picturi foarte fine ( n cazul ceei i al norilor) sau mai
mari ( n cazul burniei i ploilor );
c)stare solida, sub forma de ace fine de ghea i fulgi de zpad, n norii de la marile
nlimi sau n straturile reci de aer , ca i sub forma de grindina, de diferite dimensiuni
( bobite fine de mzriche sau bulgari de mrimea unui ou de gsc )
Litosfera primara, oceanele si marile sunt depozitele cele mai mari de apa. Atmosfera ,
suprafaa continentelor i freaticul lor sunt cele mai srace depozite de apa. Cu toate acestea,
dei apa continentala este n cantitate relativ redusa, ea are cea mai mare putere de circulaie,
revenind in circuit de nenumrate ori fa de apa din litosfera sau din mri i oceane. Deci, i
importanta ei n dinamica hidrica este cea mai mare.
Circuitul apei n natur este influenat de o serie de factori care condiioneaz anumite
procese fizice i chimice din atmosfera, determinnd umiditatea atmosferica i chiar climatul
regiunii respective. Aceti factori care alctuiesc baza circuitului apei n natur ar fi
evaporaia, condensarea i precipitaiile.
Evaporaia este procesul natural prin care apa din hidrosfera, litosfera si biosfera, in
contact direct cu aerul atmosferic, se transforma in vapori, trecnd in nveliul gazos al

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Pmntului. Se restituie , astfel, atmosferei, un nsemnat procentaj al apelor pe care aceasta lea pierdut pe calea precipitaiilor. Cnd fenomenul se produce:
-

direct de la suprafaa apei = evaporabilitate sau evaporatie poteniala,

de la suprafaa solului i a nveliului vegetal, sub forma de evaporaie

totala = evapo - transpiraie,

de la suprafaa stratului de zpada sau gheaa = sublimare,

prin transpiraia plantelor si animalelor = evaporaie fiziologica.

Evaporaia poteniala este mai intensa in anotimpurile calde dect n cele reci i
descrete de la tropice- ecuator spre cei doi poli. In zonele tropicale se evapora anual un strat
de apa de circa 3 m grosime, de la suprafaa oceanelor, atingnd chiar 4 m n regiunile
deertice. In regiunile temperate valorile maxime se nregistreaz n lunile iunie, iulie, august.
La poli evaporaia este nensemnat i se produce in timpul verii polare, direct de pe
suprafeele acvatice sau prin sublimarea zpezii.
La rndul ei, evaporaia este influenat de o serie de factori, cum ar fi:
-vntul, (care poate nlocui aerul mai rece de la suprafaa unitilor acvatice cu
unul mai cald, capabil sa primeasc noi cantiti de vapori de apa );
-solul, care influeneaz prin culoarea si mai ales prin structura sa ( rezervele
de apa din sol, natura solului, covorul vegetal de la suprafaa lui i condiiile
meteorologice locale temperatura, umiditate, radiaia locala, - precum si relieful );
-relieful, ( care are o influenta directa, prin expoziia versanilor, putnd crea
condiii deosebite ntre un versant si altul, fapt care se observa i n zonalitatea
vegetaiei );
-vegetaia, are o influenta mai complexa (vara retine apele din precipitaii, pe
care le reda atmosferei, rapid prin evapo-transpiraie, dar totodata, prin umbrirea
solului, reduce cantitatea apei evaporate de la suprafaa i din interiorul acestuia)
Condensarea este procesul care are loc in atmosfera, unde surplusul de vapori ajuni la
saturaie, la o temperatura sczut se transforma n picturi de apa, sau sublimeaz, sub forma
unor mici cristale de gheata. Procesul condensrii (respectiv al sublimrii) nregistreaz mai
nti o faza de formare a norilor si a cetei si, n al doilea rnd, o faza de formare a
precipitaiilor. A doua faza nu este absolut obligatorie, de foarte multe ori, condensarea
oprindu-se la faza de ceata-nori.
Nebulozitatea reprezint in meteorologie, gradul de acoperire cu nori. Norii iau natere
prin condensarea sau cristalizarea vaporilor de apa, in urmtoarele condiii mai obinuite:
contactul dintre masele de aer cald si umed cu cele de aer rece; sau simpla scdere a

Valach Vldu-Traian

Cuprins

temperaturii aerului. Picturile care formeaz norii au o mrime cuprins ntre 0,05 mm i 0,1
mm. Cele de dimensiuni mai mari sunt atrase spre pmnt sub forma de burni. Dup forma
i stuctura lor, norii pot fi de mai multe categorii:
- norii cirus, alctuii din cristale de gheata se dispun sub forma unor straturi
subtiri,adesea transparente, la altitudini de 8-10 km;
- norii cumulus, au forme de ngrmdiri maxime, deasupra munilor sau n
regiunile ecuatoriale; se menin la altitudini de 2000- 6000 m i dau ploi bogate, prevestind
furtuni;
- norii stratus, dispui n straturi relativ uniforme, mai ales in privina culorii,
se situeaz la altitudini de circa 2000 m.
Adesea, se ntlnesc tipuri intermediare de nori, ce formeaz sisteme dup forma crora se
pot face previziuni asupra vremii.
Nebulozitatea maxima se nregistreaz n regiunile cu umiditate relativa accentuata ( la
ecuator, n prezenta curenilor ascendeni ) si la latitudinile mari, iar cea minima acolo unde
umiditatea relativa este foarte sczut ( in zona alizeelor, in prezenta curenilor descendeni ).
Nebulozitatea joaca un rol deosebit de important in determinarea climatului unei
regiuni; la baza repatitiei nebulozitatii, sta insasi repartitia temperaturilor; la randul sau,
nebulozitatea influenteaza repartitia temperaturii; de exemplu, temperatura medie a Saharei,
desi este situata la o latitudine de 20 grade, o depaseste pe cea a zonei ecuatoriale, tocmai
datorita diferentei de nebulozitate ( 55% la ecuator fata de 20% in Sahara).
Precipitaiile reprezint apa care cade pe pmnt, n stare lichida sau solida, cu durata
i intensiti diferite, din atmosfera saturata in vapori. Prin precipitaii se neleg:
-ploaia, zpada, grindina
-roua, bruma,chiciura ( promoroaca ), rezultate prin condensarea vaporilor de
apa chiar pe suprafaa pmntului. Dup intensitate i durata se disting:
-ploi sau ninsori mrunte de lunga durata
-burniele ( picturi de apa sau aciculi de gheata aproape invizibile
-averse (ploi sau ninsori abundente cu picturi si fulgi foarte mari).
Repartiia precipitaiilor este condiionat de un ntreg complex de factori, dintre care mai
importani ar fi: temperatura, vanturile, apropierea sau deprtarea de bazinele maritime,
relieful, expoziia reliefului, curenii maritimi, vegetaia; un rol esenial l are i circulaia
generala a atmosferei.
Caracterul circulaiei apei n natur

