Monografia Or. Botosani PDF

ARTUR GOROVEI
Monograjia Oraplui
BOTOSANI
Editia Primriei de Botwni
www.digibuc.ro
"
41_0
www.digibuc.ro
Institutul de Arts Orafice
M. MINH% FoltIcen1
www.digibuc.ro
D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare a

comunei Botopni, dilduzit de importanta ce o are acest orq al Moldovei, din toate punctele de vedere, i doritor ca sci se poatd aduna,
inteun meinunchiu, toate datele i cunoflinfile privitoare la viata Botopnilor, a propus, i Comisiunea interimard a admis, sd se injghebeze,
sub auspiciile ei, i mai mnainte de a fi prea tdrziu, o monografie a
oraplui Botgani.
0 asemenea lucrare cerdnd o mundi migdloasei
i obositoare,
reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publice i rdsfoirea clocu-
mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea face

de un singur om, care scili ,fi consacrat o parte din viafd pentru
acest scop ; de aceia Comisiunea interimard s'a gdndit cd sarcina aceasta trebue impdrtitei intre mai multi cerceteitori, # pentru ca sei se
poatel menfine o unitate In lucrifri, a visit de cuviinfti scl Insiircineze
pe cineva care sd centralizeze rezultatul cercetdrilor, i scl dea lucrdrei
o forma definitivd.
.
D-1 Hangan mi-a propus sei primesc aceastel Insdrcinare,
fi am
prlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspunderea

grea, pe care mi-o tau. Am ceilcat,insd, peste toate considerentele care
md indemnau scl nu md incumet cd voiu putea sdvdr# o ap de importantd lucrare, pentrudi am vdzut cdt de mare este dorinta, acelui
care a conceput-o, de a o vedea infdptuitei, i am crezut cd este o datorie sat dau tot concursul unui om preocupat de chestiuni sentimentale,
In aceste timpuri cand cel mai odios materialism s'a abeitut, ca o molima, peste sufletul fi peste mintea marei multimi, chiar a acelora me-
niti sd fie altfel.
Pentra descdlcirea dosarelor vechi, din arhiva comunel Boto)sani,

i Dentru adunarea materialulul ascuns in arhiva Statului din Iafl, Comisiunea interimard s'a gdndit la ornal muncitor care este d-I Traian
Ichim, funcfionar la acea arldvd, cdruia d. Sever Zotta, Directorul- arhivei, i-a dat invoirea necesard pentru a ni pane la dispozifie materialul ce va culege.
Socotind cd ar fi din cale afard de greu sd se ajungd la un re-
zultat satisfaccitor, dacd nu am avea i concursul cetdtenilor botoNneni,

pdstrcitorl de documente vechi, din care s'ar scoate multe informatii
folositoare, d. Hangan a adresat un apel cdlduros cdtrd toatd populafia
www.digibuc.ro
orasului, rugdnd sd-mi dea concursul, pe care-1 ceream si eu, tot printr'un apel cdtrcl publicul botosdnean.
La apelul d-lui Hangan au dispuns mai multe persoane, fard

concursul dirora lucrarea aceasta nu s'ar fi putut alcdtui, si cdrora li
aducem toate multdmirile.
In fruntea tuturora este d. Norbert $tefan Dombrowski, magistrat
si un flu al Botosanilor, care nu a erupt nicio mundi pentru a ni da

un ajutor foarte pretios. DI. Jean Mavrocordat nl-a pis In putintd de
a cerceta o serie Intreagd de documente, din colectitt

fi d. farinacist Semaca a pus la disp ozifia d-lui Ichim docurnentele celei mai
vechi farmacii din Botosani, astdzi proprietatea sa; DI. avocat Zverdling si d. I. M. Wechsler, cornerciant, ni-au Incredintat documente,
din care am cules informatii interesante.
Un concurs pretios ni-au dal si preotii din Botosani. Cu pdrere

de rciu, tnsd, nu am putut sa dau la iveald trisemndrile lor, din pricind cd, &led ar fi fost sd facem istoricul fiecdrei biserici, monografia
aceasta ar fi trecut peste margenile trilduntrul cdrora urma sa fie
scrisd. Bisericile din Botosani pot forma obiectul unei monografii speciale, precum a si fcicut Iconomul Stavrofor Al. H. Simionescu, pentru
biserica Pdpduli, si care ni-a comunicat, pentru monografie, un rezumat
al lucrdrei sale.
Anidnunte, asupra genealogiel unOr familii botosdnene, ni-a dat
D-ra Sofia Tdutu, o botosdneandi de bastind, si D-na Natalia Vdrnav,
din Folticeni.
D-1 Const. Karadja, dela Grumeizestii Neamfului, ni- a dat o meind
de ajutor de mult folos. Din bogata sa bibliotecii, a scos tnsemndri de

prin cdrfile cdldtorilor strdini, cari s'au abdtut si prin Botosani, ui
ni-a dat o fotografie a hdrlii. cu lupta dela Botosani, din 19 Martie
1788 .
Desenele monumentelor din Botosani, de pe care s'au fcicut
le din aceastd carte, sunt lucrate de D-na Maria G. lairnav, din Folliceni, si unele sunt ale pictorului Bordenachi, pe care ni le-a Incredintat
Dl. profesor Dr. I. Simionescu.
Din motive lesne de triples, ne am oprrt, trz monografia aceasta,
la data Unirii Principatelor.
ARTUR GCMG VEI
Folticeni, Februarie 1926
www.digibuc.ro
Monografia Oraralui Botoqani
Numirea Orasului
Batosanii! De unde sa vie numele oraului si al judetului acestuia,
unul dintre cele mai insemnate orase, i unul dintre cele mai bogate
judete ale Moldovei ?
In unele carp, scrise cu cateva decenii in urma, pe cand studiile
filologice i istorice erau, in tara noastr, +Ica in fa0, du dat unii parerea ca numele de Botoani" s'ar trage dela Batus-chan, Hanul
Tatarilor, care in anul 1240, a prdat toata partea Europei dela Polonia
pana in Bulgaria, i ale crui hoarde s'au revarsat peste Transilvania
si Serbia, strabtand pang in Silezia i Croatia.
Ca sa explice cum de a ajuns Batus-Chan sa-i lege numele de
aceasta localitate, care, pe atunci, trebue sa fi fost un loc pustiu, sau
cer mult un satior sarac i umilit, se spune ca Hanul fioros, neglijand
orasele intemeiate, in care s'ar fi mandril saii implante steagul, ei-ar
fi statornicit resedinta la Botosani.
Adevarul este ca Botoanii ii trage numele dela un Bot4, care
din timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurile
acestea.
Botas e un nume care trebue pus alaturi cu Bonta, cu Mot4, cu

Crasna, cu Hasna. Finalaty se adaugea la unele name de oameni
pentru a face nume noua. Cele de mai sus vin dela Bontea, Motes,
Crasnea, Hasnea, sau dela forrnele si mai vechi : Bontul, Motul, etc.
Botelf vine deci dela Botea sau Botul. E un nume care se afla in
toate prtile romaneti : in tara Barsei, in Banatul Timiean" 1).
Prerea D-lui Iorga este hotdratoare.
1.
N. Iorga : Inscriplii Botoanene, p. 5. Bucurefti, 1905 ; Istoria RomInilor In chlpuri I
Icoane, p. 168. Edltura Ramurl", Crakva.1921.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botoani
Numele familiei Bot4 sau Bot4an este pomenit in documente

foarte vechi.
La 1487 Octombrie 16, Stefan-Cel-Mare cumpr cdteva mosii
pe care le drueste Mitropoliei Romanului, i in uricul de cumpartur se zice asa : . . . i asijderea veni inaintea noastrd i inaintea
a nostri moldovenesti boeri, Neagsa, fiica lui Walla dela Racova, nepoath lui Bott;s, de a sa bun voie, de nime nevoit i nici silit, si
vndu a sa dreapt ocin dela al su drept uric, un sat pe Moldova

la Cmpul-Prului, anurne partea lui Bot4, unde fu mosul ei Botd,
insusi Domniei Mele, pentru 60 zloti ttrsti, si au pltit Domnia Mear
tap cei mai sus scrisi bani, 60 AO, la mna Neagsi, fiicei lui BAila
dela Racova, inaintea noastr si inaintea a nostri boeri".
Familia Bots este mentionat si in documente posterioare, ca
una din familiile alese ale Moldovei. Doamna lui leremia Movil era
fiica unui Botiffan, i un frate al ei a fost pus In tap de Stefan
Tomsa, 2) care a domnit in Moldova intre 1611-1615. Chiar in zilele
noastre, un I. Botdf iscleste, la 11 Iunie 1856, actul de adeziune a
judefului Dorohoi la programa Unirei. 3)
In alt parte a romnismului, in Maramures, de unde au descalicat multe farnilii in Moldova, un Bot4 figureaz printre romnii de
sam, din partea locului. La 29 August 1566, s'a dat o lupta crancen
la Sighet, capitala Maramuresului, asediat de armatele Sultanului Suleiman, i intre vitejii cari au cazut, luptnd contra pgnilor, a fost
Petre Botq, cornandantul pedestrimei maramuresene.
De altfel, cea mai veche pecete, cunoscut pn acuma, a trgului
Botosani, care avea drept marc un pun cu coada rasfirat, poart
inscriptia : Pecetea teirga Botdr, dup cum se vede din o carte a
targovetilor, eu data de 5 August 1670, in care se vorbeste despre o
judecata a vornicilor de Botosani, Gheorghit Logoftu i Dumitrasco
Visternicul, asupra unei pricini dintre Cldrus i Apostol Traista,
pentru un loc de casd din mijlocul trgului. 5)
I. RielhIsedek : Cronica Romanului, I, p. 138. Bucurestl, 1874.
2. Tesaur de documente Istorice, II, P. 24, unde Papiu Ilarian reproduce lucrarea tut
Charles de Joppecourt : Histoire sommaire de choses plus mmorables advenues auz
derniers troubles de Alioldavie, Paris 1620
3. Acte i documente relative la Istoria Renasterei Romniel, ptibliCate de Ghenadie
Petrescu, Dimitrle A. Sturdza si Dimitrie C. Sturdza, vol. III, p. 547.
4. A. Papadopol-Callmach Notii Istorica asupra orasului Botosani, p. 5, Extras din
Analele Academlei Romane, 1867.
5.
Arhlva IstorIcii, I, partea 11, p. SI.
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botofani
CA acest cuvAnt, Botq, este romAnesc, nu mai incape nicio ini in limba moldoveneascA el insemneazA vita de vie sAditA
de un ana 1), care trebue sA aibA inrudire i cu vorba buta.
BotA a fost strAmosul. De la el s'a inceput viata locuitorilor
satului care s'a prefAcut mai trziu, destul de tArziu, inteun tdrg. El
doialA,
cu ai lui a intemeiat acel sat. Aezat inteun loc oarecare, departe *i

de apa cea mare a Prutului, inteun tinut care n'avea altA bogAtie decAt a vitelor, ce gsau pAune inalt si grasA pe povrniurile dealurilor de lut ce se introlocA aid,
satul BotWnilor nu fAcea sA se
prevadd prin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurile cele mari
de negot ale Moldovei lui Bogdan intemeietorul, lui Filexandru-celBun
lui Stefan-cel-Mare, II atingea". 2)
I. A. Papadopol-Calimach, op. clt., p. 6.

2. N. lorga, op. cit., p. 168.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botopni
Nvlirile Dusmanilor asupra Botosanilor

Aceasta es te explicatia intemeerei Botoanilor inteun loc aa
putin prielnic pentru un orq i chiar pentru un sat: era in treacatul

unui mare drum de negot al Moldovei ; i tot din aceasta pricina
erau atintiti, spre aceasta avezare, ochii acelora cari pandeau bogtiile
firesc ingramdite intr'o asemenea localitate de popas al carauilor,
cari transportau marfurile ce intrau in Moldova, i acelea care ieeau
din Ora.
Atrai de mirajul prazilor, tatarii din Cr.am au pustiit Moldova,
i, dupa cum spund Cronica veche a aril : In anul 6947 (1439), au
venit ttarii i au pradat pana in Botoani".
De prada i de foc, din partea dumanilor, a mai avut de multe

ori parte aezarea lui Bota, care dinteun sat mic, precum fusese la
intemeere, se facuse mai mare i capatase i mai multa insemnatate.
In anul 1505, Bogdan-Von, din pricina ca sora Craiului leesc
nu voise s-1 eie de barbat, pentruca era chior de un ochiu, i Regina mama se impotrivise, s'a suparat i a intrat cu oastea in tara
leasca, a lovit Pocutia, i a pus oamenii sal In ea, iar el pradand,
s'a intors inapoi. *i atunci, spune cronicarul Grigore Neculcea : Vazand leii paguba ce li Muse Bogdan-Von, nu suferira, ci stransera oaste cu leaf& i pre oamenii lui Bogdan-Von ce-i lasase in Pocutia, i-au impins inapoi. *i intr'acel razboiu au pierit doi frati, feciori
de boeri leeti, feciorii lui Trus ; i de acii au intrat oastea leasca
in tara Moldovei, de au facut multa paguba i pieire, i au pradat
Ana la BotoNni, prinzand pe o sama de boeri de tark i in mania
pentru cei doi frati ce au pierit in razboiu, pre toti i-au Mat in
Camenita". 1)
Incursiunile dumanoase ale soldatilor poloni, in Moldova, continua, OM ce un detapment mai mare, in 1537, fu distrus in lupta
1* CronIcIle Romanlel, edItia 1872, I, p. 180.
www.digibuc.ro
Monografia Oraptui Botopni
februar se ajunse la o pace pe 6 luni, prelungild apoi pe un an. In 1538, mercenari lgsati de Regele polon la
granita Moldovei, incepurg a face incursiuni, au atacat si prdat Cerngutii, Botopnli, arzand sate si alit orase moldovtnesti, pang la Sudela Tgrsguti, si la
22
ceava", I)
Tot din pricina lui Bogdan-Von mai indurg Botosanii, si tot din
partea lesilor, un alt prgpd peste cativa ani, in 1509.
anume, ori
din dragostea pentru Elisafta, sora Craiului lesesc, ori din mandria
ca s-i fie cumnat, ngzuia mereu la sbra Craiului, si neizbutindu-i
planurile, a voit sg-si razbune. A strans oastea, a trecut Nistrul, in
ziva de vineri, iunie in 29, a intrat In Podolia, si sambat a sosit la
Camenit. Arzand si prgdand tara, s'a tras la Liov, si zic cg singur
Bogdan-Von au lovit cu sulita in poarta Liovului, care semn se cunoaste si astzi". Incrcat de prgzi, s'a intors Bogdan-Von la Suceava
si-a luat Doamng din fait si s'a linistit. Dar nici lesii nu s'au Igsat
mai pre jos, ca a trimes Craiul pe Hatmanul sgu Kaminetki, Voevodul
i
de Cracau, si a intrat frg de veste In Ora', si au pradat Cernutii,

Dorohoiul, Botqanii si Stefanestii, neavand cine li sta in potrivTM. 2)
Petru-Von, voind s intoarc Pocutia inapoi la tara

Moldovei, gandi cu sabib s o ia", si a intrat in tara lesasca, a
In
1529,
prgdat Pocutia, si a ars satele si targurile imprejur : Colomeia, Sniatinul, Tismenita, pan la Halici, pretutindeni. Lesii, la randul lor, au
trimis pe Hatmanui Tarnovski, cu o oaste mare, de au prgdat si au
ars la Cernguti, si alte sate, pang la Botosani".8)
1. I. Minea : 0 cronidi lowascii a Moldova!, In revista Ion Neculce, din Ia0, 1923.
2. Cronicile Romaniei, I, p. 182.
3. Cronicile Romiiniel, I, p. 199.
www.digibuc.ro
Botopnii Reedinti Domneasci

Asezarea Botosanilor pe drumul care duce din Suceava la Iasi,
unde calatorii trebuiau sa poposasa i unde de multe ori trebue sa
Stefan-Cel-Mare, and Il indemna la drum dragostea lui
fi poposit
pentru Maria de la Bar lu, cu care a avut pe Petru Hares, imprejuzideasca aici o
rarea aceasta 1-a indemnat pe marele Voevod
biserica, in care sa ridice laude lui Dumnezeu, si in acelas timp sa
fie si o cetatue de aparare a Botosanilor, intre zidurile careia sa se
poata adposti, la vreme de nevoe, locuitorii satului, expusi la furia
dusmanilor. Loc mai potrivit decat Pputii n'ar fi putut sa gsasca,
prin imprejurimi, si aid a ridicat el, in 1496, biserica frumoasa care
dainueste si in zilele noastre.
Daca a zidit Stefan-Voda o biseria domneasca, in locul unde
avea de fcut popas, oare s nu fi avut el, acolo, si o locuinta pentru
el si curtenii lui, un palat, cum am zice pe limba de astzi?
Documentele ne incredinteaza c un asemenea palat a existat
Oda rite() vreme oarecare.
Traditia, pstrata din batrani, spune c in ograda bisericei ar fi
niste pivniti mari, ale dror urme astazi nu se mai vad,
unele
documente ar confirma aceasta traditie.

La 1639, Vasile Lupu d lui Cristea Braileanul mosia Rusilor,
dela Botosani, pe care o hotrsera mai multi targoveti, intre care si
popa Ionascu dela biserica Domniei mele dela carte din Botopnr. 9
In 1661, pe langa popa Ionascu mai gsim, la curtea domneasca
dela Ppauti, i pe Mirauta.1
In un document din 1678, se vorbeste tot de scurtea domneascap
din Botosani, 4). Intr'un hrisov al lui Constantin Mavrocordat, din 1733,
se vdeste existenta acestei curti domnesti din targul Botosani, la a
creia biserica erau pe atunci slujind doi preuti, un diacon i un
1. Icon. Stavrofor Al. H. SImIonescu hilinastirea Popoutli, p. /.Botopmi 1912.
2. N. Iorga ; Studll I documente, V, p. 218.
3. Idem p. 222.
4. Idem, p. 224.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni
tircovnic 1), i la 1751 se mai pomenete Inc despre curtenii din

Botoani 2).
Aceasta curte domneasa s'a ruinat, cu trecerea vremii, and i

importanta Botoanilor, din punct de vedere comercial, a Inceput sd
scald, dup cum s'a ruinat i biserica lui Stefan-Vodd. Inteun hrisov
din 1752, dela Matei Ghica, se spune : Lund aminte pentru o sfntd
biseria de piatrd ce au fost ziditd de luminatul rposat Domn Stefan
Voevod, cel Bun, la tdrgul Botoanii, care dupd trecerea vremilor ramnnd descoperit i surpatd de zidurile ei, au inoit-o din iznoavd
rposata Maica Dornniei mele . . . fdceind i chilli." 3)
Curtea domneasa n'a mai fost inoit, fiinda nu mai era simtitd trebuinta ei, pe chid chiliile erau necesare pentru locuinta cdlugrilor, de oarece ina din 1751, biserica Sf. Neculai domnesc din
Botoani, fusese prehicutd in mdndstire de alugdri.
Pe vremea and *tefan-Cel-mare a zidit biserica dela PapAuti,
Botoanii trebue s fi fost Inc un sat, care insd, multmitd importantei ce o dobndea mereu, din faptul c prin el trecea drumul pe
care se fcea schimbul de mdrfuri dintre Polonia i Turcia, se desvolta repede 4), i ajunge in rndul oraelor Moldovei, ora care, pe
vremea lui Petru Rare i Alexandru Lpuneanu, devenise o adevdrat reedint domneasa.
Din Botoani, in 1527, Petru Rare scrie Bistritei
Maramure)
la 8 maiu, reclamnd pe un medic scos dela turci de dumnialui Logortul, i care acuma refuzd sd vie in Moldova, deiI se oferd 5000
de aspri i doi cai foarte buni.
In 1528 scrie, tot din trgul Botoanilor", In care se intoarce
in 1529, dupd ce invinse pe saii din Ardeal, la Feldioara 6), de unde
la 31 iulie indreaptd intia lui somatie Card Bistrita, anuntnd c
Regele loan i-a (larva oraul, impreund cu castelul Ungura, reclamnd
cedarea acestuia In mnele noului Pdrcalab de Ciceiu,Dracin Simon,
ca sd nu mai fie vorb i daa vrea binele lor

Tot la Botoani se intoarse Petru Rare, dupa asediul Braovului
1
2.
3.
4.
5.
6.
7.
1dem, VI, p. 274.

Idem, V, p. 247.
Idem, 1, p. 218
N. Iorga Istorla Romanilor In chipurl I icoane, p, 189.
N. lorga Documente romttneati din arhivele Bistritei. I. p. XVII.
N. lorga Istorla Rominllor In chipurl al icoane, p. 169.
N. lorga; Documentele Bistriel, 1, p. XXIII.
www.digibuc.ro
si din Botosani scrie Brasovenilor
scrisoare de afaceri, la 25
ianuar 1530 1) si alta scrisoare de afaceri in anul 1531 2)

Ca dinteo adevrat resedint domneaSc, la 19 Iulie 1546, Petru
Rares, din Botosani scrie bistritenilor si recomand pe noul Episcop
al vidicului bistritan, Tarasie, mai mare pesie toti popii romni din
tinutul vostru, precum au mai fost altii si inainte" 3).
Petru Rare nu venia in mod intmplAtor in Botoani, ci aici
avea si afaceri personale. Din cetatea noastr Botosani", la 24 noembrie 1552, el expediaz spiv vnzare, la Bistrita, o sum de porci
si scroafe, cernd bistritenilor sa-i repare un ceasornic si sa-i piateascd o datorie 1.
Dar nu numai Petru Rams petrecea, in Botosani, o parte din
timp, ci si alti domni faceau acte de domnie in acest oras. Fistfel, la
29 iulie 1557, Filexandru Lpusneanu scrie din Botosani explicand ca
el cldeste la Cmpulung numai un adpost pentru calatori, vAznd
in drurnul sdu, din anul trecut, locurile acelea in mijlocul muntilor si
stncilor 9,si in veacul urmtor, la 27 maiu 1635, Vasile Lupu, din
Botosani scrie bistritenilor pentru unsprezece vaci si vase boi de pomad& luati in post dela chlugrii din Cosula 6].
Din vremea domniei lui Petra Rares, orasul Botosani ia o desvoltare si mai mare. Ceea ce a contribuit la inflorirea orasului, este
faptul probabil ca' Petru Rams 1-a crania Doamnei sale, Elena, fata
lui Joan, Despotul srbesc, constituindu-i ceea ce am numi noi astazi un apanaj".
De acum inainte orasul fu crmuit pe de o parte
ca toate celelalte, de un oltuz si doisprezece prgari, iar pe de alta
de Vornicii Doamnei" 7).
Doamna Elena, avnd tot interesul ca Botosanii, care se mai numea si <<Trgul Doamnei, s progreseze, din toate punctele de videre,
se gAndi s-1 mAreasca.
Era femeie invtat ; ea cunostea foarte bine limba slavon, care
pe atunci era limba diplomatica in Orient, si scria, cu mna ei, scrisorile domnesti, catr Sultanul Suleiman 8). Intelepciunea ei a fcut-o
1. Ibid., p. XXVII.
2. Ibid., p. XLIII.
3. Ibid., p. XLIII.
4. Ibid., p. L.
5. Ibid., p. LIII.
5. Ibid., p. XCV.
7. N. Iorga: istoria Rontanilor In chipuri sI lcoane, p. 169.
8. Magazin istoric pentru Dacia, 1, p. 173
www.digibuc.ro
s druiasc trgului Botosani dou biserici de piatr, facute intocmai

dup biserica lui Stefan-cel-Mare din Pputi. cu tm turnulet la mijloc si intrarea pe lature. Discuri de smart verde, galben, asezate in
brAuri, le impodobiau. Aveau si o clopotnit de o parte, care s'a drmat apoi si au fost inlocuite prin altele" 1).
D. Iorga crede cd Elena Doamna va mai fi zidit s1 o bisericA in
satul Mnstirea Doamnei, lng Botosani, de unde i-ar fi venind si
numele.
Elena Doamna, care poate s fie socotit printre intemeetorii

trgului Botosani, si-a sfarsit viata inteun mod pe care nu I-a meritat
intru nimic. si, pentrucd ei se datoresc dott monumente, cu care
orasul acesta se poate mndri, se cuvine s avem mai multe stiinti
despre viata acestei femei.
Dup Petru Rares, more in 1547, au rmas doi fii, Stefnit si
Ilias. Acest din urm, dup o domnie de mai putin de patru ani, prsi
tronul, lsndu-1 fratelui sdu Stefnit, care se conducea mai mult de
sfaturile mamei sale, iar el se duse la Constantinopol si se turd luand numele de Mehmet, si Sultanul Suleiman, drept multdmitO, if fA cu
Pasd de Dorostor. La 15 iunie 1551, Stefnit fiul lui Petru Rares,

se urca pe tron, dar nu avu multe zile, cci in septembre 1553 a fost
asasinat si inlocuit cu unul dintre asasini, cu Joldea. Boerii moldoveni,
pribegi prin Polonia, lund stiint despre cele ce s'au petrecut cu
Stefnit Vod, au cptat ajutor dela Voevodul Galitiei, -si aleser
Domn pe Alexandru Ldpusneanu. Acesta trimese pe vornicul Motoc
cu oaste lesascd spre Suceava, in urmrirea lui Joldea, care se ducea sa fac nunt cu Domnita Ruxanda, fate lui Petru Rares. Oastea
lui Lpusneanu prinde pe Joldea, la Sipote, ii tie nasul si pe Joldea
il ddu la cAlugrie. Lpusneanu lu de sotie pe Dotnnita Ruxanda,
iar pe Doamna Elena, fundatoarea bisericei Sf. Gheorghe $ i a bisericei Ospenia, o ucise.
Elena Doamna este inmormntatA, impreun cu sotul ei, Petru
Rares, in mnOstirea Probota, din judetul Folticeni, numit mai inainte
judetul Suceava.
1. N. lorga, Istorla Rornanilor In chiparl si Icoane, p
www.digibuc.ro
170.
Monografia Oravilui Botwn1
,10
Targul Doamnei
Se crede ca Petru Rare a druit sofiei sale, Elena, veniturile

targului Botosani 1J
Nu se cunoate actul prin care s'a fcut aceast danie catr

Doamn, danie pe care alti Dornni au reinoit-o, prin hrisoave care
s'au pstrat.
Astfel, In 1784, Alexandru Constantin Voevod Plavrocordatl,
darueste Doarnnei Ralu, venitul mortsapiei targului Botosani si Focsani, cu urmatorul hrisov : 2j
Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Voevod
Domn al Tarii Moldova
Datorie nepregetata iaste, dup toat legea, oblduitorii sa sa

ningrijasca, cu cele spre odihna acelor ci sunt supt oblduire, sau
npmanteni, sau straini si ori di ce stare vor fi, cu cat mai vartos
fiind fiicili de Domn, de a nu-i lsa nepusi la ornduial, -cu cele
Cate s cuvin a le ave dup dreptate, spre oaresi care agiutor, fiind
tiut CA pre fiii Domnilor, nid inaltime strii, nici obiceiu nu-i las
a s Imprtsi cu alte chiverniseli, precum altii de alte stri, fra
nurnai cu cuprinderea, prin deosbit agiutoriu, ce li s d di ctra
luminatii Domni, cu acele randuite si nestrmutate mile, si and de
aceste mile s vor lipsi cu strambtate si fait cuvant de dreptate va
fi ca sa rmie neimprtsifi din domnestile oranduite mile. Care an ceast bine socotit si de laud urmare giudecandu-o cu dreptate
nsi cu cuviinf, si cei mai inainte de Noi fericiti si luminati Domni
s'au pus la cale cele spre folosul bor. Deci socotit-am Domnie me
nsi pentru luminata pre iubita fiica noastra, Doamna Ralu, ca s cadi
nsi cu dreptate este a fi impartsit cu oaresicare domnesc agiutoriu ;
n nu
numai ca dupa fagaduial ce cuviincioasa a fiicilor de Domn iaste

1.
2.
N. iorga ; istorla Romilnilor in chipurl al icoane, p. 169.

Colectia Muzeului Municipal din iriai, documental XII, No. 176.
www.digibuc.ro
Monografia Oraquld Botorani
11
cu cale a ave, dar si pentru multe faceri de bine si aparare ce au

avut tara aceasta, in multe vremi, dela fericitii intru pomenire mosii
si parintele Domniei Me le, cum si de cAtr Domnie Me, prin ate
ni-au fost cu putint, dupa cum iaste stiut de toti. Pentru aceasta WA
prin acest hrisov al Domniei Me le, hotArAm ca sa aiba a lua pre iubita fiica noastrA, luminata Downna Ralu, venitul mortsipiei dela
Moll Botopni1or i de la targul Focsani, care iaste obicinuit de sa
ia cte 24 bani noi de cal, iapA, bou, vack ci s vnd in tArg, adeca
12 bani dela cumpArAtoriu si 12 bani dela vnzAtoriu. lar daca vreunii din strini, ori vanzatori, ori cumprtori de vite, vor fi din cei
ce trec vitele piste hotar in tara strain& aceia s nu sa superi a plAti
mortasipia. ce pe vitele ce vor vinde ori vor cumpAra unii ca aceia
s sa ia banii mortsipiei deplin, adeca 24 bani, de vita, dela partea
cari va face acest alisveris cu dnsii, si fiindc Ora acum acest venit
mortsipie sA lua de card Vames, hotAram Domnie Me ca ori in
vdnzare, de va fi vama, ori in credint de se va da, vamesii sa nu
aiba a s amesteca, ca s strnga mortsipie de pe vitele ci s vor
vinde la aceste 2 tdrguri, ci oamenii ci vor fi randuiti de cAtra pre
iubita fiica noastra, lurninata Doamna Ralu, la aceast slujbA, sA aiba
a strange acest venit in toat vreme, dup hotArare Hrisovului Domniei Mele. Poftim si pe alti frati luminati Domni pe carii sfntul
Dumnezu va rndui, in urma Noastr, la Domnie acestii tri, s nu
surpe acest putin agiutoriu, ce mai ales pentru a Domniilor sale
cinste sa-1 intreasca si sa-1 adaogA, ca pe un obiceiu ci l-au urmat
dintru inceput precum si noi am pzit si am intarit toate milele ce
am gsit dela cei mai de inainte Noastr luminati Domni.
1784 Septembri 20
Noi Alexandru Voevod.
lanachi Canta
Vel Visternic. Procitoh
Mai tArziu, o parte din venitul Doamnei a inceput s fie intrebuintat pentru scopuri culturale, in special pentru intretinerea scoalei
domnesti din Botosani.
Astfel, Alexandru Moruzi, prin hrisovul din 17 august 1806,
hotArste ca 620 lei s se deie pe fiecare an, dascalilor elinesti si
www.digibuc.ro
12
moldovenesti ce s'au asezat spre invtatura copiilor, afara de venitul

bisericei domnesti a Ospeniei, i in acelas tirnp dispune s se mai
deie, pe tot anul, din iratul Luminatei prea iubitei noastre Doamne.
cite trei sute lei.
Iat hrisovul :
Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Moruz Voevod
Domn al Tara Moldova

Imbracati-va cu invattura, zice inteleptul ca sa tri impreunandu-va cu cunostinta adevarului. Netagaduit dar i prin lucrare
icunoscut find aceasta, mai luminat de cat soarele i catr noi se
warat caci, ori unde infloreste invtatura, intru acea Ora locueste intelepciunea, acolo se afl i cunostinta tuturor bunttilor invatturei
si de acolo se departeaza nesimtirea dobitociei. Drept aceia din ceasul
care s'au incredintat nou de la cereasca Pronie obladuirea acestii de
.Dumnnzeu pzite tri, nu am crutat nici osteneala, nid adogire de

cindestulate venituri, spre a deschide cele incuete usi a invatturei,
prin fcoli obstesti; nu numai in capitala orasului Domniei, dar si prin
celelalte targuri a tarei Domniei mele. Si intru acest chip, prin al
nostru domnesc hrisov ce s'au dat pentru asezarea scolilor altor tar-
iguri, s'au randuit si la targul Botosanii es sute douazaci lei pe an,

ca s se deie dascdlilor Elinesti Moldovenesti ce s'au asazat spre
Invattura copiilor, afara din venitul bisericei domnesti a Ospeniei,
care este legat la scale aceste, dandu-se acestie ate sesa sute doua
zaci lei din venitul scolilor obstesti care s'au i urmat pan acum.
Insa inmultandu-se adunarea ucenicilor, ca s se inmultasc i rosdul invtturei copiilor sraci, atat in limba Elineascit i Greceascd
cat si Moldovineascd, fcand rugciune acei ce locuesc acolo, CUM
epitropii acestii scoli ca s se adaug
venitul, dup care s se
poata aseza dascali cu indestulare de procopsal, iata milostivindu-ne

aprin acest hrisov a Domniei Mele hotaram : intai, din veniturile scoalelor obstesti s se mai deie inc pe tot anul la scoala din targul
aBotosanilor cate dou sute cincizeci lei, peste ses sute douzeci
lei ce s da pan acum, dupa osebit hrisov a domniei mele, ca s

gse facd cdte opt sute septezeci lei pe an din acest venit a scoalilor
obstesti. Al doilea s se mai deie pe tot anul din iratul Luminatel,
aprea iubilei noastre Doamne a tinutului Botosanii, din ciferturile rdnwww.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni
13
g duite, cate trei sute lei, adecd Cate saptezeci i cinci lei pe tot ciofertul, scAzdndu-se in sama ce vor. trimite dregdtorii tinutului
dndu-se nestrdmutat la epitropii acestii coli. Al treilea, sa aib a
ascuti aceast scoald pe tot anul cdte cloud sute boi de negot de vam i corndrit, find si aceast mild statornicd spre ajutorul acestii scoli
eintocmai dup ordnduiala ce se urmeazd si la altii, care au miluire
de boi prin hrisoavele domnesti; fiind datori vamesii a-i scuti de la
' sine, afard de suma cumpArdturei. Si poftim Domnia me si pe alti
gfrati luminati Domni pe care Sfntul Dumnezeu ii va orndui in urma
snoastr stapdnitori tdrei acestia, s adaugd i s intreascd ace.ste
spre a Domniilor sale vecinica pomenire ; ca sa s statornicceascd rodul invdtturei copiilor sdraci a multor i osebite trepte din
apamnteni, ce nu au putint a tinea, si a plti dascalilor pentru inxvtAtura copiilor, i sd se intindd lauda Patriei i prin aceasta. Scricsu-s 'a hrisovul acesta la scaunul Domniei mele, in orasul Eii, intru
doua Domnie a noastrd la Moldaviea, in anul al patrulea.
La Let 1806, Avgust 17.
Alexandru Constantin Moruz Vvd
De altfel, Botosanii furnizau Curtea Domneascd din Iasi cu multe

lucruri.
Din tinutul Botosani, In 1742, se duceau 350 card de lemne de foc
la Curte
si in 1739 se duceau 200 stoguri de fan. 2) Tot pe vremurile
acelea se trimeteau caii de la Curte, la iernat in Botosani 1, si la nevoi mari se fdcea apel la punga tdrgovetilor de Botosani, pentru a
imprumuta tara.
In 1742, ispravnicul de Botosani, ca si ceilati ispravnici ai tinuturilor Moldovei, primeste dela Domnie porunca aceasta: cOrdnduindu-
ne puternica impdrtie cu o suma de bani ca sd ddm in lefile ienicerilor de ,Bender, si neputndu-se plini cu rdmdsita sfertului al doilea
a acestui ce a trecut, cheltuindu-se banii la alte trebuinti i poronci,
am ordnduit pe toti boerii ispravnici de pe la tinuturi, ca sd ni gdsasca imprumut de pe la negutitori, de pe la prietenl, precum i pe
dumneta te am ornduit sd ni gsesti 100 lei, inteo hind, cu dobnd
1. N. lorga : Studii I documente, VI, p. 312
2. Id. p. 438'
8. Id. p. 315, 323, 338.
www.digibuc.ro
14
ate 10 lei de punga. Se cere ispravnicului sa puie grab in efectuarea acestui imprumut, de vreme ce havalagiii stau aici, i este s
li dm banii i sa-i pornim cat mai In graba i fr de zalav. *i acqti bani cu dobnda lor ti-i vei lua dumneata din fertul al treilea,
ce este sa ias acum, la maiu. Cci s nu arti dumneta c nu pop
gsi cu atata dobandd ce dam; nu poti s zici. Caci acolo sunt i
negutitori turci, cari cu dobanda aceasta poti gdsi dumneata. Si. de ni-i
face sminteald, sa tii Ca vom avea prere de ru asupra dumitale". 1]
Pentru conducerea targului domnesc, i pentru incasarea veniturilor Doamnei, erau randuiti, in Botoani, doi functionari speciali, doi
vornici despre Doamna".

Dac vornicii despre Doamna au fost numiti chiar din timpul
cind targul Botoani a fost daruit Doamnei, nu se stie, dar primul Vornic
de Botoani, pomenit de documentele cunoscute pana astzi, este
Ciirstea, in 1592.
1. N. lorga : Studli al Documente, VI, p. 351.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Boto$ani
15
Evenimente Istorice
Botosanii au fost marturii mai multor evenimente insemnate din
trecutul Moldovei.
In anul 1498, aici a zdrobit Stefan-Cel-Mare pe turcii cari, fcnd
rdzboiu contra rusilor, dup ce au prdat Podolia si Galitia, i-a apucat

un ger cumplit, 1 din 70000, cti fuseserd la inceput, mai mull de
40000 au murit de frig, iar restul armatei a fost nimicit, de oastea lui
Stefan, la Botosani, rmdnand 10000, din toat armata Sultanului.
In luna lui Martie din anul 1500, Albrecht Craiul Lehiei intrd In
Moldova i pustieste toat tam pnd la Botosani. Stefan Vod II intmpind cu oastea lui, si la 14 Martie, in lupta de la Botosani, invinge pe lesi, ucignd o ma.re parte din ei, iar altii i-a luat robi. Cronicarul Ion Niculce scrie cd robii acestia au fost pusi in plug de Stefan
Vod, si a arat cu ei o cdmpie, in care a smdnat ghind i a iesit

Dumbrava Rosie de la Botosani.
Stefan Tomsa, ales Domn de cdtr boerii rsculati contra lui

Despot Voda, tbrise cu oastea la Botosani, in 1560, asteptnd sd
deie piept cu oastea lesascd, pusd sub comanda lui Dimitrie Visnovietki, sau Dumitrasco, precum ii zic cronicarii. 0 parte din boerimea
Moldovei incercau s puie Domn pe Visnovietki, si acesta trimete o
armatd la Botosani, s prindd pe Tomsa, iar Tomsa infrnge armata
dusman.
In vremea asta Visnovietki, care nu-si putea inchipui c oastea

lui nu va face isprav, venia in urmd, in trsurd, visdndu-se pe ironul
Moldovei, si a's:1u lui Piasovskl, cdrula ii mal zicea si Pisacenski, comanda acestei armate. Tomsa astepta in Botosani, si ostenii lui bat
ru pe dusman, la Vercicani, prind pe Piasovski, a cdruia armatd se
imprstie. Visnovietki, uitandu-si trufia cu care pornise contra lui Tomsa,
vAzdnd ce-1 asteaptd, se ascunse inteo capita' cu ;ran, la marginea Botosanilor, unde fu gsit i dus in Botosani, la curtea lui Tomsa, care-1
trimise pesclzq Sultanului, la Constantinopol.
www.digibuc.ro
16
Monografia Oraplui Botcqani
Se mai pomeneste despre o intmplare din Botosani, in anul

1663, despre care cronicarul Neculai Mustea scrie 6 in anul 1662,
in timpul fzboiului pornit de turd contra nemtilor, Domnitorii Moldovei
si al Valahiei au prirnit porunca,
de la
Sultan, s porneasc si
ei, cu armatele lor, in contra nemtilor. Cu tot ajutorul ce aveau, turcii

au fost btuti, si Domnii romni erau hotdrti s pr5sascd tronurile
si sa fug in Polonia. Grigori Ghica Domnul Munteniei, trece in Moldova, se duce la Suceava si, prin Botosani, fuge in Polonia. Grigori
Ghica era insotit de Cmrasul Mu, Istoc, care avea asupra lui toti
banii stapanului sari, doi desagi cu galbeni. Plecarea li-a fost in zori
de ziti, pe o vreme neguroas, si Istoc a rtcit drumul si a fost gsit de slujitorii Vornicului Jora din Botosani. Vornicul a mai luat din
galbenii ingrmAditi in desagii lui Istoc, pe cari i-a trimis lui Dabija
Vod, Domnul Moldovei, impreun cu rtcitul lui Camaras, scriind
ins6 lui Duca Vod c desagii cu galbeni i-a gAsit asa, despecetluiti.
Domnitorul Moldovei, Dabija Voda, sfatuit si imbrbatat de sotia sa, Doamna Dafina, si de marele Postelnic Stamate, nu a fugit din
tart si a nimerit-o mai bine de ct Domnul Munteniei.
Peste ctiva ani, la 1683, Botosanii erau ocupati de armata lui
Kunitki, Hatmanul Cazacilor, iar in luna lui decembre 1684, stefan
Petriceicu Vod, venind din Polonia ca s ocupe, pentru a doua oara,
tronul Moldovei, a trecut prin Botosani spre Iasi, scaunul Domniei.
Despre aceasta, pomeneste Neniolava Formanti In cartea sa : cRaccolta
delle Historie delle Vite degl' lmperatori Ottomani sino a Mehemet
IV Regnante.... Venetia, 1684, p. 335, spunnd : dcll Palatino di Valacchia Stefano Pietro spedito da Sua Maesta a ricuperare il suo Principato e arrivato della Moldauia nella Citta di Botuszany done a lui
come a legitimo Prencipe vengono tutti i piu grandi di quel lo stab:). 1)
0 vizit neplacut a mai avut acest oras in anul 1691, cnd

Sobieski, Regele Poloniei, mnat de vesnicul dor al cucerirei, a trecut
in Moldova, a fcut popas in Botosani, de unde s'a indreptat spre

Iasi ; dar vremea s'a intors in potriva lui, c a pornit un viscol care
a tinut patru zile, cum se intmpl, pe la noi, in luna lui Noembre,
1. D-1 Const. Karalga a, binevolt sit ni comunice acest extras din cartea aceasta care
este foarte rare. D-1 lorqa a cunoscut un exemplar din care lipsesc tocmal paginile cele mai
importante pcntru noi. Cf Studil 1 documente, XI, p. 146.
www.digibuc.ro
Monografia Oravdui Botofani
17
si pana la Targul-Frurnos, jumatate din armata lesasca s'a topit de

frig si de foame, si mndrul Rege al Poloniei s'a grbit inapoi spre
casa lui, lsandu-si gandul cucerirei.
Imparatul Rusiei, Petru I, era in dusmanie cu Regele Suediei,
Carol XII; Mihai Racovita, Domnul Moldovei, ca sa faca pe placul
Imparatului, se pune la cale cu acesta, CA dacA Regele Suediei ar ajunge la Iasi, Imparatul sa trimeat o oaste care sa-1 prind.
Ca s-si puie planul in lucrare, Mihai Racovita a inceput pregtirile necesare, si pentruca in Iasi s'ar fi putut prinde de veste despre
gandurile Domnitorului, acesta a pus mesterii din Botosani sa lucreze
caruti si sa MCA potcoave pentru cai.
Mihai Racovita a platit scump dragostea lui pentru imparatul,
rusesc, pentrucA protivnicii lui dand de veste Sultanului, acesta a poroncit de 1-au pus pe Domn in fiare si 1-au dus la Tarigrad, unde
Sultanul 1-a aruncat in inchisoare.
Letopisitele pomenesc despre sederea, in Botosani, timp de zece
zile, la 1728, a Domnitorului Moldovei, Grigori Ghica, cu armata sa
de peste 7000 de oarneni, unde astepta pe Mustafa Pasa dela Hotin

cu care trebuia sa plece asupra lui Adal-Gherei, rasculat inpotriva
Hanului Crimeei. Schimbandu-se planurile iurcilor, Grigori Ghica a
plecat din Botosani la Ismail, de unde apoi a trecut asupra tatarilor.
0-mare lupt, dusa dupa regulele strategice ale timpului, s'a dat
in jurul Botosanilor, in anul 1788, intre trupele austriace, conduse de
comandantul Fabry, si trupele turcilor, ale lui Ibrahim Nazir Pasa,
cand acesta a fost invitis, si urmrit de trupele lui Fabry, a fost din
nou infrant in lupta dela Larga, in judetul Iasi.
In acel an izbucni un nou rzboiu intre turci si rusi, cari aveau
de partea lor pe austriaci, si cari, in afara de o mare armata la
Dunare, mai trimesera si in Bucovina, sub comanda Principelui de
Coburg, 20000 de oameni. La 10 Mart, Principe le de Coburg primeste
vestea, la Cernauti, CA Ibrahim Nazir Pasa, cu o armata compusa din
500 spahii, 400 ieniceri si 3 tunuri, inainteaza spre Botosani. Hotrit
&A impedice pe turd de a-si atinge planul, ceea ce li-ar fi deschis

drumul spre Hotin, Principe le de Coburg ordona colonelului Fabry,
care se afla in Dorohoiu, sa ocupe Botosanii. Acesta inainteaza, in
fruntea unei armate compusa din 4 escadroane de husari Erddg, 4
2
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Boto$ani
18
companii din regimentul romnesc de grniceri, 50 de mgchetari si

2 tunuri, si bate pe turci. La 21 Mart, notabilii orgului Botosani roagA
pe Fabrg s eie orgul sub protectia lui. In vremea asta turcii au
ocupat Botosanii, dar Fabrg d o nou lupt, pune pe turd pe fugA, si
in ziva de 22 Mart, trupele austriece infra in Botosani, cu muzic
cu steagurile desfgurate.
Lupta din Botosani este pomenit in insemnrile unui boer moldovan, care a scris, inteo condick despre evenimentele petrecute in
timpul lui, printre alte insemnAri, cu privire la averea si la gospodAria lui.1)
Astfel, cu data de 18 Mart 1788, Ion Lupascu 2) scrie: Au mers

netntii in Botosani si s'au btut cu turd% si mi-au luat toate oile turcii".
Cu data de 6 Mart 1788, insemneaz: Au mers obrsterul Fabritian cu nontil asupra Igului, si au iesit turcii in Larga inaintea
nemtilor si s'au lovit, si au infrnt catanele cu volintirii pe turci, si
au petit 154 turd, si din catane patru molt si rniti. SmbAtA pe

chindie 18 mart) au fost aceasta, si au purces nemtii spre Iai, i turcii
au f ugit la Larga. 1788 mart 9, duminicA, au intrat nemfii in Iasi si
Vod au vrut s scape de pgani, si au venit 600 arnAuti a lui, si au
zis turcilor sA nu NO. Si au fcut tropos si au venit nemtii si l-au
prins cu voia lui, cu toti arndutii si cu toti oamenii lui, anume pe

Alexandru Ipsilante; si 18 I-au gAtit si l-au purces la Botosani, si 20
au venit la Suceava si au sezut patru zile In sAptAmAna cea mare,
laugh' Pasti".
Panica fAcut in Iasi a indrumat pe boerii de acolo in pribegie

spre Botosani: 1788 iunie 29. S'au tras nemtii inapoi dela Iasi si au
fost mare fricA si au fugit toti boerii si negustorii din Iasi cat s'au
calcat omul pe orn, si au venit toti din Iasi In Botosani, si au fost
mare frica si s'au fAcut mult pagubA in crestini".
Despre acest rAzboiu s'au scris multe cArti, si D. N. Docan a
publicat un studiu de mare valoare, intitulat: Lucrrile cartografice
despre rAzboiul din 1787-1791 31, in care la pagina 1317, citeazA
1. N. forga ; Insernnfiri de cronicil moldoveneascil, 1788-1806, In Stun si
XXII, p. 53-60.
Documente
2. In Insemnarile scrlse de el, Ion Lupascu zice: 0770 ghenarie I. Cu vrerea Sf. Trcit,
Iml insemnez Intru aceasta condidi toate cele ce am avut si ce am cumparat anume, dupii cum
arata mai tnainte tot pe rand, fAr de gres, dr cand am venit In Moldova si In numitul tArg
Botosani". In aceleasl insemnari se arata cil la 18 Octombre 1770 m'am Insurat si m'am asezat
cu soacrA-mea sit-mi deie zestre mosia dela Prut iar eu sa fac cloud rAnduri de strata miresei,
si am cheltuit cu totul, pitnA m'am Insurat, 750
3
Rnalele Rcademiei Romane, tom. XXXIV, p. 3250-1360. Memoriile Sectlunei istorice,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopni
19
urmtoarele, cu privire la Botosani:

1.
Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-
ddischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabri

und dem tiirkischen Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan in der Moldau
vorgefallenen Affaire.Plan in parte colorat, imprtit vertical in douA,
la sMnga planul, la dreapta legend foarte detaliat; cuprinde regiunea dintre Botosani i iazul Sulitei, numit Uriskager Miihl Teich".
2.
Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-
ddischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obricht von Fabri

und dem tiirkischen Bassa Ibrachim Nasir beg Botuschan an der Sikna
in der Moldau vorgefallenen Affairex.. Semnat: Emeric v. Csanady,
cadet in der Ingenieur Academie zu Wien.Pare a fi o copie a planului precedent.

Plan des Vorfalles in der Moldau beg Botuschan zwischen
3,
dem K. K. Hus. Reg. Com. Hrn. Obr. v. Fabri und dem tiirk Bassa
brah. Nasir den 22-ten Mrz 1788x.. Plan negru, curirinznd pozi-
tiunile trupelor indicate in colori, anexat la vol. II al lucrrei Vollstndige Geschichte des itzigen Krieges zwischen Oesterreich, Russland
und der Ottomanischen Pforte, von 1788. Wien, Seb. Hartl, 2 vol.
Vorstellung der Kriegs Geshichte in Kupferstichen zwi4.
schen den dreg Kaiserhofen, nmlich den Rmisch-Kaiserlichen, den
Russischen und Trkischen, denn dem nordischen Krieg in den Jahren
1788 bis 1791 . . . ." 0 colectie de planse formnd un aibum cu titlul arAtat mai sus, frA nume de autor sau editor si frA dat si loc.
Plansa No: 9 e intitulat: Karte des Scharmiitzel bey Botuschani am 19-ten Mrz 1788", cu legend in 6 linii, semnat: Wien, im
Jahr 1788. Ponheimer sc.
5.
Cu prilejul rzboiului, tipograful vienez Trattner a dat la
luminA o serie de mici planun i. colorate, a cror publicare trebueste
s fi inceput din 1788, chi in 1789 iesiser deja 22. Aceste planuri
n'au fost strnse in colectii, astfel inct sunt greu de gsit. Planele
sunt colorate si au de regul 3005 cm. ; fiecare e imprimat pe hrtie groasA si cuprinde unul sau mai multe planuri colorate si scene
de luptA ; ele sunt numerotate cu cifre romane, au o explicatie tipAritA in douA coloane. in limba german i frantuzeasc i poart mentiunea : Wien, beg Thomas Edlen vonTrattnern K.K. Hofbuchdrucker",
Plansa VII cuprinde 2 planuri
o vedere, Primul plan e inti-
www.digibuc.ro
20
Monografia Omaha Boto$ani
tul at : Carte der Attaque bei Botuschani zwischen den K. K. Truppen

unter Cotn-do des Oberst Fabry und dem Ibrahim Nasir Pascha, den
18 Mrz 1788".
6.
Planul Hotin, No. 27. Foaie de planuri originate, colorate,
nesemnate, artnd pozitiunile luate de trupele lui Coburg in marsul
dela Hotin la Roman". In planul 3 se arat pozitia trupelor la Botosani (beg Bottusan) la 15 octombre ; pl. 4 la Flmnzi (Flamunsen) la
17 Oct.; pl. 5 la Hrlu (Herleu) la 18 oct.
7. Al. Papadopol-Calimach, in lucrarea mentionata, mai citeaza
un plan: Ansicht der stadt Botuschan. Die K. K. Trupen unter comando des Oberst Fabry rchten mit klingenden Spiele den 22-ten
Mrz 1788 in diese Stadt ein, woraus die Trken nach Jassy flohere"
Dintre aceste multe planuri reproducem pe acel din colectia Trattner, datorit amabilittii d-lui Coast, I. Karadja, dela Grumzesti, care
ni-a dat o copie fotogranat de pe el, si vederea orasului Botosani,

citat de Papadopol Calimach, datorit amabilitatii d-lui loan C. Bacil,
Bibliotecar-Ajutor la Academia Romn.
www.digibuc.ro
21
Eteria din 1821

Evenimentele din 1821 au avut oarecare rAsunet i in Botoani.
lea ce spune Postelnicul Manolachi Drghici, in Istoria Moldo vei" : In zilele anarhiei ce izvorise in Moldova din intdmplrile Eteriei
greceti din 1821, i din pArsirea trii de Domnul Moldovei Mihail,
Silty, boerii, nevrand a se asocia i a face cauz comuna cu eteritii
au pribegit parte in Rusia i in Bucovina, iar parte s'au tras in Botoani, unde nu se prea grAmdeau eteritii, pentru frica nemtilor ce se
vorbea sa vie ca sd resping pe eteriti dela hotarele Moldovei, in
unire cu turcii ; iar altii s'au tras la Brlad i din Brlad in jos, adunandu-se pe la Focani in preajma sdrhaturilor [etape ocupate de turd]
ateptnd sa vie otile turce0i, dup jalba ce boerii trimiser cairn'
Sultanul Mahmud i cAtr Seraskierul de Silistra, spre a imprtia pe
greci.
Cfirmuirea Moldovei ramase in mna lui Pendedeka, locotenentul

jui Ipsilante, iar la Botoani se gsea ispravnic numit de Pendedeka,
Stolnicul Grigori Rizu, cu doi comandiri ai eteritilor, Cpitan Balau
i Capitan Pantazi Spiru, avand sub dnii ca una sut de mavrofori
cu arnuti, pentru paza oraplui.
Boerii Moldovei nevoind a face cauz comuna cu eteritii i cerand dela turci ajutor, i reintoarcerea vechilor drepturi ale tarii,
tineau in tinutul Dorohoiului, tainice intlniri, inteun calun al Zvoritei
de pe hotar, i puneau la cale sa ridice satele i. sd porneasc asupra
eteritilor. In acele intlniri filcea parte Vornicul Teodor Bal, Vornicul
lonit Sturza, Spatarul Petrachi Sturza, Vornicul Gheorghe Cuza i
ceilalti boeri Cuzeti, Caminarul Iordachi Rcanu, Hatmanul Costachi
Cerchez, Srdarul Iancu Staviir, Arhimandritul Ghenadie Roset, Hatmanul
Rducanu Roset, Vistiernicul Alecu Bal, Vornicul loan Tutul, i altii,
CAminarul Stefanachi Gherghel . i Paharnicul Gavril Istrati, porninduse dela Zvorite, au inceput a ridica pucaii i locuitorii cu arme,
prop4ind tot pe malul Siretului in jos, pn s'au strns ca la trei mii

www.digibuc.ro
Monografia Omit lui Botopni
22
de oameni sub steagurile.lor, ce fluturau pe lAnci, fkute din bucti

de materie rosie, semn de rsboiu si de moarte. Instiintndu-se Botosnenii de apropierea lui Gherghel i a lui Istrati, cu atta popor,
s'au inarmat si ei, negutitorii cu oamenii boeresti de prin ogrzi si
mergnd la IsprAvnicie, au luat administratia din mna Rizului, izgonindu-1 din trg, si rnduind Ispravnic pe Petru Varnav, apoi au pus
orasul in aparare despre eteristi, intrindu-1 cu strji la toate drumurile ; iar eteristil, vznd tara ridicata, au perit cu fuga din oras
apucAnd drumurile prsite, in jos, si nu s'au oprit pang la Tutora,
inconjurnd punctul Sculenii, pe unde nu putea trece in ceea parte
din pricina strjerilor lui Pendedeca, ce pedepseau aspru pe oricare
din greci ce vrea s fug in Basarabia, vrnd ca s stee cu totii fat
la rAzboiul ce era s urmeze intre dnsii cu turcii, cari veneau asupra
eteristilor.
Stefanachi Gherghel si Paharnicul Gavril Istrati, cu urdia lor de

steni, ajungnd cAtrA mosia Stncesti, au tbrt in plcuri pre cAmpiile predomnitoare sesurilor Siretului, si acolo au ramas trei zile
asteptnd hran si povAturi de mers inainte, din Botosani, unde erau
strnsi boerii din toate satele. Dar neprimind nido inlesnire dela dnsii
OM in sfirsit, pentruc in nedumerirea lor au schirnbat planul de a
nu ataca, spre a nu veni in conflicte necunoscute, oamenii s'au inprstiat la casele lor, fr sA fac vre-un progres altul decAt slobozirea
Botosomilor, si alungarea eteristilor din tam de sus. 11
Despre cele petrecute, in Botosani, pe vremea Eteriei, avem o
mrturisire in o scrisoare adresat de Procopescu, lui Iordachi Bal
biv Vel Spatar, in care se descriu isprAvile ce fac volintirii in Botosani:
Ducndu-se Monsieu Diubsch la Botusani m'au luat pre mine
dinpreun, deci indrAznesc a face stire dumitale cele ce am vAzut.
Turcii la Botosani erau in numAr ca de 150, si se mai astepta sA
vie inc vro 500. Eu am umblat printre dnsii, Monsieu Diubsch
au vorbit cu cel mai mare dintre dnsii si au cerut 'Inca i un bilet
ca satele Joldestii si Dolhasca sA nu fie suprate la nimica. Bilet
n'au dat, ci au scris intr'o condic satele acestea. Lucrurile grecilor
se vnd la mezat cu cel mai gios pref. Bisericile s'au pecetluit si
dughenile grecilor. Nid un ru nu fac la Moldoveni. Armenii si
1.
Reprodus de Papadopol-Calitnach, n lucrarea menhionata.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botwni
23
,Jidovii sunt cei mai de aproape a !or. Comandantul sede in casele

Loiz. Eteristii au prdat led Fntnelele. Alalteri sase volintiri
,trecncl prin sat, s'au sculat oamenii cu unul vatavul Ionicd
,gonindu-i au luat doi cal, scpnd au dat de stire la reilalti. tovarsi a lor, cari au venit in numr de 50, au cautat pe vatavul Ionia
si negsindu-1, au infricosat satul, c dacA nu-1 vor da pe mdna lor,
pe toti oamenii ii vor pune sub sabie. Pe Buium, jidovul orndariu
din Fntnele 1-au btut de moarte, pe Gheorghit Furculit, dela
Banesti, iars 1-au btut, i pe un popti, pentruc 1-au scpat pe sub
cum* ; aceste sunt cele ce am vzut mi-au spus i oamenii de
,credintd vrednici.
Si sunt al durnitale, milostive stpne, .pre plecat si pre suProcopescu 1)
pus slugd.
D. Norbert Stefan Dombrowski, magistrat din Botosani, ii aminleste c bunica sa, Emelina Haynal, istorisea copiilor c mama ei,
Ana Binder, povestea, cu groazd inc, despre cele vzute de ea, in
Botosani, in timpul Eteriei.
Casa lor parinteascd (astzi farmacia Semaca), zidit pe la 1796,
era cea mai mare cldire, ca un fel de cetate, In mijlocul thrgului. In
una din subteranele acestei case, subterane care exist i astzi, batrnul Binder ascunsese un turc pripsit in Botosani; grecii lui Ipsilanti
au descoperit pe turc in ascunztoarea lull, 1- au scos afara, 1-au tar&
pn in fata pitriei, ce era chiar peste drum de spitria Binder,
i-au tiat capul In strad, i grecii s-au repezit cu toth in pitrie, au
luat de acolo pne proaspt, au muiat-o in sngele proaspt a furcului, si au mncat-o, ca o imprtsenie.
1. C. Erbiceanu; Istorla Mitropollei de 1141, p.
www.digibuc.ro
Monografia Ora fulal Botopni
24
Ocupatia RusascA
Tari le romane au trecut prin multe incercari, si ocupatia tor de

carg armatele rusesti si austriace, poate fi socotit ca una dintre cele
mai mari calamitati.
Despre cele ce va fi indurat Botosanii, in timpul unor asemenea
ocupatii, multe lucruri nu se stiu, dar din anul 1832 s'au pstrat cateva
documente, care ni dau o slaba idee de cele ce s'au petrecut pe a:
cele vremuri.
La 12 iunie 1832, Vornicia tinutului Botosani scrie catra Cinstit
Sfat munitipal al acestui tarp, s fac un inventar de toate casele
.
rechizitionate pentru trebuintile armatei rusesti, si pentru care nu s'a

prirnit nicio platd.
Adresa aceasta e interesant prin forma ei, si merit sa fie reprodusa in intregime :
Vornicia finut. Botqatti cdtrd cinstit Sfat:munitipal

al acestui kirg.
Ca sa se poat aduce intru indeplinire poruncitoarea
carte a cinstitului Departament Ministeriei pricinilor din launtru supt No. 5617, intru cea ce se atinge de stiintele
ce cere trebuinta a avea pentru casele fetelor acelora dela
cari s'au luat cu tot pentru spitalurile si alte trebuinte obstesti, pe vremea dela intrarea ostilor rosienesti in acest
printipat si OM acum, Vornicia pofteste pe acest sfat ca
fara pregetare s facA o prescriere de toate casele luate cu
totul i alte heiuri in trebuinte ostienesti si spitaluri cu pretaluire cuviincioasei chirii, si pe cat v reme cat anume,
din ce bani, care vidomostie sa se trimeat acestei Vomicii spre cea mai departe si cuviincioas din partea sa lucrare, si spre asemine Sfatul se va putea lrnuri din acturile
desfiintatei comisii de cvartarurf gsindu-se trecute la dansul.
P. Asaclzi, Cdminar
No. 1642
SameF A. Onicescu
1832 Inni 12
Stolonactalnic, Buzdugan
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ani
25
insarcinarea, Sfatul municipal trimite Vorniciel tabloul urmalor ;
Botqanii
Vidomostie pentra anume cdte case s'au luat In tdrgul Boto$ani

pentru spitaluri $1 alte magazii pentru o$tirile ruse$ti care nicio
platei nu s'au primit. 1832.
,...
,...
020
c =,
Barth ce coo "0 =
g.,3,. prind peste
,3; 0
el, In ce s'au intrebugutitorilor a cdrora au 46 c"
w -4 ("1" intat acele oddi
-4 tot pentru o
fost casele si dughenile
51
o
Casa Lei
a,-
;CO'
Numele boerilor si a ne-
D-lui Medelnicer Grigori
17,',
10
Racli
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Stefan Trancu
Grigori sin Cristea Mani
lonitd Babic
Bogdan Trancu
Andries Marcovici
Neculai Trancu
Cristea Popovici
Garabet Bolfosu
Andrei Bolboacil
/Aron Croitoriu
Solomon Cepregariu
Avram Croitoriu
Marcu Croitoriu
Gheorghe Cizmariu
lani Cizmariu
17 lonicn Plopeanu
18 Altilr Blanariu jidov
19 lancu sin Dascalu ford.
20 Petrea Contescu
21 Vasile Bozgan
22 Dobrita Cilviloaia
23 Mdrioara Vadana
24 I Marin Cramariu
25 $arban Blanariu
26 Chiriac lutuleasa
27 Neculai Bacanu
28 Paval a Diaconitii
29 Leiba Cepregariu
30 livram Starostele
31
Itic Croltoriu
32 Crdsma Mantis. Papdutilor
33 Avrmicil Geambasu
34 Crdsma lui Itic Sfeclariu
35 Avram Precupe tu
36 Hanul lui Moscu Cohos
37 Nusrn Cramariu
38 Nichita Popovici si Tanasd
13
14
15
16
39
40
41
42
I.
Un han cu grajdul lor
Dughenile Sf. Mitropolii

Hanul Reizdl Vadana
Maria Branzilloaia
Pentru General
Voinov
1
1
7
7
8
2
8
8
3
2
3
I
2
2
2
2
3
2
2
2
2
2
2
2
4
6
2
2
4
2
2
12
6
4
8
2
2
2
2
2
4
3
3
3
2
3
5
3
2
5
2
2
12
6
12
6
1
1
1
1
6
3
2
4
1
1
2
1
1
1
23
1
8
8
8
12
3
3
3
3
2
3
2
3
12
12
12
12
6
pentru spital
pentru spital
le
bucatarii
chittirii
pentru spital
a
p. spital
p. spitaI
p, caraol
p. spital
10
10
20
10
25
,,
12
12
dagazie
p. spital
a
p. chitrii
p. spital
,,
cu tinere de
cai
p. spital
p. spital
p. zbarnea
www.digibuc.ro
8
1'0
p.
400
400
60
160
240
80
20
12
50
50
30
20
30
10
20
10
10
10
10
10
10
10
20
12
1600
12
10
a
a
i2
Dosaral Prlmar lei Botosani, No. 43 din 1832.
spitd rie
, spital
:60
15
10
10
10
10
10
10
20
I
I
160
160
144
30
30
30
30
25
25
25
30
80
90
72
53
60
30
200
220
110
120
180
30
25
30
35
35
20
30
100
30
60
10
120
S'au plant cu analoghie dela boeri si
negutitori. S'au platit din banli natiel

jidoveati.
I s'nu nlittit din
banil cazacilor trecatorl.
26
Monografia Oraplui Botclani
Un alt document interesant, in care se descrie suferintile botosnenilor, in anul 1832, este jalba Medelnicerului Grigori Racii, ctr
Ministerul de Interne, jalbd pe care s'a pus rezolutia: S'a scris
IsprAvnicieis, dar despre al cdrei rezultat nu avem nicio stiint.
Jalba este aceasta :
Cdtrd cinstitul Departament Ministeriei Pricinilor din Lduntru
Medelnicerul Gtigori Rac1i
falobei
Luni spre Marti la 23 Maiu, pe la 6 ceasuri de noapte,

au trimes dumnealui Cdminarul Petrachi Asachi, Ispravnicul
de Botosani, la casele mele, pe doi slujitori ai si i cu un
ofiter rusdsc, anume Alexi Ivanovici, i cu doi cazaci,
sdrind peste zaplaz in ograda mea, s'a suit in cerdac
au inceput slujitorii a izbi in usd foarte cumpliesi asa speriindu-ne noi din cas, socotind cd sunt tAlharii s'au trezit
slugile din oddile de jos si incepnd a-i intreba pe slujitori, cunoscdndu-i c sint de la Isprvnicie, de ce fac asa
huet, ei au zis c asa au poroncd, sd md scoale din somn
ca sd merg eu singur s dau cfartir ofiterului rus, i suinduse o slugd la fereastrd, mi-au spus pricina, si indatd chemndu-md de a deschide usa flindcd s'au fost spdriet sotul
meu, apucnd-o estericalele de fricd, cum i o nepoatd a mea
de un an, rcnea, am zis, pe fereastrd, cd de li trebue
cfartire sA-i dud' oamenii mei sd li deie, sau s rAmde in
oddile de jos pnd dimineatd ; i nimicA n'au vrut s inteleagd si tot strigau slujitorii izbind in usd s deschid, d au
poroncd de la Ispravnicu sd strice usa, dacd nu voiu. deschide, lard ofiterul i cu cazacii stteau de o parte numai
priveau, nici au pus manta, si in sfdrsit s'au dus ofiterul
singur, auzind mai ales plnsete in casd, si au rAmas numai
soldatii de au mas in oddile de jos, care ofiter, cu soldatii sdi, s'au l pornit dimineat, ziandu-mi atata, c'd ei nu
s'au amestecat la nimica.
Pentru care plecat mA rog de o asa neincuviintat
faptd a D-sale Comisului Asachi, ce hi tot ceasul imi cautd
prilejuri de supdrdri, ca sd mi se facd cuviincioasa Indeswww.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botwni
27
tulare, cki D-lui mi se pare cA nu este ertat a rindui cfartire care se atinge de casa munitipalitatii, i mai ales la mine,
care jertfesc osteneal 'Mtn' aceast slujb, i acuma a treia
oard imi face suprare aceasta, cu trectori musafiri, i nu
am WWI, dar cu aceasta fcnd vrv, unde din spaim mi s'au
inbolnavit sotia i o caut cu doftor, alerg cu rugAminte,
prin aceast a mea jalob, ctr insui nacialstfa mea, ca

sd iau indestulare satisfactiei mele, ne mai putnd nid slujba
a o purta cu acest fel de tirnie, de ctr Dregatorul pornit asupra mea.
1832 Maiu 24 I)
Grigore Racli Medelnicer

Medelnicerul Grigori Racli este cel inti Efor al Botoanilor, ales dupa dispozitiunile Regulamentului Organic, pus in aplicare in acel
an, i jalba Medelnicerului arat cA i pe acele vremuri oamenii erau
tot aa de ptimai, ca i In timpurile de a stzi, i pentru fzbunrile lor personale, chiar ispravnicii tinuturilor fceau fapte uricioase.
1.
Document din Arhiva Statului din MO.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botowi
28
Anul 1848
Despre cele petrecute, in Botosani, in anul 1848, se gdsesc, in
Arhiva Statului din Iasi, documentele de mai la vale, in care se vorbeste de expulzarea fratilor Casimiresti, prin vama Mihileni, cdrora
li s'au dat si 225 galbeni, bani de drum ; se vorbeste despre niste msuri ce trebuiau luate contra boerilor, Logortul Costache Sturza, de
la Ruginoasa si Iorgu Ghica, de la Deleni, si despre alte rnsuri poruncite de Stpanire.
No. 94
1925 April 3
Raportul No 2206 al Isprdvniciei tinutului Botopni

cdtrei Departamentul Trebilor din lduntru al Moldova
RAPORT
La urmarea poruncii respectivului Departament No.

5687, Secsia 4, cu insdsi ducerea de catra supt isclitul a
fratilor Casimiresti de aice pand la prigavorul zastavei Mihdileni, s'au si expeduit peste hotar, dandu-li-se 225 galbeni,
dupd adeverinta ce se insoteste, fiindcd ataa s'au prima de

la convoirisitoriul Capitan de slujitori, iar nu 235 galbeni,
precum prin poroncd se insamnd.
Despre care plecat se supune in cunostint.
Gherghel
Pe acest raport s'a pus rezolutia urmdtoare : Sectia 4, Mai 30,

s se puie la delld, iar acei 10 galbeni opriti de Cdpitan, i-am primit
eu, din leafa sa, prin d-1 ef Sectiei a 4-a, Dimitrie Gane.
IscAleste, prin prescurtare,: Mih.
No. 102
1848 April 4
www.digibuc.ro
Monografia Oraqului Botoqani
29
Raportul No. 2218 al Isprdvniciei finutului Botqani

cdtrd Departamentul treburilor clin lduntru al Moldovel.
RAPORT
Inaltele ofisuri sub No. 36 si 371 poroncitoare de masurile ce se cuvin a se lua in privirea ingradirei d-lor boerilor Logofeti Costache Sturza, cu fii sai, i Iorgu Ghica,
aflatori cel dintaiu la mosia Ruginoasa, din tinutul Sucevei,
iar cel al doilea la Deleni, tinutul acesta, primindu-se cu
toata supunerea se raspunde, CA cat pentru D-lui Logo,
fatul Ghica, s'a i comenderuit un inadins cinovnic si cu doi
slujitori, spre a indeplini poruncita masura, fora ce se atinge
de aceia ce priveste expeditia pentru Ruginoasa, se va urma.
Tot odata ins se insarnna CA, dupa" cum cinstit. Departa,
ment din alaturata aici dislocatie a slujitorilor va vedea,
mijloacele acestei Ispravnicii sant prea putine pentru ceia
ce priveste puterea slujitorilor, de vreme ce desi acum s'a
regularisit a se mai stirbi de la privighetori, sant prea pu,
fini, hick abia ajung pentru paza hasnelii si a orasului,
dupa imprejurari. De aceia plecat se face rugaminte a se
ridica aceasta din sarcina acestei Ispravnicii.
Gherghel
Urmeaza rezolutia: cSa se puie la dell, cad pentru slujitorii ce

propune, urmeaza alt raport al acelei Ispravnicii din 4 April cu No 2219
No. 103
1848 April 4
RAPORT
Inaltul domnesc ofis cu No. 39, infatisat suptiscalitului
de catra D. Postelnic Petrachi Asachi, cu toata supunerea

s'a vazut, i pentru urmare, cu tot respectul se raspunde
ea se va pazi intocmai, atat in ceia ce priveste regulele de
privighere (pentru care s'a i intins indestule ingrijitoare
masuri), precum i pentru ceia ce priveste inadusirea a or
ce rail, and ar veni a se NI undeva.

www.digibuc.ro
Monografia Oraphd Botopni
30
Plecat numai se roag pe cinstitul Departament, CA

dup cum insusi D. Postelnicul va incredinta, fiindcd este
de neaparat a se inlesni mijloacele acestei Ispeavnicii cu
un numr de 20 slujitori, macar dela tinuturile megiesite,
cinstitul Departament s porunceasca aceasta, si cat se va
putea mai curand.
Linistea Wand astzi este neturburata, si dup cum se
afl, la oarescare incercri din partea fetelor De care D
Postelnicul le va numi, norodul este cu totul neinduplecat
de a lua la orice incercdri ale unor asemenea fete, rostind
cd apsdrile li vin dela boeri, iar nu dela Inltimea Sa".
Glzerghel
Sub iscalitura lui Catargiu", este aceastd rezolutie: ,La vreme

dad va urma trebuinta, se va regularisi si aceasta".
No 1(14
1848 April 8
RAPORT
Potrivit cuprinselor prin Inaltul domnesc ofis No. 60,

de indat s'au intins toate msurile poroncite in cuprinsul
acestui tinut, atilt pentru neingaduirea intrrii in tard a fetelor ce anume se insemneazd, si care sat peste hotar, cu
pasuri, cat si pentru prinderea acelor ce au scdpat din d estrarea de peste Dunre. Iar mai cu sam pe granita Bucovinei s'a randuit inadins pe stegarul cu un numr de
slujitori, ca intru intelegere cu privighitorul de ocol, s fie
cu cea mai strict privighere a se phi urmare intocmai

celor poruncite.
Despre care supus se aduce la cunostinta chist. Departament, cu addogire c asa precum prin numerarisitul
ofis nu se face exceptie pentru jidovi, apoi s binpoiasca
a da cuvenita deslegare, dud si acesti urmeazd a fi opriti,
pan and li se vor revizui pasaporturile de Card ocarrauire si pand cand cinst. Departament ar porunci ce sd se
pzasc in asemine."
Gherghel
Rezolutia: Se rspunde Departamentului asupra ofisului cu No. 60
c s'au si pus in lucrare msurile prin el rostite, Sames Teodoru".

www.digibuc.ro
Monografta Oraplui Botoant
31
Unirea principatelor : 185701859
Despre activitatea si chipul participrei botosAnenilor la actul

Unirei trilor romne, vorbesc o serie de documente, pe care se cuvine sA le cunoascA urmasii acelora cari au contribuit la rnrirea si
prosperitatea tArii.
Documentele ce urmeazA sunt publicate in colectiunea de .Acte

si documente relative la Istoria Renascerei RomAniei", de Dimitrie FL
Sturdza, In unire si cu alti cercettori ai trecutului nostru.

IatA aceste documente interesante:
1.
Adresa Comitetului Unirel din Botopni cdtrd Comitetul
central al Unirei din lafl, din 20 Martie (I Aprilie 1857.)

Onorabili Domni
Ca in toate celelalte tinuturi, si ca chiar in capitala d-voastr,

a urmat si la noi oarecare desbinare de opinii, am fost insA totdeauna mai mult decdt o partid, si chiar astzi, in apropierea zilei de
intrebare, tinutasii de Botosmi se pronuntA in unanimitate pentru
unirea Principatelor si pentru reorganizarea lor, pe principiile adoptate de societatea d-voastr de acolo. SperAm incA a ne pregAti si
mai bine dup simpatiile ce ne tovrAsesc, si dup inlesnirea modului ce ni 1-ati comunicat, prin adresa dela 1 Martie, pe care imbrtisndu-1 cu osebit interesare, comunitatea fratilor de aici a si numit
de indat Comitetul electoral, compus din subscrisii:
Vornicul Alecu Ventura, Vornicul Sebastian Canano, Post. Teodor
Buzdugan, Colonel Costin Vdrnav, Aga Costache Ciolacu, Spatarul
Neculai Canano, Spatarul George Vasiliu, Banul George Hasnaf,
Comisul Costache Bobeicd, Sardarul Petrachi Cristea, Sardarul Alecu
t D-nul Vasile Climescu. Acest
Comitet este autorizat a lucra, cu credintA si devotament, totul ce va
fi de trebuint iri conformitatea regulei ce ni-ati prescris ; si mai
Belcic, Caminarul Vasile Neculescu
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botopni
32
avem ind indatorire de a v comunica recunostinta tuturor tinutasilor, pentru zelul cu care v indeletniciti in sprijinirea sfintei cauze,
ca adevrati patrioti.
Primiti stima i respectuoasele cugetri ale membrilor Comitetului electoral al Unirei pentru tinutul Botosani.
(Subscrisi) Vornicul A. Ventura, Buziugan, N. Canano, Hasnab
S. Canano, C. Varnav, G. Vasiliu, C. Bobeica.
(Volumul IV, p. 193).
Scrisoarea D-lui Buzdugan ceftrei Comitetul central a

Unirei din lapi, din 24 maiu (5 iunie) 1857.
2)
Cu supunere m inchin D-voastr.

Iertati-m, pretuitul meu domn, dad in mijlocul inteleptelor ocupatii indrznesc a v6 cere perderea a trei minute intru citirea scrisoarei de fat.
Eu sunt mai mult cleat convins c Comitetul din
Iai a lucrat si lucreaz tot ce se cuvine in privinta sfintei noastre
cauze, i iarAs sunt tot asa dei convins c si celelalte cornitete tinu-
tale ii fac datoriile lor in cea mai deplin msurd. Cu toate acestea
cutez a va ruga s binevoiti a primi incredintare, c i chiar atunci
and n'ar mai rAmOnea in tara niciun singur individ pentru Unire,
totusi, dacd sistemul rdmne neschimbat, nu este niciun chip s poate esi la lumind adevratele dorinti ale tarii intregi.
Sunt acurn clod sptrnani, de and unul din amicii nostri politici a intlnit pe vorniceii satelor a acestui tinut mergnd la isprvnicie
cu pecetile. Sunt acum dod zile de cand un alt amic m instiintead

dela tinutul Dorohoiu, c privighitorii avand lurnaluri pregAtite, sau
pregndite, pentru acei cte doi oameni de acolo cari s se inftiseze
la isprvnicie intru alegerea deputatului, vorniceii duc pecetile din
poruncd, spuindu-li privighitorii fiecruia c ocolul a ales pe cutare si
cutare, va se zicd privighetorii fac pe preuti, i vorniceii pe dascalii
de zic
Pe lang acestea, dv. cunoasteti mult mai bine decal mine, c
rzsii i neguttorii nu sunt departe de trani, i iars asemenea
cunoasteti c aceste clase atrnate, niciodat n'au curajul convictiei
lor, cand guvernul se amestec in trebile ce-i privesc. Crmuirea
tine in mnile sale interesele fiedruia,
imbrOcat cu putere izbeste
sau loveste in toate Artie. i apoi ce va se zic dacd toat tam
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botqani
33
cere astazi unirea Principatelor, cand guvernul, avand majoritatea claselor in dispozifia sa, a venit la aceia s se lupte impotriva noastra ?
Ce este partida neunirei decat o man de oameni, i aceia cum
i-au dat Dumnezeu, va s zica rul nu ni poate veni dela dansa, ap

dar boala este infaleasa matematicete.
Pentru scrisorile ce am trimes boerului Coglniceanu, i in care
sunt mai multe persoane compromitate, dup ins4i conduita lor, fiindca
unii din aceia se imbuneaz la Comitetul din Iai ca sA poat pune

.mana pe dansele, VA rog, i iar v rog cu cel mai adanc respect,
sa mi se inapoiasca. Ele sunt numai doua, din care una este intov*it'd cu o foaie ce cuprinde in sine observafiile mele.
Intru qteptarea cinstitului raspuns, i recomandandu-mA bunelor
plecari ce avefi, sunt si ramn pe totdeauna
Al vostru, scumpule domn, umilita sluga
(subscris) Buzdugan
Cu toata supunerea, respectabilul meu domn, iau indrzneala a

v incredinfa c toate cele ce v lmurete d. Post Buzdugan sunt
mai mult cleat sigure, cci in multe m'am convins i eu i ndajduesc
a culege neintarziat dovezi spre a putea merita a d-v. plecat slug,
(subscris) Vasiliu.
(Vol. 1, p. 735).
3.
Adresa Comitetului unionist din Botopni direr Comitetul
central al Unirei din lafl, din 5117 iunie 1857.
Domnilor,
Cu cea mai deplin prefuire primind scrisoarea instructivA, acea

din 2 a curentei, care afi bine-voit a ne trimite in alturarea cu listele ate au eit pant" acum, avem onoare spre raspuns a v comunica,
in interesul cauzei, i ideia urmatoare, pe care nu cutezm a o pune in
lucrare mai inainte de a se incuviinfa de ctra Domnia-voastr. Spre
exemplu, la finutul Botoanii, dupa insi lista publicat sunt 35 proprietari mari, alei chiar dup voinfa guvernului. Prin urmare, dacii
am putea izbuti ca s treac in partida noastr macar No. de 20, atunci
acea majoritate necontestat, sa-vi alcatuiasc singur protestul sau,
in cuprindere a de0 s'au trecut in lista persoane neindrituite, totui

iscalifii in protest alatuiesc majoritatea clasei proprietarilor mail, cari
5
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopnl
34
doresc unirea Principatelor cu print strAin cari ins nu pot merge

la alegere pAnd and sistemul nu va fi conform tratatului din Paris.
Niste aseinenea protestri ar trebui s se fad de toate tinuturile, dupA brulionul ce s'ar compune de cat% Domnia-Voastr, cerdndu-se, In cazul de fat, o mare bgare de sank` din partea dv, ca
nu cumva, prin exprimarea dorintelor alAturea cu drumul legal al deputatiei, sau prin nemergerea noastr la alegere, sA fim considerati,
prin rAstAlmAciri, ca nesupusi rostirei inaltului firman.
BineintelegAndu-se c dacA sistemul rAmne neschimbat, atunci
locuitorii, rAdsii si patentarii ce alcAtuesc majoritatea claselor, nea.
vnd curajul opiniei lor, vor merge cu ochii mnchii pe calea ce li va

Inseinna guvernul, i apoi Indsi proprietarii marl, neavnd Intre dni
din acele persoane ce li-ar putea da o deplinA incredere, dela sine
glasurile au a se ImpArti, In paguba cauzei noastre.
Intru asteptarea pretuitului rAspuns, suntem ai dv. plecati servi
(subscrisi) I. Canano, Buzdugan, G. Vasiliu, Cristea, Pisotchi.
Dad aceast idee se va adopta de catrA dv, noi socotim sfi se
aplice i pentru proprietarii mici, nu mai putin i pentru orseni.
(Subscrisi) S. Canano, Buzdugan.
Protestatia d-lui Teodor Buzdugan i celorlalti proprietari

din districtul Botoani adresatd ditrd Comisiunea europeand pentru reorganizarea Principatelor dundrene, in 13125 lunie 1857.
A leurs Excellences Messieurs les Membres de la Haute Commission, Bucarest.
Aux nombreux actes d'opression du guvernement actuei, l'approche des elections des deputes pour le Divan ad-hoc, vient se
joindre un fait d'une importante gravit que nous, soussignes, propritaires du district de Botoschani, croyons de notre devoir de porter A
la connaissance de la haute Commision.
Le 20 du mois courant, le nouveau prft de district, M. le colonel Jacob Ranetti, dans son zle xagr pour le systme actuel, a
4.
non seulement opr plusieurs arrestations parmi les ngociants et menace.
A haute voix, d'infliger les peines les plus infamantes ceux qui
signeraient une opinion favorable A l'union des Principautes ou qui
signeraient la protestation collective du pays contre l'illegalit des
www.digibuc.ro
Monografia Omit lui Botogini
35
lections, mais il a pouss l'audace jusqu' se porter A des voles de

fait sur la personne du ngociant Georges Sergiu, ex-membre de la
municipalit de Botoschani.
Cet acte de barbarie, commis A une heure avance de la nuit,

dans la maison du prft, par le prft lui-mme qui y avait attir
le ngociant Sergiu, a t motiv par le refus de celui-ci de se soumettre aux ordres que le prft lui intima de ne point signer la protestation collective du district. Le negociant Sergiu fut maltrait pour
avoir os rpondre qu'il ne croyait pas commettre une action criminelle en usant de la libert d'exprimer son opinion, en vertu mme
du firman de Sa Majest le Sultan. A cete rponse, le prft, exaspr de trouver de la rsistance dans ce simple ngociant, oublia
toute retenue. Il accabla celui-ci d'invectives grossires, le menavi de
le faire condamner aux salines par le gouvernement et finalement, se
porta A des actes de violence qui laissrent des traces videntes sur
le corps et sur le visage de la victime.
Son Excellence le cimacam a pu constater de ses propres yeu x
les preuves de violence de son prft, car le ngociant Sergiu, acornpagn de plusieurs notables de Botoschani, est venu porter plainte
en personne contre les mauvais traitements qu'il a subis. Nous ferons
connaitre ultrieurement A la haute Commission la satisfaction que le
gouvernement aura accord au plaignant dont la prsence A Iassy a
mis les consuls A mme de pouvoir attester l'exactitude de ces faits,
pour avoir vy et entendu le ngociant Sergiu.
Telles sont les mesures employes par le gouvernement, dans lebut
de dnaturer la libre exprssion des voeux de la population. Aucune
chicane, aucune menace, aucun acte arbitraire, aucun genre de pre-
ssion illgale ne sont pargns par lui, pour arriver A ces fins.
Forts de notre droit et confiants dans la justice des grandes
Puissances qui ont pris notre pays sous leur garantie, nous avons
jusqu' prsent support avec un calme absolu les atteintes faites journellement par le gouvernement, A notre dignit et A nos droits ; mais
est temps de mettre un terme A un pareil tat de choses et c'est

dans cet espoir que nous nous adressons A la haute Commission
il
sigeant A Bucarest.
Le postelnik Theodore Bouzdougan
Le vornik
P. Canano, propritaire
www.digibuc.ro
36
Monografia Oraplut Botofani
Le postelnik
L'aga
L'aga
Le ban
Le spatar
Gh. Canano, propritaire

Alex. Jian, grand propritaire
Lascar lamandy
Hasnack grand propritaire
Georges Basiliou propritaire
Grgore Holban
(Volumul IV, p. 962).
Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtrei Comitetul

5.
central al Unirei din lag, din 17129 lunie 1857.
Domnilor,
Avem onoare a vA comunica Dv. o foaie lAmuritoare de toate

lucrArile ce s'au incheiat And astAzi de cAtrA comitetul de revizie a
driturilor electorale din judetul Botoani. Aceast lAmurire este agonisit din isvoare destul de sigure. VA mai alAturam incA i listele ce
ni le ati cerut, cu toate explicatiunile doveditoare de abuz, de neorAnduial i de respingere asupritoare, i anume :
1. Lista patentarilor negutAtori, cu staroste i delegatii lor, In
care list, la rubrica intAia, sunt insemnati toti alegAtorii ce prin Buletinul No. 5 s'au publicat ; iar numArul acelor alegAtori este de 174
persoane aezate la deosebitele lor conditii ; InsA :
113 neguttitori patentari publicati dela No. 43 pAnA la No. 185 ;
13 staroti ai deosebitelor corporatii ce s'au infiintat i desfiintat dupA intentiile i interesele guvernului actual, publicati
dela No. 155 pAnA la 168 ;
47 delegati ai corporatiilor, publicati dela No. 169 pAnA la 213
1 alegAtor care, sub numele de George Cokanet, este publicat
intre No. 194 i195, fArA cifra cuvenitA la rostul numelui sAu.
174 este numArul total al negutAtorilor patentari ;

31 se scad fiind avuti aezati intre alegAtori, insA :
3 delegati inchipuiti ai corpului de cofetari, care n'a existat niciodatA dupA cum nu existA nici starostele acestei corporatii
28 alegAtori pe cari guvernul i-a Indrituit cu indoit vot de alegere.
31 care dupA ce se vAzurA publicati la postul neguttorilor patentari.
143 pentru ca sA se alcAtuiascA numarul de 11 3 alegAtori, apoi
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani
37
ii insemna si a doua oara la rostul delegatilor, pentru ca sa sporeasea numrul de 47 de unde rezult, din 28 voturi nominale, sa iasa
prin aceleasi persoane indoite glasurile de 56.
Prin urmare numai 143 alegtori sunt acei necontestati, alegtori
in cari guvernul a marginit alegerea sa, dup ce insa a respins 81
patentari ce au figurat in toate listele trecutelor electii municipale.
Restul rubricei a doua arata pe toti acei respinsi fr dreptate.
Catra aceste de luat aminte ca nu cumva uneltirea de a duplica numele alegatorilor sa se fi urmat si pe la celelalte tinuturi.
b. Lista proprietarilor de case, in care sunt trecuti toti alegatorii
recunoscuti de guvern. Numarul acestor persoane este de ingustat pan la catime de 42, publicati dela No. 1 pana la No. 42.
Observatiile insa dela rubrica a doua dovedesc :
CA. guvernul a instituit 9 alegatori, cari poarta asupra-le greutti
de ipoteca, zestre si allele, si au respins 42 alegatori ce posedau
toate driturile legiuite. Spre dovada, aveti observatiile dela rubrica a
treia, cu aratare de insusirea fiecarei persoane, si
c. Lista proprietarilor de mosie in care, la rubrica intaia, sunt
trecuti top ale gatorii necontestati. La rubrica a doua, sunt aceia ce
WA dreptate s'au Indrituit, alcatuind impreuna 35 alegatori, si la rubrica a treia, sunt acei respinsi fara dreptate si impotriva firmanului.
In cat priveste despre protestul ce ati bine-voit a ni-1 trimite,
cu toata staruinta cuvenita s'a pus in lucrare subscrierea lui si speram ca in putine zile it vom trimete prin deputatii ce au sa mearga
la Bucuresti.
Avem onoare a ne semna ai d-v, plecati servi.

(Urmeaza patru subscrieri)
(Volumul IV., p. 1001.)
Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtrd Comisiunea

europeand In Principate, din 13 iulie 1857.
6.
Messieurs,
Nous avons l'honneur de porter A votre connaissance: les inconvenances dont s'est rendu coupable le prft du district, aprs notre
dpart pour la capitale, provoqu par l'affaire des voies de fait dont
a t victime le ngociant Sergiu.
2. Pendant notre absence, M. le prft a rdig une ptition, solwww.digibuc.ro
38
disant de la part des habitants de Botoschani, par laquelle ils demandent l'invalidation des signatures apposes sur la protestation a la
Commission de Bucarest, sous prtexte qu'on les aurait induit en
erreur, en leur faisant signer cette ptition.
MM. le souldjre Aleco Carali auquel on a promis une nomination de prpos A l'arrondissement de Stephaneti, le soul djre Iorgou
Iacovaki, sous-caissier du district et le boulanger Isaia, ont t charOs de colporter cette ptition et de la faire signer. Ils ont employ
les moyens les plus persistants ; ils sont alls jusqu'aux menaces, pour
arriver A leur but.
Aux quelques signatures qu'ils ont pu obtenir, ils oyt ajout les
signatures des garons de boutique.
Comme preuves des violences commises par M. le prft, nous
joignons ici une supplique de la part de plusieurs d'entre les signataires de la ptition rdige par M. le prft.
2. ale ministre des finances, le logothte Nicolas Millo, arriv
a Botoschani la veille des lections, a dsign les candidats que le
gouvernement avait choisis pour ce district, promettant aux uns et
menaant ceux qui rsistaient A ses dsirs.
3. Georges Harnav, fameux faussaire, qui, A ce titre, est priv
de tout droit civil, s'est aussi rendu, avant les lections, A Botochani,
o, durant plusieurs ours, il a sig parmi les membres du Comit
de rvision. LA, se tenant derrire le prft, il a rempli le rle de
souffleur.
4. M. Aleco Braesco, employ du ministre des finances, est

aussi arriv, avant les lections, A Botochani o il se trouve encore
et ofi il promet argent et dcrets de noblesse, comme dpositaire de
toutes les largesses du gouvernement.
5. M. le prft, avec l'aide de ses soubalternes et d'autres affilies, a sem partout l'intimidation et a dit A M. le spatar Ghorghiou
Vassiliou que jusqu'ici il avait ferm la bouche, mais qu'on allait
l'entendre maintenant. Il a fait appel l'entrepreneur des boucheries
et fabricant de chandelles, Michel Tcherkese, armnien, et lui a dit
qu'il lui permettrait de se soustraire aux conditions de son contract, s'il s'employ ait de tout son zle A amener aux lectio-
ons bon nombre de bourgeois qui consentissent A voter pour les

www.digibuc.ro
39
personnes designees par le gouvernement.

Le vornik Sevastian Canano, le postelnik Th. Bousdougan,
le colonel Costin Varnav, raga Alex. Sion, le postelnik N.
Pisotzkl, le ban Vassiliou, raga Hasnache, Christi.
(Volumul V, p. 105).
La 13 iulie 1857 aceleasi persoane adreseazA o alt adres

Comisiunei europene, tot in prfcina cu Sirghi. (Volumul V, p. 107).
7.
Raportul proprietarilor mari din districtul Botopni cdtr
Comitetul central al unirei din lafl, din 8120 iulie 1857.
Messieurs,
Les elections des grands propritaires ayant eu lieu dans ce

district de Botoschani, au jour dsign par le gouvernement, nous
avons l'honneur de porter A votre connaissance que, de 40 admis par
le gouvernement lui-meme, il n'y en a eu que douze qui ont pris
part, savoir :
Le vornik Kostaki Rosetti, le postelnik Aleco Sorotchiano, le
spatar D. Gavrilache, le comice T. Bouzila, le comice Ianco Tchoulei,
le paharnik G. Klopotzel, le stolnik Kostaki Timouche, le sardar B.
Arapo, le sardar Ianco Stavri, le sardar Iordaki Issatchesco, actuellement promu A un grade de boyarie, le sardar G..Apostol, le sardar
Gregoire Sorotcheano.
Cette faible minorit dont font partie des personnes sans droit
aucun, sur lesquelles nous vous enverrons nos observations quand
toutes les operations seront terminees, ont lu pour deputes, d'aprs
la feuille ci-jointe, MM. I'aga Kostaki Tcholac qui se trouve A l'etranger et le spatar Dmetre Gavrilache.
Nous avons l'honneur, etc.
Le vornik A. Ventura, le colonel C. Varnav, N. Pissotzki, A.
Beltchik, Vassilio, Christe, Bouzdougan.
(Volumul V, p. 195).
La 17 Julie 1857, S. Canano, C. Varnav, Buzdugan i Belcic,

adreseazA douA rapoarte Comitetului Unirei din Iasi, prin care se aratA
abuzurile fAcute de guvern, In vederea alegerilor. (Vol. V. p. 277 si 279).
In alt raport, din 26 Iulie, se aratA ca din 222 alegAtort din orasul
www.digibuc.ro
40
Botosani, numai 28 au luat parte la vot (p, 408). La 29 Iu lie, N. PIsotzki, S. Canano, Buzdugan si Hasng, arat silniciile fcute la
alegerea stenilor.
8.
Extract din o scrisoare a Postelnicului Teoder Buzdugan,
publicat In ziarul Etoile du DanubeTM, din 3 septembrle 1857 :
liu nombre des mogens abusifs que le guvernement a emproys pour fausser les lections, figurent aussi les dcrets gut confrent
des rangs de boyarie, bien que le rglement organique, dont la stricte observation a t recomande au cdimacam par le firman de son
installation, refuse expressment au gouvernement provisoire la facult
de confrer des titres de noblesse. Mais la joie de ces nouveaux
boyards n'a pas t de longue dure ; car, sous prtexte d'enregistrer
. . . .
ces dcrets, on les a fait redemander aux possesseurs, auxquels ils

n'ont plus t rendus. Il parait que les hommes qui ont t chargs
de la distribution de ces dcrets veulent en tirer profit pour euxmmes, aprs qu'ils auront servi aux lections.
(Vol. V, p. 473).
La alegerile pentru Divanul ad-hoc, au fost alesi deputati, din

judetul Botosani :
Din partea marilor proprietari : Vornicul Dimitrie Ralet si Spatarul Neculai Canano, cel intAi CL/ 37 si al doilea cu 35 voturi, din
40 de alegtori;
Din partea micilor proprielari : Clucerul $tefan Calin, cu 6 voturi
din 9 alegtori ;
Din partea comunelor rurale: Simion a Stancii, din Plopeni,
(Vol. V, p. 609).
Alegtorii Inscri0 pe listele tinutului Botomi, pentru ale9.

guile Divanulul ad-hoc, sunt ardiati pe larg, cu mofiile ce aveau, In
puterea crora aveau dreptul de vot.
AlegAtoril primari.
I. Ocolul Trgului.
1. Colonelul Costin Varnav, parte din Pitulsni.
2. Comisul loan Tutu, nicetii.
www.digibuc.ro
3. Cminar G. Iminovici, Ipotestii.

4. Clucerul G. Costeanu, parte din Sil4cani, lacobeni si Zicesti.
5. Dv. Neculai Iskescu, parte din Ipotesti.
6. Alecu Motoc, parte din C6uleni.
2. Ocolul Meletinului.
1. Vorn. Costachi Roset, parte din Tomesti.
2. Colonel Dim. Fotea, Tomesti.
3. Spt. Teodor Gherghel, parte din Sliscani.
4. Hagi Iancu Stavri, Starosilta.
5. Vasile Adamachi, asemenea.
6. Srd. Petru Bobeic, parte din Socrujni.
7. Nobilul Alecu Cuza, Vifornii.
8. Stolnicul stefan Frunzeti, parte din Cosuteni.
3. Ocolul fifiei.
1. Hagi Iorgu Caruz, parte din Strahotin.
2. Iancu Caruz, asemenea.
3. Spatar Nicu Vasiliu, Ungurenii lui pan.
4. Nicu Stihi, parte din Buneni.
5. Comis Iancu Ciulei, Ungureni.
6. Sardar Gh. Iscescu, parte din Ungureni.
7. Stolnic Costachi Jianu, asemenea.
8. Alecu Iskescu, asemenea.
9. C. Timus, *trrenii.
10. Sluger Cost. Ciogolea, parte din *trareni i Crkiuneni.
11. Hurmuzachi Tutu, Petrestii.
12. Comis Mihalachi Dimitriu, parte din a.trareni.
13. Sardar Gh. Apostol, parte din Ungureni.
14. Dimitrie Cristea, Cobicenii.
15. Clucer Dimitrie Ciulei, parte din Buneni.
4. Ocolul $tefilnegt.
1. Maiorul Mihalachi Maican, Brsnestii.
2. Spatar Dimitrie Soroceanu, asemenea si Soroceni.
3. Cpitan Alexandru Soroceanu, asemenea.
4. Sardar Grigori Soroceanu, asemenea.
5. Stolnic Damian Soroceanu, asemenea.
6. Banul Gh. Hasn4, Brosteni.
www.digibuc.ro
41
42
Monografia Oraplul Botoxni
7. Comis Alecu Maghistan, Odaia Lehestii.

8. Cminar Costacki Maghistan, Sliscanii.
9. Stolnic Neculai Maghistan, parte din Salicani.
10. Petrachi Maican, parte din Barsneti,
11. Teodor Maican, asemenea.
12. Sluger Gh. Negrescu, parte din Sliscani.
5. Ocolul Siretu lui.
I. Sardar Vasile Must*, Vorona lui Lupacu.

2. Pitar Ion Dobrowolski, parte din Vorona.
IL Alegatorii directi din reedinta
1. Vornicii: Hie Gherghel
2. Sevastian Canano
3. lordachi Ciolac
4. Colonel Fotea Mavromati
5. Postelnicii: Mihail Holban
6. Manolachi Misoglu
7. Gh. Codrescu
8. Teodor Buzdugan
9. Costachi Bobeica
10. Iancu Roset
11. Hagi Costea Foti
12. Costache Cerkez
13. Costache Codrescu
14. Petru Cristea
15. Manoil Vasilievici
16. Vasile Nicolescu
17. Nicu Costandachi
18. Sardari : Gh. Buzila
19. Neculai Sofian
20. Banul Gheorghe Balt
21. Comisi Statachi Figa
22. Petrachi Mrgrint
23. Costache Caimacan
24. Costache Pandelea
25. Leitenent lancu Cocot

26. Caminari: Teodor loan
27. Costea Haret
28. loan Radu
29. Dimitrie SgArcea
30. Cornetul Matei Roset
31. Srdari Neculai Haret
32. Mihail Haret
33. Alexandru Belcic
34. loan Clinescu
35. Mihail Cociu
36. Costache Enescu
37. Sluger Adam Haret
38. Sluger Panait Nicolau
39. Pitar Dimitrie Aronovici
40. Comis loan Andronic Taranu
41. Cminari: Cristea Manea
42. Andreia Goilav
43. Sava Bolfos
44. Srdari: Cristea Goilav
45. Iacob Andronic Bolfos
46. Slugeri: Luca Goilaf
47. Mihail Manea
48. Comisul Teodor Pisofki.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Botowni
43
Alegtori directi In finut.

1. Inltimea Sa Printul Mihail Sturza, Flmnzii. Coplu, Prjni
Lti, Dracsani, Su lita, Cerchejeni, Stroesti, Baznoasa,
Novad
i Garbestii.
2. Beizade Alecu Moruz, Bobulestii BscAtenii.
3. Beizade Alecu Ghica, Stucenii.
4. Hatmanul Nicu Mavrocordat, Stefnestii i Stnca.
5. Vornicul Teodor Ghica, Delenii i Macsutu.
6. Vornicul Dimitrie Mavrocordat, Storestii.
7. Vornicul Alecu Ventura, Jvrtenii, Rpicenii i Movila rupt.
8, Vornicul Costache Ciolac, Calugrenii i Mihlsnii.
9. Vornicul Lascar Cantacuzin, Tudora, Voron, Salcea i Plopeni.
10. Spatar Iorgu Miclescu, CAIinetii, Siminicea, 54cAmenii i Berza
11. Dimitrie Gavrilas, Ionsnii.
12. Logoft Anastasie Basot, Cocornii.
13. Grigori Crupenschi, Feredienii.
14. Neculai Mil lo, Guranda.
15. Colonel Iacovachi Ranet, Rdeni.
16. Iancu Brnisteanu, Dornesti.
Postelnicii:
17. Alecu Mavrocordat, Vldeni.
18. Iordachi Bolan, Curtesti.
19. Nicu Vrnav, Pitulsni.
20. Iorgu Asian, Untnii.
21. Neculai Canano, Cornii.
22. Hagi Iancu Fotea, Brtenii.
23. Alecu Soroceanu, Costinestii si din Levrda.
24. Iancu Ralet, Bnestii i Cotargacii.
25. Vasile Arapu, Costinestii, Dragomirestii si parte din Levrda.
26. Costache Miclescu, Balosnii.
27, Vasile Canano, Hancea i Corockstii.
28. Panait Cazimir, Dobrcenii.
29. Lascar Iamandi, Soldnesti.
30. Vasile Strcea, Cisnestii.
31. Teodor Buzil, Dmideni
32. Sptarul Alecu Cristescu, parte din Cristesti.
33. Gheorghe Clopotel, Talhrestii si din Sliscani,
www.digibuc.ro
Monografia Orafului Boto$ani
44
34. Comis Ernanoil SAlceanu, Vicolenii.

35. /Aga Alecu Beldiman, jumtate din Stancesti.
36. Sp &tar lonit Herescu, Soroceni.
37, Comis Teodor MAtrisariu, Mnstireni.
(Volumul VII, p. 1004-6).
10. Telegrama alegeitorilor din orapl Botopni trimis la la# Domnitorului Alexandra loan I, cu ocazia alegeril sale, in 5115 Ianuarie
1859.
Intre cele mai frutnoase zile ce a putut avea prea iubita noastrA
patrie, istoria va trebui sA cuprindA in sine cu litere de aur strAlucita
zi de 5 Ianuarie 1859, in care mult indurAtoarea provide* a binevolt a indeplini lipsa Printului strAin prin suirea MAriei Voastre pe
tronul tArii pe acel mArit tron, ce .1-au impodobit respectabilii deputati
cu inssi a devAratele dorinte ale Romnilor din Moldova.
Prin urmare, noi botoAnenii, in a glasului tArie ne grAbim a
felicita pe alesul oblAduitor, pe prea inaltul Domn Illexandru Ioan
Cuza Voevod, caruia aducem, din mijlocul bucuriei obstesti, deplinA
credintA, adevratA dragoste si intreagA supunere.
Buzdugan Post; Post. C. Bobeicei; Leitenent I. Cocota; Ion Caruz,
Age"; Gr. Holban, Post.; Cornet Mihail Rosetti; loan Rosetti, Post.;
Stefan Gheorghe, AO; Gheorghe Hermeziu; Neculal Mifoglu; Costache
Frim Spatar; Vasile Miclescu; Costache Gregoriadi; Neculai Sofian ;
Ceipitan Vasile Gherghel ; Toma Pisoschi, Post.; Gheorghe Cocotei;
Teodor Matasar; D. Soroceanu, Spatar; Vasile Pisoski; loan Franca;
Costaclze Mavrogheni; loan Fatu; loan Mtsar; Alecu Boldescu, Comis
Costache Grecu.
(Volumul III p. 358)

11. Telegrama Comunitjil armene din Botopni, ceitrei Alexandru
loan I, cu ocazia alegerel sale, la 5117 lanuar 1857.

Comunitatea armean din orasul Botosani, ptruns de cele mai
adevArate simtiri de bucurie pentru suirea InAltimei Voastre, pe tronul
Moldovei, vine a VA supune jurAmntul de credintA cAtrA patria ce
vi s'a incredintat inteleptei voastre oblduiri si, cu lacrAmi de bucurie
binecuvinteazA pe alegkorii romni cari au stiut a cunoaste necontestatele calitAti ce VA caracterizeazA.
Primiti, prea inAltate Doamne, felicitatiile unor oameni uniti cu

www.digibuc.ro
Monografia ()rap 1121 Botogini
45
sentimenttil national al Romniei, cari din inimA curatA VA doresc multi
ani de feridre, ani a prea slvitului veac, ce sub inteleapta VoastrA

carmA negresit vor produce rodul unei nemuritoare bucurii in toate
clasele de societate a Moldovei.
I. Goilav, Spatar; Cristea Manea, Ceiminar; Ariton Pruncu; Jacob
Ivanovici, Comis; Jacob Bolfos; Sava Sahanovici, Cminr; Luca Stefan
Goilav; David Stefan Goilav; Sava Bolfos; Valerian Missir; S. Serghlevici, Sardar; M. Baronti, Caminar; M. Manea; lacob Sallanovici, Cei-
minar; Andriq Goilav, Ceiminar; N. Cerchez, Sardar; Anton Sahan,

Sardar; Jacob Goilav; Ion Missir; Iacob Bolfos; Simion Popovici; G.
Missir; T. Goilav; Cristea Goilav, Sardar; Luca Goilav, sluger; Ariton
Buicliu, Stolnic; Bogdan Buicliu; Avram Buicliu; Jacob Buicliu; Anton
Goilav; V. Gollav, Caminar; lacob Manea; David Luca Goilav, Sluger;
Glzeorghe Missir; Jacob Barac Kapri; S. Barac Kapri, Ceiminar; Luca
Popovici; Chi% Ciomag; G. Missir; P. Ciolac, Sardar; G. Taranu, Paharnic; Ariton Goilav; M. Taran, Sardar; Simion Ciomag Ariton lacobovid; G. I. Ciomag; I. H. Ciomag, Varian Maximovici; Paul Maximovici; loan A. Taranu.
(Volumul VIII p. 360).
Rzboiul din 1877.

Din vremea rzboiului 1877, se pot reproduce urmtoarele documente :
Prescript-Verbal
fistzi in 15 Maiu 1877, intrunindu-se subsemnatele dame din

Botosani la concetteana noastr, d-na Catinca Buzdugan, pentru ca sA
formAm un comitet executiv, care s primeasc cu ingrijire banii si
obiectele ce se vor oferi de cAtr filantropii de ambele sexe, in ajutorul ostasilor nostri rAniti, am discutat mai intAiu asupra formei alegerei si toate damele intr'un glas au gsit de cuviint a oferi presidentia acestui comitet MAriei Sale Doamnei. DupA care apoi s'a ales si
urmtoarele dame care urmeazA a compune Comitetul :
D-na Catinca Buzdugan
1 Vice-presedinte
Raluca Miclesco
Ruxanda Sofian
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botgani
46
D-na Soltie Hentzesco

Matilda Prunko
Natalia Sireteano
Maria lamandy
Casiere
}
Secretare
)
Cat pentru celelalte dame subscrise mai jos, vor avea buna-vointa de a lucra fiecare in parte intru a primi ofrandele ce li se vor
incredinta de cunostintele Domnielor sale, dupa care le vor inmana
Comitetului spre a le trimite locurilor respective.
Maria A. Wisescu, Raluca Miclesco, Catinca Buzdugan, Maria
lamandy, Hortanse Hentzescu, Marie Stamatine, Tinca Sava, Nastasia
Cocota. Helene Ciulei, Zoe Cocota, So ltie Hentzesco, Smaranda Greco,
Aglaia Stefanovicl, Eleonora Ciolac, Natalia Boian, Caterina Kiriac,
Emeline Hajnal, Tlzeodosie Pisoski, Natalie Sireteanu, Ana Baltil,
Profira Bor)r.
Telegrama Damelor clitr Mria Sa Doamna

Mariei Sale Doamnei Elisabeta
Bucuresti
Avand in vedere pozitiunea dificila in care evenimentele au a-
runcat tara noastra, si simtind ca o sacra datorie de a veni in ajutorul ostasilor romani rniti, pentru acest scop, am format un comitet a
caruia fiinta cu profund respect o punem sub augustul scut al Mariei
Voastre, oferindu-Va presidentia.
II le Illariei-Voastre devotate serve.
(Urmeaza iscaliturile damelor din prescriptul-verbal.).
Raspunsul telegrafic al Mciriei-Sale Doamnei
Doamnei Catinca Buzdugan
Botosani
Primind cu adanca multamire presedintia ce-mi oferiti, frumoasa
opera a Domniei-Voastre este pentru mine o dovada de iubire catra
scumpa noastra patrie, iubire care imi impune plcuta sarcina de a VA
arata toata recunostinta noastra pentru devotamentul si sacrificiile ce
faceti spre a veni in ajutorul ostasilor nostri.

Elisabeta
(Documente in posesiunea d-lui Norbert Stefan Dombrowski).
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botoomi
47
Aspectul Orasidui
Literatura noastrA nu cunoaste lucrAri documentare asupra vietii
din trecut ; inaintasii nostri nu ni-au lsat memorii", amintiri din viata
lor, sau descrieri ale locurilor ori ale obiceiurilor din vremea lor, si
dacd sunt cteva pagini de felul acesta, privesc viata dela inceputul
veacului trecut, precum sunt amintirile boerului moldovan Teodor
Vrnav, in care se dau amAnunte interesante din vremea cAnd a trait

el, intre anii 1801-1845, cnd isi scrie amintirile I).
In lipsa unor asemenea documente, nu se poate cunoaste aproape
nimic despre organizarea vietii si despre asezarea orasului Botosani,
In cursul anilor din trecutul mai indepartat.
CAlAtorii strAini, cari au trecut prin Wile romne, si au avut prilejul s se abatA si prin Botosani, pomenesc. despre el, cte ceva, in
lucrArile lor, si acestea ar fi, pa astAzi, singurele izvoare din care

aflm cAteva date despre viata Botosanilor.
In anul 1684, Johann Christoph Wagner Norimbergensis, istoric
si geograf, In cartea sa : Delineatio provinciarum Pannoniae ex imperio Turciei in Oriente" (Augspurch, 1684, p. 38) 1, pomenind despre
Botosani, spune numai atta : Botosanii este o localitate insemnat in
Moldova, pe care Hatmanul cazacilor, Kunitki, la 1683, a ocupat-o cu
oardele sale".
Peste 84 de ani, Baronul de Tott, un diplomat francez, de originA ungur, in drumul sAu spre tara tAtArascA, unde trebuia sA indeplineascA serviciul de consul al Frantei pe lngA Hanul tatarilor Macsud
Gherei, trece prin Botosani, despre care scrie lucruri interesante, in

cartea sa : Mmoires du Baron de Tott, sur les Turcs et les Tartares",
tom. ll, p. 170, 185-192. Amsterdam, 1784 9,
Din cauza Poloniei se aspresc relatiunile intre Rusia si Turcia.

