Folticenii

ARTUR GOROVEI
MEMBRU CORESP. AL ACADEME! ROMANR
FOLTICENII
CERCETARI ISTORICE ASUPRA ORASULUI
Lucrare premiata de Academia RomW
Institut cte Arte Grafice M. SAIDMAN" Folticeni
www.digibuc.ro
ARTUR GOROVEI
MEMBRU CORESP. AL ACADEMIEI ROMANE
FOLTICENII
CERCETARI ISTORICE ASUPRA ORAWLUI
Lucrare premiat de Flcademia Romn
1938
Institut de Arte Grafice M. SAIDMAN" Folticeni
www.digibuc.ro
Academia Romdnd a publicaf un concurs, pen fru o lucrare

cu fiflul aCercefeiri isforrce asupra unui oral din Romdnia. La
acesf concurs am prezen fat
eu lucrarea de fafd,incepufd incd din
Nisfor.
1913, si a fosf premiafd, In urrna raporfului
Penfru adunarea ma ferialului, frebuie s mulkimesc persoa.
nelor care au avuf buna voinfd s=mi puie la dispozifie arhivele
lor de documenfe inedife, si in special d-lui G. T. Ktrileanu, care
a pus de s'au copiaf toafe documenfele din pacheful special dela

Arbivele Sfafului din Bucureili, si dlui Vasile Ciurea, profesor, care
a con fribuif, din fonclurile Muzeu ui Folficenilor, la alegerea do=
cumenfelor din Arhiva Sfafului din Iasi, de cdfrd regrefaful paleo.
graf Traian Ichim.
Tipeirirea lucrdrei s'a ficuf cu fondurile Prefeclurei judefului
Baia, prefecf fiind dl Vasile Ciurea, si ale Prima:Het comunei Fol.
ficeni, primar h'ind cll Eusebiu Scripcariu.
Cercefeirrle inc.,pufe din fimpurile cele mal vecbi, le am dus
pcind la incepuful rdzboiului nostru din 1916, de ccind se incepe o
alf lume.
Artur Gorovei
Folticeni, Februarie 1938
www.digibuc.ro
Monografia Orapilut Folticent
Ill
Raportul d-lui I. Nistor

Premiul V. Adamachi, de 5000 lei. cu subiectul oCerceigri istorice asi .
pra unui oras din Romania s'a acordat d.lui Arfur Gorovei, Membru co .
respondent al Academie; Romane, penfru lucrarea in manuscris infiEulafg:
Folticeni, Cercefgri istotice asupra orasului", pe baza urmgforului raport
al d.lui I. Nisfor :
La concursul premiului V. Adamachi, cu subiectul clat de Academia
Romang si anume: aCerceEari isEorice asupra unui oras din Romgnia s'a
prezentaf manuscrisul cu Eitlul : Jolficeni. cercefdri isforice asupra orasului"
sub motto : Cunoscand frecutul si cercetand prezanful, am putea prezice
viitorul".
Manuscrisul cuprinde 354 file, scrise, cu multg ingrijire. Manuscrisul

aduce frei planse cu 20 ilusfratiuni privind cele mai importante monumente
istorice din orasul Folfireni si imprejurimi.
Auforul anonim al lucrrei a adunat cu mare srujnf
i adancg
pricepere tof ce a put= afla asupra orasului FolEiceni, din Eimpurile cele
mai vechi pang in zilele noasfre In scopul acesfa el a utilizat o bogata literatura isforica pe care o si arafg in prefata lucrgrii. Pe lnga materialul
el a folosit si un prea hogat material istoric nou inediE, pe
care, cu o hgrnicie de albing, ha cules in diverse arhive, utilizand manu.
publicat,
scrise necunoscute si un mare numgr de documente din colectii parEiculare