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Intre fenomenele care se petrec cu apa din atmosfera, de pe uscat si din oceane este o
foarte strns legtura. Prin circulaia ei n natura, apa realizeaz o serie de circuite.
Precipitaiile atmosferice czute pe suprafaa uscatului constituie sursa apelor
curgtoare, precum si a apelor subterane ( prin procesul infiltraiei ). Apele curgatoare varsa in
oceane o cantitate considerabila de apa, volumele ajungand la 35200 km cubi ( dupa
M.I.Lvovici ). In acelasi timp, de pe suprafata oceanului se ridica, prin evaporatie, cantitati
imense de umezeala (447900 km cubi ) anual, cu care se alimenteaza in permanenta
atmosfera.
Procesul relativ complicat al trecerii din hidrosfera in atmosfera si apoi din nou in
hidrosfera constituie fenomenul circulatiei apei in natura, evaporatia si gravitatia,
reprezentand principalele forte care determina mecanismul acestuia.
In cadrul acestui circuit nu se realizeaza doar o deplasare mecanica a unei mase
oarecare de apa din domeniul marin in cel atmosferic, apoi in cel terestru, pentru a reveni de
unde a plecat, ci un proces mult mai complex care implica toate fenomenele amintite anterior:
evaporatie, condensare, precipitatie
-atmosferica, scurgere superficiala, infiltrare, curgere subterana, combinare chimica cu unele
substante minerale, in care apa poate trece de la o stare calitativa la alta

PRECIPITATII 100%
( ploaie, zapada, grindina ,ceata, bruma )
Iese la suprafata prin
transpiratia plantelor si
se evapora

Se evapora 15%

Retinuta de
vegetatie 30%
Se evapora 5%
Se evapora

Ajunge direct pe
sol 70%
Iese la suprafata prin
capilaritate
si se evapora
Patrunde in sol

Se combina chimic cu
Curge pe suprafata unele substante
Cade pe sol
15%
minerale
Solului 60%
20%

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Coboara in teren
15%
Se evapora

Curge spre mare

Iese la suprafata sub forma

de izvoare
Ramane fixata ca apa peliculara,
capilara etc.

Formeaza panze acvifere

Se ridica pana la panzele

acvifere

Iese la suprafata sub forma de izvoare

termominerale

Apa de deshidratare

Apa juvenila ( magmatica )

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Importanta circulatiei apei in natura este foarte mare, ea constituind, in primul rand,
legatura dintre diferitele unitati ale hidrosferei, mijlocind schimbul de apa dintre domeniul
marin si cel continental.
In functie de metodele folosite si de precizia masuratorilor, rezultatele referitoare la
datele volumetrice ale circuitelor sunt foarte diferite.
Prin analiza mai profunda a procesului circulatiei apei in natura, se observa ca in
complexitatea lui, acesta este alcatuit din mai multe circuite, fiecare succedate intr-o ordine
bine determinata. Astfel, se pot distinge foarte usor,doua circuite: unul local, sau mic si unul
universal sau mare.
Circuitele locale sau mici se petrec fie deasupra oceanului planetar, fie deasupra
maselor de apa continentale si se caracterizeaza prin succesiunea a trei procese: evaporatie,
condensare si precipitatie atmosferica. Se formeaza , astfel, un circuit local oceanic si un
circuit local continental.
Circuitul universal sau mare. Din imensa cantitate de apa care se ridica sub forma de
vapori de pe suprafata oceanului planetar, o insemnata parte este dusa deasupra continentelor,
unde condenseaza si cade sub forma de ploi, zapezi, grindina. Dar, dupa ce ajunge la suprafata
uscatului, apa din precipitatii, urmeaza diferite cai:
-o parte se scurge fie in oceanul planetar, fie in locuri mai joase fara iesire la mare,
constituind procesul scurgerii de suprafata sau scurgerea superficiala;
-o alta parte se infiltreaza in scoarta terestra, unde , daca intalneste un strat
impermeabil inclinat, se scurge prin porii rocilor de deasupra,in directia pantei acestuia,
constituind scurgerea subterana, ce poate ajunge uneori pana in oceane si mari.
Prin intermediul scurgerii superficiale si al celei subterane, apele se intorc astfel, din
nou in oceanul din care s-au evaporat. Acest fenomen de ansamblu, constituie circuitul
universal sau mare. El este mai complex decat cele locale, cuprinzandu-le si pe acestea, si
incluzand pe langa evaporare, condensare, precipitatie atmosferica si procesele de scurgere
superficiala si subterana. Este printre altele, fenomenul care asigura curgerea raurilor la nivel
continental, masuratorile facute de-a lungul mai multor zeci de ani, demonstrand ca nu exista