1. Teodor Viirnav ; Istoria viefil mele, editatO de Artur Gorovel. Ramnicui-Siirat, tipografia Gazetel Stiteanului ; o alta edilie In biblioteca Minerva, din Bucuresti.
Citat de A. Papadopol-Calimach, In op. cit.' p. 19
2.
& Pasagil reproduse de A. Papadopol Calimach,
p. 24-27.
www.digibuc.ro
Monografia Orafalui Botopni
48
Sultanul incepe ostilitAtile, punnd la inchisoare pe ministrul Rusiei

la 25 septembre 1769. Hanul Macsud Gherei e mazilit din tron si inlocuit cu Hanul Krim-Gherei, i consulii puterilor strine sunt invitati
s ias intru intimpinarea noului han, la Ctmni, in Basarabia. KrimGherei, prieten cu Baronul de Tott, rugA s inlesneascA solului tatar
conducerea tratativelor cu reprezentantii confederatilor poloni, in vederea declarArei rsboiului. Pentru aceasta Tott si cu solul tatar trecur
in Moldova.
Era vremea aspr, in Noembre 1768. Drumul era greu de fcut,

cAlAtorii erau obositi i duceau lipsA de ale mncarei. Baronul de Tott
se mAngia cu gandul cA ajungnd In Botosani, se va odihni i va

gAsi de toate.
In descrierea ce o face, despre cele ce a vazut in Botosani, sunt
lucruri interesante.
Drumurile cele rele, pe care le am intimpinat zice el ne ar

fi desgustat de toate, far speranta c voiu ajunge in curAnd la Botosani. Mi se spusese cA orasul acesta este unul dintre cele mai mari
ale Moldovei, o tar a fAgAduintii, unde m'as putea aproviziona pentru
restul calAtoriei mele. Cnd am intrat in oras, era fried ziu, dar orasul era cu totul pustiu, i casele deschise ni ingAduir sA intrm in
aceea care ni se pru mai chipoasa, i despre care cAluza mea imi
spuse cA-i a unui boer. Pozitia aceasta nu ni era de niciun ajutor,
am induplecat pe cluzA sA ni-I cear dela Superiorul unei mAnAstiri
vecine (PAputii). Ilsteptam cu nerbdare intoarcerea calAuzei, cand
vd intrnd in ograd o caretA cu vase cai, in care era gazda mea.
Intrnd, imi spuse cA fiind informat de cAtrA emisarul meu, despre
domiciliul ce mi-am ales, i despre nevoile mele, a venit el singur,
pentruca sA nu lese altuia satisfactia de a-mi veni in ajutor. Lin debut
asa de omenos ne-a insufletit, i n'am asteptat multA vreme proviziile.
Orict de simandicoasd ar fi fost gazda mea, am priceput, din conversatia sa, c nu era un om de mare isprav (gull n'tait pas l'aigle
du canton), si ca, cednd din slAbciune de caracter tuturor impulsiunilor care i se ddeau, totdeauna cel din urm cu care vorbea av ea
dreptate in judecata lui. Ca urmare, imi fu lesne
demonstrez pri-
mejdia la care se expuneau boerii, cnd nu se opuneau celora cari

i pArtisau casele, ba incA ii indemnau la aceasta prin pilda lor. Mi-a
spus cA toti locuitorii orasului, in numr de sapte pand la opt mii,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Boto$ani
49
spimantati de relele tratamente si de hotiile spahiilor, s'au refugiat
la mnstire ; ca mai multi boeri, tot asa de fricosi ca
multimea
oamenilor, intetineau aceasta dezordine fra sa-i prevadA urmrile : am

fost i eu dintre acestia, imi spuse el, si m'ai convertit ; haide sa faci
acelas servkiu tovarAsilor mei. PlAcerea ce aveam sa-i vAd pe acesti
nenorociti pe la vetrele lor, pe cari nu-i ameninta nido suprare, m'a

fcut s nesocotesc orice primejdie, la care eram expus incercand aceasta fapt bun, am oprit pe gazda mea in targ, sA doarmA in casa
lui, i pentruca drumul era chiar pe la poarta mnstirei, tipetele femeielor, ale copiilor, zgomotul multimei ingrAmAdite i tabloul mizeriei
care se desfAsura, m'au deferminat sA urmez pe boerul meu. Cu ajutorul lui am strAbatut prin multime, ()aria la un peron pe care tovarsii sai m'au primit i m'au introdus in salonul in care i tineau edintile. Fcusem asa de mare efect asupra gazdei mele, cA incA plin
de argumentele mele, incercA s-si converteascA tovarsii. Dar indat
fu intrerupt cu injurii, care ma incredintarA cA omul acesta nu era
vreun sef de partid. Runci m'am crezut dator sa-mi desvolt elocventa,
si am vazut indata ea nu puteam sa am mare succes cu ea ; auditorul meu era furtunos, zgomotul lAsa putin acces Iinitei ce voiarn sA
stabilesc. Atunci am recurs la mijloace mai eficace. Dezordinea aceasta pricinuise mare panica; numai o teroare mai realA putea sa-i fie
de leac. Rm schimbat tonul, i-am amenintat ca mA voiu plange Hanului, care va face indat dreptate. Scuzam poporul, care se las totdeauna sA fie condus, inculpam de rebeliune pe acei cari ma ascultau, si indatA am vzut inaintea mea numai oameni supusi, cari tremurau. Vorbeste D-ta multimei acesteia inspAimantate, imi spuse cel
mai turbulent dintre boeri; ii vei .convinge mai bine decal noi, te vor
binecuvanta, si in Toc de a ne acuza pe noi, vei mrturisi despre buna
noastrA voint. IYI'am codit mult vreme; n'as fi primit niciodat rolul
prirnejdios ce mi se propunea, dac revenind pe peron, pentru a pleca,
nu 8 fi vzut imposibilitatea de a. strbate prin multimea pe care
nelinistea o frail-151ft, dela sosirea mea. Vorbeste acestor nenorociti,
imi zise acelas boer, inaintnd in fata peronului. Trei ieniceri filarmati pan'n dinti stteau acolo, cu toatA trufia islamizmului. Aerul lor
important arAta in ei niste protectori, i nevoit de a pune capt acestei aventuri, am crezut cA era vremea sA incep a impune acestor
bravi, pentru a ingrozi multimea. Ce faceti aici ?, i-am intrebat eu cu
4
www.digibuc.ro
50
un ton hotArit. lipram pe aceti necredinciosi, imi rAspunse unul dintre
ei. li aprati, ziseiu eu, si contra cui ? Unde sunt inamidi lor ? Dumnezeu sau Hanul tatarilor? In acest caz sunteti niste rebeli si singurii
pricinuitori ai dezordinei care domneste aici. VA fAgAduesc eu CA veti
fi pedepsiti. N'am sfrsit aceastA scurtA apostrof, si mndria turcilor
mei s'a prefAcut in fried, s'au sculat ca s mA asculte, au scoborit
scArile, disculpAndu-se. Acest prim avantaj, asupra trupelor auxiliare,
atrsese atentia multimei, a creia tAcere.imi pru un semn bun. Atunci Inaintez si ridicAndu-mi glasul pe greceste. as fi obtinut toate
succesele lui Demostene, cnd un betiv, iesind din multime, si erijindu-se in sampion advers, imi tinu acest discurs indrAznet: Ce vorbesti de supunere, de Iiniste, de cultur, cnd noi murim de foame?
AdA-ni pne, rAcni acest furios, iatA ce ni trebuie.. Da, pne, repetA
multimea turbat. Vzindu-mi atunci tot edificiul dobort, si niciun
chip ca sA scap din pasul in care mA angajasem asa de imprudent,
am scos din buzunar doi pumni de argint: na-v, rcnii eu, aruncnd
banii spre multime ; iat pane, copiii mei, duceti-v6 la casele voastre,
unde veti gAsi belsug. Scena se schimbA inteo clip, toti se imbulzesc
ca s culeag banii, betivul dispare sub greutatea celor cari se rApd,,
binecuvntArile. iau locul injuriilor, si graba ce am pus ca s plec, era
egalA cu zelul indiscret care m vrIse in acest bucluc. Retragerea
mea . a avut toate onorurile unui rzboiu, i am ajuns la trAsura mea
in mijlocul aplauzelor poporului, care-mi facu loc, si care a doua zi
s'a intors la vetrele lor".
Abatele dalmatin Boscowicz, in 1762, in cAltoria ce a fAcut
prin Moldova, a trecut si prin Botosani, despre care scrie lucruri destul de bune.
In ziva de 10 Iulie a plecat din Iasi, si du'pA o intarziere din
pricin ca i s'a stricat car* in drum, pe la ceasurile 5 sara a ajuns
in POTOCHAM.
Botosanii, zice el, e un fel de ora, una specie de - citt, cu

400 de case si 5 biserici. In casele din Botosani vede el mobile de
lemn frumos, cu lustru. A rAmas surprins vzind si geamuri la unele
f eresti.
IndatA dupA sosirea lui a venit guvernatoruly orasuIui, sA se

inchine Excelentii Sale, si s se scuze ca nu a putut sA-i ias Inainte
pentruca in acea zi fiind Sfntul Petru, era la bisericA. Incurnd a
www.digibuc.ro
51
venit i comisarul", cu o scrisoare sosit pentru Excelenta Sa din

Cernauti (Ciarnouz) 1).
o vedere a brasului Botosani, din anul 1789-1790, se gseste in

cartea lui Walenta, citat mai sus, in care se reprezint intrarea trupelor austriace in orasul incunjurat cu ziduri, dar care pare a fi mndstirea Pputii, si in orice caz, autorul acestei gravuri si-a pus la
contributie fantazia.
In 1805 s'a tiparit, in Hermannstadt, cartea lui Andreas Wqlf :

Beschreibung der Moldaup, si in vol. I, p 69, spune urnAtoarele:
eDistrictul Botosani (Botuschan), cu un burg (Marktflechen) cu
acelas nume, in care este stabilit i resedinta Ispravnicului. Dup Iai
si Galati, ca i dupa Focsani, acest burg are un loc de frunte printre
toate. In vremurile vechi, acest burg Botosanii era o localitate foarte
importantk pe care a ocupat-o generalul comandant al cazacilor, Knichi, in anul 1683. Chiar i mai pe urm, locuiau in el multi unguri
sasi, dar astzi numai valahi i evrei, cari, acesti din urm, fac comert pana in Bucovina vecin, neavand de parcurs un drum mai lung
de patru ceasuri pna la Suceava.
Tot in 1805, un alt cltor, Vincenz Ratthyni, se abate prin Botosani, despre care, in cartea sa: Reise dutch einen Theil Ungarns
Siebenbrgens der Moldau und Bukovina in Jahr 1805 Pest, 1812,
la pagina 77, spune lucruri prea putin mgulitoare despre Botosani
botosneni : Botosanii au o pozitie i o temperatur care primeste
vnturile muntoase ale Bucovinei. Emigrrei Armenilor, de care pomeneste Alexandru-cel-Bun, datoreste Botosanii case frumoase i un conegustoresc pan
mert intins. Astzi se ocup mai ales cu tutunul,
la Leipzig si Brody. Dup Iai i Focsani trece drept cel mai mare
oras din Moldova, nu are insa un aspect mai bun ca un sat prost.
Casele sunt joase, ulitile incurcate, murdare i mai cu sam pustii.
Toate se inghesuesc in Oat& care e destul de spatioas i incunjurata
cu o multime de magherniti. Acestea sunt inchiriate foarte scump,
pentruca comertul mic este liber pentru fiecare om i putin impus.
Aceasta ar avea cele mai bune urmri, dacA toate felurile de meserii
productive s'ar gsi in aceias situatie. Dintre cei 10000 de locuitori
ai Botosanilor, cei mai multi sunt valahi. Printre poporul de rand, nu
I. Giornale dl un viagio de Constantinopollin Polonia, publicat In Uriearul, vol. XXIV p.309
www.digibuc.ro
52
Monografta Oraplut Boto$ani
vezi pe nimeni cu trasaturi nobile, cu fata frageda sau cu o haina curata. Cel mai urat aspect il au femeile, cu rochia lor de culoare inchisa, incinsa peste sold, si care abia ajunge la pulpe si la umeri. Pe
cap au o capela rotunda, din care spnzura, pna la nos, un par

zbarlit. Tot aici sunt evrei turcesti, cari trebue sa fie numerosi, i femeile lor se Imbraca mai chipes. Fizionomiile lor tradeaza tot atata
foc cat si un spirit ager. Rici sunt doi ispravnici, pentruca Botosanii
este capitala unuia dintre cele 12 clistricte ale Moldovei. Ca cei mai
inalti magistrati ai districtului, ei judeca certurile, executa poroncile
Printului i incaseaza darile. Dupa obiceiul Orienlului, ei trebue sa ingrijasca si de hrana strinilor. In fiecare zi li se aduc 12 oameni inarmati pentru serviciu. Au leafa bun si ocazia sa-si produca venituri
marl. Din aceasta pricina Ispravnicia se da mai ales persoanelor seapalate distinse, pentru a le ajut. Am fost invitati la masa la un boer
de aici; masa era acoperita cu panzaturi de culori vii, si de jur imprejur stteau tigani cu haine vargate. Musafirii iau locurile cele mai
comode pe scaune sau pe divan. Fiecare apuca din farfurie ce-i placea
mai mutt. Bucatele constau din carne de pasere si de berbec, preparate in diferite chipuri. Une le din tacamuri erau elegante, altele grosolane, i toate ru aranjate, dupa gustul nostru. Brbatii vorbesc putin
intre ei, pentru c nu trebue sa se confieze unul in altul. Femeile nu
vorbesc cu nimeni, lucru obi*nuit in Moldova. Un simtom trist ! Masa
dura trei ceasuri, in timp ce trasurile asteptau, cu toate ca afara ploua
neincetat. M'am rnirat de aceasta, i mi s'a tspuns: Nu vor muri
viziteii, din pricina aceasta. Cu asemenea sentirnente, poate &A se
ceara orice dela supusii si, numai dragoste, nu.
Tot in acel an, 1805, un calator inglez, Adam Neale, a vizitat
BotosaniiBotussano, cum zice el, si in cartea sa : Voyage, Paris

1818, tom. II, p. 12, spune: Botosanii ni s'a prut mai mare decat
Dorohoiul. Am vazut ini oras cateva dughene aranjate dupa moda orientala. Negustorul era Imbracat greceste, i sta la marginea ferestrei,
cu picioarele incrucisate, fumandu-si ciubucul. Am petrecut noaptea
intr'un han evreesc. In sara aceea era o nunta, i rcnetele sau mai
degraba urletele slbatece ale oaspetilor, nu ne au lsat sa inchidem
ochii pana in ziva, cand calauzile noastre (nos Fuhrrnans) intrara
pentru a ni anunta c era vremea de plecat.
La intoarceerea lui Neale din Constantinopa spune Ivol. II, p
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botomi
53
235) : Printul (Alexandru Moruzi) imi ddu o scrisoare pentru Ispravnicul Frangopoli, la Botosani, ruda lui, la care am petrecut noaptea
urmaloare. Aceast persoan era un grec din Naxos, si, de nu m

insel, este acelas despre care vorbeste Doctorul Clarke si care cu
Printul Alexandru insoti pe acest cAlator si pe ambasadorul turc in
caltoria lor pe muntele Hemus. 1)
Alti scriitori, cari utilizaz lucrArile cltorilor anteriori, nu ni
dau amnunte nou despre Botosani.
Fedor Graf von Karaczay, in Begtrage zur Europische Landeskundev, Wien, 1818, P. 55, spune : Botosanii, dup Galati si Roman,
cel mai important oras al Moldovei, are cam 1000 de case ; orasul
e asezat pe un loc Malt, sntos. Comertul acestui oras, fcut mai
numai de armeni i de evrei, se intinde pn la Leipzig si Brody, s i
const in coloniale, manufactur saxon, pielrie rusasc, cear si tutun
si este insufletit.
Un cltor englez, Sir Robert Ker Porter, in cartea sa: Travels
in Georgia, Persia, Armenia, Ancient Babylonia, etc., etc., during the
gars 1817, 1818, 1819 and 1820". London (Lengman), 1821-22, 2 vol.
40, a trecut si prin Botosani, despre care, in vol. II, p. 804, spune :
,,17 febr. 1820. La 5 dup amiaz ajunserm in orasul Potoshan, localitate respectabil de vreo mie de case, cu 8 sau 10 biserici. Ciuma insd a decirnat inteatt populatia incat de abia jumtate din locuitori mai triesc. Am tras la O. Gorgias, agentul austriac.
18 febr. La 7 dimineat am plecat" (spre Bucovina, prin Dorohoi).
Max. Fried. Thielen, In Die Europische Trkey", Wien, 1828,
p. 48 : Botosanii, un tinut mic in partea de Vest a Moldovei, care

este in granita cu tinutul Cernutului, in Galitia, udat de Siena i alte
riuri mid, si este bogat in gru, vin, miere si cear si vite bune".
Riul Siena este Sicna, al crui nume este gresit in harta din 1788
despre care am vorbit mai sus.
Despre orasul Botosani, Thielen spune : Botosanii, oras si resedinta
Ispravnicului, mai sus de micul riu Botosani, care nu departe de aici se var
s in Siena. Are cam 1000 de case numai de lemn, 4009 de Iocuitori, si

face un comert foarte viu, care se intinde Oa la Brody, Brnn si Leipzig.
Iarmarocul de aici este dintre cele mai vizitate din intreaga Moldove.
1. Vezi sl rezumatul D-lui Const. I. Karadja, tn Spicuitor In Ogor vecin, 1920, p. 4-12
care a binevolt sit ni comunice extrasele din cAliitoril staling, publIcate In acest capitol.
www.digibuc.ro
54
Date interesante gsim la F. Neigebaur, in a sa Beschreibung

der Moldau und Walachei% ed. Breslau, 1854. p. 16 : Districtul Botosani . . . . in cele 6 ocoale are 188 de sate (in care vietuesc 11711
Ward birnici) si 7 orase. Capitala Botosani este al treilea oras din
Principat, cu mai mult de 20000 locuitori, intre cari sunt 647 supusi
straini, 150 boeri, 3145 evrei si 2000 armeni, cari au 2 biserici, credinciosii crestini ordoxi au 14 biserici i evreii 10 sinagogi. Cele 3847
case ale acestui oras sunt pe niste strade foarte neregulate i mur-
dare, ceea ce nu se poate intelege, de oarece are un venit anual de

114000 lei (Piaster). Din acest tinut trec producte in Austria de 100000
galbeni i in Turcia de 2000 galbeni. Din Austria trec tot soiul de
mrfuri de 70000 galbeni in Turcia si de 20000 galbeni in Rusia.
*
Despre viata orseneasc a Botosanilor, in timpurile mai vechi,

nu stim nimic.
Cum era, la inceput, stisorul in care s'a stabilit Bots, intemeietorul lui, cum s'a desvoltat, ce progrese treptate a fcut, pn ce a
ajuns trg, nimeni n'ar putea sa spuie, pentruc nu avem documente care s desvaluie aceste taine, dup5 cum nu stim nimic despre
impArtirea trgului in mahalale, despre ulitile care-1 strdbteau.
Abia pe la jumtatea veacului XVIII gasim, in documente, vorbire despre mahalalele i ulitile trgului Botosani.
Documentele arat c Botosanii era impartit in tiirgul de sus i
tdrgul de jos.
La 1745, Domnitorul Ion Mavrocordat d o carte tdrgovetilor
moldoveni, armeni i jidovi din tdrgul de sus din Botosani, pentru a-si
stpAni locurile de cas 9. La 1753, octombre 20, Matei Ghica Voevod scri lui Tudurachi, biv. Vel Pitar, Vornic de Botosani, lui Vasile Bals, biv vtori Logoft, lui Adam Pancul, Pitar, i lui Miron Gorovei, biv Cmras, pentru plngerea lui Manoli, negutator din Botosani,
contra lui Anfim egumenul dela Sfeti Neculai de lng Botosani, asupra unor nemultmiri ce are dela acesta, izvorte de cand Domnitorul
a luat i mosia tiirgului din gios i a dat-o manstirei 2).
D-1 N. lorga, in volumul VII din Studii i Documente cu privire la Istoria Romniloru, la pag. 121-152, public, in rezumat, un
numr de 127 documente botosnene", foarte interesante i frd care
I. lorga, Studii, V, p. 243
2. Ibid., p. 248.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botogini
55
am fi Inca inteun intunerec desvdrit, cu privire la aceast chestiune

Incepnd cu anul 1757, documentele acestea mrturisesc existenta:
in Botozni, a urmtoarelor mhlAli :
Mahalaua Armenitor, mentionatd in 1757, 1783 i 1810 ; la aceast din urma dat avem i amnuntul cA aceast mahala este din sus
de podul cel de piatr, lngA casa FrnzAloaie".
Mahalaua Vrbienilor, care in 1764 e mentionat astfel : o ca-
scioar a mea in Vrghieni, care acea cas este in mahalaua printelui Panait", iar in 1765: printele Popa Panait de VrAbieni". In
1776 se d un amanunt;" un loc in mahalaua Vrghienilor, lng fntna lui MerAut". Un document din 1796 mentioneazA numai mahalaua,
iar altul din 1E05 ni d alt indicatie: wmahalaua Vrbienilor, in poporul pre cuvioasei maica noastrd Paraschevi. La 1809 : o cas pe
locul mnstirei in mahalaua Vrabienilor, lngA casa LAtoiului". La
1813 se zice: o cas in mahalaua Vrbienilor, pe locul ranstirei Sf.
Neculai", iar la 1833 se spune cd mahalaua Vrbienii este lng pod",
Despre aceast mahala, D1 Iorga ZiCe: Vrbienii, al cror strmo
i intemeetor trebue s fi fost un anume Vrabie.

Din unele documente ar rezulta CA mahalaua VrAbienilor se mai
numea i mahalaua grecitor, nume pomenit inc in 1771 9. Intr'un document din 1801, din Arhiva Statului din lai, vorbindu-se de o casA
din Botoani, se spune cd-i situatA in mahalaua Vrbienilor, i peste
cteva rnduri, aceia cas e indicat pe ulita greceasc.
Mahalaua sfntului Neculai cel srac, la 1814 mentionatd astfel :
pe locul mndstirei ot Ppauti".
Mahalaua Sfeti Gheorghe, mentionat in documente din 1780
i 1795.
Mahalaua Moreireflii, de care pomenesc documente din 1812 i

1816, i acest din urtnA cu mentiunea: din gios de podul cel de piatr".
tigniile, la 1815 cu mentiunea: o casd in Tigniile, langA pod.
Mahalaua cea de sus, la 1805 : aid, in Inahalaua cea de sus,

pe moia sfintilor Firhanghelig.
Mahalaua Trgului-nou apare abia in anul 1779, i se mentioneaz i in 1810, in opozitie cu Trgul-vechiu, care este pomenit in
documente din 1784, i in 1844 este indicat in partea oraului in care
era hramul mAnstirei Vorona".
1. Iorga, Studil, XXII, p. 53-60.
www.digibuc.ro
56
Poate ca Maltalaua Ttirgului, indicat in condica de socoteli a

lui Grigori Vod Calimachi 1), este tot acea mahala care mai pe urm
o gsim cu numele de MahaIaua trgului nou".
D-1 Iorga mai citeaz Mahalaua Tatarafilor, care se numia astf el:
ca i toate acele prti ale vechilor orae moldoveneti, unde fuseseed wzate de Domnie salaele Tatarailor invini, ale tiganilor adui
de tatari i rrnai acuma in sama 4i in folosul Voevozilor biruitori"
Astfel explicat origina cuvntului Tatarafi, concord cu inprejurarea c astzi chiar exist& in Botoani, strada Tatarilor, in mahalaua pe care o pomenete d-1 Iorga.
Erau prti ale oraului care primeau numirea de mahala", dupg
numele unor persoane care compuneau o familie mai numeroas. Astfel
in 27 iulie 1816, Vornicia de Botoani insrcineaza pe doi orni,
Anania Calistru i Cpitan Ionit, s msoare un loc din mahalaua
Pelineftilor, pe care avea s-1 vnd Neculai Herariu. Pelinetii"
erau o familie de negustori din Botoani 21.
Tdrgul Boilor, pomenit in documente de pe la jumatatea veacului XVIII, era mahalaua cea mai excentric a Botoanilor.
In anul 1831, gsim pomenit i mahalaua Treisfetitele, inteun
document pe care ni 1-a incredintat d. Norbert Stefan Dombrovski, i
care prezentnd mult interes, artnd formele sub care se faceau

vnzrile de case in trgul Botoani, pe acele vremuri, '11 reproducem
in intregime:
Eu mai gios iscalita, Eufrosina fiica rpousatului Hagi
Costandin i sotia rpousatului Gheorghic Die din Botoani,
adeverez prin acest zapis al meu de vecinic vnzare, ce-1

dau la mna d-sale Iordachi Joan, tot din Botoani, precum
tiut s fie cA eu, de nimene silit, nici asuprit, ci din
buna voia me, am fcut cerere Cara cinstita vornicie, de
mi-au dat tidul rnduitoare card D-lor Epitropii trgului,
care mi-au fcut msurare locului casei mele ce am in
mahalaua Treisfetitele din Botoani, zstre dela printi i
voiesc a vinde de veci, asamine i hotarnica msurtoare
1.
2.
N. lorga : Documentele Callimachl, II, p. 177.

Document la pastrarea d-lui I. M. Wechsler din Botosanl.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botofani
57
pentru locul casei ce I-am oprit pentru odihna mea,

si dndu-o la telal in strigare de mezat, dup obicei,
unde strigndu-o in curgere de cinci luni de zile, si mustireii ce s'au artat prin tdul nu mi. au dat pretul cel de
multmirea mea, cruie si eu i-am mai dat doi stnjni loc
in lat, din locul ce 1-am fost oprit pentru odihna mea, mai
mult din cuprinderea hotarniciei, in fatd, in mijloc si in fund
intru asmine. Deci d-lui lordache loan, mai sus ardtatul,
ca un megies si ne'am ce-mi este, intelegand de vnzarea ce
am fcut cu d-lui Dumitrachi sin Iani Hagioglu, prin rizapazar, s'au sculat cu protimisis sti ia d-lui mai bine casa
cu locul ce o am fcut vnztoare, carele mi-au si dat peste pretul lui Dumitrachi sin Hagioglu, mai mult, rdicnd
toat cheltuiala unde eu am rmas desvrsit multmit,
lsnd in vecinic stpnire d .sale artatele mete cas,
impreun cu tot cuprinsul lor loc, care si msurile locului
sunt aceste, adic : inti msura incepnd din locul D-sale
Iordache loan si alture cu dramul ce merge drept la Treisfetitele, i Ward in locul oprit pentru mine, din care i-am
mai dat doi stnjani, au cuprins nousprezece stnjni, patru
palme gospod fata i de acolo alature al locul ce 1-am
oprit pentru mine si pr in locul Haretului Gheorghiu, unde
iaste fundul livezii, sunt patru zci si sase stnjni, patru
palme gospod lungul locului ; si de acolo alture cu locul
D-sale Haretului, si pr in locul lui Iordache Joan, sunt
douzeci i cinci stnjeni gospod fundul in lat, si din locul
Haretului si alture cu locul lui lordachi loan, pang in drum
de unde inti s'au inceput cu msura, sunt trezeci si sapte
stnjni gospod ; s'au mai dat o msura prin mijlocul locului, in lat, din locul lui Iordache loan, pentru fntn si
sur si alture cu casle pn in tocul oprit pentru mine
unde sunt doukci stnjni, patru palm e gospod, care cu
aceste msuri s'au incheet toat starea locului csal ce I-am
vandut, pe care bani de sus artat, primindu-i toti deplin
in mnele mele, drept aceea i-am dat D-sale Iordache loan
acest zapis de vecinic vnzare, dimpreun si toate hrtiile
vechi asupra acestor cask adic : un zapis din let 7224
www.digibuc.ro
58
Monografia Oraqulut Boto$ani
Septembrie, si alt zapis din lei 1774 Mart 20, si tidula
mezatului din 1830 Mai 11, cu care am scos casa la yinzare si alte arti volnicii hotarnice si mArturii asupra acestui
loc, cu care de astzi inainte sd ailA a stpni d-lui bordache loan, copii, nepotii si strnepotii D-sale, ca pe o sa
dreapt ocing si mosie, nestrmutat si nersuit de atr
nimene, in veci lard and dup vreme s'ar scula careva, oricine
ar fivre un chip de rsculare, pre unii ca aceia la orice cinstit judecat ar merge, sa nu li s tie nici inteo sam, iar
d-lui sd stpAneasa nesuprat in pace, si eu pentru mai
adevArat credint, am dat condeiul in mana duhovnicului
meu, de mi-au isalit numele, si eu am pusclegetul pe smnul
cinstitei cruci, poftind si pe alte cinstite,persoane si megiesi
de s'au isalit marturi, rugncl si pe d-lor boerii Epitropii
trgului si negutitorii Epitropi, ca sa Intreasa aceast
dreapt vanzare, cu iscliturile D-sale, punncl si pecetea
trgului Botosani.
1831 Maiu 1
Eu Eufrosina flica rpousatului Hagi Costandin si satia
rpousatului Gheorghe Ilie, am fcut aceast vanzare cu
bun voia mea.
Constantin fiul rpousatului Gheorghe Hie
Ioana fiica rpousatului Gheorghe Ilie.
Vasile flub rpousatului Gheorghe Ilie.
Domintie Iconom si duhovnic adeverez.
(Urmeaz tre) isalituri grecesti)

Anania Stihi, martur.
Vasile loan martur.
Cu zisa si buna primire isalitei vnzkoare am scris si
sunt martur : lancu sin lordaclzi Seitrar.
Epitro pia tiirgului Botopni
Aceasta pentru de veci vnzare care face Eufrosina
fiica svrsitului din viat Hagi Constandin si sotia lui Gheorghe Hie, atra negutitoriul Gheorghe Joan, urmndu-s cu
bun credint prin reza-pazar, sd incredintaz si de atr
noi de marturi puindu-se pecetea targului.
No. 47 831 Mai 4

www.digibuc.ro
Monografig Oraplui Baofani
59
Ion Mavromafts Comis

Anghelachi Climinti Comis.
loan Vasiliu martur.
Gheorghe Schipor, Hristodor loan.

0 iscalitura armeneasc
Cnd a inceput sd se fac deosebirea intre Trgul-vechiu
si
Trgul-nou al Botoanilor. adicd pe ce vreme a crescut populatia oraului aa de mult, inct a fost nevoe sd se intindd i s se formeze
un trg nou, nu s'ar putea spune, dar inteun document din 1753,
vorbindu-se de manstirea Sf. Neculaiu, se zice c e lng Boto.,sani
ceea ce insemneaz cd tarp] nou nu se intindea, ca astzi, i pputii nu fceau parte din orgul Botoani.
*
La punerea in aplicare a Regulamentului organic, decnd incepe

o organizare sistematicd a trilor romdne, s'a fcut, in 1832, o catagrafie amnuntitd a populatiei din oraele Moldovei ; intmplarea a
fcut sd ajung, pnd in zilele noastre, catagrafia oraplui Botoani,
care, atunci s'a impdrtit in 6 ceaste sau cvartale, cu 7 mhdlli, i
anume :
Ceasta I, cu mahalalele Procov i Murdretii ;

Ceasta II, format din mahalaua Sf. Gheorghe ;
Ceasta III, cu mahalaua Thrgul-nou ;
Ceasta IV, cu mahalaua Calicimea ;
Ceasta V, cu mahalaua Vrbieni ;
Ceasta VI, formatd din mahalaua Pliatul targului.
Inca din 1779 se mentioneazd despre Trgul Caitor, citat i in
documente din 1789 i 1796, i unde trebue s se fi fAcut tranzactiile intre cresctorii de cai moldoveneti i cumprtorii din Poddlia,
i din alte localitfi, cari veniau la iarmaroacele din Botoani s cumpere multimea de vite moldoveneti, aa de cdutate pe vremurile
acelea.
Nu putem ti cum se numiau, in vechime, stradele din Botoani

se pare ins ca unele dintre ele nici nu aveau un nume propriu,
Aa, gdsim, in documente : ulita ce merge spre Sfeti Gheorghe"
(1786), ulita ce merge spre tdrgul cailor (1779, 1796), ulita ce pogoara spre Pisofki" (1796). Gsim, cu toate acestea; i cdteva uliti
www.digibuc.ro
60
care individualizeaz anumite caracteristice ; asa erau : ulita bilaliilor

(1742), ulita aisdpiei (1794,) ulita trgului vechiu (1814), ulita veche
In documente din 1766, 1780, 1786, fait(' armeneascd (1781) si WO
cea mare (1799), care era aceias cu nulita ce merge spre rdrgul cailor",
de oarece Mir' un docum ent din 1779 se zice : nulifa ce merge spre
targul cailor, WO cea mare ce merge in gios".

Cele mai multe clin ulifile trgului erau cunoscute sub numele
de drum. Astfel, la 1807, se face un schimb de cas in mahalaua
Trgului nou, megiesite despre Rsrit cu drumul cel mare ce vine
.
dela cismea" 1).
Chiar si mai trziu, in 1816 stradele nu, aveau nume, si unele

dintre ele nu se numiau nici macar huditd, ci se intitulau cu numele
de drum, Astfel, la 4 iulie 1816, Paraschiva fiica lui Apostol figan
herari, rob a Mriei Sale Domnifei Ralu", vinde lui Damian Scripcariu rob a Sfintei Mitropolii", un loc In Botosani, msurat din hudif a, ce se hotrste cu Neculai Colfariu", pnd in drumul ce merge
spre Sf. Gheorghe" 2).
In documente de pe la 1801, se pomeneste : ulita greeeasca.

Regulamentul Organic din 1832, prevede obligafiunea Eforiilor
de a da nume la toate stradele din orase.
Oricum s'ar fi numit stradele Botosanilor, ele nu meritau numele de strad, in infelesul pe care-1 dtn noi astzi drumurilor care
strbat orasele. Pentru aceasta e destul s ascultrn cum se descrie
starea lor inteun hrisov al Domnitorului Mihail Grigori Sufu din 1820 :
. .
, . luat-am aminte la arAtarea ce i s'au fcut prin jalba obstiei locuitorilor din trgul Botosani, boeri, negultori si din ale stri,
cd acest targ se and si pti acurna fr poduri pe ulifele sale, din
care pricind toat obstia targovefilor se afl in cea mai mare strmtorare de nevoe si intru ptimire, afar din putinf de a se mai suferi
si de a se mai putea iconomisi. Caci afar de greutatea aceia a umbletului de a nu putea strAbate uneori nici cu sufletul dela un loc la
altul, si de zminteala si zAticnirea ce li se face prin aceasta, si lor
si lcuitorilor din afar, intru ale alisverisului, si, osebit de vtmarea
si primejdia ce li se intmpla de apururea in dobitoace, apoi cele mai
de multe ori si indestularea trgului despre cele trebuincioase ale
1.
2.
Document la Primaria Botosani.
Document In pastrarea d-lui I. M. Wechsler, din Botosanl.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botgani
61
petrecerei, precum lemne, zahirele, si alte asemenea lucruri, vine cu

totul in scdere, iar uneori si in cea de istov imputinare si lips,
neputand locuitorii s strbata in targ ca sa aduc lucruri de acestea,
si mai vartos in vremile de ploi, primavara si toamna, and toate
ulitele targului se nruesc si se fac de istov neumblate" 1).
Stradele Botosanilor au MI/1as in aceias stare multe vreme MCA
dup 1820, si sunt printre botosneni persoane care-si mai amintesc
despre boerul Contemir care, pentru a face vizite in oras, injuga la
cupeu boi, in loc de a inhama cai, si alte persoane tin minte c, in
copilaria lor, acum 40 de ani, and voia cineva &A iasa cu trasura,
trimetea mai intai vizitiul calare ca s MCA recunoastere, pe care
anume uliti este chip de umblat, cki erau nepracticabile si pe limp
urat si pe timp frumos : pe vremuri ploioase, din pricina glodului si
a baltoacelor, pe vremuri de seceta din pricina gropil or.
Nici aspectul caselor nu era mai atragtor, in Botosani.
Cltorul strain Ratthyani, in 1805, spune ca in Botosani casele
sant joase, ulitile incurcate si murdare, iar un document intern, din
1814, ni d informatii mai amanuntite despre aspectul dughenilor din
trg.
Vornicia de Botosani, la 12 maiu 1814, da invoke negutatorului

armean Luca Goilav s faca anumite reparatii la niste dugheni ale
sale : <<Fiindca in ulita Targului Vechiu toate dughenile, si de o parte de ulit, si pe de alta parte, din invechime sint fkute cu sandramale pe dinaintea dughenilor, care sandramale sint fcute si pentru
folosul mrfurilor ce sint pentru dugheni, ca nu se stric de arsita
soarelui si a vantului, si, la vreme de ploi si de gloduri, pentru inlesnirea norodului, ova-rid loc de mers pe jos, pe supt acele sndrmall, fr s patimeasca atata suparare, in care ulit, inteun cape
despre apus, in rspintiile drumului, sint vreo cateva dugheni a neguttorului Luca Goiliav, arman de aice, si la celelalte dugheni are facute trebuincioasele sandramale, iar la dugheana din capat, care este
si crasma, n'au apucat a-si face sandramava pe drept locul sail, ce
inadins I-au fost lsat slobod, spre a-si face sandramaua trebuincioas,
si acuma voind a-si face acea sandrama, care este de rand si inteo
I.
N. Jorge, Studli 0 Documente, V, p. 669.

_
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopnl
62
linie cu a sale dugheni i a altora, Sfintia sa printele Athanasie,

proin iconom, se plange a se ia lumina la o dugheana a manAstirei.
Nu se poate, fiind dugheana mnstirei peste drum. Si precum toate
dughenile au *andrtnalile lor, spre aliveri i folosul mrfurilor ce
tin prin dugheni, asemine i aceast dugheana poate s ain pndramaua ei".
Vornicul da" fnvoirea ceruta i pentru consideratii edilitare, vandramalele fiind ocimpodobire rndului de dugheni, i inlesnire celor ce
umbl prin trg pe gios I).
Vederea acestor andramale a fa'cut pe altorul inglez Neale s
scrie c, in Botoani, sint dughene aranjate dup moda oriental.

Case de zid nu vor fi fost in Botoani, in vremurile mai vechi,
sau poate foarte putine. Venicile nvliri ale dumanilor de peste
Nistru, nu ingadutau constructiuni cu caracter de stabilitate, totul trebuia fcut in mod provizor, i prin urmare nid locuintile oamenilor nu
puteau sa reprezinte un capital mai insemnat, and la fiecare ndvalire
totul trebuia s cad prad focului i distrugerei.
Multe case, in Botopni, erau acoperite cu stuh.
La 1742 se face o judecat intre nite evrei din Botoani. .0
vaduva dintre ei ia pe un jidov Leiba din Bucureti. Casa fusese cu
acoperemntul ei prost, cu nige stuli, i dup ce au intrat Iosp in
casa aceia, o au tocmit i e au coperit cu indril i au ingrdit-o cu
zaplaz, i au facut i alte damuri in ograd, suind-o la bun prer 21:
Pe acea vreme, in 1742, o casa locuit de un alt evreu, in Botovani, era pretuit 250 lei 3).
Casele de !Arne i de vltuci erau cele obinuite; la 1828, Mitropolia din Iai are 51 de dugheni in Botoani, pe care le d in
schimb Vel Vornicului Fil. Callimachi, pentru un loc din Iai; binalele
sint toate vechi, unele cu 'Arne i vlatuci", i expertii le evaluiaza
la 150000 lei 4).
Aspectul caselor boereti era, ins, cu totul deosebit.
Ina in 1805, altorul Ratthgani mentioneaza a in Botoani a

vzut case frumoase ; dar, ca oricare strAin, necunosator de istoria
trii i de conditiunile de viata ale poporului, el crede c existenta
1. N. larger: Studll ai Documente, VII, p. 143.
2. Id., VI, p. 254.

3. ibid., p. 248.
N. Iorga., Documentele CallImachl, II, p. 67 at 70.
www.digibuc.ro
63
acestor case frumoase se datorete armenilor, cari au emigrat in Moldova, netiind cd acele case reprezint frumosul stil moldovenesc.
Dintre aceste case frumoase, unele s'au pstrat OM astzi. Si
din acest punct de vedere, Botoanii estepoate unicul ora din

Moldova, unde se gsesc mai multe amintiri ale unui trecut, de care
ne desprtim aa de lesne.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplal Botogini
64
Moia trgulul
Intemeetorii tfirgului Botovani 1-au inzestrat cu mo0, precum se
flicea de obiceiu la intemeerea tuturor trgurilor.
Cine au dfiruit moviile, vi cte anume movii, nu se vtie. dar se
poate bfinui c trebue s fi fost pe aproape, in jurul trgului, pentru
ca populatia s se poat folosi de pmnt.
Una din aceste movii a fost Pdpeiutii, pe cari la 1673, Stefan
Petru Vod o ia din stapnirea trgului, vi o dfiruevte lui Andronic
Cerchiazul, ce au lost Armav-Mare : " deci Domnia Mea, vazand
mila noastrA, miluitu-l-am intea noastr tar a Moldovei, cu un sat
anume Pputii, in tinutul Harlaului, care sat au fost drept domnesc de
ocolul trgului BotoOnilor satul intreg, cu vecini vi cu tot venitul". ( 1)
0 alt moie a fost Ttra#1.
Un hrisov a lui Grigori Ghica, din 1748, intrevte hrisovul lui Ion
Neculai Voevod, prin care s'a fost druit bisericei Sf. Neculai vi Camfiravului Stefan Bosie, cte jumtate din mo#a Tata rap, ce a fost
din locul tfirgului Botoani", iar Const. Mihail Cehan Racovit, la 1751,
dfiruevte bisericei, pe care el a ridicat-o in randul mnstirilor, intregut
sat Tataravii, adic i partea Cmrqului Stefan Bosie. In acelav limp
ii dfiruete vi toat dyma de pe tot hotarul tiirgului Boklani, cu cuprindere c ori cine ce ar lucra pe acel loc, sii deie dijmfi mAnfistirei,
afar de hotarul Tatarailor ce este dat sfintei mfinstiri cu loc cu tot.
Astfel, de unde pang pe vremea lui loan Mavrocordat (1744-1747),
tfirgul Botovani avea inireaga movie Tataraii, ajunge in 1751, s piateasc mnstirei Ppfiuti, dijm pe locurile de pe hotarul tArgului, dijm
intdritd vi prin hrisovul 12 Mart 1754, al Domnitorului Matel Ghica.
Trgovetii aveau dreptul de a se hrni pe locul dat mfinstirei, de a

ara vi a face Van, de a-vi pate vitele, ins numai ei, nu si strinii.
Hrisovul acesta are urmfitorul cuprins, redat de dl. lorga. (2)
1 N. Intuit : Studii qi Documente, V, p. 222.
2 Studil qi Documente, V. p. 249.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ant
65
Dat-am cartea Domniei Me le tuturor trgovetilor de la trgul

Botosanilor, pentru locul tdrgului Botosanilor ce s'au dat mandstirei
Sf. Neculai, sa fie volnici cu cartea Domniei Me le a se hrni pe acel
loc, sa are, si pe unde a fi loc de fdnat, s faca fn, si s-si pastoreasc bucatele lor, sd le tie pe locul trgului, si cu alte chipuri de
hrana ce vor fi avnd a-si face, s-si faca ; iar alti strini, neajungndu-li lor loc sa se hrneasca pe dnsul, s nu fie volnici a se hrni
pe locul trgului; ce ei sd aib a se hrni pe tot locul trgului, dupd
cum si in anii trecuti s'au hrnit pe acel loc, si ei Inca dup obiceiu
s aib a-si da dejmd mnstirei din toate cele ce ar face pe locul
trguluiu.
Intre cdlugarii greci de la Ppauti si trgovetii de Botosani se ivesc

mereu certuri, din pricina hotarului care despartea trgul de foasta mosie a tdrgului.
In 1774 targovetii jluesc la Divan ca s'ar fi impresurnd mosia
lor Botosanii de cAtr mOsia Paputi, a manstirei.
Au dat jalb o sam de targoveti din Botosani, cum cd despre
mosia Paputi, ce este a mnstirei Sf. Neculai din Botosani, se Impresoard mosia Botosanilor, unde locuesc ei, si de apururea se suprd,
Wand mandstirea calcare cu Pputii, si cernd ca sa Indrepteze hotarele mosiilora ().
La 1776 egumenul manstirei se tnguise c trgovetii, cu II-demeerea si addugirea orasului, au fcut case si pe mosia nitrdrnii,
i nu se supun a plti dijrna obisnuit, si Domnitorul Grigori Ghica
lntreste manstirei dreptul de a stapani rnosia Ttarhsanii, cu tot venitul.
La 1778, Dimitrie Moruzi Vod mputerniceste pe egumen s-si
stpneasca locul din prejurul. vetrei trgului, poroncind Isprvniciei de
Botosani ca sa infrneze pe acei din trgoveti ce nu se vor supune

poroncii, si vor face pgubire mnstirei.
La 1780, Const. Moruzi Vod, dupd jalba egumenului, rndueste
hotarnici sd deosebeascd vatra trgului, si acestia cercetnd au des-
coperit cd targul, din vechime, a fost mai mic, si 6 atunci s'a fost
mrit cu trei prti de cat a fost mai inainte. Hotarnicii au mijlocit
ctra egumen de a ldsat pe unde au socotit ei, dup care au si stlpit
vatra targului.
1.
N. Iorga, Stada al Documente, V, p. 254.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoqani
66
La 1783, Alex. Mavrocordat intreste hrisovul lui Grigori Ghica,

din 1776, si fi lui Const. Moruzi.
Conflictul intre targovefi si egumeni nu se mai sfarseste. In 1794
targovetii se jluesc Domnului, si Mihail Const. Suff.' ii milueste
danie vatra trgului Botosani, unde au case si dughene, cum si locul
gospod ce, din Intmplare, a rmas fr zidiri, cat pand atuncea nu era
dat nimanui, afara de locul ce cu deosebite hrisoave de mai inainte
este lsat pentru vnzarea vitelor, si afara de locul mnstirei Sf.

Neculai, ce este dat cand locul era Inca domnesc.
Se incepe judecat intre targoveti i mnstire, i asupra acestei
judecafi, la 1803, Domnitorul Alex. Const. Moruzi hotdrste ca desprtirea intre vatra targului i intre locul mnstirei, s se urmeze dupa
j hrisovul din 1780, si ea-0 locuitori sau targoveti vor veni
hotarnica
casele pe locul mnstirei, s plteasc bezmn. Mai hotrstei

dup o anafora din 1768, urmata pentru locul ce arendase egumenul
unui Stefan Stihi, asernenea i pentru c mnstirea, afar de vitele ce
avea, mai fcea l vite de negutitorie si fn de vanzare, s'a fost hoWit ca Stihi s-si ridice vitele de pe acel loc, i preful cumpraturei
s-1 deie targovetilor spre a li fi locul pentru hrana lor, iar egumenul
sa nu mai prirneasc vite de negot, nici sa fac fan de vnzare,
nurnai pentru trebuinta mnstirei. Care din targoveti vor ard sau vor
cosi pe locurile nevandute, s deie dijma mnstirei, i mnstirea s
nu mai primeascA a se mad satele ce ar fi facut pe mosia mnstirei,
ca s cuprinda loc mint, nid alte inchipuiri de strmutare pentru targoveti, sa nu mai fac, i nid thrgovetii ce vor voi a face case pe
locul mdnstirei s nu cuprinda loc mai mult de cat dup invoiala ce
CU
vor,z face.
Pentru imas se hotreste ca s fie la un loc, atdt vitele mnstirel cat si a locuitorilor ia trgovetilor, fr ca acestia de pe urm
s fie datori a plti ceva pentru imas, ins cu aceasta c asemenea
loc s'a dat numai in privirea locuitorilor celor saraci.
Calugdrii greci din mnstirea Papauti se purtau Joarte ru cu
targovelii, ale cror drepturi le calcau intru una, i cu toate tanguirile drepte ale targovetilor, cdtra Domnul frii, dreptate nu puteau
gsi.
La 1805 targovetii se jluesc ; peste cativa ani se jdluesc iar,

www.digibuc.ro
Monografia Orapdui Botomi
67
si la 1820 obstia tdrgului Botosani trimete Domnitorului jalba rezumat de d. Iorga astfel : 1)
Jluesc Inltimi Tale, noi, top locuitorii din tdrg
Botosanii, pentru atte supdrri ce ptimim despre Sfintia sa arhimandritul lonichentie, egumenul mnstirei Sfntului Neculai din Popduti. Arat cum din biserica s'a facut
mdnstirea. Apoi la vreme de bejenii strdmosii nostri pierznd hrisoavele mosiei tdrgului", egumenul ia si restul
acestei mosii", cuprinznd si o multime de cas imprejurul
targului, rdmind numai vatra trgului slobodd, in voie
avea cu totii a smna si a cosi, lundu-li din al zecelea
si casele cele ce se cuprinsese in hotarul mnstirei i-au
supus mndstirea supt bezmn, WA vointa lor unde pltesc
si astzi. i la anul 1803, asupriti find de catrd mnstire,
dup jaloba ce am dat fericitului intru pomenire Domn
Alexandru Costandin Moruz Voevod, fost- am apropieti cu
anafora inaintea Domniei Sale, de unde ni s'au dat desvdrsit hotdrre, ca mnstirea s nu aibd voe de a vinde
mosia cuiva, nici vite de negutitorie s MCA, nid fdn de
vnzare, nici vite strine sd primeascd in vitele mdndstirei,
ci numai pentru trebuinta mnstirei, si cdt va prisosi, s
fie pentru a satelor mnstirei, i noud a trgovetilor, si uncle se vor psuna vitele mtindstirei i a satelor mnstirei,
acolo sa-si psuneze si a tdrgovetilor, fait nici o platd.
Asisdere, dugheni sau case ce vor fi fcut pe locul mandstirei cu bezmn, sd aib a se urma cu plata bezmdnului
asemenea ;
iar dup aceia, voind careva de a lua loc de
casd dela mAndstire, sd aibd a se invoi cum va putea. Acum

mndstirea nu se tine nici de unele. Intdi, mosia o vinde in
orndd cu totul, si orndtorii vnd emasurile pe la negutitori, si locuitorilor locul de hrand ce li-au Minas, precum
si imasurile prinprejurul tdrgului, nu numai strAmteazd cu
ardturi lacuitorii satelor mndstirei, ci MCA se psuneazd si
cu mutri de oi, de nu are acum sdrAcimea unde s pap1.
Studil gi Documente, V, p. 260.
www.digibuc.ro
Monografia ()rap lui Botopni
68
neze cafe o vac ce au pe la casele lor ;
i peste toate
aceste asupriri mai adauge cu supararea si lcuitorilor targo yeti ce au case pe locul manastirei, neurmnd hotrarei
giudeatii, vrea sd li strice asezrile, c de se stric vreun

gard cuiva, nu-1 ingdueste de a-si Ingrdi locul su, dupa
cum II avea din vechi, si de va voi careva ca s-si vanz
casa sa, li st impotriva, vrand de a sui bezmanul si, lasandu-se cumpratorii, la cei multi se risipesc casele si rman sraci. La unii au rsluit locurile, la altii au adaus
bezmanul ; pe altii in btai i-au supus; au inchis targul
impregiur cu helesteie si cu velniti, cerand dela locuitori
si asezri inscris despre mnstire. La care ce asezare poate
sa aiba, cand se afl drept locul lor domnesc, i cu sila
i-au supus bezmanului ? 4,Cer ordin catfa dumnealor dregtorii Botosanilor de aice si ctr vreo doi boeri din locuitori
tot de alce, sa cerceteze si s opreasca dela abuzuri pe
egumeni. Semneaz : toat obstea lcuitorilor orasului
Botosani%
La 29 ianuar 1825, Domnul scrie la cdumnealui Ior-
dache Rosa Vel Vist. ca s dea cercetarea dumnealui

Neculai Dimachi biv Vel Vornic", dimpreund cu dumnealor
Vornicii de Botosani, in fiinta si a igumenului de Ppauti,
Prea Sfintia-Sa printele Inochentie Iliupoleos.
Dimachi era si el grec, precum si multi altii dintre cei chemati
s judece plangerea targovetilor, si ce f el de cercetare va fi facut
Dimachi, nu se stie, dar in urma judectii, prin anaforaua domneasc
se imputerniceste mnstirea sd stapaneasc tot locul pe imprejurul
vetrei targului, cat se cuprinde in hrisovul ctitoricesc, impreun cu
mosia Tatarasi, si sd-si eie toate veniturile intocmai precum isi iau
si alti stapanitori a mosiilor.
Incalcarile de care se plangeau mereu locuitorii targului Botosani
cA le supr din partea calugarilor greci dela Papauti, nu incetau; contra acestor uzurpatori ai tarii, nu era niciun mijloc de lupt.
La 1832, and s'a pus in aplicare Regulamentul organic, si se
Area cii noul asezmnt mai pune frau lcomiei grecesti, trgovetii
se adreseazd Sfatului orsienesc, cerand dreptate contra tulburarilor
ce sufr.
www.digibuc.ro
69
Jalba lor este aceasta :

Ceitrti clnstit sfatul oreiflenesc din Botopni.
Obflea targovetilor.
Jalubei 9
Epitropia de mai inainte au fost irnputernicit pentru

ori ce fel, atrnate din impotriva pentru a obtiei folos.
Deci acum ne videm cu totul impresurati in imaul trgului ce este pentru pAunatul vitelor, cci multi din negutitori
cari acum sa va arta mai gios, au azat stni pe acest

ima a trgului i cu paunatul oilor, iar vitele obtiei sunt
cu totul impresurate neavand loc de punat, care i v-
carii ce s'au pus spre paza acestor vite, ciobanii acelor

stni impotrivindu-i i-au alungat de pe acest irna. Pentru
aceasta facem cunoscut i poftitoare egrere cinstitului sfat,
ca sA se pue in cale aceast obijduire ce ptimete trgul
nostru, spre a s rdica acele stni, i a sA strica cu totul

cujbile lor depe acest ima, cci din impotriv, vom fi siliti
a sd arta cu jaloba cAtr Malta ocrmuire.
1832 Mal 8
Niculai Luca, Vasile loan, Dimitrache Teodoru, Ionica
Constandin, Alecu Popovicl, Constandin Dimltriu, Ilie Bratu,
Dumitru Mihail, i alte isclituri armeneti i evreeti.
Insemnare de stanele ce sunt :

1) Stna lui Chir Costache Caraeni ;
2) StAna Vatavului Mihalache ;
3) Stna Iconomului dela Nrbieni, Vasile ;
4) Stna lui Srban Blnariu i a altor de pe acas

ci au mai mult de 10 oi.
Aceasta era starea moiei de care fusese despoiat trgul Botoani, In folosul dIugrilor greci din mnstirea Pputi, pn in 1844,
L
Din dosarul Prim/trio! Botoqiini, No. 29[1832.
www.digibuc.ro
70
and intervine o judecat a Divanului domnesc, i mai indreapt lucrurile.
Targovetii cer s stapaneasca tot locul numit al targulur, afar

de moia Tataraii, pe terneiu ca mndstirea nu are proprietatea acelui loc.
Hrisovul din 7259, ii d numai dreptul de folosint in dijm,
i acest hrisov a rmas in , nelucrare, de oarece mnstirea nu 1-a

executat. La 1820, vornicul N. Dimachi insrcinat s cerceteze pricinile la fata locului, constata cd targovetii stpanesc 1630 flci, ima
i artur.
Inaintea Divanului se inftiez, din partea targovetilor, Maiorul Mihail Coglniceanu, Sardarul Costachi Mavroieni, Sardarul Tudurachi Pisotki, i Cost. Lazu, iar din partea mnstirei Pputi, insui
proistosul mnstirei, Prea Cuvioia sa arhimandritul Kiril, intovrit
de Postelnicul Vasile Pogor, de fat fiind i dumnealui Marele Logoft a Drepttii, i jurisconsultul Cornisul Neculai Docan.
Coglniceanu a sustinut drepturile targovetilor cu toat inteligenta lui nemrginit i cu tot focul unei tinereti nepngrit. Puterea
ui de argumentare i talentul oratoric, au izbutit sa infrangd prejudectile membrilor Divanului, cari altfel nu ar fi indrznit s indispue
pe reprezentantii lui Dumnezeu pe pmantul Moldovei, pe clugrii
greci din mngirea Pputi, i Divanul a hotrit : Tot locul targului
druit mnstirei prin hrisovul din 7261 este numai a mnstirei, iar vatra
targului este dreapt proprietate a targovetilor, dup hotarnica din

1780, pe temeiul hrisovului din 1794. Mnastirea s lese, in folosul
locuitorilor sraci ai targului, 850 Mid, care sd se deie jurimprejurul
targului, incepandu-se masura din marginea pmntului, pe care se
afl pati acum intinderea locuintei mahalalelor de prin prejurul vetrei, i intinzandu-se despre o parte pand in hotarul despre praul
Dresleuca, iar de cealaltd parte OM in prul Sicna, spre indeednarea addpatoarei vitelor, pe cat va fi loc slobod, atat de vii precum
i de satul Teascu, cu locul trebuincios pentru hrana locuitorilor acelui sat, chibzuindu-se a se lsa i pentru locuitorii mahalalei ce este
pe moia Ttraii, din suma artath de 850 flci, locul cuvenit spre
inlesnirea i acelor locuitori, care loc de 850 Mid s se msoare

inginerete, nefiind volni egumenul mnastirei a puna pe asemenea
ima vitele manastirei sau a locuitorilor satelor, ci s rmaie deapururea pentru paunatul vitelor targovetilor i a locuitorilor din mahalalele i de pe moiile mdnstirei, fr a da niciodinioar vreo platA
www.digibuc.ro
71
pentru aceasta, si dad, dupa vreme, s'ar mai mri trgul, cu intinderea mahalalelor, fiindd asemenea intindere este a se face cu folosul
mnstirei, apoi pe cat loc se va cuprinde de acum inainte cu binale
si asezri, sau vii si altele, s aib a se da din celalt loc al mnstirei, pe ata iars pmnt, spre a se pzi deapururea nestrmutat
mrimea imasului trgului in sum de 850 flci, care imas va sluji
totodata si spre indemnarea negotului ce se face in pomenitul oras si
a strinilor ce aduc cele trebuincioase pentru hrana si indemnarea
locuitorilor, dup cum si pan acum s'a obisnuit. Iar apoi, acei din
locuitorii trgoveti cari sunt in stare de a-si inchipui indemndrile lor
cu alte chipuri, s nu fie nicicum slobozi a cuprinde imasul cu cArduri
de vite cornute si herghelii, sau a tinea turme de oi pe acel imas.
Finaforaua hotrste apoi bezmnul ce trebuia pltit mnstirei ').
RH mosie a targului Botosani a fost CurteFtii, pe care, la 1627,
Miron Barnoschi Moghila Voevod o druieste unui grec, ajuns in
rndul boerilor Moldovei.
Urmtorul document, pe care cl. Gh. Mavrocordat a binevoit s

ni-I puie la dispozitie, merit a fi reprodus in intregime, pentru unele
amnunte interesante din cuprinsul lui :
Suret de pe ispisoc scirbesc dela Miron Barnovsclzi
Maglzila Voevod din velet 7135 Mai 22.
1627
Facem instiintare tuturor cui s cade a sti, pentru adevrat si credincios boierul nostru Duca Comis, carele au
slujit mai inainte altor rposati Domni, acum slujste si
Domniei Mele, cu dreapt credint. Pentru aceea, Noi vdznd a lui dreapta si credincioas slujb catr Noi si pamntului nostru, 1-am miluit pre dnsul cu deosbit mila
noastrd, si i-am dat si I-am miluit pre el de la noi intru al
nostru pmnt al Moldaviei, un sat anume Curtepii supt
Bucovina in protiva trgului Botopinilor, rare acel sat au
lost drept domnescu suptu ascultarea ocolului trgului Botocinilor, ins Domnia Me i-am dat si I-am miluit pre dnsul
pentru a lui dreapt si credincioasd slujb, ce au slujit in
1.
Arhiva Statului din 180, condica No. 21, depssii de Divanul dosinesc, la 1853, cu
adresa 2455.
www.digibuc.ro
72
Monografia Oraplui Botogini
zilele Radului Voevod, la Hanul si la Sahan-Cheri So ltan,

cdnd au robit ttarii tara romneasca si au vrut ca sd robased si tam noastr, i in zilele Domniei Me le, cdnd mi-au
druit mie Domnul Dumnezau domnia Impdrtescul scaun,
si au venit Hanul cu mult multime de TAtar din tam le-
sascd cu manie asupra Radului Voevod si au vrut ca s

prddi toat tara noastr, iar el iardsi au slujit Domniei Mete
Trit noastre, pentru aceea acel de mai sus scris sat
Curtestii sd fie dela Domnia Me, boerului nostru de mai

sus zis Duci Comis, dreapt ocind si danie i miluire pentru
slujire, lui i feciorilor lui, nepotilor i strdnepotilor lui
a tot neamul lui, ce s va alege mai aproape, nerusuit nici

odat In veci vecinici. Iar hotarul acelui de mai sus scris
sat s fie lui de cfrd toate prtile dupd hotardle sale cele
vechi, pe unde au umblat din vechi. i spre aceasta este
credinta Domniei Me le de mai sus scris, Noi Miron Barnovschi Moghila Voevod, i credinta tuturor boierinilor nostri
ai Moldovei a marl si mid, iar dupd a noastrd viiat

Domnie, cine va fi Domnu din fiii nostri sau din neamul
nostru, sau iardsi pre carele Domnul Dumndzu va rdndui
a fi Domnu trii noastre Moldaviei, sa nu strice a noastra
danie i miluire i aszare, ci mai ales sd aib a da lui
a intari pentru c este lui dreaptd dania pentru a sa slujb,
iar cine s'ar ispiti a strtnut a noastrd danie i miluire,
acela s fie treclet i proclet de Domnul Dumnezdu fctoriul ceriului si a pmntului si de precurata maica lui
Dumnezdu, si de 12 sfinti apostoli, si de LI evanghelisti,
de 318 OHO dela Cetate Nicheia, i s aib parte cu Iuda
cu trecletul Arie i cu alti necredinciosi jidovi ce au
strigat asupra Domnului Dumnezdu, sngele lui asupra lor
asupra ficiorilor lor, si este si va fi, i pentru mai mare
trie i intdriturd a tuturor celor de mai sus scrise am po.roncit cinstit i credincios boerului nostru dumisali Dumitrascu Stefnachi vel Logoft, sd scrie si a noastrd pecete
s lege card aceasta adevdratd carte a noastr.
S-au tlmcit de Gheorghie Evloghie dascal.
1781 februar 20
www.digibuc.ro
IT
Monografia Oraplui Botorani
73
Populatia Oraului.
Cei mai vechi locuitori ai satului intemeiat de Botds, de sigur cd

au fost moldoveni, dintre acei cari au populat Moldova la intemeierea
statului.
CA, mai tdrziu, au inceput sd sosascd in localitate si oameni de

peste hotar, adusi de boeri cu invoirea Domnitorilor, in diferitele lor
sloboziig, nu s'ar putea contest ; dar puterea cea mare de asimilare
cu care e inzestrat moldovanul, a prefdcut populatiile acestea diferite
inteun popor omogen moldovenesc, cimentat prin forta misterioasd ce
o desfdsurd, asupra omului, mediul in care trdeste si limba pe care o
vorbeste.
Andreas Wolf, care a trecut prin Botosani, in annl 1805, spune

cd chiar dupd 1683, locuiau in Botosani multi unguri si sasi, dar ea
in 1805, populatia se compunea numai din evalahi si evrei.
Suntem in tot dreptul sd credem cd afirmatia acestui strdin este
cu totul neintemeiat. CA se vor fi Os% in Botosani, in cursul vremei,
cdtiva unguri si sasi, nu ar fi cu neputintA ; prezenta lor, in mod sporadic, in diferite localitAti din prtile acestea ale Moldovei, este mentioned' in cdteva documente, dar o populatie compactd de unguri i
sasi, in Botosani, nu o putem admite, pentrucd nu a lAsat niciun fel
de urmd.
De altfel, CAI de proaste informatii avea Wolf, cu toate cd era

medic, se vede si din faptul cd nu pomeneste nimic despre armeni,
cari, in 1805, formau o colonie puternicA in acest oras, al cdrui comert
era In mnile lor, si acuma se intindeau si asupra mosiilor boeresti,
pe care le exploatau ca arendasi, sau posesori de mosii", precurn li
se zicea, si cari Inca in 1803 erau organizati in ,breasle, cum se
vede in Condica liuzilor" pe acel an
Armenii, desi veniti in Moldova pe vremea lui Alexandru-celBun (1402-1433), nu au putut sd se stabileascd in Botosani dec.& dupd
1. Uricand, VIII, p. 315.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplal Botomi
74
ce satul lui Bot a devenit un centru comercial, un oras. Afirmarea

printului Neculai Sutu, c la 1350 locuiau armeni in Botoani, unde
aveau i o biseric, lucru de care pare a nu se fi indoit nid Hasdeu,
dar pe care il contesta Episcopul Melhisedek, a fost cu prisos sfrmat de Al. Papadopol-Calimach 2), care a. dovedit, c data de 1350,
cetit ca an de fundare al unei biserici armeneti din Botoani, este
cu totul greit, de oarece armenii socotesc veleatul lor dela 11 iulie
552, iar nu, ca noi, dela anul I al naterei lui Hristos, i deci, dac
pretinsa data de 1350 ar fi adevrat, atunci, dup calendarul armenesc, epoca bisericei celei vechi armeneti din Botoani ar fi anul
1901, lucru cu totul absurd.
Biserica aceasta dateazA de inainte de 1669, cnd e mentionatd
de preutul Luigi Maria Pindou, i desalicarea armenilor in Botoani,
nu poate s se fi intmplat cu mult inainte de zidirea primei lor biserici. In 1662 documentele pomenesc despre David nemesnicul al armenilor din Botoani" 3).
Aceleai motiveafacerile comerciale, care au determinat pe

armeni s se stabileasc in Botoani, au indrumat intracoace i pe
evrei, concurentii armenilor. nlai putini, la inceput, numrul lor trebue
s fi crescut treptat cu desvoltarea oraului.
Evreii au Inceput s vie in Botoani inc din primii ani
ai
veacului XVII.
In cartea 43. H. (Beis Chudas

Casa nouh), a marelui Rabin
Ioil Sirc, tiprit in Frankfurt pe Main; in anul 1696 (5457), se trateaz despre o femeie el creia sot murise, i aceasta, pentru a se
putea remrita, trebuia s faca dovada c primul ei sot era mort.
Aceast dovad o fAcea cu marturi, inaintea unei comisiuni care incheie
urmatoarea lucrare :
Inaintea noastr, Comisiunea de trei, a venit Iosub

inil i 1-am intrebat, sub jurmntul cel mare i prin
afurisenie, s ni spuie adevrul, i lat ce a spus : Eu 1
cu Haim, ginerele lui Itic sin Sloim, mergnd din Crasna
spre Stefanovitz, am fost lute() gospodrie in Valahia, in
ceasul cnd era btlia cu M11. Ne am temut i am plecat
la hospodar, i acolo era adunat poporul Valahiei i poliad,
sin
2. Op. citat, P. IL
3.
N. lorga : Studil i Documente, V, A. 222.
www.digibuc.ro
75
pe camp, la o jumtate de posta de Botosani. $i era mare

batalie, si in fiecare minut mergeau stafete incolo i incoace
sa afle dac vine NMI. $i am zis eu Iosub lui Haim : are
sa fie aici mare batalie cu Mhl, si ne vom prpdi, fereasc
Dumnezeu, hai sa plecam la Botosani, poate acolo vom

scpa. $i n'a vrut, si am plecat singur, si Haim a Minas
acolo. In sfrsit eu Iosub i alti evrei din Lemberg am plecat si sara am fost in Botosani, si am auzit c ai nostri
au batut poporul lui NMI i s'a retras la Cotnari. $i ne am
temut sa rmanem la Botosani, fiindd putin lume era acolo. Am angajat oameni sa mearg cu noi la Stefanovitz.
In drum am vazut cum Haim zacea cu fata in sus, si avea
rani la gat, si era cu hainele plMe de sange, mort. Eu 1-am
atins cu mana i oamenii cari ne insotiau au vrut sa-1 desbrace de jupita, i avea o jupita buna de merdsa. Am zis,
eu losub: nu-1 desbracati, l ne am dus grabnic la Stefanovitz de frica btliei. Asta a fost la 5 zile dupa ce ne am
despartit. Acesta este raportul celor trei. Astazi luni 26 teivas (ianuar) Mzibit 5365 (1604) 1).
In fintirimul cel vechiu israelit din Botosani, este o piatra de

mormnt cu urmatoarea inscriptie : Aici sunt inmormantati cei omoriti
Iziel sin Iosub, Iosub sin $mil, Ihuda sin Marcu, cari au fost ucisi in
ziva de luni, 7 septembre 1724".
In 1742, iscaleste intr'un act: Mihal Pevetul si credincios breslei jidovegi" 2) Pentru ca la 1742 sa fi fost o breasl a jidovilor in
Botosani, trebue sa fi fost ei in numr mai mare, si prin urmare mai
de multi ani stabiliti in oras, ceia ce mai rezult si din faptul ca la 1723, llie
jidovul din Botosani, venit din tara lesasca avea ocas in acest oras 3).
Din oprelistea lui Petru $chiopul, dela 8 ianuar 1579, se constata
c pe atunci evreii poloni patrundeau in Moldova, pentru a cumpra
vestitele vite albe ce se exportau pad la Danzig si in Anglia, si aduceau postavuri lesesti 4). Negotul cel mare cu vite, se facea, pe afunci,
in Botosani.
1. Comunkat de D-I I. M. Wechsler din Botosani. Artitarea acestul martur, fAcutti In
1604. se retell probabil la evenimentele din 1596, pe timpul lui leremia MovilL Domnul Moldovel, cAnd Mihal Viteazul ocupase Moldova, si poate cA spaima cuprinsese l Botosanii..M1111`,
de care se vorbeste
acest pasaj, trebue sti fie .M1hail".
2. N. lorga, Studii ql Documente, VI, p. 250.
3. Ibid., p. 248.
4. N. Iorga, Istoria evrellor li tArile noastre.iiialele /Ica iem'el 113m1ne, XXXVI p. 171
www.digibuc.ro
76
Monografia Comp lui Botoqani
Despre numrul populatiei oraplui, in trecut, Ong la 1832, avem

prea putine informatii.
Cea mai veche mentiune este a lui Boscowicz, care spune ch.' la
1762 erau in Botoani 400 de case, ceia ce ar fi insemnat o populatie de cel mult 4000 de locuitori.
Baronul de Tott, peste 6 ani, in 1768, ni da o populatie de

7-8000, iar Karaczg, in 1805, socote0e 10000 de locuitori in Botoani, ceia ce ar corespunde cu locuitorii celor o mie de case, care ar
fi fost In Botoani, in 1828, cum scrie Thielen.
Cea inti statisticA a populatid Botoanilor, o gsim in Condica
liuzilor" din 1803, dar se refer numai la acei oameni din Botoani,
adu0 de peste hotar, de atr mnstiri 0 boeri, pentru slujba lor, 0

dela care Visteria nu percepea nido dare.
Iat numrul liuzilor din Botoani:
www.digibuc.ro
0 -Z = .,
= ... WS
=0
a -O. to
E
.4 054 E
z E .viltr3 go '
7.4
^..
01
...,
-4
.03
.1. u,
--
Trgul Botonii
*.a...0
Le I
Let
30
152
608 Mahalaua MorAretii, meteugu
30
152
608
50
44
90
8
232
928
222
888
350 ,1436
80
20
40
35
14
17
3
2
14
3
3
8
3
30
8
51
10
5
10
5
5
1
1
3
3
3
12
8
15
Cilminar Ionita
Baotil
Ban I Miclescu
Logof. C. Ghica
Logof. C. Bal
Stolnic Ionljfi Vfirnav
Pitar C. Dimitriu
2
2
6
Pitar lord Popa
Clucer N. Cristescu
2
2
2
Stol. Safta Cogfilnicean

smarandaCoglniceanu
3
2
Clucereasa fut Manole
Sulger Stefan Manole
I
2
Sardar lord. Gloan

Dim. Talianu treti
Smaranda nepoata
Macs fiica Rahtivanulul

Camin Petrachi Vfirottv
Pitar Neculai Dalama
ciubotariei
Mahalaua sf. Gheorghe, club otari
i croitori
Mahalaua VrAbieni, asemenea
Mahalaua Targu-Nou, asemenea
Haimanalele fard nicio stare
Breslaii Medelnicerului Necu-
lai Aslan
160 Oamenii doftorulul Samurca
140 Lluzii Stol. Const.Manole cu
120
120
32
32
204
31 breslaI
Oamenii SardareseI Casandrei
Bresiaii Vornicului Manolachi
Dimachi
Lluzii Caminarului Vasile Bal
Breslaii Banului Ienachi Varnav
Scutelnicii D-sale Banulul Const.
Mid escu
40 Liuzli ce au fost a Mariei Sale
Beizade Mavrocordato
20 Liuzii Banului Firmau
40 Liuzii Pitarului lonitd Brilniteanu
1
1
43
Calimah
565
7
6
77
20
62
350
1403 5612 Mazili

16.60
66 Ruptai
15.60
60 Rupte de vlsterie
903.30 180660 Negustori hrlsovoliti
200
400 Breasla armenilor
1130 2300 Jidovii ce platesc pe
luna
De 2
oil pe
toat
an
189
www.digibuc.ro
Ilinca fiica Paharn.

Gosan
Spatar C. Bal
Vlildicai
Liuzii Diaconului Vasile Scanteie

Liuzii lui Gh. Blanariu
12 Liuzii lui Trumbale
12 Ioan Croitoriu
Liuzil Polcov. Ionita Pr5jvan

Liuzii Paharnicesel Ruxanda
Vist. Gr. Sturza
Visternic
20
20
32
60
De catril cine
sunt scutiti
Liuzi
I./WA
18
10
77
Monografia Oraplal Botopni
78
Bresle ce nu pleitesc bir

Liuzi
138
40
10
153
22
slujitori vornicesti
ciocli
Postelnici
altii cu carti
Preuti
Diaconi
363 1)
In arhiva Statului din Iasi, se pstreaza dosarul 166, o condica

a Visteriei, in care este Catagrafia pentru birnici i altii far de bir
cari se scutesc supt numele unora i altora aici in targ in 1820".
Targul este Botosani.
Intre scutitii de bir gsim pe un liud al Sfintei Mitropolii,
liuzi ai autoritatilor din localitate. Astfel, Divan Efendi avea un liud ;
Besleaga avea 19 ; Capitania Targului avea 19 liuzi, osebit 27 vtajaii cari slujesc la Capitania de targ, umbla noaptea cu straja i cu
paza focului, i pentru implinirea banilor domnesti dela mahalale" ;
Ispravnicia avea 27 liuzi Jumanarari isprvnicesti", i bisericile aveau
ate un numar de liuzi, sub numele de breslasi". Vovidenia avea 3 ;
Sf. Neculai 16 ; Uspenia, Sf. Spiridon i Sf. Dumitru cte 17, iar Treisfetitele avea 22 de liudi. Breslasii Samesiei" erau in numr de 5.
Sunt : docli pentru ingroparea monitor cari dupa hrisov au sa fie
40*, si 16 : cei botezati dintealta lege i iertati de bir cu carti gospod." Intre scutiti de bir mai erau 65 liudi suditi austriecesti", si 14
suditi rusesti". Mai gsim, musk o categorie de oameni indicati cu un
nume care spune asa de multe : haimanalele impreuna cu burlacii" ;
acestia erau cei mai numerosi : 265, precum i o alta categorie a carora
situatie trebue sa fi fost destul de critica : cei ce nu i-au primit mahalalele din lipsa unora si altora, in numar de 65.
Numrul total al acestor scutiti de bir este 1400 de indivizi.
Documentul este interesant si-1 reproducem in intregime
I.
Uricarul, VIII, p. 315.
www.digibuc.ro
79
BOTOSANII
Catagrafie pentru birnici ci altii fr de bir cari se scutesc supt

numele unora i altora aice In trg In 1820.1).
I. Mahalaua Morrestii, birnici vechi

Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua
2. Mahalaua Trgul-Nou birnici vechi

3. Mahalaua Vrbienii, birnici vechi
21
23
37
36
21
57
4. Mahalaua Sf. Gheorghe, birnici vechi
21

5. Breslasii Paharnicului Ion Branisteanu
6. Slugi cu cartea Visteriei
7. Breslasii Samesiei
8. Breslasii D-sale Cminarului Grigoras
9. Breslasii D-sale Vornicului Manolachi Dimachi
10. Haimanalele impreun cu burlacii
11. Cei ce nu i-au primit mahalalele din lipsa unora i altora

12. Breslasii Stolnicului Iordachi Brnisteanu
13. Bneasa Arghira a rposatului Paharnic Alexandru
14. Bres1asii D-sale Spatarul Iordachi Bucsanescu
15. Breslasii bisericii Sf. Spiridon
16. Breslasii Sulgeresei Maria Greaca
17. Breslasii Bnesei Catinca Armag
18.
lui Iordahi FAclieriu
19.
Mariei Vadana a lui Agram Talianu
20.
Cpitanului Hrste
21.
D-sale Stoln. Dumitrachl Oatu
22.
Spitrului loan Gheorghias
23.
Bisericei Ospenie cu hrisov gospod
24. Lumnrarii isprvnicesti
25. Breslasii Logof. lonit Furculit
26.
Stolnicului Sndulachi Catichi
27.
Spataruluf Ion Neculce
28.
Polcovnicului Vasile ot Sveni
Arhiva Statului din iasi, Tr. 166, Visterie. Condica 17, ftla 111-182.
www.digibuc.ro
36
16
8
5
18
13
265
65
15
24
6
17
7
4
7
10
6
3
17
17
27
3
1
1
80
Spatarului Costachi Canano

Bisericei Treisfetitele
31. Breslasii Spatarului Vasile Bals
32. Beslegi liudi
33. Breslasii Bisericei Sf. Dumitru
34.
a
AgAi Dumitrachi Ghica
35.
D-sale Doftorului Caruz
36.
, Spatarului Costache Loiz
37.
Sulgherului Stefan Mario le
38.
Bisericei Sf. Neculai
39.
Caminarului tef anachi Gherghel
,,
29.
30.
40. Liuzii Mr de bir a Spatarului Ionit Vrnav

bisericei Vovidenia
42. Liuzii Raliti Tlpoaia
43.
Bnesei Maria Vrnav
44.
Cpitanului Andrei Ciornei
45.
Stolnicului Gh. Albinet
46.
Paraschivei Oarba, fiica PArcalabului dela Cernauti
41.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63,
64.
65.
Paharnicului Gavril Istrati

Pitarului $tefan
Stolnicului Iordachi Gioan
a
Comisului Vasile Pisoschi
D-sale Logofteasa Mriuta Canta
, Domnitei Mrioara Calimah
Medelnicerului Stavarachi Tautu
a
Dvornicului Costache Mavrocordat
a
Iconomului Darie
Cpiteniei de targ
. Porosnicului San
Paharnicului Necula Dalamaci
a
Lui Mihai Tautu
Stolnicului Costachi Pisoschi
Sachelariului Ghiat
a
2
22
4
19
7
5
24
2
4
16
8
7
3
1
1
7
1
11
1
3
1
3
2
6
1
3
19
2
1
1
5
1
a lui Garabet Bolfosu
CA minarului Gheorghe Loiz

Dvornicului Alecu Ghica
Paharnicului Sterie
6
6
7
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botcqani
81
66. Un liud al Catrinei Goroviesei s'au trecut la haimanale

67. Liuzii Cpitnesei Maria a lui Pita le
68.
Dvornicului Vasile Roset
69.
Comisului Vasile Crupenschi ce-i pzeste casa
Lui Divan Efendi
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
4
2
1
1
Vornicului Iancu Miclescul

Cminarului Scarlat Miclescul
Logofatului Lupu Bals
Spatarului Vasile Crupenschi
Sfintei Mitropolii
1
1
1
1
lui Enachi Patrascu

1
Preutului Grigori ot Ospenie
1
Pitresei Zamfira vdana
2
Zmarandei Coglnicenita
4
D-sale Ene Cocota
4
Pitresei
Catinca
vkluva
1
n
lui Drumbali
1
Vornicului Iordachi Catargiu
1
Bnesei Ruxanda Donici
1
lui Tudurachi Pisoschi
1
Sardarului Const. Dumitriu
1
Spatarului Toader Si lion
2
Polcovnicului Toader Beraru
1
Stolnicului Vasile loan
1
Vornicesei Catinca Bals
2
Vtjii cari slujesc la CApitnia de targ, umbra noaptea cu stra-
ja si cu paza focului si pentru inplinirea banilor domnesti dela

27 liudi
mahalale
Ciocli pentru ingroparea mortilor cari dup hrisov au s fie 40
Cei botezati dintealt lege si ertati de bir cu crti gospod
16
Slugi . . . . 7 ate una a D-sale Vornicul Filecu Calimah, a Visternicului Costache Canta, a Sardarului Vasile Manole, a Spatarului Iancul Canano, a Spatarului Alecu Ralet, a Hatmanului
Sndulachi Sturza si a Cminarului Grigoras
95. Suditi austriecesti, liudi
65
96, Suditi rusesti, liudi
14
92.
93.
94.
97.
Negustori hrisovoliti
18
6
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botqani
82
98. Oamenii ce s'au dat D-sale Visternicului Sandu Sturza dupA car-
tea Visteriei dup& hrisovul gospod ce are
10 liudi
la un
99. Ruptile Visteriei dupA cum snt asezati de dau birul lor
sfert
162 liudi
Tot in 1820 s'a fAcut, de card Visterie, o statisticA a tuturor

supusilor strdini, din Botosani, lucrare care se pAstreazd in Arhiva
Statutului din Iasi 1).
Statistica aceasta cuprinde 70 de numere, dar numdrul supusilor
era mat mare, pentrucd sub acelas numdr sunt pusi uneori si cte
.
doi indivizi.
WA ce cuprinde :aceast Catagrafie de toti suditil din trgul

Botosani in 1820" :
Suditi Nenztefli
1. Neculal Glzeorghiu, moldovan, ndscut in satul Ropce,
din Bucovina ; holtei, are dugheand in trgul vechiu. Se
negutitoreste cu vin, rachiu, in tovrdsie cu loan Gheorghiu.
2. loan Caraca,s, arman, nscut la Suceava, in Bucovina ; a venit in Moldova la 1810 ; holtei, are dugheand in
trgul vechi ; breasla lui e bogasier.
3. Glzeorghe Joan, moldovan, ndscut in satul Plopenii,
tinul Sucevii, in Moldova; holtei, sade in casA cu cumnatul
seu Manole Teodos; breasla lui, cu vite se negutitoreste.
4. Manole Teodosii, moldovan, ndscut In Botosani, insurat cu Ileana, fata lui lonicA Blanariu din Botosani ; are
4 copii, are cas de veci in tArgul vechi, are si un loc sterp
in mahalaua Mordrestii. Breasla lui e cojocar ; are dugheand.
Negutitoresti si cu vin, rachiu, cd are si crdsmd.

5. stefan lacobovici, leah, ndscut in Botosani, insurat
cu Teodora, fatA de srb a Crstii Cuzum Necula din Roman. Are 3 copli. Are casA de veci in mahalaua tArgu-nou.
Breasla; bdcal, are dugheanA in trg vechi. Mai tine 2 dughene cu chirie dela Sf. Mitropolie, tot in trgul vechiu,
pentru vin, rachiu ; negutitoreste si cu vite de negot, tine
imas cu anul.
1.
Condica 33. Tr. 166.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Boh4an1
83
6. loan Bqneagu, moldovan, nscut, in Cernauti; a

venit in Moldova la 1802. Insurat cu Zamfira flica lui Con.
stantin Avram, grec din Botosani. Are un copil ; are cas
de zstre in mahalaua Sf. Gheorghe; breasla : e butnar; tine
dughean cu chirie dela Garabet Bolfosu, in trgul vechiu
Mai are o dughean, crsm, din casele grecesti a lui Hristodor Cusu, pentru vin si rachiu.
7. Gheorghe Spriinceand, moldovan, nscut in Moldova,
insurat cu Smaranda, fata lui stefan Bulucbasa din Esi, are

3 copii ; are un han, 2 dughene, In una vin, rachiu, iar In
alta are cafine i bilart; are o vie la Esi de zstre, pe Valea Nebunii, pe mosia M-rei Cettuia.
8. Neculai i 5tefan FocOneanu, armeni, nscuti la
Suceava, In Bucovina; au venit in Moldova la 1810 cu pd.
rintii si, holtei. Au cas printasca in mahalaua Sf. Gheorghe. S negutitoreste tinnd un biliart si cafine, in targul
vechiu.
9. Toader Bolboc, moldovan, nscut in Moldova. Insurat cu Ileana, fata lui Vasile Hertanu din Botosani. Are
3 copii. Are casd si dughean a sa de veci In mahalaua

Sf. Gheorghe. Mai are o dughean de zstre, in CAsApii,
si un loc sterp in mahalaua Grecimei. Breasla : cojocar.
10. Constandin Onofreiovici, rus, nscut la Snetin, in
Galitia. A venit In Moldova la 1797. Insurat cu Ralita, fata
lui Gheorghe Mardarie din Bucovina. N'are copii. $ade in
casa sa de veci, pe locul Mnstirei Ppautii. Breasla : giambas de cai.
11. Manolachi Leonti, moldovan, nscut in Bozance,
in Bucovina. De copil cu printii si au venit in Moldova.
Insurat cu Maria, fata lui Iftimie Hrtie, din satul Mndrestii, tinut. Botsani. N'are copii. Are cas in mahalaua sf.
Gheorghe. Breasla: e precupet de vite.
12. Gheorgize Ludcovtchi, leah, nscut la Cernuti, in
Bucovina. A venit In tar la 1814. Insurat cu Maria, fata
lui Culcevtchi din Stanislay. Are un copil. Are cas in mahalaua trgul nou. Breasla, e plrier.
13. Ivan Gogasievici, arman, nscut la Suceava, In
www.digibuc.ro
84
Bucovina. Insurat cu Hanus, fata lui Ovanes Ciolacaulu din

Suceava. Are 2 copii. Sade in casA cu chirie dela Asfadur
Buicliu, in mahalaua armeneascA. Breasla tiutiungiu ; fine
dugheanA cu chirie dela biserica Ospenia in trgul vechiu.
14. Hagi Ohan lacobenfi, arman, nscut la Suceava,
in Bucovina. VAduvoi cu 2 feciori. Are casd in mahalaua sf.
Gheorghe, si mai are 2 dughene in ulita SticlAriei. E om
bAtran, fr nid o negustorie.
15, Iacob Sava Popovici, arman, nAscut la Suceava, in
Bucovina. Insurat cu Zanaza, fata lui Ariton din Suceava.
Are 2 copii. Are cas In mahalaua sf. Gheorghe. Breasla :
bogasier. Tine dugheanA cu chirie dela Criste Mane, pe
Podul vechiu.
16. Gheorghe Crefu, moldovan, nAscut la Suceava, in

Bucovina. Holtei. BlAnar. Are dugheanA in dughenile grecesti, in Blnrie.
17. loan Hagienclu, bulgar, nAscut In Botosani, insurat
cu Sultana, fiica Stolnicului Joan. Are un copil. Sade In mahalaua VrAbienii. Breasla: sA negutitoreste cu marfA turceascA
de Liptca. Are dugheanii In trgu vechiu.

18. loan Gheorghiu, grec, nAscut la BisArica /UM, in
Banat. Holtei. Sade in tArgul vechiu. Breasla: rachieriu, in
tovArAsie cu Neculai Gheorghiu.
19. Gheorghe Fridirih, neamt, nscut la Bistrita, in taut
Ardealului. Insurat cu Ecaterina, fata doftorului Peterson din
Botosani. Are un copil. Sade in mahalaua trg-nou, Casa
de zAstre. Breasla stoleriu.
20. Luca Gollav, arman, nAscut in Botosani. La stat
de mijloc, la fatd smolit, ochii cAprii, pArul capului negru,
portul moldovenesc. Insurat cu Maria, fata lui Gaspar Hai,
din Suceava. Are 6 copii ficiori si 3 fete. Sade in casa sa

de veci, In mah. Sf. Gheorghe; are si 4 dughene ale sale
in targul vechiu, date cu chirie. Breasla: se negutitoreste cu
vite de negot, tiind 2 mosii cu anul, Crasnaleuca i Bodiasa,
dela tinut Dorohoiului.
21. Dumitrachi Teodor, moldovan, nAscut In satul
StAncenii, finut Botosani. Tat sAu birnic au fost. Holteiu.
www.digibuc.ro
85
Are dughean cu chirie dela casa rpos. Cost. Stroici, in

targul vechiu. Breasla: rachieriu vi cu *precupia de vite.
22. Neculai Damianovici, grec, nscut in Botovani. Insurat cu Sultana, fiica Marghioalei Pomir. N'are copii. Sade
in mahalaua Sf. Gheorghie. Posesorul moviei Protopopenii,
tinut. Sucevii, cu anul.
23. Petre Naghi, ungur, nscut la Rap, in tam Ungureasc. Insurat cu Maria, fat strind din Liov. Are 7 copii.
Sade in trgul vechiu. Breasla: cofetariu.
24. $agan Pavlovici, arman, nscut in Botovani. Insurat cu Marta, fata lui Balasan, din Botovani. $ade in cas
de veci, in mahalaua Morrevtilor. Mai are vi un loc sterp.
Breasla : se negutitorevte cu vite de negot, tiind movii cu anul.
25. Haralamb Calistru, moldovan, nscut la Suceava,

in Bucovina. A venit in Moldova de copil, dat find la mevtevugul blnriei, de printii si. Insurat cu Catrina, fata
lui Pintilie Nun. Are 2 copii. Sade in targul vechiu, vi mai
are o cas de zstre, in mah. Vrbieni. Breasla: crvmar,
in targul lemnelor.
26. Mader Tiron, moldovan, nscut la satul Icevtii, in
Bucovina. Insurat cu Anita, fata lui Costantin din Ic'evti.
N'are copii. Statornicit in satul Mtenii, pe partea D-sale
Dim. Gane. Este vtav pe acea movie.
27. Dimitrie Ceirmtiz, grec, nscut la Bravov, in Transilvania. Holteiu. Posesor de movii cu anul.
28. Karabet lacobovici Nazaros, arman, nscut peste
Dunre, in tara turceasc. Insurat cu Anica, fata lui Chiriac
din Bucurevti. Are 5 copii. $ade in Sf. Gheorghe, in casa
sa de veci. Are cumprate de veci casle cu dughenile de
piatr din trgul vechi, dela d-I Spatar Raletul, in tovrvie
cu Carabet Bolfosul: Breasla: se negutitorevte cu movii, cu
vite vi negot cu marf turceasc.
29. Mihail Gheragopvici, arman, nscut in Basarabia.
Venit in Moldova dela anul 1783. Insurat cu Maria, fata lui
Ionit Armanu din Tara levasca. Are 2 copii. $ade in Sf.
Gheorghe. Breasla: negutitorevte cu marf turceasc.
30. Bogdan Pascalovicl Buceliu, arman, nscut la Ruvwww.digibuc.ro
86
ciuk, peste Nistru. Vduvoi, are 2 fete. 5ade in casa sa de

veci, in nth. Sf. Gheorghe. Mai are o dughean de piatr
cu cas deasupra si 3 dughene de lemn pe ulita Blnriei.
Breasla: negutitoreste cu marf turceasa.
31. Andronic Pe lin Albu, arman, nscut in Moldova.
Insurat cu Balasa, fiica lui David Cerchez din Roman. Are
un copil. 5ade in casa sa de veci din mah. Sf. Gheorghe.
Breasla: s negutitoreste cu bogasierii, fiind dughean cu
chide dela biserica armeneasc, pe ulita Blnarilor.
32. Mezrup 1 Andronic Zenean sin Mezrup, armeni,
nascuti la Suceava, in Bucovina. Mezrup Zeneanu este insurat cu Florinca, fata lui Donic Popascul din Suceava.
Are 2 copii, din care Andronic insurat cu Oschehalta, fata
dascalului Mihalec din Suceava. 5ade in mah. Sf. Gheorghe
Breasla; este preotul bisericei armenesti, iar feciorul su
Andronic, e rachieriu.
33. Constantin Ion Caraeni, grec, nAscut in Botosani.
Insurat cu Maria, fata preotului Vasile din Ttrasi, in Esi.
Are 2 copii. 5ade In casa sa de veci In mahalaua Vrbienii.
S negufitoreste cu vite de negot, posesie de mosie cu

anu, cu vin, cu rachiu si vutc, are dughean In targul
vechiu.
34. Teodosie Dimitriu, grec, nascut in Moldova. Holteiu
5ade in casele D-sale Spatar Raletu, In tOrgul vechiu. Are

si un loc sterp, in mah. Ospenie.
35. Miliai Cheli-albd, arman, nAscut la Suceava, In
Bucovina. Insurat cu Ursnica, fata lui Stefan Sdrbul din
Botosani. Are 3 copii. Are case in mah. trgu nou. E precupet de mruntusuri, purtnd negot prin sate.
36. Gheorghe sin Ion Schipor, moldo van, nscut la
Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova la 1808, find
dat la mestesugul blnriei, de maica sa, in Botosani. E
nscut la 1792. Insurat cu Agurita, fats lui Hagi Manole
din Suceava. Are 2 copii. Breasla: chetrariu. 5ade in mahalaua Sf. Spiridon. Are si un loc sterp al su de veci,
tot in mahalaua Sf. Spiridon. Breasla chetrar.
37. lacob Vorotinschi, rus, nscut in Botosani. Insurat
www.digibuc.ro
Monografia Orqulul Boto$ani
87
cu Maria, fata lui Onofrei Botezatul din Botoani. Are 3

copii. Sade In mahalaua Vrabienii. Breasla : chetrar.
38. Glzeorghe Dimitriu, moldovan, nascut la Suceava,
in Bucovina. Venit in Moldova la 1800. Holtei. Sade in

tArgu vechiu. Breasla : fclieriu.
39. Pare Sturza, ungur, nscut la Solca, in Bucovina.

a venit in Moldova la anul 1811. Fiziognomia lui: la stai
de mijloc, la MO smolit, ochii caprii, prul capului negru,
portul moldovenesc. Insurat cu Anita, fata lui Paval, din
Rdauti. Are 5 copii. Sade in casa sa de veci, in Sulita ;
mai are i 2 dugheni in Sulita, in ulita mare. Breasla stoler.
40. Teodor Grosul, moldovan, nscut in Botoani. Insurat cu Zoita, fata lui Costandin din Bucovina. N'are copii.
Sade in mahalaua trgului nou. Breasla : e vtav pe moia
trgului Botoanii.
41. Grigore Maprul, arman, ascut in Moldova. Legea

catoliceasc. Portul dzacescu. Insurat cu Varvara, fat strin. N'are copii. Sade in trgul vitelor. Breasla: rachieriu.
42. Iosiif Snizinschi, leah, nscut la Bucecea, in Galiti. Insurat cu Maria, fata lui Obr4tain din Galitia. Sade
in mahalaua Vrbienii. Breasla : curlar i sidcar.
43. Martin Grosul, sas, nscut la Brwv, in Ardeal.

Insurat cu Sura, fata lui Hintin din Bistrit. Are 5 copii.
Sade in mahalaua Vrbienii. Breasla : dulgher.
44. Aop Iosdtescu, arman, nscut la Suceava, in Bucovina. Venit in tail la 1800. Insurat cu Mariuca, fata lui
Carabet din Botoani. Sade in mahalaua Sf. Gheorghe.

Breasla : bogasier. Are dughean in trgul vechiu.
45. Ignat Suitt, neamt, nscut la Liov. Insurat cu Carolina, nemtoaic din Bucovina. Sade in beraria lui Ene
Berariul, tiindu-o cu chirie dela cumprtorii acareturilor
greceti, in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : berar
46. $fefan Salitchi, moldovan, nscut la CernAuti, in
Bucovina. Vaduvoi. Are un fecior insurat. Breasla cojocar.
47. Grigore Berezinscizi, leah, nscut la Sadagura, in
Bucovina. Vaduvoi, are 3 copii. Breasla : asap.
48. Grigore Hulubei, moldovan, nascut la BotoOnita,
www.digibuc.ro
88
in Bucovina. Venit In Moldova la 1800. Insurat cu Catrina

fata lui Baciaiq Anghel din 4. Are 4 copii, negutitorete
cu pmntul In posesie.
49. Ion Mane, arman, nscut in Botoani. Legea armeneasca. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fata Man, ochii
cAprii, prul capului crunt, portul moldovenesc. Insurat cu
Ana, fata lui Andronic Ungureanu din Botoani. Are 5 fete.
Sade In casa sa de veci in mahalaua Sf Gheorghie, are i
o crm i o dugheand In trgu vechi. Breasla : se neguttore0e cu marf de Liptca, tiind dughean cu chirie dela
.Karabet Bolfosu, in targul vechiu.
50. long Mane, arman, ndscut In Botoani. Legea armeneasc. Fiziognomia : la stat Malt, la fat smolit, ochii negri, prul capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu
Maria, fata unei vdduve din Suceava. Are 3 copii. Sde In
casa sa de veci, in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : se
neguttorete cu marf de Liptca in tovr0e cu Ion Mane
in dughean cu chirie dela Karabet Bolfosu, In trgu vechiu,
apoi se ocup i cu vite de negot, i tine mo0i cu anul.
51. Andriq Foc_Oneanu, arman, ndscut la Focani, in
Moldova. De copil mic a venit in Botoni cu printii si.
La stat Malt, fata smolit, ochii negri, prul negru, portul
nemtsc. Insurat cu Zumruta, fata lui Ion Mane din Botosani. Are 3 copii. Sade In casa cu socrul sau In mahalaua
Sf. Gheorghe. Breasla : se neguttorete cu marfA de Liptca
in tovr0e cu socrul sti loan Mane, 0 cu Ionit Mane ;

are dugheand cu mar15
i la 4, tot in tovr0e cu nu-
mitil.
52. Bogdan Ciomag, arman, nscut la Suceava, in

Bucovina. A venit in Moldova de copil, cu printii sal.
Fiziognomia: la stat rnic, la fat blan, ochii cprii, prul
capului castaniu, portul moldovenesc. Insurat cu Ana, fata
lui Hagi Andronic din Botoani. N'are copii. Sade In cas
cu frate sau Ionita Ciomag, in mahalaua Sf. Gheorghe.
Breasla : e precupet de vite i altele.
53. Marctd Ciomag, arman, nascut la Suceava, in
Bucovina. A venit In Moldova de copil mic, cu
www.digibuc.ro
Monografia Orafului Botofani
89
Insurat cu Sanda, fata lui Simion Antona din Botoani.

Are 3 copii. $ade in casd cu socrul sat]. In mahalaua Sf.
Gheorghe. Breasla: se negutitorete cu precupie de vite i
allele.
54. Stefan Mane, arman, ascut la Suceava, in Bucovina. A venit In Moldova in 1802. Fizonornia : la stat
mic, la fata smolit, ochii caprii, prul capului castaniu, portul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fata lui Crste Tabacarul din Suceava. Are 8 copii. Sade in mahalaua Sf. Gheorghe, are 4i 6 dugheni, 4 in mahalaua trgului nou, pe
podul lui Hrisoverghi, i 2 In Tignime. Precupet de vite
i de movie.
55. Crdste Andronic, arman, nscut la Suceava, in

Bucovina ; a venit in Moldova la 1807. Holteiu. $ade in
casa sa de veci, in mahalaua Moraretilor. Se neguttorete
cu vite i alte precupii.
56. pfan Joan, moldovan, nascut la Bozancea,
in
Bucovina. A venit in Moldova la 1793. Portul moldovenesc.
Insurat cu Ana, fata lui Neculai Cldtaru din Botoani.

Are 4 copii. $Ade in mahalaua Tdrgu Nou. Breasla: cizmar.
57. knit Ciomag, arman, nascut in Botoani. Fizono.
mia : la stat de mijloc, la fata smolit, ochii cprii, prul
capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Anica, fata
lui Iacob Hristovin din Botoani. Are 4 copii. Scle in casa
sa de veci, In mah. Sf. Gheorghe. Se neguttorete cu vite
de negot, tiind moie stearpa cu anul.
58. stefan Ciomag, arman, nscut in Botoani. Fiziognomia r la stat inalt, la fata stnolit, ochii cdprii, prul
capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Sarica, fata
lui $tefan HAu din Botoani. Are 2 copii. $ade In casa sa
de veci in mahalaua Sf. Gheorghe. Se negutatorete cu vite
de negot i tine moie stearpd cu anul
59. Crdste Ciomag, arman, ascut in Botoani. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fata smolit, ochii caprii, parul
negru, portul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fata lui
Ionit Mane din Botopni. Are un copil. $ade cu chirie la
mtua-sa Ruja, In mah. Sf. Gheorghe. Breasla : s neguwww.digibuc.ro
90
Monografla Oraplul Botopni
ttoreste, fiind mosia Soldnesti cu anul.
60. Neculai Robovki, arman, nascut la Suceava, in

Bucovina. A venit in Moldova la 1782. Fiziognomia : la stat
de mijloc, la fata smolit, ochii negri, prul capului negru,
portul moldovenesc. Insurat cu Elisaveta, fata lui Stefan
Cioban din Botosani. Are 1 copil. Sade in casa sa de veci
in mah. Sf. Gheorghe. Breasla : s afl in slujbile D-sale

Vornicului Alecu Calimah.
61. Anton Bolfosu, arman, nscut la Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova la 1810. Fizonomia : la stat de
mijloc ; la fat smolit, ochii cprii, prul capului castaniu,
portul moldovenesc. Insurat cu Tofana, fata lui Baron Cras-
te din Suceava. N'are copii. Sade in casa sa de veci, in

mahalaua Sf. Gheorghe, are si 2 dughene ale sale in tarp
vechi. Breasla : s neguttoreste cu vite de negot, find
moii cu anul.
62. Crdste David, arman, nascut la Suceava in Bucovina, a venit in Moldova la 1812. Insurat cu Marghiorita,
fata lui Apostol Argintariu din Botosani. N'are copii. Sde
cu socrul sail inteo casa in Sf. Gheorghe. Breasla : blnrie.
63. Enacachi Stamotopulo, italian, nscut la Triest in
Italia. Insurat cu Smaranda, fata lui Doncil din Botosani.
Sade in mahalaua Vrbienilor. Breasla: zugrav.
64. Garabet sin Mardiros, arman, nscut in Moldova.
Portul nemtesc. Insurat cu Mriuca, fata lui Gheorghe
Trancu din Botosani. Are 2 fete. 5ade in mah. Sf. Gheorghe. Breasla : acum fiind scapatat si czut din stare, nu
face nid o negutitorie.
65. Mac Narzis i Mardiros flu( lui. Armeni, nscut la
Suceava in Bucovina si feciorul su in Botosani. Legea
armeneasc. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fat smolit,
ochii albastri, prul capului crunt, portul moldovenesc. Insurat cu Maria, fata lui Matos Argintariu din Botosani.
Mai are un fecior, iar Mardiros holtei. Sade in mahalaua
Sfntului Gheorghe, si mai are o dughean a sa in trgul
vechi. Breasla: bog asier.
66. Hriste Teodorovicl, arman, nscut la Suceava, in
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botwni
91
Bucovina. A venit In Moldova la 1802. Insurat cu Ana,

fata Popii Marcu din Suceava. Are un copil. Breasla : se
neguttoreste cu vite, find mosii sterpe cu anul.
67. Bogdan David, arman, nscut la Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova la 1805. Insurat cu Soltana,
fata lui Andronic Halco din Botosani. Are 4 copii. Sade In
casa sa de veci in mahalaua Morrestilor. Breasla : este
sufr la alti negutitori.
68. Gheorghe Ciomag, arman, nscut la Suceava, in
Bucovina. A venit in Moldova la 1820. Fizionomia lui este :
la stat de mijloc, fata smolit, ochii albastri, prul capului
crunt, portal moldovenesc. Insurat cu Catrina, fata Pruncului din Suceava. Are 2 copii. Sde in cas cu chirie dela
Garabet \Tartan, In mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : se
neguttoreste cu vite de negot tiind imas cu anul.
69. Ilie Dragomir, moldovan, ndscut la Suceava, in
Bucovina. La stat de mijloc, la fat Man, ochii albastri,
prul capului castaniu, portul moldovenesc. Holteiu.
70). Ariton sin Andronic Bolfosu, arman, nscut la
Chisniftu. Lege armeneasc. A venit In Moldova de la 1800.
Fizionomia : la stat inalt, la fat blan, ochii albastri, prul

castaniu, portul nemtescu.
La punerea In aplicare a Regulamentului Organic, s'au fcut lucrri pregAtitoare, si Primria de Botosani a avut norocul s-si pa-
streze, pn astzi, o lucrare de mare valoare, un document in care

se concentreaz activitatea desfsurat pentru desvdrsirea uneia din
aceste lucrari pregatitoare : o statistic amAnuntit a populatiei orasului, in anul 1832.
Dosarul este intitulat : Catagrafia a toatci suflarea afltoare in
trgul BotoOnilor din tinutul Botogini In anul 1832.

Catagrafla este fcut dup impartirea orasului in 6 ciaste, sau
ccvartale. Statistica ciastei I are data de 14 iulie 1832, a ciastei II,
data de 28 iulie 1832, iar la celelalte ciaste nu se arat data and li
s'a fcut numrtoarea.
Numrtoarea este fcut avndu-se in videre deosebirea de clase
sociale. Inti se enumer clasul boerilor si apoi clasul mai de gios;
www.digibuc.ro
92
se . face o clasA deosebitA din tagma bisericeascr, si capitole speciale cuprind : natia lipoveneascd, natia armeneascd, natia jidoveascd
i chiar natia figdneascd.
Clasul mai de gios" cuprinde mestesugarii, lucrtorii si slujitorii.
Dupd statistica aceasta, in anul 1832, erau in Botosani 13796 de

suflete, din care '6897 brbafi, si 6899 femei, adicA dou A femei mai
mult decal brbatii, o egalitate care, in timpurile noasire, s'a transformat inteo proportie in care covrseste numArul femeilor.
In acest total boerimea era reprezentatA prin 124 boeri, 130 gicoane, 76 fii de boeri si 75 flice de boeri.
NumArul familiilor era de 2853, ceia ce ni dA o proportie de 4
suflete la un cap de familie.
Supusi strAini erau 423, din care : 113 austriecesti, 85 franfuzesti,
95 prusienesti, 75 rosienesti si 55 britanicesti.
Intre supusii tArilor din Occident nu trebue sA cAutAm numai franfuzi, prusieni, inglezi de bastinA; numArul acestora il conpuneau evreii
si armenii, ca si mare parte din acei numiti supusi austriaci si nisi.
Erau In Botosani 2934 de case, si apoi 13 mntstiri bisericesti

crestinesti", 2 armenesti, si 1 catolick si 10 scoale jidovestim, adic
case de inchinAciune.
Mai erau 49 fabrici", din care : 1 de lumnri, 3 de oloiu, colfuni, boia, tulpane, plrii ; 22 fabrici de pnzuri si piei, 6 de gAitan, .
8 de matask de land si de sopon, precum si 5 velnifi si 15 ferrii.
Mori erau numai 3.
Statistica mai aratA c in anul 1831 au murit, in Botosani, de
holer, 710 persoane.
DupA aceastA privire generalk cu care incepe catagrafia, urmeaz
un extract statistic pentru targul Botosanii din finutul BotosAni alcAtuit pe anul 1832", amAnuntit si interesant. In acest extras se arat si
numrul animalelor din oras, care in corpul statisticei sunt trecute pe
numArul lor la fiecare persoanA ce le posedk
In 1832 erau, in Botosani, pe cvartale ;
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto,Fani
93
cv. I cv. II cv. III cv. IV cv. V cv. VI Total

boeri
cucoane
10
11
fii de boeri
fiice de boeri
10
16
slugi
slujnice
fii de slugi
fiice de slugi
tigani
tigance
fii de tigani
fiice de tigani
suma peste tot
clasa de mijloc
tagma bisericeasca cu
femei si copii
supusi strini
jidovi
no caselor
no mnstirilor si bisericielor
no morilor
no fabricelor
no velnitelor
cai
boi
vaci
mascuri
oi
4
3
14
10
12
7
10
10
7
70
77
38
22
23
91
16
16
6
5
4
103
120
60
27
53
2
4
2
20
9
21
7
26
28
1
9
2
5
10
4
147
26 171 116
1403 1890 1494 2230
38
30
68
334
85
50
108
382
65
229
412
61
2
3
130
52
284
300
61
103
162
110
181
396
2
239
74
136
325
267
21
124
130
76
75
250
20
181
15
16
5
3
80
93
45
17
14
722 315
842 2168
90
25
66
33
183
245
81
50
1497
10027
55
33
362
643
94
60
45
287
39
185
665
816
372
423
1477
2934
2
2
10
15
3
12
10
40
5
311
59
4
36
1288
320
602
1273
1231
265
26
168
413
70
64
98
150
430
Cvartalul cel mai populat al boerimei, era mahalaua Vrbienilor,

iar cvartalul al patrulea, mahalaua Calicimei, in care locuiau si ativa
boeri, si chiar consulul francez, cuprindea cel mai mare numr al clasei
de mijloc.
Evreii, in numr de 1477, reprezentau 10,70 olo din populatia

orasului.
Armenii erau in numr de 324 familii, fr a se indica numrul

sufletelor. Prin familie", catagrafia din 1832 intelege cap de familie";
vduvele erau socotite ca familii, avnd sau nu copii.
www.digibuc.ro
94
In extractul statisticesc" nu este o rubrica pentru natia lipoveneascr i natia tiganeaser, precum se specified in corpul catagrafiei. Facand insa numrtoarea, gasim c erau 58 familii de lipovent, litre care zece vaduve, iar tiganii erau in numar de 73 familii.
Numai pentru 13 familii de tigani nu se arata ocupatia lor ; restul cuprinde numai mestesugari: ferari, lutari, in numr de 34, si chiar 2
croitori. In numaratoarea aceasta a tiganilor nu intr si tiganii din
slujba boerilor, cari trebue s fi fost robi, cu un total de 559 suflete,
din care 131 copii.
Natia nemtasca se compunea numai din 11 familii, din care doi
berari.
Catagrafia din 1832 este alcatuitd foarte amnuntit.

Fiecare cvartal Incepe cu enumerarea familiilor boeresti; familia
era luat in intelesul roman: capul familie, sotia, copiii si servitorii;
ba, la fiecare se arata l numarul animalelor dela gospodrie.
Asa, iata cum se indica familii din clasul boerilor :

Dumnealui Spatar Vasile Crupenschi
Dumneei Maria sotia Dumisale
Mihai
lie
feciori in casa
Catinca femeie
Paraschiva fata
slugi in cas
Stefan bucatar
Gheorghe bucatar
Ileana
Floarea
tigani robi
cai 4
0 alta casa este astfel catagrafiata :

Dumneei Elencu a Dumisale Iordache Canta Spatar
Zoita fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu
Slugile D-sale : Dumitrache, vatav, burlac; Toader, fecior
Ion, viziteu; Anita, femeie in casa ; Maria, fat in cas.
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botqani
95
Tiganil D-sale : Vasile Bucataru ; Maria, femeia lui ; Gavril, Paraschiva.
La fiecare famine se aratd i numele copiilor :

D-lui Aga Scarlat Miclescu
D-nei Maria cucoana D-sale
fii : Iordache, Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira.
La casa AgAi Scarlat Miclescu erau 9 slugi i 15 figani.

Dupa clasul boerilor" vine tagma bisericeascd, repartizat pe
fiecare bisericd. Aa :
Biserica Trei-Erarhi
Erei Sandu Schelarie
Presvitera Paraschiva sot
fii : Vasile, Neculai
slujnicd : Maria
2 cai
Urmeazd apoi lista mqtepgarilor : fclieri, cizmari, etc., ardtdndu-se numele sofiei i a copiilor.
Se menfioneazd doi buctari : Ion Bucatariu, care tine locantd",
ceea ce aratd CA in 1823 era un restaurant In Botoani ; al doilea bu-
dtar, losef Gorschi, bucdtar la Alecu Ventura", se vede c locuia

In orq, nu la stdpanul su, ceea ce Insemneazd cd era un meter
deosebit.
Un capitol special au pdmntenii fait negustorie". Gsim, printre ei, ca pildd :

Neculai Botezatu, logofdt la spifdrie
Ileana, sof lui
fii : Dumitrache, Anica, Ilinca, Catinca.
Un altul :
Enacachi Cazacliu, vatav
Maria, sot lui

fii : Fotachi.
www.digibuc.ro
96
Armenii sunt catagrafiati deosebit. Preutii, comerciantii, posesorii.

armenii fara negustorie, sunt indicati cu aceleas amnunte.
In mahalaua Calicimei este o rubric pentru natia nemteasca"
Sant numai cteva familii:
I. Eva frnghierita nemtoaica vaduva

Anton Rozimel neamt supus austriecesc
Josef Butcovschi neamt ciubotar supus austriecesc
Anica femeia lui
sed toti in casa Evei franghierit.
2. Iohanos Lorhi neamt plrier supus austriecesc

Tudosia femeia lui
Maria fiica lor.
3. Gheorghe fnaragiu burlac, sede in cas cu Iohanos.
Napa tiganilor" ocupa ultimul loc in catagrafie, si In rubrica

lautari" pare a se face deosebire intre Mutant i scripcari, de oarece
,unii sunt notati cu o profesiune, iar altii cu cealalt, iar cobzarii sunt
trecuti cu acest nume ; ba gasim si un tigan dobosr.
Statistica aceasta ni arat CA in 1832 erau trei doctori In Botosani : Sarnurcq, Gheorghe Meta i Glzeorghiade.
Doctorul Samurcas avea un numar mare de servitori si de vite :
cinci slugi, sase tigani, 2 cai, 4 boi, 3 vaci i 2 oi.
Doctorul Metu avea 9 slugi si un tigan rob ; intre slugi: doua
bucatrite nemtoaice", iar doctorul Gheorghiade, mai modest, tinea
numai trei slugi.
Tot asa de multi.servitori tineau si cei doi spitari cari erau pe
atunci in Botoani: lohan Gorglzia i Josef Dobrovotchi : cel intai 8,
si cel al .doilea 6 slugi".
In 1832 era, in Boto$ani, un consul frantuzesc, Zacico Scotu,
care avea sotie pe Catinca i tinea patru slugi.
Una din casele catagrafiate este numita Posta Botosani", in care
locuia Ccipitanu Vasile, cu sotia sa Anglzelina i Ileana, fiica.
Posta din Botosani avea in serviciu 6 surugii, i 7 scutelnici la
poste, singurii scutelnici pomeniti in aceast catagrafie,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botnanl
97
Boerimea
In fruntea populatiunei orasului Botosani", catagrafia din 1832
pune clasul boerilor ". Aceasta era conceptia timpurilor de atunci, si
era conforma cu starea de lucruri care predomina in toat lumea, nu
doar di fceam o exceptie dela o regul general.
Prefaced s'au fcut si in randul boerimei din Botosani, cum se
intmpl in toate ; nume de boeri care figurau in lista din 1803, au
disprut de pe listele din 1820 si 18.32 ; alti boeri s'au ivit, ca cetteni
ai Botosanilor, fie prin cstorie cu botosnence, fie Kin dobndire
de proprietAti in judet, si ar trebui niste cercetAri, prea amnuntite,
care ar iesi din cadrul unei monografii ca aceasta, dac am cuta sa
alcAtuim un izvod al tuturor boerilor, pe care documentele vremurilor
ii leagd de orasul Botosani. De aceea, in capitolul acesta, vom insira
numai acele familii boeresti, pe care le gsim in Botosani in listele
din 1803, 1820 si 1832, de care am pomenit pana acuma.
liceste familii sunt urmtoarele :
Albinet
Stolnicul Gheorghe, in 1820 scuteste de bir un numr
de birnici din Botosani.
Albinet
Zamfira Albinitoaia a D-sale Tudurachi, in catagrafia
din 1932 are fii pe : lancu, Tudurachi, Marghioala i Cdtinca.
Alexandru
Paharnicul, in lista din 1820.
Arhip
Ancuta Arhipoaia, vduv ; in 1832 are un flu, Tuduracht, registrator la cancelaria giudecatoriei, si cloud fiice : Maria i
Safta.
kite() carte de volnicie" a lui Grigore loan Voevod, din 1 Iulie

1762, este vorba de lordache Arhip, nepotul lui Neculai Gherghel,
cari jlueste Domnului c nu se poate folosi de jumtate de sat de Braes% dela tinutul Hrlului, care li este data danie de Gavril Gherghel
7
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopnl
98
biv vel Capitan, din pricina Anitt, giupaneasa lui Miron Gorovel, care
stpaneste cealalta jumatate de sat din Braesti, si nu vrea sa vie la

hotarat mosia, cu hotarnicii randuifi de Domn. (Document din colectia
mea.)
Arrnag
Banul, in 1803 are liudi in Botosani, si in 1820, B5neasa Armag scuteste de bir un numar de birnici.
Asachi
Caminar Petrachi, la 1822 are sofie pe Catinca. In
aceias casa locueste si cumnatul D-sale, ofiferul Grigori Pavlo, cu sofia
sa Irimioana, i Rica lor Nadejda.
In Foile de *calitafi a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din
Botosani", pe anul 1839, gasim :
Petru AsacIll, Aga, nascut in Cernaufi, la anul 1799, iunie 28.
A invaf at greceste, franfuzeste, nemfeste, moschiceste, malorusieneste, italieneste, si leseste, 7 limbi de toate.
El este insurat si are 2 copii adoptarisifi si anume Dumitrache
i Maria.
.
Are parfi de mosie in Herfa, Buda de jos, si Sinihu din ocolul

Huth si in Rusani din Basarabia, si o casa in targul Herfa, si o casa
in Mihileni, o casa in Dorohoi, un loc de cas5 in Vaslui, o vie in
podgoria Esii.
In diferite slujbe politice a fost de mai multi ani in urma.

