Sunteți pe pagina 1din 25

SCURT

ISTORIC
Bucovina este, in ansamblul sau, un imens atelier de creatie, un depozitar al artei populare traditionale,
de o valoare estetica majora. Conditiile istorice, economice, au contribuit din cele mai vechi timpuri la
aparitia si statornicirea caracterelor proprii ale artei populare bucovinene.
Bucovina era situata la rascrucea marilor drumuri comerciale ale Crimeii, Asiei mici si bazinului
mediteraneean,cu populatiile tarmului baltic si ale Europei centrale, caile de comert fiind intotdeauna
principalul mijloc de schimburi in domeniul culturii. Pe plan istoric, Bucovina a reprezentat centrul formarii
si existentei organizatiei statale feudale a Moldovei, in acelasi timp si centrul cultural al acestui stat.
Regiunea, din punct de vedere economic si geomorfologic, a oferit o diversitate de conditii ce au dat
nastere unei diversitati de ocupatii,toate generand si inlesnind realizarea unei game de creatii artistice in
lemn, tesaturi, ceramica, piele, os, metal, s.a.m.d.
Creatiile autohtone s-au confruntat, de-a lungul timpului, prin marile drumuri de comert,cu bunurile
culturale ale unor alte mari centre de civilizatie, imbogatind si continuand vechile traditii specifice etniei
romanesti, multe dintre ele pastrate pana in zilele noastre.