Valach Vldu-Traian

Cuprins

schimbari esentiale intre nivelul oceanului universal si debitul raurilor, in general; din contra
exista un echilibru.
Volumul urias de apa de pe pamant face ca interventia directa a omului in circulatia
globala a acesteia sa fie relativ nesemnificativa. Totusi, in ultimele decade ale acestui secol,
mai ales pe plan regional, omul influenteaza direct sau indirect circulatia apei, amploarea
acestei influente fiind, cu atat mai mare, cu cat volumul de apa ce aprovizioneaza regiunea
respectiva este mai redus. Acumularea apei in lacurile de baraj, irigatiile, utilizarea apei
desalinizate tind sa retina apa pe continente o perioada mai lunga de timp decat in mod
natural. Pe de alta parte, reducerea suprafetelor impadurite, dezvoltarea agriculturii si
industriei au ca rezultat accelerarea scurgerii in oceane si perturbarea echilibrului hidric al
unor regiuni continentale, prin aridizarea climatului. Concomitent se produce o incetinire a
ritmului de reimprospatare a apei prin fotosinteza respiratie, efect al reducerii covorului
vegetal si poluarii.
I.3. Importana apei
Apa e mai scumpa dect aurul!
Corpul omenesc este alctuit mai mult de

3 sferturi din ap. Pe msur ce oamenii

mbtrnesc, cantitatea de ap din organism scade. Cei mai muli oameni n vrsta sunt slabi.
O vorba din popor spune despre acetia ca se usucsau ca suntuscai.i aa i este. nainte
de a se nate, att timp ct este nvelit de cmileapoase din uterul mamei,embrionul
fraged este format din 94% apa. Organismul copilului nou-nscut conine 71%,al
adolescentului 69%,al omului matur 63%.Omul n vrst are numai 58% ap. Ca importan
pentru viata omului,apa se situeaz pe locul doi,imediat dup aer. Reaciile chimice din corp
nu se pot desfura dect n prezena apei.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Ca s existm,avem nevoie de aer,ap,hran,cldura i lumina. Nimic nu poate fi

conceput n economia planetei fr ap. Se pare c datorit consumului mare de ap,n curnd,
populaia globului va suferi de sete. Dac inem cont de faptul c pe suprafaa pmntului nu
exista dect 20 miliarde,estimat pentru anul 2100.
n zilele noastre apa este tot mai poluat. La robinete curge o ap din ce n ce mai murdar.
Petii mor n lacuri,mri i oceane. Apele negre rezultate n urma deversrilor de petrol n ape
sunt tot mai frecvente. Petrolierele transport 550 000 tone de petrol, astfel accidentele pot fi
devastatoare. Petrolul plutete pe suprafaa mrii, formnd o pelicul care blocheaz
ptrunderea luminii necesare plantelor marine. Psri i peti pot fi prini i otrvii de valul
de petrol. Dar cu toate c mor mii de animale,majoritatea zonelor din largul mrii sau de pe
coastele afectate se refac n civa ani.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Substanele organice duc la nflorirea apelor,care-i pierd nsuirile de ape potabile. Deeurile
din industrie i agricultur sunt deseori deversate n ape,n ideea c apa curge, iar oceanul este
un co de gunoi uria i fr fund.
NICI APA CURAT NU ARE TINEREE FR BTRNEE I VIA FR
MOARTE!!!
Oceanul Pacific a suferit n urma polurilor nucleare,deoarece Guvernul Francez a testat
acolo armele nucleare.
Numai Marea Britanie produce singur 250 000 tone de deeuri care sunt transportate n
Marea Neagr.
Uite-aa,multior cte multior,se polueaz APA.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Capitolul II Surse de poluare a apei

II.1. Poluarea natural. Eutrofizarea apei
Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de
suprafata.
Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea
apei solicitata de consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii
de tratare a apei.
Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt
situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la
adancimi de peste 300 km. Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri
energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei intr-un mod
alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor prime de baza.
In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea
substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea
majoritate a interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape
producand poluarea acestora.
Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor
substante poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si
oceanelor si in apa subterana.
Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de
pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri
pentru protectia calitatii apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in
acele regiuni intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa
curata.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma
evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor
scopuri : orase canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse
organizate, iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in
ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.
Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :

permanente;

nepermanente;

accidentale. 51828sic76lyj1t
Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

naturale;

atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :

- ape uzate;
- depozite de deseuri.
Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :

impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari
miniere sau foraje;

impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape

care produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafata; iy828s1576lyyj

impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie

sanitara sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele

provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.
Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a
unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile
radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca

impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule
fine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare

variabile in timp in functie de perioada de vegetatie;

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin
caderea plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si
descompunere care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape
mici sau sub pod de gheata.
Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor

fenomene cu caracter geologic.

II.2. Poluarea artificial. Forme de poluare
Sursele de poluare permanent artificiale
Principala sursa de poluare permanenta o constituie restituiile de ape dup utilizarea lor de
catre folosinte.
Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :

ape uzate menajere;

ape uzate publice;

ape uzate industriale;

ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;

ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului
de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;

ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de

diferite reziduri solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste
depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre
apele de ploaie, in cadere sau de catre apele care se scurg in sol.
Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate
de problema de risc industrial.
Reducerea polurii poate fi realizata pe mai multe cai :

introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;

reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii

recircularii apei;

recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii unei
adevarate surse de materie prima;

extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la

crescatoriile de animale;

Valach Vldu-Traian

Cuprins

imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor

si exploatarii acesteia.

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie se

impune.Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarie a
apelor, precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se realizeaza de catre Regia
Autonoma a Apelor Romane si filialele sale bazinale.
Prezenta lege face referire la :

regimul de folosire a apelor si a albiilor acestora;

gospodarirea apelor;

protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferente;

regimul lucrarilor care se construiesc pe ape;

controlul activitatii de gospodarire a apelor;

sanctiuni.
Activitile desfurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa producea efecte poluante

asupra unor zone apropiate sau ndeprtate (ex: accidentul de la Cernobl Ucraina 26
aprilie 1986, conflictul din Kosovo 1999 ), dobndita caracterului transfrontalier al
poluarii.
Din analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru
obiectivele administrate de Ministerul Aprrii Naionale, relevante sunt urmtoarele :

sursele de poluare a apei ca urmare a activitilor din unitile militare se grupeaz

astfel : ape reziduale de combustibili (46 de surse), hidrocarburi, ape de santina si
combustibili de la navele Marinei Militare (22 de surse), resturi menajere si dejectii
provenite de la gospodriile agro zootehnice ( 70 de surse).

ponderea activitilor cu emisii de poluani cu SO2, Nox, CO este urmtoarea :56,6% centrale termice pe baza de combustibil lichid sau solid, 2% - crematorii, 18% - emisii
ale rulrii autovehiculelor si blindatelor, 10% - activiti tehnico-productive, 4% activiti de industrie si nvmnt etc.