Aslan
Medelnicerul Neculal, 1803.
La anul 1806 in 9 zile a lunei dechemvrie s'au svarsit matusamea, sora tatini-meu, Medelnicereasa Anastasia Asian, in Botosani, si
s'au ingropat tot la biserica din Botosani, care a fost stearp5 de fie.
(N. Iorga : Studii si Documente. XVI, p. 57.)
Avram
Catinca a Carninarului Costache, la 1832 are 'fii pe
Costache ft Nastasia.
Bals
in lists din 1803 sunt trei Balsesti :

Logofatul Costache,
Spatarul Toader si
Caminarul Vasil;
iar in lista din 1820 gasim pe :
Vorniceasa Catinca,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botoqani
99
Logoftul Lupu, si
Spatarul Vasile.
Basot
Cminarul Ionit, in 1803
Bart
Comisul Iordachi, la 1832 are sofie pe Ruxanda.

Familia Basot din Botosani era in strnse legturi de inrudire
cu BAsotestii dela mosia Soldnesti, de lng Folticeni, intemeietorii
acestui trg.
, Iatd genealogia acestora, dupa informatiile date de D-na Maria
Vrnav, stranepoata lui Ionifd Basot:
Ionit Basotd = cu o Cantacuzin Pascanu
1
Andries =---- Zoita Miclescu (sora Mitropolitului Sofronie)

i
Raluca= Alecu Botez-Forscu
Alexandru
i
r)
o
(0)
ET
r)
nco
li
0
Il
03
r)
co
CA
n
n
n
-6
co
co
0"
133
III
C) Z t71
"
um
n-
II
.= c)=,
.,
.411
.-o
A)
n
n
CA
CD
-:
co
www.digibuc.ro
100
La 14 noembre 1838, Cdminarul lordache Baptel arat cii prin

dieata soacrei sale, Postelniceasa Maria Ventura, din iulie 1836, este
numit epitrop dinpreun cu cumnatul su, Comisul Alecu Ventura, si
cere s fie desrcinat din epitropie, c n'are timp pentru asta.
(Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela 14).
Beraru
Polcovnicul Toader, in 1820.
Botezatu
Costache, la 1832 are sotie pe Catinca i flied pe
Smaranda.
Bou
Medelnicer Antohi, la 1832: sotie Maria, fiica Ileana.
Bou
Sulgerul Manolachi, la 1832 trecut in catagrafie cu urmAtoarea familie : Elenco, sotia sa; fii: Grigore, Costache, Gheorghe;
Maria, maica D-sale; Marghioala, fiica Sa, i Catinca, nepoat.
Brniteanu
Pitarul Ionit, 1803.
La 1820 gsim pe Paharnicul loan, iar la 1832, tot Paharnicul

loan are sotie pe Ruxanda, i o nepoat Marghioala.
BrAniteanu
Stolnicul Iordachi, in 1820.
La 1832, catagrafia mentioneaz pe: Catinca nepoatd Paharnicului Brnisteanu.

Bueqan
Dumitrachi, la 1832: Logoft la canteleria Vorniciei,
are sotie pe Catinca, i un fiu, Vasile.
BucOnescu
Spatarul Iordachi, 1820.
Gheorghe ; la 1832: Safta, sotia sa; loan, fiul sau,

Burchi
logoft la canteleriaiVorniciei ; fiic: Profira, vkluvd; Costache, Evghenia.
Un Ion Burchl a fost cstorit cu Maria, sora lui Anastas Pant!.
CAlin
Stefan, vel Cpitan, in 1832 are trei fii: Vasile, Costa-
che, Toader.
Calimah
Phrniceasa Ruxanda, 1803, si Domnita Mdrioara,
in 1820.
www.digibuc.ro
101
Despre familia Calimah, i rolul core l-a jucat in Istoria Moldovei, se va consulta lucrarile D-lui N. Iorga : Documente privitoare
la familia Calimahi", Buc., 1902, i Cartea nearnului Calm4 din Motdova, zis Callimate, Valenii-de-Munte, 1910, i lucrarea lui N. D. Xenopol: Istoria i geneologia casei Callimachi", Buc. 1897.
Canan
Spatarul Costache, 1820.
Din familia aceasta se trage Veniamin Canandu, fost egumen la

manstirea Raca din judeful Suceava (Folticeni).
Canta
in 1820 mentionata : Miirlufii Logofeteasa, iar la 1832,
locuia in Botoani Elencu a D-sale lordache Canta, Spatar, In casa
careia catagrafia arata i pe : Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu.
Carp
Polcovnicul Gavril, vaduvoiu. La 1832 vade in aceia
casa cu fiica sa, Maria, vaduva, care are doi copii : Catinca 0 Scarlat.
Capitanu Iordache, la 1832 are pe sofia sa Ruxanda,
Carp
i Catinca, fiica.
CArfilinan
Gheorghe, holteiu. La 1832 trqte in aceiq casa
en cumnatul sau Enacachi PdtraF, care are sotie pe Marghioala.
Caruz
Doctor, in 1820.
La 1832 catagrafia pune pe: Dunmealui Domnu Anton Caruz

i Ion; D-nei Smaranda, sor, fra a se lamuri daca Smaranda era
sotia lui Anton sau a lui Ion, i nici se tie ai caruia dintre ei sunt
copiii: Gheorglze, Ion. Zoila, Reghina i Marufa.
Un Caruz a fost casatorit cu Aristita fata lui Greceanu, dela

Parul-Glodului, din Suceava. Greceanu era casatorit cu Nastasiica Bal.
Casandra
Catargiu
Sardareasa, in 1803.
Vornicul lordachi, in 1820.
Catinca
Polcovniceasa, in 1820 i 1832.
Catichi
Stolnicul Sandulachi, in 1820.
CiolaC
Cdminarul Costacht i Agripina, sot lui, 1832.

www.digibuc.ro
Ilie Ciolac = Catinca Pisoski

Ilie
cAlug 'r
Iordachi
Costache
= Agripina Metz
Maria
Elencu
= Vasile Tutu
= Buznea
I
Anica
George Ciolac
lonicA Tutu
= Gr. Softa
Maria Mioglu
=Profira Mavroeni
Emanoil
(Milut)
= Profira Em. Mortun
II m 11 z II
11
entg
at
-I: r:
ca
to
n
w
www.digibuc.ro
ti. < F-1. 01

,E. P
g
.1
o
o
=
i:i
o
r/2
rn
=<
==
csi
-ir
ii
echo
= tO
co
U3
Ii
CA
ecl
CO
NI
=roc
'a.
co
D.
co
CI)
Monografia Oraplul Boto$an1
103
Ciornei
Capitanul Andrei, 1820.
Ciornel
Costache, coletchi reghistrator, cu sop sa Elencu 1832.
Cu zapisul din 12 noemvre 1792, Petrache Pitarul si flii si Iordachi, treti Comis, si Costache, vnd cApitanului Andrei Ciornel, o
casA cu locul ei din Botosani, in mahalaua Vrbienii, lnga biserica
Vovidenia.
La 8 iunie 1794, Mihai Constantin Sutu Voevod Intdreste stpnirea lui Andrei Clornel, biv Cpitan, peste casa cu locul ei din Botosani, ce a cumprat-o dela Pitarul Petrache si dela feciorii lui.
(Din Cresterea colectiunilor Academiei Romne pe anul 1908,
p. 94).
Cpitanul Andrei Ciornei d jalb la Divan, arttind CA mosia

Starosiltii din tinutul Hrlului este hotrt si stAlpit de 35 de ani,
si acurna un Ion Romnescu i Grigora Tinug i cu alp rzsi ai
lor din mosia Socrujni ce iaste de tinut Botosanii, care mosie isi dA
coate din gios cu Starosiltii", gsind rzAsii de Socrujni o piatr in
silistea Starosiltilor, au dat jalobd lui Alex. Const. VVd, si s'a rnduit
pe D-lui Pah. Const. Ba4 ca sa MCA cercetare la fata locului; acesta
ins, nu a tinut In samA scrisorile ce s'au itatisat. Divanul rndueste
pe vornicii de Botosani, D-lui Grigorq Sturza biv vel Spat. si Dumitrache Ghica biv vel Cminar, s fac din nou cercetare. Vornicii
avnd treburi in tinut, au rnduit cu cercetarea pe Vornicu de poart
[rupt locul unde e scris numele Vornicului].
Ardpul a hotrit intai mosia Starosiltii. Arapul e flul lui Lupafat Arapul i nepot lui Udre Gi'inscel.
Documente citate :
1632. Ispisoc dela Alex. Vd. din let 7140 iunie 10 in carele Intreste pe giumtate de sat de Starosilti cu iaz si tarind parte de sus,
cA am dat Irimil fetil Mriutii nepoat Gorcii UdriTM.
1643. Ispisoc de giudecat dela Vasile Vd. din 7151 maiu 30 On

care scrie si d lui Udre Giinscei douA prti din satul Starosiltii'l.
1755. Hotarnia din 7263 iunie 20 iscAlit de rposatul Ion Zosin
Satrar si de lordache Talp.
1790 oct. 9.
[Document dela D-1 Zwerdling, avocat din Botosanii.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botogini
104
Child
Stolnicul Costaclze ; Zoita, cucoana D-sale ; lancu, fiul
lor. 1832.
Const Ciulel
I
Iancu
I
din prima cAsAtorie
din a doua csAtorie

cu Sofia Herescu :
cu Maria Buzil :
I
Mihai = Ecat. Cocot
Ion = Adela
Ivascu
Maria
=Dr. UrzicA
cv
71
O.
---,
cm.
tr+
0
CO
-4.
zco
V)
(..)
Ciulei
Sulgerul Ursachi ; Ancuta, sotia ; Alecu, Dumitru i
Netulai, fii,. 1832.
Dumitru Ciulei
CApitan N. Ciulei
Elena Bobeic
I
Lucia = CApit. CocotA
Elena
Dr. Smell
Clement Comisul Anglzelache ; Casandra, sotie; fii : Mihalache,

Alecu, Marghiolita, Savasta ii Ruxanda. 1832.
Anghelache Clement a fost primul efor al Botosanilor, ales dupA hrisovul lui Mihail Grigori Sutu, din 1820.
Cocea
Ileana Cocioaia, vAcluvA, cu fiii: Mihalache,
Maria. 1832.
www.digibuc.ro
lancu
Cocota
105
Ene, 1820.
La 1832 e Srdar ; are sofie pe Maria, si fii : Constantin, Alexandru, Gheorghe, Platon, lancu, Elencu 0 Catinca.
In Condica foilor de calitti" din Arhiva Statului dela Iasi
gsim :
Srdarul loan Cocotei, prezidentul Epitropiei din Botosani, in 1839,
este nscut in orasul lanina (Grecia), la 24 Ghenar 1774. A Invtat

acolo in patrie si aici in Moldova la Dascalul Partenie Moraitul, in
limba greceasca. Vorbeste greceste, nemteste si moldovenete. E insurat ; are 7 copii : 5 feciori si 2 fiice. Fire mosia Cciulatii, in tinutul
Romanului i case in Botoani.
Inca din anul 1811 a fost rnduit vame la Botoani, pnd la
anul 1818. Dela 1818 giudeator la finutul Putnei, pn la 1821, in

vremea tulburarilor, iar dupa intoarcere de peste hotar, la 1823 a fost
asupra vmuirei rachiului si a apaltului crtilor de joc. La 1824 iar
vames la Botoani. La 1825 giudector la Dorohoi. La 1827 vames la
Botosani, pn la 1831. Dela 1831-1836 revizor al vmilor, savarsind
si alte slujbe, precum in vremea ciumei, gostin si desetin, cu crfi
gospod. Dela 1834 april 22 giudector al tribunalului de Botosani,
Ong la 1838, maiu 2, precum i in vremea fostului prezident Spatar
lordache Carainfil, cnd acesta se afla deputat al finutului Botosani,
i-a finut locul, i dela 1835 iarsi giudeditor la tribunalul de Botoani,
'Ana la 1838 april 23.
Prezident Eforiei de Botosani dela 14 decembrie 1837.
Un alt Iancu Cocotd, nscut in Botosani, la 1818 august 3, holteiu, in 1837, era in serviciul giudecAtoriei, Botoani.
Numele adevrat al lui Cocot, era Kokata, 0 Maria, sofa lui

lancu Cocot, era nscut Catargi.
Catargi
I
fat = Kescu
I
Natalia Obrenovici
Regina Serbiei
Maria = Kokata
I
D-na Ghyca
Comnesti
www.digibuc.ro
Monografia Oraqulat Boto,Fani
106
Copii lui Iancu (Ene) Cocota sunt :

Nastasia Pilat
Gheorghe
1.
Aglaia
= C. BobeicA
Maria
=.Cpit. Lupacu
Natalia
= Ion Arapu
lama Cocota
2.
din prima csatorie cu Maria Bucur
Inc*
I
Maria Mateescu
I
loan
(Basarabia)
Maria Dolores
--- Stamatopol
Elvira
Col. Botez
Costic
din a doua castorie cu Zoe Chiriac

Ecaterina
Mihai Ciulei
Maria
I. Miclescu
Elena
Alecu Cocoki =
3.
Maria
Ing. Ispirescu
Artur
. . . . Kalmuski (Basarabia)
I
fata
Tabora
Victoria Gr. Gorovei

(Dorohoiu)
(CernAuti)
Catrina = Teodor Buzdugan
4.
Iancu
Alexandru
Nicu Cpit.
Lucia Ciulei
Teodor
Orest
Natalia
Aglae
Sireteanu =Dr. *tefanovici
Maria
----= Aurel
Rdcanu
www.digibuc.ro
Monografia Orapdai Botopni

5.
107
Elencu castorit cu Brdnifleanu
Smaranda, in 1803 si 1820; Stolniceasa Sea
Coglniceanu
in 1803.
Covrig
Polcovnicul Dumitru, cu sotia sa Anica. 1832.
Cuciureanu
Glzeorghe, cu sotia sa Nastasilcasi fiul Ionia 1832.
Cuciureanu
Enachi, vaduv ; lorgu, fiu, 1832.
Enachi Cuciureanu = Zoita Vasile Mortun din Budeniti

Dr, Gh. Cuciureanu
Maria Tufscu
loan
Miluf
Maria
Victor
Lt col. I. Giurscu
Maria
Gh. Varnav
George
Elena Rossignon
Enachi Cuciureanu, in afar de fiul lorgu, trecut in catagrafia

din 1832, mai avut 2 copii: loan i
Cel mai in vrst, Gheorghe sau lorgu, a fost unul din cei mai
distinsi fii ai Botosanilor.
A fcut studii in Pesta, si a luat doctoratul in medicin, la 23
april 1842, la Mnchen, dupd ce tot acolo luase licenta in medicin,
in 1837.
Reproducem amndou aceste diplome, probabil cele inti diplome obtinute, de un romn, la Universitatea din Mnchen :
www.digibuc.ro
Monografia Orap lui Botofant
108
SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMIS

AUGUSTISSIMI AC POTENTISSIMI DOMINI DOMINI
LUDOVICI
BAVARIAE REGIS
IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO MAXIMILIANEA
RECTORE MAGNIFICO
1LLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIRO
HIERONIMO BAYER
PHILOS., JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PROFESSORE PUBLICO

ORDINARIO ET FACULT. JURID. ASSESSORE.
ILLUSRISSIMUS, EXPERIENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIR
IOAN BRAT. WEIS SBROD
MEDICINAE ET CHIRURG. DOCTOR. CONSIL. REG. PROVINC.,

PROFESSOR PUBLICUS ORDINARIUS, FACULTATIS MEDICAE
ASSESSOR, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONSTITUTUS, PRAENOBILI ET DOCTISSIMO VIRO
GEORGIO DE KUCZURAN,
BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO,
MEDICINAE ET CHIRURGIAE LICENTIATO,
examinibus rigorosis cum nota eminentiae publice exantlatis, nec non

praemissa
PRAESIDE
PERILLUSTRI, DOCTISSIMO ATQUE EXPERIMENTISSIMO VIRO
IGNATIO DOELLINGER
AA. LL. PHILOS., MEDICINAE ET CH1RURG. DOCTORE, CONSIL. IN RE MED.

SUPREM., ACAD. REG. MONAC. SODAL , PROFESSORE PUBLICO ORDINARIO,
ET FACULTATIS MEDIC/AE ASSESSORE,
DISPUTATIONE PUBLICA EXARATA PORRO, AC TYPIS IMPRESSA, DISSERTA TIONE INAUGURIALI,
DE INFANTICIDIO, AC DE VARHS VITAE INFANTIS POST PAR TUM ARGUMENTIS
DOCTORE MEDICINAE, CHIRURGIRE ET ARTIS OBSTETRICIAE GRADUM

CUM OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMMUN1TATIBUS EIDEM ADNEXIS,
DIE IX. MENS1S FEBRUARII ANII MDCCCXXXVII.
EX UNANIMI ORDINIS MEDICORUM DECRETO RITE CONTULIT.
QUOD QUal FACTUM SIT. HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG1LHS MAJORIBUS REGIRE LITER/ARUM
UNIVERS1TATIS ET ORDINIS MEDICI NEC NON ORDIN1S EJUSDEM DECANI
ADSESSORUMQUE PORRO RECTORIS MAGNIFICI ET UNIVERSITATIS SECRE
TARH AUTOGRAPH1S MUNITIM TESTATUR.
Dr. I. B. Weissbrod p. t. decan

Dr. J. Doellinger f. m. Senior
A. Walther Dr.
Dr. Hier. Bayer
p. t. rector. m. p.
Henr. Milner
reg. Univ. S ecret.
Dr. Rengseis
Dr. Buchner
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botgant
109
SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMIS

AUG USTISSIMI RC POTENTISSIMI DOMINI DOMINI
LUDOVICI
BAVARIA E REGIS
COMITIS PALATINI AD RHENUM, BAVARIAE, FRANCONIAE, ET
IN SUEVIA DVCIS CT. CT.

IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO - MAXIMILIANEA
RECTORE MAGNIFICO
ILLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIRO
I. ADAMO OBERNDORFER,
JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PR OFESSORE PUBLICO ORDINARIO

ILLUSTRISSIMUS, EXCELENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIR
HENRICUS AUGUSTUS VOGEL

PHILOSOPHIAE ET MEDICINAE DOCTOR, PROFESSOR PUBLICUS
ORDINARIUS,ACAD. REG. MONAC. SODAL. FACULTATIS PHILOSO
PHAE, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONSTITUTUS
ILLUSSTRISIMO ET DOCTISSIMO VIRO
GEORGIO DE KUCZURAN
BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO,
MEDICINAE ET CHIRURGIAE DOCTOR!, OMNIUM NOSOCOMIORUM
PATRIAE SURE INSPECTORI SUPREMO

PROPTER EXIMIUM SUCCESSUM, QUO, DUM AB ANNO
MDCCCXXXI. USQUE AD ANNUM MDCCCXXXVII. MONACIIII IN
UNIVERSITATE NOSTRA VERSARETUR, IN STUDIA PHILOSOPHIAE ET MEDICINAE INCUBUIT, ET PROPTER ALACRITATEM
QUA, IN PATRIA SUA PUBLICAE AEGROTORUM MEDELAE

PRAEPOSITUS, OFFICIO HUIC ITA SATISFECIT, UT SIMUL CUM
MORBORUM SANATIONE STIDIA DISCIPLINARUM, QUAE NATU-
RAM RERUM ILLUSTRANT, PER ILLAS TERRAS PROPAGARE,

AUGERE ET CUM ARTE MEDICA ARCTIUS CONJUNGERE NITATUR
DOCTORIS PHILOSOPHIAE GRADUM

Cum OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMUNITATIBUS EIDEM ADNEXI S DIE XXIII. MENSIS APRLISI ANII MDCCCXLII.
EX UNANIMI ORDINIS PHILOSOPHORUM DECRETO RITE
CON TUL IT.
QUOD QUI FACTUM SIT, HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG ILIIS MA JORIBUS REGIAE LITERARUM UNIVERSITATIS ET ORDINIS PHILO-
SOPHI, NEC NON ORDINIS EJUSDM DECANI PORRO RECTORIS

MAGNIFICI ET UNIVERSITATIS SECRETARII AUTOGRAPHIS
MUNITUM TESTATUR.
Dr. Oberndorfer, k. t. Rector
Dr. Vogel k. t. Decanus
He nr. Mfdler reg. Univ. Secret.
www.digibuc.ro
Monografia Oraqalai Botopni
110
Intors in fart Dr. Gheorghe Cuciureanu este numit medic la

Spitalul central" din Iasi.
In 1840 noembre 12, Epitropia invlturilor publice in Principatul Moldovei, ii multmeste pentru ostenelile" ce a artat cu tractarisirea tinerilor bolnavi la imbe instituturile in vremea lipsei D. Doctor
Cihak, si vd pofteste de a primi multamirea si pentru o asetnenea
filantropic fapt hrzil din partea D-tale".
In 1841, Dr. Cuciureanu este trimes, de guvernul Moldovei, sd
studieze, in strintate, organizarea spitalelor.
Pentru a-i inlesni aceast insrcinare, Secretariatul de Stat a

Moldovei", ii d, la 16 maiu 1841, o imputernicire vizat de consulii
austriac, englez si francez din 18i, cu care-1 recomand guvernelor
respective.
Imputernicirea aceasta merit s fie cunoscut, si are urmtoarea

cuprindere:
Le Gouvernement de Moldavie ayant jug ncssaire

de faire entreprende au Docteur en chef de l'hpital Gen-
tral de Jassy Monsieur Georges de Kuczuran un voyage

scientifique, pour connaitre l'tat des hpitaux les mieux
organiss de l'Europe et pour rformer a son retour d'aprs
leur modle ceux de la Principaut, sollicite toutes les autorits civiles et militaires, auxquelles Monsieur le Docteur
aura besoin de s'adresser, de bien vouloir prendre en considration le but philantropique de son voyage, et lui faciliter toute information dont il aura besoin, en retour de quoi
le Secrtariat d' Etat s'oblige A agir en tout temps avec le
m'me empressement pour des services rciproques.
Le secrtaire d'Etat.
G. Soutzo.
In Albin RomaneascA, No. 29 din 13 sprit 1841, se public

un referat despre o vizit fcut la spitalul central din Iasi, de ministrut de Interne, Lupu Bals, prin care se aduc multmiri epitropilor,
Visternicul Illecu Sturza si Spatarul I. Veisa, cum si medicilor, pentru
buna rnduial ce a gsit in acel spital.
In acest referat, intre altele, se spune:
Din revizia ce au fcut provizornicul Director al o-
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botowi
111
spitalurilor din Printipat, D. Doctorul Georgie de Kuciurean,

s vd, pe langa altele, urmtoarele rezultaturi :
Nunzeirul
bolnav
In spitalul din Botoeni s'au tractat dela infiintarea lui,

17 april
crevaturi
1839, i pa la 31 dechemvrie acelui an, in 12

.
. 128
lar in cursul anului 1840, in 18 crevaturi
. .
Dela 1 lanuarie i Oa la 21 Martie 1841
. .
. .
220
. 44
Urmeaza apoi statistica pentru spitalele din Roman, Barlad i

Galati.
La 17 maiu 1841, in urma anaforalei Manastirei Sf. Spiridon,

despre sarguinta i acuratura" cu care i-a indeplinit indatorirea de
doctor premariu" la ospitalul din acea manastire, Domnitorul Mihai
Sturza li harazete rangul de Vel Agd.
La 16 iulie 1846, ii harkete rangul de Postelnic.
In 1842, Domnitorul Mihai Sturdza II recunoate vechimea de
boer btina al Moldovei, prin actul urmator :
Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Mihail Grigoriu Sturza Vv.
Domn tarii Moldovei.
Dupa luarea aminte asupra docomenturilor ce ne au

infatopt D-lui Doftoru Gheorghe Cuciureanu Aga, dtspre
tragerea neamului ski, incredintandu-ne CA familia sa este
din acele nobile a acestui printipat, dupa care atat dumnealui Doftoru cat i fratii sai, Mihail i Joan Cuciuran, urmeaza
a fi cunoscuti de o evghenie motenitoare in toate dreptatile ei, Noi, in priivirea rugamintei ce ni-au fcut, i in temeiul glasuirei reglementului orgalnic, cap. IX, sectia I, art.
402, anexa litera B., prin acest al nostru domnesc ofis ii
intarim cunoqterea pomenitului drit, spre a-i sluji de dovada in vreme.
No. 21
anul 1842 martie 16 zile.
In 1847, Dr. Cuciureanu este numit medic primar al Ospitalului
central din Iai.
In <<Buletin, foae oficiala, No. 6, din 19 ianuar 1847, se publica

urmatorul ofis domnesc:
www.digibuc.ro
112
Cinstit credincios Boeriul Domniei Mete,

arhon
Post. Doctor Gheorghi Cuciureanul.
Infafoqinduni-s de catra Sfatul Ocrmuitor Anaforaua
sa pentru rnduire de Protomedic, a caruia post, dup svrsirea din viat a Post. Dimitrie Samurca au ramas vacant, Noi am avut In videre atat ram i vrednicia ce ai
desvalit In stlinfa medical In curgere de 8 ani, supt indatorire de Doctor primariu a ospitalului central, cat i prielnicele rezultate produse prin a D-tale proectare In urmare
culegirilor facute in calatoria tiinfifica ce ai Intreprins dup,I
a noastra insarcinare spre intemeerea unui din nou ospital

central in capitala, i dar prefuind asemine slujbe, precum
i osebite Insusiri ce te caractereaz, te randuim prin acest
al nostru Dornnesc Ofis Protomedic al Prinfipatului, i recomenduim D-tale ca s struesti cu ce mai de aproape
sirguinf pentru a s urma cu scumptate regulite prescrisa
In art. XCIII sec. II din cap, III a Organicescului Reglement
osebitele dispozifil statornicite In acest ram i a raspunde
cu deplintate la scopul legilor medicate in privinfa ornenirei prin care vet trage a noastr i a publicului osebit
incredere.
Document preflos, pentru istoria timpului, este adresa Domnitorului Grigori Ghica, trimeasa lui Cuciureanu, pentru a adtma ajutoare
populafiei orasului Bar lad, ars in 1851 :
Cinstit credincios boeri Domniei mete D-Iui Gheorgiii
Cuciureanu, Postelnic.
Sfatul administrativ extraordinar sub prezictenfia Downiei Noastre luand .in prfivire pe de o parte ca focul Intamplat In orasul Barladu la 17 a trecutei luni april au
prefacut In cenusa cea mai Insemnata parte de locuinfe,

Inca un mare numar de viefuitorl au ramas In desavarsita
lipsa ;And i de inchipuirea viefuirei, si in neputinf de a
se Inlesni ei Insusi la desvarita safcie In care au cazut
din starile ce avea, iar pe de alta ca nenorocifii de asemenea intamplare au nazuit i cu jaloba ca s li se faca o
punere la cale de a fi agiutafi In a lor trista pozifie, s'ad
www.digibuc.ro
113
giisit de cuviint ca pe langa celelalte mdsuri ce s'au luat

si se vor mai lua spre a lor inlesnire, s se fac i o subscriere obiteasc, prin indemnarea iubitorilor de omenire
ca s contribueze in agiutorul acelor ptimas cu ceia ce din
bun plecare vor voi a hArzi.
Spre acest sfrsit dar, Domnia Noastr socotind a alege osebite persoane care insufletite de simbatie omenirei,
s se filotimisasc a isprvi o hrzire insemntoare,
fiindcA din numrul acestora sunteti i Dumniavoastr cu
aceias filantropicA simtire de compAtimire i fireasc rvn
cAtr fapta bun ce ati dovedit si in alte prilejuri, vi se
impArtseste o foae de subscriere i vi se face poftire ca
s binevoiti a priimi asemene insArcinare de a indemna pe
boeri, negutitori, i alte fete a deogebitelor clase din Capitalie, ca sa se cuprind de aceast de mare cuviint agiutorint ce li se cere, spre mangderea nenorocitilor frati
compatrioti, i prin urm are s fac jrtfa ce sufleteasca indurare ii indemna mai mult in priinta patimitorilor, iar suma
banilor sau alte osebite ce prin a Dv, srguint se najdueste ca se vor aduna s o triimiteti la departamentul din
launtru, cal s'ar putea mai in grab spre a se da in priimirea comitetului rnduit in acel oras Brladu, ca
intrebuinteze dup enstructivele indatoriri ce i s'au pus.
1881 mai 7 zile.
Domnitorul Grigori Ghica, voind a infiinta Institutul Gregorian
din Iasi, si s-i deie o organizare conform cerintelor timpului, s'a
gandit c numai Dr. Cuciureanu ar fi in stare s-1 ajute in aceast lucrare, ca unul care se distinsese In ramura aceasta, i avea i cunostinfi speciale, in urma cltoriei de studii ce Muse in strinAtate.
La 11 iulie 1881, G. Sutu ii trimete lui Cuciureanu, care se afla
la mosia Solonet, q notitd scrisa de mna Domnitorului, in care se

indicau normele ce trebuiau urmate pentru ajungerea acestui scop.
Sutu ii scrie urmtoarele:
Monsieur
Par ordre de Son Alt-sse je m'empresse de joindre ici
6
www.digibuc.ro
114
Monografia Oraplai Botopnl
la note qu'il m'a remise pour vous etre expedie tout de

suite, elle est crite de sa propre main.
Je saisis l'occasion pour vous renouveler l'assurance
de ma parfaite estime et de ma considration trs distingue
G. So utzo.
Jassg
le 11 Juillet 1851
Plicul, Inchis cu o pecete In cear rosie, are urmtoar ea adresa

Dumisale Arhon Aga Gheorghie Cuciuranu, etc., la mosia Solonetul
lng Bivolari de pe Nut.
Notita Domnitorului Grigori Ghica are urmatorul cuprins:
D. Protomedicu va alcatui proectul pentru care sau
vorovit, Meat instetutul s aib 14 crevaturi pentru lehuza,
sa tie 24 interne si sa fie de 40 copii.
Va adaugi un art. pentru de ave Epitropie un dohovnic macar pentru acest asazmnt, si va pune Indatorire internelor a merge regulat sarbatorile la bisrica.
In 1858, Cuciureanu este numit ministru de culte.
La 23 octombre Caimacamia Printipatului Moldaviei II scrie :
Considernd deosebitele merite ce va caracterizeaz, Cimacamia v
numeste Ministru pro vizoriu de Cult si de Instructia public& rmind
in sperant ca-i yeti da concursul in implinirea marei sale misii.
Din vremea aceasta trebue sa fie o scrisoare, fail data, ce i-a
tirmes-o C. Rolla, invitndu-1 la teatru;
Mon cher Couchiuran
Je suis charg de la part du President de vous invi-
ter a venir au Theatre, on g chantera un hgmne nous avons la loge d'avant scne vis a vis du Prince, et nous
serons tous en habit et cravate blanche.
Tout a vous
C. Rolla.
La 23 april 1860 este insarcinat sa indeplineasca ad-interim

functiile de Ministru al Lucrarilor publice pang la intoarcerea d-lui
Sturza dela Bucuresti"
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botorani
115
La 22 Octombrie 1866, Dr. A. Fetu, in calitate de Presedinte

comitetului electoral dela Primarie, ii face cunoscut ca adunarea
alegatorilor dela primarie, in sedinta din 17 a curentei, deliberand
asupra candidatilor ce au sa se discute pentru viitoarele alegeri, s'au
propus de unii dintre domnii alegatori un numar de persoane intre

care sunteti i domnia voastra desemnat ca candidat pentru senat.
Pentru cunoasterea obiceiurilor electorate din acea vreme, credem
interesant sa dam la iveala restul acestei adrese :
Asa dara conform deciziunilor de mai inainte ale adunarei, sunteti rugat sa rspundeti daca voiti a figura intre candidatii ce au sa
se discute. In cazul acesta yeti binevoi a declara ca primiti discutiunea asupra vietii publice i sociale a d-voastra, si a trimete subsemnatului profesiunea d-voastra de credinta in scris, daca nu yeti putea
sa va prezentati la adunare chiar in persoana, spre a va face aceasta
profesiune".
Dr. Gh. Cuciureanu a fost membru al societatii de medici i naturalisti din Iasi.
Dr. Cuciureanu a tiprit i cateva lucrri, dintre care se mentio-
neaza : aPovtuiri pentru satenii Moldovei la famplare de holeras.

Cred ca sunt interesante, pentru istoria legaturilor intelectuale
dintre Moldova si strinatate, pe la jumatatea veacului trecut, diplomele societatilor savante date doctorului Gh. Cuciureanu, ales membru
al acelor societati.
Societatea zoologic-botanica din Viena, Societatea stiintifica a
Ducatului 'Nassau., Institutul Africei din Paris, l-au ales metnbru.
Despre Institutul Africei, documentele ramase dela ,Dr. Cuciureanu, dau oarecare amanunte, care cred c intereseaza.
Despre alegerea sa ca membuu al acestei societti, Dr. Cuciureanu a primit urmatoarea scrisoare :
Paris, la 25 Novembre 1847.
Monsieur
Je m'aquitte d'un devoir en vous informant que, design aux suffrages du Conseil suprieur de l'Institut d'Afrique,
www.digibuc.ro
116
par son comit de prsentation, vous avez t propos

gMembre titulaire de cette Socit.
Confiant dans vos sentiments et dans vos lumires,

l'Institut espre que vous aimerez concourir par votre
suffrage, avec les hommes gnreux du globe, A l'oeuvre
chrtienne de l'abolition de la traite et de l'esclavage.
Le conseil, aprs avoir reu votre adhsion vous fera
parvenir, franc de port, votre Diplme.
Veuillez agrer, Monsieur, l'assurance de notre haute
considration.
Le Secrtaire Gnral
Hip. de Saint Antoine
chevalier de plusieurs ordres.
Scopul societtii acesteia era civilizarea Africei, si primul pas

spre aceast tintA era abolirea sclAviei si a vnzArei sclavilor.
Diploma are urmAtoarea cuprindere :
Institut d'Afrique
Le conseil suprieur, par sa dlibration du 15 novembre 1847, a nomm membre titulaire A vie de l'Institut
d'Afrique, Son Excellence Le Postelnic George de Kukzuran.
Le prsent Diplme a t dlivr A Paris, le 15 Fvrier 1848.
Le prsident de la section
G-al Bertlzemy
Le prsident
Duc de Valotinois
Le secrtaire gnral
Hippolyte de *St. Antoine
Membrii Institutului Africei se compuneau din protector!, binefeicatori si membri.

Intre protector!, gdsim pe regele Suediei, regele Greciei, presesedintli republicelor Haiti, al Equatorului, al Mexicului, si printul
www.digibuc.ro
117
Gheorghe Bibescu al Munteniei, alaturea cu nume ilustre, ca ducele

de Montmoreng, ducele d'Aumale, printul de Rohan-Rochefort, i altii,
iar intre binefaitori i membrt se gsesc toate celebritatile timpului.
Se intelege c5 cinstea ce a avut Dr. Cuciureanu de a fi primit in
o asemenea societate, se rasfrngea asupra tdrii sale, asupra Molclovel.
Alt fiu a lui Enachi Cuciureanu, anume lon,. a intrat in armata
austriaa si a ajuns la gradul de maior.
Pd treilea fiu, Milufa, nscut in Botosani, la 5 noembrie 1819,
a facut studii la gimnaziut din Pesta, pe and i fratele su Gheorghe
studia acolo ; vine apoi la Cernuti, i pe cnd se pregatea sa se dud in Germania, pentru
contiva studiile, ii soseste vestea despre
moartea tatlui su, si se intoarce tri Botosani, pe la 1837.
Dupa cdtva timp, la 1839, Domnitorul Mihai Sturza il numeste
asesor la tribunalul din Piatra-Neamt, dar el refuza postul, pentrucd era
ocupat de prietenul su, Alecu Russo. In urm e umit la tribunalul
din Foltkeni, and i se da i rangul de Comis.
In Folticeni leag prietenie cu tinerii Cantacuzino, si in timpul
unei excursii facut cu dnii, rceste, si la 5 maiu 1844 moare in

Folticeni; la vrsta de 24 ani i jumtate i e inmormntat in tintirimul bisericei Sf. Hie.
Cuciureanu era in relatiuni prietenesti cu tinerimea care, pe atunci,
se manifesta in literatur : Alexandri, Kogalniceanu, Negruti, Ratet,
Hrisoverghi, Russo, si in mediul lor, a scris versuri. Influentat de cul-
tura german, pe care si-o apropiase in timpul studiilor, a tradus din

Schiller, poetul care-1 miscase mai mult.
Alecu Russo a scris, in Romania Literarel, un necrolog, in care
arat calittile sufletesti alese ale prietenului su, Mihai Cuciureanu.
(Scrieri; publicate de Petre V. Hanes. Editia Academiei Romane, 1908 p. 151).
In vrst de 20 de ani, la 1839, Cuciureanu a tiprit o brosur
de 40 pagini, intitulat: Poetice cercari", dedicat Domnitorului Mihai
i peste un an, la 1840, a scos o a doua editie, cu titlul de

Poezii", brosura de 64 pagini, cu unele bucti care nu sunt in prima
Sturza,
editie.
Mihai Cuciureanu a fost membru iii societatea Junimea din Iasi.

Doctorul Gh. Cuciureanu, mort in 1885; a avut o flick Maria,
askorit cu Lt.-Colonel loan Giurscu, i un fiu, Victor.
www.digibuc.ro
118
Victor Cuciureanu a fcut studiile de liceu la Theresianum, in

Viena, i apoi a urmat cursurile faculttii de drept din Iai, unde a
luat licenta. A fost magistrat la tribunalul din Iai i Focani, apoi a
intrat in diplomatie, fcnd serviciu la Constantinopol, Petrograd, Berlin.
la Pesta a fost consul general, i la Be lgrad ministru plenipotentiar.

Retras din functii, s'a stabilit in satul Sptreti, lng Folticeni,
la nepoata sa, D-na Maria Gh. Varnav, i la 27 August 1916 a murit,
de o boal de inim.
Crupenschi
Crupenschi
Profira, 1832.
Saptar Vasile; Maria, sofie. 1832.

Postelniceasa Catinca. Fii: Toader, anal, Elencu,
Ali hail, directorul giudectoriei finutului Botcmni. Ba

lap, sofie ; fii: Grigore i Catrina, 1832.
Dabija
Dalama
Pifarul Neculai, 1803. Paharnic in 1820.
Dimachi
Stolnicul Grigori, cu Todosica, sotie. 1832.
Vornicul Manolachi, 1803, 1820.

Manolachi Dimachi era frate cu Maria Ion Varnav.
Un alt Dimachi are sor pe Sftita Paladi, pe Agripina Sturdza
5cheianu i pe Frsinifa Rosetti, mama Diditei Mavrocordat, care a
fost cstorit cu Gh. Ltescu, dela Hudetii-Mari, i a avut fat pe
Natalia Sutzu.
Dimachi
Dimitriu
Constantin, Pitar in 1803, Sardar in 1820.
Dumitriu
lanai; Sultana, sofie. Neculai, Maria, fii 1832.
Dumitriu
randa, fii. 1832.
Capitan Nastasd; Catrina, sofie; Manolache i Sma-
Donici
Bneasa Ruxanda, 1820.
Donici
Elenco Donicioaia, vacluvA, cu fiii: 5tefan i Maria, 1832
Donici
Aga lancu, holteiu, 1832.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botowl
119
Andronachi Donici, fiul lui Constantin Donici, In 1793 era Clucer.
In 1795 e biv vel Medelnicer. In 1819 era Vornic si prezidentul departarnentului Afacerilor Strine. Acest titlu 11 purta si in 1820. In
timpul eteriei, In 1821, el era socotit, dhnpreun cu alti boeri, printre
carvunari, fiind nevoit s pribegeascl Intors din pribegie, in Octombrie 1821, el fu scazut din rang, prin numirea ca Vornic de aprozi, si
se retrase la Botosani unde era Vornic, in 1822, Spatarul lancu Donici.
Pe urtna el revenind la Iasi, isi ocup rangul si slujba de mai inainte,
redat lui de Ionit Sanda Sturza. La 1824 e mare Logoft, si moare
in anul 1829 Noembrie. El Inca din anul 1813, and era vel Ag,
a compus o Adunare din pravilele imprtesti", care si-a avut lucrare
in Basarabia".
(pi. lorga : Istoria literaturel romane, II, p. 451).
Ezovit
Elenco vkluv, cu fiii: lorgu, Dumitrache, Soltana,
Nastasia i Frdsina, 1832.
Ezovit
Ralo, cu fiica Elenco, 1832.
Cminarul Costache, Catinca, sotie. Fii: Mdriuta i

Florescu
Profirita.
Catagrafia din 1832 mentioneaz: in cas cu chirie".
Spatarul lordache. Sotie: Ileana. In catagrafie (1832) aFote

poi se scrie: lanai Fote, Dwnitrachi, Costache, Balap Fote cu copiii acegeia Dumitrache 1 Marghioala".
Logoftul lonit, 1820. Catagrafia din 1832 adaug
Furculit
D-nei Ruxandra sotia D-sale. D-lui Srdar Dimitrache Filimon, Catinca sotia D-sale".
Glgu
CPitneasa Maria Glguloaia, cu fiica sa Ana. 1832.
Gheorghiade
D-lui Doftoru. 1832.
Gheorghiu
Srdar Dumitrachi; Zamfira, sotie; Ileana, Zoita,
Catinca, Anghelea, fiice. 1832.
Gherghel
Comisul Hie; Dochita, mama D-sale, Clara, fiicA.
www.digibuc.ro
120
Gherghel
Cminarul $tefan, 1820.
Gherghel Comisul Tudurachi; Zamfira, sotie; Constantin, fiu 1832.
In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din

Botoani" pe anul 1839, gsim:
Mihalache Gherghel Cminar, nscut in $endriceni, tinutul Dorohoiu, la 1806, Mart 24.
A invatat la coli private.
Cunoate elementele artimeticeti.
Vorbete grecete, frantuzete i moldovenete.
Insurat ; nu are nici un copil.

Are parte de moie in Sendriceni, dela Dorohoiu, i moia Cerchejani, tinutul Botoani.
A intrat in slujb la anul 1834 in melitia pamanteasca, cu gradul

de obr-ofiter, pana la 1837, apoi asesor la tribunalul Dorohoiu, iar
de la 1838 asesor la tribunalul Botoani.
In Condica foilor de calitati", pe anul 1848, gsim:
Ilie Gherghel Postelnic, adevarat numit roman.
Nscut la anul 1802 iunie 12 la moia Clineti, tinutul Dorohoiu.
A invatat in Ei i coli particulare : grecete, nemtete, frantuzete, rusete, leete, turcete i moldovenete.
Cstorit, are 6 copii.
Are motenire m4a &AWL tinutul Dorohoiu. Are avere miatoare i nemicatoare, acareturi i moii in tinutul Botoani.
Dela 1822-1827, a ocupat slujbe sub loan Sandu Sturza, de nacialnic gvardiei domneti, apol dregator al tinutului Botoani, apoi
prezidentul giudecatoriei Botoani, i alte insarcinari a guvernului, dup

atestatele ce le are.
Astazi 1848 se afla ispravnic tinutului, dela anul 1845 iulie 1.

Ghica
Vornicul Alecu, 1820.
Ghica
Logoftul Costache, 1803.
Ghica
Aga Dumitrache, 1820.
fordachi Gioan e Stolnic in

Gioan
Sardarul Iordachi, 1803.
1820 i in catagrafia din 1832, Stolnicul are sotie pe Antifa.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botopni
Gioan
121
Iordachi, fr nici un titlu de boerie, in 1832 are sote
pe Savastita,i tot atunci, in catagrafie figureaz: Soltana Oloan, vduv.

Giosan
Paharnicul, 1803.
Spitr, cu numele Ioan, in 1820, si cu numele Iohan

Gorghias
li catagrafia din 1832, unde e inscris astfel : Dumnealui Iohan Gorghias, spitr, D-lui Iohan Bendel zt lui (ginere), D-nei Anica Bendel,
sot lui. Copii: Amalia Bendel, Carolina Bendel, Emelina Bendel..
Johann Gorgias a jucat un rol insemnat in Botosani.
Sas de origind, nscut in Brasov, in 1768, a cAptat o instructie solid. Vorbea sapte limbi, si avea intinse cunostinti. A MOtat farmacia i s'a stabilit in Botosani, infiintnd farmacia care
exist si astzi, sub firma : Farmacia Curtii, E. Haynal Succesori"
(Semaca).
Gorgias s'a cAskorit in Botosani, cu fiica doctorului von Ziegler.
Dr. v. Ziegler a studiat, pe la 1760, la Jena si la Erlangen, in

D. Norbert teGermania, find coleg si prieten cu poetul Gellert.
fan Dombrowski pstreaz un album al strbunicului su, Dr. von
Tegler, cu diferite amintiri scrise de colegii lui studenti, intre care o
poezie a lui Gellert, care nu-i tiprit in nido editie din operele
acestuia.
lohann Gorgias a avut trei copii :

Ana, nscut in 1810, mAritat cu Srdarul Johann Binder von
1. engefeld, (Bendel, din catagrafia dela 1832), nscut in 1801. Binder
a murit in 1865, si sotia sa in 1873.
Iohann Binder a avut cinci fete ':
Amalia, mritata cu farmacistul Jean de Rossignon din Rduti
(Bucovina) ;
Carolina, mritata intia oard di Galgotzy von Galgotz, iar a

doua oar cu farmacistul Frantz Linde von Lindenthal ;
Matilda, mritat cu Rudolf Fiihrer, farmacist din Dorohoiu;
Natalia, mritatd cu Anton Lochmann de Muelz, farmacist din
Iasi, si
Emelina, mAritat cu farmacistul Emeric Haynal de
Varad
(1820-1880).
Hagnal, farmacist din Botosani, era scuiu din Trgul Muresului,
www.digibuc.ro
122
Monografla Oravilai Botopni
adus in Moldova de valurile revolutiei din 1848. Consulul austriac din

Botosani. Udrltzki, 1-a denuntat guvernului din Viena, si Haynal a fos
nevoit sd fugd la Constantinopol, uncle a stat vreo doi ani, impreuna
cu toti marii patrioti unguri de pe vremea aceia. D. Dombrovski Os
treazd interesante scrisori de ale bunicului sau, din timpul cnd era
in exil la Constantinopol.
Emeric Haynal a avut 14 copii, dintre cari numal patru au ajun
vdrsta matufg, si anume :
Arpad Haynal, Dr. in medicing, in Botosani, a fost pang la
moarte medicul, gratuit, al spitalului de copii Filantropie, din Botosani, dela inffintarea spitalului. Csdtorit cu Natalia Botez Romascanu
Nu a avut copii.
Geyza Haynal, Dr. in medicing, in Bistrita (Transilvania), fos
medicul sef al Comitetului Bistrita-Nsgud. Cgsdtorit cu Mariana Za
reczky de Zarieczsi, si are 4 copii : Imre, Dr. in medicina, docent la
Universitatea de Budapest a ; Geyza, cAlugdr dominican (P. Andrea )
la Collegio Angelico din Roma ; Elena, cntdreatd la Opera din Budapesta, si fend (Eugen), student in drept ;
$tefan Haynal, cdsgtorit cu Olga Czengery ;
Etelca, mritatd intia oard cu Sigismund Stefan de Dameraw
Dombrowski, inginer, fost ofiter in armata austriac. A scris o cart
in romdneste, despre agriculturg. Are trei copii : Norbert 15tefan Dom
browski, magistrat in Botosani, cdsgtorit cu Zoe I. Mavrocordat, del
Dngeni ; Victor Alexandru Dombrowski, Lt.-Colonel in Regimentul 1 1
Rosiori, cdsgtorit intia oarg cu Elena Ilie Vdsescu, i a doua oar c
Lola Butmy de Katzmvnn, dela Rddiul-Mare, in Basarabia ; Eliza castorit intdia oard cu Cdpitanul Const. Vdsescu, mort in septembre
1916, in luptele dela Magherus ; are o fatd: Oana Viorica. A doua oa
rd casatoritd cu colonelul Ionel Vassiescu, cu care nu a avut cop'
Moare in 1924.
Etelca Haynal, din a doua cdsgtorie cu $tefan Gh. Olzyka, mor
in 1924, nu are copli.
Al doilea copil al lui Iohann Gorgias a fost:
Catinca, mritat intdia card cu Dr. Jeschki din Focsani, iar
doua oard cu Argenti, consul olandez din Galati.
Enachl Gorgias, fiul lui Iohann, s'a insurat cu Elena Plsoski, cl'i
Botosani, si a avut o flick Elena, cdsgtorit cu lorgu Hilrlescu, di

Folticeni, pdrintii pictorului Hdrlescu.
www.digibuc.ro
Monografia Orafului Boto$ani
123
Johann Gorgias a murit la 28 decembrie 1841, si in numrul

din 22 Ianuar 1824 al gazetei Siebenbrger Wochenblat", din Brasov,
a aprut urmtorul necrolog, in care se dau amnunte interesante din
viata acestui distins barbat, necrolog pe care a binevoit s ni-1 cornunice doamna Virginie Dr. Rossignon, din Folticeni :
Necrolog
La 28 Decembrie 1841, dimineata la 6 3/4 deced D.

Johann Gorgias, farmacist, staroste de agentie K. K. si posesor al medaliei mad austriace de aur, civila, de onoare.
Muri de batrnete, la vrsta de 73 ani.
El a fast nscut la Brasov, in Transilvania, la 1768,
fiul unui cettan onorabil si membru de comunit ate (protestanta) D. Johann Gorgias se ded, dup absolvirea scolilor
latinesti, stiintei farmaciei care o invata in anii 1783-88,
la D. farmacist Johann von Becher, practicnd. Ca s se
perfectioneze in stiinta sa, lucr mai multi ani in diferite
orase si veni in fine, ca s-si incerce norocul, la Iasi, la
Dl. farm. Geofroy. Acesta, iubindu-I din cauza firei sale
amabile si a cinstel sale nemrginite, II numi, find el singur
strin si fati copii, mostenitorul su universal. Farmacia,
toat averea lui Geofroy, ii fa predat dup moartea acestuia
din partea stpnirei moldovene si a consulatului francez,
cu toat forma, dar un an mai tarziu fu chemat de nobilimea
dela Botosani, prin D-1 Baron Theodor de Must*, ca sasi ctrtnute farmacia acolo, fiindca in acest oras important
de provincie nu se afla Inca nici o farmacie. Negandinduse mult, primi aceasta pro punere onorabil si avantajoasa,
mai cu sama, fiindc si clima dela Iasi nu pria sanatatei
sale, si Inca in acelas an (1793) parasi Iasul. La Botosani
ocup in acelas timp functiunea de staroste, din insrcinarea
agentiei imperiale regale austriace, care ii implica datoria
de a reprezenta si ajuta pe supusii austriaci inaintea judeatoriilor moldovene. In anul 1801 se cstori cu D-ra Rosalia
fiica D.lui Dr. Johann Ziegler, in care cstorie fericita
Dumnezeu it drui 9 copii, dintre cari remaser in viata
numai 3, cloud fiice si un fiu. El se bucur, in afara de
www.digibuc.ro
124
durerea ce i-o pricinui perderea iubitilor sgi copii, de o

fericitA i netulburata asnicie, pana la anul 1821, and ii
f rpit sotia dup o scurta suferintg. Aceasta fu lovitura
cea mai mare i mai dureroasg a soartei care il ajunse, dar
pe care o purta ca un adevgrat cretin. Astfel se arAt in
mai multe incerari grele din viata sa, unde aratg un grad
rar de putere sufleteasa i incredere in Dumnezeu.
Un caz mai cu samA va servi de pildg. Cand pe timpul
furtunos al revolutiei, il vizitase btrdna sa mam, cgreia la
vrdsta ei inaintata ii era dor de fiul su iubit, i muri, in
acela an, cnd pierdu pe scumpa sa sotie, ea era tocmai
atunci aezat moartg pe mas i el trebui, silit de Turd,
sa li dee acestora un banchet i s ascundg doliul sgu sub
o infAtiare vesel.
Cu toate a era Ma un bgrbat in floarea vrAstei, nu

voi sg se mai astoreasa a doua oarA i hat de acum
inainte pentru el i pentru scumpii si copii, al aror binefctor era, imprtind bunta tea sa ori i unde nevoia fAcea
apel la el i in afarA de cercul familiei sale. La anul 1836

cer sa fie scutit de slujba Agentiei din cauza stArei snttei sale debilitate. Dup multg rugminte i stgruinta
obtinu aceasta, impreunA cu multe multmiri i un decret
de laud, i deacum trai anii cari ii mai ramneau in linite netulburatg, in sentimentul multmitor de a-i fi indeplinit datoriile cu cinste, pang ce moartea nemiloas il zmulse
din cercul familiei sale.
Gorgias se arAt in viata sa privat demn de stima tuturor celor buni. Nu mai putin il aratA activitatea sa oficial
ca pe un barbat plin de loialitate i energie. Desinteresarea
i cinstea sa, i marele sail zel in indeplinirea Indatoririlor
slujbei sale, ii dobAndise un important renume, aa a in
curnd dupg intrarea sa In slujb, ca staroste al Agentiei
austriace, i celelalte consulate, ca cel rusesc, francez, englez i prusian, ii incredintar soarta supuilor lor respectivi, i ii vzur increderea lor indrepttitd cu prisosintd,
prin faptele sale nobile i demne de laud. PanA la anul
1818 se put arta in acest cerc de activitate ca un barbat
www.digibuc.ro
125
muncitor si cinstit, pe urm soarta
ii oferi un cmp de
activitate mai mare in anul acesta si cel urmtor : in amndou provinciile izbucni duma si, rAspndindu-se cu iuteala
fulgerului, fcfr ravagii teribile si ingrozitoare. Alci art
Gorgias o activitate neobicinuit. Cu primejdia vietei sale,
se consacr serviciului omenirei suferinde, lupt cu putere
Incontra prejuditiilor locuitorilor si luA msurile cele mai
energice contra rAspAndirei flagelului Ingrozitor, inchiznd
orasul, ducnd bolnavii de dumA Intr'un spital, separAnd pe
cei bAnuiti de cei sAnAtosi, si dnd acestora mijlocul de a
se feri de molipsire. Aim vizita cu abnegatie zilnic pe
bolnavii din spitalul de ciumati, li ddea curaj, ii sfhria
s albA rbdare, resemnare si Incredere in Dzeu. El li dAdea zilnic, din propriile sale mijloace, hran precum si medicamentele necesare, si ajuta tot asa, cu vorba si cu fapta,
pe cei separati ca suspecti. ln tot timpul acesta lung si teribil, fa in corespondentd cu K. K. Kreisamt si cu Comanda
generalA din CernAuti, precum si cu inaltul gubernium al
trei (Landesgubernium] din Galitia, unde trimetea de 2 si
3 ori pe sAptAmnd rapoarte despre situatia boalei, si contribui mutt ca statele imperiale si regale s fie ferite de aceast pedeapsA a lui Dzeu. 0 multime de decrete de laudA
dovedesc marile merite, care le a dobndit in acest timp

dela Stat si dela omenirea suferind.
In curand dup aceste teribile evenimente izbucni re.
volutia (1821). Aid glasul umanitAtei II chemA din nou, sd

se facA ocrotitorul celor obijduiti. El se impuse voluntarilor,
impiedicA ct put nedrepttile si faptele lor arbitrare si ii
opri de a comite barbarii, MO de cei de alt opinie. CAnd
mai trziu turcii ocuparA tara si panica cuprinse pe top locuitorii, asa cA toti fugeau, care cum puteau, chiar si autoritAtile pArAsirA orasul, lsandu-1 In prada grozavei tulburri,
atunci el se erij singur ca ispravnic, ca s stApneascA

grozavele tulburri, puse si drapelul austriac, pe care Turcii
il respectau. In timpul acestei grozave catastrofe, casa sa
fa asilul tuturor celor prigoniti ; btrni, barbati, femei si
copii, fArA deosebire de religie, gseau ocrotire la el, ba
www.digibuc.ro
126
Monografia Oraollui"Botopni
zmulse multe victime, cu viteye, din mana turcilor, in momentul and trebuia sa fie supuse unei morti in chinuri.
Multor boeri si negustori li salva avutul si li feri de grijile
dobortoarelale sarkiei. Alerga in toate prtile, uncle prezenta sa era necesar, facea admiratia tuturor, care chiar
Turcii i-o aratau i il stimau. Multe orase au fost arse a-
tunci de revolutionari, sau de Turci, in turbare oarba,

Botosanii datoresc numai energiei ocrotitorului lor de a f.
scutiti de o asemenea soarta. Fistfel de merite nu puteau
rarnane fara rasplata. Maria Sa Domnitorul loan Sturdza it
ridica, in anu141 823, cu Uil chrisov domnesc, la rangul de
boer moldovan de clasa mntla, i Majestatea Sa Imparatul
Austrei, Francisc I, Ii dadu, la 1830, pentru marile sale virtuti cetatenesti i merite, medalia de aur, civil, de onoare
care ii fa prins pe pieptul sau nobil de D. /Agent al Curie!,
Iohann Lippa, in prezenta multor personaje distinse, cu
mare solemnitate. Cea mai mare rasplata o gasi insa in

sentimentul frumos de a-si fi implinit indatoririle ca sot
tat& cetatean si slujbas, precurn i misiunea sa de om aici
pe pmant, care it intari in ceasul mortei i il fca sdea Iinitit sufletul in bratele copiilor si, cari II adorau.
La 30 decernbre ramsitile acestui batran venerabil fura
duse la locasul de veci. Immormantarea poate fi numit ma-
reata. Dupa o cruce simpla, acoperita cu vat negru, urma

pastorul (preot protestant), D. Holzschucher, dupa care urma
mretul car acoperit de un baldachin si tras de 4 cai acopetiti cu negru. Innainte mergeau in siruri lungi jandarmir
pompierii locali, in urma veneau copiii, functionarii mari
mici ai orasului, toat boerimea, toti negustorii de clasa
intfun sir nesfarsit de trasuri, i pe jos mai toata populatia orasului sl putini se vedeau cu ochit fart lacrimi;
plangeau pe tatal, pe binefacatorul, prietenul i sfatuitorul
lor. Cu tot timpul eau, toata lumea II urma pana la tintirimul nemtesc, destul de departat, unde fa immormantat.
Pace cenusei sale !
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bot owni
Oorovei
Catinca Goroveiasa, 1820.
6rigoraq
Cminar, 1820.
Harizan
Catinca, vdduvd 1832.
Herescu
Maria. 1832.
127
Paharnicul Gheorghe, vdduvoiu; fii: Alecu, Anica,
Cdminarul loan; Profira, sotie ; Dumitru, Iancu, AnHerescu

toni, Maria, fii. 1832.
Stolnicul Mihalachi ; Soltana, sotie ; lorgu, Catinca
Holban
Gripina, Ruxandra, fii 1832.
In Folk de calitti a cinovnicilor tribunalului giudectitoresc din

Botosani", pe anul 1838, gsim :
Ceiminarul Mihalache Holban, prezident tribunalului, nscut in
s tul Buda, tinutul Dorohoiu, la 1799.
A invtat in casa printascd greceste si moldoveneste.
Insurat si are 8 copii: 2 fii si 6 fiice.
Are prti de mosie In Buda si pol sat In Calinesti ot Dorohoiu.
Dela 1818 ispravnic In tinutul Hertii pnd la 1834.
Agripina, fiica lui Mih. Holban, s'a cstorit cu Dr. Dan, si Ramada cu N. Sofian.
Hrnaci
Ionit, Vornic de poart; Casandra, sotie, 1832.
Iamandi
Banul Iordachi, vaduvoiu; Lascarachi, fiu, 1832.
Lascar lamandi, dela Fntnele (Botosani) a fost cdstorit de

cloud ori; din prima cdstorie cu Catinca Vtirnav Liteanu are copii, pe
I). Mihai Iamandi, cdsatorit cu Olga Ilie Gherghel, i 2) Maria, cstorit de trei ori :
Din prima cstorie cu Haret lancu, are pe Eliza, cdstorit
Lucinescu;
Din a doua cdstorie cu General Tobias Gherglzel, are:

Adela, cds. Dr. Cerbureanu.
Corina, cds. MEtlinescu, si doi bdieti.
A treia oar s'a cdstorit cu Col. Persiceanu.
www.digibuc.ro
Monografia Om alai Botopni
128
Iftodi
lie, 1832.
Logortul Costache, la canteleria Vorniciei. Safta, s -
Ioan
Stolnicul Vasile ; sae Casandra; fii: lordachi, Necul i,
Nastastica, Maria, Elena i Catinca, 1832.
Despre un Teodor Ioan, canditat la Eforia de Botoani, in 1839,
gsim in Condica foilor de calitti":
Teodor loan, candidat in locul prezidentului. Nscut in Botoa i,
la 1798 noembre 21. A invtat grecete i moldovenete, a scrie, a
ceti. Insurat ; are un fecior. Are o cas i 6 dugheni in Botoani. I a
1832, cnd s'a injghebat Eforia, el a diiruit, din a sa avere, o tulumba
iar la 1837 a druit Eforiei 11 stnjeni de hurtum de at, la una d n
tulumbe. Ales de obtie canditat in 2 rnduri. Vrednic, credincios i
srguitor pentru folosul oWesc, cinstit i cu bune purtri.
Ionac
Sardarul lonit ; sotie Ilinca; hi : Vasile i Neculal. 18 2
Ionit
Marghioala sin Cminar Ionit, vaduv ; Neculai fiu. 18,.,2
Iordaehe
Mihalache sn Pitaru Iordache. 1832.
Catagrafia adaug: Cpitan Vasile Horodifle; Catinca, so e

D-sale ; fii: Alecu, Dumitrache, Marghioala, Agripina.
Iordachi
Iorguleasa
Polcovnicul ; Balap, sotie; Maria, fiic. 1832,

Zoita, vduvA, cu fiii si lancu i Alecu. 1832.
Manoli ; Zmaranda, sotia sa. Gheorghe, fiul su, LoIrimia

goft la Vornicie in cantelerie. Soltana, fiic. 1832.
Istrati
Paharnicul Gavril, citat la 1820, iar in catagrafia (1.11
1832 : D-lui Agachil, monah, i Paharnic Gavril Istrati i Necul i,
fiul D-sale".
Paharnicul Enacachi; Marghioala, sotie ; Alecu, Elen a,
Leon
Catinca i Profira, fii. 1832.
Alecu Leon este tata d-lui Dr. Leon, profesor la Universita ,a
din Iai i al d-lui Dr. Grig. Antipa, profesor la Universitatea din Bucureti.
www.digibuc.ro
Loiz
Spatarul Costache, 1820.
Loiz
Cminarul Gheorghe, 1820.
129
Lupeiu
Pitarul Stefan; Catin'ca, sofie; Dumitrachi, Costachi,
Alecu, fii, 1832.
Manoli
Stolnicul Costantin, 1803.
Manoli
Sulgerul stefan, 1803, 1820.
Mann
Hatmanul Manoil; filrfa sa Domnita So liana Mavroeni;
fii: Savel, MargIdoala, Manolachi, Catinca, Frosina, Zmarana'a, 1832.
Mavrocordat
Maria Sa Beizade, 1803.
Mavrocordat
Vornicul Costache, 1820.
Stolnicul Mihal; Maria, sofie; Profira i Maria,
Mavrodin
fiice, 1832.
Stolnicul Mihai Mavrodin a fost cstorit cu Maria luragu, sorb"

cu mama lui Eminescu:
Mihai Mavrodin
I
Profira
V. Mavrodin
inginer
Maria
= Rozin
= Mantaca
=Maria Cosovei
I
Mihai
Vasile
Alexandru
juwcu a avut patru copil :

Maria, cgs. Mavrodin,
Raluca, sofia lui Eminovici,
Olimbiada, maid la Agafton, i

Fevronla, maica la Agafton, iar la bdtranete s'a fcut schivnic, lund numele de Sofia.
9
www.digibuc.ro
Monografla Oraplut Botwzni
130
Mavromati
Comisul loan; Marghioala, sofie; Teoder Bantdf,
nepot, 1832.
Ion Mavromati Comis, fost epitrop pe la 1830, supus austriecesc,
moare In anul 1834 mart 17, dup cum se vede din o jalbtl a fratelui
su mai mic, Neculai Mavromatis. Mai avea Inca un frate Gheorghe
Caraghiozu zis i Mavromatis.
(Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela Iavi).
La anul 1837, In 14 zile ianuarie, s'au sviirit mal mic soilmea Maria Mayromati, care a fost starp de fii i s'a ingropat la biserica Sf. Dimitrie din Botoani, alturea cu soful sat; Comisul Ion
Mavromati, care i el savarindu-se din viat lnainte de ea, la anul
1834 la 16 zile a lui martie, s'au ingropat tot acolo, ca un ctitor i

Intdi Inceptor a acei bisArici a.
(N. Iorga: Studii i Documente, XVI, p. 57).
doftorul Gheorghe; dumneei doftoroaia Vdrvara; fii

Atetu
Scarlat i lulian, 1832.
Doctorul Metz a fost Insurat de dou ori.
In prima cAstorie :
Dr. Metz
Paulina
a=3 Metaxa
Scarlat
Iulian
Adela
Titina
www.digibuc.ro
--= Sofia
Haret
Virginia = Cap. Radovici
.-.
'8
u.,
to
II
o ''
eJ
Il
co
tz
Eugenia .- Al.
Saintgeorges
Dimitrescu
Hagiescu
Ilie Ciolac
Elena Rusela
G. Pilat
G. Petcu
Anibal Ciolac
Constantin Ciolac
Ion Ciolac
Milutd Ciolac
Natalia
Aneta
-- loan Botez Col.
/Mina
Mate Bals
Sin Gioan
Marie Jean
Mavrocordat
M. Cerchez
Keti
Nicu
Ioana
RozinaM. Manoli
1. Ma rga.
cl l
Monografia Oraplul Botoomi
.5.
i.ri ,Te
co
:1)
T.:
III
131
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botogint
132
Miclescu
Banul Constantin, 1803.
Miclescu
Banul lanai, 1803. Vornic in 1820.
Miclescu
Aga Scarlat ; Maria, cucoana D-sale; fii: lordachl,
Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira, 1832.
In aceiai catagrafie, Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu"

e trecut ca locuind in casa la Elencu a D-sale Iordachi Canta Spatar.
Aga Scarlat Miclescu era frate cu Sofronie Mitropolitul Moldo
vei, i cu Zolfa lui Andriq Bafoter dela satul_ Soldneti, lnga Folticeni.
La 1823 era in slujba tribunalului de Botoani, i in Condica

foilor de calitti" gsim :
Alecu Mtclescu, nscut in satul Cervicqti la 1803, mai 12.
A invtat in Ei : grecete, frantuzete i moldovenete.
Insurat ; are un Mat.
Are moia Cerviceti dela Botoani.
Mihail
sail. 1832.
Milu
Paharnicul Vasile, vcluvoiu. D-lui Mihalaclzi, nepotul
Pastelnicul Andrei; Safta, sotie ; Neculai, fiu. .1832.
Mite=
Polcovnicul Simion; Ruxandra, sotie: Marghioala,

Safta fi Catinca, fiice.
Catagrafia din 1832 zice ; ede in casa preotului Dominte".

Mortun
Stolnicul loan; Maria sotie; Dumitrachi, Gheorghe,
fii. 1832.
Stolnicul lancu Morfun a fost cstorit cu Maria Moldovanu.

Dela '6 oct. 1848 a fost privighitor la ocolul Jijief, tinutul Botoani. In Condica foilor de calitti" se spune:
Stolnicul loan Morton, roman, nscut la 1802, in satul:Budenita
din Bucovina.
A invtat la coli private.

Stie moldoveneVe i grecete.
E cAstorit i are 2 copii.
Are motenire o parte din trupul moiei Budenita din Bucovina
a cumparat o parte din trupul moiei Socrujeni, tinutul Botoani '
www.digibuc.ro
133
A mai fost cinovnic la giudecdtoria Botosani 13 ani.

(Despre Iancu Mortun se pot gdsi informatii i in volumul V.
G. Mortun", de D. loan Nadejde.Bucuresti 1924).
Panaite, mazil. Nastasia, sotie; Ilie, Alexandru, Ell-
Mo toe
saveta, Maria, fii. 1832.
Cdmindreasa Elencu, vdduvd; fii: lancu, Costantin,

Murgulef
lorgu, Alecu, Scar lat ,si Calipso. 1832,
Vasi/e,:"mazil. Casandra sotie ; Gheor,ghe, Maria,
Mutencu
fii. 1832,
Neculce
Spatarul Ion. 1820.
Negruti
Srdaru lordachl; Catinca, sotie; Dumitraclzi si lor-
go, fii. 1832.
Onicescu Anton, samesul finutului Botosani. Teodor Buzdugan

umnat; Elencu, fiica samesului, 1832.
Stolnicul Dumitru. 1820.
Ouatu
La 1825, Sardarul lordachl alatu era amestecat in adminisratia postilor Moldovei", prin par-tile botosdnene, si era nepot al
oiltrnei Rarita Talpd, femee bogatd, care pe lngd mosii in BasaraWa si in Moldova, avea si case in Botosani, lngd Sf. Neculai, in
mahalaua Sfntului Gheorghe. (N. Iorga : Familia Ouatul, in Analele Acaderniei Romne. Mernoriile sectiunei istorice. Tom. XXX VI
p. 931.)
Papadopol
Constantin, vduvoiu. Zoifa, fad. 1832.

Sdrddreasa Zmararzda, vaduvd. 1832.
Pavalachi
Petreu
Polcovnicul Grigorl; Ileana, sotie; Profira, Mranda,
Zoila, Soltana, fiice. 1832.
,
Pisotchi
Catrina, vdduv. 1832.
www.digibuc.ro
134
Monografia Orap Id Botopnt
Pisotchl
Stolnicul Costachl, 1820.
In catagrafia din 1832, trecut cu sotia Marla, *1 fiii: Vas Ile, Anica, Profira, Zmranda.
Stolnicul C'ostache Pisophi a= o Broisteanu din Basarabia.
I
V. Baltri
Cervinvodali
1
Ana =
Zoe r---
2. p. Er.es<
e)
II
II
Colonel
Vasile
Pisoski
N. Pisoski
(Bacrtu)
Z
Rt
Profira
=-- Ban Iancu
Bors
1-3
Maria
Alecu
Vsescu
oo
rm.
Pr) <
1ST '
rn ta
tw co
Er,
Vasile Plsoski cstorit de cloud ori :

1. Maria_ Matei Roset
I
Nicu
Pisoski
--- Smaranda
Boerescu
Constanta
Canano
2. Maria
Artur
Rosetti
Vasile
Pisoskl
Vochita
Constants
Yolanda
Stolnicul Costache Pisoski a mai avut dol frati si trel surori. Un

frate, Tudurachl, numit si Deli-boer, n'a fost cAsAtorit.
Al doilea frate.
Alistar Todosica Pilaf

I
Turel
Luta
Aglaia ---- Alex. Holban

I
Eva
Duta
Surorile Stolnicului au fost:

Catinca, cAs. cu Ilie Ciolac.
Zenaida, maica la Agafton si
www.digibuc.ro
TodiritA
Alexandru
135
Safta, cAs. Banul VArgolici, care a avut o fiicA Maria, csAtorit de trei ori: cu Miclescu, cu erban Canano i cu Pladi,i la unnA
s'a cAlugrit la Agapia.
Dumitrachi, biv vAtay la Vistierie; astAzi Politmais-
Pisotchi
tru. 1832.
Pisotchi
loan; Ileana, sotie; Costachi, Tudorachi, Maria
Savastia, fii. 1832.
SArdarul Tudorachi, holtei. Casufa, cumnatA-sa
Pisotchi
vAduv; Toader si Maria fii sAi." 1832.
In Condica foilor de calitati" pe 1841 :

SArdarul Tudorachi Pisofchl prezidentul Eforiel, nscut In Botosani la 1791 august 3. A invatat In scoli publice, moldoveneste si
greceste. Vorbeste: moldoveneste, greceste, srbeste, turceste si armeneste. Holteiu la 1841.'.Are o casA, 40 dugheni si 3 locuri sterpe
in Botosani.
Pisotchi
CAminarul Vasile. 1820.
Pita li
CdpitAneasa Maria. 1820.
Popa
Pitarul lordachl. 1803.
Popovici
SArdarul Costantin; Eienco, sotie; Iordacili fiu, 1832
Prjvan
Polcovnicul long. 1803.
Radii
Rhtivanu
Medelnierul Grigorl; Maria sotie. 1832

Ilinca. 1803,
Spatarul Alecu; sotie Marghioala; fii: Dumitrache, lancu,

Ralet
Catinca, Elencu. 1832.
Romanov
Ruset
Sardarul Enache; Safta sotie. 1832.

Vornicul Vasile. 1820.
www.digibuc.ro
136
Ruset
Spatarul Costaclzi; Marglzioala, sotie. 1832. Ziditorul
bisericei Roset, din Botoani, la 1826.
Paharnicul Niculai; sotie Zoga; lancu si Marglziotild
Ruset
fii. 1832.
Sacar
Paharnicul longer; Ralu, sotie; Marglzioala si Casuja
fiice 1832.
Samurcas
Doftor, citat in 1803, i in catagrafia din 1832, cu
fiii: Pamenonda, Casandra si Profira.
Samurcas
Comisul lordachi; Zamfira, sotie 1832.
Sangiorzu
Medelnicerul Mader; Catinca sotie; Gheorghe fiu.
1832.
Sarbu
Polcovnicul Petre, vaduvoiu. 1832.
Scobiliorn
Elenco 1832.
Paharniceasca Maria vaduva. Fib Costache si
Spatarul Toader.1832.
Spatarul Toader Silion a avut trei fib Stefan, Costachl si Teodor
Costachi a fost casatorit cu Catinca Varna', Liteanu si are un
Silion
fiu: Teodor Silion.
Stefan Silion in 1849 sept. 5 a fost numit in slujba la Ispravnicia tinutului Botoani, i in Condica foilor de calitti" gasirn:
Stefan Silion, roman, nascut in anul 1821, in Moldova.
A invatat 0 in Universitatea din Germania la Heidelberg.
Este doctor de pravile.
$tie: frantuze0e, nemte0e, grece0e, i mo1dovene0e.
Nu e casatorit.
Sinescu
LogoMtul Gizeorghe, Oftimia vaduva, Gheorghe fiul
ei, Manolachi tij, 0 Maria, ed in casele Sardarului Ene Cocote. 1832.
In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din
Botoani", pe anul 1837, gasim :
Gheorghe Selnescu, nascut in E0, la 1806 iulie 20.
www.digibuc.ro
Monografia.Orafului Botoani
137
*tie ruseste, greceste i moldoveneste.

Insurat, fr copii.
Sterie
SUM
Paharnic. 1820.
Clucerul Glzeorglze; Catinca, sotie; Costache,
Vast le,
Elenco, Profira, Zamfira, fii. 1832.
Sturza
Visternicul Grigoraf, 1833.
Sturza
Visternicul Sandu. 1820.
Maiorul Anastasd; Maria, sotie; Anica, Savasta, Sol5anu

tana, fiice. 1832.
Savasta, fiica Maiorului Sanu, s'a mritat cu Glzeorghe Dimitriu,
Eul Casandrei, fata lui Vasile Ciurea, dela Tmpesti, lnga Folticeni,
si are urmatoarea genealogie:
Savasta = Gh. Rogalski, zis Dimitriu
Plaria =
I.
Teodorini
Aristita =
I. Iorgu Dimitriu
2. A. Dimitrianu
I
Victoria= Smaranda
Gr. Gorovei =Udriski
Alexandru
Ciurea
1
nd
uO
u
IIal
*ErlI-
To=oop.
.L.14
A")
$endre
Paharnicul Costach; Elenco, sotie. 1832.
Talianu
Dimitrie, treti Visternic. 1803.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botovini
138
Talianu
Agram. 1820.
TAutu
Mihai. 1820.
'Mtn
Medelnicerul Stavarachi: 1820.
Taiga
Medelnicereasa Catinca Thutuleasa, vaduv, cu fili
lordache si lancu. 1832.
Vduva Catinca Tutuleasa este sop. lui Valachi Tclutu, si fiu
ei lordache, este poetul Gh. niutu.
Gh. Tutu s'a nscut, in Botosani, la 17 iulie 1823.
Despre el a scris d. Ion Gane un mic studiu, in ziarul Epoce,

din lit iulie 1923, cu prilejul iimplinirei a 100 de ani dela nasterea
poetului. Reproducem, in intregime, acest interesant articol :
Gh. Mau
La 17 Julie se implinesc o sut de ani dela nastered
poetului Gh. Tutu.
Comemorarile care, dela un timp incoace, se tin Ian
si la noi in farA, mai scapa din vedere, din cnd in cand,
pe cate un scriitor mai modest, dndu-1 uitrii. E cazul lu*
Tautu.
Acest poet trebue insa cu att mai mult amintit, cu

cat versurile lui nu formeaz numai obiectul de studii a
istoricilor literati, ci ele rtcesc si azi pe buzele copilo
de scoal, fr a se pomeni autorul :

A trecut lama geroasd,
Ccimput iatd-1 inverzit,
Rdndunica cea voioasd,
La not iard$ a sosit..
E constatat doar faptul ca, in toate literaturile exist'

opere cari tresc in constiinta poporului mai mult decAt
autorii lor si Myers, autori despre care se vorbeste mereu
fra a le fi cunoscutA indeajuns opera. Tautu face parte
din prima categorie si poate e mai bine asa.
Nscut in Botosani, Tutu se trAgea, dup tata, din
vechea familie moldoveneasc Tauteleasa, iar dupA mama
din familia Adamescilor. In vial a intmpinat multe nevoi.
www.digibuc.ro
Monografia Orasului Botosani
139
Rams Inca de mic orfan de tatk fu crescut si ingrijit de

mama sa. In urma unui proces Ins& mama pierdu cele
dou mosii rmase dela sotul ei, din venitul crora se Intretinea ea si copilul. Tutu, dupa ce Mat clasele primare
In orasul natal, ne mai putnd studia mai departe din lipsa
de mijloace, infra functionar la ministerul de justitie din
14. Dar, dupa doi ani si jumatate isi dclu detnisia si ajutat de amidi sai, rmase sa studieze In particular. S'a
amestecat si In politic& ludncl parte In 1848 la miscarea
progresistilor impotriva aristocratiei. In acelas an se Insult si se retrase la tar& ocupanctu-se cu agricultura tot res
tul vietily
Activitatea literara si-a inceput-o Tutu pe la 1840
cand, In satire biciui moravurile societatei romnesti de pe
atunci. Primul volum de versuri II tipari in 1862 la Iasi,

multumita abonamentelor fcute dinainte pe la cunoscuti.
Cele 38 de poezii din acest prim volum se caracterizeaz
printr'un fond limpede si o versificatie corect si usoara,
cum rar se mai Intalneste la scriitorii contimporani. Nu e
nimic snit in poezia lui Gh. Tutu.
Unele din poeziile lui,dup cum am artat,au devenit populare, cum ar fi cu bucata Romnul" din primul
volum:
Veacuri triste, intunecoase ,
Peste capu-mi au trecut,
Cu mil oarde furioase
Prea adesea m'am batut...etc.
Acelas lucru s'a petrecut si cu cea Intitulat Tara

mea", pus si pe muzic si din care sa-mi fie permis a
desprinde, pentru sinceritatea si frumusetea lor natural&

cteva rnduri ;
Tara mea are cmpli mnoase
Dealuri Matte ea mndre flori......
$i asa mai departe :

Tara mea are neveste brune,
Neveste blonde cu ochil vii,
Cu sdnari albe, cu inimi bane,
Cu cosifi negre f i aurii .
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botowl
140
Are copile ca n4te zdne,

Ce-or ce durere cumplitd, grea,
Cu-a lor privire pot sa aline,
Ali, eu sunt mndru cu lara mea I
Sentimentul dragostei de Ora revine adesea in poeziile lui. Tutu a mai scris epistole, cntece comice, cantonete, fabule, drama Un ajutor la timp" tragedia VAduva Carpatilora, precum i poema istoricA Raria sau cerdacul lui Ferent".
Meritul lui st ins mai cu seamd in poeziile satirice.
El satirizeazd scderile societtii de pe atunci, cu un spirit
destul de inteptor :
S'a schimbat milologial
Muzele prin lux s'avdnt,
lar Pegas", batd-1 urgia,

Cere fea i frdu d'argint.
,Pastorale" n'ar mai face

Nid chiar tns41 Florian :
Omului azi banu-i place,
Fie-n rasa sau caftan.
...Desigur CA poeziile lui Gh. Tutu nu sunt creatiuni.

Dar aa cum sunt, prin limpezimea, since ritatea i forma
lor curgtoare, ele dovedesc indeajuns talentul acestui poet.
Faptul ca in nici o istorie de Oa acum a literaturii

noastre nu se vorbqte aproape nimic despre Gh. Mau,
constitue fara indoiald o nalreptate, care s sperm cd pa-
n la 1970centenarul mortit poetului,va fi inlturat.

Sardarul Filipacht. Anica, sotie; Gheorghe, fiu. 1832.
Teodor
Stolnicul Neculai. Ileana sotie. Fii: Manole, Zoita,
Anica, Balap, Marghioala. 1832.
Un Panaite Teodor era cilen Eforiei de Botqani, in 1843. DesTdutu
pre el se spune in Condica foilor de calitr:

Ndscut in Botoani la 1798.
Cstorit; are trei beti i o fiica.

Are cloud dugheni i o cas.
*tie moldovenete i grecete.
In condica pe 1846, cnd era candid at" la Eforie, avea 4 fit
i 2 fiice.
www.digibuc.ro
141
Paharnicul Costantln. Ecaterina, sofie. Fii: Anastas,

Teohari
Ileana, Agripina. 1832.
Thnq
Zmaranda Timusoaia, vaduv. Fii; Gheorgize TimuF
supus austriecesc, i Costachi". 1832.
D. George Mavrocordat a binevoit sd ni puie la indamdn documentele mosiei Curtesti, din care am cules urmtoarele informatii :
Un document din 1827 vorbeste despre Glzeorgize Timq fiul
Smarandel, sor cu Zoita, mama lui Fotachi i lordachi Romanv,
cari au un unchiu pe Dumitrachi Radu, poreclit Bran, care a maritat
pe Smaranda dup lordachi Timq.
Zap, dupd un document din 1805, este fiica lui Neculal $eptelici, cumnat cu lordachi TimuF; are judecat cu Dumitrachi Radu
fratele Mariei, mama lor, cea intdi a mortului $eptelici. Dupd moartea
Mariei, s'a insurat cu Maria, fata Perjului, cu care a fAcut o fat,
Catrina.
Document din 1806: lordachi Timq, ginere lui Dumitrachi Radu

Cpitan, e casatorit cu Smaranda, fiica lui Neculai $eptelicl, nepoata
lui Radu.
1828: Fotachi i lordachi Romanov frati, -sunt fili Zoifel, sora
Smarandet, amandoud fiice ale lui Neculai Septelici i a Mariei fiica

Radului Cekmak (Ciokmak?).
1790: Kiriac Crstian are nepot pe Dumitrachi Radu, feciorul
IlMcad Radu i Sardarul Kiriac Cdrstian se judecd cu Medelnicereasa
Zoita Jionesei, care i- impresurat mosia Curtesti.

1786: Safta Brnoae, fiica rdposatului Gheorghit Crstian, are
frate pe PItar Kiriac Crstlan,
1812: Vasile Kiriac, Sardar, are mosia Curtesti, alturea cu
stenii lui Zaharla Juan.
1817, februar: Testamentul lui Dumitrachi Radu.
1795: Dieata Sardarului Kiriac .Crstian; are fii pe Iordache,
Costache, Panaite, Dumitraclze, Stefan, ii lasd movie in judeful Putnab i Vaslle, cdstorit. Are sofie pe Smaranda.
1805: Ceag Dumitrachi Cristian are Curtestii. Hotarnica de Paharnicul Ioan Tutu.
1809: Dumitrachi Kiriac biv ceaus de aprozi"
1828: Spatarul Toader Ktriac vinde Maria Roset mosia Curtesti.
www.digibuc.ro
142
1844: Gheorghe Timq vinde Banului lordachl Bolan cinci

parti din a opta parte din Curtesti. Are sor pe Balasa.
1828: Dumitrachl Radu moare.
Sulgereasa Marghloala, vdduvii. 1832.
Ureche
Varlaam
Caminarul Cost achl. Nastasilca, sotie. 1832.
La 1843, Aga Costachi Varlaam era prezident al Eforiei la
Botosani, si in Condica foilor de calitti a, gasim:
Aga Costache Varlaam, prezident Eforiei, nscut in Botosan
la anul 1800.
CAstorit, fra copii.
Are casa si dugheand in Botosani.
A fost la 1828 ispravnic tinutului Herta.
tie moldoveneste si greceste.
Varlaam
Spatarul Gheorghe. Smrndita, sotie. Fii: loan
Elena& 1832.
Grigore. Elena!, sotie. Costache, fiu. Maria soacr

Varlaam
D-sale. 1832.
Varlaam
Profit-a, vaduva; sede la Enache Haglenclu, supu.
austriecesc, vaduvoiu 1832.
VArnav
Stolniceasa Catinca, vaduva. Marghioala, flica 1831
Varnav
Banul Enache. 1803.
VArnav
Stolnicul lonipi, la 1803: Spatar la 1820.
VArnav
Comisul lordache. Nastasica sotie. 1832
Vrnav
Postelnicul loan. Marla, sotie, Profira, flica. 1832
Vrnav
BAneasa Maria. 1820.
VArnav
Caminarul Petrache. 1803.
Postelnicul Petrache. Nastaslca, sotie. Fit: Alecu,
VArnav
Grigore, Neculai, Costantin, Ion i Ileana. 1832.
Familia Varnav, veche si foarte numeroask are un arbore de fa
milie incepand de prin 1631, alcatuit din vechime ; originalul nu se cunoaste, dar d. G. Vdrnav, din Folticeni,''poseda o copie din 1868, pe care
este scris : Prescris pe curat de mine subsemnatul la 1868, octombre
20 zile, Gedeon fon Varnav, numitul in mirenie lordachl fon Varnav, fi
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ZT
1st
CO
00.401
ZEZ:
0 (11
'41
ri
Z, ;Tv, t
cf-,170.
.14.
c* me"
<21 to r"
6" a: 101
ro
"o <
12.
^.
TTE31 RV Ea
54:6.4
;Fr.<
Weis
.1
Ea.
<
EL co
mogsa
g , =co
7.0e7g.5.
tr =e)
rggg
wc.It-
I
I
Irimia
Clucer
Pavel
Med.
1725
Sandu
Prcalab de
Orheiu,
Andrei Miron Velescu (1)
Andrei Constantin
Neculai
Jicnicer
Ioan
Jicnicer
1744 =Maria Sturza
Stol.
Toader
Maria
Safta
Stefan Tadasca Alexandra Mac/talon
Jitniceriu --=-Andronachi Postelnic =Zama =Danalache
Alexandrachi
Grecul
1710
Sulger fiul lui
Popa Vasile
din Tlhresti
Vasile Varnav (1634-1653)

eds. cu Anitza Sekil Rica Prcalabului de Suceava.
lumia Vdrnav, ot Cernesti, diac in 1621, cel ce au venit de la

Varna din Bulgaria, si au fost ginere a Hatmanului Dinga,
CO)
no
C.A
144
Monografia Orcqu tut Botosant
Ilinca = Const.
Roset Aga
Zoila = Lupu
Bal Logof.
Alecu Varnav
Spat.
Nicu = Aglae
Millu
Costin
Petrache Post.
Nastasiica lui
Man. Dimachi Log.
lerodiacon Harlon
Catinca= liga
M. Greceanu
Badaca
Smaranda
= Andronachi
Donici Logof.
Mrioara
V. Krupenski Spat.
Manolachi, Stol.
= Todosiica Rusu
(Basarabia)
MM.
Iordacht fon Varnav

tefan fon Varnav
Catinca = Post.
Ioan,= Post. 1815
= Marita fata lui
Toma Dimachi Post

apoi Shimonah Teodor
V. Krupenski
Prof irila = Vorn.

Andrie Baota
MIS
Safta = Ilie
...Cantacuzin Aga
Buhua.
Costache Vorn.
Catinca Hatm.
Gh. Cuza
lancu Cantacuzin
Logofat
Kniazu C. Cantacuzin
=Catinca Giurge Cam.
Alecu Cantacuzin
= Elena Gl. Mavru
nisei Cantacuzin Spat.
1. D-I Octav George Lecca arata ca Banal Const. Varnav a fog casatorIt cu Ilea a
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botwnl
145
Elena . Sachelaridi
consul grecesc
I. Tarariu
Marifa
ofiter rosienesc
lorgu Vdrnav
Natalia A. Forscu
Vorn.
lancu Vdrnav
= Aglae Ghelerne
GI Greceanu
Aspasia
M. Rosetti
Eugenia
P. Baroti
10
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botofani
146
Iordache
de la PiirAul
Glodului
Vasile Stoln.
de la Hi lieu
=Marghioala
Gheuca
Constantin Dr.
,..., =Elena Sturza
--1
Vasile
Scarlat
lord. Bal
comis.
Toader Stoln.
=Catinca Greaca
Grig. Bal
Aga
Marita =
Vasile Ban
Comis C. Lazu
=Catinca N. Leon
Nastasia = Rga
Gh. Greceanti
Alecu= El. Negri
Catrina = Spat.
Safta = Lascar
V. Bal dela
lamandi
Ioniieni
Iorgu Vrnav-
Liteanu, Vorn.
Enachi Varnav
Liteanu, Ban
=Marghloala lord.
CantacuzinPacanu
Zoita =
Vornic C.Miclescu I
=Nastasia Roseti
Catinca = Canano
Saftica =
Vorn. And. Baota

Cost. Spat.
Illecu liga
-- Iordache Vorn.
Scarlat Log.
Sofronle Mitropolit
1. Vora lcul Const. Ritclescu este flu] Bann In] Sandu Miclescu al a Sahel, Dicta Pahar-
niculul lordsche SI lion.
www.digibuc.ro
Monografia Oralului Botogant

Maria
Vasile
Scarlat
lorgu dela Liteni

= Catrina Silion
Smaranda
=D. Hentlescu
Maria =
Lucia
..... -,-..C. Crupenschl
Col. E. Casimir
Natalia =
L Paladl
Caterina ------
Col. Romanescu
Safta =
G. Beldiman
Mihai
Elena =
T. Cristescu
Alexandru
=Lucia
Cogdlniceanu
George
..El. Corjescu
www.digibuc.ro
147
Monografia Oraplui Botcvni
148
Ramura lui Neculat Varnav

1
Gheorghe Postelnic (Roznan)
=.
= Catinca Donici, sora Logof.

Andronachi Donici
Ilinca
. . Gorovei
dela Roman
I
Alecu Veirnav, Vorn.
Toader Gor ovei
= Smaranda Ghica, fata lui
(Roman)
Beizade Dumitrachi Ghica

I
i
I
Dumitru Col.
=Elena Greceanu
Grigore
=Maria Rosetti
Constantin Cap.
Maria
=Elencu Miclescu = GI Savel Manu
=N. Niculescu
Dumitru [Mimi)
t 1925
Alexandru
= Maria Ghika
Ernest
=--E. Apostoleanu
Ema
.-_E. Donici
Ghedeon fon Varnav, care a transcris arborul vechiu al familiei

\Tarim, scrie urmatoarele ;
Istoria boerilor Varnavelsti ce sint In Basarabia
Pana a nu se deslipi Basarabia de Moldova, se afla

la mosia Ionsenii, langa Dolina, in finutul Dorohoiul, trei
boeri fr.* Ilie, Costache si Neculai (sau Toader) de familie Perjesti, carii dupa luarea Basarabiei de cant Rusia
s'au mutat cu locuinta in Basarabia, la finutul Hotinului, si
dupa statornicirea guvernului rosienesc, randuindu-se o comisie cercetatoare de tofi adevaratii dvoreni (nobili) ce se
afla in acea notra gubernie, au voit si D-Ior trei frati Perjesti de a fi trecuti in Cniga dvorenilor, insa cu numire de
Varnavesti, iar un mos al meu, ce era traitor in Basarabia,
Stol. Manolachi Varnav, fratele a tatalui meu, au protestat
a lor numire de Varnavesti, si au limas d-lor netrecuti in
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Boto$ant
149
Cniga dvorenilor. Apoi la 1822, cand turcii se aflau in

Moldova, si eu subsemnatul eram bejanarit in Bucovina,
cu tap ceilalti boeri moldoveni, am trecut cu familia mea
in Basarabia, mergnd sa m asez cu locuinta la mosia
Jorile din tinutul Orheiului, ce era zestre a sotiei mele,
necunoscand insa locurile pe acolo am rAtacit drumul si
apucandu-ne noaptea pe o vreme ploioasa si cumplita,
umblam prin intuneric nemernici pe campii pustietatii, iar
un glas a unui cane ne-au indreptat la un sat ce era tocmai pe mosia acelor trei boeri Perjesti, si intalnind pe un
taran ne au dus la casa stapneasca tarziu pe cand boerii
se culcase, trezindu-i insa o sluga si spuindu-le ca un
boer din Moldova, Comisul lordachi Varnav se afla la
poarta, s'au sculat d-lor boerii indata si ne au primit cu
mare dragoste. Dupa ce am intrat dar in odaia de primire,
am intrebat pe d-lor in a cui casa am cinste si norocire

a ma adaposti in aceasta noapte, iar unul dintre d-lor miau raspuns : Noi santem trei frati, Die, Costache si Neculai
(sau Toader, bine nu tin minte). iar istoria noastra vom

spune-o dv. mai pe urma. Dupa obisnuitele dar ceremonii
a unei nobile primiri, istorisindu-mi despre d-lor cele de
mai sus aratate, adica, cum d-lor au vrut sa se treaca in
Cniga dvorenilor sub nume de Varnavesti, si cum mosul
meu Manolachl i-au impotrivit, m'au rugat apoi sa-i ajut,
dandu-li o marturie Ca d-lor sunt cu adevarat Varnavesti,
spre a se putea trece in Cniga dvorenilor. Eu dar acel ce
deapururea am simtit o nespusa multamire in sufletul meu
la tot prilejul ce mi se infatisa de a ajuta la soarta altuia
aseminea mie, le-am raspuns Ca marturia poate fi socotita
falsa, dar dupa vre-o cloud luni, cand eu voi fi cunoscut
guvernului, sa mearga unul dintre d-lor la Chisanau, si
fra a spune ca d-lor au a vut intalnire cu mine, sa deie

o prosenie 13 cotnisia dvprenstii cu rugaminte, fiindc au
auzit ca un boer dela Mpldova de f mina Varnav, anume
Comisul lordachi Varnav, fiu a Post. Ionita Varnav, au
venit acum in Basarabia, si se afla cu locuinta la mosia
Jorile, in tinutul Orheiului sa se faca intrebare acelui boer
www.digibuc.ro
150
Monografia Oraplui Botomt
de suntem noi Varnaveti ori ba, dupil care comisia imi

va face mie intrebare, i eu voi face rspuns care va fi
mult mai bun cleat mrturia. Urmnd dar d-lor dupa a mea
povAtuire, i facndu-mi comisia intrebare pdn povescA,
am ra'spuns c d-lor trei frati Ilie, Costache i Neculai
sunt cu adevrat nu numai de familie Varnav, dar i in

inrudire de aproape cu mine. Dupti care apoi d-Ior trei frat"
s'au trecut in Cniga dvorenilor cu numire de Varnavi, din
cadi se trag Varnavetii cei din Basarabia.
1868 octombrie 20.
Ghedeon fon Varnav, numit in mirenie Iordachi fon
Varna,.
Familia Vrnav se inrudete cu familiile Luca i Buhq.

D. George Vrnav ni-a comunicat dou spite de familii. Pe um
este aceast insemnare Copie de pe spita neamului intocmai du0

aceia ce este la Dumnealui Stolnic Ioan Kecu. 813 dechemvri 22'.
Spira este aceasta :
Vorniceasa
Manolchioia
Dumitru
Buhu Vist.
Bucloc
Buhu
Neculai Buhu
Fetiletii
Neculai Buhu
Alexandru Buhu,
soria lui Alexandru
fata lui Neculai Ureche
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Viirnav
chioae I frati
Ban lonita
Vasile Boteanu
frati
Maria Calmus-
? (loc rupt)
? tioc rupt)
Buznetii
Botez
Lupul i
Vasile i Costache Fliondor
Buhug
Ban Gheorghie
MINMEI
V &nay
Ban Constantin
Catri. Tuduroae--
Biliaa ArlipoaiaBeam Botenita
Catrina Cuzoaia
Tof. Buznoaia
Anita Botezoaia.-
Iordache
Costand in
Nastasia
Fliondoroaia
Sarban Buhu
Neculai Buhti
Med. Toader
Buhtq
Anita a lui
Carpu Post.
Gheorghe
Costache Vorn.
(loc rupt)
Iacovachi
Carpu
Carp u
Ionacu
strpi
Vasile
Constantin
Sandu
Stefan
Safta VrnAvoae
Maria Isceasca
ArApoaia
Alexandra
Maria Log.
Racovita
Anita Vornicului
Mihalache Sturza
Toader Carpu
Gheorghe Carpu
152
Spits familiei Luca este aceasta :

Ionit
Luca
Post. Ionit
Vrnav
=Maria
Constantin
Vrnav
Sturza
Tofana
Luca
Stol. Manochi Vrnav

Post. Petrachi
Vrnav
Vasile
Luca
lordachl
von Vilrnav
cas. cu NastaMica lui Unitoar Teodor

Clurea, care la
18E0 oct. 8 s'au
cununat cu
011mbiada Ma-
kedon, care
avea dela sotul
Log. Zoita
Bals
el cel Intal 3
fete: Profira.
Marl a, si Sma-
randa, pe care
Viirnav le a
Mika
Constantin
Luca
Ileana Roset
Aga
... vonstefan
Vdrnav
Log. Smaranda
Donici
Gavril
Luca
Spilt MArioara
Krupenski
Grigorias
Luca
Catinca
Krupenschi
Profirita
cgs. cu Vornlcul Andries
Basota flu a lul
Qt efanachl
Safta
Cantacuzin
Aga
www.digibuc.ro
Basotli cel bd-
.... trAn dela Soldlinestl de care
s'a despartlt
Monografia Oraplut Botorani
153
In cCondica foilor de calittiv g5sim ;

Dumnealui Colonel Costin Veirnav, romn, nscut la anul 1816,
fn Botosani.
invkat In pensioane i coli publice.

Stier romaneste, frantuzeste i nemfeste.
Nu e castorit.
A fost 16 ani aghiotant domnesc.
Astzi 1852 este adjutant dornnesc i ispravnicul finutului Botosani.
In dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela Iasi, se vede ca

a 3 octombrie 1834, Costache Veirnav, fiul rposatului Cminar
"asile Vrnav, cere a se rndui un epitrop asupra averei .rAmasa
printele su, i dela mosul sdu, rposatul Cdminar lordachi
Vrnav, fiindc dumnealui voeste a merge in alt tar& i aice mai
rainne un frate al sat' nevrstnic.
Cminarul Vasile Vdrnav, fiul Medelnicerului Constantin Vrnav,
are In 1813, si fusese Insurat cu Maria Gheuca, fiica Stolnicului
C nst. Gheuca, si-i mai rmn trei copii nevrstnici.
Testamentul su are data de 28 februar 1813.
Dup moartea Cminarului, nevasta lui se mrit cu un Spatar
Roset.
lani. Maria, sotie. Fii: Tudurachi, Eufrosina, Ileana,

Vasiliu
Dimitrie, Zamfiraclzi. 1832.
Ventura
Comisul Alecu. 1832.

La anul 1838 In 8 zile a lunei noemvrie s'au sAvrsit soacrA.t ea Postelniceasa Maria Ventura si s'au ingropat la biserica Voviden'a, din Botosani, unde s'au adus i oasele sofului ei, Postelnicul
G.'gori Ventura.
(N. lorga, Studii i Documente, XVI, p. 57)
Zapan
Ilinca Zapnoaia, vaduv. Sandulachi, Maria fii. 1832.
www.digibuc.ro
Monografia Omit lui Botopni
154
Tagma bisericease
In catagrafia din 1832. dup ce se invir toate familiile boere'

care locuiau, in acel an, in Botovani, se arata familiile slujitorilor ht
sericevti, cu aceiav amnuntime ca i la boeri. Slujitorii fiectirei
sunt indicati cu sotiile, copiii i servitorii lor, ba chiar i cu
mrul de animale ce posed fiecare.
Devi preotii sunt inglobati sub aceiav numire: clasul mai
gios", impreund cu meseriavii, armenii, evreii, i tiganii, este inco :
testabil, ins, a a existat o mare deosebire intre aceste clase, atj
in drept, fata cu legile care ne au crmuit totdeauna, ct i in co
sideratia pe care o avea clasa diriguitoare, boerimea, pentru pru
pentru ceilalti locuitori.
Trebuind sA vie in contact cu preutii, ca interpreti intre Dumu
oameni, boerimea nu-i putea considera ca nivte paria",
pe multimea populatiei. Intre boeri vi preuti erau oarecare relath
impuse de traditiuni. La botezuri, la nunti, la inmormntdri, trebuia
preutii s facd parte dintre persoanele care mncau la masa familie:
cu ocazia spovedaniilor, preutii intrau in intimitatile i misterele
boerilor. Era, prin urmare, lucru ava de firesc c nu se confunda 1;
preut cu marea multime, i fat cu inprejurarea c un fiu de prc
nu se intorcea niciodat in masa poporului de tar, din care se 'cruta pre itirnea, preutii ar putea s fie socotiti ca samburele in ju
caruia s'a nscut burghezimea noastr, care, in Odle romne, im ajuns la desvoltarea pe care o are in occident.
Tagma .bisericeasca din Botovani, in 1832, se cornpunea
,
urmtorul personal :
Biserica Trei-Erarlzi.
Erei Sandu, scichelar. Presvitera Paraschiva. Vasile,

culai, fit.
Erei Aftanasd. Catrina presvitera. Gheorghe, Chirild, Dui
www.digibuc.ro
155
trache, fil.Teodosie psaltul la aceast biserick In

ograd la Dumneei Elencu Cost in.
Erei Gheorghe. Maria presvitera. Vasile, flu,
Biserica Sf. Ion Botezeitorul.
Ere! Ion.
Erei Vasile. Maria presvitera.
Erei Gheorghe. Savasta presvitera. Ana, sofa' presviterei.

Manolache Vasiliu, psalt.
Matei Ivanovici, dascal. Maria, sotia lui.

Biserica Sf. Necnlai.
Iconom Ilie. Maranda, presvitera. Luca, Gizeorghe, Ruxandra, Profira, fii.
Sakelarul Dimitrie. Maria presvitera. Costache. Mihalache,
loan, Vasile, Safta, fii.
Erei Aftanasie. Catrina presvitera. Zoita fiic. Mihalache
brat sfintiei sale.
Dimitrle dascal. Maria sot.
Iconom Ilie dela Sf. Gheorghe.lAna presviter. Fli: Costaclze,
Anastasac he, Zamfira.
Ion Corvin, plimar la St Vasile. Casandra, sot lui. Fii :

Gizeorghe i Mriuta.
Erei Gheorghe zet Erei Petre, MCA popor. Catrina presvitera.
Fii: Dumitru, Elisaveta, Maranda, Marla, Soltana.
Dumitracizi Zugravu, dascal la Sfintii Voevozi. Maria sot.

Maria presvitera a preutulni Sileon, vduv.
dascal la Sf. Gheorghe. Smaranda, Ileana, fiice.
Rarifa presvitera, vduv a preutului Glzeorghe. Fiica :
Zamfira. Calinica monahia, mama presviterei.
Biserica Sfinfil Voevozl.
Iconomul Gheorghe 1). Marta presvitera. Fii : lancu, Smaranda i Catinca.
Preutut Manole. Nastasia, sotie. Fii : CostacIze,
Catinca I Elencu.
1.
Iconomul Gheorghe PopovIci Gheorghlu este tata hiltropolltulut brunt
Gheorghian.
www.digibuc.ro
156
Monografla proului Botopni
Sachelarul Constantin. Balap, sotie. Fii : Gizeorghe

Alexandra.
Iftime dascal. Domnica, femeia lui.
Biserica Sf. Spirldon.

Iconomul Iftime, vaduvoiu.
Preutul Gheorghe. Ana preuteasa.
Preutul Iordachl, vAduvoiu.
Preutul Necului. Ileana, sotia sa.

Mihalache psalt. Zamfira, sotie.
Preutul Aftanasei. Paraschiva preuteasd.
Preutul Teofan, Oduvoiu.
lordachl pisalt. Smarandd sotie.
Ion Diaconu. Safta sotie.
Maria preuteasa, vaduva. Catincd fiica sa.
Bisericd Pogordrea Duhului Sfant.
Preutul Manole. Ileana preuteas. Fii : Gheorghe, Apostol,

fratele lui Manole.
Preutul Vasile. Sdvastia, preuteasa. Fii : Costachi, loan,
Ileana.
Preutul Niculai. Safta preuteasd.

Maria preuteasa, vduvA. Fii : Vasile i Zoitd.
Ana preuteasa, vkluv. Fii ; lon dascal, Olimbiada.
lerodiaconul Gheorghe, vduvoiu, zet Ana preuteasa.
Dumitru, brat, diiacon.
Sultana preuteas, vduv.
: Costache, Catrina.
Biserica Sfintii Apostoll.
Preutul Vasile, Icondm. And, preuteas1 Fii : Neculai, Ion,

Maria Ecaterina.
Preutul Vasile. Ecaterina, preuteas. Fii : Grigori, Zoita.
Vasile, dascal bisericei.
Maria, preuteask trduv.
Caterina, preuteas, vAduv.
www.digibuc.ro
157
Preutul Ion. Zoit a, preuteasa. Fil ; Neculai, Anica.

loana preuteasa, vAduv. Fii : Tudorache, Catrina.
Biserica Preacuviocisei.
Preutul Vasile Icancimul. Catinca, preuteasa. Fii: Manalicei,

Maria, Zoita, Dafina.
fiul sau. Costachi nepotul sau.
Preutul Ion, vaduvoi.u.
Gheorglze &lank, dascal.

Ilie eclesiarh.
Preutul Gheorgize. llama preuteasa. Vasile flu.
Preutul Tudorache. Profira, presviter. Zamfira, Catinca, fii.
Diaconal Costandin. Ecaterina, diaconita.
BiseriCa Sfinfil Imi)drati Constantin i Elena
Preutul Tanas Iconom. Maria Iconomita. Neculal, Ileana,

Rabeica, fii.
Gheorghe, dascal, holteiu.
Dumitru sin Neculai, holteiu; tij.
Biserica Sf. Dimitrie.

Preutul Dominte Iconom, vaduvoiu. Fii : Neculai, Toader
Smaranda.
Pirintele Dimitrie, sdchelar. Ecaterina, preuteesa. Fii : Va-
sile, Ion, Maria, Zamfira, Casandra, Zoita.

Preutul Gavril. Evdochia, preuteasa. FR:
Maria, Catinca, Beam.
Neculai,
Glzeorglze Ille, psalt.

Dumitru eclislarc.
Biserica cu hramul Vovldenia.
Preutul lordachl. lustina, preuteas. Fii

Nastasia.
www.digibuc.ro
Alexandra, loan,
158
Preutul lonig Zoifa, preuteas. Fii: Ileana si Profira.

Diiaconul Neculai. Ileana diiaconita. Ion, fiu.
Dumitrache, dascal. Nastasia, maica sa, vkluv.
Preutul Gizeorghe, fr popor. Paraschiva, preuteasa. Fii:
Iordache, Vasile, lancu, Zamfira.
In cvartalul VI, mahalaua Pliatul trgului", personalul bisericesc

e indicat fr artarea bisericei la care servete. Sub titlul: tagma
bisericeasc"; gsim:
Preutul Ion, protopopul finutului.
Preutul Grigorl, Iconom. Zanzfira, sofie. Fii: loan, Costache,
Vasile, Profira, Ileana, Ecaterina,
Preutul loan Schelarul. Zolfo, sofie. Fii: Dimitrle, Gheorglze, Tofan, Neculai, Ana, Sofia, Catinca, si Teodora,
Preutul Gavril. Soltana, sofie.
Preuta Aftanasie. Paraschiva, sofie. Fii: limo si Catrina,

Pdrintele Teofan. Maria, fiica lui, vAduv.
Dilaconul Teodor. Maria, sofie. Fii: Ion, Anica, Ecaterina.
Dilaconul Vasile. Domnica, sofie. Fii: Glzeorghe, Ioan, Maria.
www.digibuc.ro
Monografia Orap lid Botogini
159
Clasul mai de gios.

Se intelege c rubrica aceasta este- cea mai lung, in catagrafia
populatiei Botosanilor, din 1832.
Dup tagma bisericeasce, se insirk pe fiecare cvartal, numrul

familiilor impartite dupa meserii. Asa, In cvartalul I, rubrica incepe cu
fdclierli, randuiti fiecare dup normele urmate pentru clasa boereascil.
De pilda:
Haretu Gheorglziu, hrisovolit. Sofia, sot. Hi: Neculai,
Mihalachl, Adam, Sultana. it slugi si unu la faclierie.
Urmeaza apoi, cu aceleasi indicri, celelaite profesiuni: solonari,
c' zmari, &Ica li, precupeti, etc., a carora lista se va vedea mai la urma.
In rubrica pmnteni fait negustorie", sunt trecute diferite per-
soane, dintre care unele au profesiune", dupa intelesul de astazi al

cavntului. Astfel, gsim: Haralamb Calistru, sudet nemtesc; Gheorghe
s n Panaite, sudet rusasc, dar si pe Neculai Botezatu, logofdt la splprie; Enache Cazacliu, vdtav, etc.
Armenii, ca straini, sunt catalogati deosebit. Inti vin preutii armeni", apoi diferitii mestesugari: solonarl armeni, cizmari armenl, etc.
s' o rubrica speciala au posesorii armeni, adica arendafli de mofii.
La urma catagrafiei vin figanii i, jidovii.
In unele cvartale strainii sunt indicati sub denumirea : natia arileneascd, natia jidoveascd, natia lipoveneascd, nalia jigeineascei i
rcstesugarii sunt clasati In bresle : breasld blanarilor, breasla bdrbierifor, etc.
Armenii erau considerati straini, ca si evreii, si, in aceasta priv'nta, nu era nicio deosebire intre armeni si evrei, In raporturile lor
bid cu pmntenii.
De altfel, armenii ei insasi se socoteau strini, si chiar la 1859,
cnd locuitorii orasului Botosani trimet o telegrama de felicitare Domilorului Cuza, armenii, dintre cari unii erau alegatori. nu iscalesc In
telegrama aceasta, ci trimet o telegrama deosebit, in numele comuniWei armenefti din Botosani.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoged
160
Intre semnatarii acestei telegrame, unii armeni

adaug titlurile
de boerie. Aceste titluri, ins, ei nule aveau din timpurile vechi, ci au
inceput a le dobandi cand boeriile se acordau acelora cari puteau sti

le cumpere cu bani, dela domnitorii fanarioti.Cei intAi armeni din Botoani cari obtin ranguri de boerie, sunk
fratii Goilav.
La 25 iulie 1857 se d o mdriurie de neam fratilor Goilav i aSrdarul Gapar Goilav, Slugerul David Goilav, Camina,Valerian, Srdarul Teodor, Ion i Coletki secretar Garabet Goilav, toti
frati, fiii Sulgerului Luca Goilav i nepoti rAposatului Clucer David
Goilav, din cari Garabet i Ion Goilav se afl tritori in BaSarabla
Rosiei (in anul 1857), far Gawar i Valerian "se afM in PAoldova, c.,
pafporturi din Rusia, proprietarit rnoiei Sarata, sunt cunoscuti de boeri pdmlinteni, cinstindu-se bunicul lor anume David Goilav, la anj
1804, cu rangUl de boer Clucer de cdtr Domnitorul Aleiandru Me
ruzi Voevod, pentru serviciile fdcute NHL
Mrturia este isAlit de boerii
A. Mavrocordat, LogefAt ; Teodor Bal; 11. Cantacuzin, Vornic ; Scarlat Roset, Vornic; Conume
stache Carp, Postelnic 1).