necercetate Inca pang la d-sa.
In plansa prima se aratg safele din raza orasului Folficeni si anume:
Oprisgni, Buciumeni, Brosfeni, Cotesfi, Pgdureni, Soldanesti, Anfilesti,
Tampesti si Stanigeni; penEru ca apoi s insiste pe larg, asupra hrisoavelor
cronicelor bgrane, in care se face mentiune de aceste sate. Trebue sg
subliniem f aptul, ca o bung parEe din aceste izvoare istorice este ineditg.
Prima mentiune a Folficenilor se face intr'un uric dela Stefan cel Mare
din anul 1490. Numele orasului este pus in leggfurg cu boerul Stan Pantece,
adicg Foale, a cgrui genealogie esEe reconstruitg de auEor.
Din unirea satului Panfe-e-Folea cu satele vecine, argate mai sus.
s'a inchelzat in scurgerea veacurilor targul Folticeni de asta zi care a ajuns
la oarecare insemnatate numai dupg rgpirea Bucovinei, cand Folficenii ajung
resedinta partii din vechiul tinut al Sucevei, rat:12as Moldovei dincoace de
cordonul austriac.
Privilegiul de farg, a fost acorda( la 1780 safului Soldgnesti care
www.digibuc.ro
IV
Monografia Oraplul Folt Iced
confopindu.se cu Folficenii, a frecuf asupra Folficenilor acest privilegiu

dela Voievodul Moruzzi.
Ca oras de resedinta, Folticenii au devenif centru administrafiv

economic al judetului Folficeni, Baia de astazi.
Auforul desfasoara in voluminoasa si preeioasa sa lucrare acesf pror
ces de evolutie a fargului dela saful de odinioara la orasul de asfazi cu
imporfanfe consfructii profane si biserisesti, cu asezaminfe administrative si
de utilitate publica.
Inainfea noastra apar mai marii si purtaforii de grije ai orasului in
toate ramurile de adminisfratie. De asemenea ni se arata si persoanele care
prin activitafea lor pe faramul edilitar si cultural, au confribuif la ridica.
rea orasului si la asezarea lui intre cele mai frumoase si bine ingrijite orase
din Vechea Moklova.
Auforul da cuvenita afentiune si vietii sociale si economice a orase=
lelor precum i asupra relatiilor lor cu safele i orasele vecine, infatisandu.ni=i ca oameni barnici si vrednici de foata recunostinta,
Autorul manuscrisului ni se prezinta ca un bun si profund cunosca=
f or al isforiei orasului Folticeni.
Lucrarea prezenfafa, asa de documentata si valoross ca fond si forma, dovedeste cd auforul a inteles pe deplin rosful subiectului clat de Academie, pentru cercefarea isforica asupra unui oras din Romania, si ca
prin urmare lucrarea merita ad
publicaid. Din ea cercetatorul va putea
desprinde informatiuni pretioase la istoria Moldovei.
De aceea, sectiunea istorica apreciind valoarea exceptionala a lucrarii
i-a conferit Premiul V. A damachi, de 5.000 lei.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Folticeni
Isvoare de Informatii
pentru alctuirea acestei lucrarl.
Arhive
Arhiva SEatului, Iasi
Arhivele SEatului, BucuresEi
Arhiva bisericei din saful Buciumeni
Arhiva bisericei din satul Bunesti

Arhiva bisericei Adormirea din Folticeni
Arhiva bisericei SE llie din Folticeni
Arhiva bisericei din saEul FolEicenii.vechi
Arhiva bisericei din satul Opriseni

Arhiva bisericei din saful SoldanesEi
Arhiva bisericei din satul TAmpesEi
Arhiva Primariei Fokiceni
Arhiva Protopopiatului din Fokiceni
Arhiva Eribunalului Suceava (Fokiceni)
Arhiva Fundatiei Ana Bo Eez, Folticeni
Arhiva tribunalului Dorohoiu
Arhiva Muzeului Folticenilor
Manuscrise
Memoriul lui Vas& A. Foreiscu despre evenimentele din FolEiceni,
AminEiri din vieata Economului Vas& Grigoroscu SEravrofor,
Della atingsfoare de pricina cu argul Folticeni incepaEoare dela anul 1834
Dechemvri 14.
Colectli particulare de documente

Document ele farmaciei loan Blandu
Colectia D.lui General Burghelea
Colectia D.lui Alex. CanEacuzino.Pascanu
www.digibuc.ro
Monografia Orafulut Folticent
VI
Colectia Lupu Solomon Faer

Colectia D1ui ArEur Gorovei
Documentele familiei Motoc [BrusEuri, jud. Baia)
DocumenEele farmaciei Kisielewski
Colectia DIui G. Varnav, Spataresti