Meleaguri Bucovinene

Palma
2882x accesari

Manastirea Humorului
2584x accesari

Mariana - Parcul din Vatra


Dornei
2473x accesari

Vornicei - nunta in
Bukovina
2370x accesari

Padure
1928x accesari

Pasul Prislop
2136x accesari

Pasul Prislop
2388x accesari

Casa din Ciocanesti


1943x accesari

bukovina
2008x accesari

bukovina
1966x accesari

bukovina
1905x accesari

Radauti
2100x accesari

Radauti - centru
2129x accesari

Radauti
2197x accesari

Radauti
2035x accesari

Prislop
1979x accesari

Radauti - iesirea spre


Suceava
2079x accesari

Manastirea Sucevita
2653x accesari

Sucevita
1876x accesari

bukovina
1823x accesari

Meleaguri Bucovinene

bukovina
1673x accesari

bukovina
1626x accesari

bukovina
1699x accesari

bukovina
1820x accesari

bukovina
1679x accesari

bukovina
1613x accesari

bukovina
1717x accesari

Casa Elena - Voronet


1854x accesari

Radauti
1762x accesari

Radauti
1672x accesari

Sucevita - un loc de picnic


1526x accesari

Sadova
1543x accesari

Radauti
1576x accesari

Radauti - centru
1518x accesari

Zugreni
1585x accesari

bukovina
1453x accesari

Radauti - Templul
Evreiesc
1555x accesari

Cabana Zugreni
1649x accesari

Radauti - muzeu
1461x accesari

bukovina
1452x accesari

bukovina
1372x accesari

bukovina
1485x accesari

bukovina
1333x accesari

bukovina
1444x accesari

bukovina
1422x accesari

Palma - loc belvedere


1449x accesari

Manastirea Sucevita
1415x accesari

bukovina
1302x accesari

Manastirea Sucevita
1392x accesari

bukovina
1296x accesari

bukovina
1261x accesari

Sucevita
1248x accesari

bukovina
1255x accesari

bukovina
1266x accesari

Sucevita - derdelus
1309x accesari

Manastirea Putna
1354x accesari

Manastirea Putna
1250x accesari

Curtea manastirii Putnei


1188x accesari

Meleaguri Bucovinene

bukovina
1206x accesari

Radauti
1357x accesari

Muzeul Radauti
1249x accesari

bukovina
1172x accesari

Radauti
1317x accesari

bukovina
1170x accesari

bukovina
1214x accesari

bukovina
1143x accesari

bukovina
1140x accesari

Casa din Ciocanesti


1358x accesari

Manastirea Moldovita
1305x accesari

bukovina
1197x accesari

bukovina
1198x accesari

Salina Cacica
1276x accesari

bukovina
1153x accesari

bukovina
1127x accesari

bukovina
1168x accesari

bukovina
1190x accesari

bukovina
1184x accesari

bukovina
1237x accesari

Meleaguri Bucovinene

bukovina

bukovina

bukovina

1121x accesari

1162x accesari

1100x accesari

bukovina
1136x accesari

bukovina
1120x accesari

bukovina
1109x accesari

bukovina
1086x accesari

bukovina
1043x accesari

bukovina
1058x accesari

Pensiunea Andrew
1141x accesari

Vatra Dornei
1166x accesari

bukovina
1065x accesari

bukovina
1060x accesari

bukovina
1059x accesari

bukovina
1048x accesari

Pipinci

bukovina

bukovina

1074x accesari

1116x accesari

1089x accesari

Meleaguri Bucovinene

bukovina
1119x accesari

bukovina
1092x accesari

Hram Vascauti
1198x accesari

Intrarea in Putna
1263x accesari

Riul Bistrita la Zugreni


1182x accesari

Cabana Zugreni
1144x accesari

Muzeul din Radauti


1200x accesari

Vatra Dornei - parc


1132x accesari

bukovina
1065x accesari

bukovina
1103x accesari

bukovina
1090x accesari

bukovina
1074x accesari

bukovina
1087x accesari

Vatra Dornei - parc


1172x accesari

Nunta - Manastirea
Humorului
1148x accesari

Nunta in Bucovina
1145x accesari

bukovina
1111x accesari

bukovina
1222x accesari

Palma
1135x accesari

bukovina
1053x accesari

Meleaguri Bucovinene

bukovina
1058x accesari

bukovina
1090x accesari

bukovina
1054x accesari

bukovina
1025x accesari

bukovina
995x accesari

bukovina
972x accesari

bukovina
969x accesari

bukovina
1026x accesari

bukovina
944x accesari

bukovina
964x accesari

bukovina
985x accesari

bukovina
960x accesari

bukovina
971x accesari

bukovina
1012x accesari

bukovina
1017x accesari

Bucovina.Istoric
1057x accesari

Bucovina.Istoric
1053x accesari

Bucovina.Istoric
1015x accesari

Bucovina.Istoric
1099x accesari

Bucovina.Istoric
1170x accesari

Meleaguri Bucovinene

Bucovina.Istoric
1039x accesari

Bucovina.Istoric
1036x accesari

Bucovina.Istoric
1088x accesari

Calugar cu toaca - Putna


2176x accesari

Bucovina.Istoric
1040x accesari

HARTA BUCOVINEI DUPA ION NISTOR


(1910)
Dragi vizitatori asa arata Bukovina, aceasta este Bukovina in toata splendoarea ei, dar cu ocazia
raboaielor si asupririlor care au domniat Bucovina de-a lungul timpului ea a fost impartita si o buna parte
din ea se afla acum in Ucraina, puteti observa in suprapunerea de mai jos. Aceasta este harta Bukowinei
dupa Ion Nistor, realizata in 1910. Da-ti click pe imagini pentru a le vedea la rezolutie mai mare!

Poze Bucovina Traditii si Obiceiuri

Toate fotografiile i ilustraiile sunt preluate din Ghidul de cltorie al Bucovinei, unde pot fi
vzute la o calitate nalt.

Sateni participand la o slujba religioasa.


Rezumat: Viaa n mediul rural este simpl i complex, n acelai timp. Oamenii nc
urmeaz reguli stricte ale comportamentului i pstreaz tradiiile vechi, dar stilul actual de
via produce valori contradictorii chiar i n cele mai ndeprtate sate. Trm locuit n mod
armonios de naionaliti variate, Bucovina s-a opus celor mai radicale transformri n privina
timpului i a modei i a pstrat maniera de via de neuitat.