Membrii unui Divan cari afirma cA sunt boeri peimanteni, armen'i
cari stAteau, in Moldova, cu pamoarte din Rusia I
La 1832, dupa catagrafie, erau in BotOani 155 familii de breF,.

armeni. In nurnrul breslailor erau trecuti i posesorii", adicii
arndasii de mosii.
Incepuse procesul de pArsire a agriculturei de cAtrA proprieta31
boeri, cari, ademenfti de un traiu mai larg, in orase, sub influenta
civilizatiei din occident, trebuiau sA lese altora locurile goale ce
mneau in curtile boeresti dela sate; armenif au umplut aceste
au inceput sA exploateze moiile i, nu dupA multA vreme, Au dew,nit proprietari pe unele dintre cele mai mari i mai bogate, gra;',e
numai inprejurArei cA erau crestini, si nu li era interzis, ca evreilor,
sA dobAndeasca pmnt rural.
In
1832 erau, in Botosani, 43 familii de posesori, dintre care
38 armeni.
1. Arhiva Statului din Iai, Condica 23, Tr. 166.
www.digibuc.ro
Monografia Oraphil Botopnl
(1,4,
"hkki
4..11AcrfkeW.:,.irt..url
Nerir, c...circkeFhigei der
and
sCanin4 or,
.
Jazekro4a.-,14rtstdertirmr.4
.v.riVeyas
:v.
161
r4,Y,geskeo,
lerfizeiv4We e AAA,
der TAkel oigVap. Wiy fraaf Awy,
rk.,0,4d4ee
den Pert.hine. No, linfrAa

'1',2441
ge,h-44yrert.
4
HARTA ATACULUI DELA BOT0qANI

trupele turceti ale luj
dintre trupele austriace, sub comanda lui Fabry
Ibrahim Nazir Paa, la 19 Martie 1788
www.digibuc.ro
In vremea asta turcii au ocupat Botoaanii, dar Fabry di o nod luptA, puns pe turci
pe fugli sl In ziva de 22 Mantle, trupele austriace IntrA In 8otosanl
cu muzicA pi cu steagurile desfAsurate. (pagina 18)
www.digibuc.ro
BISERIPA ,pAPAUTI
TURNUL BISERICE1 PAPAUT1
ins-lute de restaurare
www.digibuc.ro
BISERICA SF. GHEORGHE

dupa restaurare
BISER1CA SF, GHEORGHE

inainte de restautare
www.digibuc.ro
CASA DIN STRADA EMINESCU
www.digibuc.ro
CASA DIN STRADA LAHOVARY
165
r6 6
www.digibuc.ro
VORNICUL AL. CALIMAH
www.digibuc.ro
167
168
Monografia Oraplui Bot4ani
IOHAN GORGIAS iSI SOTIA SA
BISERICA OSPENIA SI 0 PARTE DIN TARG

distruse de focul din Iunie 1887,
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui BotoxnI
DR. CUCIUREANU
www.digibuc.ro
169
170
Monografia Omulai Boto,Fani
SUB AUSPICITS
ItUz): 03H
11'4'11.1E,SISNOIE 11?4;.%,
1114
RECNANTIS
.M01.1)WI,11 1
Pnwkide
vc-
DIPLOMA DE MEMBRU
a Societatei de medici i naturaliti din lai, a D-rului G. Cuciureanu.
www.digibuc.ro
Monografia Oraului Botagini
171
31i,
ztE;145.e,a.
tqict:hrat Itfi
r
DIPLOMA DE MEMBRU a SocietAtei de Zoologie i Botanic5, din Viena
.1111:urkuril):
.4iIr-r
'4,46,2(14 stV.
wis
DIPLOMA DE MEMBRU a Societatei stiintifice a Ducatului Nassau.
www.digibuc.ro
172
Monografia Oraului Botoani
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botoan1
173
www.digibuc.ro
BISERICA SF. DUMITRU
BISERICA POGORAREA SF. DUI-I
www.digibuc.ro
BISERICA SFANTA TREIME
BISERICA VOVIDENIA
www.digibuc.ro
176
BISERICA ARMENEASCA SFANTA TREIME
1111'1111
www.digibuc.ro
BISERICA SF. ILIE
:1111111
Eftt)til
Monografia Orapilul Botopnl
177
Posesoril armeni, cei mai multi supui straini, adica veniti de

curand In Ora, trecuti in aceasta catagrafie, sunt :
$tefan Ciobanu sin Garabet,
Bogdan Teodorovici,
Grigori sin Cristea Matasar, sudit nemtesc,
Grigori sin Mane,
Luca Goilav,
Gapar sin Luca Goilav,
Ionita sin Gheorghe Trancu,
Findreie Focaneanu, sudet nemtesc,
Vartan sin Lazar Antona, sudet nemtesc,
Gheorghe Ciomac, sudet_ nemtesc,
Cristea sin David Goilav, sudet nemtesc,
Gheorghe sin Toader Goilav, sudet nemtesc,
Sava sin Popovici, sudet nemtesc,
Ionita sin Toros Sucevean, sudet nemtesc,
Mane sin Criste Mane, sudet nemtesc,
Ionit sin Zaharie, sudet nemtesc,
Mihai Merzec, sudet nemtesc,
Paval Suceveanu sin Toros, sudet nemtesc,
lindronic sin Zaharia, sudet nerntesc,
Iacob Lebada, sudet nemtesc,
Criste Teodorovici, sudet nemtesc,
Stefan Ciomag, sudet nemtesc.
Criste Ciomag, sudet nemtesc,
Mardiros Ciomag, sudet:nemtesc,
Cerchez sin Gheorghe Ceau, sudet nemtesc,
Iacob $tefanovici, sudet nemtesc,
Cristea Moisa, sudet- nemtesc,
Mihai Pleanschi, sudet frantuzesc,
$tefan Plenschi, sudet frantuzesc,
Cerchez sin Ionit Balasan, sudet nemtesc,
Neculai sin $tefan Trancu,
Mihai Suceveanu,
Hacires Goilav,
$tefan Goilav, supus frantuzesc,
Findrie Marcovici, neguttor de boi, supus austriecesc,
.
12
www.digibuc.ro
178
Monografia Oraplat Botopni
Stefan Hagi Rafail,

Lohan Grigorovici,
Bogdan Hudic, supus austriecesc.
Restul populatiei armefiesti se compune din breslasi si din

armeni fr negustorie".
La 1832 pare a fi fost un singur preut armenesc, in Botosani,
Preutul Jacob Creiciun, care avea sotie pe Ana, i fii Pe: Ovanes,
Todercq, Criste, Hatuna, Hopesa, iar Papiga era maica preutului".
Natia lipoveneasca", care locuia numai in mahalaua Trgulu.

Nou, cuprindea 48 de familii, si 10 familii de vAduve.
Tiganii erau cuprinsi iii dou categorii deosebite : robii si servitorii erau clasati in familiile boeresti, drora apartineau, iar ceilalf
erau indicati dup ocupatii: tigani ferari, lutari, scripcari, cobzari, s'
cte unul trecut ca budtar sau vezeteu.
Breasla lutarilor, in 1832, era reprezentat prin urmtorii :
.
Ion, nepot lui Patachi Tlpalar, lutar,

Gheorghe Enachi, lutar,
Petre sin Grosu, cobzar,
Petre Chiscariu, scripcar,
Ion Tiganti, covasliu,
Nita! si Vasile WAVY& scripcari,
Gheorghe Tiganu, dobosar,

Vasile Grasu, scripcar,
Ion Rtil, scripcar,
Ion Genanus, scripcar,
Vasile Gusu, cobzar,
Toader Fandole, Gheorghe si Paraschiv, cobzari,
Petrea, scripcar,
loan, muscalagiu,
Lupu Buiuc, diiaragiu,
iar starostele lor era Ionit,_Sgracutu, cobzarul.
Evreii, in marea lor majoritate, erau comercianti. Se enumer si
132 fr mestesuguri", cari trebue s fi fost btrni ce nu mai puwww.digibuc.ro
179
teau mund, i statistica lor se incheie cu : ,,jidovi cu tot felul de

mqteuguri i negutitorii proaste", in numr de 202 familii.
In privinta repartizrei meseriilor intre cele trei clase de locuitori ai Botoanilor : moldoveni, armeni i evrei, statistica din 1832 ni
arat unele lucruri caracteristice.
Pla, pe cnd unele meserii erau exercitate numai de moldoveni,
a tele erau numai in mnile evreilor sau ale armenilor.
Intre abageri, blanari, boengii, butnari, cojocari, clulgheri, furmagii, olari, plrieri, pscari, strchinari, rotari, licari, talpalari, nu era
n'ciun arrnean sau evreu, pe cnd toti pitarii, cumarii, lipscanii, sacagii 4i tristarii erau numai evrei. Comercianti exclusiv armeni,
nitre cari nu figureaz niciun moldovan i nid un evreu, erau bogasiiii
i mindirigiii.
Celelalte mqtquguri le fceau toate aceste trei clase, dar pe

And ciubotarii erau, in mare majoritate, moldoveni, 82 la numr, e-
v eii erau 29, iar armeni nid unu; croitorii erau 98 evrei, i numai
02 romni i 3 armeni.
Un cornett, pentru care aveau mult dragoste moldovenii, era

4ma. Erau, in Botoani, la 1832, un numr de 79 crdmari 1 rahieri moldoveni, 6 armeni i 46 evrei.
La 1832 erau, in Botoani, i trei berari nemti.
Din tabloul ce urmeazd se vede cA numarul total al familiilor
0 meteugari, afar de berari, era de 1351, dintre cari 638 moldoveni, 155 armeni i 558 evrei.
romani
abageri
argintari, alamari
bacali
barbieri
blnari
boengii
bogasieri
braoveni
buckari
butnari
cafengii
arciumari, rachieri
casapi
cavafi
'
armeni
evrei
5
15
24
4
45
5
2
2
5
4
79
10
1
www.digibuc.ro
2
22
3
--
11...
12
46
22
Monografla Oraplut Botopni
180
chetrari
chitari
32
evrei
82
19
15
32
29
29
3
1
98
.
33
21
42
5
I
72
6
11
17
1
38
33
8
11
20
2
_
23
_
1
2
2
45
cu tot felul de mestesuguri
armeni
12
ciocli
ciubotari
cizmari
cojocari
croitori
curlari
cusmari
dulgheri
fclieri
furmagii
lipticani
mahali
mindirigii
mosnasi
muncitori
olari
plrieri
pscari
pastramagii
posesori
precupeti
rotari
sacagii
solonari
soponari
steclari
stoleri
strchinari
slicari
talpalari
trdistari
zugravi
romni
2
10
__
_
_
_
_
_
_
_11
_
_9
202
Cea intAi statisticA in care se arat miscarea populatiei oraselo

Moldovei, este din 1838, cand in toed Moldova au fost 25.374 nasteri si 15.035 morti, deci un excedent de 10.339 suflete.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Boto$ani
181
In Botoani, statistica aceasta ni arata unntitoarele :

nscuti
(1)
molt
casatorii
J
bArbati
creoini ortodoxi
eolici
a meni
j ovi
1203
2
33
186
1424
femei total
1140 2324
1
3
26
59
148 3 34
1315 2739
I:Arbafi
727
632
3
20
43
790
15
28
681
femei total
540 1175
2
5
16
31
34
61
592 1273
1.-- Spicultortil Moldo-romiln, jurnal Olentifie, literar sl Industrial, redlgult de o solite de literati. April, main, tun!. Iasi, la Institutul Albinel, 1842.
www.digibuc.ro
182
Monografia Oraplui Botgani
Carmuirea oraului in vremurile vechi.
Prea putine lucruri se stiu despre cdrmuirea oraselor noastre in

vremurile vechi; se stie numai cd, In fiecare oras, Domnul Ord, in
persoana cruia se Intruneau toate puterile statului, avea reprezentantii ltd. In Botosani, care era oras domnesc, si ale cdrui venituri apartineau Doamnei, acesti reprezentanti erau Vornicii despre Doamn
cari, pe Ingd atributiuni administrative si judecatoresti, aveau si insrcinarea de a incasa veniturile stpdnei lor. Pe langd vornici ma
erau i ispravnici.
Cel mai vechiu Vornic, pomenit in documentele din Arldva Statului
din Iasi, care va fi avut vre-un amestec in treburile tdrgului Botosani,

este Crstea, Vornic de tam de sus", in 1592, iar cu titlu de Vorn c
de Botopni, gsim pe Ptragu, in 1590.

In Botosani, documentele ni mai arat i dregtori sau urednict.
Pe la 1600, jupdn Gheorghe Prcdiabul de Hotin, socrul lur
Eremia Movild Voevod, scrie, din Suceava, la 6 maiu, fiului sdu prea
iubit, pan Pdtrascu"; care e urednic la Botosani. (1)
Ilia Alexandru Voevod, porunceste la 18 iulie 1668, lui Gheorghit Cheanchea, dregettorul de Thtqani, sd facd o cercetare pentru
un hladnic din apropierea Vldenilor, pentru care se ceartd Andronlc
Comisul i cu Albotd. (2).
Negustorii oraselor aveau, pe vremuri, un rost Insemnat in conducerea treburilor. Ei erau reprezentati prin 12 .delegati, cari se nu
meau pargari, sub prezidentia unui soltuz.
Probabil cd pargarii i oltuzul erau alei, dar cine anurne ii
alegea si in ce chip, rdedne inc un mister.
Cea mai veche amintire, despre soltuzii de Botosani, o avem
din anul 1610, cdnd, la 31 iulie, Gavril cu satia sa Anisia, pune In
I, N. Iorga, Studii i Documente, XVI, p. 347.
2. Urlcarul, XX, p. 241.
www.digibuc.ro
Monografia
Botopni
183
flog, drept opt taleri, o cas din Petia, dumisale Patiicului, Ispravnic de Botoani, i in zapisul scris de Gheorghe Diiacul din
Botoani, isdlete ca martur: Maxim $oltuzul. (1)
In cursul vremei, documentele mentioneaza existenta oltuzikir
la Botoani.
La 1639 se pomenete Grigore $oltuzul (2);, la 1653, Dumitrachi

Soltuzut i cu 12 pdrgari [3) intaresc un zapis; la 1661, gsim pe
Grigorl, la 1662 pe Vasile, ca soifuzi, *i tot in 1662 II gsim pe
Ivan &ltuzul cu 12 prgari; la 1678 era foltuz un Grigori (4). In
1742 se mai pomenete un oltuz cu 12 pdrgari in Botoani (5) i

dela acea data documentele nu mai vorbec despre oltuzii de Botoani.
In veacul XVIII apar i alti functionari in orae. La 1736 i 1752
este vorba de Sandul, judele dela Botoani (6); la 1775 gsim un

cupar, care imparte msurile de vinuri, numite bour, i incaseaz taxa
anuald pentru aceast mdsur, avnd i leaf de 30 lei pe lun. Vame;.ut e pltit cu 60 lei pe lun.
Despre Vornici nif se tie dad i ce leafd aveau, dar Vornicul
de Botoani lua a treia parte din mortsapia oraului. (7).
Pentru anul 1776, din vremea lui Mania Vornicul de Botosani,
avem o list de cheltuiala Vorniciei, in care se vede plata havaetului
unor alti slujitori, dar Vornicul nu-i trecut intre ei (8).
Bani
Lei
657
328
21
2
1009
30
75
109
39
suma pe 239 ughi.

banii zaharelei die 55 parale.
banii Giudedtoriei
havaetul lui ftori i treti Visternic
117
Uricarul, XVI, p. 10.
2. lorga, Studli. V, p. 218.

8. Iorga, Studll, XVIII, p. 724
4, Iorga, IbId., p. 221-2311.
5. lorga, Studii. VI, p. 325

8. Iorga, Studil, V, p. 108,
7' Iorga, Studll, XXII. p. 19.
8.-- N. Iorga, Studli, VI. p. 115,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoml
184
Din .diferitele documente ce s'au putut cerceta, am alcatuit

urmatoarea lists a Vornicilor de Botoani, care se va putea complecta
cand toate documentele, care stau Inca ascunse, vor fi cunoscute sau
date la iveala.
Isvoarele din care s'a alcatuit aceasta lista, sunt Uricarul, lucradle d-lui Iorga, Arhiva Genealogica a d-lui Sever Zotta, i documente inedite din Arhiva Statului din Ia0, i cateva documente din
colectia mea.
In lista ce urmeaz, se arata data din documente, la care este
mentionat Vornicul.
1592 Carstea, Vornic de Tara de sus.

1599 Patravu.
1611 noemb. 30. Gheorghe Vornic i Toma V ornic.
1625 ghenar, 12. Patrqcu Udrea biv Vornic de Botoan
1633 april 12
Constantin Ciogole,
1637 april 7
Costin Ciogole.
1639 iunie 7
Toderaca $oldan.
1641
Gligori Postelnicul
Chiriac Vornic.
1644
1645 august 24 Dimitrie Rwa

1646 august 6
Dumitru Vornic
Solomon Vornic
1648 ittnie 3
1659 august 1
Gheorghe Vornic
1661 octomb. 5 Motoc, biv Post. i Chiriac Vornic
1662 februar 15 Toderacu Jora
1669 februar 4 Dumitracu Boul
Idem
1670
1670 februar 29 Jora, Medelnicer

1670 august 5 Gheorghita Logofatul i Dumitracu Visternicul.
Toderacu Vornic
1673
1678 ghenar 1
Toderwu $oldan
1690
1700
Ilie Zbiera
Burghele Armapl
Toderacu Soldan
Costaco Pancul
1702 octomb 6
1703 sept. 1
www.digibuc.ro

?
1712
1731 martie
1734
1737
1738 iunie 6
1741 noemb. 2
1742 februar 6
1742 april
1743
1744 mart. 18
1745 iunie 22
1751 april 21
1753 octomb. 20
1754 octomb. 22
1756 iulie 1
1757 decemb. 9
185
Crstea Vornic
Pancul i Maxut
Hurmuzachi Camaraul i Carste Vornic
Pancul Vornic
Dumitrache Ca Ima
Dumitracu Callimachi,
Voda Callimachi)
(frate
cu Ion
Constantin Roset
Antohi Caragea i Dinul Arma
Ion Izman $trar i Neculi Vornic
Vasile Macri i Neculi Vornic
Andronachi Vornic i Dumitrachi Vornic
Necula Vornic
Anania Vornic
Tudurachi biv Vel Pitar

Idem
Ivan
Rducanul Vornic
1761
Gh. Lefter, biv. Vel Arma
1765
Teofan Vornic
1765 noemb. 12 Manolachi Dimachi, Stolnic
Manoli Clucer
1768 ghenar I
Constantin Crupenschi, Paharnic, i Tana1774 april 2
s Giosan, Paharnic.
Mihalachi Tali* biv Vel LogofAt
Necul, biv Vel Portar, i Manolachi Di1775 aug. 14
machi, biv. Vel Jitnice r
1777 octomb. 9 Manolachi Dimachi, Stolnic
Ianachi, biv Vel Paharnic
1778 iulie 2
1780 decemb. 15 Manolachi Dimachi, Stolnic
Ionachi Callimachi, biv Vel Pah, i
1783 iulie 5
1774
Ban.
1786 iulie 1
1790 octomb. 9
1791
Iordachi Lazul, Paharnic, i Neculai Asian, Medelnicer.

Grigora Sturza biv vel spatar, i Dumitrache Ghica, biv vel Caminar.
Grigora Sturza, Spatar
www.digibuc.ro
186
1794 decemb. 15 Matei Mil lo, Ban

1796 martie 18 Matei Mil lo, Ban si Iordachi Haretu,
1797 iunie 24
1798 aug. 12
Paharnic.
Matei Mil lo, Ban
Iordachi Bucsnescu, biv Vel Pah.
Dimitrachi, biv Vel Pah.
1800 april 2
lancu Miclescu Ban, si
1809 iulie 3
1810 feb. 23
1812 iunie 6
1815 iunie 1
1817 noemb. 19
1822 noemb 22
Alexandru Callimachi
1825 mart 21
1827 aug. 22
1828 febr. 17
1831
1832 iunie 12
1832
1834 sept 11
1835
1837
1838
1845-1846
Negel Spatar si Alexandru Calimah

Constantin Canta si Basot Cminar
Costache Ban, si Teodoros
Bals Cminar. si
?
lancu Donici, Spatar, si
Spatar
?
Scarlat Miclescu Aga si . .. . . Ban
Petrache Postelnic, si Neculai Greceanu
Alecu Ghica, Aga, si Ralet, Spatar
Teodor Silion, Spatar
Petru Asachi, Cminar
Ionic Gherghel, Comis
Grigori Carp, Spatar
lordachi Cristescu, Spatar
lordachi Caramfil, Spatar
Scarlat Miclescu, Aga
Alecu Sturza
www.digibuc.ro
187
Administratia comunalA dupA Hrisovul din 1820.
Despre o administratie comunal, in intelesul de astzi al cuvantului, nu se pomenia in vremurile vechi. Dup cum toat administratia
trii era alckuit numai in videre ca s se poat incasa birurile, care
intrau in punga Domnitorului, tot asemenea administratia, in special
a orasului Botosani, avea tinta principal de a incas veniturile, care
erau apanajul Doamnei.
Pentru a se putea incasa veniturile, trebuia s fie liniste in oras;
de aceea Vornicii, randuiti in numele Doamnei, aveau si atributiuni
politienesti, si in acelas timp indeplineau si indatorir2a de judecatori,
pentru pricini de mai putin insemnatate.
0.imprejurare binefactoare (Wu Botosanilor un inceput de viatd
municipal& in anul 1820, un privilegiu exclusiv al acestui oras din
Moldova.
Locuitorii din Botosani, boeri, neguttori si din alte stri", s'au

plans Domnului, care pe atunci era Mihai Sutu, despre starea de mizerie in care zcea targul lor, far uliti practicabile si fr nicio inlesnire de traiu. In plangerea lor, locuitorii au facut obsteasc cerere
i rugnlinte ca s se facd si targului acestuia o punere la cafe, alatuindu-se adic o cutie de oarescare venit, i facandu-i-se si o asezare de privilegii, in temeini hrisoavelor si a crtilor domnesti, ce le
are targul dela lurninati Domni, cei de mai inainte, pentruca prin acest
ajutor s se poat inlesni a indrepta ulitile targului si a se ridica nevoia i ptimirea intru care se afl, alctuindu-i poduri sau sosele,
dup trebuinta urmfitoare. Si dar, Domnia Mea, cu milostivire asupra
acestei obstesti aratri de jalobe, si cu burfvoint asupra cererei si
rugmintei ce ne au fcut, care o am gsit a fi nu numai cu cale si
cu toatd dreptatea lor, si ca o trebuint neaparat pentru acest targ,
care, dup intinderea lui, este al doilea politic a Ora ace ste ia, si care
dup tot cuvantul, se cuvine a fi adus in starea cea mai indmnatec,
spre olihna norodului locuitor intransul".
www.digibuc.ro
Monografia Qraplui Botooml
188
Veniturile necesare In acest scop nu se puteau strange, bineinfeles, deck prin niste dri impuse populatiei, la care toll botosnenii
se plecau cu mulfmire, i astfel apar (raffle comunale, In orasul Botosani.
Ddri le hotdrate prin hrisovul lui Mihai Sutu, din . 15 decembre
1820, erau urmatoarele:
1. Dou parale sd se ia dela carle Incarcate ce vor intra in

trg, cu orice fel de marf, de tot giugul, iar dela crutele cu cai,
cate cloud parale de tot calul.
2. Zece parale sa se ia de toat vadra cu horild si rachiu ce

va intra In targ, pentru vanzare, luandu-se aceastd plat dela vanztori, iar fiind in transit, s se ia numai ate cloud parale de giug.
3. Zece parale s se ia de toat vadra de pcurd sau dohot

ce se va vinde acolo in targ, i acest alisveris s fie slobod a-1 urma
oricine, platind venitul hotrat la cutia targulur.
4. Doi lei de toat butea i un leu de tot polobocul cu vin,

ce va infra In targ, spre vandut, s deie la cutia targului. Si pentru
tot acest venit, vtjii de harabagii, ce este a fi afierosit scoalei acolo
din Botosani, nu are a se pgubi intru nimica i cat de pufin.
5. Zece parale sd se ia de toat vadra de rachiu sau horilcd
ce va iei dela velnifile lucrtoare acolo in targ, i afard de cfitul legiuit ; iar pentru aceia ce se va ridica de acole, si se va duce in alte
pdrfl, sfi nu se ia venit.
Toate veniturile acestea alcatuiau un fond destinat lucrarilor de
edilitate, pe care trebuia s le administreze Casa podurilor, adicd a
stradelor care, In Iai, erau unele pavate cu scanduri : poduri". Casa
podurilor se infiinta, In Botosani, prin hrisovul care fixa i ddrile de
mai sus.
In afar de aceste venituri, Mihai Sufu mai acorda Botosanilor

niste privilegii, tot numai in vederea Imbunadfirei stradelor.
Casa podurilor avea dreptul
aleaga un sat din apropiere de
oras, cu o populafie de optzeci gospodari, ca sa fie pentru Intocmirea
ulifelor i pentru lucrul podurilor orasului. Locuitorii acestui sat urmau
sd plteascd birurile, iar de havalele i despre orke altd dare erau
scutifi, in schimbul muncelor ce trebuiau sa facd In oras.
Ptcela hrisov institue si prima prestatie comunala. Locuitorii
birnici ai mahalalelor, precum i scutelnicii de acole, ori a cui a fi,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botomi
1 89
s aib a lucra fistecare Cate cinci zile pe an in trebuinti1e ulitelor orasului ; cei ce vor avea card cu boi, cu cattle, iar cei Mrd de card,
cu trupul numai, fait sd se ia vreo plata pentru lucrul acestor zile.
Carle si salahorii ce vor trebui spre indreptarea ulitelor si lucrul soselelor, s se deie de tinut, prin dumnealor dregtorii, lundu-se
cu analoghie cea dupd cuviintd, si cu saptdmAna, si epitropia podurilor
s li plteascd cte un leu de un salahor Mt' car, pe zi. Acest ajutor
Ind de salahori si card sd se deie numai in vremea pn ce se va

sfrsi lucrul soselelor, iar nu mai mule.
Tot in 1820, si prin acelas hrisov, Mihai Sutu orndueste si o
administratie comunald propriu zis, in Botosani, infiintnd o Cas obsteasc, compusd din sase persoane, alese de Cara obstie, adicd un
consiliu comunal.
Membrii Casei obstesti trebuiau sd fie alesi din toate clasele

sociale: doi dintre boerii seztori in Botosani, doi dintre negutitorii
fruntasi, moldoveni sau greci, si doi din fruntasii armeni.
Rcesti alesi, numiti epitropi, erau indatoriti s strng veniturile
si a fi lucratori spre facerea soselelor, precum si altor intmpltoare
trebuinti a tArgului".
La sfarsitul anului, epitropii trgului trebuiau sd incheie socotelile si s fac sam lmurit de venitul ce s'a strns si de toate cheltuelile urmate, si in ce trebuint anume. Sama aceasta trebuia pus
in cunostinta Obstiei, care de se va gdsi frd pricin., trebuia s
o iscleascd".
Epitropii Casei Obstesti aveau si atributiuni care nu priveau numai ingrijirea stradelor. Ornduitii epitropi acestia s fie cu purtare
de grijd si pentru cspii, mumgerii, pitrii si cele asemenea, ca s fie
pururea intru indestularea trgului, si s nu se pricinuiascd trgovetifor vro asuprire in pretul acestor lucruri, adicd epitropii s fie slobozi
a gdsi musterii spre tinerea acestor lucruri, si a alcdtui tocmald cu
clnsii pentru pret, pe ct vor putea mai writ.
e
Era o adevdratd interventie a statului in transactiunile dintre
producAtori si consumatori, ceia ce insemneazd c, in 1820, se simteau oarecare greutAti in procurarea mijloacelor de traiu, pentru lumea
care era trt spre viata ordsneased.
Pentru a da o mai mare solemnitate actelor ce trebuiau s svdrsascd epitropii, sau pentru mai multd sigurant a corectitudinei lor,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Botopni
190
hrisovul lui Mihai Sutu hotrste modul cum trebue s urrneze acestia : Contracturile tocmelei sa ia incheerea lor in Vornicie, unde au
sd se ia acele contracturi isclite de contractieri, j s se dea si contractierilor asemenea contracturi isalite de epitropi si de dumnealor
Vornicii".
Indrumati pe aceast cale, in organizarea vietii orsnesti, epitropii mai capt i rolul de apreciatori, de judectori in unele chestiuni edilitare : Asijderea i pentru pricini de locuri de case si dugheni,
epitropii sa fie slobozi a face cercetrile cuviincioase, si a desbate acele pricini, i, dup acele cercetri, find bune i adevrate, s se
faa i lucrarea cuviincioas din pa rtea dregtorilor, spre a nu intra
adia unii in local altora, sau in locurile ulitelor si a medianelor slobode, si alte asemenea pricini. Iar in vnzari sau schimbri de case,
dugheni i orice alta, epitropii vor iscli numai ca niste marturi, pu-
and
pecetea trgului; care pecete a s stea In toat vremea la
epitropi, i In urina zapiselor acelor vnzri sau schimburi, le vor intri i dumnealor dregAtorii".
Epitropii se alegeau numai pe un an, si nu aveau leaf. Hrisovul

domnesc arat i motivul acestei scurte durate: pentru ca s slujasc
pe rnd, si nu numai unii, intru aceast trebuint de folosul a toat
obstia trgului".
In arhiva Primriei de Botosani nu se gseste nicio urmA despre
alegerile facute in puterea acestui hrisov domnesc; dosarele vechi au
fost vandute, ca netrebnice, prapdindu-se astfel un material asa de
important, care ar fi descoperit multe lucruri din trecut, care vor
mnea Invluite in mister. D-1 N. Iorga a publicat hrisovul lui Mihai
Sutu I) alte documente, cu ajutorul arora se poate sti ceva din
istoria epitropiei trgului Botosani.
Hrisovul lui Mihai Sutu, din 1820, a fost reInoit de Ion Sandu
Sturza, la 23 ghenar 1828, in aceleasi cuvinte, asa a nu se deosebeste de cel Intiu dect prin isalitura Domnului 2).
Cel inti epitrop ales prezident al Casei Obstesti, conform cu
dispozifile hrisovului, a fost Comisul Anghelache Climent, i care a
fost reales pn In 1824, and Obstia nefiind multarnit de administratia lui Climent, alege epitrop prezident pe Spatarul lordache Canta,
I. Shunt si Documente, V. p 669.
2. Documentul se gaseste in Arhiva Statulul din Iasi, Iltera B., dosar 92, Ala 7.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplat Botwinl
191
care era ajutat de Banul loan Brdnifleanu. Canta fu casier, casa",

numai Wand la 1 februar 1825, si muri, lsnd incurcate socotelile
epitropiei.
Unul dintre epitropi, Alecu

biv Vornic, fu recunoscut
ca efor, prin poronc domneasck In martie 1825, urmnd s se aleag
noi epiiropi, cari s strng actele i s incheie socotelile incurcate
din trecut. Poronca domneasc mai indica epitropilor s fac, in mijlocul orasului, un loc indestultor pentru un
adic o piat.
La intrunirea ce se facu In casa boerului Alecu Ralet, sub ingrijirea Agdi Scar lat Miclescu, Vornic de Botqani, se aleser noii epitropi, dintre negustori nesupusi unei protectii strine, dndu-li-se
prezident pe Spakirul Costache Roset. Manolache lorga era s strng
ca un cinstit btrn i vechiu trgovt", documenturile risipite ale
orasului.
In noua epitropie intrau armanul Garabet Bolfos, ca taxildar, j

pstrtor al arhivel, apoi un lani Vasilia i un alt arman, 5tefan Goi lay,
ca epitropi lucrAtori", iar Tudurachi Bucalbap, starostele bacanilor,
Andronic Zaharla, erau pstenitori la trebuintile trgului".
Alegerea aceasta a urmat dupa ce mai inti s'a fcut inltar ea

i rugkoare pentru indelungarea
strlucitilor ani a Area Inltatului nostru Domn si stpan, Prea Luminatul Scaun al oblduirei, semnul acel de milostivire ce au revarsat
de multmitoare glasuri la Pronie
asupra acestui targ. "

Acest nou consiliu comunal a luat in desbatere socotelile anului
1823, a ,,iralurilor", dela dumnealui Anghelachi Climent, si a anului
1824, dela casa rposatului Spatar Iordachi Canta, s'a dat bilanu",
anume si pre larg arttor de toate clatoriile i Juaturile" precum au
urmat, la mna volnicitului zapciu", ca aducndu-le la cinstita Logofetie, sd le pliroforisasa.
Iata insa c Eforia targului Botosani, instituit pentru a se pune
rnduial in' trebile orasului, deschicle pofte in inimele unora din botosneni. Fie c poftele acestea erau numai niste veleitti de mrire,
dorinti de a fi in fruntea treburilor orasului, fie c interesul:personal,
dorinta de a se infrupta din veniturile comunei, care facuse pe Anghelachi Clement s comit acte necinstite, ispitea i pe altii, .poftele
acestea au nscut vrajba intre botosneni, si au intemeiat luptele politice care, pe atunci, se puteau manifesta numai la alegerea epitropilor Casei Obstesti.
www.digibuc.ro
192
In jurul lui FInghelachi Climent se grupeazA un partid de opozifie, care urmreste rsturnarea
Eforiei.
lui Al. Callimachi din prezidentia
Membrii acestui partid, in majoritate, nu erau vechi boeri botosneni, sau negustori de bastin; multi dintre ei erau scaftniti ai
ultimelor vremi de prefaceri si parvenire, oameni veniti de curnd

de peste hotare, ca supusi ai altor state, mai cu sam supusi austriaci, cari ddeau bani cu imprumut si exploatau mosiile boeresti luate
de ei in arend.
Actiunea acestor opozanti nu ar fi putut s aibd nici o inrurire
asupra cercurilor conducatoare dela Iasi, daca in fruntea lor nu ar fi
fost si ateva persoane cu vaza In Botosani. Comitetul partidului il
compuneau : Postelnicul Petrache Varnav, Paharnicul Ioan Brnigeanu,
Sardarul 5tefanache Raclib Paharnicul Gheorglze Herescu, Sardarul

Constantin POpovici, lordachi Negrut, Srdarul loan Cocota, Stolnicul
Dumitrachl Ouatu, Paharnicul Costachi Teolzari, Ciiminarul Alestar
Pisotclzi. Bine inteles CA Comisul Anghelache Climent era sufletul
miscrei, ajutat de un strin, Dumitru Scirghievici, care a jucat un
oarecare rol in aceast lupt electoral, si de un preut, Iconomul Hie,
care trebue s fi avut oarecare rost prin mahalalele Botosanilor.
Opozantii trimet o jalb Domnitorului Joan Sandu Sturza, contra
epitropilor din Botosani, invinuindu-i c s'ar atinge de iratul casel
in bani ce s'ar fi strns din iratul podurilor pn acum, mncndu-se

si rsluindu-se acei bani", si odata cu jalba, inainteaz Domnitorului
si un proiect de o nou oiganizare a Eforiei, proiect intitulat de ei :
Ecstructie de inchipuire epitropiei acestui trg si urmare ce au s
pazasca dup cuprinderea hrisovului si socotinta obsteasc. 1837,
noemvre 15.
Organizarea propus cuprindea cinci puncte si anume :
1.Epitropii s fie alesi, cte doi, din boerii pmnteni cu locuinta in Botosani, doi dintre negustorii moldoveni si greci, doi dintre
armeni si 2 dintre negustorii jidovi; alegerea s se fac de toat ob-
stia, pe timp de un an. TO epitropii s aib drepturi egale, s nu

aibil mai mult unul cleat altul si niciunul va putea fi poruncitor,
dect impreun inchipuitori si impreun toti si lucrtori."
Acest punct din revendicrile opozitiei lovea in Callimachi, care
era boer pmntean, dar cu locuinta nu era in Botosani, ci conducea
treburile Botosanilor din satul Stncesti, imde loctda.
www.digibuc.ro
193
Pentru c aceste cereri trebuiau incuviintate de Domnitor, care

nu ar fi admis indepartarea .boerilor din Eforie, opozantii indulceau
intrucatva relatiunile cu acestia, si adauga: Dar, pentru c fireste
se intelege ca. toata pornirea cautatului trebuintelor are &A curg dela
acei doi boeri insrcinati epitropi, acestia amandoi la toate deopotriv
vor fi sarguitori, avand 'Mtn' ajutor si pe ceilalti insarcinati epitropi,
si la sfatuirile, inchipuirile celor drepti, 4i la toate svarsirile lucrrilor, precum obstescul interes va cere.
Aceste drepturi se recunosteau boerilor numai in ceace priveste
lucrrile in curs de executare: intru cele conoscute si organisite".
Cand va fi, ins, vorba despre o lucrare din nou, hotararile se vor
lua de ctr adunarea obsteasca, si epitropii vor executa deciziunile
dunarei.
2.Casierul, casa iraturilor veniturilor targului", va fi unul din

negutitori, acel mai cinstit si mai de credinta, singur, care se va so-
coti si se va alege de card toata obstia. La finele anului, casierul

va da sama de incasa'rile lui.
3.Pecetea targului sa se impart in doua bucati, din care jurn5tate va sta, in toata vremea, la casierul epitropiei, si jumatate la
unul cinstit din negustorii armeni.
4.Epitropii vor plati doi functionari, cel mult cu cate 30 lei pe

lun fiecare, si de va fi nevoe si de alti functionari, se va consulta
dunarea obsteasc. In niciun caz, insa, epitropii dela sine nu vor
putea nici tocmi deosebiti oameni, nici a spori lefile.
5.Ultimul punct din programul opozitiei, atingea o chestiune
gingasa. Se prevedea ca epitropii vor sluji far leaf5, dar se accentua Ca tot epitropul se va feri de tot particularnicul interes, sau
vreo cerere de plata pentru osteneal, care sub niciun cuvant este
ertatr. Sanctiunea, pentru cel ce ar urma din potriva, era CA *va fi
indeprtat din epitropiep.
Jalba targovetilor catra Domn a fost adusa la cunostinta lui Al.
Callimachi, de catra Postelnicul loan Canano, si Callimachi adreseaza
Domnului o plangere, aratand a el nu stie ca s'ar fi mancat banii
stransi._din iratul podurilor, si roag s se trimeata, cu carte de blstm, Aga Scarlat Miclescu si Paharnicul Ionita Brnisteanu, cari impreuna cu Canano sa cerceteze dacti, in curgerea vremei cat a fost
el efor, s'a cunoscut vreo rea voint din partea lui, ct venit s'a
15
www.digibuc.ro
194
Monografia Oraplui Botootni
strans de epitropi i pe ce lucrari s'au cheltult banii. Calimach sfarseste astfel scrisoarea ; Onsfarsit, ca pe un domn i printe, te rog
ca sa cercetezi i lucrrile mele, i sa-mi fil aparat6r cinstei haractirului meu.
Domnul admite cererea i insarcineaza pe Canano s MCA
cercetarea, impreun cu Miclescu i Brnisteanu.
Cunoscand obiceiul pamantului, targovetil cari cereau Domnului
s dee un hrisov nou de organizarea epitropiei targului Botosani, in

sensul propunerei lor, trimet la Iai un imputernicit care fgadueste
Domnului loan Sandu Sturza o recompensa de 150 galbeni, pentru
darea hrisovului. Era o mite in toata regula, dar consacrat prin

obiceiu. Calimachi intervine la Vel Visternicul Ghica, unul din curtenii Domnului, ca s-i dea concurs in aceast afacere, adica s puie
staruinta s nu se aprobe cererea targovetilor, si la 11 ianuar 1828,
Ghica II raspunde cA gnestiind intrigue urmate acolo *, poruncise s
se fad hrisovul, dar cA primind scrisoarea lui Callimachi, a oprit facerea hrisovului, panti va veni Calimachi la Iasi. Ii pune ins in videre ca, la venirea lui, sa alba gata at& ceasornicul cat i acei 150
galbeni, si care din doua va voi a primi Maria Sa, aceia se va da.
Pe atunci Domnul WI se cumpra cu Ufi ceasornic sau cu 150
galbeni.
La 24 -ianuar 1828Vel Visternicul Ghica II instiinteaza pe

Callimachi ca se urc pretul licitatiei, i ca acum i se ofera Domnului
douzeci de mil de lei, ca s dee hrisovul cerut de targoveti, si-1
sftueste pe Callimachi sa nu zaboveasca de a veni mai curand
la Iasi.
Callimachi mai avea un prieten, la Curtea domneasca, pe Vornicul Iordachi Drghici ; acesta, musk lucrase tocmai Impotriva intereselor lui Callimachi, aducandu-i aminte lui Vod pentru darea hrisovului. La scrisoarea de nedumerire a lui Callimachi, Draghici ii rspunde, scuzandu-se ca mijlocirea lui a facut-o dupa cererea Visternicului Rosnovanu, pe care-1 rugaser targovetli de Botosani sa li steie
intru ajutor. La sfarsitul scrisoarei acesteia, din 25 Ianuar 1828,
Draghici zice ; (Tlmaceste bine cele scrise din sus ; tot este cum ni-i
tara i tocmala ; luati, mancati. Destul ti-i atata".
Callimachiin sfrsita inteles cum ni-i tara i tocmala, i pe
langa ceasornicul sau suma de bani ce va fi dus cu el la Domnie, a
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botopni
195
mai luat o jalba, catra Domn, iscalita de boeri botosaneni, ca Aga

Scarlat Miclescu, Spatarul C. Roseti, Spatarul Iordachi Foti, Constantin Hagi Arbure, Spatarul Toader Si lion, prin care arat turburarile
ce le fac in oras, semnatarii jalbei cad cer hrisovul; care proecturi
au adus targul in neliniste si in nenorocire pentru vremea viitoare.
Boerii cer ca tot ce se face pentru targ sa fie cu obsteasca socotinta
a botosanenilor boeri, iar nu s se alcatuiasca de cu sara, de catra doi,
trei, ceace pe a doua zi se hotareste"; mai cer ca alegerea de epitropi din boeri sa se fad prin de isnoava adunare ,si schepsis a toata
sistema boereasca din Botosani, care aceasta sa se savarsasca prin
inadins diiac randuit, si la acea adunare ce se va face, daca vreunul
din boeri nu va putea merge, din incungiurari de boal sau altceva,
sa I se ceara in scris socotinta, nu numai pentru alegerea de epitropi
cat si pentru toate trebuintele targului, ce se vor socoti de folos, de
podoaba si de indemanare la alisveris si vietuire".
Glasul ceasornicului a influentat pe Domn, care aproba cererea
boerilor, si facandu-se o noua .alegere, iesira biruitori opozantii, cu
Climent in frunte.
Al. Callimachi, la 3 martie 1828, scrie Domnului ca toate pricinele de scandarasare si de dihonie ce urmeaza in trgul Botosani,
se pricinuesc numai de catra un comis Anghelachi Climent, un Pisotchi
si de fratii Manolesti, intemeindu-se doi dintransii asupra suditilor"La alegere luasera parte supusii straini; acestia erau .suditii.
Pe aceast cerere a lui Callimachi, Domnul pune incheiere, cu
mana lui, ca intrucat si la cea intai epitropie, Anghelachi Climent
s'a aratat interesat, si ca tovarasii lui nu sant dintre boerii si negutitorii
cei mai intai, sA fie indepartati si sa se fad o alta alegere,
iar in cartea ce o trimete Vornicilor de Botosani, cu privire la aceast noua alegere, Domnul ordona ca pentru noua epitropie sa se aleag Cate doi, din boeri, din negutitorii crestini si negutitorii jidovi,
iar nu cum s'a facut la alegerea din urm, cand au esit epitropi un
Comis Anghelachi Climent, un stolnic Costachi Pisotchi si fratii Manolesti., cari sunt doi supusi straini, fait nici un drept, si alte persoane, cari nu au nici case in oras, nici mosii in tinut. Domnul aminteste in cartea catrA Vornici, CA Climent este cunoscut din chipudle cele abatute ale sale, Inca la epitropia sa din anul 1832, cand
cu zapciu s'au implinit banii casei targului" dela Climent, si mai aminwww.digibuc.ro
196
Monografia Orgului Botopnl
teste de indrazneala acelora cari au facut instructie pricinuitoare de

neinvoiri si de dihonii, care nici inteun chip nu se socoteste iertatr, si
care ar fi meritat s fie pedepsiti cu surgun, dar trece cu vederea
din buntatea Domniei lui. De aceia Domnul porunce5te ca epitropii
alesi dintre negutitorii crestini, armeni si jidovi, sa rrnae bine alesi,
iar pentru cei dintre boeri ce au mosii si locuinta in acel oras, precum clumnealui Vornic Alecu Ca Ur/lab, Vornic Costantin Miclescu,
Spatar Vasile Crupenschi, Spatar Alecu Ralet, Aga Scar lat Miclescu,
Spatar Cost. Roset, Spatar Toader Si lion, Aga Iancu Donici, Spatar
Iordachi Foti, si altii ce mai sant sezatori in acel oras, si au mosii
la acel tinut, din boeri, oameni cunoscuti intru bunele cugetri. La
aceast adunare boerii vor randui alti epitropi din partea lor, indepartand cu totul pe persoanele ce s'au pomenit mai sus de a se amesteca in ceva de ale orasului, sau de a mai infiintd adunari, sau
obstesti sau in parte care s'au doslosit si s'au dovedit ca sant numai
spre adAogire nelinistei si folosului persoanelor tors. Ca incheiere,
Domnul spune curat ca cea mai mica miscare de vor mai face, vor
fi pedepsiti si izgoniti din oras.
Alecu Callimachi avu satisfactie deplina: fu ales presedinte al
epitropiei targului Botosani.
La 28 octomvre 1830, Divanul Moldovei, prin cartea cu No.

26685 cere epitropiei tdrgului Botosani sa-i trimeat o copie intocmai gde pe hrisovul ce-I are targul acesta pentru driturile si eraturile
care sant hrkite de calla luminatii1Domni de mai inainte si de care
se va lua pre larg pliroforie. Epitropia trimete copia, cu lmurire
ca venitul iratului ce se strange in tot anul dupa hrisov, nu are
potrivire un an cu altul, pentruca uneori acest venit este de 6 pa

la 7 mii lei, si prea rar de 7 pana la 9 mil lei pe an, cari bani se
intrebuintaza in lucrul drumurilor acestui oras.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplal Botopni
197
Bugetul Epitropiel Obtiei Botoanilor.

In volumul V din 4cStudii si Documente cu privire la Istoria Romnilor, DI, N. Iorga publica foarte interesante acte care arata ce venituri a avut trgul Botosanii, din taxele puse prin hrisovul lui Mihai
Sutu din 1820, si ce cheltueli s'au facut. Avem, astf el, icoana celuj
intdi buget al unei comuni din Moldova.
In Sama de banii iratului podului tdrgului Botosani pe anul de
la 1 fevruar 1823 si par la 1 fevruar 1824, cu aceia ce s'au adunat
in toamna anului 1822 de la vasele ce au intrat in trg, in care vremj
au fost casa d-lui Anghelachi Climent, epitrop, si D. Paharnic Vasile
Mute% se cuprind urmtoarele sumi :
496 lei
10000
venitul din toamna anului 1822;

iratul dupa hrisov, vndut cu contract D-sale Garabet
Gligorovici pe anul acesta;
250 60 bani, luati de la podarii ot Biceni pentru vremea

ce n'au lucrat in targ.
10746 lei 60
Scderile, adicei cheltuelile, au fost :
2575 lei
dati D-sale Tudurachi Pisoschi, care luase In exploatare iratul, si lund un altul iratul, cu pret
mai mare, s'au restituit banii lui Pisoschi;
36 lei 96 b. dobanda la 908 lei, de la 21 Malta si par la 30

lulie", pe vremea peste vadeaua numartoarei
banilor.
48 lei 60 b. cheltuiala unui drum la Iasi a lui Tudurachi Ba200 lei
calbasa.
lui Tartan Antona, luati cu Imprumut la facerea
hrisovului;
www.digibuc.ro
s.
Monografia Ora $ului Botgani
198
6 lei 60 b. costul a donA cazmale pentru lucrul drumurilor;

plata podarilor din BAiceni;
lefile slujitorilor In lucrul drumurilor ;
dati Comisului loan Tutul ca sA facA harta tArgului vitelor, pentru neinpresurare ;
141 lei
cheltueli de postA a drumului fAcut de Spatar
Alecu Sturza si Comis Ioan Tutul, ce au mers
In pricina stricrei velnitelor din tArg, dupA jaloba trgului.
1315
480
180
La aceste cheltueli mai trebue adAogatA o sum, necuprins in

documentul -publicat de d. Iorga, dar care se aratA cA a fost : imprumuturi la facerea hrisovului de la Spatar Costache Roset, Hatman
Manuil Manu, Postelnic Petrachi Varnav si Spatar Cost. Lipan, cu
sinet de la Ion Gorghias", cu care totalul cheltuelilor se urc la suma
de 5686 lei 96 bani.
xSumap, aceasta ni d samA despre un obiceiu al pmntului
perpetuat pnA in zilele noastre: venalitatea functionarilor publici.
Cei 2575 lei avansati de Tudurachi Pisoschi s'au cheltuit, dup
cum arat documentul, la inoirea hrisovului prin D. Spatar Lipari*,
si altA sum s'a cheltuit la facerea hrisovului.
Cine a incasat acesti bani ? Domnul trii primea un ceasornic,
sau 150 galbeni, ca sA deie un hrisov, dar cnd se reinoia hrisovul,
tot el va fi primit mita ?
Asupra sumei prezentat de Anghelachi Climent, casierul casei
podurilor, trebuia s se pronunte Obstia, care face mai multe obiectiuni
consemnate in documentul publicat, si cu ocazia aceasta se descopere
cine a fost pltit in chestia hrisovului.
Obstia cere s se arate lmurit cui s'au dat cei 2575 lei, 0:condeiul de scdere ce se arat cA s'au plAtit lui Tudurachi Pisoschi, cu
care s'au Imprumutat D. Spatar Lipan la facerea hrisovului", $ i Spatarul Lipan rspunde CA 2000 lei a dat rusfet Visternicului Costache
Sturza, iar 575 lei a cheltuit cu facerea hrisovului, cu plata postei
drumului Esului.
Visternicul tarii mituit !
Obstia se mai opune la plata samei de 180 lei, dati Comisului

loan Tutul, ca sa facA harta trgului vitelor, mai intdi fiindcA nimeni
www.digibuc.ro
199
nu a cerut sd se fad acest fel de hart, si afarA de aceasta, nici se

vede fAcutd acea hartA; apoi cu ce cuvnt s'au dat banii ?
Suma aceasta, ins, nu era sA fie perdut. In sarna" cheltuelilor
se aratA CA Comisul Ioan TAutul nefiind fatA, urmeazA a se cere de
la fratele D-sale, Paharnicul Vasile TAutul, sau se va cere dela insusi
dup intoarcerea de la Tarigrady.
Bugetul pe anul dela 1 fevruar 1824 'Dana la 1 fevruar 1825, di
a fost cas" rAposatul Spatar Iordache Canta, find epitrop cu Banul
loan BrAnisteanul, a fost acesta:
Veniturile
vnzarea iratului podului, si in plus 20 stejri.

3 bani pentru rAndurile de la poduri pe vremea ce
n'au lucrat.
,
241 lei
ce se cuvine a-i rAspunde Laba Leibis jidovul,
pentru birul si havalelele vierilor ot BAiceni, ce
i-au plAtit casa, si dela dAnsul nu s'au luat.
9257 lei 3 bani
8500 lei
516
Seeded le.
1350 lei 54 bani sferturile si havalelele pentru BAiceni. (Intre altele
s'au platit cibotele ocolasului").

'705
100 *
140
120 *
lefile slujitorilor
pentru tAetul lemnelor de pod (pavan
plata imasului pentru boii podarilor.
plata postei pe 8 cal, dus la Esi si intors, a

boerului rAnduit in trebuinta trgului.
835
ce s'au plAtit bani Imprumutati la facerea lidsovului de la Domnul Mihai Sutu Voevod.
3250 lei 54 bani

Nu se cunosc bugetele altor ani; documentele ni destAinuesc insA
oare care frAmntAri in viata orAsneasca a Botosanilor, de acum 100
de ani.
Aga Scarlat Miclescu, in o scrisoare din martie 1825, multAmind
lui Al. Callimachi pentru insotitele dulci luminate cArti ale Dumitale,
www.digibuc.ro
Monografia Orwlui Boto$ani
200
ludatului intru patrioti, ii spune cum in casa Spatarului Alecu Ralet

nsimpatriotul nostril, s'a facut alegerea de epitropi buni, sub presidentia Spatarului Costache Roset; ca socotelile vechilor epitropi nu
snt incheiate i c snt multe rmsiti de bani rtaciti, afar de acei ce vor fi asupra celui in neputint de boal boer, ce au fost epitrop, adicA asupra lui Anghelachi Climent, cruia Miclescu li doreste
insntosire. Mai arata Aga Miclescu c unii dintre jidovii suditi, adica supusi altor state, au ridicat pretentia c ei n'ar trebui s plteasca taxa pentru horilca lor, precum este statornicit in hrisovul lui
Mihai Sutu. Vechii trgoveti n'au voit nid s dea ascultare acestor
suditi, dar Aga il previne pe Callimachi c suditii pusi la cale de epistati, se pregAtesc s piece la Iai, pentru a da o jalb, i Miclescu
Ii sfAtueste s srguiasca a li se da cel de cuviint rspuns, stiind
pe Callimachi tin lucrator de binele obstescp.
Se temea Aga Scarlat Miclescu c jidovii din Botosani, vor duce
ei vre-un ceasornic la Iasi, care se va intoarce cu cheia de aur,

care deschide toate inimile.
Vechii epitropi de pe vremea lui Climent, nu mai dAdeau socoteala de excedentele bugetare, destul de insemnate, si la 21 mart
1825, Vornicia Botosanilor, prin o adres isclit de Aga Scarlat
Miclescu, arat aceste imprejurri Logofetiei celei Mari, i cere ca s
fie executati epitropii ce au fost in acei doi ani trecuti, ca sa deie
socoteala curat i nevtmtoare de suflet, dup carte de blstm
de tot venitul trgului: ate s'au adunat, la ce s'a intrebuintat,
banii ce vor rmnea asupra acelor epitropi, s se implineascA,

s se deie in mna trgovetilor, spre intrebuintare la cele de folos
trgului.
Ce s'a mai petrecut, in Botosani, dupa aceast interventie a

Vorniciei, nu se stie, cci nu se mai gsesc documente privitoare la
aceasta chestiune. Se pare insd c s'a pus oarecare rnduial in administratia veniturilor targului, deoarece
Arhiva Statului din Iasi
se gseste cSama lui Kir Iani Vasiliu", de ati bani s'au primit din
eratu4 trgului, din anul 1830 Oa la 3 iulie 1831, cum si sama primit de Vasile Joan, casier, din eratul podritului anului 1831 Oa
la 24 fevruar 1832.
Documentele aceste fiind interesante, le reproducern in intregime.
www.digibuc.ro
201
Sama tut Kir Eni Vasiliu de MI bani s'au prilmit din

eratul tdrgului Botosani din anul 1830 fi pand la 1831
iulle 3.
Lei
4480
Par.
primit dela rposatul Stati loan, cari

bani au fost rmas din eratul anului 1820.
2083 20
Am primit dela jidovul ce au tinut eratul
din 1830-1831, iar din c4tiul dintAiu au mai
rmas s deie 1300 lei jidovul Leizr.
12563 20 let banii ce s'au priimit
Am
Samd de banii ce au dat fi clzeltuit D-lul Ene Vas iliu ptind la 1831.
Lei Par.
4480
450
540
Au dat pentru un loc ce s'au cumprat pentru

trg dela D-lui Hatmanul Todirqc Sturza;
s'au dat hacul lui Nastas pe 10 luni;
unui scriitor a epitropiei leaf pe 11 luni;
141
la 2 oatneni pe 5 luni, pentru curatitul drumurilor.
pe 20 car ce au lucrat la drumuri, pe 31
1360
zile cte 68 lei fietecare car;

au dat la pristavii ce au umblat cu cattle;
22 20 pe 10 conturi Hite ce au dat la epitropie;
22 20 pe 3 condici;
2 12 pe 1 coal hrtie turceasca pentru copia hri91
sovului.
la ciocli, in 4 rnduri, cu rvaul epitropilor

in vremea holerei.
1137 20 s'au dat Comisului Anghelachi ca s cumpere
fin pentru sraci in vremea holerei.
au dat leafa Capitanului Nastas pe 4 luni;
180
au dat lui Neculai Luca, cu rvaul Comisu150
lui Anghelachi, pentru aducerea sfintei icoane
dela Ei;
660
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Botopni
202
a dai, cu ravasul Comisului, nentru intoarcerea sfintei icoane la Eqi.
150
scilzut din suma de 12563,20, rmn lei 3176
9836 38
cu 22 parale, bani in naht au numrat Ene

Vasiliu, D-sale Vasile loan, casier.
Sama de cati bani au prlmit Vasile loan caster din

eratul podeiritului anului 1831 fi panel la 24 februar 1832
Lei
Par.
3176
22
a prima dela D-lui Ene Vasiliu dup soma

din urma.
a primit din banii eratului, tot din cAstiul

dint5i, ce a fost ramas ramsit dela Ene
Vasiliu;
1300
2387 20 a prim& dela Zeilic, astiul al doilea.

a primit dala niste lumngri de sail si dela
261
formagii.
7152
22 s'au primit panA astki 24 fevruar 1832.

Scciderea de cati bani s'au cheltuit
Par.
12 25 a dat pe hartie, cerneal, buline, la epitropi.
Lei
8 30 la postd pe 2 scrisori in pricina tulumbelor;
180
180
15 20
10 20
207
400
a dat leafa lui Nastasa pe 4 luni;

leafa unui scriitor pe 4 luni, pan la sfarsitul
lui ghenar, 1832:
pe pari si nuiele de s'au ingradit locul trgului;
pe 6 conturi hArtie la epitropie ;
lui Grigori si Vasile Ciomag de cheltuial cu
mergere la Esi.
pentru meremetul cantelariei, pe scaune, mese,
dulapi si altele ;
www.digibuc.ro
Monografia ()rap Ini Botgani

1014
203
15 se scade din 7125 cu 22, rAmAn 6110 cu 27,

adicA acesti bani sg aflg In naht la casa E-
pitropiei, avgndu-se a se lua incg pe 2 cgstiuri din erat, rAmase de pricing, ce se implineste la 20 maiu 1832, dupg contract, cari
bani fac pe 3 cilstiuri 4765 lei.
Ion Brcinifleanu
www.digibuc.ro
Monografia Orapaul Boto?ant
204
Activitatea Casei Obstesti.

Dupa cum s'a vazut, venitul iratului targului Botosani era totdeauna mai mare decal cheltuelile facute de epitropi, cu trebuinfile edilitare, si excedentele bugetare niciodata nu se tie incotro apucau.
Infiinfat, prin hrisovul lui Mihai Sufu, cu principalul scop de a
face poduri", adica pavaje de lemn, in Botosani, precum erau la Iasi,
si de a construi sosele in oras, Epitropia pare ca nu s'a ocupat tocmai
mult cu aceste chestiuni. Din samile ce dadeau epitropii, la finele fiecarui an, se vede cat de mult se cheltuia pentru orisice, afara de intrefinerea stradelor. Ce strade se puleau face cu cloud cazmale, cat
se vede ca cumprase Epitropia pentru facerea drumurilor ? In primul
buget, pe 1823, la o cheltuiala de 5686 lei, sant numai 1321 platifi
pentru drumuri, din care 1315 lefuri la podari, iar in al doilea buget,
la capitolul scaderilor", sant numai 100 lei, platifi pentru taiatul lemnului de poduri.
Era, insa, o alta chestiune care preocupa pe epitropi, de care

erau legafi prin un interes particular al lor.
Botosanii avand casele construite din lemn, unele din ele, cele
mrginase, acoperite cu paie, cadeau mereu jertfa focului. Si focurile
acestea mistuiau orasul, nu numai cand nvaleau dusmanii, ci si in zile
linistite, si l-au mistuit si dupa ce barbarii n'au mai navalit in fara, in
timpurile noastre.
Apararea contra focului cere un corp de pompieri, de tulumbagii", apoi pompe de incendiu : tulumbe", si alte unelte. Tulumbagiii
ar fi trebuit pltifi, si tulumbele cumparate, si acest lucru Epitropia nu
putea sa-I faca, pentruck nu intra in cuprinderea hrisovului din 1820.
De aceia orasenii au hotrit sa cumpere tulumbele si celelalte unelte
cu cheltuiala lor, iar pentru personalul necesar au gasit o solufie destul de practica.
Dupa mai multe sfatuiri intre dansii, botosanenii hotrkc s cum-
www.digibuc.ro
205
pere, cu banii lor, patru tulumbe, 14 &ACE i celelalte unelfe trebuincioase, dar li s'a infAtiat deodat nedumerire pentru oamenii trebuincioi spre intrebuintarea tulumbelor i a uneltelor".
Ca s scape din aceastA incurcAturk tArgovetii adreseazA o jalb
Domnitorului, cernd patruzeci de scutelnici din tArgoveti, cari sA fie
tulumbagli, sacagli, cdngeri, toporafl, hornari clopotarl. Clopotarii
erau observatorii cari, din turnul bisericei Ospeniei, trebuiau sA deie
de tire cnd zAriau vreun foc In ora, i Intiintarea o fAceau prin
tragere de clopot.
In aceia jalbk trgovetii arat cA podarii ce sat lAsati din tArgoveti, lipsesc in jumtate, find unii morti, altii fugiti i ticAloi, i
cer ca pentru podari sA se deie iarAi satul Biceni.
Jalba aceasta este semnatA de un mare numr de trgoveti, boeri i negustori, intre cari se pot ceti: C. Rossetos (iscAlit pe grecete);
Sardarul Ion CocotA ; Samurca (pe grecete) ; Georges Metz, med.
doctor; Konte Karousos (pe grecete); Enacachi Drago; loniache Carafe; Ilie Iconom; Vasile Iconom; Ionit Giosan; Costachi Ciornei; Neculai Davidel; Manolachi Gheorghitr, Vasile a Diiaconitei; loan Mitrovici; Dumitru Neculai; Grigori Hortopan; Panaite sin Neculai a Diiaconului; stefan Moga; Durnitru Eremia; loan Vasiliu; Costandin Caraiani; Costandin Eanu; Dimitrachi Braovanu; Nicola Apostol; apoi armeni
si evrei, iar din partea Obtiei s'a pus i pecetea targului.

La 17 august 1827, mai multi targoveti scriu lui Alecu Callimachi
0-1 roagA sa stAruiasck la Iai, pentru aprbbarea cererei cu privire la
scutelnicil ceruti sA fie lAsati in serviciul pompleriel, adAugndu-i cA
aceasta va fi intru adevr fapt intru tot prielnic, aduatoare de
laude, i insui a dumitale".
La 22 august 1827, Vornicia Botoani face cunoscut cinstitei Visterii c a primit ordinul pentru tulumbe i altele, a cArora pAstrare
i intrebuintare cu chipul cuviincios sA fie supt povAtuirea dumnealui
Vel Vornic Alecu Callimachi, eforul acestui targ, i in acela timp Vornicia intervine la Visterie ca sA se deie 30 liude, in trebuinfle trgului.
In aceias zi, Petrachi Postelnicul i Neculai Greceanu Vornicul,
scriu lui Callimachi sA struiascA pentru patruzeci de scutelnici, din
trgovetii ce au fost podari, dintre cari i apAzitori in clopotnita 0speniei, unde s'au # pus dol oamenio.
Scrisoarea cAtrA Callimachi se incheie astfel: De aceasta rAmne
www.digibuc.ro
Monografia Ora fuld Botopni
206
ca dumneata, ca un efor si patriot, sA mijlocesti implinirea aceste

cereri, ca sa se fad desvarsit binele, pentru acea si a dumitale desvfirsit cunostint din partea trgului.
TArgovetii de Botosani se indatoresc sa sustie ei singuri cheltuelile cerute pentru inffintarea si intretinerea corpului de tulumbagii
rnduind si drile benevole. Pentru uneltele de foc, ajutorul trgovefilor era analoghisit pe acareturi, adicd cAte cinci lei de toat binauo
mare, casA, dugheanA, din tdrg si mahalale, cu toate cele cuprinse in
ograda lor, si intru asemine Cate doi lei de toatd dugheana si casa de
rnd.. Banii acestia ii plAteau toti locuitorii, fAra deosebire: tagma
boereascd si tagma negutatoreasca, de toate natiile, iar ceilalti lAcuitori si cei sraci nu plAteau nimic 1).
La 1832, dupa rnduelile Regulamentului Organic, infiintindu-s
Politia in Botosani, paza orasului in contra focului, a fost data in atributia ei.
1. Documentele privltoare la aceasta cheatluae, aant publicate de D-I Jorge, la Stud 1
al Document/a', vol. V.
www.digibuc.ro
Monografta Oraplui Botwnl
207
Administratia Comunal5 dup Regulamentul Organic.

Organizarea administrativd a Botoanilor, creiat prin hrisovul lui
Mihai Sutu din 1820, a tinut pn la punerea in aplicare a Regulamentului organic, din 1832, cnd s'au organizat, in acela fel, toate oraele
din Moldova.
Conducerea intereselor comunei era incredintatd unei Eforii,
compus din cinci membri, la Iai, i ate 3 membri in celelalte
orae, deci i in Botoani. Membrii erau alei, in fiecare an, la inceputul lunei noemvre, i nu primeau nici o leaf. Unu dintre membri era casier, i altul preedinte, numit de guvern. Eforia mai avea
un secretar, pentru conducerea cancelariei, i un numr de servitori,
dup trebuint.
Membrii Eforiei se alegeau de ctr locuitorii oraului. Pe lngd
cei trei membrii, se mai alegeau doi candidati, adic supleanti, cari
trebuiau s inlocuiasc pe membrii cari, din o pricin oarecare, ar
fi eit din' Eforie.
Aveau dreptul de a alege toti locuitorii de rit cretin, in varst

de 25 de ani, anume :
a.Boerii pmnteni, cari aveau domiciliul i un imobil in ora;
b.Negustorii din cele trei clase de patentari, cari aveau proprietate in ora,
c.Starotii tuturor breslelor.

Puteau s fie, alei membri ai Eforiei numai pmntenii stabiliti
in ora, cari aveau vrsta de 30 de ani i posedau un imobil in ora,
in ualoare de opt mii lei.
Un strin putea fi ales membru al Eforiei dn.& avand vrsta de
30 de ani, i fiind stabilit de 2 ani in oras, ddea o declaratie scrisd
ctr Eforie, cel putin cu ase luni inainte de alegeri, cA este hotrt
s se supuie tuturor indatoririlor impuse locuitorilor indigeni doraului, pentru a putea s obtie, ca i ei, aceleai drepturi municipale.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botclant
208
Convocarea alegatorilor se facea de autoritatea superioark prin

publicatii, si alegerea se efectua in localul Eforiei, sub presidentia
Ispravnicului.
Eforia intocmea si afisa lista alegatorilor, in cursul lunei sept.

Lista era revzuta si contrasemnata de Ispravnic, care primea, in
cursul lunei octomvre, reclamatiile care i s'ar fi adresat, cu privire la
dreptul de inscriere in lista. Lista si cererile de inscriere se inaintau,
de ispravnic, Logofatului din launtru.
Eforia, odata instalata, trebuia sa tie o lista exacta de top locuitorii orasului, cari aveau dreptul s fie alegatori, sau membri ai
Eforiei.
Alegerea se facea cu majoritatea alegatorilor. Majoritatea o forma jumatate din numarul alegatorilor, plus unu. In caz cand numarul
necesar de membri nu putea sa fie complectat, pentruca nu avea
numarul cerut de membrii, se lua dintre candidatii cari ar fi intrunit
mai multe voturi, un numar intreit de membri, cari ar fi ramas de
ales, si prin balotaj intre acestia se complecta operatia.
Alegerea se facea la zi inti noemvre, si rezultatul se aducea la
cunostiinta Logoftului din launtru, care supunea confirmrei Domnitorului alegerea prezidentului, dintre membrii alesi. Casierul era ales
de membrii Eforiei.
Numirea prezidentului fiind facuta, eforii intrau in functiune, la
1 ianuar, si erau instalati de catr Ispravnic.

Hotararile membrilor Eforiei se luau cu majoritate; in caz de
paritate, prevala opinia de partea careia era prezidentul.
Fiecare membru al Eforiei putea s expuie afacerile care intrau
in atributiunile consiliului.
Casierul era indatorit sa incaseze si sa pstreze veniturile, sa

faca plati numai dupa ordinul scris al membrilor Eforiei, si sa prezinte conturi.
Astfel organizata Eforia, eforii aveau indatoriri determinate prin

un anume articol al Regulamentului organic.
Indatoririle impuse eforilor aveau de obiect :
a). Veniturile orasului;
b). Cheltuelile orasului;
c). Conservarea sumelor care intrau in casa Eforiei, si darea socotelilor.
www.digibuc.ro
209
d). Ingrijirea de infrumusetarea i imbunttirea orasului;

e). Executarea msurilor luate de guvern pentru asigurarea mijloacelor de subsistent in oras;
Protectia contra piedicilor ce ar Intmpina comertul;
Supravegherea tuturor aprovizionrilor populatiunei.
Aceast ultim chestiune era regulamentatii in modul urmtor:
Se infiinta breasla pitarilor si a casapilor, si li se fixa la epoci
determinate, pretul pnei si al carnei, pe care Eforia le aducea la
cunostinta sefului politiel, care trebuia s privigheze sd fie observate
executate cu strictet.
Pentru a indernna pe steni s aduca provizii in oras, Eforia aea dreptul s inlture ori ce stnjenire li s'ar aduce de oamenii polifiei si de revnztori, si pentru a reprima abuzurile, Eforia trebuia
s eie intelegere cu Politia, sau cu administratia districtului.
Alirnentele stricate i vtmtoare snttii se confiscau de Politi e, dupd o examinare ce se fcea impreun cu un membru al Eforiei, care, in caz de nedreptate din partea Po litiel, trebuia s MCA raort la Eforie, i aceasta s refereze guvernului.
Eforia era obligatd s se ingrijasc de paza orasului contra focului, s construiasc localuri pentru co1i, pentru inchisoare, s ingrijasca de salubritatea i infrumusetarea orasului, de fntni, de poduri,
de luminat, de intretinerea pavajului, in fine de tot ce se atinge de
bunul traiu al locuitorilor.
Veniturile municipale.
Pentru a putea satisface toate aceste cerinti, orasul avea nevoie

de venituri. Veniturile erau fixate tot prin Regulamentul Organic.
Veniturile se compuneau din :
a. 0 zecime din patente si din capitatia tuturor contribuabililor,
si din taxa asupra evreilor ;
b. Taxa asupra vinului: doi lei de fiecare poloboc de 30 pn

la 70 vedre ; patru lei de polobocul dela 50 vedre in sus, si un leu
pentru balerca dela 30 vedre in jos ;

c. Trei lei de vadra de rachiu si spirt.
Drile pe buturi se plteau numai pentru vasele care intrau in
oras, nu i pentru acele care iesiau;
14
www.digibuc.ro
210
.Monografia Omit lul Botopni
d. Un leu de vadra de pAcurA, la intrarea in ora;

e. 0 platd de jumtate galbAn pe hind asupra trsurilor, i cinci
lei asupra cArutelor de OW. Proprietarii acestor trsuri publice erau
scutiti de plata patentei i a capitatiei ;
f. Taxele din cntArit.
Regulamentul organic desfiinteazA unele privilegii, supunand, ii
mod expres, la plata taxei asupra bAuturilor introduse in ora, pe toate
clasele in general, fie dintre clerici, fie boeri, fie negustori. Aceste
taxe nu se percepeau, ins, pentru marfa care intra in ora ca transit.
g. Doi lei pentru oca de tutun turcesc importat in tar. /Rest

venit era dat in licitatie; se percepea la Galati i la Focani, i se
impArtea anual in modul urmAtor: 10000 lei Eforiei din Galati, 5000
lei Eforiei din Focani, i cte 4000 lei eforielor din Botoani, Roman
i Brlad. Ceea ce intrecea, se vrsa Eforiei de Iai.
Taxa jugdritului a fost desfiintatA.
Cheltuelile # contabilitatea.
Membrii Eforiei find alei la zi intAiu a lunei noembre, se intruneau cu ispravnicul, cu prezidentul tribunalului i cu deputatul tinu-
tului, pentru a revizui, Oa la 20 noembre, socotelile de veniturile i

cheltuelile efectuate 'in cursul anului, de Cara' membrii epitropiei precedente, lucrrile savdrite sau incepute, acele proiectate pentru anul
viitor i cheltuelile cerute pentru aceste lucrAri nouA. Astfel se intocmea bugetul anului viitor.
Bugetul se confirma sau se respingea de ispravnic, i dacA se

aproba, era pus in executare de la 1 ianuarie viitor.
Eforia avea dreptul sd facA cheltueli neprevzute in buget, pang
la 300 lei, dupA propria ei decizie, dupA ce se dresa un proces-verbal,
care constata motivele necesitatii acestei cheltueli. DacA cheltuiala trecea
de 300 lei, prerea Eforiei era inaintat LogofAtului din luntru, de
cAtrA ispravnic, pentru a se obtine autorizarea Domnului, in urma unui
raport al Consiliulul administrativ.
Cheltueli extraordinare putea s facd Eforia numai cu autorizarea
guvernului.
Toate cheltuelile oraplui trebuiau sA fie astfel combinate, ca sA

poatA sA fie acoperite, in fiecare an, de veniturile anului, i fr ca s
fie nevoie de a se contracta datorii.
www.digibuc.ro
211
Alegerile la Eforia de Botofanl.
Cea inti alegere a Eforiei trgului Botosani, dup cerinfile Regulamentului organic, s'a fcut la 2 ianuar 1832, cnd au fost alesi
Intr'un glas", ca membri ai Eforiei, dintre boeri : Medelnicerul Grigorl
Racl4, dintre negustorii crestini : Glzeorghe clan, Costache Caraiene
Neculal Placa, iar dintre negustorii armeni a fost ales Andriq
Focgineanu.
Alegerea aceasta este constatatd prin un proces-verbal incheiat

in acea zi, in urmtoarea cuprindere
Anul 1832 ghenar 2. Noi negufitorii obstiei acestui
trg adundndu-ne in anfelaria Vorniciei, la 27 dechemvre,
ascultnd cartea cinstitului Divan implinitoriu, din 22 a
aceiasi luni dechemvre, supt No. 126, impreun I cu aldturata copie al anexului, ca pr in trei zile sd facem a-
legere a trei mdulari cu un secretar si doi scriitori, spre

a se aseza i aici in trg munifipalitate (adica sfat orsienesc), s ocarmuiasa materialnice interesuri a acestui oras,
in mercurea trecutd, and am avut aceast vad, pus pen-
tru alegerea acelor mdduldri, neputndu-ne cu toff a ne

aduna la un loc de a-i putea socoti i alege, astzi dar adunndu-ne in anflerie si mai cetindu-ni-se de iznoavd
cartea cinstitului Divan din cuvnt in cuvAnt, i cu pdtrundere infelegand bunul i ludatul acest obstesc folos, carele
Malta Ocrmuire ni 1-au hrzit, tofi inteun glas am ales
adic: din boeri pe d-lui Medelnicerul Grigori Raclis, din

negufdtorii crestini : D-lui Gheorghe loan, Costache Caraiene
si Neculai Placa, si din negufatorii armeni pe d-lui Andries
Focsneanul, cari vor alcatui trupul numit sfatul orsienesc
cu skritariul ce s'au socotit d-lui Costache Caraiene, carele
va avea i doi scriitori, in cuprinderea poroncilor, i carele
sfat va lucra acele ce prin instrucfiile ce au a se trimite,

se va cuprinde, find alesi asa precum cartea cuprinde tre-
cuff cu vrasta peste treizeci ani, cu stdrile
lor, pentru
care isclim.
Hriste loan
stefan Moisa
Grigoras Neculau
Hristodor loan
www.digibuc.ro
Monografia Omit lid BotoFant
212
Gh. Gheorghiu, boengiu

Dimitrie Vasiliu
Neculai Botan
Grigore Beste
Ionica Petrovici
Panaite Diiaconu
Pricop Anci
Chiriac Muste
Apostol sin Acsiniei
Nita Colacel staroste
Vasile nepot Curcan
Vasile Ojog ciubotar
Haralambie Iordache
Manolachi ?
Grigori Sava
Anastasa Paraschiv
Vasile Gheorghiu
Vasile Diiaconitei
,Dumitrache Sarghie
Ilie Dragomir
Vasile Corne
Ionia Radul
Vasile Vitul
A'rban Popovici
Dumitru Scanteie ciubotar

Iordache Popa Isac
Dumitru Marcu ciubotar
Dumitrachi Paraschiv
Tomache Enache
lancu Cernetchi, arhitect
Constantin Fotin
10 iscalituri armenesti
2 isclituri grecesti ( 1)
Cum se vede, boerimea se abfinuse de la alegere.
Medelnicerul Grigori Raclis aduce la cunostinta Departamentului
din launtru alegerea sa, si Departamentul 11 confirm, anuntandu-1 ca-i
va trimete si o instructie lmurita, de care s se conduca In administratia orasului. La poronca Departamentului, alesul Botosanilor
rspunde :
Catr cinstit Departament Ministeriei din launtru

Medelnicer Grigore Racli
Poronca cinstit Departament din 10 a urmtoarei luni

fevruar sub No. 1090, intritoare slujbei mele, dui:A alegerea obstiei de aice, la sfatul munitipal din acest oras, cu
supunere am primit astzi 23, pentru care intelegfind cele
poroncite, si pre cat imi va fi cu putinta, m voiu sargui

impreun cu celelalte mdulri negurtoresti a aduce poroncile ocarmuirei intru o indeplinire, asteptnd numai intdi
enstructia lmurit de cele ce avem a urma, precum ni se

scrie ca se va trimete.
Grigori Raclis, Medelnicer.
1. Arhiva Statulai din tali. Ministerui de Interne, Dosar 626.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopnt
213
Indatd dupA alegerea sfatului orAAnesc, se alcAtuete i istatul

cantalerieiTM, dupA poronca ocrmuirei, stat intrit de Ministerul pri-
cinilor din luntre.

Statul era aceita :
Medelnicerul Grigori RacliF, prezident sfatului munifipal,
Hristea loan (1) cilen din partea negufAtorilor,
Niculal Placa, tij cilen,

Scirdar $tefan Racl4, secretar
Neculai Dimitriu, scriitor,
Vasilea Starcea, tij,
Comisarul Sulger 'Manolachi Bou pe ciasta al 3-le i al
Comlsarul Iordachi Carp, pe cia3ta al 4-le i al 5-1e,
Comisarul Ionic Anghel, pe ciasta 1-le i 2-1e,
Nastasei Dimitriu, epistat asupra drumurilor,
6-1e,
Vasile Cuciureanu, dejurnie in cAnflerie,

Dumitru stn Ioni ta Vierul, tij in cnflerie.
Statul mai cuprindea 14 cfartalnici, 17 fanaragii, 2 clupotart,
2 hornari, 1 dobofar i 30 ciocli moldoveni 2),
La 12 decembre 1832, personalul Eforiei se complecteaz cu

ionica Anghel, numit telal-bap, care avea o vrednicA chiz4ie", i
care el singur trebuia s strige, prin mezat, orice i se va poronci,
precum: vanzAri de binale, de lucruri, i alfii s nu fie volnici a umbla
cu straie de telAlie, f Ara firea lui telal-baa, care din toat vnzarea
prin mezat, trebuia sA primeasc un havaer, dupA socotinfd
Divanul implintor al Moldovei cere Vorniciei de Botoani s puie
in vedere membrilor Eforiei ca s arte ce lucrAri cred ei cA s'ar putea infptui pentru ImbunAtafirea i inflorirea interesurilor oraului".
La aceast intrebare, membrii Eforiei incheie un proces-verbal, la 6
ianuar 1832, care cuprinde toate desideratele Eforiei:
Finul 1832 ghenar 6 zile. Intru adunarea de obtie cetindu-ni-se cuprinderea poroncei cinstitului Divan implinito-
riu, acea cAtr cinstita Vornicie de Botoani din let 1831

dechenvre 28, supt No. 137, i infelegndu-se pre larg cele
cuprinse cAtr urmarea de trei prusmeturi a imbrfoOrei
Este o nepotrivire In acest nume, de oare ce In procesul-verbal de alegere, se vor2. Arhiva Primarlei Botosani, Dosar 49 din 1832.
3. Arhiva Statului din Itql. Tr. lit. M. No. 526, vol. 17.
1
be4te de Gheorghe loan, nu de Cristo.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Bawd
214
lucrurilor spre imbunatatire i inflorirea interesurilor orasului

acestuia, intru o conglsuire de obstie se pun inainte urmtoarele :
La I pont de alegerea madularilor sfatului obstesc, aceasta savarsire s'au indeplinit dupa incheiatul jurnal din
832 ghenar 2, care s'au pristavlisit.
La al 2-le pont, de Indreptrile acele mai de nevoie
care trebuesc a se face In acest targ, ctr linitita petrecere i sigurantia i infrumusetarea orasului acestuia.
De odata s'au inchipuit aceste care mai gios se arata
si cu ce cheltuiala s'ar putea face, adic:
Pont I. Drumurile mari i a o soma din a ulitilor

a pliaturilor, care dupa msura ce li s'au fcut snt In lungime de 3136 stanjeni (afar de drumurile altor uliti ce sant
mai in dos si a mhalalilor care si aceste In urma sant de
nevoie a se face, precum se va socoti), s se MCA din piatr, la care trebuesc 784 cosuri piatra, care socotindu-se In
pretul ce urmeaz cate 380 lei cosul de piatr, cu lucratorii impreun, se alcatueste suma de 297920 lei.
Al 2-1e. Adusul apei de izvoara, pe oale, cu departare aproape cale de un ceas (caci mai cu apropiere nu se
gseste), I facerea unei case de ape cu cismea In pliatu
targului, 5000 lei.
Al 3-1e. Doua tulumbe sa se cumpere i sa se aduca

cu nimala tulumbagiilor, 10000 lei.
Al 4-1e. $ase sacale cu cai i oameni, i 10 cangi
20 topoare pentru intamplarea de foc, 2500 lei.
Al 5-1e, O cas obsteasca sa se faca cu patru octal,
cu cumparatura locului, 2000 lei.
Al 6-1e. Pentru un an, cheltuiala casei obstei i leafa
a doi scriitori, i a 4 slujitori, i a 2 epistati asupra facerei
drumurilor i msuratura locurilor, precum i chiria casei
de adunarea orasieneasc, pe anul dintiu, 3000 lei.
Fac peste tot: 320420 lei.
Aceste sant cheltuelile care se socotesc de nevoie
targului acestuia de ocamdata, fora a fanarelor, a fanaragiilor si a clopotarilor, precum s'au obisnuit aici, fiind a duwww.digibuc.ro
Monografla Oravilui Botopnl
215
ghenilor datorii sa poarte si se va purt si de acum inainte,

precum trebuinta va cere.
La pontul al 3-le, pentru veniturile din care s se
poata face cuprinsele prin al doile de mai sus prosmet si
inchipuirea din nou catra veniturile din vechi, ce are trgul
acesta spre aratatele lucrari:
Vechi harazite prin hrisoave venituri are trgul acesta,
care precum Mtn' acest an s'au vndut, insemneaza suma
de 9500 lei, si este a se lua doua parale de tot jugul cu
marfa ce va infra in targ, 10 parale de toata vadra de pa-
curt zece parale de toata vadra de horelca ce va intra in

targ, asemenea doi lei de butea de vin si un leu de polobocul de vin ce va infra in trg. Acest vechiu venit care
are acest trg este vazut ca nu poate fi de ajuns la intimpinarea cheltuelilor insemnate care trebuesc. 5i pentru soorirea de alte din nou venituri spre insemnatele lucruri, al&
turndu-se si legiuita zeciuiala banilor patentelor din acest
trg, socotim 6' cu vremea vom putea a svrsi infrumusetarea orasului cu cele insemnate mai sus, si daca vznd
ea nu va fi de ajuns aceste eraturi, atunci ne rugam cinsti-
tului Divan de a avea deschis drum spre a inchipui noi

obstesti acestui targ si alte eraturi care se vor gsi de cuviinta.
La aceasta adres, Departamentul raspunde, la I februar 1832,

! rmatoarele :
Asupra ponctului I Departamentul, spre raspuns, insemneaza jurnalul acelui sfat din 6 ghenar la pontul I, cuprinznd (cu ce scopos nu se stie) in fruntea punerilor la
cale ca cu pietruirea tuturor ulifelor ar trebui 297920 lei
li s'au facut luare aminte 6' o asa lucrare nu se poate face
din veniturile de peste an a orasului, ce de ar urma o asa
protimire a avea asa uliti, apoi trebue sa urmeze si pildei
Esului, si spre aceasta li au artat si chipul si inlesnirea
spre facerea soselelor. 5i dar de vreme cd si una si alta
nu este de inchipuire ce are targul acum, nici trebuia dar
pusa prin jurnalul mai sus pomenit, ci sa se fi ingrdit a
insemna pentru indreptarea ulifelor deodat numai astuparea
www.digibuc.ro
216
batacurilor, ce ingreuiaza comunicatia, atAt intre lacuitori,

cAt i intre drumeti, cu lesnitorul chip ce mai jos la rndul
lui se va arAta.
La al 2-le pont, si pontul aducerei apei, dacA orawl
au avut inlesnire de puturi, precum aratA acum, pentruce
atunce prin acel jurnal o au arAtat ca un lucru din cele ma'
inti de nevoie a orasului, si de vreme ca aratA CA au pufurl vii, sA intrebuinteze de carele au, cad Departamentul
n'au scris sfatului sA inchipuiascA izvod de cheltueli pentru
lucruri de prisos targului, ci de acele de nevoi.
Al 3-le. Pentru tulumbe, sau dela Brasov, sau dela

Liov, pre pilda Romanului, a Focsanilor, a Galati lor, in care
targuri negutitorii ce au alisverisul cu Brgovul si Liovu ,

dela sine s'au alcAtuit a le aduce, Cate cu 2000 lei una, cu
toate ale lor, ga urmeze si Botganii, de n'au vroit a fi 1
frunte.
4. Pentru opt sacale Cate patru adicA de o tulumbA,

si 10 cAngi si 20 topoare, alcAtuiascA-se precum scrie c
preful ce se va putea mai jos. Este de luat aminte insA cd
la tulumbe si la sacale trebuesc cai.
5. Numai se face luare aminte cA pe lngA surA, tre
bueste si un grajd de cai.
6. Pentru secretar si scriitori negresit cA nu vor pute
sluji fArA reaf, si mai jos
se va vedea punere la cale
asemine si pentru epistati si slujitori.
I. Orasul si mahalalele va rmne imprtit in 6 ciastve, si va avea rAnduiala In jos : fiestecare ciast- va aver
comisarul ei, pe lunA cte 60 lei.
2. Figtecarele comisar va avea in a sa ascultare 4

cvartalnici cu leafA de 30 lei pe lunA.
3. A patru clod de fiestecare ciastvie, insarcinati s
cu cercetarea sAnAtatii, peste tot ciocli 24, cu leafA a 20
lei pe lunA,
4. 12 hornari peste tot, adicA Cate 2 de fiestecare
ciastvie, sA fie sub ascultarea cornisarilor.
5. Pentru luminarisirea orasului, 150 fanare s se
aeze la ulifele generalnice, in dep Artare de 15 stnjen
unul de altul, iar la celelalte ulite la 25 stnjeni.
www.digibuc.ro
217
6, Pentru 20 fanaragii cate 20 lei pe lun de unul,

7. Doud tulumbe cu toate ale lor, 4000 lei, ate
2000 lei una.
4 cai cate 150 lei unul, cu hamuri.
4 tulumbagii cdte 40 lei pe lurid de unul.
6 sacale cate 60 lei una
6 sacagii cafe 30 lei pe lun de unul.
20 topoare,
8 card' cu giugurile lor, cate 40 lei unul.
8 prechi boi, cate 240 lei prechea,
Firgati Cate 3 la 2 card, cate 40 lei pe lun.
4 lopeti, 4 harlete.
Secretarul munitipalittii cu leaf de 200 lei pe lund.
Chiria casei munitipalittei pe un an 400 lei, iar pentru slujba la casa munitipalittii, se va lua cu randul dela
fietecare cvartal ate unul pe fietecare zi.
Cu raportul No. 158, din 1 fevruar 1832, catr Departamentul
din luntru, se aratd cd fatd de rdspunsul care 1-au primit ei, relativ
la proiectul de imfrumusetare a targului, membrii sfatului orddnesc
sant foarte desndajduiti, neavand incurajare de loc pentru binele ce
ei il doresc obtei. Din toti cei alqi la inceput, doi membri se retrag,
din care Gheorghe loan find ptima, iar Costache Caraiene, care a
fost insdrcinat a fi secretar, iar se retrage, ne mai gsindu-se printre
alti negustori cineva care s poatd fi secretar. Intre allele, sfatul cere
sd se filed o nou alegere, de oarece nici acei doi cari au rdmas,
Ikndrie FocOneanu i Neculai Placa, singuri nu pot lucra.
Alegerea din 1833.
Conform Regulamentului organic, trebuia s se MCA o nott alegere de membri ai Eforiei pe anul 1833.
La 16 april 1833, 01*ia targovetilor dd o jalbA la Departamen-
tul din Muntru, cerand sd nu se mai facd o noud alegere, ci sd Ittilde tot acei alei in anul 1832, in frunte cu boerul Grigori Racli,
Medelnicer, care cu chipurile cele mai blande i priincioase omenirel
s'au purtat cu noi, i In fapte, dovadd cd informluirile i imfrumusetarea trgului cu toate cele de nevoe". Ob Oa mai cere sd se MCA
www.digibuc.ro
218
prezidentului Eforiei i o leaM -lunark din sporul iraturilor targului,
pentru vremea ce si-o perde in nevoile obstiei.

Aceasta cerere a obstiei nu putea fi finutd in sama, i facanduse o noua alegere, au fost alesi vechii membri : Medelnicerul Grigori
prezident, Hristea loan Neculai Placa, cileni, iar Sulgerul
Stefan Raclis, secretar.
Se pstreaza lista boerilor si a negustoriior cari au ales sfatul
municipal pe anul 1833, si anume :
Spatar Costache Roset, Spatar Gheorghe Varlaam, Caminar Costache Varlaam, Caminar Costache Ciolacu, D-lui Enachi
Cuciureanu, Costantin Popazu, Stolnicul Costache Mavroieni.
Negatitorli: Ene Vasiliu, Hriste loan, Gheorghe loan, Neculai
Luca, Costantin Dimitriu, Ananie Stihi, Stefan Moisa, Stefan Iacobovici, Dumitrachi Marin, Dumitrachi Srghievici, Alexandru Dimitriu,
Cost. Neculau, Gheorghe Neculau, Manolachi Nicsoi, Cost. Gheorghiu,
Dimitrie Neculau, Dumitru Sava, Teodor Dragomir, Vasile a Dliaconi-
tei, Gheorghe Stihi, Neculai Placa, Pavl Cazacliu, Chiriac Muste,

Nita Colac, Sava Branzila.
Alegerea din 1834.
Se vor fi petrecut nemulfamiri in administratia orasului Botosani, se vor fi desfasurat i pe atunci patimi politice, al caror rezultat este totdeauna dunator binelui public, si probabil ca tot unor
intrigi se datoreste tulburarea intervenita, in anul 1834, in conducerea
Eforiei Botosanilor.
Sfatul orsnesc, in frunte cu prezidentul, Medelnicerul Grigori.
Raclis, face o adresa catra Departamentul din Muntru, prin care arata
ca dela intemeierea Eforiei, din 1832, ei si-au Mcut slujba cu sfintenie, i cu toata osardia pentru binele obstesc, fAr nid o leaf& pentru toate ostenelele, si cer sa fie scutiti de asernenea insarcinare,
dup ce i vor incheia semile Eforiei pe anii 1833-1834.
Rezultatul acestei cereri a fost altfel de cum il astepta sfatul
orasanesc. Carmuirea nu a asteptat ca ei s-si implineasca mandatul,
pand la finele anului, i sa se faca o noua alegere, ci a inlocuit deadreptul pe membrii sfatului, instituind, ceiace am numi o comisie interimard, numind pe stolnicul Costache Mavrogheni prezident, iar pe
Andrei Focsaneanu si Hristodor loan, membri,
www.digibuc.ro
Mortografia Orcqului Boto$anl
219
MIA si ordinul Departameutului. catra Vornicia de Botosani, prin

care se fac aceste numiri :
Cara cinstita Vornicie de Botosani
Fiindca dupa incungiurarile de aicea am gasit de trebuint a ridica madularilor sfatului orasanesc sarcina indatoririlor ce li au fost incredinfate, si am irnputernicit la
aceasta, prin rezoliitia Prea Inaltulut Stpan, am insrcinat
vremelniceste implinitori indatoririlor in locul madularilor
Eforiei, pe D-lui Stolnicul Costache Mavrogheni, iar pe
D-lor Andrei Focsaneanu si Hristodor Joan, madulari.
De aceia fac cunoscut si Vorniciei spre tiint.
A. Bal 1).
No. 11.-1834 august 8.
Comisia aceasta interimara nu a putut sa aiba multe zile, pen-
t uca peste catva timp, la 16 august 1834, s'a fcut alegere de obstia
rgului, alegandu-se ca membri Spatarul Gheorghe Varlaam, Andrief.
..-ocgineanu 0 Vasile loan.
Anul 1834 august 16. Intrunindu-se adunarea obstiei
targului Botosani, supt prezidentia D-sale Agai Alecu Bals,
in casele D-sale Spatarului Iordachi Caramfil, fiind mai incapatoare decat presusdsfiile Vorniciei si a Eforiei, pentru
alegerea madularilor sfatului orasanesc, din .acest targ, dupa
publicarisirile urmate, gios iscalitii am ales cu a noastr
multamire si sloboda
intrunire Mt dezbinare macar de
un glas :
1. Pentru a fi madulari sfatului orasnesc, pe D-lor
Spatar Gheorghe Varlaam, Andries Focsaneanu, Grigori
Scurtu.
2, Pentru a fi candidati, pe D-lor Stolnicul Costachi

Mavrogheni, Vasile loan.
Drept aceia am socotit a se incheia acest jurnal, ca

alesii avand cerutele insusiri, s se poata pridstavlisi si
Intari.
1. Arhiva Statului Ia1..Dosar 325, Tr. 1333,
www.digibuc.ro
220
Monografla Orapful Bofo$ant
Calimah, Vornic
Costache Roset, Vornic

Iordachi Foca, Spatar
Iancu Cocot, Sardar
Ion Brniteanu, Paharnic
Costantin Teohari, Paharnic
Gheorghe Sfihi, Clucer
Ion Mortun, Stolnic
Tudurachi Pisotchi, Sardat
Neculai Luca
Neculai sin Hagi Anastas
Dutnitru Mihail
Vasile Gheorghiu, staroste
de bacali.
Nastas staroste de brbieri
Ionit Teodorovici
Pareschiv Dimitriu
Const. Hariton
Hristodor loan
Vasile Joan
Stefan Jacob
Gheorghe Schipor
Costache Haretu
Tudurachi loan
Stefan Goilav
Cerchez Balasan
Gheorghe Sauna
Ionit Suceveanu
lonit Zaharia
Nita Molinschi, staroste de precupeti de vin

Iordachi Corban, staroste de pscari
Mihalache Popovici, staroste de precupeti
Stefan loan, staroste de cizmari
lordachi Radu, staroste de croitori
Andrei zt Grecu, staroste de ciocli
Stefan sin Hristea, staroste de blanari
Me Strechie, staroste de tlpdlari
Ilie (?) staroste de curlari i soponari
Ivanov, staroste de marchitani
i alte semnturi greceti i armene0, 1).
Alegerea din 1835
Forme le
administrative, care de obiceiu se repetau in mo
stereotip, in cancelaria dirt vremurile trecute, Incep a evolu i ele
De unde, pti acuma, procesele-verbale a membrilor Eforiei indi

cau numele tuturor alegtorilor cari luau parte la alegere, In 1835
and se face o nou alegere, Spatarul Dimitrie Gane, ispravnicul tinutului,
incheie un jurnal", care constat a au fost alei membr;
ai Eforiei: Costache Ciornei, ca prezident, iar membri : madulri lu1.Arhtva Statulul 1E10, Minist. Interne, Dosar 357 flla 25
www.digibuc.ro
Monografia Orapluf Botopnl

crAtoareg, Gheorgrhe loan i Panaite Teodora, CUM
221
i
2 supleanti,
Feodor Vasiliu i Coste Haret :
furnal
Anul 1835 septemvre 15 zile. In sala caselor DumiIohan Gorghias 9, supt prezidentia gios iscAlitului
dregAtor tinutului Botosani, Intrunindu-se obstia boerilor si
a negutitorilor din orasul Botosani, cari dupA convocatia
urmat, s'au adunat spre alegere prezidentului si mAdulArilor Eforiei, s'au sfetit dup multime glasurilor in cinste de
sale
prezident D-lui Costache Ciornei, WA mAdulAri lucrAtoare :

Gheorghe loan, Panaite Teodoru, si candidati: Feodor Vasiliu
si Coste Haretu, precum dovedeste foaia de alegere care

se ,va inainta respectivului Departament al trebilor din IA-
untru, pe langa raport din partea tinutalei isprdvnicii, spre

cuviincioasa intArire.
Dimitrie Gane, Spatar. 2).
WA ins un lucru neasteptat : la 21 octomvre 1835, IsprAvnicia

tinutului Botosani face cunoscut Departamentului din lAuntru, cA a
uitat sA arAte in raportul fAcut asupra alegerei din 15 septemvre, cA
prezidentul ales, Costache Ciornei, nu a fost fatA cAnd s'a facut alegerea, fiind dus la Odobesti, la viile ce le are acolo, si cA alesul
este si supus rosienese, dar cA obstia negustorilor cari 1-au ales au
garantat cA D-sa va primi slujba de efor, si cA el va da un inscris
Eforiei cA, desi e supus rosienesc, se va supune legilor in tot timpul
cdt va purta slujba. Cu toate acestea Dumnealui Costache Ciornei,
Tnind dela Odobesti, a declarat cA nu primeste alegerea sa in slujba
de prezident.
Motivat de aceste imprejurAri, Departamentul dispune sa se facd

o nouA alegere, si un jurnal din 24 noemvre 1835, isclit de ispravnicului tinutului, Spatarul Dimitrie Gane, si de sarnesul tinutului, constat ea' fcndu-se alegere, in sala caselor D-sale Iohan Gorghias,
1.listilzi farmacia D-lui Semaca.
2.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 53, Ministerul de Interne,
www.digibuc.ro
222
Monografia Omaha Botowl
au fost alei ca prezident Spatarul Costache Roset, cilenuri lucriitoare, negutitorii Capitan de lefegii $tefan Goilav 1 vel Cdpitan
Hriste loan, iar candidati : Teodor Vasiliu i Coste Haret.
Alegerea din 1836
Foarte interesante, pentru istoria Botoanilor, sant lucrarile privitoart la alegerea de efori, facut in 1836, de oarece gsim o lista
amnuntit a alegatorilor cari au luat parte la alegere, i la fiecare
boer alegator se indica varsta ce o are, i ce imobile posedk pentru
a putea s aiba dreptul de alegator, conform Regulamentului organic.
Iata jurnalul alegerei i lista alegatorilor ;
furnal
Anul 1836 noemvrie 1. In ala caselor D-sale Iohan
Gorghias, sub prezidentia D-sale dregatorului finutului Botoani, potrivit cu poronca Departamentului din launtru No.
20761 i hotrarea art. 8 din instrucfiile pentru organizare a
orienetilor eforii, intrunindu-se obtia boerilor i a negutitorilor din acest ora Botoanii, cari se adunase i dupd
convocafia urmatk spre alegere de prezident i a mdularilor Eforiei oraieneti, s'au aratat dup multimea glasuri
lor In cinste de prezident pe D-lui Spatarul Costache Roset,
precum i cilenuri lucratoare i candidati tot pe cei cari
au fost Ora acum, adica pe negutitorii Cpitan de lefegii

$tefan Gollav, vel Cpitan Hriste loan, ca cilenuri, i pe
Toader Vasillu i Coste Haretu candidati, pentru care se
va pristavlisi -i la Ministeria din launtru.
Secretar, Stefan Racli.
Lista alegatorilor este aceasta :

a. Boerii.
1. D-lui Bragadirul Ion Baota de 70 ani, are in ora o casa i o vie
2. Postelnicul Petrachi Varnav, 64 ani, o cask 5 dugheni.
3. Aga Scarlat Miclescu, 47 ani, o cask o dughean i o vie.
4. Spatarul Alecu Ralet, 61 ani, cask vie, dugheank
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botogull
223
5. Spatar Costache Roset, 50 ani, 11 dugheni, o cask o mosie si

o bisericA cu chiliile ei in Mtg.
6. Spatar Gheorghe Varlaam, 42 ani, o cask
7. Spatar lordache Costache, 47 ani, o cask
8. Spatar Costache Varlaam, 40 ani, o cask
9. Spatar Iordache Cristescu, 39 ani, 4 dugheni.
10. Banul Iordachi Iamandi, 49 ani, o cask
11. Banul Grigori Varlaam, 39 ani, o cask o mosie si 4 du ghe ni
12. Banul IonitA Gherghel, 38 ani, un loc sterp.
13. Cornis lordachi Basotk 53 ani, o casA si o mosie.
14. Comis Iordachi VArnav, 67 ani, o cask
15. Comis Neculai Roset, 41 ani, o casA si o mosie.
16. Comis Teodor Gherghel, 37 ani, o casA si o movie.
17. Comis Dimitrie Sirghievici, 41 ani, o cask
18. Dvorenin Costache Miclescu, 32 ani, o cas,
19. Dvorenin Alecu Miclescu, 31 ani, o casA.
20. CAminar loan Herescu, 38 ani, b casA si o mosie.
21. CAminar Costache Ciolacu, 36 ani, o cask
22. Paharnic loan BrAnisteanu, 74 ani, o casA si o dugheank
23. Paharnic Gheorghe Herescu, 54 ani, o casA si o mosie.
24. Paharnic Enacache Leon, 40 ani, 2 case si 6 dughene.
25. Sardar loan CocotA, 55 ani, o cask
26. Sardar Alexandru, 50 an1, o cask
27. Sardar Teodor Pisoschi, o casA si o dugheank
28. Sardar Stefan Radis, 44 ani, un loc sterp.
29. Sardar Hip TAutu, 40 ani, o cask
30. Sardar Ionit Jiianu, 43 ani, o cask
31. Sardar IonitA Sendrea, 44 ani, o cask
32. Sardar Const. Popovici, 43 ani, o cask
33. Sardar Enachi Romano, 38 ani, cask dugheank o mosie.
34. Stolnic Costache Pisoschi, 53 ani, o cask
35. Stolnic Vasile loan, 53 ani, o casA si o dugheand.
36. Stolnic Costache Ciulei, 41 ani, o cask
37. Stolnic Mihalache Mavrodin, 41 ani, o casA,
38. Stolnic Iancu Dimitriu, 40 ani, o casA si 3 dugheni.
39. Stolnic Neculai Teodor, 53 ani, o cask un hen.
40. Stolnic Cost. Mavroieni, 43 ani, o cask
www.digibuc.ro
224
41. Medelnicer Antohi Bou, 53 ani, o cas.

42. Medelnicer Teodor sin Giorzu, 63 ani, o casa.
43. Clucer Gheorghe Stihi, 48 ani, o cask 2 dughene.
44. Clucer Mihai Dabija, 43 ani, o casti.
45. Sulger Ursache, 74 ani, o cas.
46. Sulger Costache, 35 ani, o casd.
47. Pitar Stefan Lupeiu, 65 ani, o cas.
48. Pitar Vasile Clugreanu, 53 ani, o cas.
49. Dvorenin Alecu Cuza, 40 ani, o cas.
50. Dvorenin Gheorghe Cuciureanu, o cask
51. Dvorenin Gheorghe Codrescu, o cas.
52. Dvorenin doftoru Samurca, 66 ani, o casd.
53. Dvorenin lohan Ghiorghias spitr, 71 ani, o cas.
54. Doftorul Antonie Caruz, 61 ani, o cask
55. DI Gheorghe Timu, 37 ani, o cas.
56. Dumitrachi Ciulei, 41 ani, o cas.
57. Costache Dragu, 40 ani, o cas.
58. Postelnic Dumitrachi Bogdan, 46 ani, o cask
59. Costache Dimitriu, 47 ani, o cas.
60. Costache Iorga, 31 ani, o cas.
Negutitorii de starea 1.
Anania Stihi
Vasile Joan
Pavl Darnga .
Gheorghe Schipor
Neculai Luca
Haretu Gheorghiu
Stefan Moisa
Panaite a Diaconitei
Panaite Teodoru
Neculai Placa
Const. Placa
Const. Eanu
Iordachi Stihi
Const. Dimitriu
www.digibuc.ro
Vasile Diaconitei
Vasile Stanciu
Andrie Avedic
Axinte sin Petreanu
Neculai Anastasiu
Stefan Psaltu
Dumitru Sava
Dumitru Gheorghiu
Hristodor Cazacliu
Nastas Paraschiv
Vasile loan
Ion Petrovici
Neagu Vasile
Constantin Frngefier
Gheorghe Mavroieni
Neculai Nun
Luca Gollav
Cerchez Balasan
Ionit Bogos
Andronic Zaharia
lacob Lebd
Bogdan Misir
lonit Bolfosu
Grigore Matasaru
Bogdan Hudic
Grigori Braovanu
Mane Suceveanu
George Nazarie
Manolache Gheorghiu
22 5
Vasile Vitu
Iacob Pleea
Tudurachi sin Manoli
Enachi Ursachi
Costache Zota
Costea a Fotei
Vasile Teodoru
Vasile Cerbu
Ilie Strechie
Dumitru Fneat
Ion Zodieriu
Mihai Rusu
Ion Bucioc
Die Topan
Petrea Olariu
Negutitort de starea II.
Agache Joan
Stefan Iacob
Vasile Troscu
5tefan Pilug
Dumitru Leahu
Chiriac Niustea
Stefan Ciordic
Vasile Teodoru
Manea Hane
Cristea Popovici
Ionit Panzariu
Gheorghe Mrzc
Grigori Tonit
Garabet sin Ariton

lonit Trancu
Hacic Mindirigiu
Stefan Sirghie
Gheorghe Deliu
Ionic Polonic
Serban Blanariu
Vasile Jocu
Ilie Munteanu
Vasile Goian
Dimitrie Cov4e1
lord ache Hulutd
Nastas Ursache
Iordache Cotovanu
Vasile Sohatchi
Ionica Covalcic
i alti patentari de clasa III, precum i 22 de staroti a osebitelor corporag cu casierii lor,
15
www.digibuc.ro
226
Spatarul Costache Roset trebue s fi fost stimat i iubit de trgovejii botoneni, de vreme ce acei cari nu au putut lua parte la
vot, dau o declarajie scris c consirnt i ei la acea alegere.
Declarajia este interesant i o reproducem :
Declaratie
Fiind c noi jos iscAlijii, avnd particularnice ale noastre
interesuri, n'am putut fi la sorocita zi la adunarea obtiei

trgului, pentru a doua alegere a prezidentului i a maclulrilor Eforiei, aa precum ne-am incredinjat pentru alegere,
cA toata obtia cu un glas impreun cu D-lui Spatarul Alecu Ralet, au ales de prezident Eforiei pe D-lui Spatarul
Costache Roset, nu mai pujin i noi fiind inteo unire la aceast alegere i cu totul mulfmiji, pentru care avem de
pild patrioticetele sale osardii, ce cu linitire au artat acestui ora, in anii trecuji, cnd a fost epitropul trgului,
c cu acel pujin venit ce avea casa Epitropiei, a fcut o
soma de stnjeni cu pav- de piatr, poduri i allele, care
erau neaprat trebuincioase pentru inlesnirea ornilor.
Si pentru c suntem muljmiji, nu lipsim cu aceasta
a aduce la tiinja cinstitei Isprvnicii.
1835 Noemvrie 25
Iacob Pleea
Vasile Gheorghiu
Panaite Teodoru
Nechita Popovici
Bogdan Alaci
Teodorache Dragoman
Vasile a Diaconijei
Iordache Stihi
Ion sin Hriste Anghel
Dumitru sin Gavril
Panaite Bacalu
Grigore Gheorghiu
Vasile Neagu
Gheorghe Petcu
Ion Petrovici
Vasile Cerbu
Vasile Corne
Stefan sin loan
Manolachi Drgoi
Tintd Gheorghe
Gheorghe Simionovici
i alte semnaturi greceti i armeneti
(i)
I. Arhiva Statulni din Iasi. Dosar 53 fila 139. Minist. Interne.
www.digibuc.ro
22 7
Alla declaratie de aderare la alegere face si Petrache Vrnav ;

Cab% cinstita adunare a alegerii de prezident Eforiei
orasului Botosani.
Gios isclitul Postelnic Petrache Vrnav, cu 'cinste

insemneaz gnomia a alegerii de prezident orasului pe dumnealui Spatar Costache Roset, de care sntem multmiti
intru indestul pentru jertfirea slujbelor dumisale din anul
trecut, dorindu-1 din suflet i pentru anul urmtor, ca s ne
slujasc tot dumnealui Spatarul Costache intru acest predmet.
Petrache Vrnav, Postelnic.
1836, Noemvrie 1
Tot asa de interesant este si adresa 'pe care Spatarul C. Roset.

urma alegerei sale ca prezident al Eforiei, o face Departamentului
'n luntru:
Prezidentul Eforiei orsienesti din Botosani
Spatarul Costache Roset
ctra
Cinstitul Departament trebilor din luntru.
Astzi la 10 a curgatoarei luni, cu supunere am primit poronca cinstitului Departament din 7 ghenar supt No.
286, impreun i cu Malta poronc domneascA de intrirea
in slujba de prezident Eforiei orasului Botosani, asupra crora plecat rdspund ca astzi prin d-lui dregtorul finutului
am si intrat in slujb, i c voiu srgui intocmai a aduce
intru implinire cuprinderea instructiilor i a pravelilor obstestei adunri 1 dup poruncile ce voiu primi, voiu fi unntor pentru totdeauna in folosul obstesc.
C. Roset, Spatar
In anii urtntori, alegerile de efori se fac cu mai putina infrigurare : lumea se obisnuise lesne cu acest sport, care, cu trecerea vremei
devenise banal, plictisitor.
www.digibuc.ro
228
La 28 noembre 1837, tot in casele lui lohan Gorgias, i sub prezidentia dregatorului de Botoani, se aleg efori:
Sardarul loan Cocotei, prezident;
neguOtorul Andronic Zaharia, i
lonial Radu, cilenuri lucratoare, iar
Neculai Licu i
Glzeorghe Schipor, candidati..
Tot atunci se alege secretar Eforiei pe Neculal D. Nebunell, c

leaf de 200 lei pe lun 1)
In 1839 gdsim efor pe loan Cocotei, Sardar, i madulari pe Cot
stantin Haretu i Neculai Placa, iar secretar era C. Dram 2).
In 1840, Eforia se compunea astfel:
Tudurachi Pisotki, Sardar, efor.
Neculai Placa, mdular, casier ;
orgy Schipor, mdular.
Clucer Neculai Luca i
Grigore Matasar, candidati.
Secretar era C. Pavlov 3).
Aceiai eforie o gsim in 1841 4), cnd la 1 noembre se aleg

doi candidati: Grigori Matasar i Teodoru loan.
In 1842 erau:
Tudurachi Pisotki, Sardar, efor.
Grigori Mittasar,. cilen.
Neculal Placa, casier.
Gheorghe Schipor, cilen.
Gheorghe Matasar i
Teodor loan, candidati.
lorgu Hristofor, secretar 3).
In 1843:
Costache Varlaam, Aget, efor.
Gaspar Gollem, i
Panalte Teodor, mddulari.
Coste Haretu, Sardar, i.
1. Arhlva Statului 1841, Dos. 524, Tr..1333.
2. Sd., Dos. 413, Tr. 1772.

3. Sd., Dos. 619, Tr. 1333.
4. Sd., Dos. 629, Tr. 1772, 41 Dos. 736, Tr 1333.
6. Sd., Dos. 1448, Tr. 4772.
www.digibuc.ro
229
Costache MoFovici, candidati.

Medelnicer Iorgu Hristofor, secretar,
'ar in 1844, 'in locul lui Gaspar Goilav este mAdular Medelnicerul Iorgu
Hristofor 1).
La alegerea din 1845, iau parte ca aiegatori: 93 fete de boeri,

negutitori crestini, 19 corporatii si 34 armeni, si se aleg:
Neculal Placa, Sardar, efor.
Ion Radul, Sulger, i
$tefan Goilav, Pitar, mdulari.
loan Teodor, Sulger,
Neculai Anastasiu, candidati.
Secretar: Alecu Stroja.
In 1846 gAsim In Eforie pe : Sardarul Teodor loan, Panaite Tea(3ra, Sulgerul Ion Radul, Sulgerul Cost. Placa, iar secretar pe loan
lureanu 2).
In anul 1847, dosarele arat c Eforia de Botosani se compunea

stfel :
Efor: Teodor loan, Sardar.