Colectia G. A. Vasescu, Botosani
Colectia D.lui Petru G. Vasescu. Folticeni
TipArituri
Academia Romana
Cafalogul manuscriselor romeinesfi, III
Adamescu, Gh.
Confribufii la bibliografia romerneascd, vol. I, II, III
Analele parlamenfate ale Romainei, Tom. XII, Parfea II
Antoniu, Alex
Albumul general al Romniei, Partea I, 1901
Balan, Teodor
Documenfe bucovinene, I. Cernauti, 1933
Din frecuful nosfru. Boerii Sfamafi. Chisinau
Bezveconnai. Gh. Gb.
Bogdan Ioan
Documen fele lui 5fefan.cel.Mate, I, II. Bucuresti, 1913
G. Bogdan.Duica
Infroclucere la volumul .N. Nicoleanu, Vasile Carlova,
C. Stamati. Bucuresti, 1906
G. Bogdan=Duica
Maferial biografic, in oRevista Trasilvaniei, Sibiu, 1920
Bogdan, N. A.
De haz si de necaz. Iasi, 1920
Ccileiforii, vol. II. Minerva, Bucuresti, 1915
Bolintineanu, Dimitrie
Bors, PeEru
scrisori publicaie in ziarele le Alpi si. l'Italia din Turin
in 1866.
Buciumul romn, revist, Iasi, An. I

Bulefinul oficial al Moldovei, pe 1833
declama fie dela Rofopainesfi, in revista
5coala de muzicei
Burada T. T.
aArhiva din Iasi, vol. IX
Burada T. T.
Isforia teafrului in Moldova, II. Iasi
Ciocoi C Econom
Confribufit la Isforia judefului Doroholu, in Gazeta
Dorohoiului" No. din 22 Noemvrie 1g24
Citirea V.
Anuarul liceulut Nicu Gane pe Onu scolari 1930.1931
FolEiceni, 1932
Ciurea V.
Muzeul Folficenilor, extras din

An I, No 9.
revista Boabe de grau%
Uricarul, Vol. VI, VII, IX, XI, XV, XVI, XIX.

Codrescu, Teodor
Cosfacbescu, Mihai
Documenfele moldovenesfi inatnre de 5fefan cel Mare,
I 1931, II 1932.
Costachescu, Vasile
lsforia hisericei Adormirea Maicei Domnului, FolEi.
ceni, 1929.
Opetile Doamnei
Chrisoscoleu, Sofia nscuta Cocea
Precedate de
viata autoarei, de D.na lulia A ... Bucuresti, Typografia Nationala a
liii Stefan Rasidescu, 1862.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Folticeni
VI I
Dictionar Geografic (Mare le) al Romeiniei.

Draghici, Manolache
Istoria Moldovei pe timp de 500 ani pana in zilele
noastre. Tom. II. Iasi, 1857.

Ed ler von Angeli, Moriz
Al Ees Eisen, Stuttgart, 1900.
Erbiceanu, Const.
Istoria Mitropoliei Moldovei,
Gane, Constantin
Pe aripa vremei. Bucuresti 1922.
SureEe si Izvoade, vol. XX, XXIII.
Ghibanescu. Gh.
Basotestii si Pomarla. Volumul XXIII din .Surete si
Ghibanescu, Gh.
Izvoade.,
Gbibanescu, Gh.
Dorohiul. Vohimul din Surefe i Izvoade
Glaneur (le) moldo-valaque. Janvier.fvrier 1841. Tassy
Gorovei, Artur,
Ake vremuri. Aminfiri literate. Folticeni, 1930
Gorovei, ArEur.
ArtisEul Matei Mil lo (Insemnari biografice). Academia
Romans.. Memoriile Sectiunei liferare, Seria III, Tom. VI, 1932
Gorovei, Artur.
Contributii Ja lstoria literara. Acad. Rom, Mem. Sect.
liferare, Seria II, Tom. VI, 1933
Gorovei, Artur.
Contributii la biografia lui Constantin Stamati. Acad.
Rom. Memoriile Sect. literate Seria III
Gorovei, ArEur.
Din &eclat, in revista Gazeta Sateanului" (R. Sarat.
An. XV. 1898
Gorovei, ArEur.
Monografia orasului Botosani, 1926
Gorovei, Artur.
5ezatoarea, povesEea vietii unei reviste de folklpr Cluj,
1932
Gorovei, Artur.
Teodor Teodorini. DocumenEe si. informatii despre el si
familia lui, in .Arhivele OlEenier. Craiova. 1928
Vieata lui Matei Mil lo la Paris. in Revista Fundatiilor
Gorovei, ArEur.
Regale', 1934
Grande (la) Encyclopedie. Tom, VI. Paris
Hartulari, Elena.
Istoria vietii mele. Publicata de Gh. Ghibanescu, in
.Convorbiri liferare, 926, 1928