II.3. Autopurificarea apei

Autopurificarea apelor se realizeaza prin procese fizice si fizico-chimice sau bio-

chimice, care constau in:

sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care este influentata de

temperatura, viteza de scurgere a apei etc.;

prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene;

Valach Vldu-Traian

Cuprins

prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre substantele

chimice din apa si cele din apa poluata;

prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata. Procesele
biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre

flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii propii apei
elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, ducand
in cele din urma la disparitia suportului nutritiv de hrana al
germenilor patogeni patrunsi prin poluare.
II.4. Epurarea apelor uzate
ndeprtarea poluanilor nedizolvai este cea mai general i mai evident operaie de
epurare. Majoritatea apelor uzate conin n suspensie substane solide sau lichide de diferite
dimensiuni. Dispozitivele create se bazeaz pe fenomene fizice elementare: filtrarea pentru
particule mari, separare prin plutire a corpurilor mai uoare ca apa i prin sedimentare a
corpurilor mai grele. Pentru suspensii foarte fine, este necesar intervenia unor substane
chimice coagulante.
Primul element al staiei de epurare este grtarul, care reine corpurile cele mai mari.
Reziduurile astfel colectate se toac n instalaii anexe i se depoziteaz n gropi acoperite sau
se introduc n continuare n fluxul de epurare .Exist tipuri foarte variate de toctoare cum ar
fi zdrobitoarele, cominutoare i dilaceratoarele, mai mult sau mai puin automatizate.
Deznisipatoarele au scopul de a evita uzura excesiv a pompelor i ocuparea util a
instalaiilor de epurare, particulele minerale de dimensiuni mai mari , inerte i mult mai grele
dect celelante substane nedizolvate ,se rein n bazine speciale amplasate la intrarea n staia
de epurare, dup grtare. Viteza de scurgere este suficient de redus pentru a permite
depunerea nisipului, dar nu i separarea substanelor organice. Circulaia apei poate fi
orizontal sau vertical.
Substanele insolubile mai uoare ca apa cum ar fi uleiurile, grsimile i unele substane
chimice se separ prin separatoare ele sunt separate la suprafa, de unde se colecteaz cu
dispozitive semiscufundante. Pentru cantiti mai importante se construiesc bazine speciale
prevzute cu perei semiscufundai. Creterea eficienei i n special spargerea unor emulsii se
obin prin insuflarea de aer ,vacuumare,sisteme de convalescen formate din inele metalice,
inele ceramice sau plci . n staiile importante de epurare separatoarele sunt indispensabile,
chiar dac apariia substanelor plutitoare este acidental. Ele asigur n primul rnd protecia
celorlante dispozitive de epurare fa de produsele petroliele care se gsesc n prezent n
aproximatv toate apele uzate. Substanele reinute sunt deseori valorificabile.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Sedimentarea
.Sub aciunea gravitaiei particulele cu dimensiuni mai mici de 0,2 mm i greutate
specific mai mare dect a afluentului se separ la fundul recipienilor sau a canalelor.
Fenomenul, ntlnit n natur i aplicat curent pentru limpezirea apelor de alimentare,st i la
baza treptei mecanice de epurare. Cea mai important condiie necesar pentru producerea
sedimentrii este staionarea sau curgerea lent i laminarea apelor. ntruct stocarea i apoi
decantarea sunt dificile pentru cantiti mari de ap cu debit continuu, tehnica s-a orientat spre
crearea unor instalaii n care se produce o sedimentare parial a suspensiilor n limite de
timp acceptabile. S-au ntreprins numeroase cercetri pentru elucidarea fenomenului de
sedimentare, cu att mai complexe cu ct particulele sunt de dimensiuni mai reduse.
Parametrii de decantare care asigur o eficien constant se pot stabili numai dac se
cunoate detaliat specificul apelor uzate.
Cele mai rudimentare bazine decantoare sunt:

gropile;

batalurile;

izurile de pmnt cu funcionare continua;

Astfel de bazine sunt folosite pentru reinerea suspensiilor minerale din flotaii miniere

. din industria chimic anorganic. n staiile moderne de epurare decantoarele sunt construite
din materiale durabile: zidrie, oel, beton, beton armat, mase plastice etc, forma poate fi
dreptunghiular sau, tot mai frecvent circular .
Decantoarele circulare sunt denumite decantoare radiale deoarece apa distribuit dintrun con central prin orificii cu deflectoare amplasate radial si curge spre lama deversoare
situata pe circumferina. Forma circular reduce suprafaa pereilor , dar se ncadreaz mai
greu in ansamblu lsnd spaii nefolosite ntre construcii.
Decantoarele nu apar numai ca instalaii de epurare primar, ci rezolv i problema
reinerii nmolurilor rezultate din epurarea biologic, apar deci a doua oar n fuxul
procesului de epurare cu o nou funcie: decantarea secundar. Ele mai sunt folosite i n
cazul epurri chimice, pentru reinerea precipitatelor care rezult din reaciile efluenilor cu
reactivii utilizai n proces.
Dimensiunile decantoarelor sunt limitate din motive constructive, funcionale i
economice. Este indicat ca debitele mari de ape s se distribuie n mai multe decantare care se
pot verifica i repara succesiv. Bazinele dreptunghiulare pot ajunge la lungimi de 100-150 m
i se compartimenteaz cu uurin n uniti adiacente. Diametrele decantoarelor radiale
ajung pn la 100 m, dar cele mai obinuite au diametre de 30-60 m.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Coagularea numit i decantarea accelerat se realizeaz prin adugarea n apele cu