M6dulari: Ion Radul, Sluger,
C. Placa,
P. Teodor
Pentru acest an avern i listele alegAtorilor radularilor Eforiei.

Izvocl pentru aleritorii mdduldrilor Eforlei oraplui
BotoFani pe anul 1847. 1).
1. Vornicul Scartat Miclescu de 59 ani, are case
case dugheni bisericl
Costache Roset
lordache Crdstescu
43
loc.
Alecu Miclescu
39 , case
43 case, vii
5. Postelnic Ilie Gherghel
51 case
6. Aga Neculai Rosset
, 49
Costache Varlaam
casd
37
10c
Iorgu Canaris
8.
2.
3.
4.
1. Arhiva Statulut Iasi, Dos. 5850, Tr. 1772.

2. Sd., Dos. 7845, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
Monografia Orap dui Botopni
230
9. Aga Dimtrie Ralet

10.
Emanuil Holztreger
11. Spatar Gheorghe Costachi

Mihalache Holban
12.
Gheorghe Buzild
13.
Gheorghe Varlaam
14.
Costache Miclescu
15.
16.
Ion Cocot
17.
Costachi Pisoschi
18. Spatar Iordachi Ciolak
19. Banul Iordache Iamandi
20. Grigori Varlaam Ban
21. Ban Mihail Mavrodin
22. Comisul Iordachi Basot
23. Tudurachi Gherghel
24. Nicu Varnav
25. Iordachi Samurcas
26. Comis. Cost. Florescu
27. Teodor Buzdugan Comis.
28. Comis. Gheorghe Codrescu
29.
Costachi Vizanti
30. Cminar Ion Herescu
31.
Vasile Florea
,,
Costachi Ciolac
32.
,,
33.
Costachi Codrescu
,,
34.
,,
de 31 ani case si vii

46
case
57 2 case
51 2 case
m. 49 * case
* 51 case
9 43 2 Un han si dughet
61 2 case
* 61 9 case si dugheni
* 39
case
53 case, vii
* 46 s case, dugheni
s 51 * case
61 2 case
3. 49 * case
* 31
casa
s 47 case si dugheni
s 41 case
s 37 f case
s, 51
41
51
Tudurachi Pisoschi
Vasile Arapu
45.
www.digibuc.ro
x.
,,
tic
,,
46
*
x.
n
n
loc
case si dugheni
case
loc si vii
case
n
59
63
s 51
39
42. Sardar Ionit Juan

44.
,,
46
35. Cminar Neculai Pisoschi

,, 3 7
53
36. Paharnic lonache Leon
37.
Gheorge Herescu * 61
38.
Mihalache Brdnisteanu 51
39.
Alexandru Tutul
53
Panaite Cozmulici , 57
40.
41.
Dimitrie Botez
,, 43
Alex. Belci uc
57
Gheorghe Iminovici s 46
43.
X.
Xo
,,
,,
n
n
Monografia Oravilui Botopnt
46. Sardar Cost. Mavroieni

47.
Cost. Popovici
0
48.
Neculai Placa
0
49.
Teodor loan
a
50.
Cost. Haretu
0
51.
Mihail Gociu
52.
loan Calinescu
,,
53.
Neculai Haret
0
54,
55.
de 53 ani
Hriste a Goilav
Gaspar Goilav
56. Stolnic Vasile loan
57.
,
Ionit Panaite
58.
Iancu Dimitriu
59.
Ion Mortun
60.
Gheorghe Izovit
Alecu lorga
61.
Neculai Sofian
62.
Ariton Buiucliu
63.
64. Medelnicer lorgu Hristofor
Gheorghe Cogeanu
65.
Gheorghe Popovici
66.
Enachi Ionascu
67.
68. Clucer Gheorghe Mavroiani
69.
Necu Corlatan
70. Sluger Scarlat Gheorghiu
71.
Joan Radu
72.
Manole Bou
,,
73.
Cost. Ciogole
74.
Cost. Mardi
0
75.
Tanase Moscovici
0
76.
. Costache Placa
Luca Goilav
77.
Vasile Calugreanu
80
Neculai Popscul
81
, Stefan Goilav
82. Satrar Neculai Teodoru
83.
Gheorghe Apostol
56 *
52 2 case si dugheni
* 49
D
46 * *
2 29 0
*
*
*
2
2
51
41
case
dugheni
48
46
61
51
51
* 47
case si dugheni
31
30
case
*
29
b
,,
34
case si dugheni
46
2
38 case
36
dugheni
38
* 34 j, dugheni
39
case si dugheni
35
case
46
case
,, 37 ,7 case i dugheni
448
11 case
It
35
,, 56
,; 45
58
78. Altar Stoian Coman

79.
231
51
58
58
,, 56
33
32
www.digibuc.ro
case si dugheni
case i dugheni
case i dugheni
case
case
, case si dugheni
case i dugheni
case 1 dug heni
232
Fit de boeri
84. Alecu Miclescu
are 32 ani are case
85. Alecu Cuza
40
,, case
86. Gheorghe Snjiorji
36
are case
87. Todirasc Buzil
51
are case
88. Manole Salceanu
38
case si dughen
89. Gheorghe Balt
31
are case
90. Alecu Stroja
42
are case
91. Vasile Pisoschi
28
are case
92. Dumitrachi si Costachi Lupei , 40 ,
93. Gheorghe Cocot
29 *
PP
PP
--
Negutitori patentari
Panaite Teodor,
Cost. Esanu,
Vasile Vitu,
Neculai Hagi Anastasiu,
Neculai Apostol,
Constantin Danu,
Gheorghe Necsoi,
Vasile loan,
Dnil loan,
DiMitrie Popovici,
Ion Gheorghiu,
Fotachi Neculau,
Grigori Trancu,
Ionlj Soponaru,
Gheorghe Hulubei,
Tanas. Soponar,
Ilie Strechie,
Tudurachi Manoliu,
Dumitru Fsneaj,
Gheorghe Mustea,
Dimitrie Sava,
Ion Hristea Anghel,
Anastase Gheorghiu,
$rban Popovici,
Tans Neculau,
Ianachi Neculau,
Gheorghe Simionovici,
Hristea Neculau,
lonit Bolfosu,
Gheorghe Nazari,
Grigore Brasovan,
Hristea Macs fan,
Luca Macsm,
Manea Suceveanu,
Grigori Daru,
Andrias Marcovici,
Bogdan &Au lic,
Isaia Trancu,
Gheorghe Hui*,
Dumitru Moscu,
Ilie Talabk
Gheorghe Dimitriu,
Grigori Besate,
Alecu Stihi,
Ionicd Dorohoiceanu,
Gheorghe Lencut,
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Boto$anl
Ionit Pnzaru,
Luca Marcovici,
Ion Petrovici,
Gheorghe Fac6,
235
Ion Zodieru,
Constantin Cov501,
Ion Burc,
lordache Oghial,
Ioan Creangd,
Vasile Goran,
Grigori Malba,
Iacob Tanta,
Anton Pesenschi,
Bogdan Bur dea,
Neculai CAlirnnescu,
Teodor Neculau,
Costachi Simionovici,
Andrei Dimitriu,
Grigori Popovici,
Vasile CAlin,
Anania Popovici,
Hristea Hotinceanu,
Ionifa sin Ariton,
Starostil Corporatiilor
Enachi Neculau
Toader Neculau
Gheorghe Confscu
Grigori Cozmulici
Grigori Braovan
Garabet Balin
Toader Gheorghiu
Neculai Vasiliu
Dumitrachi Croitoru
Ion Mindirigiu
Gheorghe Mustea
Ion Popa
Ion Brbieriu
Gheorghe Hid*
Gheorghe Soltan
Toader StAnceanu
Iacob Plrieru
Dimitrie Voina
Alexie Avram
Dumitru sin Toader
Toader Poclitaru
lordachi Ciritel
staroste de bacali i crmari

de formagii
.
de blnari
de buingii
a, bogasieri
* solonari
* cojocari
* croitori
mindirigii
* cizmari
No ciubotari
Pt
*
*
*
3,
sr
fAclieri
barbieri
* talpalari
brnzari
* pscari
* pAlrieri
, precupefi
3,
marchitani
* dulgheri
a ciubotari
* crmidari
*
*
www.digibuc.ro
234
Pe anii urmtori Eforla de Botosani era asffel compus:

1848.
Prezident: Costactle Varlaam, Aga.

Mdulari: lorgu Hristofor, Medelnicer,
Dimitrie Aronovici,
C. Placa.
Secretar: Clucer Riga 1).
1849.
Prezident: Cost. Varlaam, AgL

Mdulari: Dumitrie Aronovicl, casier;
lorgu Hristofor, Sardar,
Candidat: I. Coman, Pitar.
Secretar: Carate 2).
1850.
Prezident: Milzalaclze Holban, Spatar.
Mdular lorgu Hristofor, Sardar.

Candidati: D. Aronovici,
f. Coman.
Secretar: Ion Cara le 3).
1851.
Prezident: Teodor Buzdugan, Spatar, apoi

Vast le Niculescu, Clucer.
Casier: Dumitrit Aronovici.
Madu lari: Neculai Teodor $atrar,

I. Coman.
Secretar: Alecu Cara le 4).
1852.
Prezident: Vast le Niculescu, Clucer.

Caster: D. Aronovici.
1. Arh Iva Statulul Iasi, Dos, 11819, Tr. 1772.
2. Id., Dos. 20170, Tr. 1772.
3. Id.
4. Arhlva Statului Iasi, Dos. 2946, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
Mdular: Nec. Teodorul, SOtrar.

Candidati: I. Coman,
Ion Racrul, Su !gel.%
1853.
Prezident: Gh. Sinescu, Cminar.

Casier: D. Aronovici.
MOdular: lorgu Hristofor, Cminar.
Candidati: Ion Radul, Sluger,
Gheorghe Apostol, Satrar.
Secretar: C. Volcinschi 2).
1854.
Prezident: Ion Radul.

Cosier:
D. Aronovicl.
Madular : Neculai Teodorul, Satrar.

Candidat: Gh. Apostol.
Secretar: Volcinschi 3).
1855.
Prezident: M. Brnigeanu, Paharnic.

Cosier :
D. Aronovici.
Candidati: Glz. Hamuzov, Medelnicer,
Neculal Teodor, 5atrar,

lorgu Hristofor,
Vasile Rigu, Clucer 4).
1856.
Prezident: Mihai Brniteanu, Paharnic.

Casier:
D. Aronovici.
Mdular: I. Rigu.
Candidati: Gh. Hamuzov,
lorgu Hristofor, Cminar.

Secretar: Volcinschi 5).
1. Id., Dos. 26025, Tr. 1772.
2. Id., Dos. 28220, Tr. 1772.
3. Id., Dos. 31261, Tr, 1772.
4. Id., Dos. 34472, Tr. 1772.
5. Id., Dos. 35343, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
235
-..
Monografia Ora fu tut Botgani
236
N.
1857.
Prezident: Glzeorglze Cocotd.

D. Aronovici.
Casier:
Mdu Ian Gh. Hamuzov,
Candidati: lorgu Cristofor, Carninar,
Vasile Riga 1).
1858.
Prezident: D. AronovIci, apoi

Casier:
1. Niculescu.
C. lonescu.
Mdular: Gh. Hamuzov.

Candiclati: Oh. Mavroiant,
Z. Atanasiu.
Secretar; Carale 2).
1859.
Prezident: Nec. Placa.

Mdulari : D. Aronovici,
Vasile Hazu.
Candidati; Nec. Teodoru,
Z. Atanasiu.
Secretar: N. Scriped 3).

.
1860 si 1861.
Prezident: Gheorghe Cocdtd.
Mdulari: Nec. Teodoru,
Vasile Tim*
Candidati: Zamfir Atanasiu,
Costache Hazu.
Secietar: Georgescu.
1862.
Prezident: Gheorglze Cocota.

Mdulari; Nec. Teodoru,
Zamfir Atanasiu.
Candidati; Cost. Hazu,
Andrei Dumltriu.
1. Id., Dos. 39142, Tr. 1772.
2. Id., Dos. 41913, Tr. 1772
3. Id., Dos. 43618, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
237
&mete le Eforiei.
Cu punerea in aplicare a Regulamentului organic, se produce o

adevrat5 tulburare in viata orneasc, i eforii a1ei nu erau de
loc durneriti.
Inainte de infiintarea eforielor, dreg6torii tinuturilor aveau insAr-
cinarea de a se ocupa i cu aprovizionarea oraelor cu cele trebuitoare

pentru hrana locuitorilor; mai era, in orae, o cdpitnie, cu menirea
de a supraveghea pentru paza i siguranta locuitorilor, adicd straja
noptii, pentru fcAtori de rele i pentru intdmplarile de foc. Dup dispozitiunile Regulamentului organic, ispravnicii judetelor nu mai aveau
atributiuni municipale, iar despre c6pitnii nu se mai vorbea. Atunci
Eforia de Botoani cere desluiri departamentului cine va purta aceste
La aceast intrebare, Departamentul rspunde cA de acuma Eforia va avea grij de toate acestea, luAnd msurile cuvenite i facand inchipuirea cheltuelilor celor mai de nevoie lucrri, trimete Eforid urmalorul proiect de buget pe anul 1832 :
Inchipuirea iraturilor casei munitipalitdtei.
Lei
60000 Pentru 20600 vedre rachiu ce negreit se socotete
ca ar intra in targ pe fieVecare an.

10000 Pentru butile 1 poloboacele cu vin ce intr
trg
pe socoteala de 2 lei de poloboc i 4 de bute.

1500 Venitul pacurei ce intrd in ora, ate 20 parale de
vadra.
6000 Zecluiala patentelor.
77500 Afar de cele ce s'ar socoti a se lua la intrarea

carelor cu marf, pe pilda i a altor orae, precum
Focani, Galati i allele, care au aezat a se lua 2
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botonani
238
lei Oa la 16 lei de car, potrivit cu preful i osebirea mrfii, fara a atinge cele spre indestulare obstiei orasului, care, ori cum si ori cat de usor, ar
putea aduce un venit de la 6 mii lei la 10000 lei

pe an, fra a se simfi i prinde locul harabagilcului, care pentru catahristicosul i impiedecatorul
sau chip este desfiinfat in tot Prinfipatul.
Neaparatele cheltueli pe tot anul.

Lei
4320 Leafa la 6 comisari, cate 60 lei pe lun de om.

8640 24 cfartalnici, cate 4 de fiestecare ciasta, supt ascultarea comisarului, cate 30 lei pe
5766 24 .ciocli, ate 4 de fiestecare clastie, insarcinafi
cu starea sntafii locuitorilor, cate 20 lei pe lun
de cioclu.
12000 Pentru lumanarile de sau trebuitoare la 150 fanare
cu iarn, cu var.&
4800 Hacul a 20 fanaragii, ate 40 lei pe lun unul

1920 Leafa a 4 tulumbagii, cate 40 lei pe luna unul,
30 Unsul i intocmitul tulumbelor.
1000 Hrana la 10 cai a tulumbelor si a sacalelor.
2160 Hacul a 6 sacagii, cate 30 lei pe lun unul.
5760 Hacul a 12 argafi de la 8 ant, cate 3 adica la 2

cara, pe lun de unul 40 lei.
800 Hrana a 16 boi de la 8 car, ce au a sluji in curfirea orasului.
2400 Leafa secretarului Munifipalitfii, cate 200 lei pe lun
1200 Leafa scriitorilor, ate 100 lei pe luna.

400 Chiria casei Munifipalitafii.
300 Cheltuiala canfelariei, inclzitul
i luminarisirea.
12 hornari, Cate 2 pe ciasta, fait osebita leaf din

lua dupa vechiul
obiceiu acele cate 2 parale de hogeac, i vor fi in
ascultarea comisarilor, pentru ca li se d numai lor
aceasta dreptate si nu se ingaduesc ca alfii a face
casa Munifipaliffifil, ramaind
acest mestesug.
www.digibuc.ro
239
Cheltueli pentru odatei

Lei
500 100 fnare ate 5 lei unul, care au a se a$eza in

deprtare unul de altul la generalnicele uliti, 15
stanjeni, iar la celelalte uliti, la cdte 25 de stnjeni
unul de altul.
150 Intocmirea a 150 fnare vechi, ate 1 leu de unul.

4000 Dou tulumbi cu toate ale lor, Cate 2000 lei una.
360 6 sacale, ate 60 lei una, fietecare avand ate 4

cercuri de fiher", i cu cotiugile lor bune alcatuite.
720 6 cai cu hamurile lor, ate 120 unul.

200 20 cngi i 20 topoare, ate 5 lei una cu alta.
320 8 cara cd giugurile lor, cte 40 lei unul.
1920 8 prechi boi, ale 240 parechea.
24 4 cazmale, 4 lopeti i 4 harlete.
Perilipsis.
Lei
77500 iraturile, venitul lor pe an.

60290 cheltuelile, insa :
L ei
8794 cheltuelile pentru odat.

51496 cheltuelile pe tot anul.
60290
17210 prisosul, care in cat poate folosi la proiectul impietruirei ulitelor sau a facerei unor osele, obtia
lesne poate judeca, pentru ca in anul intaiu priso17210
sesc
8794 cheltuelile care de la
i cu
anul al 2-lea nu au a urma, adica 26004 lei pe fiete
care an, cu care iat in 10 ani i chetruirea facuta

i cimeaua facut i ori ce alta ar mai avea oraul
nevoie. Iar cu facerea de osele i in mai putin
vreme, ulitile in cea mai bun stare i ora5u1 va
urma de a face orice.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botoma
240
Cum sa se incaseze veniturile P Cari functionari aveau aceast

insarcinare.
Iata alte nedumeriri pentru Eforie, pe care Departamentul le
mureste, cerand ca de indata sa se strip la mezat venitul iraturilo

targului pe anul 1832-33, mai adaugandu-se inca i darea asa zisa
cada targului", cate un leu de calk venit care, din vechime, a fost
al Doamnei. Deci velnitile de rachiu, care vor avea cada,, vor pl
ate un leu de cad& inlocuind venitul ce era pe giugarit, si care s'
desfiintat dela 1 ianuar 1833.
Noua viata care se infiripa, in orase, cerea servicii publice pentr
intretinerea crora era nevoie si de venituri mai mari.
Eforia face cunoscut Departamentului, in 1832 martie 5, ea' pentr
infrumusetarea si paza orasului, a luat urmatoarele hotarari:
S'a facut schepsis dupa intinderea ulitelor i s'au mai pus inc
18 fanaragii, pe langa cei 9 cari sant din vechime, cu hacul cate 28
lei pe an de orn, cu lumneirile lor, ce se plateau de dughengiii d
pe la ulite ;
A tocmit si 2 clopotari, ce neaparat trebuiesc, Cate 280 lei unu
pe an, cari vor supraveghia neincetat ca la un caz de primejdie de fo...
sa traga clopotul la cea mai apropiata biserica ;
S'a dat sa se faca 60 fanare, pentru toate ulitile acestui targ
ele vor fi d,e tinichea, si 6 stalpi cu deosebite fanare la cele trei pl
aturi ;
Iar pentru astuparea batacurilor ce sant atat la ulite cat

mahalale, neputandu-se trece ulita, mai ales in timpul and se dispramavareaza, se hotrste ca fiestecare locuitor de pe la mahalalele ta
gului s steie Cate cinci zile de om, acei ce au trasura cu boi sau cu
cai pentru caratul prundisului dela Siret, ca sa se astupe batacurile.
De sigur ca s'au nscut mari nemultamiri, in lumea comerciah
a Botosanilor, prin birurile puse, dela 1 septembre 1832, asupra pre
cupetilor cari aveau tarabi i scaune, in piata targului, si cari trebuia
sa plateasca, pe an ;
35 lei un precupet fruntas,
22 lei un precupet rnijlociu,
12 lei un precupet codas.
Veniturile acestea trebuiau sa fie trecute intre iraturile targulu;.
La sfarsitul anului 1832 se incheie socotelile, si se arata ce sum
www.digibuc.ro
Monografia Ora$alui Botopni
241
a rams in casa, din incaserile anului 1831, si cat s'a incasat pe 7

luni si 10 zile din anul 1832 :
Casa Sfatului ordflenesc din Botopni.
Sama de cati bani are casa targului din eraturile vechi
a anului 1831 si de cati bani anume au intrat in casa din

eraturile noua ce s'au informat pe 7 luni si 10 zile, adica
dela 21 maiu 832 si pana la 31 dechemvrie 1832 dupa socotinta obstiei.
Lei Par.
6465 20 s'au prima dela casierul Vasile Joan, bani in naht,

din eraturile vechi.
3360 9 din luna iunie
3960
de pe un loc a targului ce s'a vandut in luna
1852
iulie lui Gheorghe Nazarie.

venituri dela eraturi noua pe luna iulie.
7 venituri din eratul nou pe august.

6 s'au priimit pana la 1 oct. 1832.
16482 20 venit ce are a se mai lu.
37573 26 se cuprinde pe acest an 1832.
544/1
21091
Samd de cilti bani s'au cheltuit 1 s'au dat in lefi fi altele

dela 1 ghenar 1832.
Lei Par
Pe luna februarie
martie
april
maiu
iunie
iulie
avgust
septembre
610
1499 21
1781 21
2477 II
3560
1935
1690
2912
4
17
11
24
Peste tot 16456 29

16
www.digibuc.ro
Monografla Oragului Botogant
242
&ma de cdti bani se cere neaparat a se da fi a se mal

cheltui pe trei luni, pand la I ghenar 1833, adicei pe
lunile octombre,` noembre
1 dechembre.
Lei
600
pentru 6 cai la 3 tulumbe i 2 sacale

pentru o tulumbd ce neaparat trebuie
pentru 3 sacale cu cotiugile lor
50
60
pentru 3 hamuturi la tulumbe i sacale
240
leafa a 2 tulumbagii pe 3 luni Cate 40 lei
360 10 hrana la 6 cai pe 3 luni
o car* de curtit gunoaiele
50
pentru cteva card spre intocmirea drumurilor
600
2891
1650
are a se da birul a 30 ciocli precum sunt alcatuiti
950
pentru meremetul colilor ce s'ar putea face

fiind cu totul stricate, bez altele, mese, scaune,
cercuri de fier
pe 3
5957 5
lefile tuturor slujbailor Eforiei

anume ;
600
300
240
360
1080
1060 25
180
60
75
252
45
leafa secretarului, Srdar $tefan Racli

leaf a scriitorului Neculai Dimitriu
leafa comisarului Sulger Neculai Bou
luni, i
leafa a 2 comisari, cte 60 lei pe lun de om
leafa a 12 cvartalnici
leaf a a 17 fnaragii pe 3 luni
leafa a 2 clopotari pe 3 luni
leafa doboarului, cAte 20 lei pe lunh
leafa unui slujitor a canfelariei
leafa la 7 sacagii pentru hrana cailor
leafa unui strAjr
180
leafa unui scriitor la Politie
844 20 pe 360 ocd lumAnki de sail ce se pun la fAnarele aezate pe ulife, pe 3 luni
cheltuiala cantelariei
150
180
leafa la doi nemti adui spre uciderea cnilor
i curtirea mortaciunilor din ora, cte 30 lei
pe lun de om
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofanl

180
50
243
leafa la 2 slujbasi la grijirea cailor dela tulumbe
pardosala grajdului ce are a se face
pentru o sob de fier

134C8 25 peste tot, au a se cheltui pn la 1 ghenar 1833
180
Grigorl Rac14, Medelnicer; Hriste loan; Neculai Placa

Secretar, Sardar Stefan Rac
Bugetul anului 1833-1834 avea oarecare baze, pe care putea

sa fie alctuit, dup experienta unui an, si Sama" arat un venit de
115833 lei, cu o cheltuial de 37144 lei 80 bani.
Samd de veniturile i cheltuelile Eforiel de Botopnl.
pe anul 1833-1834.
Lei
B.
1. Poslina vinului, a holercei si a pAcurei, suma
ce au iesit la a 3-a strigare a mezatului

2. Venitul cntarului vndut in mezat
3. Venitul de la scaunele precupetilor inchipuit
30150
2825
1465
pe un an
4. Zeciuiala patentelor si a birnicilor din maha11393
lale at a supusilor strini
Cuprind suma iraturilor
45833
Inchipuirea cheltuelilor.
Lei
B.
Leafa secretarului, ate 200 lei pe lun I,

2400
Leafa unui cinovnic, ate 120 lei pe lun, 1 1400
Leafa tulumbagiilor, Ole 40 lei pe lun, 2 960
Leafa cvartalnicilor, cte 30 lei pe luna, 12 4320
Leafa fnaragiilor, cte 250 lei pe an, 17 4250
Leafa clopotarilor, 2
720
Leafa vizitiului pentru grija callor tulumbei
360
72
Birul hornarilor, 2
Birul sacagiilor alctuiti a fi pururea cu caii
i sacalele lor cu ap pentru toat intmplarea? 8 285 60
www.digibuc.ro
244
Leafa doboarului pentru publicatii, cte 20

220
lei pe lun, 1
360
Leafa canerului, Cate 30 lei pe lun, 1
Leafa cioclilor, 30
1807 60
Hrana a 4 cai a tulumbelor i 6 a sacagiilor 1980
Luminarisirea oraului cu lumnri de Ai,

1250 oca
3125
Inclzirea i luminarisirea colii
500
Inclzirea, luminarisirea i cheltuiala cante lariei, cerneal, hrtie i altele
600
442
Chiria cantelariei Eforiei
Are a se da zecivala dela ant& la mnstirea Pputii, dupa invoial.
282
Cu tahmin In adogirea colilor ce au a se face 1500

Chiria casei pe un an pentru profesoru coli 200
Cu tahmin pentru 20 couri de piatr ce trebuesc socotiti de arhitecton, cAte 400 lei co*ul, cu
lucru cu tot, spre pietruirea unei uliti de piata in
lungime de 125 stnjeni.
8000
Cu tahmin pentru facerea unui gros
3000
300
Rae cheltueli mdrunte.
37144 8
Instrumenturile de pojar
Tulumbe
Cai a tulumbelor cu tacmul lor

Sacale pentru apa de rezerv
Sacale cu cai i tacdrnurile lor
4
2
Topoare
CAngi
Mdulrile Eforiei
1. Medelnicer Grigori Racli, prezid ent.
2 Hristea loan
3. Neculai Placa
cileni (1)
1.Firhiva Statulul iaI, Door 29, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
8
6
12
Monografia Oravilui Botogini
245
Prevederile bugetare, ins, au fost intrecute, si in sama anului

dela I ghenar Odd la 31 dechemvre 1834, veniturile si cheltuelile se
cifreaz astfel :
Venituri
1. Suma intrat pe intreg anul 1834, dup

ad etiurile prin mezat.
43515 30
2. Are a se lua acietiul scaunelor precupetilor din pilaf, p e 112 an din 1834.
875 60
3. Are a se lua rmsita din zecivala dajnicilor din trg, pe anul 1833, pe cursul hazneli 4703
4. Are a se lua zecivala dajnicilor pe 1834. 9233
5. Are a se lua 100 lei dela Dumitru calfd
de pietrari.
100
6. Ce are a intra famasita pietrei rmasd
din anul 1834 cdtr anul 1835.
1014 69
Peste tot 61241 30
Cheltueli
pe an
1. Leafa casierului, ate 150 lei pe luna

2 .Leafa scriitorului, cte 200 lei pe lun
1800
2400
3. Leafa a doi comisari, cte 100 lei pe lun 2400

1200
4. Leafa moasei, cdte 100 lei pe hind
5. Hacul a 2 tulumbagii, cte 40 lei unul

pe lun.
960
6. Leafa destnicilor, cte 30 lei pe lun opt

la numr.
2880
7. Luminarisirea orasului cu lumndri de su 3037 60
8. Leafa fanaragiilor, cte 250 lei pe an,

10 la numar.
3000
9. Hacul a doi clopotari.
720
10 Hacul dobosarului, cte 30 lei pe hind
360
I 1 Birul a doi hornari.
72
12 Facerea a 8 sacale din nou, boite, cotiugile
si caii lor, precum si meremetul altor doud

www.digibuc.ro
2000
246
13. Leafa a 10 sacagii, cte 30 Lei pe lima 3600 _

14. Leafa a 2 vezetei dela 2 tulumbe, cte 30
720 lei pe lun.
500 15. Inclzirea si luminarisirea scolii

16. Chiria carrtelariei Eforiei in casele lui Ad442 ton Bolfos.
282
6
17. Chida cntarilor a manstirei PApufi
700 18. Cheltuiala canfelariei Eforiei
300
19. Chida locuinfei profesorului scolii
Impetruirea a 140 stnjeni de ulif
8960 3350 21. Hrana a 14 cai de serviciu
300
22. Cheltueli mrunte
85
23. Prefacerea unei fevi dela o tulumbA
24. Cheltuiala secretarului in mergerea la Esi
383
cu sama Eforiei pe anul 1833
25. In meremetul a 5 cazi in piat
54
26. Leafa polifmaistrului pe 3 luni
450 27. Facerea si meremetul a 6 podefe
784 6
28. Pe o Mad a Moldovei
29. In facerea grosului finutului, adaos
38
1000 -
30. Meremetul a 2 fevi de tulumbe

32 31. Lcuirea unui cal de dalac
18
32. Progronu a opt cai
144 8
33. In facerea din nou a unui grajd si o surd
la Eforie.
!424 e
34. In ingroparea a 2 copii orfani
17 6
35. CAutarea si hrana unei slAbnoage strine
36. Hacul mancelor in cresterea copiilor orfani 466 37. Mobilarisirea scolii publice dela Sf. Dumitru 779 6
38. Facerea a 32 stdlpi cu fnarele lor
712
212 6
39. Meremetul instrumentelor de pojar
300 40. Leafa a 7 pzitori
300
41. In strngerea iraturilor
1864 10
42. Birul a 30 ciocli
43. Meremetul soselelor si astuparea batacurilor 1000 Peste tot 42848 10
22 -
www.digibuc.ro
247
Perilipsis
Lei Bani
56622 79 suma iraturilor
47574 72 din sumele dup buget, bez 7942
lei 108 b. ce lipsesc din sumele bugetului.

9048
56623
39219 16
3
75
mai mult dec.& bugetul
toate cheltuelile
29326
9892
39219
76 dup buget
60 peste buget, cu deslegari
16
17403 59 adic aptesprezece mii patru sute trei lei cu

59 bani, rat/Ian din veniturile anului 1834, capitalul Eforiei
care se vor incrca in sarna anului 1835, impreung cu
cursul de 2497 lei 117 bani pentru 25944 lei ce s'au primit de Eforie in cursul haznalei, i s'au dat in cursul pietii,
care amndou condeiele alcatuesc capital pentru anul
1835 nougsprezece mii nou sute un leu 56 bani...
lord. Caramfil, Spatar; Cost. Carp, Spatar; Gheorghe

Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.
Secretar, N. Dimitriu.
Bugetul Eforiei Botoani, pe anul 1835, cuprinde 73683 lei 57

bani la venituri, i 49392 lei 75 bani la cheltueli, deci cu un exce-
dent de 24290 lei i 102 bani.

In urma alcatuirei acestui buget, Eforia, la 5 ianuar 1835, cere
Departamentului a se mai admite nite cheltueli, de care se simte nevoie, i anume pentru cumpararea unei case de fier, in care sa se tie
banii Eforiei i toate documentele de valoare, care pang atunci se aflau
imprtiete, i in interesul obtesc a se face 2 cotiuge cu boi i a se
plti 2 randa0 pentru curatirea ulitelor de gunoiu, pentru astuparea
batacurilor i meremetisirea gropilor ce se vor ivi pe ulite i pe la
mahalale.
Suma necesar era ;
600 lei casa de fier,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botogml
248
700 lei 4 boi 0 2 cotiuge, cte 350 lei una, cu cte 2 boi
1300 bez plata a 2 oameni care este
720 pe an, cte 360 lei de unul
2020 face lei peste tot.
Departarnentul admite i aceast adugire. i dispune ca din economii s se mai adauge :
1000 lei pentru astuparea batacurilor de pe uliti, care in anul 1834
nu s'au meremetisit
600 lei adugirea lefei casierului
600 lei leafa unui scriitor agiutor secretarului, ca nu poate dovedi
singur
480 lei leafa unui odagiu pe an

480 lei leafa unui telal, ce neaparat Eforia are nevoie, in ornduirea facerei publicatillor ce se urrneazd necontenit, cte 40
lei pe lun
3160 lei se cuprinde peste tot.
La alcatuirea bugetului pe anul 1835, Eforia a avut in videre
veniturile incasate in cursul anului trecut, din care o parte insemnat
o forma taxa asupra buturilor spirtoase 0 a pcurei, venituri compuse astfel:
Vidomostie de 41 bani s'au stras de Eforle din ve-
nitul holercei, a vinului, a rachiului # a !Morel, dela I

noembre 1834 f I plat* la 24 ghenar 1835.
Lei
Bani
2549 66 S'au strns dela 1274 vedre, 9 ocd holerca ce

au intrat in targ 0 s'au msurat dela 1 noemvre
0 pn la 31 dechenvre 1834.
S'au strans dela 40 vase, 68 antale i 2 balerce
vin ce au intrat in oras i s'au descrcat.
290 60 S'au luat dela 290 vedre pol pcur, ce au intrat
in trg 0 s'au descrcat.
3138 06 adic trei mii una sut treizeci i opt lei cu *ase
bani se cuprind adunati pe vreme de 2 luni In
298
cursul haznelei.
58
S'au luat dela 21 antale, 4 vase vin ce au intrat

www.digibuc.ro
249
in tdrg, dela 1 ghenar pn la 24 dechenvre.

S'au luat dela 164 vedre pcur ce s'au msurat.
S'au luat dela 330 vedre holercd ce au intrat in
164
660
tdrg.
4020
Intre veniturile Eforiei trgului era i zeciuiala cuvenit Eforiei

dela dajnicii acestui tdrg. Sumele care alctuiau aceastd zeciuiald, pe
-nii 1832, 1833 i 1834, snt ardtate de cdtrd Visteria Moldovei, cu
.. portul No. 606 din 2 fevruar 1835, cdtr Departamentul din luntru,
Fei anume:
Lei Bani
pe anul 1832, ins :
8626
Lei Bani
6913
1713
8628
dela patentari
dela birnici
8595 60 pe anul 1833, ins :

6890
dela patentari
1705 60 dela birnici
8595 60
8348 60 pe anul 1834, ins :
6944 60 dela patentari
1404 60 dela birnici
8348 60
.3570
in care sum se insemneazd qi 5561 lei zeciuiala cuvenit
dela jidovii intrati in taxie, care urmeaz a se plati cu analoghie pe 4 ani viitori, pnd la implinirea eptastlei, fiincicd
toate rdm4itile anilor trecuti ce au fost asupra jidovilor,

dup aezarea taxiei, s'au impdrtit pe toti anii urmatori i
inainte pdn la implinirea taxiei dupd contract.
Si au rmas a se pldti cu analoghie precum se zice
impreun cu celelalte ddri, dup pilda celor din oraul Eii 1)
1. Arhiva Statulul Iasl, Dosar 68, Tr. 844. fila 117.
www.digibuc.ro
250
Monografia Oravilui Boto$ani
Un mic conflict se naste intre Eforia de Botosani i Inochenf

Iliopoleos, egumenul mnastirei Paputi, din pricina venitulul cdntaruluz.
Dup un hrisov din 1752, se percepea o tax pentru orice f I
de marfa care se cantdrea in taro, taxa care ingrosa veniturile calu

grilor greci, stapani pe averile imense ale mnastirelor Moldove'
Regulamentul organic trece acest venit in folosul Eforielor. Supr
de aceast stirbire a veniturilor sale, egumenul adreseaza Domnitoru
lui urmatoarea jalba:
Pre Inaltate Doamne,
Manastirea Sf. Ierarch Neculai din Botosani, intre alte
eraturi ce au avut legiuite prin hrisoavele luminatilor Domm
au avut i venitul cantarului din Botosani, care s'au pAz
cu nejignire pan la anul 1832, si de atuncia s'au ridic
cu totul nurnai in singur folosul Eforiei, iar acest erat est..

legiuit prin hrisovul rain osatului Domn Constantin Miha
Cehan Racovit Voevod, din anii 7260, de se lua cate 4 pa
rale de suta de oc de orice fel de marfa ce se trgea c
cantarul, care cuprindea pe fiecare an Oa la o mie patr
sute lei, iar acum peste acest legiuit pret s'au sporit pan
la 5000 lei pe an si se nadjdueste ca in sfarsit sa m
sporeasc, pentru care desi In aceasta despgubire a S .
mnastiri ar urma o stavila despre organicescul Reglemen1
dar dac Inlfimea Voastr yeti binevoi, lesne s'ar face
isprav cumpnit la aceasta, ca nici manstirea, nid Efof
s-si jigneasc folosurile sale din acest erat, precum adic
mnstirea s rme pentru totdeauna a lua pe an Cate un
mie patru sute lei, hotarati prin pomenitul hrisov, care s
poate titlui, pentruc i cantarele lucratoare sant i acu
ale acestei manastiri, sau cu o dreptate, precum s'au urnic.
pentru eraturile manastirei $f. Spiridon. Dar niai mult z
cand nadajduesc in lucrarea proniei, care au ales In treapt
ocarmuirei acestei fari pre cel plin de milostivire brbat iu
bitor de dreptate i ocrotitor sfintelor lacasuri. Asa Inalfmea Voastr, privind cu milostivire catra acest dumnezeeslacas, v yeti incredinta c pe lang Imputinarea venitul
www.digibuc.ro
251
ce-i are, este golit i de tot avutul ei, dup prada urmatd pe la anul 1821, precum de obte este fiut. Iar In Altimea Voastr, binevroind precum v i rug5m a se ingradi
aceast mnAstire cu acest putin erat, se va face o nou

ctitorie a toat familia Inltimei Voastre, pre care induratorul Dumnezeu s o intreasc intru toat fericirea.
Inochentie Iliopoleos.
Pe aceast jalb se pune rezolutia domneasc, din 12 fevruar

1835, iscAlit de insu Domnitorul, In urmtoarea cuprindere :
D-lui Logoftul din luntru.
FiindcA dup noul aezamnt acest tel de iraturi s'au
lsat in folosul Eforielor numai, pentru aceia cererea jalui-
torului nu poate fi indestulat, decal dac antarele vor fi

ale mnstirei; se va chibzui cumprarea lor din veniturile
Eforiei in folosul careia se legiuesc i veniturile acestui irat 1).
Sturza Voevod.
Cntarele au fost cumprate de Eforie, cu suma de 2257 lei, dupd

ce Ind dela 13 ianuar 1835 le i luase in stpnire :
Insemnare de numeirul ctintarelor fi de cdte oca

are pecare fiind In st pmirea Eforiel
de Botopni in 1833 glzenar 13
No.
I cntar mare de 1015 ock costa' 800 lei

I tij mai rnic de 515 ock cost 515 lei
tij mic
1 tij mic
I tij mic
1 tij mic
1
332
250
230
130
OP
332
250
230
130
6 adic ase cantare i Irei pietre

de fier
2257
Adic cloud mii dou sute cincizeci i apte lei cuprinde, ce cere mnstirea.
10-- Arhiva Statulul lasi, Dosar 68, Tr. 844, flla 80.
www.digibuc.ro
Monografia Orqului BotoFani
252
In anul 1835 pe petrece o mare tulburare in Botosani : Mihalache Sturza face o inspectie in oras, cu ocazia intoarcerei sale
din Targul Mihilqti, sau Mihdileni, cum i se zice astzi, i ia in
deaproape cercetare actele de administratie ale Eforiei.
Trgovetii dadusera o jalba Domnitorului, asupra vanzarei prin
mezat a eratului holercei, a vinului, si a pacurei", adica asupra licitatiei cu care se daduse in intreprindere aceste venituri, i Vod,
indata cum a sosit iii oras, a cerut dosarul iraturilor si contractul
incheiat cu Leiba Camiol, antreprenorul iraturilor, i cercetand della
(dosarul), Inaltimea Sa a poroncit slovesnoi",verbalca sa se desfiinteze contractul otcupcicului", i sa se caute acest erat in credint" pan va esi pretul cel mai folositor, dupa timpul ivit cu rodirea 01.16.
Voda se ocupa apoi de economiile ce se puteau realiza, prin

reducerea cheltuelilor prevazute in buget.
La 1835, maiu 31, Eforia mai raporteaza Departamentului c
la intoarcerea Prea Inaltatului Domn dela targul Mihailesti, de indata cum a sosit Inaltimea Sa, a cerut bugetul intarit si cercetandu-1
indeosebi, 1-a chemat pe prezident i i-a dat o insemnare de economia ce a mai scazut din buget asupra cheltuelilor, din care condeie
unul e si a luminarisirei orasului, Wand socoteala la 100 fanare a
se da pe sar, de un farm numai cate o lumanare de acele 32 la

i vara si iarna. Eforia i-a pus inainte motiv ca vara ar ajunge
o lumanare la un fa/1u, dar iarna se trece cloud lumanari si mai
bine, ca o lumanare de acele nu tine mai mult decat 4-5 ceasuri,
dac nu va fi vant, iar mai ales ca iarna noptile sant !Ana la 14
ceasuri, nu ar ajunge o lumanare. Inltimea Sa a redus i numarul
fanarelor din 18 ate erau la 10, apoi ce se face un targ ca al nostru numai cu zece fanaragii. Afara de acestea, Inltimea Sa a mai
fcut si alte economii din buget, dup anumita insemnare care se
oca,
alture aza ;
Economia ce
s'ar putea face din buget dupd
poronca Indltatului Domn.
1. Din leafa secretarului 250 lei, pe hula

50 lei
150
2. Din leafa casierului 150 lei, toata
3. Din 8 desatnici s ramae 6, leafa la 2 pe lun 60
www.digibuc.ro
Monografia Orag dui Botopni
253
4. Din 18 fanaragil sg ramae 10, leafa la 8

pe lung va rarnane
173
5. Din numarul cioclilor vor face indatorire

la 2 clopotari. a caror leaf rmne
6. Din economia lumanrilor
7. Din hrana cailor economie

8. Hacul a 2 argafi
80
120
210
60
goo
Despre cele ce se petreceau intre membrii Eforiei, pe vremurile
acelea, vorbeste plangerea adresat Ministerului de Interne, de Cara
Medelnicerul Grigori Raclis :
Total
Catra cinstitul Departament al trebilor din launtru.

Medelnicerul Grigori Raclis
Jaloba
In trecere Prea Inaltului Domn pe la targul Botosani

la revedafia canfelariei Eforiei ce au fgcut Inalfimea Sa,
gsind oarescare cusururi in lucrgrile ei, Dumnealui Spatarul
Gheorghe Varlaam, prezidentul Eforiei, ca sa s ponta astupa greselile acele si sa mg pteze pe mine cu ele, au
inceput a parastisi Inlfimei Sale pricinele cu totul de altfel, avand si prilej cg eu lipsam din Botosani la far& dupa
care a D-sale pari au si poroncit Inalfimea Sa ispravnicului ca s-mi pue exectifie la casa mea, sa implineasc 1000
lei pentru niste material a grosului finutal, ce a fost po-
ronc ca in anul trecut s se facg, de care eu cu supunere
si umilit va rog ca sg punefi la cale cum yeti socoti odihna mea, pentru CA D-lui Spatarul in tot prilejul ce va
ggsi, nu mai conteneste a mg supra.
Grigori Racl4, Medelnicer
Asupra acestei cereri s'au fcut cercetrile cuvenite : Medelnicerul a prezentat socotelile si pentru acei 1000 lei ce au fost cheltuifi
cu groapa grosului, si Departamentul a hotrat ca D-sa sa rmae nesupgrat de nimeni.
www.digibuc.ro
254
Din dosarele dela Arhiva Statului din Iasi, se stabileste bugetul Eforiei de Botosani pe anii urmtori, din care vom reproduce numai sumele globale la venituri si cheltueli.
FAcandu-se verificarea actelor la venituri si cheltueli a bugetului pe anul 1836, de atr prezidentul tribunalului, Spatarul D. Gane,
si ispravnicul tinutului, Spatarul Ianachi Leon, s'a gsit :
la venituri
66697 lei 57 bani
la cheltueli , . . .
41843 lei 15 bani
Economii 24854 lei 42 bani
trecufi in bugetul anului 1837. (1).
Pe ceilalti ani situalia a fost astfel:
Venituri
1837
1838
1839
1840
1841
112312, 15
138199, 69
123105,108
108927
116310, 96
1842
1843
1844
1845
1846
1847
1848
1849
1850
153367, 93
165638, 64
175330, 17
165870, 97
1851
126789,117
133753, 29
146240,
164048,117
1852
I 853
1854
1855
1856
1857
8858
1159
Cheltueli
49581, 31
62177,105
96241, 81
103381, 68
106710
106360, 95
96823, 67
110717,108
148885, 61
147703,111
130411, 86
124470, 56
119158, 47
113075, 76
115989, 87
123102,
168677, 55
235823, 17
230494,114
241073, 1
192253, 78
1.- Dosar 125, Tr. 844 al Litera P. No. 664.
www.digibuc.ro
114733, 73
110379, 62
112064, 23
115416, 31
128828, 23
145326,
166808,115
168368, 70
216282, 8
219788,108
194307, 23
179288,109
Monografia Orapilui Botogall
255
In toti anii bugetul se incheia cu excedente, nutnai in anul

1854 a fost un deficit de 2819 lei, provenit din cheltuelile fcute cu
rupele austriace, iar in 1859 a fost un deficit de 12964 lei, nexplicat.
Din excedentele anului 1837, s'a dat orasului Galati, cu Imprunut, suma de 37800 lei, In 1200 galbeni, pentru facerea carantinei.
www.digibuc.ro
Monografia Oraqului Bof4ani
256
Stradele
Chestiunea stradelor a fost, totdeauna, in Botosani, chestiunea

care a pus mai mult pe gdnduri pe carmuitorii orasului.
Daca Botosanii nu ar fi avut strade asa de rele, nu ar fi ies'
la iveala hrisovul din 1820, al Printului Mihai Sutu, care poate fi
socotit, cu drept cuvant, ca prototipul organizarei noastre comunale
-
La infiintarea eforielor, dupa Regulamentul organic, s'a pus mult

ravna pentru Inbunattirea stradelor, si fiindca veniturile targului n
erau indestultoare pentru multimea cheltuelilor cerute, Sfatul orsnesc a fcut apel la negustorii mai cuprinsi, ca sa contribue si ei
imfrumusetarea si la nevoile orasului. Cum se intampl, de obiceh ,
apelul acesta nu a avut mult rsunet in inimile negustorilor, si numai doi dintre ei s'au lsat influentati : chir Iani Vasiliu a daruit tar1
gului o tulumb, cu tot tacdmul ei, pe care a adus-o dela Brasov

iar Hristea Matasaria a adus 7 cosuri de piatra, pe a sa cheltuiar,
pentru astuparea batacurilor", adica a gropilor cu glod depe ulitel _
targului.
Batacurile" acestea erau o mare nenorocire. Pentru astuparea

lor Eforia incheie, la 22 april 1832, urmatorul contract :
Adica eu Sachilariu preot Gheorghe si cu Diiaconul
Iordachi din satul Vorniceni, incredintam prin acest zap s
al nostru ce-1 dam la cinstitul Sfat a orasului Botosa f,
precum sa fie stiut ca ne am alcatuit cu indatorire ca d n
satul Vornicenii sa avem a scoate 30 de car cate in doi

boi, si a duce moluz cate cle cloud ori pe zi dela satul
Cucorani, de pe mosia D-sale Hatmanului Manu, si a astupa baltacurile pe unde ne va arata rdnduitul din part a
cinstitului Sfat ; insa carle avem a le incarca bine, cu va e
de o lima de zile, si cinstit Sfat are a ne da de fiestecare
car pentru treizeci si una de zile lucrtoare, cate 90 1
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Bot4anl
257
care acum inainte am primit sase sute lei. Pentru aceasta

dar ne indatorim ca la zi intdi maiu s ne aflam cu toate
carle si a fi urmAtori, iar cnd din impotrivd nefiind urmtori, atunce cinstit Sfat are a ne trage pe noi pentru ori
ce fel de pretentie s'ar intdmpla, care pentru mai multa
credintd am isclit insune cu mna noastr.
1832 april 2.
lordache Sachelar ot Vorniceni
Gheorghe Dilacon ot tam, adeverez.
Inc din anul 1830 trgovetii din Botosani cumparaserd, dela

Hatmanul Teodorache Sturza, un loc din trg, cu 140 de galbeni, in
interesul deschiderei unui drum de care, dela trunchiurile casapilor,
s iasd in drumul pietii tdrgului, pentru ori ce intdmplare, fereascd
Dumnezeu si de foc", si la 15 maiu 1832, cu vointa obstiei, s'a vandut jumtate din acel loc, cu 120 galbeni, negufitorului Nazarie Armanul, rmdnnd si drumul deschis, si Eforia primind, in casa ei, suma de 130 galbeni, pentru intdmpinarea altor nevoi ale trgului.
La 27 iulie 1833 Eforia face cunoscut Departamentului cd o
maid de drumuri intocrnite din anul trecut, s'au stricat cu totul, dar
gdsindu-se niste moluz dela o bisericd armeneascd ce s'au risipit, Eforia a si tocmit vreo zece card cdte cu doi boi, cu oamenii lor, pe
15 zile, cdte 4 lei pe zi, ca sd care acel moluz, spre astuparea batacurilor si meremetesirea drurnurilor.
Biserica aceasia se numea Sf. Acsinte 01.

De asemenea Eforia a gsit un mester cu salahorii lui, ca sd
pietruiascd pliaturile cu piatra ce o are Eforia adunat Ina din anul
trecut si cere invoirea Departamentului.
In 1834 vdznd Eforia a toate incercarile ei de a astupa baltacurile, sAnt zadarnice, cu toat nespusa cheltuiala ce se face cu salahorii si cu cattle pentru caratul moluzului, cere Departamentului sd
mijloceascd la Domn, sd hrdzeascd o mild asupra acestui tdrg, ca
100 de locuitori din prisosul catagrafiei, s fie intrebuintati pentru
facerea ulitelor si alte imfrumusetri ale trgului. La aceastd cerere
Departamentul rdspunde cd asemenea hrisoave, prin Regulamentul
organic, s'au desfiintat cu totul.
1.Bisertca armeneascii cu hramul SfAnta Trelme, este zldItti pe locul In care a fost
vechea biserldi Sf. Axinte, care era de lemn.
www.digibuc.ro
17
258
Monografia Oraplui Boto$anl
Pe vremea aceia se facuse In Botoani i o strad pavat cu

lemn, ulit podite, care in scurtd vreme s'a stricat, i Eforia adre
seaz Departamentului urmtorul interesant raport :
In urmarea poroncii cinstit. Departament,
Eforia in
feluri de chipuri i publicatii s'au sdrguit a tocmi oameni

de a cra piatrd, in pardosirea ulitelor din ora, i asemenea oameni, din pricina secetei urmat, nu s'au putut
gsi, mai mult decal un co de piatr s'au pltit a-1 cdra

un preut Costache ot sat Dracni, si ulita din piatul trgului ce era inceput din anul 1833 a rmas In anul acesta nelucrat, i fiindcd una din ulite mai insemnat, tot din
piatul tdrgului, ce se afl in rndul bogasierilor i a lipscanifor, in lungime de 25 stnjeni, i lat de 2 stnjeni
i 2 palme, care ulit fiind podit ea scnduri pilnd la un
loc, acum cu totul se afl stricat i la vremea de sloatd
nu numai c treciltorii cu sloboda nu pot umbla, dar cu
trsurile apoi nid cum. Si dupd jaluba dughengiilor din
acea ulit, Eforia a gsit de cuviint a se face in anul
acesta mdcar acel pod din piatra rmas a anului 1833, si
de vreme ce piatul nu s'au putut gall in anul acesta, din
pricina crrei pietrei, i pentru asemenea punere in lucrate, cu supunere facem cunoscut cinstitului Departament
rugndu-ne a avea poronc de Imbunttire.
Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.
La aceast interventie Departamentul rdspunde c Incuviinteaz
facerea acestei uliti.
La 12 noemvre 1834 Eforia cere Departamentului ca s aprobe
cheltuiala ce trebue sa se MCA pentru un pod din nou, unde este pe
acolo drum mare al tdrii de jos, pe unde vin In ora cardle cu sare,
vin, pcurd i altele, care pod fiind acuma stricat, cattle trec pe aMures, dup uscciunea ce este, iar dnd vreo sloat, atunci nu se
v putea trece de loc pe alturea, i Departamentul aprobd suma de
350 lei, cerutd pentru facerea podului.
In 1835, cnd Mihalachi Sturza a vizitat Botoanii i a vdzut

In ce stare proast sunt ulitele trgului, a revenit asupra interpretrei ce ddduse dispozitiunilor din Regulamentul organic, care.abrogase
www.digibuc.ro
Monogtafl Oragului Boto,pni
259
toate hrisoavele domnesti cu inivire la sarcinele impuse stenilor
pentru lucrul ulitelor in trguri, si a dat poronc Eforiei ca s gsasa un sat, ca de 40 locuitori, crora Eforia s li plteasa birul, iar
ei s fie indatoriti a lucra a treia saptmn pe lun in meremetisirea si curtirea drumurilor, cum si la alte lucruri de nevoie.
Vizita Dornnitorului a fost simtit de Eforia Botosanilor, care a
fcut mai multe cheltueli, cu primirea Inaltului oaspete. Cea mai insemnat cheltuial a fost cu facerea a trei poduri din nou, si reparatia unui al patrulea, in drumul ce merge pe unde s'au indreptat drumul postei".
Lista ce urmeaz cl amnunte interesante asupra costului acestor poduri :

Lei
Bani
1 pod in colt dela poarta bisericei Sf. Dimitrie

1 pod mai la vale, in dreptul caselor Sf. Dimitrie
I pod in colt dela casele D-sale Enachi Cuciureanu
430
66
24
64
24
120
76
3 adic trei poduri din nou ce s'a fcut, ins :

86 stanjeni talpa ate 5 lei stanjenul
22 amnri ate 3 lei unul
8 dulapi ate 3 lei unul

32 stnjeni costoroave
8 ocd piroane mari, ate 3 lei oca

plata dulgherilor
11
plata chetrarilor si a salahorilor ce au facut boltile si santurile

30 150 dimerlii nsp a 7 lei 20 parale suta
52
60 10 merte var, ate 5 lei 10 parale map, bez 10
85
48
20
picioare piatr ce au intrat la boltituri, din piatra

adus la pardosirea ulitelor
zugra vitul a 3 poduri
2 stAlpi cu 2 fanare ce s'au facut din nou, bez
din stlpi ce s'au mai pus din numrul a 32 fcuti in anul 1834.
Meremetisirea podului mare ce este mai la
vale, ins :
4 stnjeni talp ate 5 lei

www.digibuc.ro
260
20
20
1060
lucrul dulgherului
zugravitul cu totul din nou care OM acum n'au fost
peste tot s'au cheltuit cu aceste 4 podeturi.

Gheorghe Varlaam, Spatar.
La 25 iunie 1835, Eforia raporteaza Departamentului Ca la trecerea Inatimei Sale Domnului Mihail Sturza prin Botoani, umbland
Mria Sa pe ulite, i chiar prin mahalale, a observat pe la multe locurl, ulitele foarte stramte i strambe, din pricina acelor locuitori cu
locurile lor ce au stramtat ulitele cu facerea gardurilor din vreme in
vretne. ,,Inltimea Sa cu asprime a poroncit Eforiei ca toate acele
garduri ce se vor gasi ieite din linie, din a caora cauza ulitele sant
stramte i strambe, sa se taie i sa se largeasca drumurile". Eforia
facand cunoscut acelora poronca Inaltimei Sale, nici n'au vrut sa auda.
Cere Eforia instructii in ce fel sa urmeze cu danii, cati stanjeni sa
lese pentru drum, i cum sa urmeze pe viitorime cu acei ce nu se
vor supune ordinului.
Departamentul ordona ca Eforia sa indeplineasca prin msurile
politieneti ceea ce a poroncit Inaltimea Sa, iar gardurile sa fie aliniete atat in tentru", cat i la mahalale 9.
90
Straduintile Eforiei rmaneau fAra niciun rezultat, ulitile Botoanilor nu se mai imbunattiau. Despre starea in care se gaseau, in 1835,
ni poate da o ideie petitia adresata Ispravniciei de catra cativa locuitori ai targului:
Cara cinstita Ispravnicie a tinut. Botoani, noi Vargovetii din mahalaua Sfintilor mari Voevozi
Jaluba
In ulita unde ne aflam lacuitori cu casele noastre sant

doua batacuri, pline cu noroiu i cu apa, unde nu este cu
pull* a trece trasuri cu incarcatul nici cu deertul, macar
a ni aduce cate un car de lemne i altele, nid mdcar pe

jos a trece, ca in trecutele zile vrand un copil a trece a
dumisale negutaorului Vasile Gheorghiu pe acea ulita i tinandu-se de zaplaz, s'au scapatat i au cazut intr'un batac,
i de nu s'ar fi intamplat un orn pe acolo de a-I scoate,

putea a se ineca, pentru care noi plecati ne rugam cinstitei
1. Dosarul No. 68, din Arhiva Statului dela last.
www.digibuc.ro
261
Isprdvnicii ca s binevoiascA a poronci ca acele batacuri

sd se astupe si a se meremetisi acea ulit, dup cum s'au
meremetisit si allele, c nu sdntem In stare a trece cu sloboda si nici cu incarcatul a ne aduce cele trebuincloase
pentru casele noastre, si sntem Incredintati ca respectiva
Isprvnicie va stArui pentru multdmirea obstiei orasului acestula.
1835 sept. 13.
Gheorghe Iconom, slujitor la Sf. Voevozi

Vasile Gheorghiu
Petre Naghi
Vasile Ursachi
Ilie Birnoschi.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botgani
262
Luminatul oraplui.
Pn la punerea in aplicare a Regulamentului organic, neexistnd niciun fel de administratie comunal, in intelesul de astazi al
cuvantului, nu putea s fie vorba despre acte de edilitate, si prin urmare nid despre ilurninatul oraselor.
Erau, in Botosani, inainte de 1832, un numr de 9 fdnaragii,

cari aprindeau lumnri de sail infipte in vrful unor pari, dar lumnd-
rile si fanaragiii erau pltiti de dughengiii de pe la uliti.

In 1832, and se face primul proiect de buget, de catr Eforia
Botosanilor, se inscrie o sum de 12000 lei pentru lumnrile de su
trebuitoare la 150 fanare, cu iarn cu var, si 4800 lei leafa la 20
fnaragii, cte 20 lei pe lurid de unul. Acestea erau neaparate cheltueli pe tot anul", si in acelas tirnp se prevede o sum de 500 lei,
costul a 100 fnare, ate cinci lei unul, care au a se aseza In deprtare unul de altul, la generalnicele ulitis, 15 stnjeni, iar celelalte
uliti, la 25 stanjeni unul de altul, cum si 150 lei wintocmirea a 150
fanare vechi, ate un leu de unul
acestea ca .cheltueli pentru
odat.
Se vede ins a veniturile Botosanilor nu permiteau acest lux

de lumina, si la 5 mart 1832, Eforia face cunoscut Departamentului
CA a dat sd MCA 60 de fnare de tinichea, pentru toate ['Mile targu-
lui, iar la cele trei pliaturi" vor fi 6 stalpi cu deosebite fanare",

si cd s'au mai pus Inca 18 fnaragii, pe lang acei 9, cari sant din
vechime, pltindu-li-se o leal de 280 lei pe an, a cu lumnrile lor.
La 22 octombre 1833, Eforia raporteazA Departamentului ca
targul are 65 fanare, numai prin ulitile din centru, iar la mahalale
nu-s de loc, si ca in slujb sunt 19 fnaragii.
Tabloul alturat la acest raport este interesant, pentru stiintele
pe care ni le da despre viata orasului din acea vreme.
www.digibuc.ro
263
Instimnare
de cdfi fdnaragii sdnt alcatuifi Fi de ate fdnare

stint apzate pe ulifile din orapil Butopni
care mai gios anume se aratd :
...
c
1833 octomvre 22
F.i.,
zo
=a
...,
1
1
Pe ulita din lemnrie, pe la Haim.

Pe ulita trgului vechiu, in rndul lui Hudic, adic din captul dughenei sale si pn la dugheana
Gh. Nazarie.
In dosul dughenilor lui Hudic si in fata cafenelei

lui Ionit Schiopu.
Pe ulita dela hanul lui Ion Vasiliu si pnd in
dughenile lui Hudic, intre dott rnduri, IAA la
buiengeria lui Dumitru.
In rndul ulitei spitriei lui Dobrovotchi, adic
dela buiengeria lui Dumitru i pnd la abageria
lui Hristea loan.
Pe ulita
lui
Ionit Armanu, in pliatul tdrgului
vechiu, adic dela pitria lui Costea Panaiti

3
si
pnd la Aron Rosu, jidov.

In rndul dughenilor lui Stefan Bacalu si Stefan
Psaltu, adic dela boltile D-sale Solomon Lihtman
si inainte pnd la bdlia lui Lazar Grecu, tot in
pliatul trgului vechiu.
In rdndul dugheiilor dela poarta Ospeniei, adic
dela Lupul jidovul si On la boltile D-sale Avram
Sumer, si peste ulit, din, casa lui Iosip Meier si
pnd in coltul dughenilor lui Gheorghe Argintariu,
tot in pliatul trgului vechiu.
Pe ulita Liptcanilor, adic din coltul dela Tanas
Formagiu i peste WO pd.na" in rndul dughenilor
blnriei.
Pe ulita blnriei, adica din coltul dela Neculai

Abageriu si pdri la dughenile lui Stefan Spncenatu.
www.digibuc.ro
Monografitt Oraplui Botopni
264
4
Pe rndul boltelor lui Smil Liptcanu, adica dela

crasma lui Vasile Neagu si pan la crsma lui
!tic jidov.
In rndul bogasierilor, adic dela dughenile lui

Stefan Spancenatu, intre .dou randuri, pana la
Moscu Cohan.
Pe ulita In rndul Hanului D-sale Spatar Costache Roset, adic dela Moscu Cohan si pang la
hanul lui Lupu Rachieriu in spre targul vitelor.
Pe ulita dughenilor lui Hristoverghi, intre 2 rn-
duri, adic dela Vasile a Diiaconitei si pana la

crsma negutitorului Anania Stihi.
Pe ulita pliatului targului vitelor, adica dela
Gheorghe Formagiu si Oa la dughenile lui Tanasa
Formagiu.
Pe podul vrriei, pe 2 randuri, adica dela Du

mitru Sava si pan la Panaioti Teodoriu.
Pe randul dughenilor lui Nastas Grecu, adic
dela Anania Stihi si Oa la Lupu Rachieriu, intre
2 rnduri.
Pe rndul dughenilor inspre pliatul targul. vitelor
adica dela Constantin Frentiher si OM la Tudu-
rachi Dragomir.
In rndul hanului lui Avramica Geambasu, adic
3 I
dela jidovca Credincioasa si pn la Haim Zosineanu.
Adic cincizeci si vase fanare ce sant imprtite
56 19
pe ulite, si 19 fanaragii ce sant alcatuiti ins :

4 fanare sant date la cantelaria Vorniciei
2 fanare sant date la gros
3 fanare sant date la Eforie
65 fanare se afla lucratoare
lar la toate aceste fanare se dau lumnri tot din
casa Eforiei.
Peste cateva zile, la 3 noemvre 1833, D-lui Dimitrie Pisotchi

politmaistrul din Botosani, face un raport Departamentului ca cgrosul"
www.digibuc.ro
Monografia Orap lui Botopni
265
in care se tin inchisi vinovatii, se gseste pe loc de drum"; si la

vrernea noptii este neaprat trebuint a se lumina ell un fanar din
i altul din dos, precum i inluntrul grosului, unde struesc
spre a se vedea vinovatii la vreo faptd inchipuitoare de scparea lor, s poat vesti strjrii, asi cere s fie mrit cantitatea de
lumnri, la 8 oc pe lung, ea' i grosul se gseste in cea de istov
fat
slbciune D.
In 1834 numrul fnarelor se sporise la 72, iar numrul fnaragiilor sczuse la 22, si in bugetul pe 1833-34 se prevzuse 3125 lei
pentru uminarisirea` orasului, cu lumnri de su : 1250 oc. Dar
iici acest numr de fdnare nu se mai simtea indestultor nevoilor
rgului, si la 14 august 1834 se mai fac 28 fanare, peste cele 72
existente, asa s numrul lor se urea la 200, sporindu-se i numrul
Anaragiilor pn la 18.
Oricdt s'ar fi inmultit fnarele pe strzile Botosanilor, Eforia nu
r utea s fac fat struintelor celor cari apreciau necesitatea unei lunine, macar ca a unei lumnri de `su, imprejurul caselor lor,
dealungul ulitelor pe care aveau de umblat, pe intunericul noptii,
2foria se vedea nevoit s sporeasc mereu numrul fnarelor.
La 28 septemvrie 1843, Eforia raporteazd Departamentului ca a
mai sporit numrul fnarelor inch' cu 30, pe unde este mare nevoe, dar
A' a fcut fnare cu stlpi dupd pruba Esulur, i cd un asemenea
ldnar cost 20 de lei. Trebuia o cheltuial de 600 lei, pentru care
2foria cere aprobare.
Este interesant devizul costului unui fnar, dup pruba Esului" :
Smed pentru facerea a 30 sttilpi cu fdnarele lor dupei
pruba Eu1ui. Insei :
Lei
Facerea unui fnar de tinichea i cu sticlele lui

Facerea unui stdlp
Boitul unui stlp i cu crligele de fier ce ar trebui
20 Mica doudzeci lei se cuprinde facerea unui stab p cu
fnarul lui, iar pentru 30, costisscu 600 lei. 1)
Adic sase sute lei.
G. Varlaam, Grigori Neculau.
9
8
3
1.
Arhiva statului din Iasi, Dosar 35, fila 435.
www.digibuc.ro
Monografia OrauluI Botopni
266
Conform ordinelor domneati, Eforia face reduced in buget, i pe

anul 1835 luminarea oraplui se face cu 100 fanare, in care ard 1405
oc lumanari de sail, Cate 2 lei 12 parale oca, i se platesc 18 fanaragii, cite 250 lei de om pe an.
Economia se scotea i din imputinarea timpului de iluminat, i
in bugetul pe 1825, in care costul lurnanarilor era de 3415 lei, se vede
urmatoarea mentiune : Ficeasta suma se socotete numai pe 9 luni
adica la 100 fanare ate 2 lumnri pe ma, din cele 32 la oc, car
fac 5 ocA 200 dramuri, scazandu-se 3 luni din 12, pentruca la noptil
cu lumina n'au a se arde lumanari la fanare, potrivit dupa pilda bugetului din 1834, i adaugirea a Inca 18 fanare, care dela septembre
urmeaza a se punes.
Din pricina intunericului, locuitorii orwlui sufereau multe neplaceri, i la 1 noemvre 1835, Eforia raporteaza Ispravniciei cA acurn
noptile fiind mari i intunecoase, din pricina vremei cu Oda, se fac
multe talhrii, mai ales pe la mahalale, cere sa se incuviinteze
cel putin doua lumanri pe noapte, de fiecare fanar, mai ales pe
ulila unde se afla grosul, i Departarnentul a incuviintat ca tarpi sa
fie luminat toata noaptea.
In 1845, orapl Botopni face un mare progres in luminatul stradelor : trece dela lumanarile de sail la lampile cu oloiu.
La 1 decembre, Eforia incheie un contract cu Patatie Macarov
prin care acesta se obliga sa-i procure cantitatea de 2541 ocA de oloi
trebuitoare pentru luminarisirea a 56 fanare cu lampe din ora, pe
intreg anul 1846, cu pret de 3 lei 20 parale oca.
Ca totdeauna, progresul a inceput cu centrul oraplui ; cele 56
fanare cu lmpi nu puteau sa ajunga pentru luminatul intregului or4,
i mar'ea multime .a stradelor s'au luminat tot cu lumnari de sail.
Aceasta schimbare a cerut i o prefacere in bugetul Eforiei, cu
privire la luminatul oraplui.
In adevar, pe anul 1846 se gsete :
Regularisirea flinaragiilor In left

Lei
2700
Bani
Leafa a 5 fanaragii pentru lampe, Cate 40 lei

de unul pe lun, pe intreg anul.
99 117 Pe 32 ocA, 100 dramuri lumanri de sail, ate
www.digibuc.ro
Monografia Oraplat Boto$ani
5304
286
8390
1.
267
o lumnare dc. 32 la oc pe noapte, la fiestecare lambagiu, spre aprinderea lampelor in

cursul a 204 nopti pentru un an.
Leafa a 17 fnaragii, cte 26 lei pe lun, de
fiestecare, pentru paza a 104 fnare cu lumnri de sail.
54 Pentru lumnrile ce trebue la 14 fnare ce
s'au sporit de acum, care s'au asezat pe drumul potii, i pe alte ulite unde era neaprat nevoe.
51
total pentru luminarisireatrgului pe anul 1846 1).
Arhlva Statulul IaI, Dosar 8168, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
268
Paza contra focului

Cnd majoritatea caselor din Botosani erau acoperite cu stuh
cu paie,gicAnd in ogrzile gospodarilor se inltau trufase stoguri d
fAn i girezi de paie, era firesc lucru ca focul s mistuiascA, adeseor*
prti intregi din acest oras, care a cunoscut spaima i jalea foculu
chiar si in timpurile din urm, cnd Botosanii nu mai avea aspectu
unui sat.
Am vzut cum, WA prin 1820, trgovetii de Botosani se incercau s introduc un serviciu de pompierie, rAvnincl s aibd tulumb
oameni pregAtiti pentru Mnuirea acestor instruniente, pe care n
le cunosteau oamenii cApitaniei", insArcinati cu paza oraului contr
hotilor si a pojarului, dar masuri preventive in contra focului au fos
luate numai dup inflintar ea eforielor, prin Regulamentul organic, cnd
infiintandu-se Politia, unul dintre comisarii politiei avea i atributiuni
casupra lucrrilor pojrnicestiv.
In 1832 Eforia opreste pe negustorii cari prefac rachiul, de a
incalzi cldrile lor cu foc de lemn. Negustorii, intelegnd scopul WArei acestor msuri, rspund Eforiei c pentru chivernisala alisverisului
dughenilor lor nu pot fi opritr, dar se obligA s lucreze, in viitor,
cu mangal.
Msuri, care par ridicule, au fost luate de Departamentul trebilor din lAuntru, prin porunca din 22 fevruar 1834, cAtr Vorhicia de
Botosani :
TArgul-Frumos, din tinutul CArligAtura, la 18 a curg-
toarei luni fevruar, pe la ceasurile 10 din zi turcesti, pe de

o parte din pricina unui vnt silnic, iar pe de alta diii
pricina slabei ingrijiri a dregAtorului tinutului, cu mare nenorocire s'au prefAcut in cenus, rmnnd neprimejduite
numai mahalalele impregiurate. Aceast neasteptat intAmplare i plinA de toat mhniciunea veste, agiungnd la
stimta ocArtnuirei, ea, ca una ce deapururea se ingrijeste
pentru fericirea i linitita petrecere a vietuitorilor de prin
www.digibuc.ro
Monografia Orafulut Botopni
269
toate targurile Printipatului, si finteste cu neadormire la
nedrmarea starei lor, grbeste a porunci a asa precum

vanturile cand vremea pleaa spre primavar sunt silnice,
apoi Isprvnicia sa aib grij si neadormita privighere ca
fiestecare proprietar de casa sau dughene sa aiba de obstie
angi, otgoane, sari, vase cu apa, s privigheze a fi totdeauna hogeagurile bine curtite, a nu se face focuri pe
afar, prin suri si alte locuri unde poate aburi want, a nu
fi slobozi vezeteii a umbla cu liulelile aprinse prin grajduri
si locuri cu fan, sa nu se ingadulascd pe nimeni, orke fdtcl
ar fi, sd umble cu ciubucile aprinse prin Will i mahalale,
ci numai in ma a se afuml, i in sfrsit sa se intrebuinfeze toate chipurile cu chibzuinta pentru a se feri targul de
orice nenorocire 1)
Alexandra Ghica, vel Logofdt.
In %1835 Eforia dispunea de mai multe unelte necesare la paza

ontra focului:
Insemnare de lucrurile pojrnicefti ce se afld la Eforia
orafului Botofani. 1835 ghenar 28.
2 tulumbe bune sanatoase

4 cai, insa 2 suri, 5i 2 murgi, la aceste 2 tulumbe cu
streangurile lor, i capifele de curea la acesti cai
10 sacale cu cercurile de fier si cu cotiugele lor, ins
cloud sinuite
10
10
10
14
20
20
8
topoare bune
angi tij
azi mari ce snt puse cu ap in pint
arula de carat gunoiu
aruti de ate de 2 cai de carat fan
14
1.
cofe de lemn cu cercurile de lemn
cai la 10 sacale, adic 7 cai si 3 iepe

prechi de hamuturi de curea cu tot taamul lor.
harari de pr cu can gile lor la 14 cai
apestre de franghii, insa 4 capifele de curea
Arhlva Statului Iasi, Dosar 323, Tr. 133.
www.digibuc.ro
270
cleste de fier intrebuintat la tulumbi

128 AdicA una sutA cloud zeci si opt de bucAti.
I
Intocmai dupA cum se aflA

Secretar, Neculai Dimitriu
Desigur cA reprezentantii orasului au simtit oarecare mndri
and au vzut cd, intrebuintndu-se aceste unelte, se poate pune
stavil unui foc, care altfel ar fi putut s prefac in cenus, poat
orasul intreg.
Despre isprava pojarnicilor ei, Eforia raporteazA Departamentu
lui urmtoarele ;
Mercuri sara, la 19 spre 20 mart 1835, pe la un cea

din noapte, s'a aprins foc mare la o cas a unui jidov i
ulita Tignimei nu departe de Eforie, si am alergat noi ci.
totii cu toate instrumenturile pojArnicesti, si cu tot silnicul
vdnt ce era, si care fcea de zbura schnteile departe, to
am reusit sA nu se intind rul mai departe. Casa care a
ars nu este de o calit vrednicA, si jidovul n'a fost urmtor instructiilor politienesti, cdci la dugheana lui n'a avut
nici cad cu ap, nici scar& nici otgon, nid cange, nici
topor.
Departamentul a dispus s se publicarisascV acest caz, pentru

ca toatA lumea sA aibA instrumentile pojArnicesti contra focului napras-
nic, care loveste pe orisicine.

Pentru a preintdmpina incendiile, Departamentul din luntru face
cunoscut Eforiei, sA ia grabnice mAsuri ca toti mesterii cari lucreaza
fierAria cu foiu si cu ciocane, prin baratce de lemn din mijlocul trgului, sA fie indepArtati la mahalale, spre marginea tdrgului, CA in mijlocul tdrgului nu se poate ca tntre case acperlte cu stuh i attea
baratce dugheni, s se lucreze cu foc; de aceea tArgul se primejdueste in totdenna la pojaruri, mai ales in timpul iernei. (1)
Conform unui vechiu obiceiu, doclii erau datori s sar in ,aju
tor, in caz de foc. In 18 iulie 1835, un doclu, anume Tanas Grosu,
la un foc mare ce s'a iscat in mahalaua tdrgului nou, in vreme d

noapte, din mare rpegiune in mergerea tulumbelor si a sacalelor, a
1.iirhiva Stetulu1 Iasi, Doser 849, Tr. 1333.
www.digibuc.ro
Monografia. Oraplul Boto$ant
271
czut jos, 1-au calcat o tulurnba si a trecut peste dnsul, si i-a rupt
un picior, rmnnd olog, bietul orn. Despre pckoasa stare a lui, avnd si o casd de copii, Eforia cere Departamentului s i se deie un
ajutor pentru hrana zilnic, si de a fi sczut de bir.
Departarnentul incuviinfazd a se Japortui" cazul Ina" (Mel Sale,
iar Inalfirnea Sa pune rezolufia: S se sloboad 100 lel din veniturile acelui oras. In 5 iulie 1835*, si iscleste: ,Sturza Voivod.
www.digibuc.ro
272
Indestularea orasului at carne

Dupa punerea in aplicare a Regulamentului organic, administra
tia comunala trebuia sa se intereseze de indestularea orasului cu articole
de prima necesitate, pentru hrana.
La 12 noembre 1835 intervine un contract, intre Sf atul orasie
nesc din Botosani, si intre casapii moldoveni si jidovi", din acel o ras
prin care acestia se indatoresc a vinde carne de vack in conditiuni

care sa satisfaca toate cerintele.
Iat acest act :
Condract
Noi mai gios csapii moldoveni si jidovi din targ Botosani, incredintarn prin acest contract al nostru, ce-1 dam in cantelaria cinstitului Sfat orsienesc din Botsni, c dupa publicatia ce s'au fcut,
dupa inalta poronc a ocrmuirei, nime altii nu s'au al-Oat a lua
asuprle caspiile din acest targ, ci numai noi casapii vechi, intru
care ne indatorim cu acestt conditii mai gios insamnate, adic :
I. Ne indatorim a tia carne bunk grasa si cu indestulare a toat
obstia, pe un an de zile incepator dela 14 Ghenar 1834 si pa la

14 Noemvrie 1835.
2. Ne indatorim a taia vitele in afar de targ, si a aduce numai carne curata si bunk pe la trunchiurile unde vor fi asezati, care
trunchiuri vor fi acoperite bine, pentru de a nu sa pricinui vreo marWire si putoare.
3. Ne indatorim a vinde atat carne de vack precum si de oaie
cu pretul cate 18 parale oca dreaptk fara a da lipsa un dram macar
si altii nu vor fi slobozi a tia vite si a vinde carne afara de iscalitii
prin contract. lar pentru carne cusar, ne indatorim a vinde ate 24
parale oca dreaptd, dupa cum se arat mai sus, osabit de taxia ci
ni va veni.
www.digibuc.ro
Monografia ,Orafalat Botofani
273
4. Ne indatorim ca tot7sAul verde, ce va iesi dela cAsApiile

noastre sA-1 avem a da numai. mumgiilor din acest trg, care vor fi
alcAtuiti, si cu pretul Cate un leu oca, iar nu mai mult si _ski_ sA-I
avem a-I da curat fArA nici un amestec.
5. Ne Indatorim a da carne_bunA, grasA, si cu indestulare obstiei
pe timp de un an, si pentru mai adevArat credintA si a fi urmtori
intocmai, ne-am iscalit lnsusi cu mnile .noastre fiind si chizAsi unul
pentru altul. 1835 Noemvrie 12.
Neculai Troscu
stefan LazAr
GheorghitA Mitruldchi
Gheorghe Cebazgan, casap.
18
www.digibuc.ro
274
Asistenta Pub lid

Ceiace numim noi astzi asistentd publica", in vremurile vechi
se numea ajutor, ajutorinfd a celor nevoiasi.
Ajutorinta aceasta se simtia pe vremuri de epidemii : holerg,
cium, la intmplare de foc si la lips de hran, din pricina secetei
sau a altor calamitati.
Sistemul listelor de subscriptie s'a practicat si in Moldova.
La 25 iunie 1833 a fost in Iasi un mare foc, si dela obstia
thrgului Botosani, a adunat Comisul Joan Gherghel, suma de 1428
lei, pe care, prin Departament, a trimes-o ajutor celor nenorociti.
La 1831 a fost holer si, in arhiva Primriei de Botosani, se
pstreazd dosarele No. 62 din 1832 si 120 din 1834, din care extragem actele de mai jos, relative la msurile ce s'au Nat, pentru ajutorul acelora cari aveau nevoie de a fi ajutati.
Sam de banii ci s'au cheltuit prin mine i care s'au

luat dela Casa Epitropiel trgului Botgani pentru a s tmprti producturi locuitorilor
lipsiti de hran 'in vremea epidemicetii
boale a Izolerii
Lei par.
825
1831
In douzeci si cinci galbeni bez cinci galbeni

ci s'au dat D-sale Comisului Finghelachi, spre
cumprtura a douzeci de merte fin de popusoi, care s'au imprstiet pe la sraci prin
Dumnealui.
320
66
Lui Fivram finarul, pentru fina ce s'au dat

sracilor la 7 iunie, precum s cuprinde pre larg
in tidula Vorniciei a-tit negutitori.
S'a dat cioclilor la 28 Iunie bez banii ce s'au
dat mai dinainte dela Casa Epitropiei...
www.digibuc.ro
Monografia Oravilut Botopni
214 20
275
Pentru treisprezece merte fin de popusoi

cumpArat dela Mndresti.
30
198
Pentru cloud car ce s'au luat dela oameni din

Popouti pentru rdicarea mortilor.
Paguba dela 2 prechi boi care s'au curnpr at
cu nouasprezece galbeni pentru rdicarea mortilor
care boi dup trecerea boalei s'au v'ndut numai cu treisprezece galbeni, precum s arat
in tddula Vorniciei pentru pretluirea lor,
828 20
Adic opt sute doufteci parale cheltuiti si
trec mai multi peste banii luati, trei lei douzeci parale.
1831 Octomvrie 13
Botosani.
(semnAtura indescifrabil)
Vornicia de Botosani
No 4871
1834 Septemvrie 16
atr cinstita Eforie a acestui

targ
Spre a se implini poronca cinstitului Departament din

luntru cuprinzatoare a s propune inchipuire magazalii trebuitoare pentru punerea zaharelelor pentru indestularea la-
cuitorilor din acest trg si tot odata a s raportui de urmare, Vornicia face cunoscut D-tale Prezidentul Eforiei ca
mne Luni Septembre 17 s vii in presudsfia Vorniciei,
spre a s face punere la cale pentru asmine magazA
impreun cu mine dregtorul tinutului, pentru ca tot odata
s s poata rportui Vorniciei de ispravd.
Carp, Spatar
Sames, Derecliu Sulger
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botwni
276
Higiena l Salubritatea publicA
Stpnitorii tarilor romne n'au fost mai de loc preocupati de

chestiunea higienei si a salubrittii publice, care, in thnpurile de astdzi, este una din preocupatille de capetenie ale edililor nostri. Dar
chiar daca ar fi avut cineva intentii orict de bune, nu avea putinta
sa le puie in aplicare, pentruca lipseau mijloacele.
Ce ar fi putut sa fad, bunaoara, armuitorul cel mai bine dispus, pentru a pune stavila prpadului lsat in urma ei, de holera ? Ce
mijloace de combatere se cunosteau In vechime, contra intinderei
acestui flagel ? Clopotele bisericelor i rugciunele preotilor puteau
sa intdreasca sufletele credinciosilor, dar erau neputincioase de a im
pedica raid, ca i fumul de gunoaie care-si lungea sfara pe la portile
tarinelor dela sate.
Holera a facut multe victime in Moldova, si dad, in cursul vremilor nu am ajuns la adevrate dezastre, aceasta se datoreste nurnai
imprejurarei cA erau prea putin intinse relatiunile intre centrele de populatie, se calatorea prea putin, i astfel era putin aintact intre oameni.
In 1813 a fost ciuma in Moldova. Consulul austriac, Raab, ra
porteaz, la 12 noembre, lui Metternich, cA un negustor srb, ocolinel
carantina din Galati, si umblnd cu afaceri prin fait, a ajuns in Iasi,
de unde a plecat spre Botosani, i acolo a murit de ciuma.

Cu toate acestea ciuma nu s'a intins, In Iai i in Botosani,
la 26 noembre 1813, Raab raporteaza cA ciutna se intinde tare, dar
Botosanii sant sanatoase", iar la 13 decembre face cunoscut
ca In Galati si Tecuci face ravagii, dar in Iasi si Botosani e
In 1832, cnd se introduce in Moldova organizarea comunal,
dup Regulamentul organic, s'au luat masuri pentru pastrarea curateniei pe ulitile orasului i prin ograzile locuitorilor, care ins nu prea
intelegeau rostul dispozitiilor prescrise de carmuirea orasului.
1.
N. Iorga : Documentele Callimachi I, p. 191
www.digibuc.ro
Monografia Oraulu1 Botofani
277
La48 maiu 1833, Eforia raporteaz Departarnentului c de mai

inainte vreme a luat mdsuri prin politie ca toti dughengiii s aib la
dughenile lor, cele trebuincioase pentru a se apara contra focului,
precum cadd cu apa, cngi, odgoane i scar& si in acelas timp sd fie
datori a-pi cureiti isn dreptul dughenel lui, i In fold fi gunoiul de din
dos. Cei mai multi s'au supus acestor msuri, numai cdti-va suditi austriecesti nu s'au supus i nid c vor sd aud de toate acestea. Asa,
in ziva de 30 april 1833, pe la ceasurile 6 de noapte, s'a iscat un
foc strasnic din dosul dughenilor din pliatul tArgului, l cu ajutorul lui
Dumnezeu in ceasul ce au ajuns si tulumbele cu alte unelte de foc, indata s'au tdiet focul; asemenea si la un han al lui Zadurovici, ce i-au
dat foc un frate al lor lipsit de minte. Si din toti negustorii afatori
ru dughenile in Oat, s'au supus la hotrdrea acestei eforii, numai o
sam din supusi strdini, mai ales spitdrul losup Dobrovotchi supus
austriecesc, cu totul se impotriveste totdeauna, nefiind supus la nicio
imbunttire de a Eforiei, precum de pildd si la curtirea ulitei pe
ainainte dughenei sale, unde acum venind din megieSi negutdtori, au
fcut aratare, tnguindu-se de acest Dobrovotchi, c au desbrcat pe
niste copii a lor in ulifi, supt cuvant c ar fi dat niste gunoaie din
implinitor, i nici
dosul caselor lui, fcdndu-se dela sine giudeator
de politie nu intelege. Ca sd nu mai fie, pe viitorime, o pild rea
pentru alti locuitori, sd se supuie cazul locului cuviincios.
Departamentul intervine la Agentia austriaca, cerdnd s se infra.neze sumetia acestui supus, si de a fi indatorit, ca i ceilalti locuitori,
execute msurile luate pentru binele obstesc 1).
La 19 iunie 1834, Doftorul Samurca$ din Botosani, face cunoscut
Departamentului c din pricind ca in mijlocul orasului snt asezate la
an loc 16 scaune de cspie, se pricinueste stricarea aerului, far aceasta aduce boal locuitorilor, i cere ca acele trunchiuri sd se I'mprdstie pe la margenile frgului, in diferite locuri, nu la un loc, ca s
se fereasc pe locuitori de odce
Iatd i Insemnarea de numrul trunchiurilor de cdspie din Botosani, in anul 1834 septembre 2 :
I pe locul lui Gheorghe Neculai Fclierul
1 pe locul lui Mihai zet Cornea
1. Arhiva Statulul lasi, Dos. 531, vol. 13, Tr. litera M.
www.digibuc.ro
278
I pe locul lui Luca Goilav

2 pe locul lui Gheorghe Cazacu
7 pe locul lui Zima Botezatu
1 pe locul lui Neculai Adam
5 pe locul bisericei armene,ti
21
Prin o alta cerere ctra Departament, Eforia intervine sa i se aprobe masura ce a luat ca fiecare mahalagiu, care vine in pliatul ce
este pardosit, dar plin de gunoaie i de tind, ca de cloud palme, so
curete pe rand, ca unii ce se folosesc de pliatul pietruit, dar fac gunoaie pe urma lor, si n'are cine sa le cur*.
Departamentul incuviinteaz aceasta masura, si da ordin Ispravniciei sa se execute.
La 29 maiu 1835, Eforia raporteaza Departamentului ca atunc'
tand Domnitorul Mihalache Sturza a vizitat Botosanii, s'a interesat de
chipul cum executa locuitorii dispozitiunile luate de Eforie pentru paza
focului si curtenia orasului, si i s'a spus lui Voda nesupunerea unora
dintre orasni, boeri i neguttori, care nu pazesc de loc poroncil
Inaltei ocarmuiri ; ca atunci Prea Inaltatul Domn a poroncit Isprvn-ciei ca pe acei mai insemnati la asemenea nesupunere pentru binele
si linistea obstescului folos, sii se ftriifuiascd, in folosul Casei Eforie ,
iar pe acei mai de gios, sa se infraneze prin politienestile msur
spre pilda si a altora. Eforia intreaba : pentru asemenea nesupusi, c
anume straf sa se poata lua, sau ce fel de infrAnare sa se pilduiasca
La aceasta intrebare, Departamentul raspunde ca: pe fruntap s
se strafuiasca cu pretul ce ar ccostisi pojarnicestile enstrumenturi c2
fiestecare este dator a le avea la binaua sa, in folosul Eforiei, car
strafuri s se incarce prin smi, iar pe acel neavuti sei se Infriinga
Thaintea binalei sale elite cu zece lovituri, spre pildarisirea si a altora
indatorindu-i apoi, atat pe cei dintal cum si pe cei de al doilea, a fac
indata asemenea enstrumenturi. Aceasta va sluji de pravila si pentru
alte targuri in asemenea inpregiurari" 1).
In viderea apararei orasului contra primejdiei unei epidemii, dir
pricina necurateniei, s'au luat masuri de higiena destul de serioase.
Departamentul trebilor din launtru, avand cunostiinta CA la trgul
1. ArhIva Statulul last, Dos. 68, Tr. 884,
www.digibuc.ro
279
Botoani este cea mai mare neordnduial in ceace se atinge de curatenia targului, c pe toate ulitele ar fi aruncate gunoaie de prin
ogrzi, cd multi locuitori ar fi facia anurne anturi de scurgere de
prin ogrAzile lor in ulite, de pe la cuhni i fantani, ca toate carele
drutele ce aduc lucruri de vanzare, ar fi ezand in pliatul pardosit
cu piatra, 'Mat gunoiul s'.ar fi facut nesuferit locuitoriior; ca pascariile
nu s'au scos din targ, incat urmeaza putoare vtmtoare snttii,
precupetii stramtoresc peste msur pliatul targului i ulitile; CA'
lucrarea lumanrilor i terea carnei se face tot in targ, i altele de
acestea, Departamentul dispune sa se eie urmatoarele masuri
I.SO nu se ingaduiasc mai mult aruncarea gunoaelor pe uliti
prin ogrzi, nici jghiaburi qite la uliti din ograzi, prin care se
scurge udeal sau necurtenie de pe la cuhni, ci aceste gunoae fie--
tecare stpan de cas s le scoat cu a lor caruti afard din ora, *i

intru aceasta &A se faca i publicatie, ca s nu rme nirnrui cuvant
de parapon asupra msurilor ce s'ar lua, cdnd s'ar vedea nesupunere
neurmare din partea cuiva.
2.Carle i crutile ce aduc lucruri spre indestulare i spre
vanzare targovetilor, s nu steie mai mult in pliatul ceI pardosit cu
piatr, nid s'A se poarte pe toate ulitile targului, ci s li se hotrasc
un loc aiurea, indemnatec i pentru or4ni, ca cu acest chip sa
lipsascd gunoaiele ce fac ele.
3.Pscriile s fie scoase la marginea tdrgului, ca s lipsasca
putoarea ce aduce vtarnare santatii, urmare ce i pn acuma
trebuia s se pazasc.
4.Therea crnii sA nu se ingdue a fi in orq, ci afar, la
marginea oraplui, i sa se clued' apoi la scaune in targ atta numai
cat ar fi de trebuint pentru zilnica vanzare, dar i aceia prin car*
acoperite. Asemenea urrnare se va pzi i cu facerea lumangrilor.
Caracteristic este jalba data Eforiei de catr un negustor din
Botqani, care se fatigue de gputoarea pe care n'o mai poate suferi :
Negutitorul Iosub Meier
ctr Eforia targului
Cu plecatd jalubd
Fiindca inaintea dughenei mele s'au pus un precupet,
anume Harbuz, cu taraba de pqte srat, Meat din pricina

www.digibuc.ro
280
Monografia Oraplui Botwn
a multei putori ce sufr din aceast pricina au ramas sa-mi

inchid dugheana, nefiind in stare a putea sedea in dughean, atat eu cat si cei ce vin de-mi fac alisveris, si
fiindca eu stiu CA este poronc ocarmuirei ca tot pestele
sarat s se afle sezdnd pe la margine, iar nu prin OW,
si inc prin liptcnie, din care pricin se poate "smirdui indestul orasul, eu plecat rog pe cinstita Eforie, ca in pu-
terea poroncilor ocarmuirei s m mantue de aceast

putoare in care m aflu petrecand, si de o parte si de
alta, caci in altfel trebue sa-mi inchid dugheana.
1834 noemvre 16.
losub Meier
Pentru prinderea cnilor vagabonzi si ridicarea cadavrelor de

animale moarte, de pe strad, Eforia angajase inc din 1832 oameni
speciali, si in anul 1835 face chiar un contract cu doi hifill :
Gios isclitii Vasile Cervinschi si Vasile Velniceriu
facem stiut prin acest inscris ce-1 dam in canteleriea orasienestei Epitropii din Botosani, ea noi ne am alctuit pe
un an de zile de a fi hifil spre ucidirea si strpirea chnilor ce umbl bezrnetici pe ulitele trgului si prin mahalale
si fac stricaciuni cu muscarea oamenilor.
Nu mai putin suntem indatoriti a ridica si a curati
orice hoituri moarte se vor gsi aruncate pe uliti, asemenea si hoiturile canilor ce ii vom jupi, indata cu a noastre
carutelevom scoate afar din oras, la locul unde ni se va
hotari. i pentru a noastra osteneal avem a priimi peile
canilor ucisi si a le vinde cui vom vroi, nedndu-ni Eforia nid o plata alta.
1835 septemvre 15.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botogrni
281
Prima farmacie i. primii medici din Botoqani,

Cel lintdi medic, in Botosani, trebue sd fi venft in anul 1793,
cnd Domnitorul Mihail Sutu, in urma tnguirei tArgovetilor c nu au
doftor, i din pricina asta viata li se primejdueste, li dd voie ca ori

pe care doftor vor gdsi si se vor multmi ei cu dnsul, sA-1 tie la
targul Botosanilor".
Hrisovul domnesc, care dd botosdnenilor aceastd invoire ni-a

fost pus la dispozitie de d. farmacist Semaca, si are urmAtoarea
cuprindere :
Noi Mihail Costandin Sutul Voevod cu mlla lui Dumnezeu

Domnu Tdrii Moldadei
Sd face stire cu acest hrisov al Domnii mele, pentru do prin jalba ce ni-au dat tArgovetii din trgul Botosdni, au ardtat cd neavnd doftor acolo, la multi viata li
sd primejdueste, cersnd ca sd aib voia, s tie doftor cu
a lor platd, si pi care ei ll vor gsi si se vor multmi cu
dnsul, cum si spitarie a deschide ei si nu altii. Deci vdzAnd Domnia mea cd a lor cerire iaste cu cale si nu de
stricciune, iatA
li s d voe, ca ori pe care doftor vor
gsi si sd vor multdmi ei cu cldnsul, sd-1 tie la tArgul Botosanilor. Pe care doftor poroncim Domnia mea, nimine
din doftorii Curtii Gospod, s nu-1 supere intru nimicd. $i
el ca un arhiatros a tfirgului sd fie datoriu a apra tdrgul
de doftori minciunosi carii cu nestiinta lor aduc primejdie
vietii ominesti. $i fiind cd i se plAteste de card obstie, s
fie datoriu a cAuta cu sill* si cu cuget nevtmat si pe
acei sraci de care va fi chiemat si spre agiutoriul doftorului ornduim Domnia mia ca s aibd copt liudi scutelnici
pentru care poroncim Domnia Mia Dumitale Vel Visternic,
sd-i tred la izvodu 1 de scutelnici cu pecete gospod ce

www.digibuc.ro
282
iaste in Vistierie si sd-i aiba nestrmutat, cum si spijria

sd aib toata voia a avea acolo in Botosani, iar fr voe
targovetilor sd nu poat altii a avea spitarie acolo, urrnandus si plata doftorilor, precum si la alte spitrii de
aicea din Esii. Poftim dar Domnia Mia pe alji fraji luminati Domni pe cadi svntul Dumnezu sa va randui in
urma noastr la Domnie acestii tad, sa nu strice aceasta
asezare, ci mai vartos sa o intreasc pentru a Domniilor
salelvecinicd pomenirea. Scrisu-sau hrisovu acesta, la sca_
unul Domniei Male, in orasul Esii intru cea dintai Domni
a noastr la Moldavia in anul dinti.
1793 octornvre 5
Io Mihail Sutu Voevoda.

Prin aceIas hrisov, in 1793, li se da vo e targovejilor de Botosan*
s aibd si o spicarie.
Prin hrisovul din 11 ianuar 1796, Alexandru Calimah Voevod,
apdra si intreste eprivileghiul dat de Mihail St* Voevod, in 1793,
targovefilor de Botosani, pentru a-si alege un doftor si ali deschid
spitrie in acel trg.
Din cartea domneascd a lui Alexandru Constantin Moruzi, ce o
da, la 5 august 1806, spitrului Ion Gorghias, se vede ed acesta a

avut prima farmacie, in Botosani, in 1793, si in 1806 nu se ingdu
s se mai facd o nou farmacie :
lo Alexandru Constandin Moruzi Voivod cu mila
lui Dumnezdu Domn WU Moldovei.
loan Gheorgiu spitr dela Botosni prin jaloba ce a

dat card Domnie me, au artat ea de 12 ani fine spiral'
in targul acesta la care au fostu cu toatd silinta sd se af
in toat vreme indestulare de tot felul de doftorii fail
lipsi vreodata cel mai mic lucru si doftorii bune, si in cur
gere acestor ani, n'au dat cat de putin cusur, nu numai c
lipsd de doftorii sau cu neplcere lor, dar nici la urmare
purtrii lui cu orsdnii, dup cum prin marturie inscris c

i-au datu toti orsdnii de acolo aratd si incredirrteazd mu
tmire ce au despre dansul si pentru doftoriile ce fine
www.digibuc.ro
Monografla Oraplai Botopnt
283
spitrie, si pentru purtare sa cu dnsii, care mrturie este

incredintat si de Cara D-lor Vornicii de Botosni, i ca
unul ce tine spitrie de attia ani cu toat indestulare
odihna trgovetilor, au fcut rugminte ca s nu fie slobod
a s mai deschide i alt spitrie de cAtra altii, nefiind oraF
lacare se!' s poatei afta mai multe spifrii. Dup cum este cu-
noscut c Intrattia ani de cnd tne el spitrie s'au indestulat i s'au multmit toti trgovetii, dup a cruia jaloba
rnduindu s de catra Dornnie Me pe Arhiatros Antonie
Fotino ca s-i fac cercetare, inti de este adevrat vrednic
di treaba aceasta, are indestul praxii si invttur a mestesugului spitdrii si al doilea de tine doftorii bune i cu
indestulare si al treilea de este indestul a s afla numai o
spitrie in orasul aciala, si nu cere trebuinta sa se mai
deschid i alta, si al patrule de are mrturia si incredintarea ce prin jalob au aratat dela orsdni de acolo c este
primit i sunt cu totii multmiti si de doftoriile ce One si
si de urmrile lui, dup cercetarea ce cu amruntul pentru
toate aceste i s'au fcut de ctre Arhiiatros, cu anafora ne
instiinteaz c si toate artrile lui sunt adevrate i c el
este cu indestul invtturd la megerFugut spifril, i mrturii dela toti orsnii incredintata si de D-lor boerii Vornid de Botosni are, prin care incredintazd c si de doftorii
ca tine cu toat indestularea i bune, si de urmrile i purtarea sa cu dnsii sunt pre multmiti. Pentru aceasta de
vreme ce si de ctr orsni este priimit si cerut i slujba
sa o pdzeste cu toat silinta si far de cusur i mestersugul
su este bun, si snt trecuti 12 ani de cnd prin silinta sa
au indestulat orasele de trebuincioasele doftorii, Hotdrdm
prin carte aceasta a Domniei Mele ca nimene altii s nu
poat deschide i ave spitrii in targul Botosni fr numitul spItriu loan Gheorgiu cad i part acum au avut si au
indestulat pe orsnii cu trebuincioasele doftorii avnd si
el insd purtare de grij ca si deacurn inainte sA tii doftorii
cu indestulare i bune proaspete, dndu-le cu pretul cuviinciosu. Si poruncim Domnia Me si D-lor Vornicii de Botoni ca pe nimene altii s nu ingdduie a tine spitrie ce
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bot(wini
284
numai acesta, urmandu-s intocma dup porunca i hotarre

Domniei Me le precum mai sus s arata. Iar cand dup
vreme nu va pazi slujba sa, dupd cum pan acum si va face

vreun cusur, atunci (land jalobd orsnii de acolo, s va
pune la cale precum va cere trebuinta.
1806 August 5
La 9 iunie 1813, Scrlat Alexandru Calimah Voevod, prin Cartea
Domneascd ce o da lui .Gorghias, ii intareste dritul ca si de acum inainte s aib a tinea spitarie in Botosani, pentru binele obstesc si a
celor de prin dart de targ, si hotrste, spre ajutorul lui, ca s aibd
si 15 liudi oameni strini, pentru slujba sa si a spitariei, care oameni,
aducandu-i de peste hotar, strini i fr niciun amestec cu locuitorii
acestei tri, s fie ei scutiti de tot birul Visteriei si de orice alte dad
havalele 1).
Un alt spiter, Franti Xaiver Naiman" cere, In 1813, s aib voe

a deschide o spithrie in tArgul Botosani, in care s tie si s lucreze
tot felul de doftorii curate si alcatuite cu cea mai scumpa purtare de
grip, dupd fanduiala mestesugului spitericesc, i pe langd aceasta s
le dea i cu preturi mai eftine decat se urma pand acum dela spitclria
ce se afki. Aduce si adeverinta dela dumnealui A rhiiatros Spiridon
Asani si dumnealui doftorul Efstatie. Domnitorul stric privilegiul acordat spitrului Gorghias, ca spitria lui s fie singur numai in politia Botosani, si-i d scutire pentru o calf i trei slugi 2).
Docurnentul este destul de limpede : in 1813 era o singur farmacie, In Botosani, acea a lui lohann Gorgias ; in cererea lui Neuman
de a i se acorda dreptul s deschidd o nou farmacie, se obligd sa
vnd medicamentele cu preturi mai eftine decat se urma pu acurna
dela spitria ce se afl ; dac ar mai fi lost Inca o spitarie, nu ar fi
intrebuintat Neuman acest singular.
Documente din 1813 si 1814 pomenesc despre un fartnacist Lockman, In Botosani.
La 15 ghenar 1813, Marghioala Calimah scrie lui Lochman :
Proschino, chir Locmane.
Poftesc pentru un ip de cerneala, ca s-mi dai, i cu
I.
2.
Docamentele mentionate pans alcl sunt ale d-lui Sernaca.

N. lorga ; Documentele Calllmachi, I, p. 509.
www.digibuc.ro
Monografia Oraqulal Botofanl
285
fidula aceasta ti se va plati, ca-mi trebueste pentru cuconasi, si sminteala s nu se fac.

Spiterul noteaz: Rp. Atramenti Br. 1)
La 24 februar 1814, ii scrie :
Sor Locmane
Trimete-mi trei dramuri spirt de afion c iti voi plti
Mari Calimachi.
Spiferul noteaz: Rp. K. anod. 31. 30" 2).

Maria Callimachi era o client veche a farmaciei. La 3 maiu 1812
scrisese, far a arata numele farmacistului : cArhon spitr, triimete-mi
niste picaturi licfor anodinu 3)
Din acestea ar rezulta ca Lochman era farmacist in farmacia lui
Gorgias, dar nu proprietarul unei alte farmacii.
Din hrisovul lui Ion Sandu Sturza, dela 8 noembre 1822, se. vede
c s'a mai fost infiintat o farmacie, in Botosani, prin un hrisov al
Dornnitorului Scarlat Kalimah, dar Sturza hotrste : spitria aceia
care s'au fost deschis acolo prin hrisovul luminatului Domn Scarlat
Kalimah V. Vod., va rmne dupa cum OM acum, asemine si de acum inainte in nelucrare, rmdind a fi in tdrgul acesta 'numai spitria
numitului Giorgias".
Mai trziu, in 1833, documentele vorbesc despre spifaria lui losup Dobrovotchi, supus austriecesc, care functiona in Botosani.
Despre calitiile si meritele farmacistului lohan Gorgias am vorbit, pe larg, in alt loc din aceast lucrare ; reproducem acuma hrisovul Domnitorului Ion Sandu Sturza, din 4 noembre 1822 :
Cu mild lui Dumnezdu Noi Ion Sandu Sturza

Voevod Domn Tarli Moldovei
Cu cuget neadormit si cu tot gndul fiind Domnia Me,
card lucrarea facerilor de bine ce stapanitorii sant indatorlti purure a sta card toate strile ce se afl supt ocarmuire lor, spre ce de obstie a lor multamire si feric ire
1. N. lorga: Documentele CallImachl, II, p. 48.
2. Id., p. 52.
5. Id., p. 46.
www.digibuc.ro
286
pentru ca prin aceasta sd sd arate multmitoriu ctr pronie

cereasc ce ne-au invrednicit oblduirii si Domniei acestii
pzit de Dumneztiu tri a Moldaviei, iubita noastr patrie,
prin urmare. in fapt a facerii de bine Inc& putinta va
sluji ctr toti de toate strile, imprtsind pe fieste care
dup cuviinta stdrii sale, cu daruri, mile si agiutoriu de darurile Domnesti, luat-am sama la jalba ce ni-au dat D-lui
Johan Gheorghias spitriu din politie Botosani, artnd c
pentru slujba ce au adus orasului acestuia cu lucrare spi-
triei sale, unde se afl taind-o de 30 ani si mai bine, si

pentru alte osebite sdvrsiri cu care s'au aflat dup vreme
a orasului trebuinti, Luminatii Domi de mai inainte i-au
fcut oaresicare cuprindere de priveleghiu si miluire, M.,
cnd rugminte ca s'A i s intreascd acea cuprindere si
prin Hrisovul Domniei Me le. Deci dup jaloba ce mi-au
dat incredintandu-ne Domnie Me prin cercetare c nutnitul
cu adevrat au adus purure slujbd osArdnicd, si cu marturisita vrednicie spre obsteasca multdmire a lcuitorilor din
orasul acesta, artand ctrd aceasta indestule dovezi in
scris att din partea lcuitorilor tdrgoveti si de alte stri
cal si din partea dregtorilor ci s'au aflat dup vreme la
tinutul acela, dup care dovezi s'au vzut cd si intru intdmplare de boala ciutnei ci s'au intmplat in pomenitul
trg, chemat si insdrcinat fiind de a sluji, au jrtvit nu
pitting osteneal si nevoint si au itnplinit cele mai vrednice sdvdrsiri spre curtirea si mntuirea orasului de rul
acesta.
Asmine si la intmplrile aceste de curdnd a rz-
vrtirilor au fost nelipsit, purtnd de grij cu toate chipurile ce au putut spre aprarea si paza orasului de intrnplAri primejdioase. Am socotit si dupd aceste viderate marturii a rdvnei si a vrednicilor sale purtdri, am gdsit cu cale
si cu toat dreptatea de a avea si dela noi, o asmine
cuprindere de priveleghiu si miluire.
Drept aceia dar spre oarescare rdspltire a ostenelilor
sale dovezi vrednice de toat credinta, Hotrm si prin
acest al nostru Domnesc Hrisov adiverind toate cele de
www.digibuc.ro
Monografia Orap1a1 Botwni
287
mai sus insmnate pentru D-lui si pentru slujbile sale, ii

intarim privileghiul care mai din vechiu prin carti si hrisoave 1-au avut si ii facem cuprindere pronomium ca so.
cotit fiind D-lui intru starile cele de bun niam a pamantului acestuia, sa i se de si toata cinste cuviincioasa ca
unuia din starea aceasta, folosindu-s si cu legiuitiul priveleghiu a strii acestia, de a scuti toate bucatile ce va
ave drepte a sale, oi, stupi sau ramtori si vinul din adevrate viile sale, de plata gostinei, a desatinei si a vdraritului fara sa sa supere de catra slujbasi cu cat de putina plata. Iar pe lnga aceasta hotaram ca in trgul acesta
sa aiba a fi numai a sa spitrie, fiind aceasta si cu de
obstie multmire a orasanilor, iar spiteria aceea care ,au
fost deschis acolo, prin hrisovul Luminatului Domn Scarlat
Calimah Voevod, va ramane dupa cum Ora acuma asamine
si de acum inainte in nelucrare, ramaind a fi in targul acesta numai spitaria numitului Gheorghias care au marturisit destula destoinicie spitariel si vechiu spitariu de sam
de a fi acolo, precum sa marturiseste si i sa da acest
drit si prin hrisovul fericitului intru pomenire Domn Alexandru Moruz Voevod si prin hrisov si carte gospod din trecutul
an 1820, fail sa fie altul volnic de a deschide alta spitarie in targul acesta, indatonindu-sa insa numitul lohan
Gheorghias de a fi cu cazuta sdrguinta spre a ave doftorii

bune si curate cu toata indestulare, urrnand si vnzarea
lor cu pretul cuviincios, fait asuprirea lacuitorilor orasani.
SA aiba a scuti si una cracima ce va av cu bautura in
targul acesta si de toate alte orice dari adica banii agiutorintil si alte havalele. De- osbit sa aiba a scuti si 15 liuzi
oameni straini adusi de piste hotar adiveriti prin marturia
dregatorilor si cercetati de catra Visterie ca sant straini
adusi de piste hotar fra amestec de bir cu lacuitorii tarii
precum se hotaraste. Poftim dar Domnie Me si pe cei din
urma noastra luminati Domni, frati nostri, care din pronie
cereasca s vor rndui intru ocarmuire trii acestie, nu numai sa nu stramute aceasta cuprindere de mila si privileghiu, ce mai ales sa intareasca si sa adauga pentru,a
www.digibuc.ro
Monografia Oraptui Botopni
288
Domniilor sale laud si punire fericita pornenire. S'au scris

hrisovul acesta la scaunul Domniei Me le
in orasul 4
intru ce dintai Domnie a noastra la Moldavie in anul dintaiul la let 1822 Noemvre 8.
loan Sandu Sturza Voevoda 1).
Prin zapisul de vecinic vnzare, din anul 1846 Ghenar 19, Iohan
Gheorghias, spitar, fiul rapausatului sau parinte Iohan Gheorghias tot
spitr, vinde cumnatului sau Iohan Binder, spitr, a treia parte rmasa
clironomie din spitria numita spite-1/1a veche, pe lnga partea ce a
cumprat-o dela sora lui, D-na Catincri Argentie, cu pret de 1000
galbeni, iar prin zapisul din 8 iunie 1855, Iohan Binder vinde ginerelui
sat' Emerich Hajnal, dreptul farmaciei numit Ighia", astzi farmacia
Semaca.
Hrisovui din 1793 al lui Mihai Sutu da invoire targovetilor ch_

Botosani sa aib doftor, care ca un arhiatros a trgului sa fie
dator a apara targul de doftorii minciunosi cari, cu nestiinta lor, aduc
primejdie vietii omenesti( ; dac au gsit un medic, si pe cine anum
nu se stie.
Se pare ins& c inca multi ani dela data acestui hrisov, nu
fost medic in Botosani, unde farmacistul Gorgias indeplinea si aceas a
sarcin.
La 1813 era un doctor !ant.

0 reteta latin din 29 august, data pentru cucoana Maria Call'
machi: (Pro coc. Mariora Calimachip, e semnat : Scarl..Ian. Dr. lani" 2)
In 1817 d. Iorga mentioneaza un Dr. Schet 3), iar alte documente
citate in aceasta lucrare, pomenesc despre un Dr. Peterson, care an
fi fost in Botosani, pe la 1820.

In Condica liuzilor" din 1830, doftorul Samurcq din Botosa
scuteste un nurnar de liuzi, si tot in 1820, gasim pe doftorul Cara
scutind un numar de birnici.
Catagrafia din 1832 mentioneaza trei clOctorl in Botosani: Sama ca, Gheorghe Mgr' i Gheorghiade.
1). boats documentele acestea sunt reproduse si de d. Iorga in lucrare sa :
2.
N. Iorga : Documentele Callimachl. II, p. 49.
3.
Id. , p. 157.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botqant
289
In 1833, pe langa doctorii Metz si Samurcas, mai gasim pe Dr.

Schmidt i Dr. Caruzi (Carouzi) Teodor.
La 1 ianuar 1836, doftorul Cron reclama Vorniciei de Botosani

ca sambta noaptea, spre duminia, niste hoti i-au furat sania cu doi
cai, telegari murgi, cu hamurile si cergele pe dansii, tocmai cand el
trebuia s piece spre cautarea bolnavilor, prin tinut.
Atributiunile medicilor de orase erau cam numeroase, in vremurile vechi.
Astfel, cu decretul No. 321 din 20 april 1844, Doctor Max este
numit doctor fi mamof a targului Botosani, cu insarcinare de : a cuta
bolnavii scapatati fra nido plata ; a vizita mortii ; iscandu-se niscaiva
epidetnii, a le parsi dui:4 putint; a privighia oprirea poamelor, si
a verdeturilor crude. Pe lnga acestea, sa caute de doftorirea pojarnicilor, bolnavii grosului, apoi vizitarea ca'spiilor si a cardurilor de
vite.
Leafa lui era : 5500 lei pe an. 1)

Farmacistii, mai inainte vreme, indeplineau si insrcinrile rezervate medicilor, prin firea lucrurilor.
Am vazut actele de devotament facute de spiterul Gorgias, in
timpul holerei, and a inlocuit, cu atata succes, pe doctorii cari se
vede ca nu erau Inca in Botosani. Servicii identice a adus populatiunei orasului si farmacistul Emerich Hajnal, ale carui merite sunt
recunoscute prin o marturie ce-i (IA obstia Botosanilor, la 10 octombrie
1852, in urmtoarea cuprindere :
Suptiscalitii, obstia din targul Botosani, dorind a arata
stima si consideratia ce pastreaza din mai multe motivuri

d-sale d-lui Emeri Hainal, spitar a mai sus zisului trg, se
grabesc intr'o unire a-i da aceasta declaratie. Cu cinste se
propune in asmi ne impregiurare a arata d-lui Hainal ornagiul sentimentelor de stima si recunostinta ce in vreme
de 11 ani a implinit in acest trg, cu cea mai vrednica si
si de laud srguinta in insarcinarea sa de spitr att a
targului cat si a spitalului. Lasand interesele sale, n'avea
inaintea lui decal binele obstesc ; dorind a fi totdeauna
trebuitor societatii, intrebuinta -zelul si activitatea cea mai
mare de a fi in toata vremea si in tot locul, acolo unde
1.
Arhiva Statulut Iasi, Dos. 8468.
www.digibuc.ro
19
290
umanitatea suferitoare cerea a sale slujbe.