In micile ferme familiale se cresc deseori pasari de curte pe langa gaini, se mai cresc si rate,
gaste si curci.
O curte rneasc ce este caracteristic Bucovinei include n general casa principal, opus
porii, buctria de var n dreapta, grajdul i fnarul n stnga, un opron inferior ntre cas i
hambar, o fntn i o cuc pentru cine.
Cnd mai multe generaii locuiesc n interiorul aceleiai curi, prinii sau bunicii se mut n
buctria de var, care devine o a doua locuin, cu o singur camer i un hol.

Peretii acestei gospodarii taranesti sunt doar partial acoperiti cu tencuiala si lasa vizibila
structura butucilor. In stanga se afla hambarul.
Un ran avea n medie cteva hectare de pmnt n marginea satului. Terenul din jurul fermei
era folosit pentru necesitile zilnice, n timp ce produsele obinute pe pmntul mai
ndeprtat erau vndute sau schimbate cu altceva, astfel nct s se asigure traiul familiei de-a
lungul anului. Structura satului difer, spre exemplu, ntre un sat din Neam, unde casele sunt
aliniate de-a lungul drumului principal, cu o livad n spatele casei i doar un strat de flori n
fa. n Bucovina, fiecare cas are fntna proprie n curte, n timp ce n Neam o fntn
obinuit se gsete la marginea drumului.

Barbat purtand costum popular pentru slujba de duminica. Atat haina, cat si vesta sunt
brodate.
Costumul popular nc este purtat zilnic de ctre btrni, n timp ce tnra generaie poart n
mod regulat haine occidentale. Acetia din urm se mbrac rareori n costume tradiionale n
afar de ocaziile speciale. Costumul brbatului este format din pantaloni albi (iari) - lungi,
pentru a fi mpturii de mai multe ori, fiind o bun protecie mpotriva umiditii, o cma
alb - care prezint n general o broderie geometric n negru sau maro i o vest (bundi)
cu pielea alb n afar i cu blana spre interior. Acest din urm obiect de vestimentaie este
decorat cu motive florale sau geometrice i adaosuri din blan de jder. De asemenea, brbaii
poart curele, mpletite sau confecionate din piele. Uneori, centura din piele este purtat
deasupra celei mpletite. Limea curelei depinde de nlimea la care se afl satul cu ct e
mai nalt satul, cu ct centura e mai lat. Viitoarea nevast tia, cosea i broda costumul celui
care urma s i fie so, n timpul logodnei de un an.

Femeile poart o vest asemntoare, dar decoraia este mai colorat. Cmaa femeii este
bogat mpodobit cu motive florale i geometrice. n legtur cu acest fapt, s-a spus c
mpodobirea n ntregime a cmilor bucovinene evoc decoraia bisericilor descrise.
Femeile se mai mbrac i cu o fust dintr-o singur croial (catrine), care se leag de jur
mprejur, deasupra cmii lungi pn la genunchi, legat cu o lat centur mpletit.
Exist anumite haine pentru anotimpurile reci, pentru toamn i iarn. Sumanul, folosit
toamna, este confecionat dintr-o hain din ln deas. Cojocul este o hain lung pn la
genunchi, cu blana ntoars n interior i pielea n afar, decorat cu flori brodate.

Parlind un porc cu o lampa cu gaz. Flacara este puternica si parul trebuie ars repede. In acest
fel, pielea este pregatita sa fie curatata si consumata.
Oamenii din Bucovina nu numai c ntmpin strinii, dar de asemenea le ofer acestora un
loc de dormit, nu pentru ctiguri financiare, ci pentru c sunt ospitalieri, considernd c este
o onoare s deschid ua casei lor.
Cnd vine vorba despre mncare, cele mai bune mncruri tradiionale sunt servite
mmlig cu brnz proaspt, smntn, ou, crnai de porc, sarmale (frunze de vi de vie
sau de varz umplute cu orez i carne), iaurt, ciorb sau rcituri (carne n aspic).
Cea mai mare parte a mncrii este greoaie, iar digestia se face mai uor cu un pahar de uic
(coniac de prune). Aceasta e singura butur alcoolic folosit de obicei i este adesea
consumat din acelai pahar de ctre toi mesenii.
Se mnnc zilnic supe variate i bor (sup acrit cu tre de gru, fermentate n ap). nc
se mai prepar o combinaie dens de boabe de gru fierte, coliva, un fel de plcint servit
pentru a comemora morii i care se mnnc cu anumite ocazii.