suspensii a unor substane speciale care determin n anumite cazuri formarea unor flacoane
grele care se depun n timp mai scurt dect n cazul sedimentrii spontane. Contactul ntre
eflueni i coagulani se efectueaz n bazine speciale , n comunicare direct cu decantoarele.
Epurarea chimic
Orice reacie chimic ntre poluanii din apele uzate i alte substane, prin care se
corecteaz calitatea efluentului, poate fi aplicat ca procedeu de epurare.
Dezinfectarea apelor cu clor, cu bioxid de clor sau cu ozon urmrete de fapt numai
distrugerea germenilor, ns are i un efect de epurare chimic neintenionat, prin oxidarea
parial a substanelor organice . Clorul formeaz compui stabili, de multe ori
suprtori:cloruri de sodiu, calciu, magneziu, practic neepurabile. cloruri toxice de metale
grele, clor, fenoli care dau gust neplcut apei n concentraii de 0,001 mg/l. Din aceast cauz
clorinarea se evit n tot mai multe cazuri. Tratarea cu ozon este eficient nsa foarte
costisitoare necesitnd consum mare de energie. Sterilizarea cu ajutorul radiaiilor ultraviolete
care nu prezint aceste inconveniente se aplica numai sporadic iar utilizarea izotopilor
radioactivi n-a depit nc faza experimental.
Absorbia de crbune activ prezint un interes deosebit deoarece acest fenomen
complex, verificat experimental, permite reinerea a numeroase substane chimice
anorganice i organice prezente n concentraii mici.
Crbunele se adaug n ap sub form de praf sau ca strat filtrant. S-au obinut rezultate
deosebit de eficiente n reinerea fenolilor,a detergenilor nebiodegradabili i a gazelor.Cu
toate c preul este destul de ridicat, procedeul se utilizeaz tot mai frecvent,mai ales ca etapa
suplimentar de epurare a poluanilor refractari la epurrile obinuite.Stabilirea unor metode
economice de regenerare ar permite extinderea considerabil a utilizrii crbunelui activ ca
agent de epurare.
Epurarea biologic
Autoepurarea care are loc n apele naturale a oferit tehnicienilor sugestia de a aplica
controlat i intensiv proceselor similare de mineralizare a substanelor organice sub aciunea
microorganismelor n scopul epurrii apelor uzate. S-au creat astfel de ecosisteme artificiale
care se dezvolt pe seama hranei puse la dispoziie de poluani.Viaa se desfoar n condiii
anaerobe dac se asigur cantiti suficiente de oxigen liber, sau n condiii anaerobe dac
oxigenul trebuie obinute de microorganisme din substanele existente n ap. Esenialul este
ca suprafa de contact dintre masa de microoganisme i efluent s fie maxim. Sistemul va fi

Valach Vldu-Traian

Cuprins

mai eficient i mai economic, dac se va folosi o mas biologic redus. In codiii anaerobe,
volumul necesar de microorganisme este mai redus de 20-30 de ori mai redus dect n
condiiile aerobe, ns dezavantajele constau n durata mai ndelungat a procesului anaerob i
n mirosurile respingtoare ale produselor intermediare de descompunere, unele pot fi i
toxice, ceea ce implic msuri speciale de izolare.
Gradul afectiv de epurare a substanelor organice, realizat prin treapta biologic ,
ajunge la 95-97%, nivel imposibil de realizat numai prin treapta mecanic.
Cu toate c datorit complexitii fenomenelor, epurarea biologic este greu de
stpnit, actualmente aplicarea n practic s-a generalizat ca faz secundar, indispensabil
pentru ndeprtarea poulanilor organici. Soluiile tehnice sunt foarte variate, depinznd de
gradul de epurare necesar, de disponibilitile tehnice i economice, de condiiile locale etc.
Epuraea biologic natural
Irigaii cu ape uzate Capacitatea microorganismelor din sol de a mineraliza poluanii
este utilizat ca procedeu de epurare biologic natural, adecvat n special efluenilor din
orae sau celor industriali cu caracteristici asemntoare acestora, ns n prealabil este
indicat epurarea mecanic. Astzi suprafeele de teren cu ape uzate sunt tot mai sczute, dei
avantajele acestui procedeu este important:
Investii cu 50-80% mai reduse dect pentru instalaiile de epurare biologic
artificial; valorificarea direct ca ngrmnt a poluanilor din apele uzate; economie de
ngrminte sintetice.
Natura apelor uzate

P2 05

K20

CaO

Menajere brute
Menajere epurate biologic

13
11

5
3

8
7

Industria berii

24

15

30

55

Industria zahrului

43

15

127

220

Industria amidonului

265 93

486

76

Necesar mediu la 1 mp cultura

12

17

Irigaiile se efectueaz similar celor cu ape proaspete, prin canale, rigole si brazde,
prin inundare subteran sau prin aspersiune. Cantitatea de ap admisibil se stabilete n

Valach Vldu-Traian

Cuprins

funcie de cultura i de permeabilitatea terenului. Remarcabil este posibilitatea de a epura i

unele ape care conin substane toxice cum ar fi fenolii.
Pericolul de rspndire a germenilor patogeni i a paraziilor frneaz considerabil
extinderea irigaiilor cu ape uzate. In concluzie, oportunitatea irigaiilor cu ape uzate se poate
stabili numai dup o analiz atent a factorilor tehnici, economici i sanitari pentru fiecare caz
n parte
Epurarea biologic artificial
Amenajrile minime prin care se realizeaz epurarea biologic natural prezint
dezavantaje specifice soluiilor extensive: ocupa mult spaiu, iar procesele se desfoar n
ritm lent i riscurile sanitare sunt mari. Aceste dificulti pot fi depite prin ameliorarea
artificial a contractului dintre masa microorganismelor i apa uzat i prin intensificarea
aportului de oxigen. n acest s-au creat instalaii speciale n care epurarea biologic a
poluanilor organici are loc ntr-un ritm mult mai accelerat. Pornind de la condiiile de
producere a proceselor de mineralizare din natur, s-au difereniat dup procedee principale:
filtrarea biologic, care reproduce n cadru artificial tipul de autoepurare de la
suprafaa pietrelor, de pe fundul rurilor sau din straturile poroase ale solurilor irigate cu ape
uzate, migroorganismele formnd o pelicul fixat pe un suport solid; instalaia caracteristic
este biofiltru;
procedeul de nmol activ are ca model procesul de autoepurare din masa apelor
curgtoare. Microorganismele plutesc liber n fluxul apei. Instalaia caracteristic este bazinul
de aerare - aerotancul.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Capitolu III Rul Moldovia surse de poluare