In anul 1848 indurarea sa s'a desvlit in totul mai cu
deosebire. Pe and cumplita holerd fcea triste pustiiri in
trgul Botoani, dumnealui Hainal a fost ilia cu mare zel
i activitate expuindu-se in mai mult primejdii, el mergea
in tot locul unde ar fi fost trebuitor spre a indeplini nemrgenitele sale binefaceri, la stirmanii bolnavi. La shraci
alerga cu cea mai mare grbire spre a impr4tia neobositele
sale binefaceri.
Suptisaitii sunt norociti dup atta prere de rau ce

li pricinuqte absinta d-sale de a putea inoi astzi expresia
sentimentelor ce la fiecare vine din dragostea inimei i datoriile contiintei.
In urmarea acestor sentimente isclitii ii fac o sfnt
datorie de a arta lui Hainal a lor vie recunotint prin

declaratia de fat& pe care ii rugat a o primi drept mrturie 1 ca o recomandatie pe lng persoanele cu care ar
avea onoare de a fi in relatie. 1)
Mrturia aceasta este isclit de un mare numr de boeri din

Botoani i este Intarit de Giudectorie i de agentul consulatului
grecesc din localitate.
1.
Revista Miron Costin, An 111, 1915, p. 10.
www.digibuc.ro
291
Incercri de aducerea apei In Botoani.

BctosOnenii au fcut, Inca de multA vreme, incercAri de a aduce
ap in orasul bor.
La 1828 au cerut Sfatului orsnesc sA se fac, in mijlocul pietii,
un havuz in care sA se aduc ap pe oale, care sd se verse intrdnsul, prin o cisme fAcut lngA havuz, si in toat vremea s fie havuzul plin de 80" 1).
In 1832 se trecuse, In buget, o surnA pentru facerea unei conclude, dar Departamentul trebilor din lAuntru a gsit inutilA o asemenea cheltuial.
Nevoia de apA, insA, nu se putea satisface numai cu irnpotrivirea
Departamentului, si in 1836 Eforia insrcineaz pe doi arhitecti, pe
Halek Zamvel si pe frantuzul Fideal, s MCA sApAluri imprejurul orasului, pentru a gAsi apA bund de izvor, pe care sA o aducA, pe calk
in oras, dar dupA o munc de trei sptmni, nu au gsit niciun izvor.
Atunci Eforia se invoeste cu Comisul Alecu Ventura, ca pe locul ce-
lcesta II avea mai la vale de biserica Ospenia, s fac o fntnd adncA de 10 stnjeni, si larga de un stnjen, cu dou ciuturi pe taut
de fier, care a costat suma de 4615 lei 60 bani.
La 1844 se fac, pentru incercare, mai multe fntni cu pomp,
in diferite locuri ale orasului.
Iibia mult mai trziu, chestia apei a fost rezolvatA in Botosani.
I.
N. lorga :Studli 1 Documente, V, p. 283.
www.digibuc.ro
292
Plata oraplui
Din vremuri vechi exista o piatg in Botosani, un loc pe care se
adunau negustorii, in zilele de iarrnaroc, cu vitele si alte lucruri ce
aveau de vnzare. Local acesta era destul de incpator, ca sd cuprindg
multimea vitelor si a carlor cu mgrfuri, care se ingrmgdeau inteun
centru comercial, asa de insemnat, precum erau Botosanii.
In 4 maiu 1776, Grigori Alexandra Ghica Voevod d un hrisov
cu privire la piata trgului Botosani, care cu mila si buna rnduial
ce s'au urmat de atra Domnia mea, au mers si merge spre interneiere si adgogirea oamenilor, ce neizuesc din piir(i strdine, i se asaza
la numitul tdrg Botoanii, fiind loc cu toat indestularea hranei tre buincioash si cu lesnire a face agonisit si orice chip de neguttorie".
Drept aceia, aflndu-se acolo la Botosani un loc slobod, carele dintr
inceput au fost menit pentru adunarea oamenilor ce se strngeau la
zi de trg, tiindu-si vitele ce aveau de vnzare pe acel loc, acurn,
din adugirea si inmultirea lcuitorilor ar fi inceput unii a se intinde
ca sg eie si dinteacel loc, si cu aceastg pricing de impedicarea alis
verisului ce se face la toate zilele de trg, neavncl cei ce azuesc
cu vite de vnzare unde sg le tie, care lucru nesuferind Domnia mea
a face impedicarea alisverisului locuitorilor", a poruncit lui Nanul, biv
vel Portar si lui Manolache Dimachi, biv Vel Jitnicer, Vornici de Botosani, de au msurat acel loc, si au ggsit ca din coltul gardului de
sus a visternicului al doilea, Costandin Gheuca, si pt in gardul lui
Pavgl a Anii, local are o intindere de 120 stnjeni gospod, iar lungul
locului este de 280 stanjeni gospod, din marginea drumului ce vine
printre dughenile Visternicesei Catrina Catargi si printre dughenile
Stolnicegei Coglnicenitei, pe din sus de cerdacul vmii Targului-Boilor, din marginea drumului la vale upre Scna. Ticest loc l-au hotrit
cu pietre, fiind loc slobod si frg pricing." Domnul porunceste ca

nimeni sg nu se ating de acest loc, si cine ar infrange porunca
domneascg, sa fie oprit si impedicat de Vornicii de Botosani, 1)
1.
N. lorga. Stacill fi Documpte, V. p. 254,
www.digibuc.ro
293
La 1828 trgovefii gintru o unire, mari, si mici, boeri si negufitori,
ca niste rzsi a trgului Botosani, se adun si fac o jalbA atr

Sfatul orsienesc, prin care, intre alte deziderate, cer ca tin mijlocul
pliafului trgului s se fac un havuz, In care s se aduc ap pe
oale, care s se verse Intrinsul prin o cisme fAcut lnga havuz, si in
toat vremea s fie havuzul plin de ap; in acelas timp cer s se
pietruiasc piafa: .Pliaful, ulifile si drumurile trgului, pentruc din
vreme in vreme acum au ajuns a se face, mai vartos toamna si primvara, o prpastie a glodurilor, din care pricin de multe ori se inchide i Moll, neputndu-se aduce de pe afar producturile si cele
trebuincioase spre vnzare, .si, desi se aduc ate pufin, numai din
acea pricin urmeaza o scumpete nesuferit, si ptimeste saracul norod o mare lips si mind nevoie, pentru aceia trebuinfa cere neap&
rat si o dreapt inchipuire a se face toate de piatrd, cu ct se va
putea mai in graba, ca s lipsasa nevoia si s se aducd intru eftindfate toate spre obstescul him'. 9
Dorinfa trgovefilor a fost indeplinit, si cu trecerea vremei piafa
a fost pietruit.
De glod, ins, nu au sapat botosnenii, si in anul 1832, Paharnicul Ion Brnisteanu adreseaza Ministerului de Interne o jalob care
merit sd fie cunoscut :
CAtr cinstitul Departament Ministeriei
Pricinilor din luntru
Paharnicul Ion Brnisteanu
Plecata Jaloba.
De cnd au inceput a se aduna nrodul si a se face

targul Botosanii, in mijlocul targului s'au lsat un pilaf unde
se adun femeile de aduc de vnzare zarzavaturi si altele
de ale mriarei si precupefi de valid sare si alte lucruri,

in care pilaf se obisnuia dela o vreme de se strngea si
car cu fn si cu lemne, si ne mai curfindu-se de gunoiul ce se fcea dela car, and ploua mai ales toamna si
2.
Ibicl, p. 983.
www.digibuc.ro
294
primvara, se facea o glodarie de nu putea omul pe gios

sa umble si nid femeile ce aduceau legume de vnzare,
si nici precupefii nu puteau sa saza in glodarie. In anul
trecut Eforia cu sfatul obstesc au pus oameni de au cur&
fit gunoiul si pardosit cu piatra si s'au facut un lucru prea
bun ; and ploua se scurge apa si rmane piatra curat, si
poate umbla narodul pe gios. Dar nu s'a putut dezbra ca
sa lipsasca carafe din pilaf. Din pricina a cateva dughene
bacalii si rachierii ce se megiesesc cu piiafu, care mai mult
de zece dugheni nu sant, care fintarisesc ca sa vanda cate
un pahar de rachiu mai mult la acei cu carele, i din pilaf
se face o ulifa mare, si acolo in ulifa se strang care cu
fan si cu lemne, de se iezeste ulifa si nu poate nimenea
sa tread, D-lui Spatarul Gheorghe Varlaam, eforul, vzand
acest lucru necuviincios, au pus oameni de au curafit pii
aful si ulifa de gunoiu, si au gasit un loc unde au fost

casele raposatului Ban Varnav Petrachi, tot aproape de
targ, care loc se stapaneste acum de catr casa raposatului Caminar Mavromati, si au pus oamenl in piiaf, si cand
vin carele cu lemne si cu fan, le duc acolo, pe care loc pot
sa Incapa peste 200 de cara, pentru care loC poate s se
puie la cale casa Eforiei cu casa rposatului Mavromati,
s-i dea ceva plata pe an ca sa statorniceasca strangerea
caralor pe acel loc, si sa rnfae piiafu si ulifa curate, pentru sanatatea obstiei. Dupa ce am vzut pilaf ul si ulifile
curate, nu numai eu m'am bucurat, dar si toata obstia, acei
ce infeleg si cunosc aceasta Nina randuiala.
Se vorbeste prin targ ca acei bacali si rachieri cari nu
voesc sa fie pliaful si ulifile curate, se sftuesc ei ca sa vie
la Esi sa dea jaloba, cerand ca iar sa fie carafe In pilaf s'
In ulifa. Apoi de vor veni cit jaloba aid, sa nu li se fie in
sama, ca cererea lor este neprimit de obstia celor ce biteleg binele ; caci dupa cum s'au pus la cale de catra D-lui
Spatarul Varlaam, ca sa fie in toata vremea piiaful si ulifile
curate, bine s'a facut si toata obstia s'au bucurat vazand o
curafenie care n'au mai fost altadata Si acei bacali rachieri
www.digibuc.ro
295
care voesc s fie carAle in pig i in [IN& se infelege a

sant indemnati de o sam de oameni ce sant invatati a
face rzvrtiri.
Ion Brnifleanu, Paharnic.

Departamentul a incuviintat dispozifiile luate de Eforie.
Nemultmiti de stramutarea fcut, o sam de negustori, bacali
si rachieri, dau o jalb la Iasi, chiar lui Vod, plangandu-se in contra
eforului prezident si a madularilor, c-i necinsteste in alisverisurile lor,
a li-a mutat piaja pentru cele trebuitoare hranei si aliperisului, tocmai in targul vitelor, ba CA pe unii i-au si batut, i pe faranii cari vin
cu carle tot ii bate si-i trimete la pliatul nou, ba in cele din urm
a li-a cerut si bani pentru diferite motive. Pe aceasta jalba, insusi
Vod pune urmtoarea rezolutie : Dumnealui Logofatul din luntru
va face ptrunztoare cercetare asupra banilor ce li se cer, punanduse rspunderea asupra Ispravnicului pentru neingrijirea sa, si prin anafora mi se va face cunoscut, iar celelalte se cunosc pornite din indemnrile altora, i li se va poronci a se prsi de asemenea uneltiri,
aci vor cadea in urgie".
20 dechemvre 1834.
Sturza Voevocl.
Spatarul Grigori Carp, Vornicul de Botgani, din inalt poronca

fcand ptrunztoare cercetare, a gsit a preziclentul Spatar Gheorghe Varlaam si mddulrile Eforiei, sant nevinovati, aci chiar acei ce
s'au gsit isaliti in jalba atra VodA, au declarat a ei nici nu stiu

cine i-a isalit in acea alb& si a in contra administratiei n'au nimic
\
de raportat.
www.digibuc.ro
296
Monografla Oraplul Botoranl
Cldirile publice ale Eforiei

Casa Municipalittil
Pan la 1820 nu putea s fie vorba, in Botosani, despre o cldire publica, din acele destinate pentru satisfacerea nevoilor obstesti ;
pana la acea data nu se stia ce-i aceia o cancelarie comunala. Functionarii cari aveau atributiuni de administratie comunal, cum era soltuzul, isi scria actele in casa lui; docutnentele nu ni vorbesc de vreo
cancelarie a dregatorului, si numai din 1820 se face mentiune despre
wcancelaria Vorniciei, dar din faptul c din cteva semi ale Vorniciei,
pe care le gasim, nu se vede cheltuiala cu plata chiriei acestei cancelarii, putem bnui ca si cancelaria Vorniciei era in casa unuia dintre
cei doi vornici.
In primul buget al Eforiei, din anul 1832, gasim la cheltueli suma
de 400 lei, pentru chiria casei munitipalittir, dar in septemvre 1832
Eforia scrie Departamentului, a deoarece canceleria sfatului orasnesc
se afl in o cas cu chirie de 330 lei pe an, bez 400 lei pentru meremetul ei, si fiindca proprietarul acestei binale, dumnealui Mihai
Bolfosu, voeste sa o vand, casa bunk indamnateca, cu ograd, si

aproape de pliatul tdrgulai, Eforia cere invoire sa o cumpere, cu
pretul cel mai gios de 10.000 lei, pentru ca trgul s-si aib cancelaria sa proprie pentru deapururea. Dar, fiindca in casa Eforiei nu sat
atatia bani, cere ca Departamentul s inchipuiasca restul.
Casele lui Bolfosu erau in ulita Tiganimei, si erau expuse si ele
s arda, In 1835, odata cu BRA casa din apropiere, pe care a mistuit-o focul.
Abia in 1851 Eforia si-a cumparat un local propriu pentru can-
celarie, casa care a fost pe locul unde este astazi palatul Primariei.
Casa aceasta a fost a Stolnicului Enachi Codrescu, dela care a
trecut la Gheorghe Loiz, prin testamentul Stolnicului din 15 april
1806, si loan Loiz, fiul Stolnicului, a vndut-o Hatmanului Anastas
Basota, cu urmtorul act :
www.digibuc.ro
297
Zapis
Case le cu locul lor din Botosani, care prin diiata rapAosatului Stolnic Ianachi Codrescu, unchiul rApAosatului
meu pArinte Gheorghe Loiz, ce este din anu11806 apri115,
indatoritoare printelui meu ca sA le deie unuia din fiii
sai ce va fi de parte bArbAteascA, dupA aceast pomenitA
dilatA, s'au cuvenit mie aceste case, precum incredinfeazd
si maica mea actun Maria Loiz CAminAreasA, prin scrisoarea D-sale dela 5 a trecutei luni mart, incredinfatA de pAmntescul sud, finutului Hotinului,
a le stApAni sau a le
vinde; Pe care desi dupA a mea cerere, giudectitoria finutului Botosani Inca dela 14 a trecutei luni ghenar, au forrnAluit mezatul acestor case, acolo in Botosani, dar pentru
cea mai departe lucrare desAvArsirei fiind opritA, dnstita
GiudecAtorie prin a mea jalbA cAtrA cinstitul Divan, am ce-
rut voie GiudecAtoriel de a le harecilui vnzarea caselor,

si cinstitul Divan au gsit de cuviinfA a se publicarisi in
toat fora vAnzarea acestor case, in vade de 40 zile, precum s'au si urmat, si dupA adresul cinstitului Divan cAtrA
GiudecAtorie, s'au incheiet mezatul cu 40000 lei asupra
D-sale Hatmanului Anastasachi Ba sofa', pe care bani priimindu-i deplin in mAnuli mele, am dat si eu D-sale impreunA cu zapisul acesta toate scrisorile ce am avut, si
de acum inainte si in veci, in puterea mezatului si a zapisului meu acesta, sA aibA D-lui si mostenitorii D-sale
din neam in neam a stApAni aceste case cu locul lor, ca
pe unele ce le a cumpArat prin mezat, cu bunA credinf,
precurn spre aceasta urmeazA a mea iscAliturA.
Ion Loiz, vnzAtor, adeverez. (i)
Domnitorul Moldovei Grigori Ghica, in semn de dragostea ce

avea pentru Botosani, de care-1 legau amintiri de familie, cumpArA
casele 51 le drueste Eforiei, in anul 1851.

Obstia boerilor si a negustorilor adreseazA Domnului o mulfAmire
cAlduroasA, pe care Ministerul de Interne o publicA in Buletinul Oficial, spre obsteascA stiinfA:
1.Urmeazil inttiritura Giudectitoriel Botopini din 5 dechembre
www.digibuc.ro
298
Monografia Oraplui BotoFani
Departamentul Trebilor din Mantra

No. 1229, anul 1851.
Se publica aice spre obsteasc *OH* Inscris multamirea ce obstia orasului Botosani au adresarisit Prea Inaltatului Domn stpanitor, pentru bunavointa ce au aratat cu
harazirea cumpararei caselor de intaperi a autoritatilor acestui oras.
Pre Ina !fate Doamne.
Hrzirea casei cumprate de Inaltimea Voastra dela

D-lui Hatrnanul Basot, pentru Incaperile autorittilor orasului Botosani, este o binefacere cu atata mai insemnat
catra tinutul ce in a sa rezidentie au fost norocit a privi
leagnul vostru, cu cat mijloacele sale nu-i infatosaza putinta de a-si procura asemena indamanateca i statornica
asezare.
Drept care intreaga obstie a boerilor si a negutitorilor,
patrunsa de sentimentul cei mai afunde recunostinte, pre-
Wind darul vrednic de sporita voastra buna cugetare, fiind

menit pentru salasluirea dreptatii si al administratiei, i In
Incredintare c Inltimea Voastra aflati adanca i indestula
placere in Insusi fptuirea binelui, incheie a sa plecata multarnire cu unita ferbinte ruga catra cerescul parinte, pentru
indelungarea strlucitilor ani ai Inltimei Voastre, dela a
caruia suflet ales si generos, pe langa folosinta pildei puternice, deraz i inchizasluirea lnitei i a fericirei Patriei.
Ai Inltimei Voastre pre plecate slugi 2).
(Urmeaza iscaliturile boerilor si ale negutitorilor).
Grosul (arestul).
In 1835 Eforia a construit o casa speciala pentru grosul
adica pentru inchisoare sau arest.
S'a pastrat i Insemnarea de suma cheltuit cu zidirea grosuluia,
un document interesant al timpului:
2. Buletinul Oficial pe 1851, pagina 27.
www.digibuc.ro
299
Insemnare de cati bani s'au cheltuit cu facerea grosului

fluidal din orapl Botopni, de cdtril Eforia or4cineascci.
Anul 1835 octombre 4.
No.
6
Ardtare anume
Lei Bani
Cosuri de piatra ate 233 lei 20 par. un cos 1517 48
70800 caramizi mari si mici, ate 13 lei 30 par.

mia, 'Cad mare, cad mica
976
1318 114
5290 dimerlii nasip si lut Cate 6 lei 26 par. suta 353 28
235 merte var ate 5 lei 30 par. merta
15 ciubere, frnghie, funii la schele, 4 !Ada-
nali si alte
919 salahori ce au lucrat in 67 zile, adica pe
o zi cte 10 salahori si 4 aristanti, Cate
un leu de om pe zi, si la salahori Cale

25 parale de unul
304 zile pietrarii ce au lucrat Cate 2 lei de
86
12
818 105
om pe zi si 400 lei arhitectului si a unei

calfe
1006
60
419
60
127
90
168 zile la 49 dulgheri ce au lucrat in 44 zile
ate 2 lei 20 par. de om pe zi

48 amnari si 5 sanduri facerea usorilor dela
usi, 2 lei 18 par.
209 dulapi si 9 latunoi pe pode 4i acoperemnt, 2 lei 17 par.
86 costoroave si grinzi, tij ate 2 lei 33 parale
111 latunoae, tij ce au intrat si la divanuri Cate
1 leu 20 par.
321 scnduri de suta tij la acoperemnt, Cale
23 parale
5 scnduri ulm si 8 scanduri brad uscate,
Cate 3 lei 17 parale una
34 leaturi
mesterului pentru facerea a 7 usi
mesterului
530 108
244 45
166
185
44 70
17
30
pentru facerea a 7 feresti de
stecla cu cercevelele lor

www.digibuc.ro
54
35
Monografia Oraplul Pomona
300
6000 cube de batut scandurile la acoperemant,

3 lei 21 par. suta cuie
32 112 oca piroane ce au intrat la ridicarea acoperemantului, cate 2 lei 35 par.
228 oca fier lucrat adica in 9 gratii de fier si
legarea a 7 usi. cate 2 lei 30
2 tacarnuri de sobe
150 oc var bun de fetuit mai in urm, ate
8 parale oca
214
91 105
627
28
30
17 rogojini ce s'au pus la 10 divanuri, ate

2_ lei una
34
28
3 lacati marl
Preotilor pentru aghiazma si mancarea a 10
vinovati, and s'au bagat in grosul nou sfintit
Zugravit din fata stlpii cu negru i cercevelele ferestilor
Chiria unei baste pe vreme cat au sezut arestantii
6
12
120
9068 57
Adica nou mii sasezeci si opt lei cu 57 bani se cuprind cheltuiti cu o asa tamelnica zidire ce s'au facut tot
din piatra si crmid.

Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.
Secretar : Necului Dimttriu 1),
1. Arhiva Statului Iasi, Dosar Minister Interne No. 25.
www.digibuc.ro
301
Slujbaii Eforiei
Despre unii efori am dat oarecari amnunte in capitolul care

trateazd despre populatia orasului, i anurne despre acei cari figureaz
in catagrafia din 1832; mai sunt insa unii, despre care aflm cdte ceva
din condicile foilor de calitar, a functionarilor, pstrate in Arhiva

Statului din Iasi.
In condica 10, din 1839, gsim urmtoarele :
Costandin Haretu, cilen al Eforiei Botosani.
Nascut in Botosani, la anul 1803 februar 3.
A invtat, la osebiti dascall, moldoveneste i greceste, gramatica
hristoitia.
Insurat. Are 3 copii: 2 fete si un fecior.

Are o casd de piatr si 2 dugheni, si 2 locuri sterpe in targul
Botosani.
La 1832, la injghebarea EfOriei Botosani, el a fost candidat ales
de obstie, in mai multe 'rnduri, si in prezent, acum de un an este

ales de obstie cilen a Eforiei.
Este silitor, cinstit l cu bune purtri.
Neculai Mac& cilen Eforiei Botosani.
Nscut in Botosani la 1794 maiu 9.
A invtat la osebiti dascali a ceti si a scrie greceste
moldo-
veneste.
Insurat. Are 2 fiice si 2 feciori.

Are o cas la mahala i 4 dughene la piat.
Dela 1832 a fost ales de obstie cilen casier al Eforiei, Oa la
1854, iar dela anii 1836-1838 casier de corporatie in strngerea banilor haznalii. Astzi se afl cilen casier, fr leaf.
Vrednic, credincios, srguitor pentru folosul obstesc, cinstit
cu bune purtAri.
www.digibuc.ro
302
Costache Dragos, secretar.

Nscut in Botosani la 1803 februarie 5.
A invtat greceste si moldo venete.
Insurat. Copii nu are.
Are o casa si un loc sterp.

Vasile Rigu, scriitor Eforiei.
Nscut in Botosani la 1818 dechemvre 18.
A invtat greceste si moldoveneste.
Holteiu, cu sederea in casa printeasca.
Dela 1832 a fost scriitor si pe la giudectorie; astzi, in 1839

e tot scriitor la Eforie.
CApitan Anastas Dimitriu, comisar.
Nscut in Roman la 1784 iunie 29.
A invtat greceste si moldoveneste.
Insurat. Are o fiic si un fecior.
Are o cas si un loc sterp in Botosani.
La 1825 a fost epistat la Epitropia trgului Botosani, la facerea
drumurilor si altele, pan la 1832, apoi comisar.
Neculai Cambani, comisar.
Nscut la 1804 febr. 14, la Parnaxoi, in ostrovul Paros.

A invtat, in patria sa, greceste si aid moldoveneste.
Insurat. Are trei co)ii, un bet si 2 fete.
Are o cas la mahala.
A fost comisar si este.
Gheorghe Ursachi, comisar.
Nscut la 1805 april 5, in Moldova.
A invlat moldoveneste.
Holteiu. Cu sederea in casa printeasca.
Mihail Licachi, comisar.
Nscut la 1776 noembrie 7, in Grechia, in Smirna.
A invatat, in patria sa, greceste. Vorbeste greceste, moldoveneste,
turceste si ruseste.
Insurat. Are o fatd si 2 Meth

Are o cas de veci in trgul Pilihdileni.
www.digibuc.ro
Monografia Orafului Botoqad
In condica I I, pe 1841 :
Gheorghe Schipor, diem
Nscut In Bucovina, la 1792.
A invtat moldovenete i nemtete.
Insurat. Are 3 feciori i 5 fete.
Are o cas i 2 dugheni, in Botqani.
Dela 1830 a fost ales de obtie epitrop al tArgului Botoani
In mai multe slujbe.
303
Grigori Matasariu, candidat,

Nscut in Bucovina, la Suceava, In anul 1810.
A Invtat, la coli particulare, armenete 1 moldovenete.
Insurat.
Are 3 case in oraul Botoani.

De multe ori a tinut i locul de prezident al Eforiei i alte slujbe.
Cu bune purtri i cinstit.
Costache Pavlov, Secretarul Eforiei.
Nascut in Chinu, Basarabia, la anii 1816.
A Inftat moldovenete i rusqte.
Vaduv. Are un fecior.
Scriitor i stolnacialnic dela 1833.
Secretar la Eforia de Botoani din 1840.
Costache Hagioglu, comisar.
Nscut in Botoani la 1812.
A Invtat moIdovenete i grecqte.
Insurat. Are 3 feciori i o fiica.
Comisar din 1820.
5tefanache Roman, comisar.

Nscut la Deleni ot Botoani la 1811.
Holteiu.
A Invtat moldovenete.
In condica 12, pe 1843 :

Sardarul Costache Moscovici, candidat Eforiei.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botogull
304
Nscut la Botopni in 1812 noembre 8.

Cdstorit, fr copii.
Are un loc sterp de cas.

*tie grecete, nemtete i moldoveneste,
Gaspar Goi lay, cilen i casier Eforiei.
Ndscut la 1803, in Botoani.
Ustorit. Are 4 fii i o flick

Are o cas i o dughean in Botoani.
*tie armenete, turcete, leete, nemtete, rusete i moldovenete.
Medelnicer Iorgu Hristofor, Secretar Eforiei.

Nscut la 1809 dech. 6, In Ei.
Cstorit. Nu are copii.
Are o cas in Botopni.

Stie moldovenete i grecete.
A avut mai multe slujbe in vremea ocArmuirei ruseti.
Ion Balasan, candidat Eforiei,

Ndscut la 1801, in Botopni.
Cdstorit, cu 6 copii : 5 beti i o fat.
Are o cas i o dughean in Botoani.
Stie armenete, turcete, nemtete i moldovenete.
Costache Hazu, comisar Eforiei Botoani.

Ndscut la 1818 dech. 16, in Botoani.
Holteiu.
La 1836 a fost supleant la coala public din Botoani.

Ion Radul, cilen i casier Eforiei.
Nscut in Botoani la 1808.
Holteiu.
Are 2 dugheni i o cas.

Dela 1833 a fost casier de corporatie, pentru strngerea banilor
haznelei.
www.digibuc.ro
305
$tefan Goilav Pitar, cilen Eforiei.

Nscut la 1782, in Botosani.
Cstorit. Are 4 feciori i o fats.
Are 4 case si 2 bolti de piatr. Are si
mosie" de veci in
Bucovina.
La 1825 a fost epitrop tdrgului Botosani, timp de 3 ani. Dela

1829 a fost insrcinat de obstia trgului in paza targului despre lipicioasa boa!' a ciumei. La 1834 maiu a fost ales deputat din partea
negutitorilor de au mers la Esi spre urarea suirei pe tron a I. S.
Domn Nostru Mihail Grigoriu Sturza Voevod, apoi a fost ales cilen
casier al Eforiei ca un om cinstit i credincios obstiei.
invtat moldoveneste i armeneste i vorbeste turceste, armeneste, moldoveneste, i ruseste.
Neculai Anastasiu, candidat Eforiei.
Nascut !a 1800, in Botosani.
CAsAtorit. Are 4 fii si 4 fete.
Are o cas6 si 2 dughene.

A invtat greceste i moldoveneste.
Alecu Stroja, secretarul Eforiei.
CAstorit. Are 2 fii si 2 fete.
Are o casd.
A invAtat greceste i moldoveneste ; stie si ruseste.
Iftime Vicolovici, comisarul Eforiei.

Ciftstorit. Are un copil.
A fost insrcinat cu catagrafia lcuitorilov din ceasta 4.
A invtat moldoveneste ruseste.
In condica 18, pe 1846-7:

Sulgerul Constantin Plac, Cilen Eforiei.
Nscut la 1802 febr. 2, in Botosani.
Cdstorit. Are 3 fii si 3 fete.
Are o cas si 2 dughene.

Stie greceste i rnoldovneste.
www.digibuc.ro
20
306
Costandin Esanu, candidat EforieL

Nascut la anul 1800, in Botosani.
Castorit, cu 7 copii : 4 fii si 3 fiice.
Are o cas si 2 dugheni.

Ion Butureanu, secretar Eforiei.
Nascut in Botosani la anul 1820.
Castorit; 2 fii si o Md.

A invtat in scoala publica din Botosani, apoi in Institutul national al Capitaliei, unde a invatat stiintele gimnaziale, filozofia, dritul
natural, legi si alte stiinti.
Stie moldoveneste, latirteste, frantez si nemtasa.
Numirea lui Ion Butureanu, ca secretar al Eforiei, s'a fcut in
urma unei plangeri pe care a adresat-o el ministrului Ghica, si care
a dispus sa fie numit in slujba aceasta, in locul titularului.
Petitia lui Butureanu, si rezolutia ministrului, sunt foarte caracteristice.
Excelenta Voastra,
Printele meu Iconomul Grigorie Butureanu protoiereul
de tinut Botosani dupa ce aproape de 40 ani de and necontenit sa gseste slujind Patriei, n'au vrut a s folosi cu
agonisire de avere spre sprijinul ceiruntefilor sale, de cat
increzut in recunostinta Patriei au nadjduit ca si fii sai sa
fie iarsi trebnici spre slujba patriei pentru a-i fi si aruntetilor sale sprijinitori. Spre acest sfarsit din pruncie m'au
dat la invtaturi unde invatandu-ma filosofia si cunostinta
legilor dreptului natural si a dritului pozitiv, pentru a fi mai

priincios slujbelor patriei, am si slujit Oa acum neintrerupt
Patriei piste 9 ani.
Milostive Stapane, tristu si de jalitu este pentru mine
acest timp in care soarta m-au adus a jtirtvi cei mai scurnpi
ani ai tineretilor mele in slujba Patriei pentruca acum and
cu venirea Excelentiei Voastre pe scaunul Ministeriei in privirea fgaduintilor ce a-tat Excelentia voastr cum si cucoana
Porfirita au dat printelui meu a ma yeti agiuta de a ma

www.digibuc.ro
Monografla Orgului Boto$ani
30 7
inainti, mA socotem norocit a mi s sfri apdsrile ce pAn

acum am suferit i a ave o inaintire potrivit cu fAgAduinta
ce ati dat, i acum din contra mA vdd din pomocic ce am
fost la sectia al 3-1e, obordt a fi scriitoriu.

Milostive stdpdne, tiu cA nu pentru alt interes ati
intreprins acest post de cAt a lsa veacurilor viitoare in
istoria Patriei o strlucit urm cA ati fost adevdrat pdrinte
a Patriei.
Mare este numrul celor ce au stAtut pe scaune impdrAtOti i au avut scheptru cdrmuirei in mnd, dud* putini sunt din ei pe carii istoria ii numesc barbati mari, cad
acest strAlucit nume nu li-au dat driturile tronurilor pe care
au stat, ci nobilul haractir de dreptate i faptile bune ce au
sdvdrit pe cle.
lin asAmine mare nume tiu cA vreti sA v rdmdie
Excelentiei voastre i in aceastd nAdejde i indrznesc a v
aldtura aice spre lAmurire de meritile mele osbite atestate
docladul Sefului sectiei la care slujdscu i cu supunere
vd rog ca priivind la nedreptatea ce mi s'au fdcut cu aceastA din nou regularisire a Statului s nu ingduiti asuprirea mea ca sa nu rarndn a lAcrtna cA rn-am nenorocit
in titnpul Ministeriei Excelentiei Voastre acel ce ati fgd1845 Noembrie 17.
duit pentru mine ocrotire.
La mila Excelentiei voastre
pre plecat
i supusd slugd
Ion Butureanu
Rezolu(ie. Sectia I. Pe acest isclit sA sA facA poroncile de ordnduirea sa in slujba de secretar a Eforiei Botoanilor in locul acelui care sd gsete acum, iar in locul
sAu la sectie se va amploiarisi pe Scarlat Botez dela seetia II i la o II-a pe IlIecu Manu in locul lui Botez.
1845 Noembrie 18,
Ghica Logofdt 1).
1. Arhiva Statulul 1asi, Dos. 6962, Tr. V172.
www.digibuc.ro
308
Monografia Omit lui Bo Ward
Dimitrie Aronovici, cilen i casier.

Casatorit. Are 4 copii.
Are dugheana i casa in Botosani.
*tie moldoveneste, ruseste i nemteste.
Clucerul Vasile Niculescu, candidat.
invatat, in scale particulare, greceste i moldoveneste.
Pitar Stoian Coman, candidat.

Nascut la 1798, in orasul
Cstorit. Are 6 copii.
Are dugheana i casa in Botosani.
*tie moldoveneste i greceste.
Stefan Stamati, scriitor Eforiei.
Nascut la 1824, in Botosani.
Holteiu.

Dimitri Volcinski, Medelnicer.
Nascut adevrat roman din familie noblesa in anul 1814 august,
in targul Herta, tinut Dorohoiu.
invtat in casa printeasca i particulare mijloace a ceti, a scrie
moldoveneste, artimetica si altele.
Vorbeste i scrie national, rosieneste i leseste putin.
Casatorit. Are 2 copii.
Mostenire are in parti de mosie in oblastia Basarabiei, care fiind
cazute in galcevire de protsuri, servirea lui in slujbele patriei nu 1-au
pozvolit a starui in desbaterea lor. astre numai i s'a fagaduit, iar
inchipuirea lipseste de a se putea rspunde. Are avere miscatoare
dinteo zi pana in alta, i nemiscatoare case in targul Mihileni si in
orasul Botosani.
Dela 1832-35 a fost scriitor i loctiitor de same la Ispravnicia
de Herta, apoi dela 1836-41 nacialnic mesei criminale i arhivar, apoi
politmaisiru, etc.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botwni
309
Neculai AlbotA, Pitar.

Nscut la 1779 oct. 14, in satul Hriscanii, tinut Botosani.
A inviitat in scoala domneascA, in Botosani.
Ustorit. Are 6 copii.

Are parte de mosie in trupul mosiei Ipotestii, tinut Botosani, i
case in Botosani.
Teodor:Schipor, romn.
NAscut la anul 1826, in Botosani.
A invtat in pansioane si scoala public& In Botosani, 6 ani, iar

in Academia Mihllean 4 ani.
Stie religia, geografia, istoria, retorica, poezia romn5 si latin,
istoria natural& moldoveneste, latineste, frantuzeste, greceste si nemteste.
Holteiu.
Are acareturi in Botoani.

Dela 1846 este pomocicul mesei I la Isprdvnicie.
In condica 28, pe 1850-51 :

Vasile Niculescu, clucer
Nscut la anul 1822, in Botosani.
A invtat, la osebiti dascali, moldoveneste, greceste i nemteste.
Castorit, cu copii.
A mai ocupat slujb i in Divanul apelativ, 7 ani.
www.digibuc.ro
310
Breslele din Botosani.
Inca din vremuri vechi trebue sa fi existat bresle in Botosani

despre care se gsesc urrne in alte orase ale Moldovei.
In Iasi era breasla pograbacilor (a cioclilor) Inca prin 1675 ;
Focsani o gasim prin 1674, iar breasla cizmarilor si a solonarilor din
o pomenesc documente de prin 1733 1).
Cea mai veche mentiune, cunoscuta }Ana acuma, despre vreo

breasla din Botosani, este din anul 1690.
Grigori Goilav, un om cult si un cercettor pasionat al trecutului
armenilor din Romania, a publicat in revista 0:Arhiva., din Iasi 2), u
studiu despre Statutele breslei tinerilor botosaneni, ieseni i romas
cani", utilizand un manuscris din anul 1690, din Gheorghe Smniclos.
Breasla aceasta era o corporatie in genul confraternittilor franc
masonice si ale societtilor de ajutor reciproc, pentru cazuri de boale
deces, cum exista i astzi itt sudul Italiei.
Tinerii aveau un set vatay, sau vatavul cel mare, la care mai pe
urma se adause un ajutor, vatavul cel mic.
Vatavul avea putere discretionara asupra membrilor breslei, putand chiar sa-i puie in lanturi, in caz de anumite abateri.
Fondurile breslei erau afectate cultului bisericesc.
In manuscrisul din 1690 sunt i listele membrilor acestor bresle
'Ana in 1738.
In amil 1716, un arhiereu, adreseaza o scrisoare, din locurile
sfinte, breslafllor din Botqani, in care trim ete harul apostolic si dunnezeestile nenumarate binecuvntari intregei bresle botocinene; int
a tinerilor, dupa aceia a dubcilarilor, aleimarilor, cizmarilor i a tuturor
altora, la mare si la mic..

Alte documente vorbesc despre un Tanas, staroste de croitori
in 1781, si tot atunci despre un staroste de ciocli i despre un skin),
1. N. Dorga, Studil i Documente, VI, p. 420, 428, 433.
2. An. VII, 1896, p. 632-639.
www.digibuc.ro
311
ste de jidovi; iar In 1815 clespre staroste de dulehert 1)

Breasla blanarilor din Botosani se dovedeste, cu acte, de prin
1768, si despre dansa se cunosc amnunte foarte interesante, pe care
d-I Iorga le-a dat la iveal 2).
La 1832, cand, dupa cerintele Regulamentului organic, trebuiau
sa se organizeze toate breslele, in vederea dreptului de alegator pentru
eforii, pe care-1 aveau starostii breslelor, erau in Botosani 63 de bresle,
dupa cum arat lucrarile pastrate din acea vreme 3).
Aceste bresle, rancluite dupa ordinea alfabetica, erau urmtoarele:
Abagerii
Aftarlicarii (negustori cari vindeau maruntisuri, precum : cercei,

nasturi, margele, oglingioare, etc.).
Almarii, in 1832 fac breasla cu caldrarii.
Argintarii
Bacalii
fac breasl cu marchitanii, si au starosti pe Dumitru
Giansus si Vasilca sin Ion.

Brbierii
staroste : Nastasa sin Ursache.
Berarii
Blanarii
staroste : Dumitrache Scarcea.
Boengiii
Bogasierii
Braharii
Brasovenii
Cafengiii
fac breasla cu alamarii.
Caldrarii
staroste : Neculai Strchinariu.
Caramidarii
staroste: Itic.
Casapii jidovi
Cavafii (lucreaza pantoEi si papuci).
Cepregarii
staroste: Costache Pnzariu.
Chetrarii
Ceasornicarii
Ciubotarii
staroste: Nita Colkel.
staroste: Avram sin Iosub.
Ciubotarii jidovi
Ciubotarii rusi
staroste: Vasile Sohotchi.
Cizmari moldoveni
staroste: Manolachi Dragoiu.
1. N. lorga: Studil $ i Documente, VI, p. 129-141.
2. Breasla BlanarIlor din Botosani, In An. Acad. Rom. XXX1V.
3. Artilva Primriel Botosani, Dosar 7 din 1832 sl 28 dln 1833.
www.digibuc.ro
312
Cojocarii
staroste : Costantin Esanu.
Crasmarii
fac breasl cu rachierii.
Croitorii moldoveni
staroste: Nedelcu.
Croitorii jidovi
CurAlarii
staroste: Neculai Beste.
fac breasl cu slicarii.

Cusmarii
Ferarii
staroste: Miron sin Antohi.
Formagiii
fac breasl cu pitarii. Staroste: Tanas loan.
Harabagiii
LacAtusii
Lefticarii
Lipovenii
staroste: Fivacum Dascalu.
Liptcanii
Mahalii
staroste : Polcovnicul Toader.
Marchitanii
fac breasl cu bacalii.
staroste: /Andrei Rcleanu.
Mindirigiii
Mumgiii
Muzicantii
staroste: Petrache Suceveanu.
Plrierii
Pascarii
staroste: lordache Corban.
fac
breasl cu formagiii.
Pitarii
Plugarii (lcuitori plugari muncitori) staroste: Florea Ciubotariu.
Posesorii de mosii.
Precupetii moldoveni
Rachierii
staroste: Mihalache Pantovici.
fac breasl cu crsmarii.
Slujitori cu hac
staroste: Simion Harabagiu.
Slicarii
fac breasld cu cusmarii.
Solonarii (acei cari curl grsimea de pe vitele dela abator)
staroste : Tanas a Cristei Cojocaru.
Soponarii
staroste: Neculai Beste.
Spiterii
Sticlarii
Tlplarii
www.digibuc.ro
Monografia Orwlui Botopni
313
Telalii
Teslarir
Tristarii
Tutungiii
staroste: Toader Flrjoaba.
Velnicerii
Zarafii
Zugrafii
Dup dispozitiunile luate de Carrnuire, breslasii de toate soiurile

trebuiau s aleaga patru starosti, carora li se dadeau atributiuni administrative, si la 3 noembre 1832 se face alegerea, al crei rezultat este
consemnat in urmtorul act:
Alegere.
Noi mai gios isclitii din toate breslele targului Botosni, astazi adunandu-ne in canteleria cinstitului Sfat orsnesc, dupa atatea poronci ce ni s'au fcut cunoscut, ca
s alegem doi starosti asupra negutitorilor patentari si doi
asupra mesterilor din acest oras, spre strangerea banilor de
pe la acei cari au luat patent si totdeodata ne indatorim
a ni pune staroste la fiestecare breasl. Pentru aceasta dar
land in bgare de sam aceast vajnic lucrare, de a alege oameni de credinta si vrednici, si cu bun stiint la
lucrare si strangere banilor de pe patente hotarate de Visterie, si unindu-ne noi toti la un loc, am ales pe D-lui A-.
nania SUN *i. Gheorghe &bulled, starosti asupra negutitorilor
patentari, Hrisie sin Bogos Macsim i Lupul Ceaupil, starosti asupra mesterilor, iar Meer sa fie agiutor Lupului.
De care D-lor numitii negutitori de mai sus ce s'au
ales de noi toate breslele a fi staroste spre inplinirea si

povtuirile ce li se vor da de catra cinstita Vornicie de
Botoani, a le aduce intocmai intru indeplinire si a-si da
sama pan la un ban, iar din impotriv vreunul dintre acesti alesi nedandu-si sama cu banii haznelei ce-i vor strange
atunci noi toate breslele sa avem a raspunde cu averile

www.digibuc.ro
314
noastre i a implini pana la un ban, i pentru mai adevrat credinta nc am iscalit cu manile noastre.
1832 noembre 3.
Gheorghe Neculau
Gheorghe Vasiliu
Vasile a Diaconitei
Anastase Paraschiv
Gheorghe Chebariu
Eu Chew Gheorghe
Eu Ionica sin Paval

Eu Lazar a Savoaei
Eu Vasile sin Arhiri
Eu Lupu sin Iacob Casap
Starostele Nita Colcel
Starostele de precupeti Mihalache Pantovici
Vasile zet Ojog adeverez
Joan Popovici
Dumitrache Scnteie
Eu Grigori sin Ion Livadariu

toti ciubotari de ciubote moldoveneti
Eu Toader Rachitanu
Eu Toader Harjob
Eu Costantin Chetrariu
Eu Ilie feciorul lui Vasile Vinograschi
Eu Joan Zablau
Eu Mihalache Chetrariu
Eu Costache Chetrariu
(Urmeaza Inca 2 semnaturi armene0i i 14 evreeti).
Cu cioclii, Eforia incheie un contract la 2 ianuar 1834, prin care

acetia se obliga a face serviciile de ingroparea mortilor, i in acelq
timp de a da ajutor la caz de foc :
Fidica noi cari mai gios ne vom,:pune numele i degetele, incredintm prin acest zapis al nostru, ce dam in
cantalaria cinstitului Sfat or4anesc din Botoni, precum
sa fie tiut c ne am alcatuit a fi treizeci ciocli la acest
www.digibuc.ro
315
targ, insa numai la natia cretineasca, pe un an de zile, inceptor dela 1 ghenar 834 i OM la 1835, i cu indatorire ca in toata saptmna sa avem a fi Cate zece oameni
de rand spre ingroparea celor raposati, i al doile a umbla
cu sanato0 dupa povatuire ce ne se va da, i a sta neclintiti la cinstita cantlrie, acei cari vom fi de rand a treia
sptamana. Asemenea ne indatorim ca cerand in alta saptmn mai multi ciocli spre ingroparea celor rposati, sa
avert' a da, i a sta cu totii intru ajutor de va cere trebuinta, precum i din intamplare (Doamne ferqte) de vreun
fOc, iari ne indatorim a sari cu totii i a sta par ce se
va potoli. lar pentru osteneala noastra, cinstitul Sfat oraanesc are a ni plati birul dupa patentele ce vom avea, i a
fi scutiti ori de ce havalele, nefiiind suparati intru nimick
ramanand a cauta numai aceasta indatorire, precum mai sus
se arata. Si spre mai adevArata credinta ne-am rugat de ni
au scris numele i noi am pus degetele, fiind chiza unul
pentru altul, rugand i pe cinstita Vornicie de au incredintat.
1834 ghenar 3.
Eu $tefan Cojocaru adeverez.
In lumea cioclilor se petreceau aceleai nemultamiri ca i intre

toti bresla0 din lume. Doi din cei cari se credeau nedreptatiti, se FAluesc Domnului i capata dreptate.
lea jalba :
Pre Inaltate i mult milostive Doamne
Cu ferbinti lacrami jaluim milei Inltimei Voastre
cA
noi santem doi frati, carele peste 25 de anI am slujit
In
toate perestasurile vremilor trecute, in felurinii de boale lipicioase, unde noi n'am fost in alt amestec de Uri, ce
numai a cauta aceasta slujba de doch i a fi intru acele
supuse de a phzi cioclia, dupa hrisov. Apoi acuma, de un
an de zile paind pe doi ani, un Andrei Branzariu, ce este
1.
Arhiva PrimAriel Botosani, Dosar 111831.
www.digibuc.ro
316
vtav de ciocli, impreun cu un Sava, ce se poreclete

Mic Bdtrn, prin chipurile ce intre dnii au uneltit, in locul
nostru oameni cu bir, adic pe un Petrea Vlasi i un
Alexandru Codcel, pentru care cu ingenunchere rugm mila
Inltimei Voastre, ca sa priviti cu milostivul ochiu asupra
saraciei noastre, i din Inalta porunca s v milostiviti asupra noastr, ca s fim randuiti iar4i in breasla ce mai
inainte am fost, i va rmnea numelui Inltimei Voastre
o venia i nemuritoare pomenire.
La mila Inltimei Voastre
pre plecati i supui
Ion Mocanu i Vasite Mocanu
ciocli vechi din targul Botoani.
1834 noemvrie 5.
Pe aceast jalb urmeazA urmtoarea rezolutie :
Fiindc ei au slujit obtiei In vremuri grele chiar cu

primejdia vietii lor, sa nu se Indeprteze acum, In favorul
altora.
In 12 noemvre 1834
Ei.
M. Sturza Voevod.1)
1.
Arhlva Statulul Iasi, Dosar 25, Ministerul de Interne, flla 473.
www.digibuc.ro
Monografia Orafulat Botofani
317
Breasla Blanarilor.
Ce organizatie vor fi avut celelalte bresle, nu avem documente

care sd ne lmureascd; cunoatem, insd, in amdnunfimi, organizarea
breslei blanarilor din Botoani, una din cele mai insemnate. D-1 Iorga
a publicat catastihul i actele acestei bresle.
La 13 maiu 1768, Gavriil Mitropolitul Moldovei, intarete privilegiul intemeietor al acestei bresle, cerut de blnari, cari doriau ca
sd osebeasca i ei breasla lor cu catastih, dupd obiceiul altor bresle
de printealte tdrguri i orae". Mitropolitul li aazd breasla, intrindu-li
sdvdrirea praznicului ce au ales, la Sf. Die.
Privilegiul Mitropolitului Gavriil era dat, cu urmdtoarele indatoriri :
Praznicul trebuie s fie finut in fiecare an, cu cazutd cretineascd cuviinfd, fiind datori tofi breslqii sd meargd la casa starostelui
in ziva praznicului, iar care nu va merge, sd se globeasc, dupd
1.
obiceiu.
2. In biseria s fie o cutie in- care sd se adune banii strdni
din inilostenie, i cutia s se deschidd in ajunul hramului, i banii &A
se intrebuinfeze pentru nevoile bisericei.
Cine nu va cinsti i nu va asculta pe staroste, s plAteasc

gloabd 6 zlofi, dup obiceiul vechiu".
4. Cine nu va veni la ingroparea vreunui bresia, sd fie globit.
5. Oricare meter va smomi ucenicul altui meter, cel ce va
smomi sd fie globit cu 12 zlofi, iar ucenicul s primeasca 100 lovituri
3.
de toiag.
6. Ucenicul care ar vrea sh ias calfd cu dugheana lui, cu tirea
starostelui i a breslei, sd plteascd bdrbdnfa" 1) lui 5 zlofi, iar feciorul de meter ce va inv.* metqug dela tat-su, sd dea juratate
de brbanf.
7. Un bldnar strdin care ar vrea s se aeze la breasla aceasta,

s plateasca barbAnfa intreagd.
1,-1:W13110i tnsemna blr, amencla, taxi!.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Botopni
318
8.
Strdinii nu aveau voe sd scoatd pelcele ce erau de meste-
sugul breslei, i cine ar face altfel, i se va lua pelcelele, i va da

gloabd 24 zloti.
La 1768 erau in Botosani 30 de blanari cfratip, toti moldoveid,
cari aleg staroste pe Andrei Slicariu
alti patru epltropi, gca sd fie
ludtori de samd i purtAtori de grijd la toate trebile i orAnduelile breslei.

Epitropii au fost alesi pe toatd viata, si la moartea lor au fost
alesi altii, cu invoirea protopopului.
Dupd cdtva timp, starostelui i se creiazd oarecare venituri : 10 parale
dela calfa care se tocmeste, un leu dela tovardsii cari se scriu in
breasl, iar la fiecare praznic intreaga breaslA trebue sd-i deie o pdreche de papuci.
Starostele Andrei Slicariu, supdrat de neajunsurile ce i se vor
fi fAcut, ii d demisia, dar la 25 iulie 1772, induplecat de rugdmintile
breslasilor, rAmdne la locul lui, iar nesupusii sAnt obligati sd deie
breslei 5 ocd de cearA, si 10 lei gloabd judecdtorului de Botosani.
Pe langd aceasta cei vinovati de supdrarea starostelui, mai primesc
50 bete la tdlpi.
Breasla blanarilor incepe sd decadd, si la o noud alegere de
staroste, la 6 august 1795, isclesc numai 11 breslasi.
Decade* blanarilor moldoveni se datoreste concurentei bogasierilor armeni, cari vindeau in dughenile lor blAni lucrate.
Blanarii s'au plans Domnului, care a hotrdt ca aceast concurenta sd inceteze, i atunci armenii, printr'un act din 1797 maiu 8
s'au obligat sd nu mai cumpere i nici sd tie, prin dughenile lor,
niciun fel de ,Kgujuliip, iar strae gata bldnite, malotele i cataveici, sA
aibd voie a vinde, ca i mai inainte, cumi sdngeap i bldni gata
sA cumpere, dar numai pentru bldnitul straelor de vdnzare ce vor
face, dar sA nu poatd vinde tanele de sangeap sau
La 1820, Mitropolitul Veniamin reinoeste privilegiile breslei
blanarilor din Botosani date de Gavriil Mitropolitul, i fixeazd ponturile
urmAtoare :
Ziva praznicului este tot Sf. 111e, cdnd toti breslasii sunt
datori a merge la bisericd, iar care nu va merge, se globeste cu o
Ocd ceard.
2. Banii din cutia cu milostenii vor fi pentru trebuintele
bisericei.
1.
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botowl
319
3. Cine nu se va supune ascullrei povtuitorilor breslei, va fi

globit cu 5 oc de cear.
4. Cine nu va veni la ingroparea unui breslas, va fi globit cu
o oc ceard.
5. Mesterul care va smomi ucenicul sau calfa altui mester, va
fi globit cu sase oca cearg, iar ucenicul va primi cincizeci de toiege.
6. Un ucenic nu va pu tea deschide dughean deosebit, ci va
sta cu leaf la stpan sase ani, i cnd va deschide dughean5, s
plteasca mai inti 40 lei ntestir" 1) la cutie, iar de va fi fecior de
mester, va plti 20 lei.
7. Un blanar strin care se va aseza in breasl, va plti testi.
rul intreg.
8. Strinii nu au voie s scoat pelcele ce snt la mestesugul
acestei bresle; cei ce vor contraveni, vor plti gloab 30 de lei, si li
se vor confisca pelcelele.
9. Breslasii vor putea angaja calfe, cu stirea povtuitorului breslei, si calfa va da din leafa lui cte o para dz leu la cutie; cine va
tocmi calf fr stirea breslei, va fi globit cu trei oc de cear.
10. Cnd un breslas va cumpdra o marr i alt breslas ar vrea s
aib si el de aceia, trebue s-i deie o parte, i asupra pretului cumprturei va pune la cutie cte 20 parale de suta de lei.
11. Cine va face tovrsie V&A' stirea povtuitorilor, va fi globit
cu patru ocd cear.
12. Niciun breslq nu poate primi ucenic dintre armeni l jidovi.
13. Armenii blanari din alte orae nu au vole sd se apze in
Botqani.
14. Blanarii cari lucreaza pe la casele lor, i numai la ziva trgului obicinuesc ozde scot cte putin marf cu rogojina la ulit, ii
vor plti contributia la cutie, dup putere.
Contributiile breslasilor, brbntele mesteresti", erau trecute
intr'o condic, cu insemnare c s'au pltit in manile starostelui sau
in adunarea breslei.
La 1832, cnd s'a fcut catagrafia cea amnuntit a populatiel
din Botosani, erau in acest oras 45 de blnari, toti romni; peste
cdtiva ani, ins, la 1852, breslasii blanari dau o jalb isprvniciei, in
2.Ace la, intelea ca i barbanta".
www.digibuc.ro
320
care arat cd dup privilegiile ce au prin hrisoavele mitropolitilor, nu

au vote sei se amestece In breaski natii strdine, armeni fi jidovi, dar
dela o vreme breasla se vede tirbit in aceste privilegii, de oarece
jidovii as'au nrvit a intra i in acest meteup i speculnd aceast
meserie, li stric aliveriul.
Era concurenta contra creia se plng blnarii botoneni cerand s fie opriti jidovii de a practica acest meteug, ceiace mai
ceruser i Domnitorului, cu ativa ani mai inainte.
Fat cu ideile de libertate, care pluteau i in atmosfera Motdovei, cerintile blnarilor din Botoani nu au putut s fie satisfcute.
www.digibuc.ro
Monografia Orgului Botogini
321
Breasla lAutarilor
In Botosani au fost totdeauna lautari vestiti, si corporatia lor

avusese, candva, o organizare care, dela o vreme, se desfiinfase.
In o jalba catra Eforie, data de lutari in 1836, se vorbeste d e
breslasii lautarig din orasul Botosani si despre cutia bisericei unde
santem inchinati", recunoscand di acum de cand au lipsit starostia
dintre noi, ce purta ocarmuirea noastra a tuturora, au lipsit si unirea
noastr si alisverisul dintre noig.
Aceasta dovedeste CA a existat breasla lautarilor in Botosani,
pe care o mai gasim in 1832, and s'a facut catagrafia locuitorilor,
si and se mentioneaza si un staroste al muzicantilor".
La 29 noemvre 1832, Eforia primeste urmatoarea jalbA dela
negutitorii din Botosani :
Catra cinstit Sfat orasnesc din Botosani

Negutitorii din acest oras
Jaloba
Aducem la stiinta ca in acest targ, dupa asezamantul

nou, toate de mai inainte catahrisuri ce se unna s'au desfiintat, dar numai havaetul scripcarilor se vede crezut.
Pentru aceasta facem cunoscut cinstitului Sfat, ca o mare
suparare si obijduire avem dela starostele de scripcari ca
la ori ce nunta trebuindu-ne scripcari, pana nu dam cate
doi galbeni havaet starostelui nu putem tocmi nici un
scripcar, si acel havaet videm ca-I pune in a lui socoteala,
de care ne rugam sa se puie si aceasta la
cale
dupa
1832 noemvre 9
cuviinf.
Gheorghe Svulicd, Mihal Bolfosu, lonitd Ariton,

Luca Macslm, Avedic Marcovici, Munuc Suceveanu,
21
www.digibuc.ro
322
Monografla Oraplul Botopnl
Ca rezultat al acestei pranged, Departamentul din luntru opreste

pe staroste de a mai lua havaet, ci numai tocmala dela Inceput, pen,
tru orice angajament de nunt, cumtrie si altele. 3)
Probabil 6 aceast oprire de a se mai lua havaet, a motivat
desinteresarea starostelui breslei lutarilor, si prin urmare desorganizarea breslei.
Dar nevoia de a se reorganiza In breasl, a fAcut pe lutarii
din Botosani s adreseze urmtoarea cerere:
Catra cinstita Eforie a trgului Botosani

Dela breasla lutarilor din targ Botosani
Plecat jalobil
Cu supunere facem cerere cinstitei Eforii, noi breslasii lutari de aid din ora Botosanilor, cd acum de cand
au lipsit strostia dintre noi, ce purta ocArmuirea noastr
a tuturora, au lipsit unirea noastr si aliveriul dintre noi,
cat si a cutiei bisericei unde santem Inchinati, si pentru
aceasta ne-am sftuit, cu totii de obstie, ca s facem plecat cerere cinstitei Eforii, ca sa binevoiascA a face alegere
dintre noi, pe care se va gsi de cuviinta, si sa ni se puie
un staroste dupd cum si In Esi si in alte trguri s'au pus,
ca sa nu umblihn tot besmetici ca albinele fr de matcli
sd se urmeze precum s'au urmat din invechime, sd fim fo:
lositi si noi si sfnta biserid unde sntem inchinati, i
pentru aceast punere la cale va rmnea in vesnica pomenire D-voastr, si care va rmnea staroste sa aibd a
da In folosul casei, In bani cAt se va putea.
1836 septemvre 15.
Eu Petrache sin Nip Sucevean, adeverez

Eu Vasile Buiuc, adeverez
Eu Joan sin Nita Sucevean, adeverez
Eu lordachi Strahotin, adeverez
Eu Finastas sin Toader, adeverez
Eu Gheorghe Srcutu
I.Aril Iva Statulul laal, Dom 652 litera M, fila 457,
www.digibuc.ro
323
Eu Gheorghe Borta
Eu Gheorghe Buiuc
Eu Lupul Buiuc
Eu Fandole Gheorghe, cobzar 1)
Eforia raporteaz Departamentului :
Cinstitului Departament Trebilor din Luntru

Eforia orasului Botosani
Raport
Lutarii muzicanti din acest trg au artat cu jaloba
spre a li se pune si lor staroste, precum de pild sant regularisiti in Esi, de Eforia de acolo, de a se pzi buna oranduial si unire intre ei, precum au fost si mai inainte,
cu aceasta ins ca starostele ce va fi, s aib a da in
folosul casei Eforiei in bani cat se va putea, bez ceia ce
au a strange la cutia care au a da sfintei bisericei Adormirea Maicei Domnului unde se gsesc inchinati aviinduli
# faclia lor, care jalob a lor se pridstavliseste cinstitului
Departament spre pliroforie, insd totodat un muzicant
slovesnoi au fagaduit c va da la casa Eforiei pan la 400
lei pe an, spre folos, de aceia ne rugm sd avem poronc
in ce chip s urmain si de se poate a se lua un asemenea venit in folosul casei Eforiei, ca un luau ce de a lor
bun voie pe tot anul vroiesc a Mitzi spre inlesnirea chel-
tuelilor Eforiei.
Costache Roset, Hriste Loan, $tefan Goilav.
Departamentul aprob cererea lautarilor, si pe raportul Eforiei

se pune aceast rezolutie : Pe pilda urmat la Esi, se incuviinteaz
iar banii insemnati, de nu se vor putea lua mai multi, se vof da in
castiuri la Eforie. 2)
1. 3.Arhlva Statului Iali. MIMI' 115, Tr. IT72.
www.digibuc.ro
324
Ispravnicul tinutului Boto$ani, Spatarul Dimitrie Gane, prin rapor6 octombre 1836, arat Departamentului c pentru
till No. 12196 din
alegerea starostelui de lAutari, adunndu-se pe toli lAutarii la Politie,

li s'au dat porunc ca s-$i aleagA pe acel asupra cAruia vor avea
ei mai multA incredere, $i lAutarii, in numAr de 40, au ales de staroste
al lor pe Petrachi Paraschiv, ce-i zic $i Ciocoiu, care de cAtrA IsprAvnicie s'au $i statornicit.
Dar dupA trei zile, la 9 octornbre 1836, Eforia ora$ului face cunoscut Departamentului CA tiganii lAutari s'au impArtit in douA tabere :
unii alegand-1 pe Petrachi Paruschiv, i altii alegndu-1 pe Vasile Buiuc,
mai multi fiind cu acesta din urmA, iar Eforia, ca sA nu rAmAe pAguba$A :de acel venit de 400 lei, care se $i depune la casa Eforiei,
prezintA Departamentului actul de alegere, spre statornicire.
Actul de alegere era acesta :

CAtrA cinstita Eforie oraplui Boto$ani.
Dela breasla l'Autarilor din acest tdrg
DupA jaloba ce am dat noi cinstitei Eforii, la 15 a

trecutei luni septemvre, pentru de a ni se pune staroste
breslei noastre, acum arAtndu-ni-se porunca cinstitului De-
partament ca s facem alegere $i sA punem staroste mai

mare intre noi, precum au fost $i mai inainte, de care noi
urmAtori fiind, dupA numerarisita poruncA, am i ales de
staroste pe D-lui Vasile Butuc, cu aceasta insA ca sA aib
a da in folosul casei cinstitei Eforii 4C0 lei pe fie$tecare
an, in cursul haznelei $i in c4tiuri pe an sA se deie, $i noi
sA avem a fi supt ascultarea pomenitului staroste, $i la ori
ce nunt sau alte cantAri, fAr $tirea starostelui niciun FAO&
s nu aib voie a se .tocmi, ci numai D-lui starostele sA

pofteascA $i sA se tocmeascA el, de unde sdii ia $1 havaetul obipuit a stArostiei. Pentru care spre $tiintA, plecati
facem cunoscut $i cinstitei Eforii, $i totodatA o rugAm a
binevoi de a face $i intAritura cuvenitA dupA formA.
1836 Octomvre 7
Eu Petrache Sucevanu
Eu IonicA Sucevanu
www.digibuc.ro
325
Eu lordache Strahotin
Eu Gheorghe Buiuc
Eu Neculai Naingiu
Eu Fandole Cobzarul
.,
Eu Ionica _Sacalu
Eu Gheorghe sin Paval

Ion Muscalagiu
Eu Lupu Buiuc, i toata breasla fruntailor atat cei
iscaliti cat i ceilalti.
Peste un an, la 13 octomvre 1837, spatarul Leon, ispravnicul
tinutului raporteaza Departamentului ea scotindu-se la mezat, pentru

un an de zile, adetiut strostiei lautarilor, care este in folosul casei
Eforiei, cel mai folositor pret l-au dat Nastasci Paraschiv, adica 605
lei, in cursul haznelei.
In noemvre 1838, fcandu-se iar mezat pentru adetiul starostiei
lutarilor, a ajuns havaetul acelei strostii asupra lui Vast le Buiuc, in
suma de 640 lei, dar dupa cind ceasuri, inainte de a se incheia contractul, vine Petrache Paraschiv, fostul staroste, i da 800 lei, pentru
care s'a incheiat i urmatorul contract:
Contract.
Anul 1838 noemvre 13 zile, dupa publicatiile urmate

i in urmarea poroncei cinstitului Departament din 5 noemvre, luand parte la strigArile prin rnezat a adetialui staro-
stiei lautarilor, cu pret de 800 lei pe an, eu Petrache Paraschiv voiu urma pe timp de un an, incepator dela 26 octomvre 1838 i Oa la 26 octomvre 1839, dupa urmatoarele
conditiuni mai gios aratate:
1. Dator sa fiu eu gios iscalitul a cartnui cu buna
chibzuiala pe toata breasla lautarilor, intocmai dupa catastiful ce avem, avand a lua dela tali lautarii havaetul sta-
rostiei dup catastif, adica dela nunti i cumatrii cate se

vor face.
2. Osebiti bani ce este obiceiu a se strange la cutia

ce avem de pe la bres14, se va pasha la starostie, fiind
dator a-i da bisericei Sf. Adormirea Maicei Domnului, unde
ne gsim inchinati, spre pomenirea breslei.
www.digibuc.ro
326
3. Suma de 800 lei ne indatorim a raspunde Eforiei

in dou castiuri, iar cand din inpotriv nerspunzand banii
la artatele vadele, atuncia Eforia fara a lua in privire orice
punere inainte, nu numai ca sa aiba a ma scoate din acea-
st starostie, dar si toti banii sa aiba a i se implini din orice avere a mea sau a chizasului men, miscatoare sau
nemiscatoare, neavand cuvnt de raspuns la orice instantie
giudecatoreasca ne vom arata.
4. Toti lautarii atat acesti de loc, cat si acei straini
cari vor veni in acest targ, spre a se hrani, datori sa fie

a-mi da cuviincioasa ascultare si cinste, ca la un staroste,
si mai ales acei cari vor veni strini intai sa se invoiasca
cu starostia, dupa obiceiu, si apoi vor fi primiti a canta, si
Mt stirea strostiei sa nu aib voie niciun lutar a se tocmi
la nunti si cumatrii, ci numai prin mine gios iscalitul &A aib
a se tocmi, spre a-mi lua havaetul hotrat de strostie,

iara din impotriva and din lutari se va dovedi CA s'au
tocmit la vreo nunt sau cumatrie fr stirea strostiei, apoi
pe unii ca aceia s se globeasc la cutia breslei, avand a-mi
trage si eu havaet starostiei, insa prin stirea politiei.
5. Orice glcevire se va intampla intre lutari, si neputandu-i eu impaca, atunce se vor indrepta la politie, spre
punere la cale.
$i dar, spre sigurantia Eforiei c voiu fi urmator tuturor ponturilor cuprinse mai sus, si cu darea banilor la va-
dele, pe langa osebit chizsie ce am dat, am mai pus amanet trei bucati hrtii documenturi a caselor mele din acest
oras, pentru care am si fcut doua asemine contracturi incredintate si de Isprvnicie.

1838 noemvre 21.
Venitul Eforiei din darea starostelui de lautari creste in fiecare an.
Pe 1839-40, la licilatia fcuta, la a treia strigare, Ionia'. Parasa oferit 1260 lei, si a incheiat un contract, tot in cuprinsul celui
de mai sus; pe 1840-1841, starostele Ion Negrei a dat 1515 lei; pe
1841-1842, lordachi sin Toader a urcat adetiul la 1650 lei, iar pe
chiv
www.digibuc.ro
Monografia Orarului Botopni
327
anul 1842-1483, starostia lautarilor trece asupra lui Ion sin NV Su-
ceveanul, cu 1780 lei pe an, facand contract cu Eforia si dnd si un

act de chizasie a Dvoreninului Co,stachi Vizanti, in cuprinderea urmatoare :
Chizei)sie.
Eu gios iscalitul inchizasluiesc prin aceasta ce dau In

canteleria cinstitei orasienesti Eforii de Botosani, ca pentru
orice din potriva urmare a conditiilor contractului a D-sale
Ionica Sucevanul, ce au incheiet, luand in otcup starostia
lautarilor, voiu rspunde eu. Drept aceia urmeaza a mea
iscalitura, rugand totodata si pe cinstita Isprvnicie tinutala
de au incredintat formalnic.
1842 noemvre 19.
.
Costache Vizanti.
Pe anul 1843-1844, starostia lautarilor trece, prin mezat, asupra

lui Nastasd sitz Toader, cu pretul de 2050 lei 1).
Din viata intima a breslasilor de Botosani, nu stim nimic.
D. lorga a descoperit inventarul unui furmagiu, din 1828: Lucruri
date In mana lui Mihai furmagiu", si anume : 3 hambari si 1 covata,
campiu de trei mani, 1 gripca de pane, 4 site, 1 coti de cuptor, 5 lo.
pati, 2 poslovaci (?), 1 capac de gura cuptorului, feresti de sticla bune,
2 feresti mici tij de sticla, 1 masa de placinte, 6 mese inluntru si
din fat& 11 laiti, 2 culrni de pus panacoade, 1 trunchiu de talat carne,
1 broasca la usa din fata, 1 cuptor gata sntos, 1 lada mare de pus
pane si una veche, 1 sata de cernut fain& 1 pat, 1 lada tij din fat,
1 tava mare de fript. Toate aceste lucruri se vand cu 100 lei 2).
La 1819, Iani Lacatus se indatoreste a face giupanului Luca sin
Davind Goilav patru gratil de fier cu flori, cum i-a placea dumisale, si
cu fierul meu". Va primi de oca cate doi lei zece parale. Va mai face
patru obloane cu fierul dumisale, adica taplele dupa ce se vor candari ; cat fier oiu mai pune eu adaos la pervazuri, sau aiure, unde va
trebui, are sa-mi plteasca tot cu acest pref. Apoi alte gratii csade,
pitrecute una Intealta, ate saptezeci de parale pe oca. 3).
1. Toate datele din acest capitol sant luate din Arhiva Statului 14, Dosar 115 1836,
2. Studil al Documente, VII, p. 147.
3, N. lorga, Studll al Documente, VII, p. 146.
Tr. 1772.
www.digibuc.ro
328
Monografia 0 raplut Botofant
Eforia orasului Botosani, cu raportui din 1835 Iunie 21 catrd

Departament, face cunoscut cd, in acest oras, vin feliuri de oameni, de mesteri, unii de pe la alte trguri, altii de peste hotar, unii
cu pasaporturi, altii WA pasaporturi, cari cu dela sine samovolnicie se
imputernicesc a lucra mestesugul lor, M.A. insd a vroi sd sd infatoseze
sau la Eforie, sau la breslele la care sunt cu OH* de asemenea mestesuguri, cu care a lor rle urmri si nebgare de samd, nu fac alta
de ct o rzvrtire si o tulburare intre toti ceilalti mesteri de aici din
oras, cu feluri de chipuri inslkoare, ea nici nu sunt supusi la vre-o dare.
Departamentul incuviintazd ca Eforia prin mdsurile politienesti
sd-i indepd rteze de indatd, mai ales acei care n'au pasporturi in reguld, pentru linistea celor localnici, frd a-i stingheri in alisverisul lor.
www.digibuc.ro
329
Comertul fa trecutul Botopuilor.

Din timpuri vechi, iarmarocul din Botosani era vestit in tarile
vecine, ai cror negustori fceau un comert intins cu Moldova : cumprau dela noi, in special, vite, si ni aduceau obiecte de care aveam
nevoie, si noi nu ni le puteam procura din tar.
Inteo carte gospod a lui Petru Schiopul, din 8 ianuar 1579, data
Cara negustorii din Liov, se vorbeste despre targul Botosani, in
care se tinea cel mai vechiu iarmaroc din toat Moldova 1), iar cardtorii cari au trecut prin acest oras, in cursul veacurilor, pomenesc
despre comertul ce se face in Botosani, cu vite, cu tutun, si altele,
marfuri care se exporteaza Odd la Leipzig si Brodg.
Negustori, in vremurile vechi, in Botosani, erau si moldoveni,
dar armenii, cu legaturile lor comerciale in tarile vecine, si cunoscatori de limbi strine, faceau comertul international, si autorittile locale li ddeau tot sprijinul.
In Arhivele Bistritei (Ardeal) se pa streaz o scrisoare, pe care
Vornicii din Botosani o trimet autorittilor din Bistrita, in interesul
unui arman, Avan Baronce, la 25 ianuar 1706. Scrisoarea are aceasta
adresa : La ai nostri cinstiti si buni prieteni, dumnealui giudetul si
dumnealui harmitasul dela ,cetatea Bistritei, cu buna sanatate s se
dea, si cuprinsul este acesta: 2)
Ai nostri cinstiti si buni prieteni, dumnealui giudetul

si dumnealui harmitasul dela cetatea Bistritei, sntate si
tot bunul poftim dumilorvoastre dela milostivul Dumnezeu.
Pricina acestei scrisori a noastre, intaiu ca sa cercam de
buna snatate si viata a dumilorvoastre; a doua iar va
poftim pentru acest negustor anutne Ryan Baronce, carele
este de aici dela oras dela Botaseni : venind acolo in Ora
dumilorvoastre, si avand datorii la niste negustori ce traesc
1. Urlcarul, XVIII, p. 220.
2.M. lorga, Documentele BIstrItei, II, p. 100'
www.digibuc.ro
Monografia Oravtlui Boto$ani
330
acolo, poftim s aibd dreptate, sd i se facd plata pe zapis

ce are. Ce noi Inca la dreptate, ce ar fi pofta dumilor voastre, gata ne vom afla in slujbd; ck nepltind banii
acestui negustor s'a fi dator, apoi s'a da stire Mdriei Sale
Vod, si se face zeberal, ca acei negustori au boi aice.
Ce poftim dreptate sd fie, si milostivul Dumnezeu s
fie cu Dumneavoastr.
t A dumilorvoastre buni prieteni :

Vornicii din Botdseni,
1706 ghenar 25.
Probabil ea iarmarocul de care se pomeneste, in 1579, erau cele

patru iarmaroace care se tineau, in Botosani, la Vinerea Mare, la
Sfntul Teodor, la Sfeti Ilie si la Sfnta Maria Mick despre care
se face mentiune la 1740 1).
Mara' de armeni, se mai ocupau cu comertul, In Botosani, si
alti strdini.
Despre turd, pomenesc documente de prin 1742, cd aveau fn
de vnzare in Botosani 2); alte documente, tot de pe atunci, vorbesc
despre negustori greci, cari ar fi trditori de mult vreme in Botosani 3).
Negustorii turci nu erau oameni pasnici, ca armenii; ei se purtau
rail cu locuitorii tdrii, si autoritatile locale se al-Mau neputincioase de
a li pune stavil. La 1742, Domnitorul Constantin Mavrocordat pare

ca a luat oarecare mdsuri contra abuzurilor turcesti, si trimete Ispravnicului de Suceava o poroncd, In care-I mustrd pentru indolenta lui;
si-i, spune : Cartea ce ne-ai trimes, am luat, si pentru suprrile ce
fac turcii oamenilor, si-i bat, si banii ce au dat oamenilor pe poame
si pe altele IV plinesc dela dnsii indoit si intreit, si la poronca noas-
tr nu se supun, si ni arti 6 n'ai ce a li face, cd fac ce li este

voia, si nu poti sd-i opresti,aceasta este blastAmdtia ta : pentru ce
sd nu aperi p2. oarneni, si pentru ce sd-i lasi in voia lor, sd facd ce
li este voia? Sau, dacd nu poti tu si nu esti harnic de slujba aceasta
ca sd aperi pe lacuitori, sd stim, sd punem pe altul, carele va putea
1.N. forge, StudlI si Documente, VI. p. 442.
2.N. lorga, StudII sf Documeate, VI p. 254.
3.Ibld. p. 826.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botgant
331
s li stea irnpotriva lor, si s apere pe oameni. Ni arti cA snt in

Bosance vre-o 7-8 Adalai, si pe aiurile, si numele lor nu le scrii. Pen-
tru ce s nu-i scrii anume : ce turci salt, si de unde snt, si ce fel

de rutti si suprari au facut, si cui au fcut anume, una ate una.
CA iatA si ceaus irnpArAtesc am adus, cu care s li putem veni de
hacul lor. Pe care ceaus 1-am ornduit s vie si la iarmarocul dela

Botoseni si acolo la Suceava. $i s cauti s dai izvod ca acela anume, de toti turcii si de faptele lor cu amAnuntul, si el ii va prinde,
ori de acolo dela Botoseni, ori dela Suceava, si cui ce vor fi luat
ru si cu strmbul, vor plini dela dnsii si se vor rsufla lcuitorii.
Numai s nu cumva sA tinuesti pe vreunul si sd nu-i arti pe toti,
cci altfel el va da toat paguba. De vreme c noi in tot chipul silim
ca s rasuflm si s odihnim pe lacuitorio. 1)
Mai rAi dect turcii, ins, trebue s fi fost grecii.
Unul dintre greci care a fcut, in curs de multe zecimi de ani,
multe neajunsuri acelora cu cari avea afaceri, era unu Manoli, al cdrui nume il gsim amestecat in toate judecAtile. Acest Manoli fcea
tot felul de tovArsii, cu orisicine, cu evreii, cu armenii, si top aveau
a se plnge de el.
In Botosani nu se fAcea negot numai cu vite. Un articol care se
cAuta mult, si se gsea in cantitati mari, era mierea de albine. In
1740 vestitul negustor Manoli cumpr dela Constantin TAutul, vse
vedre de miere, o afacere nenorocitA pentru Tutul, si pentru a se
putea plti de Manoli, acesta i-a scos in vnzare partea lui din mosiile
Rudesti si Dubova, in tinutul Sucevei 2). Tot cu Manoli, si tot pentru
miere, au procese si altii. Preutul Iftimie, dela Drgusni, in vremea
tulburrei muscalilor, s'au vorovit ei cu un Verdi cApitan, si cu un
diiacon ,dela Stroesti, si s'au dus ei la BotAseni, si au luat acest
preot si cu diiaconul 15 lei arvon pe miere, dela Manoli, cupet, iar
Verdi CApitannl au luat singur 15 lei pe miere dela Manoli, si s'au
apucat ei s-i duc mierea gioi, si neputnd ei s-i duc mierea
gioi, i-au dus mierea la sAptmna, duminic, si cnd au intrat cu
carle cu miere in ograd, iat si cazacii venia sA incarce trgul si
sd prade, si ei au ingiugat si s'au dus And la Drgusni. $i agiungndu-i cazacii, si-au apucat boll si au fugit, iar mierea a rmas peitoare
3.Ibid. p. 281.
1.N. lorga, Studil 1 Documente, V, p. 237.
www.digibuc.ro
332
de cazacL Si cer platd dela Manoli. Acesta aratd grcii li- au zis sit
descarce mierea si sa. o puie inteo groap, in tain, s arunce
gunoiu, Ca doard a scpa, si ei n'au prirnit, si au ingiugat si s'au
dus cu mierea acas, zdbovind apoi si pn'n duminick si atunci a

fost prada. Lin diiacon, martur, aratd CA s'au pgubit negufitorul de
8 poloboace de miere, i i-au luat si 370 lei, bani, cazacii, dinteun
sicriu".Manoli castigd procesul 1).
Negustorii din Botosani isi exercitau ccmertul si in afard de orasul lor. In 1761, in Suceava, unde negustorii bogasieri, mtsari,
blanari, abageri, jidovi si armeni, ce veniau cu marf dela Botosani,
si dela Roman, aveau un loc anume rezervat, In dricul dughenilor din
capul targului", unde sd-si intindd marfa lor, la fata targului", la uMa".
Negustorii pmnteni din Botosani dau o jalob Domnitorului Mihail

Sutu, pentru unele neajunsuri pe care le intimpinau, in negustoria lor,
si cer sprijinul Domniei. Domnitorul prin hrisovul din 7 mart 1794
con statd cA negustorii au ehrisov gospod dela cei mai inainte de noi
luminati domni, de asezarea rnduelei for', care hrisov s'ar fi pierdut
in rdzvratirea trecutelor vremix.. Ca dovad a existentei acelor hrisoave, negustorii au inftisat crti care li se dadusera in conformitate
cu acele hrisoave, din care Domnul s'a incredintat CA ei salt negustori de Botosdni si si-au pdzit ornduiala asezdrii lor nesmintity.
In temeiul acestor dovezi, si in consideratia ca negutitorii acestia
nu putin folos aduc cu negustoria lor si Cdmdrii gospod, si lcuitorilor inlesnire la alisverisul tor*, incuviinteazd cererea de a li se acorda orivileghe, si hotrste urmtoarele :
Negustorii pdmnteni din trgul Botosdni avnd hrisov
gospod dela cei mai inainte de noi luminati Domni, de asezare rnduelei lor, in rzvralirea trecutelor vrerni s'ar fi
prpadit. Numai, spre incredintare, au scos de au artat

cdrti date de atuncea, dupd cuprinderea acelui hrisov, la
mana lor, de putea fi cunoscuti c snt negustori de Botosdni, si s'au pdzit ornduiala asezdrii lor nesmintit, cernd
hrisov pentru preveleghiile lor, ca unii ce nu pupil folos
1.N. lorga, Studli I Documente VI. p. 958.
www.digibuc.ro
Monografia Oraptlui Botowi
333
aduc cu negustoria lor si Camrii gospod si lacuitorilor inlesnire la aliverisul lor. Hotarste deci : la vremea destinii, pe drepte bucatele lor ce vor avea, sa plateasca desatina pana la trei lei bucata, Cate patru parale vechi de
stup si de ramator, pentru rest dad ca si ceilalti lcuitori.
Cu cai de olac, cu alte randueli de car, salahori, chereste,
chile la randuiala zaharalei, si cu alte angrii ce vor fi pe
alti lcuitori, acestia intru nimic de acestea s nu se. supere
ci sa fie aprati ; fr nurnai birul lor sa ain a-1 plati dui:fa
asezare, iar la cheltuelile targului ce se vor intampla acolo
in Botosni sa dea si ei aqiutor celorlalti targoveti, ate
treizeci bani pe an, de cas. Feciorii lor, fratii lor, cum si
calfele lor, umbland cu marfa pe la iarmaroace si pe la zile
de targ pentru alisverisul lor, sa nu se supere de Cara dregtori, nid sa li ia vreun ban cu pricina de bir, fiincica ei
pltesc birul lor la tinutul Botosani, adeveriti fiind prin marturia dregatorilor ot Botosni 6' sant de breasla negusto-
rilor bimici ot tam. Pastorii si argatii ce vor avea pe la

bucatele i cslile lor, cum si la alte negustorii a lor, fiind
mazuri, rui, oameni strini, s nu fie suprati de catra nimine pentru bir; asemine si fleci pamanteni neinsurati si
cu parhiti, fiindca pltesc printii lor bir, la satul unde se

Oa seztori; iar, fiind insurati, si nu se vor afla legati cu
birul la vreun sat, pe unii ca aceia sa-i puie dregatorii la
bir dupa starea si putinta lor. Asemine si flecal pmanteni
neinsurati si fail parinti, find de vrast si de n'or fi legati
cu birul la vreun sat. Pentru boii ce se rup carduri de prin
cirezi si fug, cum si cai, iepe din herghelii, sa ail:4' a da
colacul la cine i-ar gsi, numai Cate doi lei de card ; iar,
cnd s'ar razleti din ciread ate un bou sau doi, cum si
din herghelii Cate un cal, iap, sau Cate dou, atunci vor
da colacul ate un leu de bou, cum si de cal, iap. Umbland
acesti negustori prin tar pentru alisverisul lor, avnd niscaiva pricini cu cineva, poruncim durnneavoastra ispravnici
giudectitori de pe la tinuturi, sa aveti a giudeca cu dreptate prin carte de giudecata, sau, nemultamindu-se cu giudecata de acolo, cu zi de soroc si cu marturia dumneavoastr
www.digibuc.ro
334
Monografia Oraplui Boto,7ant
s vie la Divanul gospod. Pentru mosiile care le tin cu anul

pentru psunatul bucatelor, i pentru Maul ce fac pentru
hrana vitelor lor, i fac artare ca' unii din lcuitori fr
tocmal l cu silnicie infra de arA i cosesc, cum si fn
gata li iau, poroncim Domnia mea: inti pentru cei ce li
s'ar cdea protimisire la cumprat veniturilor de mosii cu
anul, Oa la Sfeti Gheorghe fiestecine s
cAuta
protimisire dup dreptate, iar dup sorocul artat, nimine
s nu fie volnic a cere protimisire. 1X1 doilea, pentru cei
cari n'or fi avnd loc indestul de arat si de cosit pe mosia
care se afl sezAtori, nici yeti afla venitul acei mosii vndut
la altii pentru negustorie, de nu se vor putea invoi cu stpAnii mosielor ca s li dea loc cu dijmA pentru arat i cosit
atuncea dumv. s le gAsiti loc pe moiile ce se megiesesc
inpregiur, cu dijmA i invoial, sA-si fac arAturi i sAmAnAturi i fnete pentru vitele lor, ins numai pentru trebuinta lor, iar nu si de negustorie, dndu-li-se loc de o parte,
iar nu imprstiat, cu stricAciune moiei. Iar care va indrzni
va intra cu silnicie in alte moii, s are sau sA cosascA
fr invoial sau frA stirea Dumv., sau s nAvAleascA a
lua fnul cuiva Me toctnal, pe unii ca aceia sA-i cercetati
s-i infrnati, i nici de cum s nu-i ingduiti, fiindcA
vointa Domniei Mele este s se pAzasc dreptate de cgtril
top, spre folosul obstiei. Drept aceia poroncim Domnia mea
&tn. ispravnici, giudecatori, cum si tuturor dregAtorilor,
cpitani sau zapciii slujitori, pentru toate sA aveti a urma
intocmai i pe deplin dupA cum mai sus se cuprinde prin
hrisovul acesta. (Hrisovul este intArit la mart 1796 si 31
august 1799)" 1).
Negot mare cu blni se fcea ia Botosani, unde se gsea marfa

cea mai aleas. Un ordin, din 1822, a lui Chehaia-beiu, ni d tiinfi
interesante, in aceast privintA:
Chehaia-Bei
Card cinstita Vornicie de BotosAni

Fiindu trebuint pentru unu tulumbu pac de samuru
cu profiluri loru, intregi samuri cumu i unu tulumu de
1. N. lorga, Studii at Documente, VII, p. 132.
www.digibuc.ro
335
sniihi (sic), cu profilurile de snihi, buni osbiti, ins cu pretulu celu mai de pe urm pn la cloud mii cloud sute lei,
pentru care s scrie Dumnv. ca s cercetati pe la blanarii

ce sntu acolo sau la alti ce voru fi avndu aceste dou
tacmuri de blane cu pretulu arAtatu mai susu, i gsindu-s, pe acel cu blanile s sd trimat aice ca s s vadd
i s-i priimasc banii. Ins aceasta se cere dela dumv.
CAW de in graba i fall zabav.
1822 April 8.
Sait-Efendi. Blanile gsindu-se, s s de 'Mu mna
aducdtorului scrisorii acetii, pretul sd va plti de ctr
noi la Vistierie.
Porunca s. Chihae-beiu pentru 2 tacdmuri de blani
i s'au fcutu rspunsu cA nu sd gsscu.
1822 April 2.
Crie triimisu i-am datu huzmetu, de fric, 160 lei. 1
1Revista Modal, I, N. 11-12, 1915.
www.digibuc.ro
336
TArgul FAinei.
Din vremuri vechi se facea, in Botosani, un intins negot de Mind

dughenile negustorilor fiind grupate in partea de jos a orasului,
parte in care erau asezate multimea aceasta de dughene, se numea
Targul Fclinei.
In aceias parte a orasului, printre dughenile negustorilor cari vindeau
Mind, mai erau amestecate i dugheni in care se desfcea altfel de
marfa, ca bcriii, i tot pe acolo era si cmesernita*, adica abatorul,
cum se numeste astdzi. Orasul desvoltndu- se, comertul cu fin devenind mai intins, era firesc lucru s se inmultasc i numdrul negutitorilor de fain& si fiecare avnd interesul ca dugheana lui s fie
la fata ulitei, i locul neincpAnd pentru alte cldiri, pe la anul 1720
s'a mutat Thrgul Fdinei in deal, pe lng tintirimul Bisericei Albe
unde erau asezati o surn de evrei, i alti tdrgoveti moldoveni.
Mutarea Trgului Hind din vale in deal, nu convenia negustorilor cari aveau dughenile in vale; si cu drept cuvnt, pentruc targul finei facndu-se din duminicd in duminic, cumprtorii se adunau numai in locul destinat pentru acest comert, i fostul tArg din
vale rdmnea pustiu, chiar dacii s'ar fi incdptinat vreun negustor sdsi continue, in vale, comertul de Mind.
Spernd c vor izbuti s strmute Trgul Fainei iar la vale, un
numr de trgoveti evrei i moldoveni din Botosani, se jluesc lui
Grigori Vodd c t<neincpand s-si fac case mai inuntru, unde se vinde Mina si se face trg din duminicd in duminicd, de cstiga i ei
hrana lor 0, i acuma unii si altii se scoal cu lcomie i cer s se
mute Targul Finei iardsi in vale, si Dornnul hbtdreste ca: Tdrgul
Fdinei s nu se clteascd din deal, din locul lui, de unde s'au vndut
pnd acum. Asijderea i bcliile, i negoate, i mesernita, i pitdria
s stea toate la locul lor, si sd nu se mai strmute, tragnd unii la
altii, si sd aib hrand cu totii.
In 1742, pe vremea lui Constantin Mavrocordat, Vornicul de Botosani, Visternicul Antiohie Caragea, vznd desbindrile dintre negutitori,
www.digibuc.ro
337
din pricina Targului Fainei, a luat in cercetare pricina si constatand cA targul este in deal de vreo 20 de ani, isi este cu cale
asezat, de vreme ce din vale, unde s'a vaniut Mina mai in trecuta
vreme, indesandu-se casele, n'au unde sta carale, a gasit o solutie
mijlocie, fcand dreptate la amandoua partile, si a hotarit ca targul
Fainei sa ramae in deal, dar alta marfa, afar de Mina, acolo sa nu
se vanda, iar bacalii si panea (pita) si alte maruntusuri sa se vanda
de la vale, in Targul Vechiu, in fata ulitei, .ca sa ain cu totii alisveris si hrana.
Constantin Mavrocordat apron' hotarirea lui Caragea, ii scrie
sa deie poroncd tuturor targovetilor ca sa urmeze toti precum au
hotarit el, si sa nu mai umble amestecand lucrurile si purtandu-se cu
cheltuiala pe la Iasi. In acela timp Domnul poronceste dca aca medeanul acela, uncle se facea Targul Fainei din deal, va fi loc domnesc
fr pricine, nimeni sa nu-I astupe cu case sau dughene, ci s
ramae loc slobod.
Ca sanctiune a mAsurilor acestora, Domnul hotrste ca n de
acum aceasta pricina s nu se mai poarte", caci acei cari se vor
am esteca se vor pedepsi.
Cei interesati faceau, insa, mereu struinti la lasi, pentru a se
muta Targul Fainei iarasi in vale, si Constantin Mavrocordat poronceste Vornicului Caragea, sa nu se lase a fi induplecat. Ii spune
Domnitorul, ca jidovii si targovetii s'au agiuns cu Vornicii de Bo-
tosanis, adic i-au conrupt cu leadeicu mituireca sa li mute targul unde li conVine, si-I previne pe Caragea ca macar de ti-ar si da
ceva dumitale, sa nu cat* la aceia, ci s cauti poronca noastra; si
unde a fost acel targ de veac, iarai acolo sa fie; si mai mult ja-
Ion sa nu vie.. 9
1.
N. Iorga, Studll al Docomente, VI, p. 23T, 350,446,
www.digibuc.ro
23
Monografia Oraplui BotoNni
338
5coala DomneascA
Cea mai veche coald din Botoani, pe care o pomenesc documentele cunoscute panA acum, este cea infiintat prin hrisovul din
28 decemvre 1759 al Domnitorului loan Calimah.
In acest hrisov se spune c.a. in Botoani a fost .xi mai inainte
o coal domneascA pentru invAtAtura copiilor, dar se vede cA acea
coalA, cu timpul, s'a prsit, i Domnitorul Calimah o reinfiinteaz A.
Nu rAmne indoialA cA se invta carte, in Botoani, i inainte de
1759, dar 9coal, in intelesul de astzi al cuvntului, nu va fi fost,

afarA doar de acea coalA domneascA, de care vorbete hrisovul lui
Calimah. Preotii i dascalii bisericelor au fost, in vremile trecute, indrumAtorii in tiinta cArtii a strmoilor notri.
lard hrisovul lui loan Calimah Voevod : 9
Noi loan Teodor Voevoda Bojiio Milostivo

Gospodar Zemlii Moldavskoi
De vreme ce ne am incredintat Domnia Mea cA la

targul Botoanii este trebuintA ca s fie o coalA donmeascA, pentru invAtatura copiilor, dupe: cum au fast fi mai
Mainte, iat dar
i Domnia Mea am dat voie sA se facA

aceastA coal la trgul Botoani. Si s'au poroncit la Vor-
nicul de Boto,ani ca s gdsasc dascal sA puie la coala

aceia, i pentru osteneala dascalului s'au fcut ordnduial
din banii Botoanilor, adica din tot fertul ate 5 'lei, care
bani sa deie Vornicul de Botoani, de vreme ce i se tine

in mild la socoteald. Aijderea am mai fAcut Domnia Mea
mil cu dascalul ce va fi la coala aceasta; intAi el s fie
scutit de bir pe capul lui i de toate alte dari i angrii,
oricte ar fi pre altii in Ora Domniei Mele, el nimnui niI.UrIcarul, II, p. 5.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Boklanl
339
mic s nu deie. Fisijderea si la vremea destinei si a gostinei, pe cinzeci de stupi i pe cincizeci oi sA aibd a plti
boereste, si pentru un om strdin ce si-ar fi gsit, fdr de
bir In Visterie, incd 1-am ertat Domnia Mea sd fie scutit
de bir pe capul lui si de toate alte dAn i angrii, oriate
ar fi pre altii el nimdnui nimicd sd nu deie, ca sd fie numai pentru slujba casei lui, i pentru ca sd nu se strmute
niciodat aceast scoald dela tArgul Botosdni, le am intdrit
Domnia Mea tdrgovetilor de Botosdni cu acest hrisov al
Domniei Me le. Si poftim Domnia Mea si pre alti luminati
Domni ce Dumnezeu ii va ordndui in urma noastr, cu
Domnia acestei tdri, sd nu strice mila aceasta ce am fcut
Domnia Mea cu lcuitorii acestui oras, ce mai vdrtos sd
intdreascd pentru a lor vesnicd pomenire.
Let 7267 (1759) dechemvre 28.
Noi loan Voevoda.
In aceast scoald, pe la 1785, se invdta i greceste, 1) dar ce alte
cursuri se mai predau, si cum era organizat scoala, nu se stie.
Se pare insa ca dupd 1785, scoala aceasta n'a mai functionat,
de oarece Domnitorul Mihail Sutu, in hrisovul dela 30 septemvre 1793,
prin care Infiintazd scoala dela Ospenia, spune ; Deci lund sam
Domnia Mea c liz tdrgul Botopini nu se afla coa1, i socotind cA
se cade, n'arn ldsat a nu se nindui i acolo scoald."
Mihail Sutu creiazd venituri pentru aceastd scoal, institue o epitropie a scoalei, si dispune 55 functioneze dascal de limba elind
dascal de carte bisericeascd i de carte moidoveneascd.
batS acest hrisov : 2),
Noi Mihail Constantin Sutul VoevOclz cu mila lui

Dumnezeu Domn tdrii Moldavei
Neamurile carele numea acei vechi Elini varvari, acum le vedem cele mai impodobite i cine vra sA cerceteze
pricina iscusirii lor, alta nu va gdsi numai insdsi pe Inv&
tturd; invdtdtura este pricinuitoare a tuturor bundttilor
1.N. lorga, Istoria Llteraturel Romfine, 11, p. 80.
3.Uricarul 11, p. 00.
www.digibuc.ro
34()
Monogrfta Orafului Botopni
ea impodobeste pe trup, ea lumineaza pe suflet, ea este

naltimea stapanitorilor i rdicarea smeritilor, ea este po
doaba fericitilor i scaparea saracilor, ea este cornoara bo
gatilor i agiutoriul scaptatilor, ea este infranarea poftelor
ea pazaste bogatia si micsoreaza sracia, ea este cetate
oraselor si intemeierea caselor, toiagul btranetilor si po
vtuirea tineretilor, pentru aceasta si Solomon cel intelepL
nimica alta n-au cerut dela prea Inaltul Dumnezu fr nu
mai pe intelepciune i invtaturd de care invrednicinclu-s
zice : venitu-mi-au impreun cu dansa toate buntatile
la maim ei am gdsit bogatie si slvire; aceasta dar mare si

dumnezeeasca bunatate, vrand si Domnia Me a inpodob
pe supusii nostri, urmand prea inaltilor de mai inainte lu
minati domni carii au intemeiat scoalele, am intrit si Dom
nia Me, scoala elineascd in orasul Esii in care se paradoseste invtdturile. Deci luand sama Domnia Me c in
targul Botosani nu se afl scoala i socotind ea se cad ,
n'am lsat a nu se randui si acolo scoald i dascal Elines
si spre intemeerea acestei scoale cu. sfatul Preosfintiei sal
Mitropolitului Chir Iacov, si a dumisale velitilor boeri, ia
dam danie i afierosim pe biserica de obstie ce se numest
Ospenia la care s prznueste Adormirea Prea Curat
Maicei Dumnezului nostru, ca sel fie la fcoala de acol
dimpreund cu toate duglzenile fi afierosirea ce are fl va ave
de acum Inainte aceastil bisericd i randuim Domnie Me s
Epitropi atat asupra scoalei cat si asupra bisericei doi negutitori ce se ea cu locuinta in Botosarii, pe Teodori Mus
tat i pe Grigora Avram, cari Epitropi s fie datori a
priveghia totdeauna si a ave purtare de grij spre interneerea scoalei si a bisericei, fi din venitul bisericei ci va przsosi afard din trebuinta bisericii sd aibei a agiuta pe ucenicii sdraci iubitori de tnviltdturd care vor ndzui la acea
coald, i oricand va veni la lipsd de dascal Elinescu s'
aib a arata la Preosfintia sa parintele Mitropolitul si la
Dumnealor Epitropii scoalei cei mari de aicea din Esi, ca
s oranduiasca dascal de aice si leafa dascalului Elinesc
cat si a dascalului de carte bisericeascd i de carte molwww.digibuc.ro
Monografia Oravilai Botopni
341
doveneasal sa s deie din venitul scoalelor nelipsit, si spre

agiutoriul scoalei acestia, hotrim Domnia Me ca s aibA
si doisprezece liude scutelnici, pentru care poroncim Domnia Me dumisale Vel Visternic ca sa-i treac la izvodul de
scutelnici ce este cu pecetea gos pod in Visterie si sa-i
aib nesmintiti de acum inainte, pzndu-s de cdtr toti
intocma precum mai sus s cuprinde prin hrisovul acesta.
Poftim dar Domnia Me pe alti frati luminati Domni, pe care
sfntul Dumnezu 11 va orandui in urma noastr cu Domnia acestei OH, s nu strice aceast mila, ce mai vrtos s
adaoga si sa intreasc pentru a Domniilor sale vecinic
pom enire .
Scrisu s'au hrisovu acesta la scaunul Domniei Mele,

in orasul Esii, intru cea dintai Dom nie a noastra la Moldavia, in anul dintiu. La let 1793 Septemvrie 30.
Noi Mihail Sutul Voevod (L. P.)
Procitoh, vel Visternic.
S'au trecut in condica Vistieriei
Constantin Burchi, Pitar.
La 1796, Domnitorul Alexandru Calimah intreste hrisovul lui
Mihail Sutu, in urma jalbei ce i-a dat Feodor Musteatd i Grigorq
Avram, epitropii scoalei din Botosani, afierosind la scoal toate veniturile bisericei Ospenia, si lund msuri ca nu cumva s ducd lipsa
scoala de dascal elinesc, care avea a primi leaM dela 0:scoala cea
mare din Iasi, ca si dascalul de carte bisericeascd i de carte moldoveneascd.
Hrisovul este acesta : 1).
Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Joan Calimah

Voevod Domn trii Moldovei.
Se face stire cu acest hrisov al Domniei Mele c prin

jaloba ce au dat epitropii rnduiti asupra bisericei Ospeniei
si a scoalei de acolo din Botosni, anume Feodor Musteat
si Grigoras Avram, au fcut artare cd au hrisov gospod
1. UrIcaral, II, p. 55.
www.digibuc.ro
342
dela fratele nostru Mihail Costandin Sutu Voevod, cuprinzAtor c d danie si afieroseste pe biserica Ospenia la scoala
din Botosni, dinpreun cu toate dughenile si afierosirile ce
are si va avea si de acum inainte, rugndu-se ca sd se
intAreasc si de card Dornnia Mea aceastr asezare. Dec'
cercetnd Domnia Mea si vAzandu-se si hrisovul gospod,
i socotind a fi cu cale a se afla fcoard acolo "in tdrgul BotoOni, iat i de cAtr Domnia Mea asemene se hotrste
prin hrisovul acesta ca biserica Ospenia sd fie afierosire la
scoala de acolo din Botosni, cu toate dughenile si afierosirile
ce are si va avea, si tot numitii de mai sus s fie
epitropi atAt asupra scoalei cdt si asupra bisericei, indatoriti find a priivire totdeauna si a avea purtare de grij spre
intemeierea scoalei si a bisericei, si din veniturile bisericei
ce va prisosi afar din trebuinta bisericei, s aibA a agiuta
pe ucenicii sraci, iubitori de invttur, cari vor nzui la
acea scoal, si oricnd vor veni la lipsd de dascal elinesc,
sd aib a arta la preosfintia sa printele Miiropolitul si la
D-lor epitropii scoalei cei mari de aice din orasul Esii, ca
s rnduiascd dascal de aice, si leaf dascalului elinesc ct
si a dascalului de carte bisericeascd i de carte moldoveneascei sLi deie din venitul scoalelor, nelipsit: si spre agiutoriul scoalei acestia hotrim Dornnia Mea ca sd aib si
doisprezece liudi scutelnici. Drept aceia poroncim Domnia
Mea D-tale Vel Visternic ca sa-i treci la izvodul de scu-
telnici, ce este cu pecetea gospod in Visterie si s-i ain

nesmintiti de acum inainte. Poftim dar Domnia Mea pe alti
frati luminati Domni pe cari Sfntul Dumnezeu ii va orndui in urma noastrA la Domnia acestei tri, s nu strice aceast rnduial, ci mai vrtos s o intreasc, pentru a
domniilor sale vest-1U pomenire.
Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei Mete,
in orasul Esii, intru cea dintiu domnie a noastrd la Moldavia, in anul al doilea.
La let 1796 fevr. 15.
Tot Domnitorul Alexandru Calimah vznd cA veniturile rnduite
pentru scoala domneascA din Botosani nu ajung, mai d un hrisov,

www.digibuc.ro
Monografla Orap lui Botopni
343
in iulie 1797, prin care hotrste cd scoala s aibd voie a scuti ate
trei sute boi de negot de vam si de cornrit, ceia ce trebuie sd fi
reprezentat un venit destul de insemnat 9.
Cu mila lui Durnnezeu noi Alexandru loan Calimah
Voevod Domn Tdrei Moldavei
Cel mai inti temeiu de lauda si adevratd al-Mare a

sufletestii cunostinti de milostivire a Eghemonilor Domni
este facerea de bine, ad rdmne si dupd moarte neuitatd,

si aduce vecinicA pomenire, mai ales cnd se urmeaz la
locuri cuviincioase. Si fiind c din ceasul ce milostivul Dumnezeu ne-au inltat la scaunul Domniei acestia, tot scoposul
si vointa Domniei Me le au fost si este ca, mai intdi dect
toate altele sd cercdm si sd aflm locurile acelea care snt

lipsite de cele trebuincioase, si sd punem la cale cu chipuri
cuviincioase spre agiutorul lor.
Intre allele aflat-am Domnia Me cd si in tArgul BotoOni se and scoal pentru invatatura obstiei in limba Elineascei i Moldovineascd, dar pentru CA cu veniturile ce
are rnduite pnd acum, nu este indestul de a se cuprinde
plata dascalilor si a se agiutora si din ucenicii cei strini
ce nzuesc la invttur, am socotit c se cade a se face
un agiutoriu din partea Domniei mele la aceastd scoald,
precum eatd si prin hrisovul acesta hotrdm ca in toat
vremea sd aib a scuti aceastd scoald cte trei sute boi de
negot de vam si de cornarit, nesuprndu-se de card
cineva cat de putin. Pentru care poroncim Domniea Me
Dumnw. Vamesi de Carvasara, ca sd aveti a urma intocina
si pre deplin dupd cum se cuprinde prin hrisovul acesta.
poftim Domniea me si pe alti frati luminati Domni, pe
carii sfntul Dumnezeu ii va orndui in urma noastrd la
Domniea acestei tari, sa nu strice aceast mild ce cu cale
s'au fdcut, ce mai vartos s adaogd si sd intreascd pentru
a Domniilor sale vecinicd pomenire.
Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei mele,
1.
Uricarul, 11, p. 57.
www.digibuc.ro
344
Monografia Qraplui Boto$ani
in orasul Esii, intru cea dinti Domnie a noastra la Moldavia in anul al treilea (L, P.)
La anul 1797 Iu lie,
Noi Rlexandru Calimah Voevod
Iordachi ,Roset vel Visternic procitoh
S'au trecut in condica Visteriei.
Constantin Burchi Clucer,
Alexandru Moruzi Voevod vznd c numrul elevilor, al ucenicilor., se inmulteste la scoala domneasc din Botosani, i veniturile nu
ajung, prin hrisovul din 17 august 1806, dispune ca pe lngd cei 620 lei
ce se ddea, pn atuuci, ajutor din veniturile scoalelor obstesti, s
se mai deie Inca 250 lei, din acelea venituri, si in acelas timp dispune ca din veniturile Doamnei, pe care le trgea din Botosani, s
se deie scoalei ate 300 lei pe an.

Din acest hrisov mai aflm cd in aceast scoala se invta limbile
elineascei, greceascei, ft moldoveneasa
In anul 1820, aceast scoal nu mai functiona.
Locuitorii din Botosaui inainteaz o jalb Domnitorului Mihai
Stitt', care prin hrisovul din 5 mart 1820, spune c cdela o vreme
cuprinderea venitului si a miluirei ce avea (scoala) smintindu-se
perzndu-se, art veldt fi fcoala In erticnire fi cu totul In nelucrare
i in dorinta de a aduce In flinta un lucru ca acesta de trebuinrcip,

confirma hrisoavele vechi cu privire la scoala domneasc din Botosani
si la veniturile ei, si dispun e ca din venitul scoalelor obstesti din
Iasi s se deie, pe fiecare an, cte 750 lei la scoala din Botosani,
din venitul trgului, pe care-1 incasa Doamna, sa se deie 300 lei.
Mai statorniceste s fie al scoalei si venitul vtjiei de harabagii
din trgul Botosanii, care mai dinainte este clat afierosire bisericei
Ospeniei si scoaIei*. Mai da" scutire scolii, plata vamei si a cornritului pe 500 boi de negot, .xpltind insd scoala analogul cte un leu
de bou al casei rsurilor, dupd hotrrea obstestei anaforale, precum
acele ate opt parale de bou iarsi pe an hotrte prin hrisov
gospod, spre agiutorul cutiei milelorp. Se scutesc de asemenea zece
liude, oameni strini adusi din alte prti de locuri de peste hotar.
Hrisovul mai rndueste ca epitropii scoalei s fie alesi din boeri si
negustori orsni, si s se plateascd dascali pentru limba elineasc,
pentru limba greceasc i cea moldoveneasca
www.digibuc.ro
Monografia,Omului Botoqani
345
Ce se va mai fi petrecut cu scOala domneasc din Botosani, vreme de zece ani, nu stim, dar la 1831, in vederea aplicrei dispozitiunilor din regulamentul organic, Vornicia Mare din luntru a tarii
romnesti. d o circular ctr ocrmuitorii din toate giudetele acestui Printipar, la 7 septembre, prin care li pune in videre c trebuind
sa fie scoli in toate orasele de capitenie unde vor fi fiind mnstiri
sau mitoace, i in case mnstiresti sau obstesti s hotrasca pentru scoala ce ar gsi intocmit acolo intr'acel oras o casa din cele
guindstirefli sau obVegi, iar nefiind asemenea cu.& s se inchirieze
de cAtr orsni, cu incpere destul, adicA trei octal, pentru locuinta
a doi dascali, i alte cloud sli mricele pentru invttur 1)
La 1 fevruar 1832, Epitropia invtturilor publice a Printipatului Moldavieip, cu o adres5 isclit de Veniamin, Mitropolitul Moldovei si de G. Asaki, referendar, trimete Departamentului din luntru o
publicatie" care, fiind interesant, o reproducem in intregime :
Publicatie
Epitropia invtturilor publice a Printipattilui Moldaviei.
Intre msurile cele mntuitoare carile infiintndu-s In

urmarea organicescului reglement, vor intemeie fericire lacuitorilor pmntului acestuia si i vor face vrednici de
stima altor natii, sunt imbunatatirile ce au a s aduce ra
mului de publica invttur in capitalie i asAzarea din nou
a scolilor inceptoare prin celelalte de cApitenii politii a
Printipatului.
Spre a pute spori buna crestire a tinerimii, implinind

sfnta datorie prin insufletire credintei ctr ziditorul, ctr
familia aproapelui i ocrmuirea, nu mai putin prin lesnicioasa
imprtire a cunostintelor aductoare fieste cruia in parte si

Statului de dorite folosuri, Epitropia s indeletniceste, intru
luarea msurilor nimerite i potrivite trebuintelor i mijloa-
celor de astazi lund in a sa de aproape privighere i povtuire tot ramul de invttura i pe tagma invtatilor pmnteni i strini, pretuind o epanghelm in care razdm
ndejdea printilor si a Statului, guvernul, nu numai c au
1.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 1, fila 1, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
346
intdrit vechile ei pronomii ce Ind prin legiuirile imbundtdtitorului aszmnt au hardzit corposului academicesc din
Moldova drept de a-si alege diputat la obsteasca extra-ordinard adunare, rdmaind mduldrile acestei tagme scutite de
orice dare si de cfartira ostieneasc.Iar tinerilor ce In
public vor petrece regulatul curs a invtturilor randuite
s'au inchizsluit drept de a sa protimisi la dregtoriile
militare cand pentru cresterea acelora Mara de
sus ardtatele scoli, si de o sistematic academie in Esi ori
a sa zidi in apropierea acestuia un institut unde pentru invttur pe rand s vor primi cu sdderea i hrana fiii dregtorilor Statului i alti tineri sraci carii prin a lor talent
s'ar invrednici de imbratisarea guvernului.
Asmine in apropierea Esilor un institut pentru cuviincioasa crestire si invtatura fiicelor de dregAtorii Sta-
tului si tot pentru fete s va aska in politie o scoal public elementar spre invttura datoriilor crestinesti a cetirei, a scrierii i lucru de mnd.
Numai putin spre inbunttirea lucrrii pdmantului ce este
izvorul avutiei acestei tad s va inchipui un institut agronom iconomicesc unde sd vor invta teoritichi si practica
acestui ram dupd metodul cel mai nimerit, iar sdminaria de
la Socola indeplinite cu toate cele cuvenite unui asminea
mantuitori askamAnt, sd va deschide spre a priimi la invttur pe acei ci vor ave plecare pentru sfanta tain a
preatiei.
Insa pan la randuirea i infiintarea acestora cerand

trebuint a s asdza la Botopini, la Roman, la Brlad, la
Galati scoli inceptoare, i pentru de a s pute randui pe
la acele locuri persoane cu stiint potrivit unei asamenea
insrcindri, de cuviintd este ca cei ci vor voi a lua astfel
de indatorire sd fie deprinsi cu metodul dup care s povdtuesc invtturile nationale din Esi. Drept acgea Epitropia
au randuit ca dela 1 februarie viitoriu sd s paradosascd
deosdbit in ghimnazia Vasilian in curs de trei luni toate

obiecturile ci au a sd invta la scale incepatoare pentru
acei care avnd cerutele insusiri vor dori s incapd i
www.digibuc.ro
347
candidati pentru a s orndui profesori pentru insmnatele

politii unde pe lng lcuinta de dou oaf, lemn de foc
si lumnri, este hotrt a s da din casa scolilor o leaf
Cate de cloud mii cinci sute lei pe an.
Pe asemenia temeiuri dumnealor invttorii sau aceia
ce au plecare a imbrdtisa aceasta insrcinare fiind de religia
ortodox cu deplin stiintd de limba moldoveneascei, de catihisis, cu Xintei de istorie, gheografie .i aritmeticei, i atestturi de .bune purtri att acei din Esi cat si di pi la
tinuturi sd s adresuiasc in scris si in persoan la epitropie spre a fi trecuti in numdrul candidatilor cu indatorire
a urma aicea sus artatul curs de pedagogic& dup carelcandu-li-s6 epitropiceasca eczarnenie vor primi decret de
profesorat cu instructiile ce au cu sfintnie a le pzi intru
implinirea insArcindrilor lor.
Esii 15 Ghenar 1832.