Mncrurile coapte n cuptor sunt de obicei prjiturile i plcintele pe baz de fin. La


plcintele poale-n bru, brnza este mpachetat n aluat; n vrzri, varza este folosit n
locul umpluturii. Dintre tradiionalele bunti de Pati, pasca e specific zonei rurale, iar
cozonacul i are rdcinile n mediul urban. Pasca este fcut dintr-o foaie din aluat dospit,
acoperit cu un amestec din brnz de vaci, smntn, ou i zahr, decorat cu o cruce fcut
din coc i coapt ntr-o tav rotund (ROUND TIN). Cozonacul este fcut dintr-o foaie din
acelai aluat, acoperit cu nuci, rulat i copt ntr-o tav nalt.

Tanara transportand oi ntr-o caruta.


Locuitorii Bucovinei sunt cunoscui cresctori de oi i vaci i produc un lapte foarte bun, care
concureaz n ntreaga regiune a Moldovei doar cu cei din zona Neamului. Att Suceava,
ct i Neam sunt zone deluroase, cu o altitudine ntre 400 m 1000 m, cu pajiti frumoase i
iarb bun. Anul pastoral ncepe n aprilie i se termin n octombrie, timp n care oile stau la
stn, n afara satului i sunt pzite de un cioban. Proprietarii oilor primesc laptele i brnza n
mod periodic, fapt care depinde de cte oi dein acetia. Ciobanii sunt pltii mai degrab n
produse dect n bani.

Caii sunt folositi pentru toate felurile de transporturi, pe tot parcursul anului.
Aceeai manier de troc a fost folosit i la mori, cnd se mcina grul, sau la presele de vin,
cnd se striveau strugurii. n zilele noastre, presele moderne de vin pot fi gsite n aproape
fiecare cas, dar morile sunt deinute de mici firme, iar plata se face parial n fin, parial n
bani.
Bucovina mai este cunoscut i pentru animalele i psrile domestice bine crescute, precum
i pentru produsele excelente cum ar fi cartofii, varza, conopida i recolta de fructe, mai ales
mere, pere, prune i ciree. Se cultiv i cereale, dar recolta e destinat mai ales cererilor din
gospodrie.
Dintotdeauna prelucrarea lemnului a fost una dintre principalele ocupaii din Bucovina.

Printre mastile traditionale jucate, Capra este una dintre cel mai frecvent interpretate.
Viaa ranului romn a fost mereu structurat n jurul ciclului anual al muncii - agricultura,
gospodrirea animalelor, vnatul, pescuitul i apicultura. Existena acestuia s-a referit mereu
la a face pmntul productiv, nu cu scopul de a se mbogi, ci pur i simplu pentru a asigura
un trai bun familiei sale.
Ciclul anual este de asemenea urmat cnd vine vorba de tradiii i credine, multe dintre ele
povestite la o recolt bun sau pentru mpcarea spiritelor.
Credina n spiritele strmoilor este printre cele mai importante. Se spune c aceste spirite se
ntorc printre cei vii n timpul srbtorilor de iarn, de la Crciun la Boboteaz. Nu vin cu
gnduri rele i sunt rspltii prin respectul care li se cuvine. Aceast credin se poate observa
n principal la tradiionala masc din acest timp al anului, avnd personajele principale
Btrnul i Btrna. Dac aceste spirite ntrzie ntoarcerea pe trmul lor, apare riscul de
deveni periculoi. Pentru a fi alungai, se pune usturoi la ferestrele caselor. Aceeai masc ce
ntruchipeaz tradiiile povestete despre credinele n puterea supranatural a animalelor, cum
ar fi ursul (simboliznd protecia i puterea), capra, berbecul, struul, care sunt reprezentai cu
mti realiste.