Iorga, N.
Boeri i rzsi in Bucovina i Basarabia. in Analele Acade
miei Romane, Memoriile Sectiunei Isforice, vol. XXV
Documente, vol. VII
Iorga, N.
Iorga, N.
Documente privitoare la familia Callimachi, I, II
Drumuri i orase din Romania. Bucuresti
Iorga, N.
Inscriptii in bisericele Romaniei, II
Iorga, N.
Istc,ria farmaciilor
Iorga, N.
Noul documenEe basarabene, in Mernoriile Sectiunei Istorice
Iorga. N.
ale Academiei Romane
Kogalniceanu, Iancu.
0 scrisoare din 1831, publicata in revista .Ion Neculce", fasc. II, 1922. Iasi
Kotzebue, W. de
Din Moldova. Descrieri si schite (Traducere din limba
germana). Bucureji, 1884
www.digibuc.ro
VIII
Monografta Oraplut FoltIceni
Luceafarul
revista din Budapesta
Calatorie in Moldova de sus, publicata in revista
Melidon, Gb.
fonul Zimbrului", Iasi, 1855
Monitorul oflcial al Moldovei, 1859
V. G. Mortun. Biografia lui, genealogia si albumul familiei
Nadejde, Ion.
Mortun. Bucuresti, 1924
Letopistti,
Neculce
Acte
Petrescu (Gbenadie), Dimitrie A. SEurza, Dimitrie C. Sturza.
documente relative la istoria renasterei Romaniei. Vol, IV.
Poslusnicu, Mihail G.
IsEoria Muzicei la Romani. Bucuresti, 1928.
Rallet, D.
0 plimbare la iarmarocul Folticenilor, in Propasirea, foaie
stiintifica si literara sub directia lui M. Kogalniceanu, Iasi, 1844.
Revista Ion Neculce, Iasi, fasc. VI, 1926
Schwarzfeld, Dr. E.
Din trecutul comunitatii din Folticeni. in ziarul
Egalifatea" din Bucuresti, 1911
Arhondologia Moldovei. Iasi, 1892
Sion. Constantin.
Spicuitorul moldo.roman, jurnal stientiflc, literar si industrial, rediguit de
o sotietate de literati. Iasi. InstiEutul Albinei, 1841.
Stamati, Constantin.
Musa romaneasca Iasi, 1868
SEudii si documente literare Vol. IV. Bucuresti
Toroutiu, I.
Vat-nay, Teodor.
Istoria vietii mele (auEobiografie din 1845). Publicata de
Artur Gorovel in revista oGazeta Sateanului. (R. Sarat) si apoi de

Minerva", Bucuresti.
Vointa Sucevei
gazeta din Folticeni. 1891
Zikeli, Gustav Adolf.
Eine siebenbargisch
sachsische Sage ber die

Grandung von Folticeni in der Moldau, in revista Siebenb Viertel.
jahrsschrift, 57 Jahrg. 4 Heft, 1934.
Biblioteca Academiei Romane Sectia Manuscriselor

lor (1920=1932) Buc. 1936.
www.digibuc.ro
Cresterea colectiuni.
Satele din raza oraplui Folticeni

www.digibuc.ro
Lc
yn
Sate le din raza orzw.ilui Folticeni

Orasul Folticeni se intincle pe pmntul care a apartinut, la epoca
intemeierei lui, unor sate dintre care unele exista si astzi, iar altele
au disprut, find inglob ate in periferia orasului, treptat cu cresterea lui.
0 parte a orasului este fundat pe mosia PldeineTtii cu At:WWII,
alta pe mosia Tmpepi i alta pe mosia Folticenii, mosii care apartineau la trei proprietari deosebiti.
Pe &care din aceste mosii, ale cAror sate exist& erau si sate
mai mici, care au disprut ca sate si fac parte din oras.
Asa, satele Brqtent i Cotefti de pe mosia *oldnesti, triesc