Veniamin Mitropolit Moldaviei.
Constantin Mavrocordat Vornic.
Mihail Sturza vel Visternic.
Gheorghe Asachi referindar.
La 16 iulie 1832, Epitropia invtturilor din Iasi dispune s se

cerceteze pe candidatii 'pentru profesoria scoalelor tinutale, spre a
arora deprindere in metodica si paradosire s'a fast rnduit un curs
special dela 1 februar. In urma examenului, s'a socotit in stare a
putea paradosi in limba romneasc invtturile inceptoare, si anume
clasul elementar si clasul normal, si dintre ei s'au ales sase, acei mai
in vrst, dintre cari Anton Glzeorglziu a fost trimes la Botosani.
Leafa lui Gheorghiu era 2599 lei pe an, din Casa Scoalelor, iar
500 lei pe an, se pltea leafa vatavului si simbria argatului scoalei,
din fondurile Eforiei trgului 1)
Gheorghiu se prezint la Eforie, si aceasta face urmtorul raport
la Ministeria din luntrup.: 2)
1.V. A. Urechil0, Din istoria scoalelor 1, p. 200.
2.Dosarul PrisnAriel Botosani, No, 51 din 1832, fila 2.
www.digibuc.ro
348
CALM cinstitul Departament al Ministeriei din Launtru

Sfatul orienesc.
Raport.
La acest sfat s'au artat D-lui Anton Gheorghiu profesor coalelor in limba moldoveneasca" din acest targ a
Botoanilor cu osebite instructii dela Malta ocArmuire de
datoriile ce are a se pzi cu invttura copiilor, cernd de

la acest sfat tot cuviinciosul agiutor adec meremetul coalelor ce au fost mai mnainte la biserica steintulut Dimitrie,
ca scaune, mese, lemne de foc i luminarisirea precum
altele ci va cere trebuinta. Pentru aceasta sfatul face cunoscut Cinstitului Departament, rugndu-se a ave poroncA
cu dezlegarea in ce chip sa urmeze i din ce bani anume
s s dea in aceste cheltuieli, cAci Casa Eforiei dup informarea iraturilor nu-i rAmne nid un chip a inmulti i alte
cheltuieli piste acele ci s'au imbunAttit de cAtr obtiea
trgului.
Grigori Rac4 Medelnicer

Hriste loan
Neculai Placa
1832 Septemvrie 13
No. 93
Articol 28 din instructii. Mobile le coalei precum scaune, mese, cercuri i table, profesorul va priimi prin Inspector
dela munitipalitaea locului, pentru a carui priimire va iscli
un dublicat exemplar din carele unul va sta la Inspectorul

iar altul sA va triimete la Epitropi.
Articol 31. Locuinta, lemnele de foc i luminarisirea
profesorul va priimi dela Munitipalitatea locului.
Articol 33. Rpiratia celor trebuincioase la coale se
vor face de munitipalitatea prin mezat la acei cu pretul mai
gios dup ce va rdportui profesorul i Inspectorul calr Epitropi.
Anton Gheorghiu, profesorul coalelor din Botoani.
Departamentul trimete Eforiei urmAtoarele instructii: 9

.
1. Ace las Dosar, fila 4.
www.digibuc.ro
Monografia Omului Botoqani
349
Departamentul Trebiior din Lduntru catr sfatul Munitipal

din targu Botosni.
Epitropia invtturilor prin adres cu No. 43 cdtr acest

Departament face cunoscut CA in casele alctuite pentru
scoale la acel targ a randuit implinitor de profesor pentru

paradosirea invtturii tinerilor pe d-lui Antonie Gheorghiu
numind si inspector coalii pe d-lui Spatar Alecu Ralet. Ins
find c in acele midi trebuesc mese, scaune, si mobile care
de si este datoria Epitropiei a le face cu dela dnsa cheltutald, dar spre mai grabnica lor gtire au cerut svrsire
lor prin inlesnirea acestui sfat cu chipul mezatului si cu
intmpinarea banilor ce ar trebui a s da. Drept aceea s
scrie sfatnlui cd indatd ce s va arta acolo, dumnealui implinitoriul de profesor dnd foaea si pruba precum ar trebui
a s face acele prin stirea si a Isprvniciei, sd se strige la

mezat sarguindu-sa acel sfat a sd pute face cu acel mai
ingiositoriu pret, dnd si banii trebuinciosi din casa sa, si
dup svrsirea acelora impreund cu cvitantia luat dela
profesor pentru a lor priimire, s sd pridstavlisasc la acest
Departament prin Vornicie si foaia mezatului anume ardtdtoare pretului fieste cdruia lucru incredintatd si de Inspectorul scoalei ca dupa priimirea lor aice, s se poat triimite
acelui sfat banii cheltuiti pentru gtirea lor, lar pentru c
aceast scoal are neapdrat trebuint de lumanri de su

pentru iluminarisire i lemne pentru foc, cu al doile s va
triimite de aice dezlegare.
Implinitor datoritlor trebilor din lduntru.
Derector Departamentului, Vasile Veisa Spatar.
Sef sectiei, Dumitrii Drghici Medelnicer
Sectia III
No. 11.006
1832 Sept. 20
Pentruca scoala s poat functiona, avea nevoie de un material

specificat in lista urmtoare: 1)
1.
licelas dosar, fila 23, 26.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botofani
350
Lucrurile ce trebuesc In scoald.

1832 septemvre 13.
12 scaune nemiscatoare
12 mese nemiscatoare
16 telegrafuri
15 cercuri de fier cu carligele lor de atrnat

42 macavale
20 arttoare
2 mese miscAtoare
3 scaune misctoare
3 tabele
1 catedr
16 table de tiniche
1 clopotel
1 fluer mic
De acestea este neaparat trebuint.
Meremetul caselor
Ferestrele ale cu dou rnduri

Paretele odiei cei mici de scos afara
Meremetul cuhnii
Pe dinainte gard si poart

Sobele meremetisite
Tencuite si vruite toate casele.

Prima scoal, fundat prin hrisovul din 1759, a functionat in ograda bisericei Ospenia; mai pe urm s'a mutat in ograda bisericei
Sf. Dimitrie, si acuma, in 1832, casele reparate pentru scoald erau tot
acele dela Sf. Dimitrie.
La 31 octombre 1832, profesorul Antonie Gheorghiu primeste
dela Eforia trgului, pe sama lui, lucrurile de mai sus si casele meremetisite.
Zestrea scolii a costat 747 lei si 20 parale si lucrurile s'au facut

prin mezat.
Pe ziva de 1 noemvre 1832, Epitropia invtturilor publice a numit
Inspector la scoala din Botosani, pe Vornicul Alecu Ca Malt.

www.digibuc.ro
351
N'au trecut nici doua saptamani dela instalarea profesorului Anton

Gheorghiu, si el adreseaza Inspectorului scoalei acest raport:
Cara cinstit D-lui Cuconu Alecu Calirnah biv Vel Vornic

dela implinitorul profesoriei
Raport.
colerilor cari sant peste sasezeci, ce s'au adunat

pentru a priirni si a se pricopsi cu invatatura din scoala
ce acum s'au informat in aceasta politie, facandu-li dupa a

mea datorie cercare, am aflat ca mai multi din giumtate
ar fi vrednici a intra la clasul normal, care ind nu s'au
format, din pricina lipsei ce este inca de o cask si pentru

care toate lucrurile sant gata. Eu dar, ca cel ce sant dator,
dupa cuprinderea art. 25 a instructiilor, a raportui de toate,
impregiurarile, sau Epitropiei, sau Eforiei de aice, care Insusi D-vostr snteti, cu supunere dar instiintindu-v de aceasta, va rog sa binevoiti a face punere la cale, pentru a
se da aceasta ca si tinerimea ce s'au aflat destoinic s
nu-si piarda vreme in clasul elementar 1)
Antonie Glzeorghin
implinitor profesoriei.
Inspectorul scolar scrie, din Stancesti, Eforiei de Botosani, cerand

cash' pentru clasul normal :
MCA cinstita casa a Munitipalittei din
orasul Botosani
Insarcinat fiind cu eforia scoalei din acest oras la 12

a urmtoarei supt No. 4 am priimit raportul profesorului
de acolo. Deci dar dupa neaprata trebuinta ce se cere a

se inchipui si clasul normal, cinstita Casa va binevoi a lua
msurile cuviincioase ca sa se inchipulasca si lipsa aceia
de casa ce cere trebuinta a se Indeplini pentru clasul acesta. Gios iscalitul, Mr indoiala crede ca aceasta propo-
zitie se pune inainte, fiind de o datorie asa sfant, care

1. 3.Acelq dosar. fila 25 26.
www.digibuc.ro
352
prive5te 5i la ale religiei si la ale omenirei, fr a se intinde mai departe, 5i a cerca alt mijlocire, se va unelti
din partea acei case cea mai nezabavnica lucrare intru aceasta care aduce 5i cinste 5i laud unei a5a rdvni.
Al. Ca limali, Vornic.
La acest raport, Sfatul ora5nesc rspunde c alte case mai in

apropiere de 5coa1d nu sant, &cat casele locuite d e un preot Dimitrie,
pentru care Epitropia bisericei Sf. Dimitrie cere chirie 21
Acest caz aducdndu-se la cuno5tinta Departamentului din luntru,
acesta rspunde ca chiria acestor case in care s'a a5ezat 5coala, trebue s se plteasc din veniturile munitipalitAtii, atdt pentru acele de
mai inainte odi luate, ct i pentru aceste de acum cerute, dac
sdnt neaprat trebuitoare. Chiria acelor dinti case pe an, era de 747
lei, pentru care s'a scris epitropiei 5coalelor ca s trimeat artatii
bani la Departamentul din luntru, iar acesta Sfatului.
Eforia cere dela Epitropia bisericei Sf. Dimitrie oarecare relatii,
5i aceasta rspunde ;
Epitropia bisericei Sf. Dimitrie
din acest trg Boto5anii
1832 dech. 22.
CAtr cinstit Sfat or5nesc.
S'au priimit cartea cinstitului Sfat din 20 a urmdtoarei luni, prin care face intrebare de alatuirea pentru bezmnul 5colilor, in ce chip au fost intre epitropii Ospeniei
cu epitropii acestei biserid. i se rspunde c toate acele
hrtii de alatuire ce au fost fcute dela anul 1816 in pricina aceasta, impreun cu alte lucruri a bisericei, dintru o
lada ce au fost pus in Ospenia, s'au pradat de ctr ieniceri, in vremile tulburrilor trecute i neaflandu-se hrtiile,
aceast Epitropie nu poate da lmurit rspuns, atdta numai ca aceast biserica se afl pguba5h de bezmn dela
anul 1819 5i pr acum. Cinstitul Sfat va binevoi a face
intrebare i D-lor epitropilor bisericei Ospeniei, unde negre5it poate fi hrtiile de alcatuire in aceast pricin
loan Mavromati, Comis
1. Acela
dosar, flla 47,50.
www.digibuc.ro
Monografia Oravdui Botwni
353
Departamentul cere Cd Epitropia tArgului numai decal s caute

incA o cash' pentru scoal, cAci casa in care se afl acum scoala,
este neincapAtoare pentru toti copiii, dupA cum se constatA si din urmtorul raport al D-sale Al. Calimah, Vornicul dela StAncesti, epitropul
s co alelor: 2).
alit cinstitul sfat orAsienesc.
Pentru neaparata trebuinta ce are scoala publicA de

case mai incApAtoare cleat aceste in care se afl acum,
cu incredintare stiu cA Inca odatA m'am mai adresarisit acelui dnstit Sfat, arAtndu-mi parerea de rAu ce avem_pentru
nenorocirea ce s'ar putea intampla tinerilor ce primesc invtturA, si cArora acum si vaz cA s'au intmplat bolnAvindu-se mai multi de giumAtate din pricina otrviciosului aer
ce naste din indesimea cea mare, grAmditi fiind in o asa

mica casA peste una sutA cincizeci copii, fAr ins a vedea
dupA acea-ka mea adresuire, vreo miscare de punere la cal e
gios rmind nAdejdea ce aveam cA poate si acel cinstit
Sfat ar favorisi acest lucru obstesc ce de toat lumea se
socoteste astAzi de sfnt.
Gios iscAlitul insd pe lng acestea face acelui cinstit
Sfat a doua oaf& si cea mai de pe urmA poftitoare cerere
(nAdAjduind cA poate panA acum se vor fi isprAvit gndirile
spre aceasta si fr de a urm vreo altA corespondentie),

sA binevroiasc a face sa se sloboad scolii, nu o odaie
care este vremelniceascA, ci toate in care au petrecut Dlui
Hatmanul Manul, si care snt in numr de opt, cu cele de
gios, si incA de ar urma si vreun meremet, fAra de ingreuiere a-I savArsi, ca niste adevArati patrioti si lucrAtori in
favorul publicului, incredintat find .atAt cA de cAtrA Epitropia bisericei se dau, ct si ca' acel cinstit Sfat va starui a
intruni un asa lucru ce se socoteste sfnt de toatA lumea,
dupA cum am mai zis, si osebit fiindcA ieri am avut si osebit slovesnoi intlnire cu D-lui Comisul Mavromati, epitropul
acei _.biserici, si 1-am cunoscut cu multA protimie in pricina
2. Acelas dosar, Ala 47,50.
2.3
www.digibuc.ro
Monografia Orapdai Boto$ani
354
aceasta, mai ales c si casa uncle- se afl scoala, tot

acestii biserid este, 5i rmdn si intru aceasta inlesnire.
Ca limali, Vornic
1833 ghenar 1.
Din Stncesti.
Epitropul bisericei Ospenia rspunde Sfatului munitipal, in 30
decembre 1832, c dintri o condic de socoteli, din vremea epitropiei gramaticului Leon, se vede cd biserica Ospenia, din eraturile ce
avea, da cdte 50 lei bezmil, pe ay, pentru scoalele Sf. Dimitrie.
In 1833, profesor la scoala din Botosani era A. Vele, care invita pe fruntasii trgului s'd asiste la examenul de lama. Invitatia o
face prin o publicatieu, si prin invitatii speciale fiecrui dintre fruntasi.
Publicatia este aceasta :
Publicatie.
In urma reglementului sholastic avdnd a se face examen, adec cercetare la invtturile ce s'au paradosit tinerilor sholeri din shoala publicd a acestii politii a Botosnilor, Eforia de aice face poftire cuviincioas atdt printilor
cari isi au copiii dati la aceast shoal, cdt si celorlalti doritori a vedea aceasta, sa binevoiasc a fi fat la aceastd
publica cercetare ce se face gioi in 9 a acestei luni fevruar,
la 9 ceasuri evropienesti dimineata, adicd la 4 ceasuri turcesti, in shoala poblic din ograda bisericei Sfntului Dimitrie.
Calimali, Vornic
1833 fevruar 2.
A. Vele, profesor.
Publicatia aceasta a fost trimeas Sfatului ordsienesc, pentru a o

aduce la cunostinta publicului, cu urmtoa;ea cerere :
Ctra cinstit Sfat orsienesc
Shoala publica din acest oras
Raport.
Trebuinta find ca numai decdt astzi att cuprinderea

www.digibuc.ro
355
acestor publicatii a se face stiut locuitorilor din acest oras

cat si aceste bileturi a se da locurilor adresarisite, propuindu-se insa cele ce se ating de acel cinstit Sfat, cinstitul
Sfat binevoind va priimi poftitoarea cerere ce se face din
partea acestei sholi, care nicio inchipuire spre aceasta nu
are, desi atrna de datoria ei, totodata si puind in lucrare
aceasta.
A. Vele, profesor.
No. 8 Anul 1833. fey. 3

Botosani.
Pe aceast publicatie, scrisa foarte frumos, de insusi profesorul

Vele, se vad mai multe isclituri in dos, sub raspunsurile invitatilor.
Raspunsurile aceste sant Thteresante :
Priimind biletul voiu implini.
Baptd Logofdt.
Biletul am priimit, voiu indeplini.
Milu.
Biletul am priimit zaif aflandu-m.

A. Ralet.
Neaparat voiu fi urmator.

Varlawn Caminar.
Eu Stolnicul cel ce priimind biletul voiu intimpina si cerere si
am dorinta. (Nu iscaleste)
Am priimit biletul, si in locul socrului meu am scant eu,
khan Binder, spitar.
Voiu fi si eu cu toata bucuria.

Canto.
Am priimit b,iletul.
I. MavrotnatL
www.digibuc.ro
Monografia Omului Botopni
356
Von.' fi si noi urmgtor.
Dr. Samurcq.
Am priimit beletul si aflandu-m acasa la ziva insemnatg voiu
indeplini a urma.
C. Varlaam.
Priimind biletul voiu veni spre a fi fap.

D. Strghievici, Comis. 5 fevruar 833.
Biletul am priimit si mg voiu afla la vreme.
Asanaclzi, Comis.
De m'a ierta slabaciunea boalei in care ma aflu, oiu veni si eu

la acea vreme.
loan Jora, Poste lute.
Eu ma aflu in slgbkiunea batrinetelor, nu pot iesi din casg.

Crupenschi, Spatar.
Urmeaza o intreaga corespondenta intre Vornicul A. Calimah, in

spectorul, si Sfatul orgsienesc, in privinta localului de scoala neincg-pator; inspectorul cere sO se mai deie o casa pentru clasul al doilea
normal, si propune ca Sfatul sa eie casele locuite de Sachelarul Dimitrie, care sg se mute in alt parte, plgtind Sfatul cei 50 lei pe an,
bezmanul bisericei Ospenia.
.
In timpul iernei, clasul acesta normal s'a finut cu milostenie
in o casa boereascg, 4cdar acum cere a se muta clasul normal langa

cealalt clasa pregatitoare, cad i s'a stricat gardul si casa.
Insfarsit, la 30 april 1833, prof esorul A. Velini face un raport
catra Eforia orasului, aratand CA intgrzierea cu cautarea unei case, aducand mare stinghereal acestei scoli, este nevoit ca chiar de mane
sa inchida clasul al doilea numit normal, pang ce se va ggsi o casg,
cad pana acuma, paralosindu-se afarei -inveittura copiilor, pricinueste
neregularisirea venirei copiilor la procopsala invataturei iar mie boala
grea".
In cele din urm, dupa o luna, se incheie un contract intre Eforia orasului si epitropia bisericei Sf. Dimitrie, pentru inchirierea unei
case, pentru scoala, pe timp de 10 ani,

www.digibuc.ro
357
Contract
Se da acest contract din partea Eforiei orasului Botoani, dumilorsale epitropilor bisericei Sf. Dimitrie, c casele
din aceias ograd in care locueste Schilarul printele Dimitrie, slujitorul acei biserici, in stiint sa fie c s'au luat
acele case pe zece ani de zile, inceptori dela 10 mai 1833
si pn la 1843 maiu 10, pentru statornicirea colilor publice,
si cu bun invoire s aib a se da din partea Eforiei ate

trei sute lei pentru fiestecare an si regulat totdeauna pe o
jumAtate de an banii inainte. Socotindu-se aceste dela incheierea acestui contract, precum mai sus se arat c s'au
luat pe zece ani, urrneaz ca aceast Eforie s aib a le
tinea "pentru 'totdeauna in bun stare, si chiar acuma la
statornicirea colii publice are a se face cu putina cheltuiala
pentru a se lungi pe acele vechi pan in pretele casei ce

s'a luat in chirie si impregiur are a se impregiura cu zaplaz
sau cu gard, osebit de cele ce va mai cere trebuinta inluntru, si spre intocmai urmare s'au fcut dou asernenea
condracturi din partea amndurora.
Grigori Raclif, Medelnicer
Gheorghe loan
Neculal Placa
No. 157
1833 maiu 4
Logoftul Alecu Ghica, ministrul Departamentului trebilor din lun-
tru, la 12 iunie 1833, cere Eforiei orasului Botopni s-i trimeata o

list de ct numr de tineri snt adunati in scoala acelui trg, spre
procopsala invtturei, in care list s se arte si numele printelui,
din ce targ, sau din ce sat este, si numele tnrului.
Lista trimeas este urmtoarea.
MMENIIIMIll
Numele printilor
1. Iconomul Grigori
2. Iconomul loan
3. Sachelarul loan
4. Iconomul Dominte
Locul
No. copiilor
cu numele lor
dela Ospenie Are pe Iancu si pe Costache

dela Ospenie are pe Alecu
dela Ospenie are pe Stefan
sf. Dimitrie are pe Hristofor si Neculai
www.digibuc.ro
358
are pe Joan
are pe Alecu
are pe lancu
are pe Grigorachi
are pe lancu i Gheorghe
are pe Toader
11. C. Catinca Krupenschioaia
are pe Tudor
are pe Nastas
12. Paharnic C. Teohari
are pe Costachi i Teodor
13. D-lui Iancu Pisotki
are pe lancu
14. C. C. Zoita Georguleasa
are pe Toader i Alexand.
15. lordachi Hagiu
din Socrujni are pe Costache
16. Stolnic Ion BobeicA
17. Sudet Grigori Hulubei din Socrujni are pe Gheorghe
din Trussti are pe Grigorachi
18. Vamesul Lupu Focsa
din Botosani are pe Petrachi, Costantin
19. Hriste Abageriu
are pe Grigori
20. Neculai Mustaca
21. Maria Vadana a lui
sf. Dimitrie
5. Sachelarul Dimitrie
6. Paharnic Gh. Herescu din Botosni
7. Stolnicul Cost. Ciulei
8. Sulgerul Manoli Bou
9. C. C. Catinca Blrnoae
10. C. C. Zamf. Albinitoae
are
are
are
are
are
Iordachi Comisul
22. Vasile Vitu, blanar

23. Atanas Furmagiu
24. Zoita vadana lui Chistol
25. Cdpitan Vasfle
26. Smaranda Blneasa
Iancu
Polihron
lancu i Gheorghe
Vasile
Gheorghe
are pe Dimitrachi
are pe Hie
Vadana
27. Glafira Vadana
28. Teodora Vadana a lui
pe
pe
pe
pe
pe
pe Gheorghe
pe Gheorghe
pe Enacachi
pe Vasile
pe Zamfirachi
pe Enacachi
pe Gheorghe
pe Gheorghe
pe Enachi i Neculai
Vasile loan si Stefan
are pe Enachi
are pe Manolachi
Mane Abageru
29. Maria Popovicita
30. Maria Vadana
31. Gheorghe Burchi
32. Ioan Spann
33. Iconomul Stefan
34. Elena Polcovniceasa
35. Teodor Borcil
36. Iconomul Manoli
are
are
are
are
are
din Bursuceni are
din Botosani are
din Soroceni are
din Hntsti are
37. Preotul Manoil

38. Preutul Neculai
39. Cpitanu Matei
40. Maria Vadana
41. Preutul Gavril
42. Ecaterina Vadana
43. lord. Hu MA, tlplar
44. Preutul Gheorghe
din Botosani are pe Vasile

are pe Mihail i Neculai
din Esi
din Botosani are pe Costachi
are pe loan
are pe Vasile
din VIculest are pe Grigori
www.digibuc.ro
Filip
Monografia Ora fdai Botopni

7
45 Preutul Constantin
46. Preutul loan
47. Paharnic Enachi Leon din Botosani
48. Smaranda Sardreasa
49. Neculai Cerchez
din Soci
50. Vasile Prisacariu
din Botosani
51. Acsinte Bucatariu

52. Capitanu Manoli
53. Stolnic C. Mavroieni
54. Grigori Patrasc
55. Elena Porusnicita Lascar
359
3re pe Zamfirache
pe Manoil i Teofil
are
are
are
are
are
are
are
are
are
are
pe Alecu
pe Alecu
pe Gheorghe
pe Gavril
pe Teodor
pe Durnitrachi
pe un Vasile slug
pe Iancu
pe Iancu
peste tot 69 tineri

In iunie 1833, numrul ekvilor era peste 200, dupa cum se
.vede din raportul ce adreseaz profesorul catr Eforie, cernd sa se
faca reparatii la casa,
Profesorul mai cere lumnri de su si lernne, pentru trebuinta
scoalel, si De pa rtamentul dispune ca parintii copiilor, prin analoghie,
s contribue la cheltuiala aceasta.
Eforia face atunci apel la populatia orasului, in modul urmtor:
Eforia orasieneasc din Botosani

Dup poronca cinstitului Departament supt No 11738
ce au priimit aceasta Eforie, pentru lumandrile de sau
lemnele trebuitoare pentru inclzirea acestei scoli, ne hotareste ca cu analoghie s se dee de catr parintii copiilor
care invat la acea scoal. Pentru aceasta dar se face cunoscut dumilorvoastre ca intru aceasta sa v indemnati a
da fiestecare lemne i lumriri pentru trebuinta
dupa analoghia ce yeti face cu dumnealui profesorul randuit, ca unii ce copiii dumniavoastr se folosesc cu invttura, iar alta nu aveti a da nimica, caci Eforia dupa poroncile Ocnnuirei s'au srguit si au fcut indestule cheltueli
cu informarea i pregatirea acestor coIi, numai pentru unii
ca Dumiavoastra, apoi dar la aceast mica cheltuial ce ar

ajunge pe fiestecare persoana, este incredintat Eforia ca
dumiavoastra v yeti indernna prin analoghie i yeti face
indestulare cuviincioasa si de priimire in punere in lucrare
yeti face cunoscut i Eforiei.
www.digibuc.ro
360
Grigori Racl$
Hriste loan
Neculat Placa
Pe dosul acestei adrese iscAlesc mai multi targoveti, pentru analoghia ce-i va ajunge pe fiecare in parte.
In 1833, noul profesor al scolei domnesti, A. Velini, face urmAtoarea publicatie: 1)
Shoala public din Botosani
Fiinda dupd instructiile sholastice se implineste vacantia in aceast lunk socotindu-se inceput dela examenul
trecut din 6 august, aceast inspectie publicariseste dar CA
de luni din 25 a acestei luni septembre, shoala aceasta
publica incepe lucrrile ei din cursul al doilea, si clar toti
printii cei ce au plecare a-si folosi pe fiii lor, s'd se infatoseze in persoana cu ai lor copii la aceast shoalk
pentruca sa se inscrie toti aceia in catalogul cursului al
doilea.
A. Velini, profesor.
1833 sept. 23
Pentru examinarea elevilor in iarna anului 1834, luna fevruar,
profesorul face invitatii ca .si anul trecut, iar boerii si negustorii cari
au primit invitatii sAnt : Postelnicul Petrachi Vrnav, Bragadirul Joan
Basotk Cminarul loan Herescu, Costache Varlaam, Alecu Ralet, Erei
Ion preut, I. Mavromati, Cuciureanu, Varlaam, Stefan Raclis, Dimitrie
Pisoski, Anton Onicescu, D. Gavrilachi, Cost. Ciornei, Grigori Ichim,
Dominti Ichim, Stolnicul loan Bobeick Costandin Hagiul, Paharnicul
Joan BrAnisteanu, Neculai Placa, cari toti au Ischia de primirea biletului.
Despre rezultatul acestui examen, Eforia raporteazA Departamentului.
Asa precum la 18 a urmtoarei luni fcndu-se exame-
nul de iarna a copiilor adunati in scoalele publice de aici,

1.Toate informatlile acestea sant din dosarul citat al Primariel Botopint
www.digibuc.ro
361
care In fiinta atat a o numeroas parte de boeri si de ne-
gutitori, precum si a printilor copiilor, au dat vii dovez

tinerimea de sporirea In invttura noului metod la care cui
indestul plcere i multmire privitorilor, precum prelarg
se va incredinta cinstitul Departament din alturata hrtie
de multmire a obstiei ce au fcut ei ctr Malta Ocrmuire,
pentru informarea scolilor i printeasca ingrijire, a binelui
obstesc ce se revars din zi in
zi,
cu sporire, de care
Eforia dup datorie cu supunere le pridstavliseste.

Costache Mavroieni, Stolnic
Hristea loan
Andrig Foudneanu
Vornicul A. Calimah, inspectorul scoalei publice, la 16 maiu 1834
face cunoscut Eforiei orasului c profesorul Anton Velini pleac la
Eforia s primeasca pe sam toate lucrurile scolastice i zestrea
scoalei, si la 17 maiu, Velini predd casierului Eforiei urmtoarele
lucruri ')
16 cercuri de fier asezate in preti

8 mese asezate in clasuri elementare, cu scaunele lor i cu 16
telegrafuri, din care mese si scaune sunt cteva smintite.
16 table de macavale la pareti in lancstru.
4 mese cu scaunele lor pentru clasul normal ce se afl neasezate, care scaune n'au nidecum picioare fiindcd snt harbuite
50 de plci, din care noua snt stricate,
13 IntAile cunostinte gratis.
20 coale Waffle tiparite cu cuvinte pentrti ordine,
3 exemplare Intaile cunostiinte,
3 trupuri table tiprite.
1 tabl neagrd pentru socotele.
1 portret Biruinta ce au fcut Stefan cel Mare asupra Sultanului
Baiazit,
1 cutie cu 2 rnduri ordine pentru lancstru In No. 95.

2 mese cu scaunele lor misctoare.
Ciro ttrmenzi.
Botoani, No. 13 din 1834. Din nogg closer stint $ informatilIe
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoani
362
1 rnd de carti geografice la No. 5

5 exemplare Regule pentru lancastru, compuse de Cleobul
1 clopotel cu cumpna lui asezat in ograd.
1 tabl mare tintuit deasupra portii.
3 condice $colasticer1
1 clopotel mic pentru lancstru.

12 coale tiprite de table pentru lancastru.
I una catedr.
8 prube la teligrafuri si copiile cataloagelor dela inceperea
scoalei.
170 Mica una sut saptezeci bucti se aila pdn acum informluite de orsieneascA Eforie din Botosani, priimind si eu asemenea cvitantie, si spre a fi stiut am dat si eu aceasta supt a mea
iscalitura.
A. Velini, profesor,
1834 maiu 17
Insmnare de lucrurile ce au avut D-lui fostul aice profesor

In comisioane, dela Dlui Aga Asaki
9 exemplare Istoria Rosiei, partea intbia,
18 exemplare, partea a doua,
2 exemplare Anticile Romanilor,
2 exemplare Dregtorului de bung crestere.
10 Abetedare franteze romnesti.
23 Pravile pentru proprietarii de mosii,
15 caete litografice si
1 potret Biruinta ce au fcut Stefan cel Mare asupra Sultanului
Baiazit.
80 Mica optz6ci bucdti crti ce au avut fostul profesor ,in cornisioane, care s'a priimit de Eforia orsieneasc din Botosani, iarsi dupd adresul D-sale Vornicului Alecu Calimah,
epitropul acestei scoli, care carp au a se inainta noului profesor ce se va randui.
A. Velini, profesor
1834 Mai 17
www.digibuc.ro
363
Insemnare de alte ccirti iard# date In comisioane

dela Dlui profesorul Seiulescu.
No. 93 Intile cunostinte
40 gramatice romnesti
10 Antice a Romani lor
5 exemplare Dregatorului bunei cresteri.
148 Adic una sut patruzeci si opt bucti de cal-0 ce

au avut fostul aice profesor in comisioane, care s'au
priimit de Eforia orsieneasc din Botosani, dup
adresul D-sale Vornicului A. Calimah, inspectorul
acestei scoale, care crti au a se incredinta noului
profesor ce se va ordndui.
A. Velini
1834 maiu 17.
In locul lui Velini, vine profesor Alecu Corlatan, care face cu-
noscut Eforiei cA scoala este inchisd mai bine de 7 sptmni, si

copiii s'au imprstiet dela scoal, din pricina strAmutArei profesorului
Velini, si cere ca Eforia sa publice in tot cuprinsul orasului ca s se
adune copiii iarasi la scoal. Asemenea cere sa se faca cunoscut CA
dup cererea obstiei, el va inv.* pe copii in scoala public si limba
germane'', pentru care Epitropia l-a insrcinat, dupd metodul ce se intrebuirrtaza si la scoala VasilianA din Esi, iar inceperea paradosirei va
fi la 4 iunie.
Zvonindu-se 0 Departamentul are de gnd s aducd profesor,
in locul lui Alecu Corltan, pe un preot Ioan, profesor dela Husi,
obstia locuitorilor cl o jalb5 ctr Eforie, prin care se opune la aceast schimbare:
CAtr cinstita Eforie a orasului Botosani
Obstia Politiei Botosani
JalobA
Din particularnicA stiint (insd in bun incredintare ce

astzi am auzit) c un preot Ioan, profesor din trgul Hu5i
ar veni la Botosani spre a fi in locul D-sale Alecu Cori&
tanul, profesor la scoala din aceastd politie, apoi asa pre-
www.digibuc.ro
364
cum noi la publicul examen svrsit de D-lui Corltanul in

anul acesta pentru osardia ce au jrtfit cu indeletnicirea si
sportrea copiilor in invttur, atat in limba patriei cat si
acei ghermane, am ramas cu totii in deplin multamire, priivind 6' nemargenita sa luare aminte, catr folosul tinerimei,
s'au vzut de o simtitoare inaintire dela venirea D-sale aice.
Noi prin aceasta aducem la stiinta cinstitei Eforii ca nu
vom fi multarniti cu acel oranduit, intai c nu are stiint
de limba gherman, care nou ni este de mare nevoie, si
al doilea ca prin aceast strmutare se pricinueste nu puVila sminteala in cursul invataturilor. Pentru aceasta dar ne
rugam cinstitei Eforii ca s binevoiasca, a raportui Epitropiei invtturilor publice, CA multmirea noastra este de a
fi tot D-lui Corlatanul ca unul ce s'au artat vrednic si cu
purtari bune in diastim de un an de zile.
1835 april 29 zile.
Cererea aceasta este iscalit de urmtoarele persoane: Gheorghe
Varlaam, Spatar; lordache Juoan, Sardar; Grigori Iconom, protopop;
Joan Iconom, protopop; Gheorghe Papandopolos; Vasile Davidel, Paharnic; loan Mortun, Stolnic; Mihail Dabija; Grigori Neculai; Neculai
Damianovici; Anastasa Husu; Constantin Haretu; Constantin Dimitriu;
Marcu sin Hagi Dimitriu; Marcu sin Hagi Simion; Alecu Zarometu;
Iancu Foca.
Numarul elevilor creste, si profesorul Corltan, avnd oarecare
nedumeriri, la 9 februar 1836 cere lmuriri dela Epitropia invataturilor
din Iasi aratand ca: dela o vreme incoace pe fiestecare zi sporeste

nuttrul elevilor trecuti MCA' peste paragrafia anilor primirei in scoal,
mai ales fiind multi de acestia si gospodari", si intreabA cum si in
ce fel trebue sa urmeze, caci numitii cer a li paradosi numai o sama

de obiecturi, fait a urma regulate cursuri a invtturei statornicite
pentru o scoal tinutal, dup care si pretindirisasc a li se slobozi si
atistaturio 1).
In anul 1837 erau la scoala din Botosani 87 scolari, din cari 27

invtau si limba germana.
In 1839, la scoala domneasc era adaos un profesor de limba
1. V. A. UrechM, op. cit., p. 245.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botwnt
365
germane!, si la 13 maiu 1841, se numeste profesor de limba francezei,

G. Olivart, i i se d, pentru prelegere, orele dela 4-6.2)
In 1842 gsim profesor la scoala domneasca din Botosani, pe
Vasile Paulin!, din Iasi, i pentru acel an avem si lista tuturor elevilor, cari erau urmtorii:
I. Costache, a negutitorului loan Popovici, din Botos ani
2. Teodor, a negutitorului Iordache, tij
3. Teodor, a negutitorului Neculai Burghelea, tij
4. Iorgu, a preutului Vasile, tij
5. Iancu, a lui Costache Stamatopulo, tij
6. Costache, a neguttorului Stefan lacovachi, tij
7. Costache, orfan supt epitropia lui Gheorghe Sinescu, tij
8. Dimitrie
9. Vasile, a vduvei Savasta Chetrus, tij
10. Costache a vduvei Zamfira din satul Terchei
11. Neculai, a negutitorului Vasile Gheorghiu, din Botosani
12. Costache a vduvei Catinca Dirnachi, tij
13. Alecu,orfan supt epitropia Maicei Susana, tij
14. Dumitru, a vduvei Suzana Bogdan, tij
15. Iorgu, a D-sale loan Pisotki, tij
16. Dimitrie, a negutitorului Ion Mndrescu, tij
17. Alecu a clisiarhului Vasile, tij
18. Dimitrie, supt Epitropia D-sale Nastas Dimitriu tij
19. Mihail, a lui Costache Stamatopulo, tij
20. Ion, supt epitropia D-sale Alecu Davidel, din satul Strreni
21. Alexandru a precupetului Petru, din Botosani
22. Mandache a vatavului Dimitrache, din Mnstireni
23. Vasile a preutului Gheorghe, din Botosani
24. Alecu, a vatavului Gheorghe, din satul Henerisul
25. Costache, a chelarului Gheorghe, din Botosani
26. Chirid, a vatavului the, din satul Borolea
27. Gheorghe, a lui Vasile Hazu, din satul Stnceni
28. loan a mazilului Vasile din satul Srbi
29. Gheorghe si
2.-
lbd., p. 199.
www.digibuc.ro
366
30. Ioan, a diiaconului Iacob, din Botoani

31. Costache a fcluvei Varvara Cerneftki, tij
32. Costache a negutitorului Dimitrie Moscu, tij
33. loan a cojocarului Tanas, din satul Boghiceni
34. Iancu, a negutitorului Dimitrie Sucevanul, din Botoani
35. loan, orfan supt epitropia D-sale Comisului Teodor Gherghel, tij
36. Costache, a vciuvei Irina tij
37. Neculai, orfan supt epitropia negut. I. Popovici, tij
38. Petru a lui Pav Al feciorul din satul Bucecea
39. Zazonti, a vechilului Vasile Ungureanu din Storeti
40. Iorgu a negutitorului Const. Eanul din Botoani
41. Tanas, a preutuIui loan, tij
42. lancu i
43. Mihalachi, a vaduvei Maria Ho lban tij
Riecu, a preutului Dimitrie, tij
45. Nastasa a vatavului Filecu Strjescu din Ceplenita
46. Gheorghe a blanarului Petrea din Botoani
47. Rlecu, a negutitorului Stefan Moisa, tij
48. Haralamb, a D-sale Gheorghe Borcea, tij
49. Iorgu i
50. Dimitrie a negutitorului Gheorghe Deliu, tij
51. Iancu, orfan supt epitropia D-sale Cost. Pisotki, tij
52. Rpostol, a vAduvei Smaranda, tij
53. loan a chelarului Costandin, tij
54. Iancu, a condicarului Pastii Petrovici, tij
55. Stefan, a lui Nichifor, tij
56. Vasile, orfan supt epitropia unui arnAut Toader, tij
57. Rlecu, a negutitorului Gheorghe Zgrcea, tij
58. Iorgu, a negutitorului Neculai Cheptnescu, tij
59. loan, a vatavului Enut Vasiliu, tij
60. Gheorghe orfan supt epitropia mtu0-sa Marghioala, tij
61. Dimitrie a blanarului Gheorghe Ivacu, tij
62. Dumitru i
63. Iordache, a negutitorului Iordache Braovanu, tij
64. Gheorghe a negutitorului Manolachi Covazi, tij
65. Rlecu, a lui Vel Cpitan Panaite Carp ovici,
66. lordache, orfan supt epitropia D-sale Sardar Teodor Ioan, tij
www.digibuc.ro
Monografia Omit lut Botwni
367
67. Dumitru
68. Petrache, a vas:111176 Catinca Popovici, tij
69. Arghir a Iconomului Alexandru din satul Vorniceni

70. Iancu, a vaduvei Ileana Abageriul, din Botosani
71. Dimitrie a croitorului Gheorghe, tij
72. Mihail a vduvei Zamfira din sat Terzim
73. Feodor, a negut. Mihalache Stucean, din Botosani
74. Vasile, a lui Gheorghe Fotea, tij
75. Iorgu, a D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, tij
76. Dimitrachi,
77. Ioan,
78. Alecu, a brbierului Nastas Muntean ot Tignesti

79. Alecu, a lui Iancu Dima din sat Socrujni.
79 peste tot scolerii, iar supleant este Dimitrie Popscu din satul
Pomarla. 1)
In 1842, Referendarul Gh. Asaki cere sa i se comunice tabl6u1

scoalelor primare judefene, cu numrul scolarilor dela 1832 !Yana la
1842, si rezultatul, pentru Botosani, este urmtorul :
Anul
Scolari
1832
1833
1834
1835
1836
1837
1838
1839
1840
39
24
33
29
26
25
32
31
20
23
1841
1842
15
306
1.Arlihra Statulal 1E10, Dospr 338 file 181, Tr. 1728.
2.V. A. Urechla. ap. eft,
II,
p. 821
www.digibuc.ro
368
In 1843, situatia colii publice din Botosani, sub profesorul V'

Paulini, era aceasta :
Clasul lancastric, cu obiectele ; cetirea, memorizatia, scrierea

numerarea, 74 elevi.
Clasul I normal, cu obiectele : religia, gramatica romn, geografia, aritmetica, caligrafia, 34 elevi.
Clasul II normal, cu obiectele : religia, cetirea, cetire latin,
gramatica romn, geografia, biografia, aritmetica,
caligrafia, 14 elevi.
In 1842 mai gsim, in Botosani, o scoald elementark care avea

in clasa I un numtir de 94 elevi, 23 in clasa II si 7 in sectia II 1)
Cu trecerea timpului se inmultesc colile publice in Botosani. In
1850 se hotrste s se infiinteze scoli de fete in toate resedintele
tinutale, tar deocamdat cel putin in Botosani, Roman, Brlad, Husi,
Bacu si Galati. In 1858 se infiinteaz Inca 19 scoli primare, prin
tinuturi, din care una in Botosani, sr in acelas an, la 1 septembre, se
deschide i coala de fete din acest oras.
La finele anului 1859 se face o statisticd a scoalelor din Moldova, si pentru coalele din Botosani se area' urmtoarea situatie
scolara :
In 1855 au fost 151 scolari cu 9 absolventi

In 1856
In 1857
hi 1858
In 1859
132
151
139
163
5
10
In bugetul Eforiei Botosani, pe 1856, se vede trecut, la cheltueli, suma de 14800 lei, pretul pe jumtate pentru cumprarea de
veci a caselor din oras, proprietate a Vornicului Dimitrie Ralet, pentru scoala publick i alt sumd de 11380 lei, pentru reparatia acestor
case care, dup ocupatia ostirilor austriace, au rmas in ruin. Arhitectul comunei refereazc suma aceasta nu ajunge pentru meremet",
Eforia se imprumutd dela Casa $coalelor, far dobnda, pentru
cumprarea caselor i repararea lor.
1.A. V. Urechlo. op. did 11. v. 260
www.digibuc.ro
369
*con particulare.
Chiar dupa ce s'a infiintat, in Botosani, scoala publica, au continuat sa functioneze scolile particulare, care incd cu multd vrerne inainte trebue s'd fi avut fiint. Aceste scoli erau prin casele preofilor
ori a psaltilor, cari invdtau pe copii s citeasc in ceaslov.
Despre unul dintre acesti profesori, despre Psaltul lordache, care
a avut o asemenea scoald in Botosani, inainte de 1830, ni-a rmas
amintire din o corespondent a boerului Glzeorghe Cantemir, din Baau, cu comisia epitropiceasca din Iasi, document dat la iveald de d-1
Traian Ichim.
La 17 februar 1861, Comisia epitropiceascd trimete lui Gh. Cantemir o adres, foarte frumos scris cu litere latine, in o chestiune
care-1 interesa. Cantemir, neputnd s citeasc slova aceia noud, restituie adresa, pe care scrie, sub form de rezolutie, cu litere chirilice
ellici frantuzeste, nici ltineste, nici psreste n'am invtat. Sd fiu
cdne de am putut ceti literile de mai sus, si prin urmare nu inteleg
ce se mai cere dela mine, caci eu toate drile le am pltit, dui:4 cvitanfiile ce pdstrezv.
Comisia ii face o nou adresd, tot cu litere latine, pe care Cantemir iar o restitue, cu alt rezolutie: Am mai rdspuns pe un asemenea adres, CA n'am invtat frantuzeste, nici lkineste, ba nici chiar
psdreste. Pe cnd m'au dat tatAl meu la coald in Botqani la Psaltul
lordahe, Dumnezeu s-1 ierte, st s-i fie farina ward, nu se sluja
Moldova cu litere strine. De aceia nici cunosc aseminea schimonosituri de slove. Prin urmare, flindcA dup cloud ceasuri de strasnica
munch' n'am fost in stare a m lmuri din adresa de fatd, apoi rog
ca s mi se trirneatd odatd cu ea si pe arnploiatul ce au scris-o, ca
s'A mi-o cetiasc 1).
La 28 noembre
Epitropia invtturilor cere dela ispravnici

si dela agiile orsienesti, s deie stiinta despre scolile si pensioanele
1. Revista
1836,
;on Necuice, 1923, fasc. 3, p. 233.

?il
www.digibuc.ro
370
aflate7prin trguri, cu numele elevilor si a invttorilor, si din rspun-
stir prima dela Botosani, dram c in anul acela erau, in acest oras,
9 coli, conduse de 9 profesori. Probabil ins c in aceste 9 scoli
nu intra si scoala publick adica foasta scoala domneasca. In adevr,
fiecare din aceste scoli avea un prea putin numr de elevi, pentru a
putea s fie socotit vreuna din ele ca scoala publick si intre profesori nu figureaz numele lui Corltanu, pe care-1 gsim, in 1838, conducnd scoala lui. Aceste nou scoli erau, prin urmare, ale unor dascali sau altor persoane care se ocupau cu invtmntul.
Iat cari .erau acesti profesori : 1).
.
1. Neculai Panaite, cu 19 elevi, pentru greceste
2. Grigori, cu 5 elevi, pentru greceste
3. Constantin, cu 2 elevi, pentru greceste
4. loan, cu 5 elevi, psaltichie bisericeasc
5. Vasile, cu 7 elevi, limba nationala
6. Nick cu 29 elevi,
7. Simion, cu 7 elevi,
8. Ion, cu 8 elevi,
n
n
9. Preut Iordan, cu 17 elevi, limba nationald
In 1837, scolile particulare din Botosani numArau 280 elevi, si
profesorii scoalelor publice se plng in contra scoalelor particulare 2).
In 1839, Epitropia invAtAturilor cere Departamentului din luntru
stiint despre numrul pansioanelor si a tuturor scoalelor particulare
din tark si numrul invtatorilor si al scolarilor, si din rspunsul De-
partamentului se vede ck in Botosani, afar de scoala public dela

Sf. Dimitrie, mai erau urmtoarele scoli particulare : 9.
1.
No.
scoalelor
1
No.
elevilor
Numirea
invatEltorilor
--I Fisezamnt scoalelor st a dialecturilor ce paradosesc.
40
Dascal loan Siretenovici Greceste si moldoveneste.
10
Plata dela printii copiilor.

Dascalul Enachi Popovici Moldoveneste. Plata dela
printii copiilor.
1. V. A. Urechild, op. clt. 1, p. 374.

2. V. A. UrechiA, op. cit.
8,. Arhiva Statulai Iasl, Dosar 338, Tr.
1772.
www.digibuc.ro

No.
Numirea
invattitorilor
No.
scoalelor elevilor
37 L
AsezamAnt scoalelor si a dialesturilor ce paradosesc.
Dascal lordachi Popovici Greceste si moldoveneste.
10
Iconomul Iordachi
Preotul loan
Preotul Vasile
rintii copiilor.
Moldoveneste cu plata dela
printii copiilor.
Moldoveneste cu plata dela
Dascalul Dumitrachi
Moldoveneste, cu plata dela
Dascalul IonicA
parinti.
Moldoveneste si greceste,
cu plata deldprintii copiilor
Plata dela printi.

Greceste, moldoveneste si
pisaltichi, cu plat dela pA-
printi.
15
Preotul Fiftanasie
4
Pisaltul Manolachi
Moldoveneste cu plata copiilor dela parinti.

Pisaltichie cu plata dela
printi.
10
104
peste tot.
In 1840, prin decretul armuirei din 14 iunie, se infiintaa in

Botosani, un pension de fete si unu de Hieti, conduse de George 0livari, venit din Franfa, i csAtorit cm o Profirii, din Roman, iar in
1842, afar de pensioanele Olivari, care la 21 octombre aveau 19 ele ve si 18 elevi, mai erau in Botosani Inca douA pensioane de bieti:
al lui Adolf de Naihaus, din Lemberg, cu 9 elevi, si a lui Icobo Bitru,
din Franta, cu 12 elevi.
Ozvodul" intocmit de samesul I. Silion, sffirseste cu aceste cu-
afait de aceste patru pensioane a crora derectori si derectorite se insamn mai sus, si scoala publicA, altele nu se afl in dia-
vinte:
lecturi straine" 1).
In acelas an, 1842, pensionul doamnei Olivari, avea 21 eleve:

1. Arh1va Statului Iasi, Idern.In Hrlu erau trel scoli particulare: a Dascalulul Grigorl ,
I a Dascalului
cu 4 elevl, In care se Itivilta frantuzeste I nernIeste; a Dascalului Ille, Cll 21 elevi

Neculal, en 8 elevl, In care se ?ovate moldoveneqte.
www.digibuc.ro
372
Monografia Oraplui Boto.Fani
Pansionul Madamil Profira Olivafi care singurd este

fi Directoritd, lard fetele ce Invagi sat
acestea, In anul 1842 noembre 5:9
1. Profira
a Dumisale Vornicului Scarlat Miclescu din Esi
2. Agripina
3. Aglaia a D-sale Banului Iordache Iamandi din Botosani
4. Maria a D-sale Comisului Costache Fotea din sat Tomesti
5. Marghioala a D-sale Comis Costache Fotea din Botosani
6. Eufrosina a D-sale Aga Alecu Ventura, tij
7. Cleopita a D-sale Comis Teodor Gherghel, tij
8. Elena a D-sale Spatar Mihalache Holban, tij
9. Catinca
a D-sale Costandache Neculau din Flamanzi
10. Eufrosina
11. Catinca a D-sale Banului Scobihorn din Herta
12. Maria a D-sale Sardarului Iancu Scheting, tot Herta
13. Elena
a D-sale Stolnic Mihalache Mavrodin ot Mihaileni
14. Profira
15. Elena a Sardarului Arghiri din Botosani
16. Emilina
a D-lui Binder spitr din Botosani
17. Matilda
18. Maria a D-sale Catinca Crupenski din Botosani
19. Marghioala a D-sale Gheorghe Ban din Botosani
20. Elenca a D-sale Iancu Stroici dela Dorohoiu
21. Catinca a D-sale Elencu Gorgheas din Botosani
21 peste tot, iar profesori de limba frantuzasea pe D-lui Paved
Corombahion, de nemtasca pe D-lui Moris Orinstein, si de romneste pe D-lui loan Dimitriu.
Despre studiile care se fAceau in pensionul doamnei Olivari,

despre 'profesorii cari le predau, avem cunostinti din dou atestate
ale acestei scoli, care s'au pstrat.
Din ele se vede ca, in 1843, profesori erau: Mihail Bacinschi,J.
de Grine, Maurice Orenstein, Pulcherie Olivary Fi G. Olivari, lar.'in
1844, afara de sotii Olivari, iscAlesc in atestat; Dumitru Paved' i
Moritz, adica acel Maurice Ohrenstein din 1843.
1.-11rhiya Statului l.l, Dosar 488, fila 187, Tr. 17/2,
www.digibuc.ro
373
In aceste atestate, pastrate de d-1 Norbert stefan Dombrowslii.

se arat i materiile predate :
(57rifrag4log7
vr4D,
S.:),-...
LAZ d Z.
C0.31,:a
0.7 a'-)
44 *; L
a/J/64,4;w
i.
aaY
Zige,
Atestat
Pentri Dumneei Duduca Emilie Binder din pensionul
dumilorsale George i Pul1zeria blivari
Mihail Bacinschi
J. d. Grine
Maurice
Ohrenstein
Pulchrie
Olivarg
religie
limba romneasc
frantezi
nemtasca
cusuturi
istoria
geografie
G. Olivari
843 mart 31
aritmetica
Botoqani
www.digibuc.ro
.374
Rtestatul din 1844 e mai amnuntit, si din el se vede ca erau

eleve care invtau i limba greceascA, dar nu se stie cu care profesor:
1....
nainlInd
ca =
ualnwup,s
It-1nm
r,
i
1,
.
p.AEIII0q
7104170 V (si)
nOnpuil
0
0
up14nuiu16
uguaBllua
uaillaa
(nv-mills
EDI1211.1E16
ia
ugnibilea aulq
ylesamun epoist aulq

ullui5oa6 aulq
nalaolaj
0
Bp46olown
0
Insaulu!s aulq
1'
;.,.
1
41
_e
.
.,-
aLlicl
aum
t's2
..= .,...
.F.).
RatIllaa aum .j
B Dpure16
.....
I::
:_, .-
u...
na et
rn LI
..-. 6
arm
RgulfilIga acogpu
ualp.aa aum
ss
2
e
.3
2
a
UDgatuwe aulq
uaguLuni6 aulci
BIJEI 51p) aulq
ua.map aum
U!6!ia1
Clas III-le
www.digibuc.ro
Zi
1:1
1.7.!
CL
70
-, 0
.F.,
.t...--
375
Avem i lista elevilor din pensionul lui Olivari:
Pensionul D-lui lordachi Olivari care este derector fi profesor

istoria universald, adz- cei ce nvatd stint aceftia:
1842 noemv. 5.
de gheografie
1. Iorgu
a D-sale Mihalachi Holban din Botosani
2. Grigori
3. Iancu
4. Matei
a .D-sale Aga Neculai Roset din Botosani
dye
.4,71.,,Late
49
16
(me
.....17 1
..0,' adsz.,z,
74.
4 4,4,4,4r,
zzwevzez?
csr,
a...
.)
.ae
.t.f
..
4,07-ezz
..
.z
441Z
7..ced az (Deal pg4,,,e1
.ers....,....6). 2z/,'
..lie.Vel z 7 4 z
--.71 er--
5.
Oe...ZZ2
'Le
ertzez7,yo.aac ,
(2;
oe.../..CAW.J4 f 7e ...., a-ea:a
(50, er_lberaL
2,,_,,,,
/7
eic.A,27
,r_AecyOr I ,7040,1[6..ee
....,
45,7,,...,w,
'Ezra, c
re,..?/)ezzaz.6 e
zirecez4 ,
C,";"~-, ,
cc, Cael.47
...7&'
Cielr
, 0 LOU:.
err asar cdyacazd,f,
7,
37 Z.
/
Temi scrisa de eleva Emelina Binder, din pensionul Olivari
ty 5. Iancu
a D-sale Stolnic Vasile Strcea din Sfefnesti

6. Toma
7. Dimitrie a D-sale Comis Costache Fotea din sat Tomesti
8. Nicu a D-sale Chminreasa Catinca Avram din Botosani
9. Nicu a D-sale vAduvei Elencu Hermeziu dela Mihileni
www.digibuc.ro
376
10. Nicu
11. Csinofon
a D-sale Stolnicului Vasile loan din Botosani

12. Vasile a Cluceresei Catinca Stihi, tij
13. Iancu a D-sale Comis Feodor Gherghel, tij
14. Iancu a D-sale Paharnic Stefan Scnteie din Brlad
15. Petrachi a D-sale Stolnic Ionit Panaite din sat Perieni
16. lancu a D-sale liga Alecu Ventura din Botosani
17. Edmond a D-sale Starostelui austriecesc Odritki, tij
18. Conrat a D-lui Gepar Scoto, tij
19. Anfert a Madamei Perla, tij
20. Iorgu orf an supt epitropia D-sale Costachi Vizanti, tij
21. Alecu a D-sale Sluger Scarlat Gheorghiu, tij
22. Neculai a D-sale Cminar Costandachi Neculau ot Flmnzi
22 peste tot, iar profesor de limb frantuzasca pe D-lui Paval Kernbah, din Lemberg, de limba nemtascA Moris Orinstein din Galitia,
de limba moldoveneasc pe D-lui loan Dimitriu din Botosani, i petagog pe D-lui Daniil Natanzi din Ungaria.
Alt pensioan e din Botosani :
Pensionul domnului Jacob Vitru care singur este si director,
iar acei ce invat sant acestia, in anal 1842 noemvre 5:
{
1. Alexandru, fiul D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, din Botosani

2. Neculai Calinov, fiul Caminresei Marghioala Calinov, din Botosani
3. Iancu, fiul Cminarului Ionit Herescu, din Botosani
4. Neculai
5. Ilie
fii a D-sale Joan Calinescu din sat Trestiana

6. Iancu, fiu a D-sale Caminar Mihail Mironescu, dela sat Pltinisu
7. Tobcar
8. Anibal a D-sale Aga Hie Gherghel din Botosani
9. Vasile, fiul D-sale Pharnicesei Smaranda Bejan, dela Roman
10. Gheorghe, a D-sale Comisul Costache Ciobanu, ot Botosni
11. Iorgu
a D-sale Contesei Smaranda Caruzi, din Botosani
12. Iancu
13. Gheorghe
14. Costache j fii a rpausatului Stolnic Mihalachi
1. lancu 11dironescu s'a stabilit In FoltIcenl, unde s'a insurat, si a lasat urmasl.
www.digibuc.ro
Monografia Oraqulul Boto$ani
377
14 peste tot, iar profesor de limba nemtasc este Domnul Nailmos

din Austria, i de limba romneasc Alecu Savastos, din sat Levarda
Pansionul Madamii Olimpia Gro care singurd este directorild,
lard cele ce invatd snt acestea 1842 noemv. 5.
1. Zmaranda
a D-sale Comisul Costache Florescu, Botopni
2. Savasta
3. So lic, a domnului Odritki, din Botoani
4. Smaranda
a D-sale Gheorghe Ca lino, din Piatra
5. Frosinita
6. Maria, a domnului Cnipu, din Botoani
6 peste tot, iar profesor de limba nerntasca este domnul Naihaos
din Austria.
In 1846 cele cloud pensioane Olivari aveau urmtorul personal
didactic :
Listd de pansioanele particulare din acest ora

Botopnii. 1846 maiu 21.
2 pansioane a D-sale Gheorghe Olivarul, unul de cucona0 i

unul de duduci in care se afl derectorii insmnati mai gios:
1. Pentru lirnba romneasc doi profesori, loan Cerndtescu
Dimitrie Pavlescu.
2. Pentru limba frantez, Josef Dejern i loan Duber, amndoi
de natie frantuzi.
3. Pentru limba german, Moret cu porecla Orenflein, de natie
neamt.
4. Pentru clavir, lAef Held, neamt.

5. Doua guvernante, Rozalia $liend i Josefina $ain, amndou
nemtoaice.
Personalul pensionului Gros:
Pansionu a D-sale Fridirih Gro cu sofia sa

1846 maiu 25
2 pansioane a D-sale Fridrih Gro, unul de cucon4 i unul de

duduci, in care se afla derectori insmnatii mai gios :
www.digibuc.ro
Monbgrafia Oraplizi Botopni
378
1. Pentru limba romaneasca un profesor anume Ion Dimitriu.

2. Pentru lirnba frantuza, Simon fon Acente.
3. Pentru limba germana un profesor Julius Tonosi de natie ungur
4. Trei guvernante: Luiza Maps pentru clavir, si retina Mervilhia
cu Idalia Treter pentru lucru, si sant de natie german.
5. Pentru limba ungureasc si pentru chitara, d-I Carolus Tapiadin, de natie ungur.
6. Pentru dantis d-1 Josef He lt, de natie germana.
In 1858 se mai infiintaza vase pensioane de baeti prin tinuturi,

din care dou in Botosani: al lui Ferderber i al lui Kvitniski, i in
acel an se mai vede existnd un pension al lui Metei, iar in 1859
functionau, in Botosani, Inca trei pensioane: Blanchin, Danilan i Simionovic i.
Persoane din Botosani isi amintesc ca, in acest oras, au mai

avut pensioane de fete, polonezele: Soculska, Zawirska, Glovaska i
Zelinska, i au mai fost si dou pensioane pentru bgeti, al lui Mironescu i a1 lui Mcirgineanu.
Numarul scolilor particulare crescand pe fiecare an, in Moldova,

Ministerul Instructiunei incepe a se ocupa mai serios de ele, si avand
informatii c in aceste scoli se d putina atentie studiului limbei romane, trimete o circulara catra directiile acestor scoli, punandu-li in
videre CA de acuma devine obligatoare predarea limbei nationale" 1)
1. V. A. Urechlii, op. cit., III. p. 170.
www.digibuc.ro
379
Scoli strine
/Mara de scolile particulare, au fost, pe vremuri, in Botosani,
si scoli strAine.
Evreii trebue sA fi avut scoli, dela inceputul asezArei lor in Bo-
tosani, ins nu snt pomenite in documente; nu se interesa nimeni

de ele, precum nu se interesa nici de scale moldovenesti ale preutilor si ale psaltilor dela biserici.
0 scoald armenascA, in Botosani, este amintit prin veacul XVIII,
si abia pe vremea lui Mihalache Sturza s'a dat o recunoastere oficialA scoalelor armenesti din Moldova, cand s'a intemeiat si aici o
scoalA armeneascA, in temeiul hrisovului dat cu privire la ele, si in
22 octombre 1842 se serbeaz, cu mare pomp, la scoala armeneascA
din Botosani, aniversarea hrisovului lui Mihai Sturza pentru scoalele
armene.
In Iasi fiinta o Directie a scoalelor publice armenesti, care cere

Epitropiei invatAmntului autorizare de a se face o uniformA specialA
elevilor din scoalele armenesti, pentru a se deosebi de ceilalti scolari, si Epitropia incuviinteazA aceast uniform: frac, pantaloni si
sapcA de postav albastru inchis, Ian gulerul si viptica de postav visiniu deschis 1).
In 1843 functiona, in Botosani, o scoal armeneascA cu dou

clase, cu programul 5coalelor publice, dar in care se mai preda limba
armeneascA si german. $coala avea 56 elevi 2).
In statistica scoalelor din Moldova, la finele anului 1859, .se aratA cA scoala armeneascA din Botosani a avut urmAtoarea miscare
scolard:
in 1855 70 scolari si nici un absolvent
in 1856 136 scolari, 8 absolventi
in 1857 82 scolari si nici un absolvent
in 1858 41 scolari si nici un atsolvent
1. V. IL Urechio, op. cit., II, 259.
2. Idem, p. 259.
www.digibuc.ro
is:t
t
e
do
s.
ae
11111
8e
ee
o-
vet
11.74.7.4-atfit")2
:90111-11:-Ele
A71--
761::Likrat:r-St5---
f".4.4,....-
---
www.digibuc.ro
381
Tribunalul Giudeatoresc.
0 organizare judecatoreasc, in intelesul de astzi al cuvntului,
nu am avut, in Moldova, pn la Regulamentul Organic din 1832.
Nu intrd in cadrul acestei lucrri sa se fac istoricul vechilor
noastre institutii judeatoresti ; vom aminti numai ea in Botosani, la
diferite epoci, se face pomenire despre existenta unor judecittori.
Astfel, in actele privitoare la breasla blnarilor din Botosani, se
vorbeste, in anul 1772, despre judecdtori, cari interveneau in conflictele dintre breslasi.
Judectile erau aspre, si se vede c unii vinovati erau condamnati la moarte, de oarece la 1780 era si spnzuratoare in Botosani.
In hotrrea Domnescului Divan din 1844, in pricina dintre targovetii de Botosani si mnstirea Sf. Neculai, se citeaza o hotrnicie
din 1780, in care s zice : . . . . s'a gsit piatra hotar dela vale de
spdnzurdtoarea care desparte Tatarasii de locul trgului viteloe 1)
Un document, care poate s prezinte interes pentru cercetatorii
trecutului nostru judectoresc, este actul prin care Srdarul loan Gorovei, bunicul meu, este numit, la 15 ifflie 1825, judeator la tinutul Hertii.
Acest decret are urmtorul cuprins :
Io Ion Sandu Sturza Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn trii Nioldovel.
Indoit datorie socotind catra aceast Ord incredintata
noud dela pronia cereasc, acela adic ce se atinge de
dreapta obladuire si aceia unei adevrate patrioticesti simtill, cu prisosint si mai strimttoare se alcAtuesc indeletnicirile noastre, spre a dovedi cu fapte domneasca noastr
ingrijire si milostivnica plecare catr toate strile, si printescul nostru ochiu este neadormit spre inplinirea tuturor
mijloacelor care privesc spre fericirea supusilor nostri, si
spre a ridica din mijloc toate acele ce li ingreuneaz lints1. Copie In Arhiva Primarlel Botpni.
www.digibuc.ro
382
tita lor petrecere. De pilda ni sant cunoscute neindemanarile
cele 'Dana acum a celor ce avea pricini de giudecti, cari

erau datori a alerga la divanurile de aice, a perde cateodata cele mai gingase si mai scurf! pe vremi a anului, din
pricina ca divanurile irnbulzite de nenumratele pricini, nu
era in stare a cerceta in gran' toate pricinile, dupa indestula staruire urmand la unele din pricini a se face cercetare la fata locului, se intorcea cu poronci catra dregatori spre a se da de acolo mai intai lmuriri acestora, i
duPa a doua sau si a treia nazuire a jaluitorilor la divan,
abia putea sa se MCA' curmare dupa dreptate, incat unora
se pricinuia dintru aceasta zaticnire dela alte interesuri, iar
altora de istov sracire. Pentru aceasta de cuviinta am gasit a inoi i a "indrepta apzarea a celor le mai Mainte obicinuite giudecatorii pe la tinuturi, socotind c la aceste
avand
lua incepere cercetarea tuturor pricinilor de giudecata, acele mai mid vor putea a-si lua dela aceste curmare a lor, fr a mai fi silit jaluitorul s alerge pe la
bivan cu simtitoare cheltuiala, iar acele mai marl care nu
se vor putea sfarsi acolo, vor veni lamurite intru inftisarea
cercetarea divanurilor de aice, i aceasta va sluji i spre
buna dumerire i usurinta giudecatorilor i spre mai mare
grabnic hotarare pricinelor prin care se alcatueste crutare

de vreme acelor ce se giudeca.
Si dar facand inadins ponturi cu larnurita aratare
datoriilor acestor giudecatori si a intinderilor in pricinele
ce li se vor inftosa, precum si a datoriilor acelor ce vor
avea pricini de giudecti, iat dela 15 a lunei lui iulie, randuesc la tinutul Hertii giudecator pe D-lui Scirdarul Ioan
Gorovei, in locul Srdarului Mihalache Botezat, care va urma intru toate datoriile sale ce se cuprind prin ponturile
Domniei Mele, frd a se abate din potriva, poroncind i D-lor
dregatori de tinutul acela ca sa deie randuitului giudecator

tot cuviinciosul agiutor, spre urmare intocrnai acelor cuprinse
prin ponturile aratate mai sus, pe care santeti datori a le
pazi intocmai.
1825, iuli 15.
www.digibuc.ro
Monografia Oragulta Boto$ani
383
La 1832 se infiinteaz, in Botosani, ca si in celelalte orase capitale de judet, Cate o giudectorie, adic tribunal, sau, cum ii mai
zicea: tribunal giudeceitoresc.
Cei inti judeatori la tribunalul de Botosani, in 1832, au fost:

Alecu Ralet, presedinte, loan Brnifleanu i Anghelache Climent, asesori, iar Mihai Dabija, era Directorul giudecAtoriei, sau grefier, cum
se zice azi.
Judectorii de pe vremurile acelea nu erau niste oameni pregtiti
pentru aceast misiune, oameni cu studii de drept, ci se alegeau dintre
acei cari aveau trecere la Stpnire. Era destul s stie cineva a ceti
si a scrie, poate chiar c numai a iscdli, pentru a putea pretinde o
nuinire in magistratur.
Giudectoria din Botosani a fost instalat, la infiintarea ei, in

1832, in casele lui Neculai Damianovici, pentru care i se pltea o
chirie de 500 lei pe an 1)
Din diferite dosare din Arhiva Statului din Iasi, s'a alctuit lista
personalului Giudectoriei Botosani, dela infiintare:
Anal 1832
Prezident: Alecu Ralet
Asesori: Ion Breinifleanu, Paharnic
Anghelaglze Climent, Comis.
Director: Mihai Dabija.

1833
Prezident: Petracht Asachi, Ag.

Asesori: C. Ciulei, Stolnic
C. Florescu, Comis.
In martie 1833, erau asesori: I. Breinifleanu, Paharnic sr C.

Ca fichi, Comis.
1834.
Prezident: Ion Gherghel, Comis, dela 28 main pnd in 16 august, iar dela 17 august: lordache Caramfil, Spatar.
Asesori:
Ion Cocotei, Sardar

I. Neculce, Stolnic.
1. Arhlva Statuhd Tai
Postdnicle, dosar 2.
www.digibuc.ro
384
Monografia Omaha 13otqan1

1835
Prezident : lordache Caranyil, Spatar.

Vasile Davidel, Paharnic
Asesori;
Gheorghe Senjorj.
1836
Prezident ; Nec. 'Mire, Cminar

Ion Cocold, Sardar
Asesori:
Gheorghe Senjorj,
1837
Prezident : E. Gane, Sptar.

Asesori:
Ion Cocot, Srdar
Gheorghe Senjorj.
In dosarul Arhivei Statului din Iasi, Tr. 1382, No. 9661837 se afl
Foile de calitti a cinovnicelor tribunalului giudecatoresc din Soto-
sani pe 1837", in care gsirn :

Sptar Enaclze Gane, prezidentul Giudecaoriei Botosani, nscut
la satul Ciumulestii printsc, in anul 1787 noemvrie 30:
A invtat cu dascali la casa printeasck greceste, frantuzeste
si moldoveneste.
Insurat si are 8 copii : 3 fii si 5 fete

Are mosie parinteascA la Ciumulesti, tinut Sucevei, mosia Antilesti si parte din Petii, de zstre.
Dela 1805 pn la 1812 a fost in slujba Visteriei pmntesti .
Dela 1814-1821 a fost guberskii .secretar, pe vremea Ex. Sale
Domnului Guvernator Sturza.
Ma 1821-1827, ispravnic la tinutul Roman, apoi asesor la Giudectoria Sucevei, apoi prezident de tribunal 1).
Despre Gheorghe Stnjorj se spune :
Nscut in Esi la 1807 iunie 15.
A invtat acas, cu dascali, greceste. frantuzeste si moldoveneste.
Holteiu.
Are mosie in Basarabia, anume Filintii, si Ionsnii ot Dorohoiu

1
Despre familia Gane, vezi volumul; Pe aripa Vremel, cle C. Gene. Buc. 1132,3
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botwnt
385
1838
Prezident : E. Gane, Spatar, pana la 30 august, iar dela 1 Septembrie : M. Holban, Caminar.
Asesori : Ion Cocotd, Sardar
Glzeorghe Senjorj.
1839
Prezident : Mihalache Holban, Caminar, pana in martie, apoi

Petrachi Asaki, Aga.
Asesori : Dimitrie Botez,
Gheorghe Senjorj
i in acela an este asesor : Mih. Gherglzel, Cminar.
1840
Prezident: N. Wirnav
Asesori: Mihai Dabija
Gh. Senjorj
Director: C. Bobeicd, Clucer.
1841
Prezident: D. Ralet, Aga.

Asesori: M. Dabija, Caminar .,
N. Vdrnav.
1842
Prezident: D. Ralet, Aga

Asesori: M. Dabija, Caminar
C. Florescu, Comis.
1843
Prezident: D.3Ralet, Aga

Asesori: N.,Vrnav
M. Dabija, Caminar,
Director: A. lorga.
1844
Prezident: T. Buzdugan, Comis, iar din septembre este prezident

A. Meriacre, Sptar,
$5
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul BotopnI
386
Asesori:
Director:
C. Ghenadin
Haretu.
1845
Prezident: A. Meriacre, Spatar

Asesori: T. Buzdugan, Comis
C. Ghenadiu.
1846
Prezident: Gk. Varlaam, Spatar

Asesori: D. Botez, Paharnic
C. Ghildscu, Stolnic
Director:
Clogole.
1847
Prezident: D. Ralet, Ag.

Asesori: A. Gurifd
C. Ghifdscu, Stolnic.
1848
Prezident: D. Ralet, Aga

C. Florescu
A. Gurild
Director: M. Vdsdlevicl.
Asesori:
1849
Prezident: S. Greceanu
Asesori:
C. Florescu
M. Brdniteanu
1850
Prezident: C. Bobeica, Stolnic

N. Vdrnav
Asesori: S. Greceanu
A. Gurild
1851
Prezident: N. Vrnav
Asesori: C. Bobeicd, Stolnic
V. Greceanu.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botqani
387
1852
Prezident: N. Vdrnav
Asesori: C. Bobeicd
A. As Ian, apoi V. Greceanu
1853
Prezident: A. Crste
C. Bobeica
Al. As Ian apoi Lepeidatu
Asesori:
1854
Prezident: A. Crste
C. Bobeic
Asesori:
Al. As Ian.
1855, 1856
Prezident: A. Juan
Asesori: M Vasilievic11)
Gk. Ventura
Director:
Misiheinescu
1857
Prezident: S. Greceanu
apoi lancu Cocotei
apoi lamandi
A sesori:
Man. Vasilievici
D. Sorocea nu
Director: Juan
1858
Prezident: lamandi
apoi C. Bobeic
Asesori:
M. Vasilievici
D. Soroceanu
1859
Prezident: C. Bobeica
apoi M. Vasilierici
Asesori: D. Soroceanu
Juan
Director:
Costin
apoi I. Pisoski
1. Lui M. Vasillevici ti mai zicee II Manolache a Pope!, personaj ennosent, In Sotoseal, si despre care s'a vorbit Mu It, pe vremuri.
www.digibuc.ro
g.i
II
A
11
:1
:1
:1
iI
'
yi,
y KA
'4,
ded.".(0il
ps r
arj
,,,_,40/za-mx",,,,,vs/
'
l'
41IIN \
k`
VII ,
kk\N
'II:J. Iktvtv,VVATtalle\Nwt
1 "fta"
.-7t 1"ifiiiiiifr ; trhfil

'
L'',
!I
.1
1.1
!li
III,
f(0
14_4g'
-
itliturn IL__un
II
111111
11111
11111111
--
/
1166,:11114j.
Iii
ii i
Iii
-r,
_
11111r
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bqtopni
389
Moravuri Sociale
0 intmplare, petrecuta In Botosani, in 1853, ni d o idee despre modul cum isi trecea vremea o parte din populatia orasului, si
despre nernultmirile produse de unii tineri mai turbulenti.
Ispravnicul tinutului Botosani, C. Vrnav, cu raportul din 2 mart
1853, aduce la cunostinta Departamentului urmtoarele :
Asar la balul mscuit din acest oras, ce a fost in
casele d-lui Costachi Bobeica, Stolnicul, supt a d-sale directie si a d-sale Colonel Iacovachi, urmnd oare si care
price intre D-lor Grigori Holban si Comisul Nicu Vasiliu,
Samesul tinutului, cu cuvinte amenintatoare de rzbunare,
dupd msurile luate de isalitul, au introdus liniste petrecerii fr vre-o bantuial, ins dup trecerea vremii, ca de
vre-o 3 ceasuri, s'au auzit deodat zgomot in odaia garde-
robului, unde alergnd acolo am auzit dela unii cum a

d-lui Vasiliu, in timpul and s dezbrAca D-1 Holban de
costiurnul mstei, I- ar fi pAlmuit, iar dela altii a nu, dar
pentru mai band liniste a petrecerei am gsit trebuitor a-1
deprta din bal, si totodatd 1-am trimes acas.
Intre cei ce fceau zgomot mai mare, strignd despre
drepturile poporane, am deprtat din bal pentru drjie si
cuvinte ameninttoare si pe d-lui Petrachi Maican, acesta
care in timpul cnd era scos afard de un jandarm,
1-au
plmuit pre acesta, pentru care fapt I-am inchis la cazarmie.
A doua zi au venit in presudsfia Isprvniciei fratii

Holban, rostind a pe nedreptul s'a arestuit pe D-1 Maican.
Ispravnicul cere s se numeasa o cotnisie, care sa cerceteze

la fata locului, si Departamentul numeste in comisie pe Postelnicul
Costache Negruti, Aga stefan Si lion si Colonel lacovachi.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopnt
390
In aceir:0 zi, mai multi boeri, in frunte cu Spatarul Mihalachi

Holban, Banul Juan, L Holban, N. Sofian, adreseaza o jalba cart Sfatul extraordinar i locotenent al Prea Inltatului Domn", prin care se
plng :
Mai multe familii vietuitoare In Botoani am ajuns a

ne vedea inconjurati de attea amenintri prirnejdioase, Inca
viata, cinstea i averea fietecaruia, sta fait cea mai
mica asigurare.
Aa, in trecutele zile, la o sotietate destul de nume-
roas, data de d-lui Stolnicul Neculai Sofian, ne-am trezit

de odata eu feretrile sparte de un bolovan, a cAruia Infrare in salon, numai prin agiutorul providentii ne-au ferit de
cruntA lovire i omor. Administratia n-a luat nici o msura. Acum iar in sara de pe urm a Carnavalului, dupA ce
in mijlocul balului masche au venit deodat fratii Vasiliu,
nepoftiti, inarmati cu bete, respingand m4ele dela locurile
cuviincioase, cu o manier rzvratitoare, i cu adaugiri de
maltratatii asupra ma#ei purtat de D-I Grigori Holban.
Petitionarii cer ca, spre pilduire, sa se pedepseasc pe vinovati.
Comisia randuita pentru cercetri, vine in Botoani, i ia marturiile tuturor boerilor cari au fost la balul mascat, i anume : Sardarul
Gh. Cocot, Cost. Mavroieni, Paharnicul Dimitrie Beldiman, Srdarul
Alex. Belcic, Srdarul Cost. Enescu, Stolnicul Ionit Panaite, Iancu
Romano, Iorgu Ezovit, Alecu Cozmulici, Satrarul Petru Mrgrint,
Ioan Tutu, Alecu Iorga, Iancu Caruz, Iancu Cocot, Grigore Softa,
D. Carale, Petrache Cristea, Stolnicul Cost. Bobeica, i toti arata ca
Grigore Holban prea fAcea pe ..magnatulz, ca doar cu 6 lei taxa
unei antreles era egal pentru fiecare.
Mai aratA marturii cA d-lui Director al balului, D-lui C. BobeicA,
s'a atras atentia de multe ori pentru tinuta fratilor Holban i P.

Maicanu, dar d-lui Bobeica, pe langa cA n'a luat nici o masur, dar
pe de alta l-a incurajat pe Holban s inceapa tulburarea.
Se dovedete 6' in trziu, au venit in sala de bal i slugile
i
Holbnetilor cu bate, inconjurati de Bobeica i fratii Holban.
www.digibuc.ro
391
D-1 Beldiman a venit la bal cu fiicele D-sale, dar ele speriindu-se de huet si inaerare, au fugit.
Fiind pricin de rzbunare mai de nainte intre fratii Vasiliu si
neamul Holban, cnd au intrat in bal fratii Vasiliu, atunci Grigore Hol-
ban care-si da aere de baron, s'a adresat cu gura mare a cei nepoftiti n'au ce auta in bal, i dac nu plead, ii va trage palme. In
timpul and se dntuiau mastele, Grigore Holban se duce pn sub
policandru si anin o mnus a sa de coada policandrului. Intrebndu-1 P. Maicanu, i-a rspuns cd de acum poate s inceapa bataia,
fapt care era incurajat si de Directorul balului, Dl. Bobeica. Fratii
Vasiliu 1-au btut pe Grigore Ho lban si ai lui, asa a balul s'a spart,
unii find inchisi.
Cnd fu vorba de depunerea marturiilor, fratii Holban vand a
toti boerii marturi depun in contra lor, si numai in favoarea fratilor
Vasiliu, au incercat s mituiasa pe un boer, anume pe Petrachi Mayrodin, cu suma de 30 galbeni. Acesta a mArturisit adevrul, a luat cei
30 galbeni si i-a depus Ispravnicului. Ispravnicul cu adres trimite
acei 30 galbenl D-sale Spatarului Costache Pisotchi, epitropul Spitalului din Botosanii spre a-i intrebuinta pentru nevoile bolnavilor.
Comisia cercetkoare a incheiat urmtorul jurnal :
Ca de vreme ce din cercetarea felcut, clupa jluirea d-sale frafilor Holbanefli fi cu pard asupra frafilor Vasiliefli i cu tmputare
asupra autariteifflor, sti vede cal D-lor Holbeinefli la prpunerile
lor nu au produs dovezi
prin urmare jluirea nesprijinit
de
dovezi sci socoate ca o clevetire ; apoi D-Ior Holbaneflii sa fie supufl

a plciti clzeltuiala Conzisiel, iara D-lui Sarneplui, care hu s'au marglnit tn a sa datork, pen tru paza bunei rndueli, sat i se _Taal reprimander- tn Canfelaria Isprvniciei, care i sa va ceti de ccitrd d-I dregatorul finutului. .Deci asemenea hotarare f andu-i-s cunoscut
IsprAvniciei, i s scrie ca pe de o parte sA irnplineasa dela D-lor
Holbnestii 2520 lei, cheltuiala Comisiei pe 12 zile si progonul a 16
cai, pentru mergerea si intoarcerea Cornisiei, iarA pe de alta insusi
d-lui dregatorul chiemnd pe d-lui Samesul in presudsfie, ii va ceti
reprimanda hotrdt ; banii, insA, cheltuiala si progonul cuvenit Comisiei, grabnic il va trimite departamentului.
www.digibuc.ro
Monografia Orafalui Botopnt
392
Mihalache Holban, spatarul, in 23 April 1853 face o jalb, tatra

Departament, prin care arata ca in ziva de Marti 21 Aprilie, catr
salt au venit jandarmii acasa la el, cu arme, cu ofiterul Comandir,

cu Politmaistrul Orasului i cu Vahttnaistrul, au intrat In curte si au
ridicat pe fiul sau Grigori, Inca nevrstnic, si 1-au arestuit la Cazarmie.
Pentru ce si cum ?
Cere sa se elibereze fiul, c el e slabnog
de boal trupeasc.
Pricina pentru care a fost arestat Grigore Holban era, CA dupa
ce Comisiunea cercetatoare a incheiat jurnalul in pricina cu Grigore
Holban, acesta, intr'o zi esind pe strada cu prieteaul sat' Costache
Varlaam, 1-a atacat pe Comisul Neculai Vasiliu Samesul, ce era inteo
trasura cu Colonelul Costin Varnav, dregatorul tinutului, lovindu-1 cu
o biciusca, in strad, in fata lumii trecaloare.
Asupra acestei pricini s'a dat o hotarare In modul urmator :
JURNAL
incheiat in seansa domneasca la 28 August 1853, prin

asistenta urmatoarelor madulari a sfatului administrativ xtraorclinar :
D-lui Ministru din Launtru, Logofat Cost. Sturza.

Bisericescu, L. S. Bezede i Lgft. Neculai Sutu.
Drepttii, Logft. Costache Sturza
Ostasesc, Vorn. Neculai Mavrocordat.
Finantelor, Vornic Vasile Ghica
Lucrari publice, Post. Petr. Mavrog heni
Secretarul de stat L. S. Bezede I. Ghica.
Din raportul ds. Colonelului Iancu Raneti, cu No. 9
din 28 April
1853,
si din alaturarile primite pe langa an-
sul, s'au vazut c d-lui Grigore Holban s'au abatut la din nou
necuviinti, care cheama cuvenita pedeapsa cu atat mai mult
cu cat cazul sumetiei sa insemneaza pdn o nepilduita calcare a bunei cuviinti, i dar asa precurn d-lui Grigorie Holban prin nerespectarea datoriilor sale catr sotietate i catra
masurile guvernului, care tintesc la paza bunei oranduele,
www.digibuc.ro
Monografla Oraplai Potofant
.393
sau sumetia la apucAtdri neertate, pricinuitoare i de scandal in ochii publicului, nvlind cu lovituri de biciucA asupra
Comisului Neculai Vasiliu, ce s afla in trAsur cu d-lui
Colonelul Costin Vrnav, dregAtorul de thud Botoani, -i

aceasta cu pornire de rzbundre pentru o pricin hotrtA
de sfat in seansa domneascA, faptA pe care insui d-lui
Grigore Holban o mrturisefe prin inscrisul su catrA
Colonelul Raneti, sfatul inchele :
a) Cd pe d-lui Grigorie Holban s sa trimatd la mdncistirea Vorona, unde se va fine supt cuvenita pazd, spre
pe termin de 6 luni, fi deosebit, pe leingd rs-Punderea cheltuelii comisiei ce s'au hottirdt Mai mnainte, .sd
. sit supuie la un
traf de fase mii lei "in folosul Eforiei orafului Botofani.
b) Pe d-lui Costachi Varlaanz, carele au luat parte la
necuviingi, prdsind nu mai putin datorin sa cdtrd buna,
oreindurald, sd se triimald fi s sd periorisascd, tot cu mdsurile hoteirdte pentru D-lui Holban, pe termin de fret luni
la mndstirea Neamful.
Acest jurnal sA s impArteascA Departamentului din
Nuntru, spre grabnicA i potrivitA aducere 'Mtn' implinire
i tot odat aceastd dispozitie sA va publica spre obteasca
tiint.
In execut4rea acestei hotrAri, la 4 maiu 1853, Sofronie, Mitropolit Moldovei, face cunoscuf starifilor mnstirelor Nemt i Vorona
pentru primirea in exil a lui Costache Varlaam i Grigore Holban, i
la 11 niaiu, Cornetul Iancii Constantinov, cu 2 jandarmi, i-a rAdicat
din ora i i-a dus in exil, lund chitanfe de primirea lor, dela Egumenii mAnAstirilor.
0 icoand interesantA din viata Botoanilor in veacul XVIII, o zuirAvete d. Andronic Tarnu, intr'o frumoasA povestire, publicatA in
Universul Literar" dela 29 iulie 1923, i pe care o reproducern in
intregime:
www.digibuc.ro
394
Monografta Oraplui Botowl
0 ciistorle in secolul 17-lea in Botopni

Maria Tranu, era bunica mea, care a trAit 97 de ant, si a murit
in anul 1872.
De multe ori stam de vorb cu bunica si-mi plAcea mult s'o ascull pentrucd imi povestea lucruri vechi, interesante, fapte petrecute
pe vremuri in Botosani, care le stia si dnsa dela bunicul ei ion Bolfosu, un btrAn aproape de 100 ani.
lat ce i-a povestit Ion Bolfosu buniCei mele :
Andrei Ttaru si sofia sa Mriuca, aveau un biat mare, pe IonicA, si vroiau sl-I insoare cu orice pref.
Andrei isi petrecea viafa mai mult intr'o cafenea, care era situatA pe atunci, unde este astAzi strada Unirei. Acolo, se intlneau multi
bAtrni si discutau de negustorii, cAstorii si all& afaceri d'ale lor. Tinerilor, nu le era permis s viziteze cafeneaua.
$1 btrnii, nu rare ori fceau chefuri lungi si late. Mai cu seamti
Andrei, care era decanul chefliilor, se plimba' prin cafenea, cu paharul
de vin in mn, si lAutarii ii cntau cntecul su obisnuit :
,La fantna lui Chitic,

N'avem apei nici un pic;
Deacela eu beu vin,
Vin, vin, yin fi pelin".
Era pe vremuri, in Botosani, fntna lui Chitic, cu cea mai bunA

apA potabil. Dar Andrei zicea CA fntana a secat, si neavnd apA,
de nevoie bea vinl $i bea eat de mult, cA dac ar fi suflat inteun

poloboc cu apA, ofet s'ar fi fAcutl..
Andrei, era un tatA foarte sever, 0-1 finea pe IonicA din scurt.
Ar fi bine s-1 insurAm pe Ionic, zicea Andrei cAtr sofia sa
MAriuca, c stii d-ta, bAiatul este mare, are 20 ani, si nu trebuie sA-I
lsm sA imbAtrneascA, si fereascA D-zeu, sA se inbolnAveascA.
$i cu tine crezi sA-1 insurm?

Eu cred, sA-i dm pe copila lui LebAd, care-i o fatA cinstitA si
bun gospodink si am auzit cA are si. zestre frumoas; cAd tattil sAu
ii clA o surd de galbeni zimfi austriaci.
Bine brbate, vorbeste cu Lena.
www.digibuc.ro
395
Andrei, chiar a doua zi, se imbrac iute in hainele sale obisnuite,

cu antereu de citarea, lung pang la pmnt, cu giubea, cu brat' ros,
cu fes ros turcesc, i d'asupra fesului o sapc cu cozoroc, si porneste
spre cafenea, cu ciubucul in mana, unde stia c o sa-1 gaseasc pe
Lebada, i aici il intalneste.
Noroc, i o mie de ani pace, jupne Lebad, ce mai fad?
Multmesc d-tale, jupne Andrei, ce s fac, sunt suprat ca mi
s'a stricat ciubucul cel turcesc, si nu gasesc allul la fel ca acela.
Nu te supra jupne, cA eu am dou ciubuce acasa, ski druesc
d-tale unul, c de... doar suntem prieteni vechi.
Iti multmesc, jupne Andrei, dar eu ce s-ti dau d-tale?
D-ta s-mi dai ce-mi trebuie mie.
Ce-ti trebuie?
Imi trebuie pe copila d-taie Mrioara, pentru biatul meu Ionica,
CA tare
draga, si a vrea s'o am ca nor'& pentru cA tiu ca-i fat
de heal* cu purtri bune i bun gospodina. Stiu ca d-ta 11 .cunosti
pe biatul meu Ionica, ar fi foarte potriviti, amndoi. Ce zici, jupdne
L eba da?
Bine, jupne Andrei, d-ta ai baiat de insurat, i eu am fat de

maritat. Asa se fac lucrurile in lume. Iti fgaduesc ca ti-o dau pe
Mrioara, pentru ca imi place si mie baiatul d-tale.
i ce zestre dai fetei?
Ii dau zestre frumoasa: 100 galbeni zimti, 4 vaci, 20 oi, '2 divanuri, 1 masa, scaune, 4 licere, camesi de borangic, vesminte,
alta gospodrie.
Atunci da mna incoace jupane, ne-am impacat, i sa fie inteun
ceas bun si cu noroc. Sa traiasca copiii nostril
batrnii, dup ce au batut palma, au poruncit &A* li se aduca
vin i cafele, ca sa cinsteasca aldmasul. 5i amndoi s'au cherchelit
ru, caci nici unul din ei nu ducea la urechel... Apoi s'au desprtit
ducndu-se fiecare la casele lor, ca vai de ei, caci nu nemereau bine
stradal...
Andrei, ajungnd acasa, comunica sotiei sale ca l-a logodit pe

IonicA cu fata lui Lebda. Apoi cherna pe Mat, ca sa-1 felicite.
IonicA, vina incoacel
Srut mana tat& zise acesta stand inaintea batrnului drept, ca
un soldat inaintea superiorului su.
www.digibuc.ro
Monografia Oraulul Botopni
396
SA stii, ma, c te-am logodit cu copila lui jupdnu LebAdA, fat

cinstit i gospodin bund, i cu zestre frumoask s triti pnd la
adnci btrnete.
IonicA, sOrutA mAna tatlui su, dar nu vdzuse pe fatA niciodat,
n'a vAzut-o pn in ziva cnnuniei,' nici n'a indrAznit sA-1 intrebe pe
bAtrAn, daca viitoarea lui sotie este Malt& scurtA sau frumoas, pentrucA bAiatul avea mare fricA de tatAl sAu, i cu nici un pret nu putea
sO-i calce vointa, cAci pe atunci copiii erau ascultatori i respectuosi
fatA de printii lor.
In fine a sosit i ziva nuntii. Mireasa, era cu fata inhobotat,
cAci, cum imi povestea bunica mea, pe acele vremuri, toate miresele
erau acoperite pe fata in timpul cununiei, cu un voal gros, obiceiu

luat dela turci, care Il au astzi i evreii. Mire le, cnd a vAzut-o, a
ramas incntat de talia ei subtiric, de mnutele i picioarele ei delicate.
Dupa cununie, s'au asezat cu totii la masa cea mare. Acum e

momentul and mireasa trebuie si descopere fata. SArmanul lonicA,
vOzut sotia, s'a fdcut la MO, cnd galben, cnd ros, i n'a
cnd
putut mnca nimic: Mireasa era ureitei In toatd puterea cuv.ntuluif
Dar sArmanul Mat, ce era sd MCP a trebuit sA se resemneze,
si de frica tatAlui sAu, indatA dup masa, a plecat cu satin sa la domiciliul su.
Dup vreo cteva zile, jupneasa Mariuca, mama lui

merge s vad ce fac tinerii insurAtei. Dar ce vAzu? tanara maritata,
sedea la o mas, cu capul sprijinit intre dou mni i plngea amar.
Mama soacr o intreabd: de ce plngi noro?
Cum sa nu plAng, daca Ionica'nu vrea sA steie cu mine, si nid
nu-mi vorbeste nimic. Dnsul s'a inchis intr'o odaie, si nu stiu ce face
aplo.
Mama lui lonic, infra in camera sa,
vede tologit pe un divan.
Ce faci aici, IonicA dragul mamei, de ce nu stai la un loc cu
sop ta?
N'o pot suferi, nu mi-i draga, m'afi nenorocit!
Iata cA si Andrei infra in camera lui Ionia Baiatul, cnd a vazut
pe teal sAu, nu s'a mai tologit pe divan, ci s'a sculat in picioare,
stnd inaintea btrnului intr'o pozitiune respectuoasA.
Bine, mai, ce inseamn purtarea asta fat de sotia ta?
Tat, nu pot, nu pot s'o v Ad, m'ai nenorocit, i plngea amar.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilut Botopani
397
Cum te-am nenorocit, ticalosule? Stai! s-ti arat eu tie nenorocire!

Si iute, ca un fulger, batranul a esit in ceardac (in balcon) si a
chemat pe doi servitori ai
: Gheorghe, Vasile, veniti iute incoace !
Luati-1 pe ticalosul acesta, culcati-1 la pamant, i ineti-1 bine, unul
de cap, si celalt de picioare.

51 btranul Andrei, care avea ciubucul in mn, i-a aplicat lui
riipt
Ionick -in mod slbatec i fr milk attea lovituri, pana
ciubucul in douk iar mama bdiatului, a cazut lesinat la pmnt. Srmanul lonick a stat in pat mult vreme, pana i s'au vindicat ran&
de pe corp.
Ion Bolfosu, bunicul bunicei mele, zicea ca, in urma acestei lectiuni severe, baiatul a trait cu sotia sa 50 de ani, in cea mai mare
armonie i linite, iar cnd moartea 1-a desprtit de dam, Ionic amar a plans-o i n'a uitat mult timp pe aceea, care intotdeafina i-a
fost credincioas, si 1-a ingrijit bine la boalk
www.digibuc.ro
Monografter Oraplui Botopnl
398
Manifestatii cetAtneti.
De sigur c influentii administrative rusesti se datoreste obiceiul

manifestatillor si a serbrilor populare fcute in cinstea Domnitorului,
obiceiu care apare, in Moldova, dupd punerea in aplicare a Regulamentului Organic.
Se pstreaz, in Arhiva Statului din Iasi, cteva documente inte-
resante, din care se vede in ce chip se faceau, in Botosani, aceste

manifestatii.
In 1835 Domnitorul Mihai Sturza face o inspectie in Botosani,

cu ocazia cltoriei in trgul MihAileni, si la 30 maiu, Eforia orsieneasca raporteaz astfel Departamentului trebilor din launtru: 1)
La 29 a urmtoarei luni, intorcndu-s Inltatul Domn
de la targul Mihiletii, pe la 10 ceasuri evropienesti, i eu
Prezidentul impreun cu cilenurile, cu cati-va din orsni
boieri i negutitori calari, cu trsuri i pedestri, am iesit
Mtn' intmpinarea Inltimei sale, afar de targ cu cloud ceasuri mai inainte,
intampinndu-1 1-am adus cu toat rnduiala cAzut, la gazda la dumneaei cucoana Comisoaia
Mavromat, unde s afla i d-lui Spatarul Iordachi Caramfil,
Prezidentul Trebunalului giudeatoresc, unde s'au fcut toat
pregtirea cnviincioas. Iar sara s'au luminarisit tot orasul
cu Cate doua lumnri de sat, pe toat noaptea, in nutnele
de bun venire Inltimei sale intre noi, i apoi pe la un cias
de noapte, insusi Inltimea sa Domnul au binevoit a esi
a s primbla prin toate ulifile i mahalalele, la care Inltimea sa au rmas cu toata multmirea. Pentru aceasta nu
lipssc a face cunoscut cinstitului Departament de urmarea
ce s'au pzit.
1. Dosarul Ministerului de Interne, No. 75, flla 16.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Botofanl
399
Gheorghe Varlaam Spatar.

Vasile Joan
Grigori Neculau.
No. 251
1835 Mai 30
AmAnunte despre primirea fiicuta Domnitorului, se glisesc in raportul Vorniciei de Botosani catra Departament:
La ofitia Ministeriei cu No. 8580 povetuitoare pentru

intampinarea Inilltimei Sale, cu toat supunere sa riispunde.
Mai gios isclitul eu dregatorul de indat ce s'au luat stiint
ca Inltime sa are a sosi i in acest ores, am avut toata

ingrijirea de a s face gatirile trebuincioase in asminea.
Inaltimea sa luni la 27 a trecutei, avand trecire prin acest
oras, s'au intampinat de catr mine cu un numr mare de
slujitori, bine si curati gatiti, la captul tinutului, unde slovesnoi raportuindu-i de starea tinutului, am inmanat i cuviinciosul report in asminea. In drumul trecerii de prin sate,
lacuitorii intovrsiti de a lor femei, fete si flacai, find in
mani stalpari au inftosat prinosul imbelsugrii cu spice de
skriche, cele de toamna, ce sunt cat s poate de frumoasti si care dau nadejde de pe acum de a lor hranti, facand prte la aceast steasca pomp i preotii lor cu
smnele simbolului credintei noastre, evanghelia crucea.
Apropiindu-se de oras,
intampinat in distantie de catrii
Eforul cu orAnii negutitori, de ctre boeri si de Cara toll
acei aflatori in slujb, de catra natia armeneasca si de catra
natia evreeasc, cu 10 poronci supt un acoperemant infrumustat, supt carile au urmat trecirea Inaltimei sale.
La intrare in oras era ridicat un arc de triumf Inverzit cu frunzari, avand deasupra lui i aligoria filostorghiei ;
acole s'au intampinat de 12 fkci cu prinosuri pastoresti,
berbeci si miei albi, impodobiti cu ghirlande de flori, tinand
in mana spice si stalpri, de 12 fete imbracate in costumul
taranesc, cu parechi de hulubi, asminea impodobiti, precum
3. Dinar 75, file 27, Tr. 797.
www.digibuc.ro
400
Monografia Orap lui Botomi
si mai multi batrni ca baibele albe, imbracati toti in alb

precum li erau si barbile, avand pe Capite cate o impletita
palarie de znopi de grau i cu spici In mana, luand parte
la aceasta teremonie i clopotile bisericilor aceslui targ. In
mijlocul piatului asminea arc era ridicat, prirl carile treand au mers la biserica Ospenia, unde au urmat i o religioas teremonie, de acolo au mers la casile d-sale Spatar
Ralet, unde era cvartira OHM pentru Inaltime Sa, i 'ufide
nu s'au lsat de a sa face iarsi toat incyviintata priimire
fiind pusa i santineluri de slugitori pe la locuri unde au
cerut trebuinta.
Dupa un putin rsuflu, apoi au mers Inaltimea sa mai

intalu la canteleria Vorniciei, facand cuviincioasa enspectie
apoi asaminea si la celelalte posturi toate.
Dup pranz au urmat purcederea Inaltimei sale in tinuturile de sus.
Inturnandu-sa Inltimea sa Aliercuri la 29, asaminea
s'au intmpinat cu aceeai gatire afar de oras, de catra
mine, precum si de toti ceilanti .aflatori in slujba i de un
numar de oraeni, tragand in cvartira la d-lui Spatarul Iordachi Caramfil, unde au fost i masul, iar sara pentru
asamine prilej spre samnul bucuriei ce au simtit oranii
cu venirea oblcluitorului Domn, au fost inluminarisit tot
orasul toata noaptea, vizitarisindu-1 Inaltimea sa, intovaMO de curtejul. cuviincios si de uratiile norodului. A doua
zi, la 30, au urmat purcederea Inaltimei sale catra Flmanzi
unde dupa poronca, l-am intovarasit i eu pn ce s'au
pornit de acolo catra
Inaltimea sa au binevoit a-mi arta deplina multamire
despre care eu ma cunosc datoriu hunelor povatuiri i sisti-
siri acei nacelstve, pe care plecat rog ca sa binevoiasca a

primi recunoscatoarele mele multamiri i sa binevoiasca
protejarisinda-ma asaminea a ma povatui pentru totdeauna.
Grigore Carp, Spatar
No. 3241
1835 Iunie 3 zile
www.digibuc.ro
Monografia Orau1ul Botofant
401
La acest raport, Vornicul de Botosdni argued' i copia unei hrtii
pe care unul din *mil cu barbele albe a inmdnat-o lui Vod, i pe

care Vod a citit-o, apoi a multdmit btrnilor si a stat de vorba cu ei.
Iat documentul :
Trmbita vestirii rdsunnd bucurie venirii voastre in
toatd fara, ni-au inoit si puterile vrstei noastre, i cu pasi
uriessti ni-au facut s alergni intru intmpinarea voastr
aceluia care ati gonit intristare i mahniciune ce ni-au intovrsit pilna acum i ati chiemat in snul trii si a patriei voastre imbelsugare, dreptate i veselie, fie numele tu
bine cuvntat, fd-ne ca si de acum s nu simtim niciodat

pace si bucurie fr a ne aduce aminte de Tine, care ni
le-ai dat; zideste in inimele noastre stdlpul pomenirei Tale
care va merge dela OHO la fii
f ca nimenea s nu
poat a Te videa fr a striga din inimd ca i noi ; Jat
fiul i printele patriei, iat cel povtuit de pronie pe
scaunul oblduirii, bucurati-v.
Ogoarele noastre nu vor mai fi udate cu lacriml

sarcinile noastre vor fi de znopt sdcerati in bucurti; bucurati-v, aceste sunt Pre Indltatule Voevod, cugeturile ce
indeletnicesc duhurile supusilor Ti, gust i Tu multmire
de a fi iubit de supusii
Vod Sturza intrase, in Botosani, in ziva de 27 maiu 1835, si
Eforia tocmai a doua zi, la 28 maiu, a primit poronca Departamentului pentru a face pregtiri de primirea Domnitorului. Prezidentul Eforiei, ins, fusese mai prudent, si aflnd c Vod are s viziteze
Botosanii, a inceput pregtirile cu 2 saptmni mai inainte, dup cum
se ilede din urmtorul raport atr Departament:
Fistzi la 28 c. s'au primit poronca cinstitului Departament, vestitoare pentru esirea Prea Inltatului Domn in tinut si c6 Eforia s-si aib pregfitirea ei intru toate. Cu
supunere s rspunde c eu nsui Prezidentul cu 2 sdptmni mai inainte ingrijindu-m am struit cu necontenire in
toate zilele in curtnia orasului, mereinetisirea drumurilor
i a podefelor.
411
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botqani
402
I. Patru podete din nou cu cheresteaua nou s'au facut
bune skatoasa in drumul pe unde era a trece Inaltimea

sa, care podet s'au si ',boll, puindu-li-sa si cate un stalp
cu fanar.,
2. Toate ulitile si drumurile s'au curatit si s'au meremetisit luminarisirea orasului intru toata buna oranduiala.
3. Cantalaria s'au grijit bine, apoi toate lucrurile pojarnicesti iar s'au grijit bune snatoasa si cu oardenii lor au
fost neclintiti. Arhiva cantlriei regularisita In delle cu opis
pe fiistecare an, cnigile veniturilor si a cheltuielilor, reghistruffle regularisite dupa instructii si dupa toata formalitaua.
4. La marginea orasului despre Radiu s'au fcut 2 porti
Impodobite cu teiu si o paragrama de panza boita In mijloc
titlu Inltimei sale cu Vivar, si alta poarta asaminea iarasi cu o asa randuiala s'au facut in mijlocul pliatului. Si
eri la 27 Maiu pe la 10 ciasuri evropienesti s'au innorocit
si targul nostru cu sosirea Inaltimei sale, unde mai inainte
cu 2 ceasuri eu Prezidentul impreuna cu madularile intovarasit atat de obstimea boereasca cat si cu toate breslele
precum natia armeneascii i ace ltdovascif cu 10 poronci fi
cu cortul lor, i cu tap amploiantii dicanicesti, administrativi
si politienesti in uniformele lor cu complect, si am esit noi
tot narodul intru intampinarea Inltimei sale, cari calri,
cari cu trasuri, cari pe gios, 'Dana la liadiu, si cu taraful de
lautari in frunte, cu Paraschiv starostele. Iara la marginea
targului, unde era poarta, s'au rnduit din partea a toata
obstia pe d-lui Stolnicul Mavroeni, cadetul Eforiei, si pe

d-lui secretariul eforiei, Neculai Dimitriu, de au Intampinat
pe Inaltimea sa cu 5 paini, cu sare pe o tabla de argint si
cu flori mirositoare, si la poarta pe de o parte zece fetiscane dela satul Cristestii imbracate cu panza alba si cu
cununi de flori pe cap, si prin maini la altele cate o pareche de hulughi impodobiti cu cordele si cu flori, iar pe de
alt parte 10 ficiori cu cununi de flori si cu doi berbeci
albi impodobiti cu cordele si cu flori.
Si cum au agiunsu Inltime sa la ace poart, dindat
au statut si s'au inchinat pine si luand o bucatica de pale
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bo Wad
403
si au multmit tuturor de obstie, fcndu-sA si urarea cuviincioas in glas mare Ura s triti intru multi ani In5Itimea VoastrA". Si de acolo cu toatA gloata au mers InAltimea sa in trg si au intrat la biserica Adormirea Maicii
Domnului, unde era toat pregatirea. Iconomii cu tot clirosul
lor imbrAcati in vesminte, si i s'au fcut molebenul cuviincios. Si de acolo esind cu toatA gloata cu ura', au mers
la gazdA la d-lui Spatarul Alecu Ralet, si dup aceia peste
vre-o 2 ciasuri dupA ce bu mers la cantlria Vorniciei si
a GiudicAtoriei, au binevoit o veni si la cantalAria Eforiei,
si .de indat au cerut bugetul si au cutat veniturile si cheltuielile Eforiei, arhiva precum si toate uneltile pojarnicesti
si intru toate InAltimea sa au rmas multamit, numai pentru
vnzarea eraturilor au limas nemultAmit zicAnd cum de s'au
vndut cu asa ingiosit pret, de vreme cA timpul s arat
bine si velnitile are s s porneascA, si mai bine ar fi fost

a sa cAuta eratul in credint pAn acum, unde acum s putea
vinde cu mult mai folositoriu pret pentru cA totdeodat s'au
artat si jalobA din partea obstiei c acest otcupcic din 12

oc ce era vadra de holercA din invechime, el acum prin
poronca ce au adus o msur numai pe 10 oc, asminea
si !Acura din 15 ocA vadra o dA cu cotul iarA pe 10 ocA,
si cA trgovetii pe numitul otcupcic, nu vroesc a-1 priimi cu
asminea ordnduialA, si peste aceea ce au dat el, ei dau
mai mult in folosul Casei 3000 lei, adecA 28.000 lei, si acele cte 300 lei pe lun dac s vor deschide velnitele si
tot cu conditille de mai inainte s fie precum au urmat si
ceialalti otcupcici.
Si dup aceasta Inltimea sa au mers si au sAzut la

mas, si indat dupd masA s'au pornit la targ Mihhlestii si
totdeodat ni-au poroncit ca sA facem aiar pAinei, ca cu intoarcerea InAltimea sale pe Mercuri sA faca punere la cale,
unde in aceeasi zi are s fac si luminatie, si pentru toate
aceste, nu lipsAsc a face cunoscut cinstitului Departamentu.
Gheorghe Varlaam Spatar
Vasile loan
Grigori Nicolau
No. 236
1835 Mai 28 zile
BotAsani.
www.digibuc.ro
404
Mihai Sturza ia mAsuri s se serbeze data urcarei pe tron a Sultanului Mahmud, si onomastica lui Neculai Pavlovici, Tarul Rusiei. *i
iata cum motiveaz el aceast dispozitie : 1)
Cu mila lui Dumnezeu noi Mihail Grigorie Sturza
Voevod, Domn tarii Moldovei.
OcArmuitorului Sfat al Domniei Me le
Una din cele mai sfinte datorii a arodului acestui

Printipat find aceea a recunostintei cAtr monarhii cari, dorind intemeiarea fericirii lui, au lucrat cu o printeasca
plecare intru asezare acestii fericiri pe temelii statornice'
de care acum mai cu deosebire sa folosste acest :Arad

ocarmuit de pravile mantuitoare si bucurandu-sa de pronomiile hArazite, Noi socotim CA spre marturisire acestii recunostinte, la care toata fiinta moldoveneasca este datoare,
ar fi de cuviint neaparata ca la 16 Iu lie a fieste drui an

sa sa serbeze intronizatia a Mriei sale Sultan Mahmudhan,
stpanitorului suzeran,
iar la 6 Decemvrie numele Ma-
rirei sale Imparatului a toat Rusiia, Neculai Pavlovici,
protectorului, pentru care si punem inaintea sfatului ca sa

le publicarisasca spre obsteasca stiinta si intocrnai urmare.
1853 Noemvrie 30
Intr'un raport a Ispravniciei de Botosani, calra. Departament, din

24 iulie 1839, se arata parada care s'a facut, in acel oras, la 15 lulie
in cinstea Sultanului :1)
Ziva dela 20 a lunei, in urmarea poroncii Cinst. Departament cu No. 46 din 15 Iulie, s'a serbat in cinstea suirei pe tronul a mrirel sale Sultanului Abdul-Megid-han
cu toata teremonia cuvenita, toti amploiantii giudecatoresti
si administrativi s'au purtat toata ziva in un complect zu
toata uniforma, iara sara au fost o priveliste foarte frumoasa, prin ticsitele lumini ce facea a inlumina toate ulitele
orasului, Ora tarziu vreme, si toti de obstie orasanii patruns I
1
Dosarul No. 103 del!' Postelnicie.
www.digibuc.ro
405
de simtirile ce au catra noul Suzeran, cu cea mai fragedd

multmire s bucur prin plimbri, din cari multi au rnduit si lutari, de fcea a rsuna prin toate rdspntiile samnu
bucuriei si a supunerii card inaltul Suzeran, asemenea si

pe la toate celelalte trguri s'au cinstit aceasi zi prin luminatii multmitoare privitorilor din fiecare trg.
Ispr. Aga Leon
Samis. M. Brnisteanu
Se luase obiceiul de a se srbtori si onomastica Domnitorului, in ziva de Sf. Neculai (8 noembrie), sziva universalr precum
se zice in raportul Isprdvniciei cdtrd Departament :
Ziva universald a prea Indltat. Domn, dela 8 Noem.

s'au serbat de dimineatd, cnd s'a savarsit Dumnezeeasca
leturghie la biserica catedrald, de card Prea osfintitul Mitropolit Inochentie Iliopoleos, cu 2 protoerei si indestul sobor de preati, i pe urmd find adunati toti functionerii
politicesti i obstime boerilor, s'au fcut molebin cu tragere
clopotelor si cu slobozire de indestule impuscturi de cdtr
slujitorii Isprdvniciei, giudectoresti, a Eforiei si a Politiei,
carele in toat uniforma au fost adunati. Pe lngd aceasta
s'au slobozit si cteva salve; rdsunnd apoi indestule strigdri de 1Multi ani sd trdiascd Domnul nostru stpnitoriu,
Ura".
Dup aceasta s'au primit hiritizmos la casa suptiscdlitului, uncle obstimea boerilor s'au fost adunat, fcndu-sd
apoi prnz tuturor slujitorilor, si in osbire arestantilor de
la inchisoare. lar sara 'a fost foarte iluminarisitd in tot
cuprinsul orasului, si mai in osbi d-lor Starostii protectiilor strdine au fAcut pe la casele lor foarte frumoasd lumi-
natie, precum si subsemnatul, nu mai putin, a fcut o indestuld luminatie si strlucire, si pe Ingd multe salve slobozite am dat si un bal obstimei boerilor, ca sd se desfdteze la o asa zi" mare.
Leon Spatar
Sames, M. Branisteanu
I.
Dozer Mlnist. Interne, No. 419, Tr. 1772.
www.digibuc.ro
406
Monografia Oraplul Botopnl

Grigori Ghica Vocla, in timpul ocupatiei rusesti, 1853-1854,
prsire tronul, si se intoarce in tar prin noembre 1854. La reintoarcere, cettenii din Botosani, din Roman si din Piatra, trimet Domnitorului ate o adres de multdmire i bucurie. Adresa botosnenilor
este aceasta;
Prea Inaltate Doamne,
Obstia orasului si a tinutului Botsenii, impreund cu
amploiantii din toate ramurile, slvesc fericita sosire a Inltimei voastre pe pmntul patriei. Ne bucurAm cu totii priivind pe bunul stpnitoriu si obstescul printe, pe care pronia
1-au ales vrednic de a imparti comuna fericire a toat clasa
compatriotilor si, i aceast bucurie care astzi indestuleaz sufleteasca noastr multmire, ne face a uita intristarea ce ni-au adus lipsa Inltimei Voastre, creznd cu
asigurare c intoarcerea Voastr pe tronul trii va restatornici dorita Iinite i, prin agiutorul ingrijitoarei providentii,
ne vom bucura cu o nou fericire a Patriei, care supt intleapta Voastr crm pururia va rsuna glasuri de multmire.
Noi ins cu neosbite strigri, chiemnt Dumnezescul
har asupra intleptelor voastre miscri, i cu neincetare acelor din suflet bune cuvntri sntem a Inltimei Voastre
prea plecate f supuse slugi:
Costache Rosset, Vornic; N. Rosset, Logf; A. Ventura;
M. Holban, Spatar; D. Ralet; Aga Buzdugan; M. Brnisteanu
Paharnic; Ion Radul, Cminar; Alecu Niculescu; Iancu Rosset,
Gh. Sinescu; M. Rosett; M. Vasilievici, Srdar; Costache Caitncan, Clucer; Rigu, Clucer; Colonel Mavroieni; Gh. Cocoth;
Mih. Vladovici; Nec. Sofiian; Costache Bobeica, Sardar; Leitinent Murgul; A. Carale; Ion Cristescu, Clucer; S. Popovici;
Teodor Schipor, Sulger; N. Burchi; D. Aronovici; Placa,

Sluger; Gheorghiadis; Ciulei; Teodor Pisoschi, Sluger; P.
Davidel; lorgu Esanu; Cost. Florescu.
Obflia natiei armenegi (isclesc de o parte).
Valerian Misir; Ariton Buiucliu, Stolnic; Gaspar Goilay, Sardar; Ariton fon Pruncul; Jacob Sahanovici; A. Bolfosu; Ionit Riglet; M. Stefanovici; Ariton Sahanovici; M.
Ciomacu; Lohan Grigorovici; T. Matasar; I. A. Taranu;
Mihail A. Taranu;* I. Popovici; Burdea; Gh. Mane:
Obpa natiei Evreegi (urmeazd 21 de iscalituri evreqti)..
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoant
407
Inceputuri culturale.
Despre o miscare cultural, asa cum se intelege astzi, nu putea

s fie vorba, in Botosanii de odinioar. Cunoscatorii de carte erau
aproape numai printre boeri si printre fetele bisericesti; negustorii armeni i evrei erau strini de neam, si nu puteau sd aib nici un interes pentru cultubra romdneasca. Boerii erau crescuti sub influenta
culturei grecesti; din copilrie invtau limba greceasc, i chiar clack'
ar i voit sd citeasc romneste, nu erau crti romnesti. Fifard de
ceaslovul i cdteva cArti bisericesti, ce alta s'a tiprit la noi, in vremurile vechi? Traducerile din greceste erau bune pentru acei cari nu
puteau ceti originalele.
Ce culturd putea sd fie fait de crti!
Cu trecerea vremei au inceput a se inmulti i crtile romdnesti,
s'a ndscut putinta de a se infiripa cdte o mica' bibliotecd prin casele
celor mai cu dare de mad. listfel, hare 1830-40, un botosdnean

insemnat ce cdrti are el, si avem putintd s stim cam ce se citea pe
acea vreme.
D-1 Iorga publica aceastd: Insmnare de cal-tile, istorii i altele,
ci am, precum mai gios sa aratd 1), i anume:
Dveneventi (sic) intr'un tom
Don Chipt
Telemah
Aneta i Liubin
Floarea Darurilor
Juaria Norocului
Plutarh Nou
Numa Pombilii
Tragodiia lui Orest
Culegire de inplepciuni
Istoriia Rosal
Anticile Romanilor
tiinfile Evropii pi luna Fevr.