Traditii din Bucovina


Bucovina este o regiune in care se mai pastreaza in mare parte obiceiurile traditionale din momentele
esentiale ale vietii cum ar fi nasterea sau nunta.
Botezul este cel care incununeaza nasterea. Imediat dupa nastere se realizeaza o serie de practici
pentru a inlatura fortele malefice. Se pune un fir de ata rosie in tocul usii cu care este mai apoi legat
copilul la mana, ca sa nu se deoache.
In prima baie a copilului se pune un ban de argint si busuioc pentru purificarea apei. La botez, nasii
trebuie sa pregateasca panza de mir - pe care se aseaza copilul dupa ce este botezat si miruit; i se aduc
in dar piese de imbracaminte.
Un obicei foarte interesant era acela al schimbarii numelui. Atunci cand copilul era bolnav si nu mai avea
scapare, femeile opreau o persoana de pe drum careia i se dadea copilul pe geam impreuna cu o
lumanare. Persoana straina ii schimba numele si ii dadea mamei copilul pe usa. Dupa aceasta, copilul
era strigat cu numele schimbat pentru a nu mai fi recunoscut de boala.
La un an are loc taiatul motului urmat de o mica petrecere. Pe o tava se pun diferite obiecte: inel, creion,
cleste, cui, ata etc. care se ofera copilului. In functie de obiectul ales de copil, i se poate prevedea
viitoarea meserie.
Nunta: ca si celelalte obiceiuri si cele de nunta s-au modernizat, se mai pastreaza insa o parte dintre ele
in forma simplificata. Cateva dintre obiceiurile de nunta din Bucovina se gasesc si in majoritatea
celorlalte zone etnografice din Romania.
In momentul logodnei, viitori miri si familiile lor stabilesc datei nuntii, nasii, domnisoara si cavalerul de
onoare.
In ziua nuntii, domnisoara de onoare vine acasa la mireasa, iar cavalerul de onoare se duce acasa la
mire. In timp ce este impodobita, mireasa trebuie sa planga. Daca acest lucru nu se intampla, o femeie in
varsta ii aduce o ceapa zdrobita pentru a-i produce lacrimi.
Mirele vine acasa la mireasa sa o ia, dar in momentul in care ajunge aici, usile sunt inchise, iar familia
miresei refuza sa deschida. Dupa ce se tocmesc, usa se deschide iar mirele poate sa-si ia mireasa.
In unele locuri din Bucovina se mai tine un obicei stravechi: iertaciunea; amandoi mirii stau cu fata spre
rasarit, mireasa sta in genunchi pe o perna si un covor, iar mirele sta in picioare cu mana stanga pe
umarul miresei. Mireasa sta pe o perna pentru ca viata ei sa fie usoara si placuta ca perna cea moale.
La biserica, cand li se pun verighetele, mirele si mireasa vor sa se calce pe picior, crezand ca in acest fel

vor avea suprematia in casnicie.


Dupa petrecere, mireasa cu mai multe femei se retrag intr-o camera unde acesteia i se schimba
imbracamintea si este imbrobodita, insemnele de mireasa sunt date unei fete care urmeaza sa se
casatoreasca.
In unele sate din Banat, a doua zi de nunta, luni dimineata, dupa rasaritul soarelui, mirii impreuna cu
familia, nasii si nuntasii se duc la o fantana de la rascruce de drumuri, scot o galeata de apa si o varsa
catre rasarit.
MARAMURES: Imbracamintea miresei: camasa alba, o fusta alba si un sort alb peste. Peste camasa
are o haina de lana fara maneci si un palton tot din lana, legat la umeri cu o curea rosie. In par se
impletesc flori. Imbracamintea mirelui: camasa alba din canepa, haina de lana fara maneci, si " itari largi
". Corpul este legat cu o curea mare cu sase catarame alaturi de cutit, tutun, pipa, portofel si alte obiecte
necesare marunte. Ca un ultim element, in cazul lui, poarta si el ghete cu clincheri. Singurele lui obiecte
decorative sunt mansetele cusute, o geanta peste umeri, si semnul ca e ginere - o floare alba artificiala
din piept.
Scene emotionale pentru rude sunt momentele " iertarii " - cand mireasa si ginerele le cer parintilor
iertare pentru greselile din trecut. Cel mai interesant ritual: cel al stergerii obrajilor ginerelui si miresei de
catre soacra. Fiind prima data cand vine acasa la soacra, gesturile pot fi considerate ca un ritual de
acceptare a miresei in noua casa (casa insemnand in mentalitatea taranilor din Maramures,
familia/rudele).
Dupa nunta, intrarea tinerei femei in randul celor casatorite implica adevarate credinte si practici, ca
taierea unui lemn printr-o lovitura cu un topor (pentru a naste usor) sau torsul lanii (pentru a fi o gazda
buna).