III.1. Caracterizarea rului Moldovia
Reeaua hidrografic dreneaz faada estic a Obcinei Feredeului i cea vestic a
Obcinei Mari, constituindu-se ntr-o dimensiune esenial a genezei peisajului geografic al
comunei, cu att mai important cu ct a fost i este un factor morfogentic activ.
Teritoriul bazinului Moldoviei dispune de o reea hidrografic bogat, permanent i
semipermanent, cu densitatea medie de 4,2Km/Km2, influenat n bun msur de regimul
relativ constant i bogat al precipitaiilor. Densitatea real a reelei hidrografice variaz ntre
limite largi, crescnd n ariile cu energia reliefului mai mare.
Rul Moldovia este cel mai important afluent al Moldovei, nu numai din zona
montan, dar i din ntregul su sistem hidrografic.
Moldovia dreneaz culoarul depresionar omonim i colecteaz apele de pe versanii
estici ai Obcinei Feredeului i vestici Obcinei Mari, aflueni repartizai relativ echilibrat, ntre
secvena nordic i sudic a sectorului de bazin a rului colector, cu ordine de mrime a
reelei i sectoarelor hidrografice diferite, calculate n sistem Strahler:
o de ordinul V: Demacua, Secrie;
o reea hidrografic de ordinul IV: Rooa, Racovei, Ascunsu, Ursulova;
o reea hidrografic de ordinul III: Huceni.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Pe teritoriul Bazinului, Moldovia este singurul ru de ordin VII, cel mai mare ntre
afluenii Moldovei carpatice, avnd o suprafaa total a bazinului hidrografic de 562,9km 2, o
magnitudine de 3370 uniti de ordin I, lungimea de 49,5km, altitudinea maxim de 1320m,
altitudinea minim de 532m, energia de 785m, panta de 15,85m/km. Profilele longitudinale
ale vilor de ordin IV (n sistem de ierarhizare Strahler) au valori ale energiei cuprinse ntre
230-685m, cu o medie de 470m. Lungimea profilelor variaz ntre 3,75km i 11km cu o
medie de 6,76km, iar lungimea total a cursurilor de ordin IV este de 40,56km. Panta este
cuprins ntre 60m/km i 102,6m/km, cu o medie de 77,9m/km. Suprafeele bazinelor sunt
cuprinse ntre 6,17km2 i 23,52km2, magnitudinea este cuprins ntre 28 i 154 uniti de
ordin I (n sens Strahler).
Praiele Demacua i Secrie sunt similare ca ordin de mrime, V - n sistem Strahler,
i lungime - 13,65km i respectiv 13,85km, dei nregistreaz valori diferite ale energiei de
relief i pantelor: 492m/36,4m/km i respectiv 705m/50,9m/km, consecine ale diferenelor de
rezistivitate la eroziune a substratului litologic.
Prul Demacua dreneaz sud-vestul bazinului Moldoviei, iar Secrie dreneaz nordestul bazinului i au caracter de vi transversale Formele i suprafeele bazinelor sunt diferite:
36km2 pentru bazinul alungit al Secrie i 49,4km 2 pentru cel lobat al prului Demacua,
magnitudinea fiind de 286 respectiv 315 uniti de ordin I .
Altitudinile maxime ale celor dou bazine afluente, difer: 1100m pentru bazinul
Secrie i 1320 m n cazul bazinului Demacua, iar altitudinile minime sunt similare, 652 m
respectiv 650 m.

Ele conflueaz cu Moldovia la 24km de izvoarele rului, n satul

Moldovia.
Profilele longitudinale ale sectoarelor de curs devin tot mai atenuate pe msura
creterii ordinului de mrime i a debitului lichid al acestora.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Foto.1. Rul Moldovia (foto original)

Foto.2. Rul Moldovia (foto original)

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Foto3.. Rul Moldovia i drum forestier (foto original)

III.2. Surse de poluare a rului Moldovia

Sursele de apa, n comuna Moldovia sunt utilizate n alimentarea cu ap potabil i
menajer, n asigurarea necesarului de ap industrial pentru unitile industriei de prelucrare
a lemnului. La aceste utilizri se mai adaug i acumulrile de ap n incinta piscicol Argel,
dar care a funcionat cu ntreruperi, n prezent aceste amenajri nemaifiind folosite, din cauza
costului ridicat de ntreinere. Efectele nocive ale polurii au fost resimite i pe teritoriul
comunei Moldovia, din cauza neglijenei locuitorilor i a msurilor care ntrzie s apar.
Printre activitile poluante sunt folosirea ngramintelor chimice i organice,
depozitarea rumeguului, rezultat n exploatarea lemnului, n albia major a rului Moldovia.
n ultima perioad se constat o cretere a cantitilor de azotai, nitrii i nitrai n
compoziia apei ca urmare a utilizrii ngrmintelor organice, intens folosite pentru a spori
productivitatea solurilor, iar componentele acestora ajung prin iroaie n reeaua hidrografic,
mai ales dup ploi sau topirea zpezii iar prin infiltrare modific calitile pnzei freatice.
De asemenea, dejeciile sunt un factor important de pondere, acest lucru datorndu-se n
special lipsei sistemului de canalizare. Creterea animalelor este una dintre ndelnicirile
locuitorilor comunei, astfel c, toate concentrrile mari de dejecie sunt foarte nocive deoarece