in mahalalele care se numesc Brosciiriu i Coteflii.
Pe mosia Tmpesti era si satul Peutureni, care asezat pe malul
drept al prului Buciumeni, la oarecare distant de raza orasului propriu zis, si Hind un stisor prea mic, n'a mai putut rezista ca sat deosebit si s'a desfintat.
Tot in trupul mosiei Tmpesti era si satul Buciumeni, care exist
si dup numirea crui avem in Folticeni, mahalaua Parciul Buciumenilor.
Alturea cu Buciumenii a existat un sat mai mic, Steinigenll, disprut.
Pe rnosia Folticenii erau satele Follicenil i Opriscinii, cu ramificatie satul Fundoaio, care toate exist.
Penh u a cerceta, prin urmare, istoria orasului Folticeni, este necesar s cercetm istoria tuturor satelor pe teritoriul crora se intinde
astzi orasul.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Folticeni
Satul Folticenil
Satul Folticeni, numit astdzi Folticenii-Vechi, sore, a se deosebi
de orasul Folticeni, are o vechime destul de mare. Primul document, cunoscut pn astdzi, care-i pomeneste nurnele, este un uric dela Stefan
Cel Mare, dat in Suceava, la 15 Martie 1490.

Originalul acestui document, care da loc la oarecare discutii, nu
se stie unde este.
loan Bogdan, la 1913, cnd a tiprit Documentele lui Stefan cel
Mare% cunostea numai o traducere fcut la 11 lulie 1785, de (lasedlul Gheorghe Evloghie, Intrit de lsprvnicia tinutului Sucevii, la 21
Octomvrie 1813, publicat de Teodor Codrescu, in Uricarub. (Uricarul, XVI, p. 4).
L a 25 lunie 1914, Academia Romn a curnpdrat, dela E. Bratu,
fotograf in Bach, o copie a documentului, care a fost publicatd in
buletinul Joan Neculce* din lasi, fascicula VI din 1927, de d-I Mihai
Costdchescu si apoi in volurnul Documente moldovenesti dela Stef an
cel Mare", p. 142.
In Muzeul Folticenilor.,, rare documentete Buciumenilor, este
copia intrit de Isprvnicia Sucevii la 1830, de pe un ispisoc srbesc
dela Stefan VVod din velet 6998 Mart 15.. 0 copie identicd a avut
gi Teodor Codrescu, care spune, in Uricarul" : .,Suretul acesta este
proprietatea mea". Textul publicat de Codrescu, are oarecare mici deosebiri de textul copiel din Muzeul Folticenilor, deosebiri care nu altereazd intelesul docurnentului; are, ins, si o deosebire mai mare, in
transcrierea a dou nume. Copia din Muzeul Folticenilor vorbeste de
Dragq Steuzigescul i de Fo2ticen i Falticent, lar textul din ,Uricarul' cunoaste pe Dragos Steinitescu i satul Flticent.
D-1 Mihai Costchescu afirm cd traducerea dasaului Evloghie
este bun: comparnd-o, ins& cu traducerea d-lui Costchescu, se vede ea
in acea a lui Evloghie sunt omisi boerii cari au fost fatd la redactarea
www.digibuc.ro
Monografia Oraptlui Folticeni
uricului domnesc. Lucrul acesta este explicabil. Copia lui Evloghie trebue s fi servit la judecarea vreunei pricini asupra mosiei Folticeni, judecat care nu avea a se preocupa de diplomatica documentulul.
Traducerea d-lui Costchescu are urmtorul cuprIns:
Cu mila lui Durnnezeu. Noi 5tefan Voevod, Doran Tarii
Moldovei, cunoscuf facem si cu aceast carte a noasErl Euturor,
cari vor cauta la dnsa sau vor auzi cetindu.se, el a venif
mnainfea noastr si inainfea fuEuror boerilor nostri moldoveni:
Neagsa, fiica lui Hanea de a el buna voie, de nimeni nesilit
nici asupritd, si a vfindut a sa dreapEa ocinl, din micul Eafa.
lui ei, Hanea, un sat, pe 5omuz, anume Fulficeanii, unde a fost
Stan PnEece, si a vnduE acest sat credinciosului nostru pan
Isac visflarnic, drept 200 zloti tAfarasti $1 sculndu.se credin .
ciosul nosfru pan, Isac vistearnic, a platit toti a cesti bani, in
mnele Neagsei, fiica lui Hanea. 5i iardsi, ea privilegiul ce l=a
avut fatal ei. Hanea, pe acesE saf, pe Fulficeani, dela unchii
nostrii, dela Ilieas Voevod si dela 5Eefan Voevod, ea asemenea
La flat in mnele lui pan Isac visfearnic, inainfea noastr si

inaintea boerilor nostri. 5i in acelas ceas, asemenea au veniE,
inainfea noasErl si inaintea boerilor nosEri, Mrusca, fiica Mj .
hului logoktul, nepoata popii Iuga, si Dragos Sfnifescu fiul lui
Nan, asemenea de a lor bun vole, de nimeni nesiliti si nici