In Bucovina, in trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca si pedepsi toate greselile
facute de-a lungul anului. Ce gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu vergele de lemn
la talpi pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor. Craciunul (25 decembrie): pana in secolul XIX romanii au
sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun. Pentru ca aceasta avea o importanta atat de mare, Biserica a suprapus acestei
date sarbatoarea Nasterii Domnului. Aceasta se sarbatorea pe 6 ianuarie, aceasta data fiind doar o Nastere spirituala
prin botez.
Craciunul este un zeu solar intalnit la popoarele indo-europene, specific teritoriului locuit de catre geto-daci. Acest zeu
era intruchipat de Saturn la romani si de Mithra la persani.
Denumirea de mos reprezinta varsta zeului la sfarsitul anului calendaristic, care trebuie sa moara si sa reinvie anul
urmator.
Perioada sarbatorilor de iarna este impartita in doua: intre Ignat (20 decembrie) si Craciun (25 decembrie) era perioada
nefasta; atunci se deschideau mormintele iar sufletele mortilor circulau printre vii. De Ignat se sacrifica porcul, substitutul
unei divinitati preistorice. Acum sunt tolerate abaterile de la normele sociale; acestea amintesc de saturnaliile romane.
(Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an, 1997).
Mos Craciun nu tine de traditiile populare romanesti ci este un imprumut apusean tarziu, atestat la noi prin secolul al
XIX-lea. Traditai crestina spune despre Craciun ca era propietarul salasului unde Fecioara Maria l-a nascut pe Pruncul
Iisus, iar sotia lui, Craciuneasa, a ajutat-o la nastere.
In aceasta zi, painea se asaza sub masa pentru noroc, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug.
Impotriva deochiului sau a farmecelor, in cele patru colturi ale mesei se pun seminte de mac sau usturoi.
Traditia spune ca, de Craciun, se deschide cerul, iar cei care sunt buni il vad pe Dumnezeu stand la masa cu sfintii si
ingerii.
Sfantul Nicolae (6 decembrie): dupa traditia populara, prima zi de iarna; Sfantul Nicolae este un mos care aduce
zapada scuturandu-si barba. La romani, Sfantul Nicolae este un mos batran care aduce copiilor daruri daca acestia au
fost cuminti sau nuieluse daca au facut au fost neastamparati. In traditia populara romaneasca Sfantului Nicolae ii sunt
atribuite calitati sporite, fiind unul dintre sfintii cei mai de vaza alaturi de Dumnezeu, cel care se plimba cu Acesta pe
pamant in timpurile primordiale si nu numai.
Ajunul Craciunului
Pe 24 decembrie este Ajunul Craciunului, iar obiceiurile specifice acestei zile sunt de natura religioasa. Din dimineata
acestei zile pana spre miezul noptii, cete de copii intre cinci si paisprezece ani merg cu " Mos Ajunul"- text augural scurt
care anunta venirea colindatorilor. Tot in aceasta noapte, Mos Craciun vine la copii si le pune cadouri sub brad. Dar
nimeni nu stie cu siguranta, cum ajunge Mosul in casele oamenilor, dar toate povestile isi pastreaza nota de mister. Unii
copii cred ca intra pe fereastra, altii cred ca un betigas fermecat il ajuta sa se faca mic si sa patrunda prin gaura cheii, iar
altii, mai cosmopoliti, considera ca Mosul vine pe hornul casei.
ATANASIILE (16-17 ianuarie)

Sunt zilele consecutive ale celor doi Sfinti Atanasie, aparatori impotriva ciumei si a pojarului. Sunt respectate in special
de mamele cu copii mici, pentru a le asigura acestora din urma un an de sanatate si de bunastare.