Valach Vldu-Traian

Cuprins

se infiltreaz n pnza freatic sau n timpul ploilor sunt splate i ajung n reeaua
hidrografic.
n timpul inundaiilor are loc poluarea apelor de suprafa, prin antrenarea n albiile de
ru, a tuturor deeurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor necate.
Astfel c, protejarea mediului nconjurtor depinde de noi iar dezechilibrele naturale vor
ntrzia s apar.
III.3. Calitatea apelor de suprafa din comuna Moldovia
Pentru a exemplifica acest parametru am folosit raport privind starea mediului n judeul Suceava n
semestrul II 2010 actualizat ca urmare a revalidrii datelor la finele anului 2010. n acest raport
comuna Moldovia nu apare cu nici o depire a parametrilor de calitate a apei. Mai jos prezentm
ordinul ministrului mediului care reglementeaz standardele de calitate ale apelo de suprafa

ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006

pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea
stabilirii strii ecologice a corpurilor de ap
n baza prevederilor art. 21 alin. (1) i ale art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificrile i completrile ulterioare, ale art. 3 si 10 din Programul de eliminare treptat a
evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase, aprobat prin Hotrrea
Guvernului nr. 351/2005,
n temeiul art. 5 alin. (8) din Hotrrea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea i
funcionarea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, cu modificrile i completrile
ulterioare, avnd n vedere Referatul de aprobare nr. 826/S.B./2006, ministrul mediului i
gospodririi apelor emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprob Normativul privind clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea
stabilirii strii ecologice a corpurilor de ap, prevzut n anex*) care face parte integrant din
prezentul ordin.
*) Anexa se public ulterior n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 511 bis n afara
abonamentului, care se poate achiziiona de la Centrul pentru relaii cu publicul al Regiei
Autonome "Monitorul Oficial", Bucureti, sos. Panduri nr. 1.
ART. 2
Prevederile normativului menionat la art. 1 se aplic la toate apele de suprafa,
inclusiv apele marine de coast.
ART. 3

Valach Vldu-Traian

Cuprins

La data intrrii in vigoare a prezentului ordin se abrog Ordinul ministrului apelor i

proteciei mediului nr. 1.146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de
referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, i "STAS 4706/1988 - Ape de suprafa Categorii i condiii de calitate" referitor la standardele de calitate pentru caracterizarea apelor
marine costiere.
ART. 4
Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Ministrul mediului i gospodririi apelor,
Sulfina Barbu
Bucureti, 16 februarie 2006.
Nr. 161.

ELEMENTE DE CALITATE PENTRU STABILIREA STRII

ECOLOGICE A APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE
CONFORM ORDINULUI 161 / 2006

Elemente i standarde de calitate chimice i fizico-chimice n ap

Nr. Indicatorul de calitate U/M

C.1. Nutrieni
1
Amoniu (N-NH4+)
2
Azotii (N-NO2-)
3
Azotai (N-NO3-)
4
Azot total (N)
5
Fosfor total (P)
C.2. Salinitate
1
Sulfai (SO42+)

Clasa de calitate
I
II
III

IV

mg N/l
mg N/l
mg N/l
mg N/l
mg P/l

0.4
0.01
1
1.5
0.015

0.8
0.03
3
7
0.04

1,2
0.06
5,6
12
0.075

3.2
0.3
11,2
16
1.2

>3.2
>0.3
>11,2
>16
>1.2

mg/l

60

120

250

300

>300

Clasificareastriiecologice Codculoare
Foartebun
Albastru
Bun
Verde
Medie
Galben
Mediocr
Portocaliu
Deteriorat
Rosu

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Particularitile hidrochimice ale apelor (compoziie, mineralizare i duritate), de pe

teritoriul comunei Moldovia sunt determinate de chimismul rocilor i solurilor
regiunii, influenate de ceilali factori ai mediului natural ct i de procesele antropice. Sub
aspectul compoziiei chimice, apele intr n clasa apelor bicarbonatate, cu un coninut
relativ mare de sulfai. Ionii de Ca (cu concentraii de 35 - 85 mg/l) i Mg (in concentraie
de 3 - 17' mg/l) provin din alterarea rocilor carbonatice (marne), n timp ce HSO 4 (cu
concentraie 7 0 - 1 6 0 mg/l). Provine din alterarea sulfurilor complexe din rocile fliului
paleogen, ndeosebi din complexul disodilelor oligocene, CI (cu concentraii de 6 - 25 mg/l)
se gsete n cantiti mai reduse. Calitativ compoziia chimic sufer variaii importante n
timp, n strns legtur cu regimul alimentarii i scurgerii. n fazele de ape mari i la
viituri, cnd alimentarea predominant este din sursele superficiale (ploi, zpezi), apele
sunt bicarbonatate. La debite mici cnd predomina alimentarea subterana apele devin
mixte, bicarbonatato-sulfurate, uneori chiar predominant sulfurate, Acest lucru se datoreaz
faptului ca pnza freatic este cantonat n structurile fliului paleogen foarte bogate n
structuri complexe.