1.
Poeziile Moldoromane
Dregtoriul bunei-creqtiri
Robinson
Engolpion di aur
Plumper
Stihuri pentru fimei frumoasa
Halimali, 2
Istoriia Paramidei (sic)
Biblioteca desfhtatoare
Petru Maiorul
Abefddar
Studit gl Documente VIIp. 148.
www.digibuc.ro
408

Bordeiu Indienesc
Paraclisul Sv. Haralamb
Calindariul pi anul 1836
Biblii rusasca
Mazipa
Triumful virtuti improtiva morali
Tragodiia lui Eraclii
Erotohlit
Aprodul Purici
Teiatru Moldovinesc
Istoriia ereticului Luter
Istorila cap. di corsari
Economiia de cast'
Prqcheia pentru jidovi
Reglement, cap. 8-le
Instructiile pentru ispravnici
Dracu Schiop
Poezii lui Mihalachi Cuciuranu
Scrieri de Demitrie Ralet
Viiata fimeiasca
Dovedirea pentru Armeni

Reimont
Ghenoveva de Brabant
Icoana Lumei
Dupd chipul cum stie s-si scrie titlul artilor ce are, proprieta-
rul lor pare a nu era un mare arturar.

Muzica nu se cultiva in familii, in trecutul nostru. In afard de
muzica bisericeasc, boerii nu admiteau sa cAnte altceva odraslele lor.
Se fAcea o exceptie pentru fete, care inatau s ante din chitar.

Vioara era un instrument vrednic pentru lutarii figani, pe cari boerii
ii ascultau cu plAcere, si adeseori ii puneau sd faa serenade, pe sub
feresterele afroditelor, si s ofteze pentru clAnsii.
Cu pictura acelas lucru. Cuvntul nici nu se cunostea, si zugra-
vii" fceau icoanele, si tot zugravr se numeau si pictorii strini,

cari fceau portretele boerilor.
0 descriere suggestivd a mentalitAtii acestia, in lumea botosnean de jumtate de veac in urmd, face d. Andronic M. Taranu, in
niste amintiri ce a publicat in ziarul Cultura Poporului" (No. 26, din
22 August 1923] si pe care le reproducem :
Bdtriini ruginif I fl puterea vointii
Inc din frageda mea copildrie, imi plcea pictura si vioara, dar
bAtrAnii mei nu apreciau de loc aceste arte, aci ei le considerau ca
lucruri injositoare pentru un biat din famine bun.
BdtrAnii erau pasionati s ante la biseria, la strand, si se concurau unii pe altii, durninica si in alte zile de sdrbtori, and era mult
lume in biseric, s atragd laudele auditorilor.
BtrAnul Sandulache, venea totdeauua la biseric, cu o batist
guritd, si antnd, isi intorcea fata spre public, si prefAcandu-se cd-
www.digibuc.ro
409
sterge sudoarea, privea prin gaura batistei, ca sA vadd daca lumea

il admir !
Eu Insd, ca copil eram pasionat pentru picturd i vioar, i cu

ofice pret doream s le studiez. Dar unchiul meu, care m'a crescut
nu m putea suferi
cdci la varsta de zece ani am rdmas fr tat
cand m vedea cu vioara in mand, sau lucrand pictur.
Inteo zi, pe cand studiam gamele la vioar, unchiul imi zice
manios ;
Ascult-md mdi Andronic, s nu te mai vad cu spurcdciunea

asta in man, c am s ti-o sfdram in bucAti ! Asta nu-i pentru cinstea familiei noastre. Nu-i destul cd te cheamd ,taran", apoi vrei s
fii i tigan ? ! Dac-ti place cantarea, vino la biserica, sa cantm
amndoi la strand, si s vezi cum o sd ne laude popa, dasclul si tot
norodul. Iti mai hotrsc odat, sd nu faci rusine familiei noastre, c
doar nu esti nici lutar, nici ursar ! .
Cu toatd ocara i amenintarea unchiului, pasiunea mea pentru
vioar nu slabise de loc ! Dar ce s fec ? Mi-am ascuns vioara in
podul casei, de frica unchiului, ca sd nu mi-o strice, i cantam in
pod, cand dansul nu era acas.
Tot asa mi s'a intamplat i cu pictura. Inteuna din zile, vdzanduma ca pictez, unchiul mA intreab manios
Ce insemneazd mazgalitura asta ?
Picturd, unchiule.
Ce pictur ? ce vorbesti fleacuri ? eu vat c-i zugrviturd,

vr.ea s zica vrei s te fad si zugrav ? Alt rusine pe capul nostru !
Unde-i tatl tdu, sA te vad cum iti bati joc de familia noastra ?
S'ar inbolnvi saracul, de supdrare. Dar mdcar in groapd nu-1 rusina;
las5-1 s se odihneasc in pace ! lute s arunci afar murdriile astea,
c nu le pot suferi ; ai imputit toatd casa cu boielele tale !
Cum am zis, pentru vioard am gsit o solutiune de a canta in
pod, dar pictura nu o puteam face in pod ; dici acolo era intuneric
bezn ! i m'am gandit mult, unde m'as putea ascunde cu paleta mea
ca s nu ma vad unchiul ?
lea ca-mi vine o ideie fericit ; in fundul grdinei noastre, era
o poiat de gaini. In timpul zilei psrile ciupeau prin grddin, i poiata find liberd, acolo mi-am instalat atelierul de pictur !
www.digibuc.ro
CO
Mai mult interes a pus, lumen botoaneana, pentru teatru, care

pare s fi a vut aa de mare influent asupra boerimei locale, inct,
cu vremea s'au urcat i boerii i cucoanele lor pe scena improvizat
a unui teatru in Botoani.
In 1838, directorul coalei domneti din Botoani, anume Nicolini, s'a asociat cu Costache Caragiali i a inceput o serie de reprezentatii teatrale, in Botoani, cu o trup pe care nu tim din cine era
corn pus.
Incercarea lui Nicolini a re4t. La 27 Noembrie 1838 se juca,

in al patrulea abonamenta, Uniforma lui Velington, comedie in un
act, de Kotzebue. Afiul acestei reprezentatii se afl in Biblioteca
Academiei Romng ; e scris cu mdna, pe o jumatate de hrtie, i in
el se anuat ca cprivelitea se va sfari printeo pantomie in cloud
acte, Troa Dial) i ca inceputul va fi punct la 6 jum. ceasuri europeneti".
In lama 1838-39, trupa lui Nicolini, a jucat mai multe piese, eat
romneti cat i traduse, intre care $tefan cel mare, piesa de Gh. Asaki, Plumper sau Amestectorul 'in toate, comedie de I. F. Junger,
tradusd din limba german, de Sarnoil Botezatu, profesor la gimnazia
Vasiliana 1).
Despre reprezentatiile din Botoani, gazeta Albina Romneasca,
No. 94, din 27 noembre 1838, scrie; Aflm dela Botoani ca d-1
Nicolini au informat acolo o trupa de actori moldoveni. Aceast intreprindere national au aflat la noble-fa i public, aa o imbratoare,
'kick directia au fost in stare a incepe irul reprezentatiilor abonamentului intai".
In No. 96, aceia gazet da aceasta informatie: Scriu dela Botoani ca reprezentatille teatrului national urmeazd cu mare placere
din partea publicului.
D. director Nicolini i d. C. Caragiali catiga
fiecare data vii aplaosuri pentru talentul lor i sarguinta de a aduce
multmire privitorilor prin alegerea pieselor i a lor nimerit jucare.
Din o scrisoare adresata printului Ghica, ministru de Interne, se
vede ca teatrul lui Nicolini era la el acas, adica in localul coalei
domneti, in sala in care inclipeau numai 40 de scaune. Se mai vede,
din scrisoarea aceasta, ca Eforia de Botoani pretindea, dela Nicolini,
1. Teodor T. Burada: Istorla Teatrulul In Moldova, I, p. 205. Iasi, 1915.
www.digibuc.ro
411
o plat de 30 sfanti pentru fiecare reprezentatie, osebit cte vase locuri gratis, cnd in toata sala erau numai 40.
Scrisoarea, in frantuzevte, semnata de Nicolini, are acest cuprins; 1).
A Son Excellence Monseigneur le Prince Ghyka
Mintstre de l'Interieur.
Mon Prince.
Le nomm Nicolini, !!! la demande de prsque tous les boyards
de Botoschan, veut tablir chez lui un petit thatre pour se distraire pendant les longues soirs d'hiver; mais il prouve des difficults
de la part de l'Ephauri qui a xig trente svantziger par soire et
six fauteuils, lorsque toute la salle de spectacle ne peut en contentr
que quarante tout au plus.
II supplie votre Excellence d'ordonner qu'il soit exempt de
tout droit, car ce thtre qui a droit d'tre protg est plutt une
affaire de:distraction que d'intret.
Je suis avec le plus profond respect, Monseigneur, de votre

xcellence le tits humble et trs recconnaissant serviteur.
Nicolini.
ce 26 sept. 1838.
Intreprinderea lui Nicolini are o insemntate deosebit pentruc

odat cu incetarea studiilor vi reprezentatiilor Conservatorului din Ia0,
teatrul romnesc rAmsese inteo complect amortire 2), i a fost rezervata oravului Botovani cinstea de a reincepe, in Moldova, activitatea
cultural a teatrului.
In iarna 1848-49, mai multi boeri vi cucoane din Botovani au

jucat teatru, pentru scopuri filantropice.
Buletinul foaei oficiale", No. 59, din 28 iulie 1849, publica
urmtorul act oficial;
Isprilvnicia tinutului Botilsanii.
No. 3064.
Domnealor Lascar Stavri, Mihalache Misoglu, Dimitrie Davidel

Dimitrie Soroceanu, Dimitrie Mortun, Clucereasa Elenco Corlatianu,
L firhiva Statulul 180.
2. T. T. Rurada, loc. cit.
www.digibuc.ro
412
Smaranda Mortun si Elena Iliade, indemnati de filantropice sentimente, au venit aici de a da trei reprezentatii de teatru national in
acest oras, in carnavalul ernii trecute, i aduntind soma de 1045 lei
in folosul saracilor, i-au i trimis aici de s'au regularisit a lor !mph.tire, in care ispravnicia pe de o parte pentru bunele sentimente, ce
pragmatic au dovedit In agiutorul scapatatilor, li au si facut cuvenita din parte-i multdmire, iar pe de alta se face obsteste stiut.
In stagiunea teatral din 1857-58, cs'a infiintat o trup teatral

moldoveneasc, in Botoani, sub directia lui Costache Blceanu i a
Pitarului Costache Vasiliu. Trupa era compus din tineri nobili i
dame, care au jucat o iarn intreag5 spre multdmirea tuturor cettenilor botoneni.
Cu privire la aceast trup, nn numr de 70 de boeri i negustori din Botoani, au adresat, la 10 maiu 1858, Ministerului de Interne,
urmtoarea petitie:
Onoratului Ministru din Ntluntru.
Sub iscalitii considerand silinja cu care D-lor Costache Bii Pitarul Costache Vasil lu, angajdnd o trupfi de tineri nobill
si dame, au intreprins in acest oras Teatru national, vreme de sase
luni de zile, aducnd o indestula multamire publicului, care mai ales
au avut toat plficerea a vizita acest teatru, desi inceptitoriu, dar
au fost indestul de bine executat de trupa, necrutindu-si silinta, meritnd a fi vrednici de aplausul privitorilor, gilsesc de toatti cuviinta
a ruga pe Onoratui Minister, cif precum prin infiintarea unui asminea Teatru, se aduce chiar orasului infrumusejare, apol sA binevoiasca a regula infiintarea si statornicirea lui, si in viitoriu tot sub
a Dumnilor sale derectie, avnd noi toatti increderea in Domnialor,
cti In viitor vor duce mai mare multamire publicului ce chear acum
ca inceptorl, au dat destuld dovadfi.
ceanu
Cu trecerea vremei, mentalitatea botonenilor s'a schimbat, cum

s'a intamplat in toata Moldova, i din acest ora s'au ridicat, deasupra
multimei, oameni cari au insemnat ceva in micarea noastr sufleteasc.
Trei mitropoliti cu vazd sunt fiii Botoanilor.
Sofronie Miclescu, mitropolit al Moldovei dela 1851 pnd la 1860,
a fost de loc din judetul Botoani, nascut pe la anul 1790, dar nu se
poate afirma, in lips de dovezi, c s'a nscut chiar in oraul Botoani.
Sofronie Miclescu, clugrit la Mnstirea Neamtului, a fost conwww.digibuc.ro
413
sacrat la 2 iunie 1826. Fiind episcop la Husi, a fost ales mitropolit

in 1851, si a pastorit 'Ana la 1860, and Cuza Voda 1-a surgunit la
Mandstirea Slatina, din judetul Sucevei, unde a murit in 1863.
E inmormntat la Neamt.
Calinic Miclescu, mitropolitul primat al Romniei, este fiul Logofatului Scarlat Miclescu, i al Mariei, nscuta Beldiman. S'a nscut,
la 16 april 1822, in orasul Suceava, unde se refugiasera parintii sal,

in vremea eteriei. Povatuit de unchiul sat' Sofronie, care era episcop
\la Husi, Calinic se hotaraste sa intre in tagma alugareasca, si este
tuns in ziva de 18 iunie 1842. In 1855 este arhiereu, si in 1858 ia
parte la adunarea adhoc, ca locotenent de episcop al Husi lor. In 1860
demisioneaza dela Husi, si in 1863, Cuza Vocia ii incredintaza locotenenta mitropoliei Moldovei, si la 10 maiu 1865 fu numit mitropolit.
Se stie rolul ce a jucat mitropolitul Calinic, &pa abdicarea lui
Cuza Vod, in miscarea din Iasi, and a fost chiar rnit. Gratiat, de
Printul Carol, la 9 maiu 1866, a ocupat scaunul mitropolitan de Iasi
pana la 31 maiu 1875, and a fost ales mitropolit primat, si a pastorit pana la moarta sa, intamplata in anul .1886.
Pe timpul mitropolitului Calinic Miclescu, biserica noastra romaneasca si-a captat autocefalia, si tot in timpul lui s'a infiintat facultatea de teologie din Bucuresti.
Mitropolitul primat lost! Gheorgizian, fiul preotului Gheorghe
Popovici Gheorghian, parohul bisericei Sfintii Voevozi, si al presviterei
Maria, este nascut, in Botosani, la 20 August 1829. La vdrsta de 11

aril este dus la mnstirea din Burdujeni ; face apoi studii la scoala
dela Trei-Ierarhi si in Academia Mihaileana din Iasi. E trimis diacon
la capela romna din Paris, si urrneaza cursuri la Sorbona. In 18-3
este hirotonit preut ; in 1865 arhiereu la Iasi ; in 1867 episcop la Husi
Oa la 1879, and e ales episcop al Dunarei de jos, si la 1836 mittropolit Primat. Fiind bolnav, prin enciclica din 29 mart 1893, demisioneaza si se retrage la manastirea Caldrusani, dar la 5 Decembrie
1896 este ales, din nou, mitropolit primat, si pastoreste pana la 23
ianuar 1909, and moare.

Un alt fiu al Botosanilor, Vasile Gheorghian, fratele mitropolitului,
nascut in 1843. a fost ministru de Domenii. in 1883. A invatat clasele

primare la scoala Marchian ; a facut cursul complect in Academia Mihaileana, si a studiat dreptul la Torino. Stabilit in lasi, a fcut avowww.digibuc.ro
414
catur, a fost prefect, deputat de Iasi si Suceava. A murit la 21 februar

1901.
In magistratura tarn s'a distins un alt fiu al Botosanilor : loan

Vreinceanu, fiul preutului loan Vreinceanu, parohul bisericii Sf. Dumitru.
Nscut in 1850, a fcut clasele primare la scoala Marchian, li-
ceul in Iasi, unde a luat i lice* in drept. A fost magistrat la Piatra

N., la Flticeni si la Iai, unde moare ca presedinte al Curtii de apel
la 20 iulie 1905.
Preotul loan VrAnceanu a fost castorit cu Smaranda, sora mitropolitului Iosif Gheorghian :
Preot Gheorghe Popovici Gheorghian

Zamfira
Smaranda
Iosif
---Barjovanu Pr. Ion Mitropolit

Vrancea-
Sofia
Elena Vasile Tinca
Zoe=
= G. 1:4I. Sta. = Cristea =N. Ciu-
lorgu
fol
dure
rea
matopol
(Folticeni)
nu
I
loan Neculai Dr Gheorghian

Gheorghiean
(Bucure01)
Vasile
Elena
=N.Rutu
Despre alti flu ai Botosanilor, despre fratii Cuciureanu, despre

poetul Gh. Tutu, am vorbit mai in urtn. Dar acel a cAruia faim a
trecut peste hotarele trii, si al crui nume va rmnea pe totdeauna,
este marele nostru poet si cug ettor Mihail Eminescu.
alturat, fotografia unei foi din cRegistru pentru nastere
botez pe anul 18502, pstrat in arhiva Primriei de Botosani, arat
cA la .cincispreze ce ghenari"1850 s'a botezat fiul Mihail al D. Gheorghi Iminovici,_ Cminar, cu sotia sa Ralu, proprietari". In rubrica
Politia sau satul unde s'au nscut prunculy, in acest registru se scrie :
tn Orapl Botosani".Nq a fost : D. Vasile Iorascu, Stolnic. In rubrica

: a Preutului, a Nasului si a Printilor", sunt sentnati : loan Iconom, Vasile Iorascu Stolnic au fost nas. G. Iminovici
Cminar, Raluca Iminovici CAminareas".
In monografia aceasta vorbim despre cele ce s'au petrecut, in

Botosani, numai 1)&18 la Unirea Principatelor. Cu toate acestea nu
putem s incheiem dcest capitol, fr s pomenim c'd un fiu al Botosanilor, cu care orasul acesta se mndreste, este marele nostru invtat, d. N. lorga,
www.digibuc.ro
,.
-7'.' ..
I' E t! 1 kry it, i;, pi 3:1 '&.s ,:fpitAg e itil-';IK )7 Wt,I3Zit .,..
,...,14:4sia.,m,-....,,......--:......_r_.--,,i,.........._ ,___.........,:...,.;,*, .....,...,,2,;;Ifrat*.44,
'",.. ,..."'"
4:;'. '. t
t
it'
.,5t '
,:17.1
A ll'A
CIVITA
-":3"' " :"'"'
'',!',.'...,7..,
0,.
.,T,
vSogl. i.
,..,ii ".,t,
,4'.2*.-' ;1"i'irj i'.'4
0 1 h .._1:.,,t.
I'''zt,,,v..4e1IA. 11,3i1,,,,1 elqiio..i' 11.)1:1.'i !')Ii:,i',1
'..,
'.''''-t,'
- ti,,. M,P',,,
.144f;..;12:,1040474.1
iiPV".'tiA
7
.:
i',
"
,..,,;.,,,
",,
,,1;
,..-:
,
,11:A
iigV16A{ WI iipPltlgAlf/If HAAAAgf
Ii-.
II
I '1
'''
it, 1
' t!, V.,,.!'t I
"I
t''....1,
1.' .1
71.
'
.:
<
, , ,,..2,
1 r4.',9,
tfr ,,,,1.4
.i.,Iy.""*.
7
1
t. ,
.)''.
,_,
.,
k 7.. 4 2. ,,? ,'

.... '
''';'[..:5a()%y ,i,.:(t,o.::,-hl.,
,,t
;",
''i41:-
66,
ti;::::.4 ('
A"; .'''A '
RIVIIIttIitOr
Ali
.7.
..,.........
a Et1. A ItiEtt;/,qi,
idtr%.073,.iPf:
Ctit
!I
,./.
..:i c?,..
7-tr-t-;.4 et r-r-t'Y
..,,.. it 4...,?......x.,....^{/rq
,,,
, 5 ,,,, ,....,,,,
..4. et, Ve-ee .7,`' -,,,
"z-ik
e,. ,,,
. 5:41), Ef.:;',...,'K-,,,, e,-,;>,-,....:-
''''
r),
,,e-
='- ..-
(7')
'
-,'
5p, /5
/, 5
.1
e44;)
1(.'4,..4,
I., 1-.
,,
./ 0 .<49Yo
.ore
;--;' Ph
.44
n '7 PY4.
k
A:. re.
.-..-c4, A
/ o A e L e c , 1. . .1 3 ....1%.et.-e,',Ai-v,
11
Vt.V.
t",
/t.t.efi; ,';4.1 ea.:4 ../zt -eet
'
-fr,9
-[
r_.-
FOAM DIN REGISTRUL PcNTRU NSCUTI

pstrat in arhiva Prirnriei Botosant, in cate este t ecutd data si locul nasterei lui Mihail Etninescu.
www.digibuc.ro
<f;
Monografia Oraplizi Botofani
415
Bisericile din Botosani.

Sentimentul religios, care a stpanit sufletele moldovenilor, in
veacurile trecute, s'a concretizat, la oamenii cu dare de !flank prin
construire de biserici pentru mantuirea sufletului lor.
Orasul Botosani find un centru comercial, i locuitorii orasului
putand, din aceasta cauz, sa se imbogateasca mai lesne, a fost im-
podobit cu un numar de biserici poate mai mare de cat ar fi fost

necesar pentru numarul relativ restrans de credinciosi, chemati sa
inalte laude Domnului, in aceste lacasuri sfinte.
Bisericile din Botosani ar putea face obiectul unei monografii
speciale. Una din ele, biserica parohial Sf. Neclai, foasta Manstirea
Poputi, este pe larg, 1 cu multa competent& studiata in o lucrare
constiincioasa a Iconomului Stavrofor Al. H. Simionescu.
Pentru celelalte biserici se gasesc date interesante in o alta lucrare frumoasa : Cultul ortodox din judetul Botosani 1906' (Tipografia
B. Saidman), un album luxos tiparit si bine ilustrat.

Pe cat permite cadrul monografiei noastre, vom pomeni despre
nceste biserici.
Mdmistirea Paputi este zidit de Stefan cel Mare in anul 1496.
La inceput biserica mireneasc, a fost mai tarziu transformata in manstire, si a incaput pe mana calugarilor greci, cari au tras toate foloasele din veniturile ei, precum i domnii fanarioti au secatuit bog&
tia trii.
Biserica Uspenia sau Ospenia, catedrala orasului, zidita in 1552

de doamna Elena a lui Petru Rares, are o clopotnit zidita de targoveti in 1819.
Biserica Sfntul Gheorghe, zidit de aceiasi Elena Doamna la
1541, reinoita de Mihai Racovit i restaurata in zilele noastre.
Biserica Roset, cu hranul Intmpinarea Domnului, zidit, in
1825, de Spatarul Const. Roset.
www.digibuc.ro
416
Biserica Duminica Mare (Pogorrea sfntului Duh), zidit in 1838
alturi de locul unde fusese o biseric veche de lemn, cu hramul

Sf. Vast le, despre care nu stim nimic.
Biserica Vovidenia (Intrarea In Biserica), zidit in 1834, cu cheltuiala Baronului CArstia, in locul unei bisericuti de lemn, durat de
Manoli Varlaam.
Biserica Sfinfii Voevozi, zidit la 1856, cu cheltuiala lui Turel

Pisoschi, nepotul si mostenitorul Spatarului Teodor Pisoschi, in locul
unei biserici de lemn, fcut in 1770 si stramutata in satul Cotrgaci
unde se afl si astzi.
Biserica Sfntul loan Boteztorul, zidit la 1750 de Anita
Chiriceasa.
Biserica Sf. Ilie, zidit inainte de 1778, pe locul unei biserici

vechi de lemn. A fog, pe vremuri, biserica breslei blanarilor.
Biserica Sfinfii Trei Ierarhi, zidit in 1789.
Biserica Sfntul Nicolai, zidit inainte de 1808 de Dimitrie Hriste
in locul unei biserici de lemn facut de Sandu Borcil si Dumitras.
Biserica Sfntul Spiridon, zidit in 1801, in locul unei biserici
de lemn.
Biserica Sfntul Dimitrie, zidit in 1833, cu ajutorul Comisului

loan Mavromati si osteneala Medelnicului Grigori Raclis.
Biserica Cuvioasa Paraschiva, zidit in 1816, in locul unei biserici de lemn.

Afar de aceste biserici mai sunt si trei capele :
Capela Spitalului Sf. Spiridon.Sub fereasta dela altar, este aceast inscriptie : cOspitalul fondat la anul 1838 Oct. 1, de rposatul
comis loan Mavromati si sotia sa Maria, nscut Basot. Iar in anul
1846 s'au inceput zidirea din nou a acestui institut, cu paraclisul din
Iduntru, purtAtor hramul Sf. loan Boteztorul, spre pomenirea fondatorilor, si s'au desvrsit in anul 1849 Oct., in ocrmuirea prea MAItatului Domn stpdnitor Grigore Alexandru Ghica V. V., prin srguinta D-sale Gheneralnic:lor epitropi a casei Ospitalului central, Logoft si Cavaler Gheorghe D. Ghica, Vornic Grigori Crupenschi, si a celor
din urm sinepitropi, Post. Iacob Veisa si Post. loan Coroi, prin insrcinarea data asupra localnicului epitrop din acest oras Botosani,
Spatarul C. Pisotchi".
Capela dela tintirimul Pacea, cu hramul Naflerea Maicel Domwww.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto,Fant
417
nului, e zidit in 1907, iar capela dela fintirimul Eternitatea, poarta

hramul Invierea Sf. Lazar.
Pentru cultul lor, pasnicii armeni din Botosani, isi vor fi durat biserici de lemn Inca din primii ani ai stabilirei lor in acest oras. Vitregia timpurilor nu a Mat urme despre existenta acestor biserici, dar
in locul acestor ldcasuri modeste, bogtasii armeni au ridicat biserici
mange de piatr, care sunt monumente importante ale orasului.
Biserica Adormirea Nciscdtoarei de Dumnezeu, dupd cercetrile
lui Gr. Goilav (Bisericile armene de prin frile romne. Bucuresti 1912),
este cea mai veche, citata pe la anul 1669, dar nu se stie &ea actuala biseric de piatra este amintit la aceast data", sau biserica de
lemn, pe locul creia este zidit cea de astzi.
A doua biseric armeneasc, cu hramul Sf. Treime, a fost zidit
la sfrsitul veacului XVIII, in locul unei alte biserici de lemn, cu hramul Sf. Fixinte.
Catolicii din Botosani au si ei o biseric frumoasa.
www.digibuc.ro
rr
418
Pecetea Targului.
Cea mai veche pecete a tArgului Botosani, este acea de pe un

document din 5 August 1670 (fig. 1), publicat de Al. Papadopol
Calimach, in lucrarea mentionat. Aceast pecete reprezint un pAun cu
coada rAsfirat, o lucrare primitivA a unui gravor neindemnatec. Tot
asa de putin reusite sunt pecetile cu pdunul publicate de d. Iorga
(Stadii VI]) din jurntitatea secolului XVIII, si din 1661, (Studii, V).
Tot un pdun reprezint pecetea de pe un document din 20 Martie 1774 (fig. 2), din colectia D-lui Norbert Stefan Dombrowski, ceia
ce ar insemna cA pAunul a continuat s fie marca orasului Botosani,
macar in curs de doua veacuri.
Pecetile cu punul au, ca inscriptie, cuvintele: Pecetea trg BotAs".
In 1780 apare pecetea cu icoana Sf. Gheorghe, cu inscriptia :
Pecetea trgului Botosani afierosit la Sf. Gheorghe 1780, (lorga,
Studii, V], pe o jalbA data dotnnitorului, de cAtrA locuitorii trgului,
cari se plng de supArrile ce ptimesc despre arhimandritul grec Ionichentie, egumenul mnstirei PopAuti (fig. 3).
Pecetea cu Sf. Gheorghe se mentine pn la Regulamentul organic, si pe un document din 4 Mai 1831 [colectia Dombrowski] se vede
cu oare care surprindere, CA in anul 1780 trgul Botosani avea douA
peceti. In adevAr, comparnd pecetea din cartea d-lui Iorga, cu acea
de pe documentul din 1831, (fig. 4), se constatA o deosebire mare
intre ele. Picioarele calului au pozitii diferite; capul calului, in una este
alaturea cu biserica, in alta deasupra bisericei; in una balaurul are un
picior, in alta are cloud picioare; intre balaur si biseric in pecetea
d-lui lorga este un ornament care lipseste in pecetea din 1831, in fine
in aceasta din urmA, cartusul deasupra capului Sf. Gheorghe, care in
cea inti se intinde dealungul cercului, lipseste sau are numai un mic
crmpeiu.
Cum se poate explica fapt-1 k ej; in acelas an, orasul Botosani

isi face douA peceti deosebite ? rspunsul nu se poate Inca sa se deie,
www.digibuc.ro
Mimografia Orap lui Botopni
1119
La 1832 apare, pentru prima oaf& o coasei in pecetea trgului

Botosani. Pe un document din 25 iulie 1832, din arhiva Primriei Botosani, pecetea cu coasa are inscriptia : cPecetea sfatului munitipal de
Botosani 1832" (fig. 5).
Coasa o gsim i in pecetea tribunalului de Botosani, pe un document din 2 Sept. 1832 [colectia autorului), sub cumpna drepttii,
cu inscriptia: Pecete giudecatorie, tinutul Botosani* [fig. 6), dupa cum
gsim coasa, intre semilun i o stea, pe o pecete a Vorniciei orauli
din- 1811 (fig, 7), pe mai multe documente din arhiva
Statului din Iasi.
WiMS7723:17&"'")-,.or
"14:
o rh.
(1,4015
Catedrala Ca tolic
www.digibuc.ro
420
Monografia Oraplui Potoguli
Scurti privire asupra Botoanior de dupi Unire.

Toate cate au fost expuse, in paginile de OM acum, despre
orasul Botosani, pana in anul 1859, cand s'a fcut Unirea principatelor, ni dau impresia c orasul acesta ar fi lost situat inteo tara
mult inapoiata, ai carui locuitori s'ar fi afland Inca in primele faze ale
desvoltrei civilizatiei.
Si cata deosebire intre ceea ce era inainte de 1859, si intre starea
infloritoare in care se gseste orasul acesta, dupa urcarea pe veChiul

tron al Moldovei, a Domnitorului care a infaptuit Unirea si a pus
prima temelie a statului roman : Cuza Voda !
Ori cat am fi de pesimisti prin firea noastra, trebue sa ramanem
uimiti cand, primblandu-ne pe stradele pavate ale Botosanilor si inveselindu-ne ochii privind cldirile care se profileaz, asa de frumos,
sub lumina alba a becurilor electrice, ni aducem aminte di, pe aceleas!
strade, acum cateva decenii in urm, nu puteau razbate cattle cu boi,
prin bltoacele si glodaria care deveniser proverbiale, si lumanri de
sau, in felinare primitive, aruncau o lumina trista si sfioasa spre ca.
sutele acopesite cu stuh si cu ferestrele de o palma.
In locul odaitelor cu miros de mucegaiu, In care, bite() vreme
nu tocmai indepartata, se imprtea dreptatea si se crmuia orasul,
astazi admirm palate : Primaria, Prefectura, Tribunalul. In locul disutei posomorate din ograda unei biserici, in care dascali improvizati
intemeiau scoala Domneasca, astzi se Malta cldiri mar*, in care
multimea de elevi isi lumineaza mintea. In locuI salei cu abia 40 de
scaune, din care Nicolini improvizase un Teatru pentru boerimea doritoare de distractii, asta-zi se inalta falnic un teatru frumos, care ar
putea sa steie, cu cinste in mijlocul oricarui oras din lumea mare.
E destul sa comparm starea pe care o gsim descris in fiecare pagin din aceast monografie, cu starea de astzi a acestui
oras, privit din orice punct de vedere, pentru a ne putea mandri cu
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$anl
421
generatia dela 1859 Incoace, care a fost In stare s creieze un oras

modern, dinteun sat mai mare, cufundat in glod i intuneric.
Conductoril orasului Botosani, cari au contribuit s-1 aduc in
starea de astzi, adic primarii cari s'au perndat dela 1862 incoace,
sunt urmatorii, dup lista alcatuit din dosarele Primriei
1862
1867
1868
1869
1871
1872
1873
1875
1884
1888
1890
1891
1893
1895
1895
1900
1901
1905
1906
1907
1908
1911
1913
1915
1918
1919
1921
1922
1922
Gheorghe Cocot
Dimitrie Cristea
Constantin I. Placa
loan Frank
Constantin Dimachi
Constantin I. Placa
loan Frank
Teo( lor Boian
Gheorghe Hasnas
Al. Enacovici
Lut Ciolac
Neculai Sofian
Eduard Ull
Teoclor Si lion
Eduard Ull
Jlie Vsescu
Eduard Ull
Teodor Si lion
Vasile Iscescu
V. D. Vasiliu
D. Ursian
Mihaiu Ciulei
Teodor Si lion
R. Savinescu
Comisie Interimaid : D. Ursianu presedinte
Comisie Interimar : T. Her2scu, pres.
Comisie Interimara : I. P. Darie pres.
Comisie Interimara : O. Lupascu, pres.
noembre, Comisie Interimar :
Presedinte : D. D. Hangan
Vice-presedinti : I. Ronianescu, Eug. Neculau,
Dr. N. Frunzescu
Membrii : Ramiro Savinescu, Pr. Cristofor Mano-
ilescu, Const. Oprescu, Petre Demetrescu,

Dr. Emil Tauber, loan Manoliu, loan Bunea,
H. Iosopovici, V. Cornea, Dim. Aranovici,
D-na Erna S. Antonescu.
www.digibuc.ro
422
Mono graf ia Oraplui Botopni
0 insemntate deosebit a avat, in toate timpurile, magistratura.

Lista magistratilor tribunalului Botosani, intocmit de d. Mircea Go-
rovei, magistrat, pentru timpul dela 1867 incoace, nu este complect,

pentru primii ani, din pricin c o parte din dosarele tribunalului s'au
rtcit in timpul rzboiului. Unde a fost cu putint, se arat si data
decretului de numire a fiecrui magistrat.
Tribunalul Botosani a fost astfel cornpus, in cursul vremii:
Prgedinfi
A. Juan
Siriteanu
loan T. Burada
1876 maiu 16
Christache Pi lat
1880
G. L Gheorghiu
1883
1884 feb. 8
Christache Pile
1888 sprit 30
Mihaiu Ciulei
1908 iulie 7
G. Dumitrescu
1913 iiiIie 16
Laurentiu Pilat
1814 april 20
C. V. Rugind
1919 lunie 11
Ciprian Scripcil
1919 oct. 23
C. Radovici
1926 ian. 1
C. M. Ciulei
1867
1870
Judecdtori de Instruelie
1868 febr. 23
Mihail Grigoriu
loan T. Burada
1874 noemb. 16
1877
Titus Istrati
1878 ianuar 18
N. C. Budu
1880 dec. 16
Mihai Ciulei
1886 noemb 4
I. Mdnescu
1887 ianuar 2
Teodor Cris,*
1888 iunie 13 -- N. Teodoru
1890 sept. 19
G. L Niculcescu
G. Rang li
1912 mart 16
1920 decemb. 27
Bogdan Baroncea
1922 oct. 4
Mircea Gorovei
Membri de pdintd
1867 dec. 8
Mihail Grigoriu 2).
1.
In Ilsta Hicutil de d. Trai an Ichlm, se aratt at in 1858 era prqedinte A. Juan, ql
Calcantraur era asesor.
www.digibuc.ro
423
1878 mart. 16
Const. Milicescu
1880 dec. 16
T. N. Buzdugan
1885 iulie 8
Aristide BontA
1885 noemb. 11
Ernanoil CernAtescu
1886 km. 18
D. Donici
1886 mart. 6
G. I. Niculcescu
1890 sept. 19
G. Cerchez
1894 maiu 5
1. Ivascu
1900 ian. 13
Corneliu Botez
1906 april 1
Mihai D. Patron, pand la 3 lunie 1909, cdnd schimbdndu-se numele magistratului In acel de judeccItor de edintd, i fiind doi judecAtori de edinta-, la fiecare tribunal, d. Patron functioneazd pdnA la 3 maiu 1911.
1911 maiu 3
G. C. loan
1911 iulie 13
1919 iunie 17
Mihail BrAileanu
C. M. Ciulei
In locul de al doilea judecAtor de sedintd:

1909 iulie 6
1913 iulie 6
1919 oct. 23
1924 fa,. 19
1924 feb. 26
Laurentiu Pi lat
C. Radovici
Vasile Pilat
Anibal Placa
N. N. Pe lin
Judector Sindic
1895 iunie 14
George Nicolau
Supleanfl
Dumitru Neagu
Mihail Grigoriu
1867 sept. 19
Constantin Milicescu
1875
George Belcic
1877
1878 april 1
M. Ciulei
1880
T. N. Buzdugan
1880 maru 1
Hasna
1880 dec. 16
Vdrgolci
1881 febr. 23
G. I. Neculcescu
1882 mart. 23
T. GrivAt
1885 iunie 19
Al. Frank
1885 iulie 8
D. Donici
Ulis Cariadi
1886 ian. 18
1888 april 15
G. Cerchez
1867
www.digibuc.ro
424
1890 febr. 5
1894 iulie 2
1895 maiu 5
1895 iunie 26
1896 iunie 26
1898 febr. 12
G. Rang li
C. Gheuca
C. S. Crupenski
Corneliu Botez
Emil C. Lepadatu
Al. Prasa
I. M. Pdrvulescu
I. C. Eustatiu
1898 lurk 14
1901 mart. 29
1901 maiu 51
2903 sept. 20
V. Andriescu
G. E. Vranceanu
5t. Praporgescu
1908 a pril 30
Magistrati stagiari
St. Praporgescu
Norbert St. Dombrowski
C. C. Simionescu
1909 iunie 3
1912 mart 20
1912 dec. 22
Supleanti
1913 seot. 1
1916 iulie 14
1918 sept. 13
1920 april 9
1920 sept 19
022 oct. 4
1924 noem. 1
1925 maiu 12
C. C. Simionescu
Vasile Pilat
I. N. Bab lc
G. C. Liteanu
Norbert St. Dombrowski
Al. Iacoban
Petre I. Gherghel
Const. A. Smelt
Pracurori
Const. Milicescu
G. C. Raileanu
1880 mart. 21
Tigran Buicliu
Hasna
1880 dec. 16
1882 mart. 16
G. I. Neculcescu
Teodor Crivili
1886 mart. 6
V. Tataru
1887 ian. 12
1887 april 11
T. Canari
1887 noem. 28
G. S. Cristofor
1888 april 30
D. Emanoil
1889 iunle 50
Radu Billescu
1889 dec. 14
St. Plitos
1890 febr. 5
Gh. Cerchez
1876
1880
www.digibuc.ro
Monografia Orap lui Botogml

1890 sept. 19
Oton Placa
1891 iulie 2
1892 maiu 15
I., V. Niculescu
1894 maiu 5
1895.ian. 11
Gh. Cerchez
D. Soroceanu
Mate! C. Costache
G. M. Moisiu
Corneliu Botez
1895 april 25
1896 lan..18
1898 sept. 21
1900 ian. 27
1906 Apri 1
Gh.YLNicolau
M. D. Patron
Vasile Tufescu
1906.dec. 14
George Livaditi
1907 april 5
Vasile Tufescu
1911 maiu 31
Mihail Costea
V. M. Dumitriu
1914 febr. 28
1918 april 12
C. M. Ciulel
Al. D. lonescu
1919 iunie 11
Alois S. Cheri
1921 mart 5
1921 april 29 , N. N. Pelin

1924 febr. 26
I. S. Maned
Substituti de Procuror
Tigran Buicliu
Hasna
G. I. Niculcescu
1880 maiu 1
1878
1880
1881 febr.23
1882 mart 16
1883 noemb. 28
1884 feb. 22
1885 april 19
1887 febr. 10
1887 dec, 14
1888 april 30
D. Cristescu
T. Aronovici
A. M. Cantacuzin
Oton Placa
G. Petrovan
G. Cerchez
Emanoil Miclescu
Sc. Coslovan
1891 ittlie 3
N. N. Botez
1892 sept. 12
Matei C. Costache
1894 sept. 3
G. M. Moisiu
1895 maiu 5 4- Al. Prasa
1898 febr.12
Ramiro Savinescu
1900 oct. 28
Const. Sc. Romano
1902 ian 31
Victor I. Stamatopol
1905 april 2
Laurentiu Pilat
1907 april 12
G. Diaconescu
f 909 Wile 6
Mihai Catichi
1911 mart. 19
C. M. Ciulei
www.digibuc.ro
425
Monografla Oravaut Botopni
426
1918 oct. 13
1920 ian. 28
1921 aprIl 26
I. R. Vasilescu
N. N. Pelin
I. S. Manea
Petru I. Gherghel
1921 febr. 26
Const R. Smelt
1924 noemb. I
1925 maiu 12
N. Tarcinius
In arhiva Baroului de avocati, din Botopni, nu se gasesc acte,

din care sa se poata alcatui o lista a avocatilor Inscrii In primul tablou, dupa organizarea acestui corp. D. C. I. Mighiu, decanul actual, a,
bine voit sa ni comunice prima constituire a Corpului, din anul 1868,
and In tabloul din acel an, figureaza urmatorii avocati: Antipa Vasile,
Bazac Anghel, Bobeica Constantin, Boian Teodor, Botez Anastasie,
Budachevici Dumitrie, Cambureanu Adam, Constantinescu stefan, Davidel Dimitrie, Ferim Constantin, Goilav Luca, Grecinski loan, Grigoriu
Mihai, loan Vasile, Iorga Emanoil, Iorga Nicu, Miclescu S. Dimitrie,
Pilat Cristea, Radu loan, Sacara Joan, Sava Anastasie, Soroceanu

Dimitrie, Soroceanu Grigore, Taranu Andronic Joan
Decanii Baroului de Botoani au fost :
Constantin Bobeial
panti la 1874
Dumltru Sc. Miclescu
Illexandru Enacovicl
1889
1874
Eduard Ull
1889
1895
1864
loan Nicoleanu
Stefan G. Gane
loan Nicoleanu
Stefan G. Gana
Ramiro Savinescu
C. I. Mighiu
1918-astlizi
1895
1903
1903-1907
1907-1910
1910-1912
1912-1918
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botoant
427
.03
PRIMRIA BOTOANII
mnainte de restaurare
Desen fScut de stefan Emilian, pe planul orasului Botosani, intoemit de el.
www.digibuc.ro
428
PRIMARIA BOTOANI
dupd restaurare
www.digibuc.ro
Monografla Oraulul Botoanl
PALATUL ADMINISTRATIV
www.digibuc.ro
429
430
PALATUL DE JUSTITIE
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botoprii
*COALA PRIMARA MARCHIAN
www.digibuc.ro
431
432
PECETA TARGULUI BOTOANI

Fig.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopnl 4
Pig. 3
Fig. 2
Fig. 5
Fig. 4
Fig. 6
www.digibuc.ro
433
434
Monografia Oraplui notopni
ICONOMUL GHEORGHE POPOVICI GHEORGHIU

SI PRESVITERA MARIA
dela biserica sfintii Voevozi, parintil Mitropolitulul losif Gheorghiam
r. s
if: GHEORGHIAN
www.digibuc.ro
VRANCEANU
Monografla Oraplui Boto$ant
Mitropolitul
Mitropolitul Primat
CALINIC MICLESCU
435
IOSIF GHEORGHIAN
i IOSIF GHEORGHIAN
Episcop de Galati
www.digibuc.ro
436
MAGISTRATII DIN BOTOSANI IN DECEMBRIE 1925

RAndul de jos, dela stnga spre dreapta: V. V. TA RCINIUS, substitut; N. N. PELIN
judecdtor de sedintd; C. RADOVICI, presedintele tribunalului; MIRCEA A. GOROVEI, judecitor de ins tructie; CO \IST.
supleant.
Rdndul de sus, dela stnga spre drea pta: EMIL M. COSTINESCU, ajutor la judeatoria de ocol rurali; AL. ROMANESCU, ajutor la judecdtoria de ocol urband;
C. AL CIULEI, judecdtor de sediniii; I. S. MANE, procuror; NORBERT STEFAN DOMBROWSKI, judecdtor ocolului rural; GH. VASILOVICI, judecAtor ocolului urban.
www.digibuc.ro
D-I D. D. HANGAN
PRESEDINTELE COMISIEI INTERIMARE DE ROTOSANI
www.digibuc.ro
437
India Alfabetic
Abageriu Hristea 358
Deana 367
Mane 358; Neculai 268
Abdul Megid 404

Acsiniei Apostol 212
Acsinte SimonN fon 378
Traista 2
Apostoleanu Elena 148

Aranovici Dim. 421
Arapu 133
Alexandra 151
Balasa 151
Lupascu 103
Natalia Ion 106
Vasile Post 43
Adill-Gherei 17
Adam Nec. 278

Adamachi Vas. 41
Adrian Maria 102

Attanasii preut 154-8
proin iconom 62
Agache loan 225
Agatton manastire 129 134
Agapia man. 135
Alad Bogdan I126
Albinet Gh. Stol 80 97
Tudorachi, lancu," Marghfoala,
Catinca 97 358
Albota 182
Sard 39 230
7 84
122
Catinca 288
Gheorghe 263
Arghira Pah. Alexandru

Arghiri Sard 372
Argintariu Apostol 90
Gh.
97
79
263
Arhiri Vasile 514
Albrecht Rege 15
Albu Andronic Pelin 86

Alexandrachi Maria Jit 143
Alexandri V. 117
Alexandru cel bun 3
Pah. 97
Ariton
84
Garabet 225
lonita 233 321
Armag Ban 98
Catinca 79
Amami tono 85
c-Sard 223
Ana preuteasa 156

Anastasi sin Toader 322
Anastasia Nec. 224,5 232 305
Mirada 'Calistra 66
Armasu Ban 77
Aron Rusu 263
Aronovici Dim. Pit 42 234-6 308 406
Asachi Gh. 345,9 362,7
P. Aga 383,5
Asanachi Cont 356
Vornic 183,5
Ancili Pricop 212
Andriescu V. 424
Andronachi Safta 143
Vornic 185
Andronic Cornisul 182

Craste 89
Hagi 87
sin Zaharia
Antim Egumen 54
Ardeal
Argenti
Arhip
Neculai 309
205 232
Nicola
177
Asani Spiridon 284

Asian A. 387
Atanasiu Zamfir 236
Avacum Dascalu 312
Avedic Andries 224
Avram Alexia 233
Const Cam 83 98
Familia 98
Catinca Cam. 375
Autipa Grig. 128
Grigoras 340
Avramica Geamunsu 264
Asachi Petru 24, 6 9, 98 186
Catinca 98
Asian Anastasia 98
Antonas Simion 89
Antonescu Ema 421
Apostol Gh. Sard 39 41
Anmale Duc de
Austria 54
Aughel basceau
87
Ion 213 226 232

Bozac 426
Anglia
75
Vasile 426
lorgu Post 43
Neculai Med 77 98 185
$atrar 231, 5
www.digibuc.ro
117
INDICE ALFABETIC
440
Babic lonita 25 424
Basotii Cam 186
Alex. 99
Anastas Log 43 296-8
Andries 99 132
Profirita 144 152
Zoita 132
Ion Bragadir 222 360
Ionit Cam 77 99
Iordachi Comis 99 223 230
Stefanachi 152
Log 355
Baca lu Panaite 226
Stefan 263
Biicilfi loam C. 20
Bdrn dascal 157

Badasc vezi Greceanu
Baca lbasa Tudurachi 191,7
hail 134 368,9
Bacinski Mihai 372
hi la 2
Balmoaia Catinca 358

Blneasa Smaranda 358
Balasan 85
Cerchez sin lonita 177 220,5

Ion 304
Blficeanu Costache 412

Balasu Capitan 21
Billesca Radu 424
BalM Garabet 233
BscAteni 43
Batus-chan 1
Bayer Hieronimus 108

Bazgan Vasile 25
Bitznoasa 43
Becker lohann 123

Bejan Srnaranda 376
Balt Ana 46 134

Gheorghe Ban 42 232 372
Nadia V. 134
Belcic Alex. Sard 31 39 42 230 390

George 423
Beldiman Alecu Aga 44
G. Safta 147
Dimitrie Pah. 367 376 390,1
Ba ls Caminar 186
Alecu Vist 21 219

Catinca Vorn 81 98
Cost. Log 77 98
Pah. 103
Spat 77
loana Matei 131
Belgrad 118
Berariu Toader Polcovnic 81 100

Berezinski Grig. 87
Berlin 118
Beste Grig. 212 232
Nec. 312
Besleaga 78 80
Berthemy General 116
Berza 43
Bibesca Gh. Voda 117
Bibire Nec. Cam 384
Binder lohann Sard 13 121 288 355 372
lordachi Spat 22
Lupu Log 81 99 110
Nastasiica 101
Toedor Vorn 21 160

Toader Spat 98
Vasile Cam 77 98
Spat 80 99
biv vt Log 54
Catrina V. Spat 146
Zoita Lupu Log 144 152
Ana idem
Emilia 373
Birnoschi Hie 261
Biserica Alba 84
Bistrita 7 8 84 87 122 329
Blusni 43
Banat 84
Bivolitri 114
Blanariu Serban 225
Banatnl Timisan 1
Bnesti 23 43
Bants Teodor 130
Brbieriu I. 233
Bfirlad 111,2 368 376
Brjovann Zamfira 414
Baronce Avan 329
Blanchin 378
Bobeicit Aglaia 106
Costache Comis 31, Sard 406

426
Post 42,4
Elena 104
Petru Sard 41
Const. Stol 386,9 390; Cl 385
Bogdan 422
Baronti M. Cam 45
Baroli P. Eugenia 145
Bobulesti 43
Bodiasa 84
Biirsnesti 41,2
Birsei tara 1
Boerescu 134
Basarabia 22 48 85 98 122 133 144 148,9

160 303,8 384
Bogdan Voda 3-5

Dimitrachi Post 224
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
Suzana 365
Bogos lonita 225
Maxim 313
Boian lord. Post 43
Ban 142
Natalia 46
Teodor 421,6
Bolboaci Andrei 25
Bolboc Toader 83
Boldesca Alecu /14
Boltosu Andronic Iacob 42
Anton 90 406
Garabet 25 80-7 119
Iacob 45
Sava Cam 42,5
Ionita 225 232 394
Mihai 296 321
BMA 1
Aristide 423
Bontea 1
Bontul 1
Borcea Gh. 366

Borcillt Sandu 416
Teodor 358
Boni Gh. 323
Boll Iancu Ban 134

Profira 46 134
Bosie Std. Camara 64
Bosneagu Ion 83
Boas 1
Botiisan 1
Boteana Vasile 151

Botenita Ilzana 151
Botez Anita 151
Elvira 106
Forscu Alecu 99
Jean 131
Lupu, lonita 151
Dumitru Pah 230, 385 6
Scarlat .307
Anastasa 426
Mihalachi Sard. 382
Corneliu 423,4
N. N. 425
Botezata Cost, 100
Catinca 100
Samoil 410
Botezatu Smaranda 100
Neculai 95, 159
Onofrei 87
Zima 278
Bolos Petre 2
Botosinita 87
Bolan Neculai 212
Bon Antohi Md. 100 224
441
Dumitrascu Vorn 184

Manolachi Sulger 100, 213, 231, 358.
Bozance 83, 9
Briiescu Filecu 38
Bresti 97,8 120
Briiileann Cristea 6
Mihail 423
Bran Vasile vezi Radu Dumitrachi
Brame Safta
141
Briniwanu Elencu
107
lancu 48
Ion Ban 191,9
loan Pall 79 100 192,3 220,3

293 360 383
..
Ionita Pit 77 100

lordachi Stol 79 100
Mihalachi Pah 230,5386, 405,6
Branzariu Andrei 315

Brideni 43
Brain Hie 69
Brapv 7 85.7 123 216 256
Brasoveanu Dumitrachi 205
Grigori 225 232,3
Brody 51,3
Brosteni 41
Bann 53
365
Bucecea
Buceliu Bogdan Pascalovici 85

Buchner Dr 108
Bucioc Ion
225
17 21 30 51 303
Bucpn Dumitru 100
Bucovina
Bucsiinescu lord. Spat 79 100
lord. biv vel Pah
Bucur Maria 105

Buda sat 98 127
Budachevici Dutnitries 426

Budapesta 122
Budenila 132
Buda N. 422
liuhuq Ileana 150
familia 150
Buicliu Ariton 45 231
Asfadur 84
Avram 45
Bogdan 45
Jacob 46
Anton 406
Tigran 424,5
Mac Lupu 178 323,5

Gheorghe 323,3
Vasile 322,4
Bulgaria
Balucbasa Stefan 83
Bunea loan 421
www.digibuc.ro
185
INDICE ALFABETIC
442
Buneni 41
Calmuschi Maria
Bnrada I. T. 422
Clugareann Vasile Pit 224 231

Cilugareni 43
Burch Ion 233

Burchi familia 100 406
Carnbani Neculai
Const. Pit. 341,4

Gh. 358
Burdea Bogdan
Comenila 4 5
Cfimpulung 8
184
Neculai 365
Butmy de Katzmann Lola
122
Canano Cost. Spat 80 101

Gh. Pos 36
Ion 34 Post 193
lancu Spat 81
Bulcovschi losef 96
Butureanu Ion 229 306
Grigori 306
Neculai Spat 31 40
Petru 35
Sevastian Vorn 31, 9
Buzdagan 24
Veniamin egumen
familia 131-5
Toader 3 l-44.106 133 230,4 185,6
Canari T.
familia 106
Aga 406
T. N. 423
Gh. Sard 42; Spat. 230
Maria 104
Teodor Comis 39
Post 43
Todirasc 232
Bump Adela 102
Elencu 102
Tofana 151
424
355
Cantacuzin
117
lancu Log 144

Alex. Vorn 160
Lascar Vorn 43
Safta Aga 152
151
Cilciulesti 105
familia
Caimacan Const. Coin 42 486
144
A. M. 425
Calcintraur 422
CaldArarn Nec. 89
Cantemir Gh. 369
Cildirusani mAn. 413

Calimah Alecu Vorn 81 90 186 192
205 220 282 350-61
MArioara 80 100
Marghioala 284, 5, 8
Ruxanda Pah 77 100
Dumitrascu Vorn 185
185
CApitann Vasile 96
Caracas loan 82
Caraeni Const. 69 205

Const. Ion 86 211, 7
Caragea Antohi Vorn 185 336
Carageali Costache 410
Carahnan Gh.
Clain Stefan vel Cap 100

Clucer 40
Ioan Sard 231

Vasile 233
Cilinescu I. Sard. 42 376

CAlinesti 43 120,7
377
Calinov Marghioala 376
Calistra Haralamb 85 159

Calms Dumitrachi Vorn 185
101
Carale Alecu Sulg 38 234 406

lordachi 205
Ion
Caihunescu Nec. 233
Calino Ch.
101
Canaris lorgu liga 229

Caniola Natalia 131
Cantu Cost. Vist 81
Vorn 186
Iordachi Spat 101 132 190, 9
Mariuta Log 80 101
Buzil
lonachi Vorn
Post 4
Vasile Post 43
Catinca 45
Eugenia 102
Cigar*
Cfunpul PrAului
Burdujeni
Buznestii
302
Cainbureanu Adam 426
233 406
413
Burghele Firma
151
234
Dim. 390
Caramlil lordachi Spat 105 186 229 247

383,4 398 400
Cariadi INN 423
Crmz Dimitrie 85
Carniol Leiba 252
Carol XII 16
Carol printul 413
Carp Catinca Med 151

Cost. Post 160
Spat 247
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
Grigorl Spat 186 275 295 400
Gavril Polcovnic 101
lordachi Capitan 101 213
Familia 151
Carpoviel Panaite 366
Cfirstea Vorn 14 182-5
lorgu Hagi 41
101
Cicein
48
Vorn 43
Ciivasoaia Dobrita 25
Cazacliu Enachi 95 159
Hristofor 224
Cazacu Gh. 278
loci. Vorn
frajii 28
Cekmak Radu 141
Ceplenija 366
Cerbu Vasile 225,6
Ciordilii Stef. 225
Ciornei Andrei CO 80 103

-- Cost. 103 205 220,1 360
Ciritel lord. 233
Cerbureanu Adela 177

43 120
Cerchez Alina M. 131
Cost. Post 42
Hatman 21
Ciumulesti 384
Cerchejeni
Ciulei Cost. Stol familia 104 223 383 358

Dint Clucer 41 224
Iancu Comis 39 41
Arsachi Sulg familia 104
406
177
Mihai 421-3
C. M. /129-5
Neculai Sard 45 3:Y9

Gh. 423-5
Ciurea Teodor CArn.
Cerniitesca Em. 423
132
152
Casandra Vasile 137

Elena, Vasile 414
Clement Anghelachi Com. 59 104 190
Cercheazal Andronic 64
Cerviceoi
Spat. 230
Luta 421
famllia 101,2 131
Ciolan Cost. Cdp 223
Ciomag 45 87,9 91 177 202 406
Panaite Post 43
Cervinschi Vasile 280

Cervinvodall fa mill a 134
42
Petru Sard. 45
147
212
Cihak Dr. 110

Ciobanu Stef. 90 177
Cost Coln 376
Ciocalacana Ovanes 84
Ciogole Const. 184 231
-- Sulg 41
Ciolac Cost. Aga 31,9. Um. 218 230
Polcovniceasa 101
Catichi Sdndulachi Stol 101
C. Comis 383
Mihai 425
-- Varvara 366
117
Ciobrzan Gh. 273
Pitdreasa 81
Cernesti 143
Cernetchi Iancu
Anita 416
Chrisoverghi
Catinca Greaca 146
loan 377
Cernituti 5 17 51 83,7 98
366
Chiril dascal 155

Chistol Zoita 358
Chiscarin Petru 178
Chisinitu 91 149 303
Iordachi Vorn 81 101

Catrina Vist 292
David 86
sin ceaus
Mihai 38
Chebariu Gh. 324

Chelialbi Mihai 86
Chiriceasa
Ion Aga 44
Doftor 80
Smaranda 376
Cazimir Maria
182
Cheancea Gh.
Chiris Alois 425

Chetrus Savasta 365
Chiriac din Bucuresti 85
Zoe 106
Vornic 184
vezi si Cristea
Cliusani
Cetituia Manast. 83
Cheptiineseu N.
Baron 416
CArstiun Chiriac Sard 141
Caruz lancu 41 390
Casandra Sdrddreasa
Catargi 30 105
443
197,8 383
117 125
Familia
104
Climcscn Vasile 31
I. C. 388
Clopolel Gh. Pah 39 ; Post 43
Cnipu 377
Cobiceni
www.digibuc.ro
41
INDICE ALFABETIC
444
Cocnet Gh. 36
Cocen familia
Costeanu Gh. Clucer 41

.
Cosula 8
104
Coda Mihai Sard. 42

43
Cocoriini
Cocotii Ene Sard 81 136

Gh. 44 232,6 390 406 421
Nastasia, Zoe 46
Iancu
42,4 390
Ion Sard 192 205 220,3,8 383-7
Aga 230
familia 516
Coaled AI. 316
Coarescu Cost. Post 42 ; Cam 230

Gh. Post 42; Corn 230 dvor 224
Enachi Stol 296
Coglniceanu Lucia
Mihai 70
147
Salta Stol 77 107 292

Smaranda
77 81 107
Cojocarin Stef 315
Tanasa 312
Colcel Nita
212,311,4
Colomeia 5
Collariu Neculai 60
Coman Ion Pit 234,4
Stoian Pit 231 308
Constantinescn Iancu 393

Stef. 426
Cosuleni 41
Cotfirgaci 43 416
Cotnari 75
Cotovanu Iord, 225

Covrig Dum. Polc 107
Covsel Cost. 233
Dumitru 225
Covalcic Ionica 225

Covazi Manolachi 366
Cozmnlici Grig. 233
Panaite Pah 230
Alecu 590
Cracau 5
Crlicinn Iacob 178
Crchmeni 41
Cram 8
Crasna 94
Crasnaleuca 84
Crasniis 1
Crones 1
Caste David 90
Baron 90
Alex. 387
Creangi Ion 235

Cretn G h. 84
Cristea 34,9
Dim. 41 421
Contemir 61
Contescu 25
-.
Petru Sard 31; Post 42
Gh. 233
CopiiIiin
43
Corban lord. 220 312

Corjescn Elena 147
Petrachi 390
Sofia 414
Cristescu Alecu Post 43
Elena 147
Cornea Mihai 277

Vasile 212 226 421
Corni
Mr. Spat 186; Ban 225; Vorn. 229
Neculai Cl. 77
Dimitrie 425
43
Corlatiann Elena 411

Alecu 363,4
Corociiesti 43
Corohi Ion Post 416
Corombahion Paval 372
Corvin Ion familia 155
Coslovann Scarlat 425
Cosovei Maria 129
Costachi Anita Vorn 151 186
Sulg 224
Iord. Spa. 223 230

Matei C. 425
Cristesti 43 402
Cristolor G. S. 424
Criviit Teodor
Croitoriu Dum. 233

Cron Dr.
Marioara spat 152
Vasile Corn. 81
Marioara Spat 152
Vasile Spat 81 118 196
Panaite 263
387
Costinesti 43
289
Crupenski Catinca 118 152 354 372

Toader, loan. Elencu, Profira 118
Const. Pah. 185
Orig. Vorn. 43 416
Costandachi Nicu Post 151 186

Costea Mihai 425
Costin Elencu 155
422-4
Croatia
Const. S. 424
Cucoritni 256
Cucinreann familia 107
Enachi 107, 218, 259
www.digibuc.ro
144
INDICE ALFABETIC
Glworghe Dr. 107 224
Mil*, loan, Victor 107 III 117

Vasile 213
Curcan Vasile 212
Culcovtchi 83
Cur1e0 43 71 141,2
Cup Hristodor 83
Cuza Filecu 41 224 232
Gh. Vorn. 21 ; Hatm
Catrina 151
Catinca 144,5
Vocla 413
Czengery Olga 122
Dabija Vocia 16
Mihai Clucer 224 364 383,5 118
Dalina Doamna 16
Dalama Nec. Pit 118
Dalamaci Nec. Pali 80
Damian scripcariu 60
Damianovici Nec. 85 364
Andrei 233
Const 69 224 364
Pitar 77 118
Sard 81
Gheorghe 87 137 232
Mihalachi Com 41
Nastas 3-5
Neculai 213 242.7 270 300 402
paraschar 220
Teodorie 86
lancu Stol 223 231
loan 372 8
Dinga Armau 185

Hatman 143
Diubsche 22
Divan Efendi 78 81
Dobirceni
Dobrovotchi 263
Dobrovolschi hn Pit 42
Docan Neculai Log 70
Dolhasca 22
Dolina 198 152
Dombrowski Sigismund familia 122
Diimideni 43
Danalachi Alex. Sulg 143

Danilan 378
Norbert 122 424
Dann Const. 232

Doncilii 90
Danzig ' 75
Donici Andronachi Cl 110

Log 143
Const. 119
Drngi PayS1 224

Darie iconom 80
I. P. 421
lancu Aga 118 196

Spat 119 186
Darn Grig. 232

David Bogdan 81
nemesnicul 74
Dimitrie 423
Stefan 118
Catinca 148
Ruxanda Ban 81 118
Smaranda Log 152
familia 118
Dorohoin 2 5 17 21 121 372 384
Davidel,Alecu 365
Dimitrie 40 388
Petru 406
Vasile Pah 364 384
Dejerne Josef 377
Deleni 28 43 303
Delhi Gli. 225 366
Demetrescu Pette 421
Derecliu Sulg. 275
Despot Vodd 15
Dorostor 9
Dracpini 43 258
Diaconescu C. 425
Diaconitei Vas. 205 212 226 234 264 314
Panaite 224
Dimachi Grig. Stol 118

Catinca 365
Const. 421
Dimitrachi Vorn 186

Dimitrescn Natalia 131
Dimitrio Aristita 137
Anastasd Cdp 302
Draqin Simon 7
Drghici lord. Vorn. 194
Dimitrie Med 399
Drgoiu Manol. 226 319
Dragoman T. 226 264

Dragomir Hie 91 212
DragomireFi 43
Manoli Vorn 77,9 118 144 185

biv vtori Jit 292
Marita Post 144

Neculai Vorn 68 70
445
Dragcl Enacachi 205

Cost. 224,8 302
Drgnlni 331
Dubova 331
Duber loan 377

Duca Vocid 16
Comis 71
Dumbali 81
Dumbrava Roie 15
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
446
DumiWachi $oltuz 183
Fhrerr Rudolf, Matilda 121
Dumitrescu G. 422
Fabry 17,8
Facs Gh. 233
Vorn 185
Dumitriu Andrei 236
Ficlreriu Sard. 79
Gh. N. 277
Damitru Pay Al 372
Fandole 178 323,5

Ffintinele 23 127
Toader 233
Vasile M. 425
Vorn 184
Iancu 118
Nastas CApitan 118
Neculai 205
Dumitrascu Vist. Vorn. 2 184
Fitsnea0 Dum. 225 232

FAtu loan 44
Al. Dr. 115
Feldloara 7
Ferderber 378
Feredieriu 43
Ferim Const. 426
Dunre 17 30
burner 43
DuFescn Aspasia 99
Dvellinger Ignatius 108
Elstatie Dr. 284
Festilestii 150
Fideal arhitect 291

Figa Statachi Sard 119
Elena Doamna 8 10
Elisabeta Doamna 46
FilMti 384
Flmnzi 43 372 6 400

Flondor familia 151
Floarea Vas. Cm. 230
Floresen Const. Com. 230 377 383 5
Elisalta 5
Emanoil Dim. 44
Eminescu 129 414
Eminovici Raluca 129
Enache Tomachi 212
Enacovici Alex. 421,6
Foca lord. Spat. 220

Iancu 364 377 383 5
Focsa Lupu 358

Focsani 10 21 51 87 118 122 216 237
Ene berarul 87
Enescu Cons. Sard. 42 390
Focsneann Andries 47 9 87 177 211 361
Neculai, $tefan 83
Equator 116
Eremia Movila 2 182

Dumitru 205
Erlangen 121
Esanu Coast. 205 224 232 306 312 366
0 Iorgu 406
Eustatiu 1. C. 424
Eva franghierita 96
Evlochie Gh. dascal 92
Ezovit lorgu 390
familia 119
Fotin Const. 212 372,5
Fotino Antonie Dr. 283
Maria 137
Franca loan 44
Frngeler Const. 224
Frangopoli 53
Frank loan 421
Alex. 423
Franaloaie 55
Frentiher Const. 264
Fridt:ich Gh. 84
Frim C. Spat. 44
Frunzescu N. Dr. 421

Frunzeti Stef. Stol. 41
Furculitil Gh. 23
lonit Log. 79 119
Furmagiu Atanas 358
Folticeni 99 117,8 122 131,7 414

Forscu familia 99
Formagiu Tanas 263
Fote Dim, 41
Costea Hagi post 12
lancu Hagi Post 43

Gh. 367
Iordachi Spat 119 195,6

CosticA 225
Familia 119
Galati 51 111 122 216 237 255 276 368
Galgotzy von Galgotz 121
Gillett CA)). 119
Galitia 15 87 12i 376

Gane Dim. Spat 85 220 254 324 426
Fnacache 384,5
Gilnsc Udrea 103
Gilrbesti 43
Gavril Dim. 226
Gavrilache Dim. 360
Gavrilas D. Spat. 39 43
Gellert 121
Gemnu loan 178

Gemene sat 152
Geolroi farmacist 123
Georgescu 236
Georgulcasa Zaka 358
www.digibuc.ro
1INDICE ALFABETIC
1141
Smaranda 148
Stefan 122
Teodor Vorn 43
Gerine I. de 372
Germania 117 136
Ghenadiu C. 386
Gheorghe- Diiacul 183
Vasile Vorn 392

Logofdt 806
Visternic 194
Print 410
Comdnesti 105
Ghiliscu C. Stol 386
Enachi 178
Parcalabul 182
$tefan Aga 44
Vasile Cap. 44
Vornic 184
Gheorghlan losif Mar. 155 413
familia 413,4
Giansus Dum. 311

Gioan lord. Sard. 77
familia 120,1
Gheorghiade 406
Stolnic 80
Doctor 199 288

Gheorghiaq loan Spat. 79
Gheorghilk Log. 2, 184
Gheorghin Anastasii 232
Anton 347-351
Dimitru 119,224
Gh. 212 422
Orig. 226
Haretu 224
Ioan 82,4 232 283 4
Manolachi 205 225
Giosan lonit 205
Tanasd Pah 121 185
Giuriscu familia 107 117 145

Giurge Catinca Um. 144
Glalira Vadana 358
Gligori Post. Vorn. 184
Gligorovici Garabet 197
Glovaska 378
Gociu Mihai Sard. 231

Gogasievici loan 83
Scarlat Sig 376

Toader 233
Vasile 212,20 26 260 365
Goian Vorn. 225

Goilav lindries Cam. 42,5
Anton 45
Briton 45
Cristea Sard. 42,5 231
sin David 177
David Sulg. 45 160 227
Garabet 160
Gheragoovici Mihai 85
Gherghel ispravnic 28-30
Gavril 97
Ion Comis 186 274 383
lonifd Ban 223
Gaspar Sard. 160 177 228 231
111e Aga 376-
Comis 119
--
Post 120 229
Vornic 42
Mihai Cdm 120 385
Neculai 97
Olga 127
$tefan Cam. 21 80 120

Teodor Comis 120 223 230 366
372,6
Spatar 41
Tobias 127
Petru I. 424,6
Gheuca 146 153 292 424
Ghica Alecu Log 43 80 124 186 269 357
Cost. Log 77 120

Dumitrache Aga 80 120
biv V. Cin 103 185
344 406.
GIL sin Toader 177
Hacires 177
lacob 45
Ion Spat. 45 160

Luca Sard. 42,5 61 84 177 225
231 278 426
Stefan Pit. 177 191 220,2,9 231
305 323.
Toader Sand. 45 148 160

Vasile Cdm. 45 160
Gorgias Iohan 53 121 198 221,4,8 267,9

Enachi 122
Elencu 372
Gorovei Catrina 811
Dimitrie 148
GIL Log. 416
Grigori Vodd 16 114 292,7
Ion 392
Iorgu 28,9
Maria 148
www.digibuc.ro
Cdtinca 127
Gheorghe 137
Grigori 137
Ilinca 148
loan Sardar 381,2

Mircea 422
Miron CAmdras 50 98
-- Anita 98
INDICE ALFABETIC
448
Nu Gaspar 84
Victoria 106 137

Gorschl losef bucatar 95
Gosan Ilinca Pali. 77
Haynal Emelina 23 46
familia 121 288

Hun Cost. 236 304
Vasile 236 365
Vasile 233
Oran Vasile 178

Oreaca Maria Su lg. 79
Smaranda 46
Heidelberg 136
Held losef 377,8
Hentescn 46 147
Greceann Aristita 101
Catinca Nec. 144,5

Neculai Vorn. 186 215
familia 1458
Origami Cam. 79 81 127
Origorl $oltuzul 183
Herescn Gh. Pak. 127 192 223 230 358
loan Cam. 127 223 230 360 376

Spat 44
Teodor 44
familia 102/1 127
Hermezin Elencu 375
Gh. 44
lon 388
Herta 98 308 372
Hertann Vasile 83
Grigorin Mihai 422,3,6

Grigorovici Lohan 178 406
Oro Fridrich, Olimpia 377

Gram Martin 87
Tandsa 270
Teodor 87
Hi lisen 146
Gnranda 43
Hintin 87
Gurita A. 386
Gusu Vasile 178
Holban Alex, familia 134
Grig. Post. 36 44
Grig 389
Mihai Cam. 385; Post 42 1
Mihalachi Spat. 230,4 406'
Hagi Anastasa Nec. 220

Arbure Const. 195
Hagiencin Joan 84
Mihai M 372,5
Enachi 142
Hagiescu Aneta 131
Mihalachi Stol. familia 127

loan 690
Maria 366
Horodipe V. Cap. familia 128
Hagiogin Dum, 57
Cost. 303
Hagin lordache 358
Ha Ica Andronic 91
Hortopan Grig. 205

Hotin 17 148 182
Hotineanu Hristea 233
Holtzschuher preot 126
Ila lici 5
Hanumov Gh. Med. 235,6

Hancea 43
Hanes Manea 225
Hangan Dimitrie D. 421
Haret Adam Su Ig 42
Costea Cam. 42 220,2

Const. Sard 228 230 301 364
Iancu, Maria, Eliza 127
Gheorghiu 57 159
Sard 42
Neculai Sard 231
Sofia 130 306
Hariton Const 220
Harioabi Toader 313,4
Harlin 97
Hirlescuslorgu, Elena 122
Harnav George 38
Harizan Catinca 127
Hartle If timie 83
Ham I. 423,5
Aga 39
Ban 31,6 41 421
Rama 1
Holtatreger Emanoil Aga 230

Hriinaci lonita, Casandra 127
Hriiste CAA 79
Hrisoverghi '89 264
Hriste Dim. 416
Ion 211,3 222 361

Stefan 220
Hristodor lOan 211
Hristolor lorgu Med. 228,9 231-6 30'4

Hristovin lacob 89
Hriscann 309
Hudesti-Mari 118
Indic Bogdan 178
Mabel Gh. 232

Grig. 87 353
Hid* Gh. 225 232,3 358
Hurmuzachl Camara 185
Husi 363,8 413
Hasa /Anastasia 364
Hynek Agripina 102

Jacob Stef. 225
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETle
Emanoil 426
Manolache 191
Nicu 426
N. 414
Iorguleasa Zoita familia 128
Iosiilescu Agap. 87
Iacoban Al. 424

lacobeni 41
Iacobenl Hagi Ohan 84

lacobovici Anton 45
Stef. 82
Iacovachi Colonel 389
lorgu 38
Stef. 365
lamandi lord. Ban 127 223 230 372
Lascar 127; Post. 43; Aga 36

Maria 46
familia 127 387
lanachi b. Pali. 185
lancti sin lord. Sat. 58
lani Dr. 288
lanina 105
Iasi 5 16-18 51 83-8 98 118 121,3 136

198 201 216 249 265 276 295 363
572 413,4
Ibrahim Nazir Pasa 17

Icestii 85
Illopoleos Inocentie 68 251 405

lminovici Gh. Cdrn., Ralu 41 230 414
Jacob Stet 220
loan Dni ld 232
Gh. 82 211,7 221 357 360
G. C. 423
Iordachi 56
Stolnic 84
Regele 7
Hriste 59 219 220 243,4 263 323 348
. Stefan 89 220,6
Teodor 42 128 220,8 231 866
Vasile 58 69 81 128 200 219-41
lonisimi 43 146,8 384

lonescu Al. D. 425
lonit Um. fam. 128

Cdpitan 56
sin Zaharia 177
Iorascu V. Stol. 414
lordachi Const. 151
Haralamb 212
Mih. loan Pit. 128
Polcovnic 128
lorga Alecu Stol. 23 231 385
Cost. 224
Ismail 17
Ispirescn Maria 106
Istrati Agachi monah 128

Gavril Pah. 21,280128
Neculai 128
Titus 422
Istoc Camara 16
Vornicul 185
Ilie - diversi 56,8

Hies Vodd 9 182
Ionit Sard. familia 128

Popa 6
Gh. Sard 39 41
Maria 151
Nec. Vorn 41
Vasile 42i
Italia go
Iurasca fam. 129
Ivan Soltuzul 183
Ichim Grig. Dominte 360

litodi Cost. 128
Made Elena 412
376 399 403 426

lonascu Enachi Med. 231
losopovici H. 421
lpotesti 41
Ipsilante Al. 18
Isiicescu Alecu 41
Ivanov 220
Ivanovici Alexe 26
Iacob Cam 45
Ivascn Ade la 104

Gh. 366
I. 423
Izovit Gh. Stol 231
Iztnana Ion Sat. Vorn 185

JiivArteni 43
Jena 121
Jeschki Dr 122
Jianu Al. Aga 36
Cost. Stol 41
lonitd Sard 223
Doctor 127
Jocu Vas. 225

Jo Idea Vodd 9
Joidesti 22
Jora Vornic 16 184

Ion Post. 356
Juan A. 387,8 422
Ban 390
lordache 364
Ionita Sard 230
Zaharia 141
Zoifa Med. 141
Kaminelki Hatm. 5
Kapri Barac lacob 45
Kara* C. 20
Karousos Konte 205
www.digibuc.ro
449
1NDICE ALFABETIC
450
Safta 152
Kerenbach Pavl 376

Kescu 105 150
Kiriac Catrina 46
Lucinescu Eliza 127

Ludcovichi Gh. 83
Toader, Vasile 141

Kiril lirhim. 70
Lanese(' Maria 137

Lupapn Ion 17
Maria 106
Kokata V. Cocota
Kunhlki Hatm. 16 47
Octav 421
Lupein Cost. 232
Dum. 232
Stefan Pit. 129 224
familia 129
Macaror Patatie 266
Kvitniski 378
Latari figlae 99
Lazul ford. Pah. Vorn. 185
Liipuneanu RI, 7-9
Larga 17,8
Lasciir Elena 359
Machedon Olimpiada 152
Safta 146
Macri Vasile Vorn..185
43
Ltoiul 55
Litescu Gh. 118
Maxim Soltuzul 183
Lti
Hristea 232
Luca 232 321
Lazir Greco 263
Magherus 122
Stef. 273
Leahu Dim. 225

Lebdi Iacob 177 225 394
Leiter Gh. b. V. Firma Vorn. 185
Leipzig 51,3 329
Lemberg 376
Leneulft Gh. 232
Leon lIga 405
Catinca N. 146
Enache Pah. 128 230 359
Fa milia 128
Spatar 254
Maghistan illecu Com. 42

Cost. Cam. 42
Nec. Stol. 42
Mahmud Sultan 4 404
Maican Eufrosina 102
Mihalache 41
Petru 42 389
Teodor 42
Malbaf Grig. 233
Mlinescu Corina 127
Mimistirea Doamnel 9
Mnstireni 44 365
Mndresen loan 395
Mindrefti 83 275
Doctor 128
Leonti Manolache 83
Mane Criste 25 42,5 84 177
Lepdatu 387
Emil C 424
Oh. 406
Grig. 177
Levrda 43
Iacob 45
Ion 87.9 425,6
M. 45
Stefan 89
Licachi Mihai 302

Lien Neculai 228
Liov 5 85,7 216
Lipan Cost. Spat. 198

Lippa Iohann 126
Mnescu I. 422
Manoilescu Hristofor 421
Manolichioaia Vorn 150
Lipica 84 87
Liteanu G. C. 424
Manoli 195 at
cost. Stol. 77 129
Clucer Vorn. 185
Clucereasa 77
Liteni 147
Livadarin Grig. 314

Livaditi George 425
Lochman Anton 121 284,5
Loiz 23
Cost. Spat. 80 129

Gh. Cdm. 80 129 296
loan 296
Maria Cdm. 297
Lorhi Iohanos 96
Luca Adam Slug. 152
Grigoras fam. 152
Neculai Cl. 69 201 220,4,8
Hagi 128
Irimia 128
Rozina M. 131
Stefan Slg 77 80 129

Teodose 82
Tudurachi 225
Vasile Sard 81
Manoliu loan 421
www.digibuc.ro
Tudurachi 232
INDICE ALFABETIC
Mantacas Profira 129
Maim Alecu 307
Manoil Hatm. 12) 198 256 353

Savel 148
451
Max Dr. 289

Maximovici Paul 45
Vartan 45
Maxat 43
Vornic 185
Maramures 2
Marcoviei Andries 25 177 232

Avedic 321
Luca 233
Marcn Cost. Stol 231
Dumitru 212
Mehmed 9
Mcriut-fantana lui 177

Meriacre R. Spat. 385
Mervilhia Tetilia 378
Metaxa Paulina 130
Pops 91
Metei 378
Metternich 276
Mardare Gh. 83
Mardiros G arabet 90
Mrgrint Petru Sat 390; Corn. 42
Metz familia 102 130

Dr. 20')
Mrgineanti 378
Meta Dr. v. Mqtz
Maria dela Harlan 5

Sulgeroaia 152
Maxie 116
Miclescu Illecu 132 232 ; Vorn 223,9
Mrzac GIL 225
Calinic Mitr. 413
Matasarn Grig. 177 225,8 303

Hristea 256
Const. 44 223 423,4
-- Aga 230
Ion 44
Teodor 44 406
Ban 77 132
Post 43
Vorn 196
Scarlpt Dim. 426
Mateescn Maria 106

Thitieni sat 85
Elencu 148
Matos argintariu 90
Emanoil 425
lancu Ban 77 132 186
-- Vorn 81
Mavrocordat Alecu Post 43
ri. G. 160
Beizade 17 128
Cost. Vorn. 80 129 347 355
Dim. Vorn 43
lorgu Spat 43
Maria 1. fam. 106 136

Scarlet Cam 81
Aga 101 132 186 193,6,9 22Z9
Didita 118
Mgria Jean 131
372 413
N. Vorn 392
- Sofronie Mitr 132 412,3
Nicu Hatm. 43
Zoe I. 172
Mavrodin Mihai Ban 230

Mihalachi Stol. 129 223 372
familia 129
Petrachi 391
Vasile 129
Mavroeni Cost 44 223 30
Stol 218 359 402

Sard 70 231
Gh. 225 236
Pet-u Post. 392
Sultana fam 129
Cclonel 406
Mihilesti si Mihalesti v. Mihilleni

Mihit Elena 137
Mihlseni 43
Mihl 74
Millo V. Milu
Milt, Andrei Post. 131
Matei Ban 186

Neculai 38 43
Familia 99 144,5
Comisoaia 38
Fotea 42
Ion Corn 59 130 352 360 416
Maria 130
Neculai 130
Mavra Elena 144
Vasile Pah 182

Racovita 16
-- Sutu 21
Mihlleni 28 98 252302,8 872,5 398 403
Mavromati Cam. 294
Gh. 130
-- Zoita 59 146
Mighin C. I. 426
Mihalec Dascal 86
Mihail Dumitru 69 220
Mindirigiu Hacic 225

Ion 233
Mirul popa 6
Miron sin Antohi 512
www.digibuc.ro
INDICE AL FASETIC
452
Mironescn Mihai, Iancu 376
Narzis Avac 90
Marditos 90
Misihinescu 387
Missir 45 225 406

Mlsoglu Maria 102 131
Mihalache 411
Nastasd Cap. 201
Grecul 264
Natanzi Danill 376
Nazarie Gh. 225 232 241 257 263
Naegsa 2
Neugu Dum. 423
Vas. 224,6 264
Neala Adam 57
Manolache Post 42
Mitescu Simion Polc. Fam. 132

Mitrovici Ion 205
Gheorghitd 273
Mocanu Ioa n 316
Neampil tan. 393 412
Mina Stefan 205
Nebuneli Nec. D. 228

Necsoi Gh. 232
Necula Vorn 185
Neculau Fotachi 232
Moisa Cristea 177
Stefan 211 224

Moislu G. M. 425
Moldova 2-4
Moldovanu Maria 132
Molinschi Nit 220
Montmorency Duc de 117

Moron Dim. 411
loan Stol. 132 220 231 364

fam. 132
Maria Ern. 102

Profira 102
Smaranda 42 i
-- Gh. 314
-- Orig. 211 247 258 265 300 399
-- Enachi 232.3
-- Tanasd 232
-- Toader 233
Necnlce Ion Spat 79 133
-- 1. Stol 383
Nedelcu 312
Negel Spat Vorn 186

Negrei Ion 326
Negrescu Gh. Slg 42
Negruti C. 117
-- Cost. Post 389
-- Iordachi, fsm. 133 192
Nicolas George 423,5
-- Eugen 421
-- Grig. 403
Moruzi Alex. 43 53
Moscu Dim. 232 366
Moscovici Cost. Sard 229 303
Tanasd Sig. 231
Mosorul Grig. 87
Mon* Motea, Motul 1

Motoc Alecu 41
Panaite fam. 233

Vornic 9 184
-- Panaite Sig 42
Movila rupt 43
Nicoleann Ioan 426
Movruiani Gh. Slg. 231
Nicolini 410,1
Niculcescu G. 1. 422-5
Niculescu Meal 406
Munteanu Hie 225
Murgul Leitenant 406

Murgulet Elencu Cdm. fam. 133
-- I. V. 425
-- N. 148
-- Vas Cl. 234 308,9
-- -- Post 42
Muscalagiu Ion 325

Mustaca Nec. 358
Mustala Pass 17
Nistru 5 86
Masten Chiriac" 212 225
Gh. 232,3
Musteagt Teodor Baron 123 340,1
Vas. Sard. 42
MutenenWas. nun. 133

Mali, Luiza 378
Miller Henry 108,9
rdnchen 107- 9
Nacul b. v. Post 185 292

Naghi Petre 85 261
Naihaus 371,7
Naiman Franz Xavier 284

Naingin Nec. , 325
Nonni (poate Nacul) 292
Oberndor1er 1. Adamus 109

ObrIqtain 87
Obrettovici Natalia 105

Odaia Lehe5ti 42
Odobe$1 221
Odritki 376,7
Oghialii lord 233

ojog Vasile 212 354
Olaria Petrea 225
Olivari G. Profira 365 371,7
Onicesca Anton 83 133 360
Onata Dum, Sig 79
Opresen C. 421, Elena 145
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
453
Orheiu 149
Petreanu Axinte 224
Orenstein Moritz 372,6

Ouatu Dum. Stol 133 192
Petresti 41
Palm Orig. Polc fan) 133
lord. Sard 133
Petrograd 118
Pdure Tinca 414
Penovanu G. 425
Petrovici Ion 212 224,6 233
Paladi 118 135 147

Plfuieriu lacob 233
PA ltinis 376
Pastea 366
Petro Vocia 5; Rares 6-9 ; Schiopul
Panalt popa 55
Panaite lonila Stol 231 376 390
Piasoski 15
329 ; 1 16
Piatra 46 117 377 414
Pancul Adam Pit 54

Costasco Vorn 184,5
Pande lea Cost Con]. 42
Pantazi Spirt' Cap. 21
Nat Cristea 422,6
Elena Rusela 131
Laurentiu 02-5; Nastasia 106
Todosica 136; Vasile 423,4
Pantovici Mih. 312,4
Palm Anastase 100
Piing Stef 225
['Alizarin Cost. 311
Pisacenski 15
-- Ionita 225 233
Papadopol Const Zoita 133

Papandopolos Gh 364
Paraschiv Anastasa 212 224 314 325,6
Dum. 212
Lautar 402
Petrache 324.5
Prul Glodului 101 146
Paris 413
Paros 302
Pisoski Alistar, fam 134 ; Cam. 192

Cattnca 102 ; Ctitrina 133
Cost. 366 ; Aga 230
Stol 80 134 195 223
fam. 134
Spat 391 416
Dum. 135 264 360

Elena 122
loan 135 358 365 387
fam 135
Nec. 34,9 134; Cam 230; Post 39
Parnaxoi 302
Partenie Morditul 105
1 M. 424
Patachi talpalar 178
Ptrasc Enachi 81 101
Pitrifulescu
-- Orig. 35 ; Mihai- 423,5
lspravnic 183; Vornic 182,4

Patron Mihai 423,5
Paulin; Vas 365
Pilun Nec. 225 ; Pintilie 85
Pavalachi Zmaranda Sard 133
Pavlescu Dim. 377
,
_
...L.
Parlo fam. 93
Pavlov C. 228,303
PavIovici Sagan 85
Pelin N N. 423,5,6
Pelinestl 56
Pendedeka 21,2
Perienl 376
Periescu fam. 148
Perin Maria, Catrina 141
Persiceanu Col. 127
Pesenschi Anton 233
Pesta 117,8
Petcu Margareta 131 ; Gh. 226
Peterson Dr. 84,288
Petia 143 183
Petrachi Post 186 205
Colonel, fam 134

Toma Post 44
Teodosia 46
Teodor Corn 42 ; Slg 406; Sard
223 Spat 416
Tudurachi 81 134,5 197,8 228
Sard. 70 135 220 230

fam. 135
Turel 134 416
Vasile 134
44; Corn. 80; Cam. 135 232

fam. 134
Zenaida 134
Maria Cap. 81 135

Pitrachl Pit fam. 103
Pitali
Pitultisiini 40,3
Placa Anibal 423

Const. 224,9 234
Sig. 231 305 406

Const. I. 421
Neculai 211,3,7 224 228,9 236

243 4 301 348 357 360
Sard. 231
Oton 425
Vera 138
Plesiinschi Mihai 177

Plesca lacob 225,6
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
454
Rand Iacob 34; lacovachi 43; lancu 392
St. 424
Plopeann lonica 25
Plopeni 43 82
Plitos
Rang li G. 422,4
Rap 85
Poc Mani Tea. 233
Rpiceni 43
Pocntia 4,5
Podolia 5 15
Rises 101
Po Ionia 1 9 16 225
Rattyani Vincenz 51
Ili ijiiii Nita 178
Rscann lord. Cm. 21; Aurel 106
Pogor Vas. Post. 70
Unto Elena 414
Po ionic Ionica 225
Pamir Marghioala 85
Papa 77 135 212 233
Popiiscn 86 231 367
Popovici Alecu 69; Anania 233; Cost. 135
192 218 223 231; Cristea 25

225; Dim. 232; Enachi 370;
Gh. 231; Grig. 233; Iacob Sava
84; loan 314 406; Mihalachi

220; Luca 45; Nechita 226;
Sava 177; Simion 45 406; Ser-
ban 212 232
Priillini 43
Priijvan lonil Po lc. 77 135

Praporgescn St. 424
Prasa Al. 424,5
Probota 9
Procopescn 22
Protopopeni 85
Pram 45 91 406
Raab consul 276

itiehitana Toader 314
Ricleanu Andrei 312
Rac lis Grig. Med 25-7 135 211-17 243
253 348 357 360 416
Sfefanachi Sard. 192 213,8
222,3 242 360
Racova 2
Racovit Marta 151
Min li 87 121
Rigid lonit 406

Riga Vas, Cl. 234-6 302 406
Rim Grig. Stol. 21,2
Robovici Neculai 90
Rogalschi Gh. 137
Rohan Rochefort Prince 117
Rolla C. 114
Roma 122
Roman 2 86 111 148 216 302 332 368

376 384 406
Romanesen Catinca 147: Ion 103 421
Romano Enachi Sard. 223
Eleonora 102
Iancu 390
Stefanachi 303
Costea 425
Romanov Enachi Sard. him. 135
Zoita fam. 141
ROMapana Botez 122 131
Ropce 82
Roset Cost. Spat. Vorn. 39 41 136 153

185 191-8 205 218-29 323 406 415
Ghenadie Arhim 21
loan (lanai) Post 424 406
lord. Vel Vist. 68 344

Mihalache Cornet 42,4 406
Neculai Pah. fam 136; Com 223;
Aga 229 375 ; Lgf 406
Riideni 43
Riidin 402
Raducanu Hatm, 21
Scarlat Vorn 160

Vasile Vorn 81 135
MIMI Mare 122

Radovici Const. 422,3
- Virginia 130
Radn Dumitrachi 141.2
Aspasia 145 ; Frsinita 118; Ilin-
Radii Ion 212 304 426; Um. 42,406;
Sig. 228 231 235; Ilinca 141; Vochi 72

itliducanni Vorn, 185
Ratail Stef. Hagi 178
Rahtivann Ilinca 77 135
Riiileanu G. C. 424
Ra let Alecu Spat. 81,5,6 117 135 186
191,6 200 222,6 348 355 360 333 403
Dim. 406; Aga 230 385,6; Vorn.

40 358; lancu Post. 43
Ra la Domnita 10-12, 60
Rengsels Dr. 108

Resmeritir Elena 137
ca 144; lieana 152; Maria 134

136 141,8 ; Artur 134
Rosnoveann Vist 194
Rossignon 197 121
Rom Dim. Vorn
Rozin Maria 129

Rozinel Anion 96
Radesti 331
Ragini C. V. 422
Roginoasa 28,9
Rusani 98
Rnscitic 85
www.digibuc.ro
184
INDICE ALFABETIC
456
Sergia George 35,7
Rusin 4 160
Russo Alecu 117
Sevastos Alecu 377

Sgiircea Dim. Cam. 42
Siena 53
Sighet 2
Rusu Mihai 225 ; Todosica 144

Rusii (mc0e) 6
Ruxanda Dornnita 9
Sid lus Ionlcd 325
Sacarii Ionita Pah. fam. 136
loan 426
Silezia I
Silion Catrina 147; Maria 155

Stefan Aga 389
Toader Spat 81135 186 195,6 421
fam 136
Siena 292
Sadagura 87
Sahan Cheri Sultan 72

Saint Antoine Hip, de 116
Silifeani 41
Siminicea 43
Saintgeorges Eugenia A. 131

Sait Efen di 335
Salcea 43
Stilceann Em. Corn. 44 232

Sfilipann 42.3
Salitchi Stefan 87
Samarcq Dim. Post Dr. 97 112 205

224 277 988 356 fam. 136
lord. Corn 136 230
Simion a Stancdi 40
Simionovici 378; Cost. 233 ; Gh. 206
C. C. 424
Sin Gioan Kati 131
Sinescu Gh. Log. fam. 136 365 406
Cam 235
Sinihfitt 98
Sion Alex. Aga 39

Siret 21 240
Sandulache 408
Siretanovici I. 370
Sandal judele 183

Stinglorzu Teod. Med. 224
Sinjiorg Gh. 232 384,5
Smirna 302
Sireteann 422; Natalia 46 106

Slatina mn. 413
Redcap' Gh. 322; lonitd 178

Santa 160
Sirbi sat 365
Sfirbu Petra Polc 136; Stefan 86
Stirghie Dim. 212; Stefan 45 225
Sarghieviel Dim. Com. 192 223 356
Sfiulesca 363
Ruffled Bogdan 232; Gh. 220
Sava Anastasd 426; Dum. 224 264;

Grig. 212; Tinca 46
Savinescu Ramiro 421,5,6
Svoae Lazar 314

Rivalled Gh. 313 321
Sciintee Dum. 212 314
Stef. Pah. 376
Setireea Dum. 311
Scheting lancu Sard. 372

Schet Dr. 288
Schiller 117
Schipor Gh. 59 86 220,4,8 303
Teodor Sig 309 406
Schmidt Dr. 289

Scobihorn Ban 372
Maria Pah. fam. 136
Scoto Gepar 376; Zacico 96

&Aped Cipria n 422 ; N. 236
Sculeni 22
Scurtu Grig. 219

Sekil Anita 143
Serbia 1
Sniatin 5 83
Snizinski losef 87
Sobieski Rege 16
Socrafini 41 103 132 367 378
Solian N. Stol 231 ; Sard. 42 44 390
406 421 ; Ruxanda 45 127
Sokonie Mitr 393
Sohn Grig ; fam. 102 ; Alisa 99
Sohatki Vasile 225 311
Solci 87
Solomon Vorn 184
Solonet 113
Soltan Gh. 233
Soponariu lonitd ; Tanasd 232

Sorbona 413
Soroceann AL Cdp. 41; Post. 39 43

Damian Stol 41
Dim. 387,8 411 425; Spat. 41,4
Grig. 421; Sard, 39 41

Soroceni 41,4
Soutzo G. 110,3,4; Natalia 118

Spmt Ion 338
Spattireqd 118
Sprinceana Gh. 83
Sprincenatu Stef. 263
Stamati Post. 16; Stet. 308

Stamatin Maria 46
Stamatopol C. 365; Enacachi 90; Maria
106; Victor 425; Zoe 414
Stand 43
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
456
Sahanovici Ariton 406; lacob 45,406;

Sa va 45
Stineean Milt. 367; Toader 233

Stfinceni 43 84 365
Slit/mesa 22 44 192 351
Stanch' Vasile 224
Stanislav 83
Stireea Vasile 213; Post. 43; Stol. 375

Starosilla 41
Sain Iosefina 377

San Anastas fam, 80 137
Sittrreni 41 365
Stelnesti 375
Sendre Cost. Pall. 137; Elena 137

lonitd Sard. 223
Stati loan 201
Stavir Iancu Sard. 21

Stavri lanai Sard. 39 41
Lascar 411; Eleonora 102
Sendriceni t 20
Septelici Zo ta 141.
Sipote 9
Stefanovici Aglae 46
Smelt Elena 104; Const, A. 424,5

Soldan Todirascu Vorn. 184
Soldn4li 43 90.9 132 152
Sterie Pah. 80 137

Sethi Alecu 232
Anania 58 224 264 313

Catinca 376
Gh. Cl. fam. 137 220,4lordache 224.6; Nicu 41
Stefan cel mare 2 3 6 7 15

Post. 142; Pillar 80
Stefnesfi 5 38 43 73
Stelfinit Vocla 9
Stelanovici Aglae 106; lacob 177; M. 406
Storesti 4.3 366

Strchinaru Nec. 311
Strjeseu Alecu 366
Strechle Ilie 220,5 272
Strahotin 41 lord. 322,5
Stroesti 43
Tabacul Crdste 89
Tabri Natalia 137
Stroici Const. 85 Iancu 372

Stroja Alecu 229 232 305
Starza Alecu Vorn. 186; Vist. 110
Cost. Log. 28,9 392; Vist. 198
Elena 146,7
Grigoras Spat. 103 185; Vist.
77 137
Ion Sandu 119 126 192 204

lonitd Vorn. 21
Mihai Log. 144; Vorn. 151
Vodd 43 11 i 3 251,2,8260
271,8 295 347 398 401
Petrachi Spat. 21 87
Sandu Vist. 82 137
Sandulachi Hahn 81
Todiras Hatm. 211 257
Agripina 118; Anita 151; Maria
143,152; Safta 144

Sitceava 5 6 16 18 51 82-91 182 303
332 413
Sueeveann Dim. 366; Ionit 220; Mane
225 232, 321; Mihai 312; Petrache
312 322
Tabora 106
Talab llie 232
Tlhresti 143
Talianu Agram 79 138 ; Dihr. Vist 77 137
Talpii lord.,103; Mihalachi b. v. Log.

185; Rarita 80 133
Tiimpesti 137
Tanta Jacob 233

Tarariu Manila 145
Tarasie episcop 8
Tirisuti 5
Tarcinius N. 426
Tfirfful-Frumos 17 268
Muresului 121
Tarnovski Hatman 5
Tasiadin Carolus 378
Ttrsnl 65
Ttrasi 64 168; (14) 86

Tatarn Andrei 394 ; Vas. 424
Tauber Emil Dr. 421
Muhl /Ilex. Pah. 230
Catinca Med. fam 138; Const 331
Filip Sard., fam. 140 223

Gheorghe 138 414
Hurmuza chi 41
loan Corn 40 198,9 ; Pah. 141;
Snedia 116
Snfiman Sultanul 2 8 9
Snlita 43 87
Salti Ignat 87
Sunguroff Olga 99
Sulu Mihai Vodd 256 281
N. Log. 392
altan Anton Sard. 45
Vorn 21 ; lonicd 102
..
Mai 80 138; Sofia 102

Stavarachi Med 80 138
Valachi 138
Vasile Pah. 197,9 ; Vas. 102 ;
Vasile I. 102
lecncia 276
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
Teodor Dumitrache 69 84
loan Sig 229; Neculai 234,6 422
Stol. fam 140 223

Satrar 231,5; Petru 229
Panaite 140 221,4,6,8 232 264
Vasile 225
Teodorini fam. 137

Teodoros Vorn. 186
Teodorovici Bogdan 177; Criste 90 177

Toni la 220
Teo fan Vorn. 185

Teohari Cost. Pah., Tam. 141 192 220 358
Timus Cost. Stol 3,1 41

Gheorghe 141 ';24
Grigoras 103; Vasile 236
Zrnaranda fam. 141
Tiron Toader 85
Tismeni la 5
Toderaseu Vorn. 184

Toma Vorn. 184
Tomesti 41 372,5
Tomsa Stefan 2 15
Tonit Grig. 225
Tonosi luilus 378
Topan lie 225

Torino 413
Toros lonita, Paval 177

Tott Baron de 47
Tranco Bogdan 25; Gh. 90; Grig.. 232;
fonita 177 225, Isaia 232, Neculai
25, 177; Stefan 25
Ungaria 85 376
Ungura castelul 7
Ungureanu Andronic 87
Ungureni 41
Untani 43
Ureche Marghioala Sulg. 142

Neculai 150.1
Ursachi Sig. 224; Enachi 225; Gh 302;
Nastasa 225 311; Vasile 261
Ursian Dim., Ion 421
Urzicil Maria 104
Valea Nebunei 83
Valentinois Duc de 116
Viirgoliel 423; Safta 135
Varlaam Cost 360 392

Cam. 142 218 355,6
Spat. 223
Aga 228.9 234
Gh. Spat. 142 218,9 223 230
247 253,8 262,5 294 300 364
386 399 4(3
familia 142
Grig. fam. 142
Ban 223
lordachi Ban 230
Manoil 416
Nastasiica 142
_ Profira 142
VI/ray
1/1431ecu
Transilvania 1
Trestiana 376
Treter Idalia 378

Tries( 90
_
_
_
_
Treisletitele bis. 78 80
Trosen Nec. 273; Vas. 225
Trumbale 77
Trus 4
Tudor Viorica 104; Catrina 151
Tudora 43 152
Tudurachi b. v. Pit. 54 185

Tufescu Vas. 425; Maria 107
Tnrcia 7 54
Taranu Andronic I. Com. 42
Findronic I. 426
Gh. Pah. 45; 1. A. 45, 406; Mi-
hai 406; Mihai Sard. 45; Ma-
ria 358
Tarigrad 17 199
Tignesti 367
'I inta Gh. 226
Tutora 22
Udrea Gorcea 103; Patrascu 184

Udritzki 122; Gli, Dr., Smaranda 137
Ulle Eduard 421,6
457
Spat. 144 ; Vorn 148
Alexandru 147,8
Andrei, familia 143
Catinca 127 136 142
Costache 153
Const. 145,6 152
Cdpitan 148
Medelnicer 153
Ban 1411 151,2
Vornic 144,5
Doctor 146
Costin 3 39 40 144 153 389 392
_ Dumitrache Sig 146

Dum. Colonel 148
_ Dimitrie 148
Enache Ban 77 142,6
_ Ernest 148
Ghedeon fon 148

Gheorghe Post 148
George Liteanu 147
George 107 147
Grigori 148
lancu 145
ilarion ierodiacon 144
loan 144 ; Post 142 144
lonita Jicn 152; Stol 77,142; Spat.
80 ; Post 152; Ban 151
www.digibuc.ro
INDICE ALFABETIC
458
Iordachi 146; Um 153 : Comis

142,9 223
Velioi A. 356 360,3

Velniceria Vas. 280
Veniamin Mitt.. 345,7
fon 144 152

Iorgu Vorn 147
Ventura Alecu 95406; Corn. 100 153 391;
liga 372,6 Vorn. 31,9 43
Liteanu 145,7
lrimia 143
Ghe orghe 387
Machedon 143
Manolachi Stol 144,8 152
Mihai Liteanu 147
Maria 99 142,6,8 152
Bneas 80 142
George 118
Ion 118
Neculai 148
Nicu 144,5 230 385; Post 43
Nastasia 142
Natalia 99
Petrache 227
Cdminar 77 142
Ban 294
Post142,4 152 192,8 222360
Petru 22
famil!a 142
Vercicani 15
Verdie CApitan 331
Vicoleni 43
Vicolovici Iftimie 305

Viena 118 122
Viend Dumitru sin Ionit 213

Viloriini 41
Vinograschi llie 314

Visnovielcki 15
Vito Vas. 212 225 232 358

Vizanti Const. Com. 230 327 376
Vldeni 43 182
Vladovici Mih. 406
Vlasi Petre 316

Vogel Henricus Augustus 109
Voina Dim. 233
Voinov gene ral 25
Profira 142
Safta 151
Scarlat 146
Smaranda 152
Stefan 144,6 152
Teodor 136 146
Volcinscki
C. 235 Dim. Med. 308
Vorona 42 43 393
Vasile 143,E; Cam. 153; Stol. 146

Ban 146
Vorniceni 256 367

Vorotinski lacob 86
Vriinctanu loan 414, FiorIca 104; G. E. 424
Walther A. Dr. 108
Weissbrod loan Bapt. 108
Zablim loan 314
Ilie 421
Zadarovici 277
Vsesca Elena 122

Const. Capitan 122
Maria Alecu 46 134
Zaharia Andronic 225,8 191
Vfirtan Antonas 177 197; Garabet 91

Vasilca sin Ion 311
Vasile Lupu 6 8
$oltuzul 183
Polrovnic ot Saveni 79
Vasilescu I. A. 426
Vasilievici M. 386-8; Sard. 406; Manoil
Post. 42
Vasilia 39; Ban 39
Cost. 34; Pit. 412
Dimitrie 212; Enuta 366
Ion 59 205 263
Nee. 233; Corn. 389 392; Spat. 41

Teodor 221; V. D. 421
Iacob Post. 416;

Vas. Spat. 259
I.
Zama Tudosca 143

Zamfira Pitreasa 81
Zamvel Halek 291
Zapan familia 153
Zareczky de Zarieczsi 122
Zaromet Alecu 360
Zavirska 378
Zbiera Die Vorn. 184
Zenean Andronic 86
Vasilio Kir lani 153 200,1 256; fam. 153
Vasliti 98
Ionit 220
Ziricesti 40,1
Zelinska 378
Gh. 36, 8, 814; Seat. 31
Veisa
Grigore Post. 153

Maria Post. 100 153
Spat. 110;
Zgfircea Gh. 366
Ziegler lohann Dr. 1 a

Zodierlo lon 225 23,3
Zosio Ion $atrar 103

Zota Cost 225
Zvoristea 21
Zagrava Dum. 155
Vele A. 354,5
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pegina
Numirea orasului
.
Nava' !idle dusmani1or asupra Botosani1or
Botosanii resedint domneasc

Thrgul Doamnei .
.
Evenimente istorice
Eteria din 1821
Ocupatia rusasc6
.
Anul 1848
.
.
Unirea Principatelor
Rzboiul *din 1877
Aspectui orasului .
Mosia trgului
Popu1atia orasutui
4
.
.
.
.
.
24
28
..
31
.
.
45
47
64
73
97
Boerimea
.
Tagma bisericeascA
Clasul mai de gios

.
.
Crmuirea orasuiui in vremurile vechi
Administratia comunald dupd hrisovul din 1820
Bugetul Epitropiei Obstiei Botosanilor .
Activitatea Casei obstesti
.
Administratia comunala dup Regulamentul Organic
Bugetele Eforiei .
Stradele
Luminatul orasului
Paza contra focului
Indestularea orasului eu carne
Asistenta publica
.
Higiena si. salubritatea publicd
.
Prima farmacie si primii medici din Botosani
www.digibuc.ro
6
10
15
21
.
.
154
159
182
187
197
204
207
237
256
262
268
272
274
276
281
.
.
.
.
Pagina
Incercari de aducerea apei in Botosani

Plata orasului
.
Cldirile publice ale Eforiei .
Slujbasii Eforiei .
Breslele din Botosani
Breasla blanarilor .
.
Breasla lautarilor .
Comertul in trecutul Botosanilor
.
.
Targul Fainei
Scoala Domneasca
.
Scoli particulare .
Scoli strAine
.
.
Tribunalul giudecatoresc
Moravuri sociale .
.
Manifestatii cetknesti
Inceputuri culturale
Bisericele din Botosani
.
Pecetea trgulni .
Scurta privire asupra Botosanilor de
In dice alfabetic
.
291
292
296
301
310
317
321
,
.
329
336
338
369
379
381
dup7d
Unire
www.digibuc.ro
389
398
407
415
418
420
439
mukma de u,*u,m, .M.

CErti
htkN
www.digibuc.ro
Flticeni

Monografia Or. Botosani PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monografia Or. Botosani PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARTUR GOROVEI

Editia Primriei de Botwni

Institutul de Arts Orafice

D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare a

reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publice i rdsfoirea clocu-

mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea face

prlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspunderea

niti sd fie altfel.

Pentra descdlcirea dosarelor vechi, din arhiva comunel Boto)sani,

Socotind cd ar fi din cale afard de greu sd se ajungd la un re-

zultat satisfaccitor, dacd nu am avea i concursul cetdtenilor botoNneni,

La apelul d-lui Hangan au dispuns mai multe persoane, fard

si un flu al Botosanilor, care nu a erupt nicio mundi pentru a ni da

a cerceta o serie Intreagd de documente, din colectitt

Un concurs pretios ni-au dal si preotii din Botosani. Cu pdrere

de ajutor de mult folos. Din bogata sa bibliotecii, a scos tnsemndri de

Desenele monumentelor din Botosani, de pe care s'au fcicut

Monografia Oraralui Botoqani

Botas e un nume care trebue pus alaturi cu Bonta, cu Mot4, cu

Monografla Oraplui Botoani

Numele familiei Bot4 sau Bot4an este pomenit in documente

vndu a sa dreapt ocin dela al su drept uric, un sat pe Moldova

Monografia Orapilui Botofani

cu ai lui a intemeiat acel sat. Aezat inteun loc oarecare, departe *i

lui Stefan-cel-Mare, II atingea". 2)

I. A. Papadopol-Calimach, op. clt., p. 6.

Monografla Oraplui Botopni

Nvlirile Dusmanilor asupra Botosanilor

putin prielnic pentru un orq i chiar pentru un sat: era in treacatul

De prada i de foc, din partea dumanilor, a mai avut de multe

Monografia Oraptui Botopni

de Cracau, si a intrat frg de veste In Ora', si au pradat Cernutii,

Petru-Von, voind s intoarc Pocutia inapoi la tara

Monografla Oraplui Botopni

Botopnii Reedinti Domneasci

niste pivniti mari, ale dror urme astazi nu se mai vad,

documente ar confirma aceasta traditie.

Monografia Oraplui Botopni

tircovnic 1), i la 1751 se mai pomenete Inc despre curtenii din

Aceasta curte domneasa s'a ruinat, cu trecerea vremii, and i

ca sd nu mai fie vorb i daa vrea binele lor

1dem, VI, p. 274.

Monografia Oraplui Botopni

si din Botosani scrie Brasovenilor

ianuar 1530 1) si alta scrisoare de afaceri in anul 1531 2)

Monografia Oraplui Botopni

s druiasc trgului Botosani dou biserici de piatr, facute intocmai

Elena Doamna, care poate s fie socotit printre intemeetorii

Pasd de Dorostor. La 15 iunie 1551, Stefnit fiul lui Petru Rares,

1. N. lorga, Istorla Rornanilor In chiparl si Icoane, p

Monografia Oravilui Botwn1

Se crede ca Petru Rare a druit sofiei sale, Elena, veniturile

Nu se cunoate actul prin care s'a fcut aceast danie catr

Datorie nepregetata iaste, dup toat legea, oblduitorii sa sa

numai ca dupa fagaduial ce cuviincioasa a fiicilor de Domn iaste

N. iorga ; istorla Romilnilor in chipurl al icoane, p. 169.

Monografia Oraquld Botorani

cu cale a ave, dar si pentru multe faceri de bine si aparare ce au

Monografia Oraplui Botopni

moldovenesti ce s'au asezat spre invtatura copiilor, afara de venitul

Domn al Tara Moldova

.Dumnnzeu pzite tri, nu am crutat nici osteneala, nid adogire de

iguri, s'au randuit si la targul Botosanii es sute douazaci lei pe an,