Obiceiuri de iarn
Colinda
Buhaiul
Jocul caprelor i al cerbului
Semnatul

Obiceiurile de Anul Nou n Bucovina sunt foarte diversificate, fapt care poate fi observat din simpla lor enumerare: colinda, clop
de ajun, capra din Fundu Moldovei, cerbul din Colacu, semnatul caracteristic ntregii zone - echivalentul sorcovei - reprezint t
existente n grup, cu repertorii distincte ce se transform n grandioase spectacole populare, antrennd ca i n alte ocazii ntrea

Caracteristica major a acestor srbtori la romnii bucovineni o constituie repertoriul lor neasemuit de bogat n datini i credin
muzicale, coregrafice, mimice i dramatice. Studiind cadrul evolutiv, trebuie s admitem legturile indiscutabile ntre srbtorile
romane, mai cu seam Saturnaliile, Lupercaliile i Calendele, totul privit bineneles prin prisma contemporaneitii obiceiului, c
indiscutabil arhaism n care abund totui elemente moderne de prim rang.

Colinda
n ajunul Crciunului se umbl cu colinda. Se fac echipe de 2-5 copii sau tineri care colind pe la casele vecinilor i rudelor i ca
Azi e seara de Ajun, Sus n slava cerului, Ziorel de ziu, Nunta din Cana Galileii, Cetini, cetioar, O, ce veste minunat, Trei ps
boieri, nu mai dormii, Fa alb de mtas, Ia, sculai, boieri, boieri, Trei crai de la rsrit, Dumnezeu de la-nceput, Cnd s-a ns
Florile dalbe.
Fa alb de mtas,
Cnd Iisus edea la mas,
Iat, intr Iuda-n cas
i l-a prins i l-a legat
i l-a dus la judecat.
Acolo, cnd au ajuns,
Pe-o cruce de brad l-au pus.
Sngele pru curgea,
Maica lui amar plngea.
Strein de busuioc,
Rmi, gazd, cu noroc!
Sus, boieri, nu mai dormii,
Vremea e s v gtii,
Casa s v-o mturai
i masa s v-o-ncrcai,
C umblm s colindm
i pe Domnul ludm,
Din seara Ajunului,
Pn-ntr-a Crciunului;
C s-a nscut Domn frumos
Numele lui e Hristos.
Sus n slava cerului,
Ziorel de ziu (Refren dup fiecare vers)
ade Maica Domnului,
C-o nfram alb-n mn
i tot plnge i suspin.
Vine ngeru' i-o-ntreab:
"De ce plngi, Micu drag?"
"Eu tot plng i tot suspin
Pentru cei de pe pmnt:
Dimineaa cnd se scoal,
Nici pe fa nu se spal,
Ci se duc la fgdu
i-njur pe Fiul meu.
Maica sfnt-a lui Iisus
Rtcete-n jos i-n sus:
Caut loc s s-odihneasc
i pe Domnul sfnt s-l nasc.
ntr-un grajd de boi sosir,
Jos n iesle poposir;
Boii blnzi la ea suflau
i, privind, mi-o nclzeu.
Odihnit-i Maica sfnt,
Din grai astfel le cuvnt:
"Bourenilor iubii,
Binecuvntai s fii
i de Domnul i de Mine
i de Fiul care vine.
Grupele de colindtori care colind primesc din partea gazdelor mere i nuci, iar n prezent bani. Familiile de gospodari care se
au obligaia de a colinda la intrarea n cas.

Bogia folcloric a satelor incluse pe teritoriul comunei Fundu Moldovei a fost evideniat de nenumrate ori, fiind studiat sub