Mineralizarea este moderat,

peste 200mg/L Duritatea apelor este

redus i variaz n timp i spaiu, n strns legtur cu variaia gradului de

mineralizare, ea prezint valori reduse sub 8.5 g. germane. n legtur cu mineralizarea i
duritatea unui alt element care variaz este PH-ul cuprins ntre 6.5 i 6.4. n ultima
perioad se constat o cretere a cantitii de azotai i de nitrai n compoziia apei ca
urmare a utilizrii ngrmintelor organice (ngrmintele organice sunt intens folosite
pentru a spori productivitatea solurilor, dup ploi prin iroire acestea ajung n reeaua
hidrografic sau se infiltreaz n pnza freatic).
Calitatea superioar a apelor mai este favorizat i de buna lor oxigenare consecin
a aerisirii prin turbulen, activitii biologice. Coninutul redus n substane organice i
suspensii atesta faptul c poluarea este nc redus, cantitatea de oxigen dizolvat este ntre
77% i 100%.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Concluzii
Culuoarul Moldoviei se suprapune n totalitate unitii fliului extern a Obcinilor
Bucovinei, mai exact a Obcinei Feredeului i a Obcinei Mari, reprezentat prin subdiviziunea
s-a Culuoarul Moldoviei. Este situat pe cursul Rului Moldovia.
Relieful prezent pe teritoriul Culuoarul Moldoviei a luat natere ca rezultat al
interaciunii factorilor externi i interni, un rol important revenind structurii geologice, dar si
litologiei care este responsabil de procesele morfologice actuale.
n cuprinsul comunei se regsesc dou tipuri de relief:
Un tip de relief conform cu structura;
Un tip de relief determinat de alctuirea litologic.
Trsturile morfografice, n linii generale sunt asemntoare ntregii arii a fliului
extern a Obcinilor Bucovinei, ns apar i elemente specifice datorate alctuirii litologige i
eroziunii accentuate a reelei hidrografice permanente i toreniale. Deoarece predomin n
stratele superioare argilele, gresi i nisipurile, iar teritoriul comunei ocup o zon de culoar de
vale care are pante foarte abrupte, sunt frecvente alunecrile de teren i degradarea terenurilor
datorit formrii organismelor toreniale. Plasarea sa pe flancurile Nordic a Obcinei
Feredeului i Sudic a Obcinei Mari i pe terasele rului Moldovia, face ca pnza freatic s
ias frecvent la suprafa pe versani accentund procesele de versant.
Fiind plasat ntr-o zon de munte, are un mare potenial agricol sczut care a fost
compensate de imensul potenial forestier i zootehnic, mai ales c dispune de circa 75% din
suprafa de pduri i de aproape 20% din suprafa de fnee i puni naturale.
Practicarea agriculturii pe terenuri srace din punct de vedere al fertilitii, a dus la
folosirea unor substane chimice mente s stimuleze creterea produciei, dar care se pare c
au avut un efect duntor asupra apelor de pe teritoriul comunei.
Analizele i concluziile pe care am ncercat s le realizm n aceast lucrare au ca rol
stabilirea gradului de degradare a apelor de suprafa i subterane de pe teritoriul Culuoarul
Moldoviei i descoperirea unor metode de conservare i refacere a apelor care reprezint una
din cele mai importante resurse ale omenirii.

Valach Vldu-Traian

Cuprins

Din analizele efectuate am putae concluziona c starea de degradare a apelor de

suprafa din Culuoarul Moldoviei nu este nici foarte avansat nici foarte bun. Majoritatea
indicatorilor analizai se ncadreaz n limitele admise de lege, n consecin majoritatea
teritoriului comunei deine clase de valori bune i foarte bune, excepie fac nitriii care
determin o clas de valori mediocr i deteriorat. Cauza ar putea fi abundena substanelor
organice care conin azot, lipsa unui sistem de canalizare care s evite contaminarea pnzei
freatice.
n concluzie pentru o mai bun gospodrire a aceste importante resurse care este apa,
trebuie luate msuri urgente de refacere a acestei, de protejare i conservare

Foto 4 - Inundaiile din 28 - 29 iulie 2008

Foto 6 - Inundaiile din 28 - 29 iulie 2008

Foto 5 - Inundaiile din 28 - 29 iulie 2008

Foto 7 - Inundaiile din 28 - 29 iulie 2008

Valach Vldu-Traian

Foto 8 Urmrile inundaiile din 28 - 29 iulie 2008

Cuprins

Foto 9 - Inundaiile din 28 - 29 iulie 2008

Foto10 Nivelul maxim al inundaiilor din 28 - 29 iulie 2008

Foto11 Nivelul maxim al inundaiilor din 26 - 27 iulie 2010

Valach Vldu-Traian

Cuprins

BIBLIOGRAFIE

. Barbu, N. - "Raporturi morfostructurale i morfolitologice n Obcina Mare", Studii i

comunicri de ocrotirea naturii, Suceava, 1970.
2. Barbu, N. - "Raporturi morfostructurale i morfolitologice n Obcina Feredeului ", Analele
tiinifice Univ. "Al. I. Cuza", Iai, seciunea II, tom XVI, 1970
3. Barbu, N. - "Obcinile Bucovinei. Ghidul excursiei celei de-a VII - a

Conferine Naionale

de tiine ale Solului", 1970.

4. Barbu, N. - "Obcinile Bucovinei", Ed. tiinifica i Enciclopedica, Bucureti, 1976.
5. Barbu, N., Ionesi, L. - "Etapele de evoluie geomorfologica a Obcinilor Bucovinei", n vol.
"Realizri n geografia Romniei", Ed. tiinifica i Enciclopedica, Bucureti, 1973.
6. Chiri V, Pucau V, Iacobescu M., Iosep I., (2004)Vatra Moldoviei - spaiul i timpul
patrimoniului stabil i dinamic, Ed. Univ. tefan cel Mare Suceava.
7.Ujvari, I. -

"Geografia apelor Romniei", Ed. tiinifica ,Bucureti,

1972.

8. XXX " Anuare hidrologice", 1950-1984.

9. Piota, I., Buta. I., (1975), Hidrologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti
10.Contescu, L. R., (1979), Revista Terra, nr.1, Ed. I. P. Informaia, Bucureti
11. Aurelia Buchman i alii- Manual Studiul Caliti Mediului, Editura Economic
Preuniversitaria, Bucureti - 2004
12.Acatrinei Gheorghe :Poluarea i Protecia Mediului Ambiant, Editura
Universit.Alexandru Ioan Cuza, Iai 2000
13. Carmen Zaharia ABC Metode de Analiz a Calitii Factorilor de Mediu, Editura
T, Iai - 2002

Valach Vldu-Traian

Cuprins

14. Sergiu Mnescu - Chimia Sanitar a Mediului, Editura Medical, Bucureti - 1978