asupriti, si au vnduE a lor dreapEd ocina, din ale lor drepfe
urice, din uricele bunului Mrusai, popa Iuga, i din uricul
Eatalui lui Dragos Skinitescu, anume Nan, si din privilegiu, ce
ei au avut dela bunul nosEru, dela Alexandru Voevod, un sat,
anume Buciumeanii, In jos de Radaseni, 1.au vndut acesE sat
credinciosului nosfru pan, Isac visfiarnicul, drepf 120 zloti fa.
farasfi. $i sculndu=se pan Isac vistearnic a pltiE si acesti mai
sus scrisi bani, 120 de zloti. In mnele Mrusal, fiica lui Mi.
bul lgofful, nepoata lui popa luga, si in mnele lui Dragos
Shinifescul, fiul lui Nan. 51 iarA0 Mrusca si Dragos ce privl .
legii au avut ei, penfru acesE saE, pe Buciumeani, dela bunul
nosEru, dela Alexandru Voevod, incl le=au dat in mnele panu=
lui Isac visfearnic, inaintea noastra. i inaintea boerilor nostri.
De akeia, Noi vaznd a lot build voie si tocmall si deplin plata
si Noi de asemenea si dela Noi am dat si am infrit credincio.
sului nosfru panului Isac vistiarnic, acesEe mai inainte numite
safe, anume Fulticeanii pe Sumuz, unde a fost Stan Pnfece,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Folticent
Buciumeanii, in jos de RdAseni, sg.i fie lui dela Noi uric si

cu tot venitul, lui i copiilor lui i nepotilor lui i strInepotilor
lui si restranepotilor lui si intregului neam al lui, cine i se va
alege mai deaproape, nestricat niciodal In veci. Iar hotarul
acestor mai sus scrise sate sl fie din toate pArtile, dup5, vechiul
hotar, pe unde din veac au umblat.
...
Iar pentru mai mare tarie si imputernicire a acestei toate

mal sus scrise, am porunciE credinciesului nostru pan, Tuful,
s scrie si a noastra pecele s o atarne catre aceasta carte a
noastra. A scris Teodor diacul, in Suceava, in anul 6998, Mart 15.
Care s fie adevratul nume al lui Dragos, despre care se vorbeste in acest document : sa-1 fi chemat Dragos Stdnitescul sau StaniRescul?
loan Bogdan, care cunoaste textul din Uricarul, spune : sNanul era
fratele lui luga, cunoscutul protopop din vremea lui Alexandru cel Bun
$i tata al logoftului Mihul ; fiul su Dragos se numea Stdnitescu, pro-.
babil dupa satul Stnita, din jud. Roman, pl. Siretul de sus, care era,
se vede, in stpanirea lui (I, p. 402).
D-1 Costachescu, care public si textul slavon, dupA fotografia
dela Academie, citeste tot Stdnitescu.
Copia din Muzeul Folticenilor, in citete slove kirilice, ni da pe
Stdnigescu.
Intre litera G i T, din alfabetul kirilic. este o foarte mare apropiere, si e destul o mica deplasare a coditei literei, pentru ca un G
sa fie luat drept T, i contrarul. In copia din Muzeul Folticenilor, litera G din Stanigescu este identica absolut cu G din cuvantul Gios,
avand codita, in amandoua cuvintele, in mijlocul liniei orizontale din
partea de jos a partii de sus a literei, spre deosebire de T din cuvntul nepopor, in care codita perpendiculard este o continuare a
cracului din dreapta a partii de sus a literei. Astfel, este exclus, in
copia din Muzeul Folticenilor, orice confuzie intre T 1 G, rmnnd
in afara de orice indoiala c numele lui Dragos, in acest document,
este Stdnigescul, i nu Steinitescul.
Fiind asa de lesne s se fad o confuzie intre G i T, din cauza
unei mici deplasari a unei coditi, este admisibila aceasta confuzie si
in textul din fotoarafie, unde s'ar putea ceti atat Steinitescu Cat i Stdnigescu. 0 confuzie identic s'a fcut, chiar la Academia Roman, in
cetirea unui document din 1787, in care este vorba de o impresurare
www.digibuc.ro
Monografla Oravilui Folticeni
.5
a mosiei RiiclAseni, de care mosiile Buciumeni si Stni(ent, cetindu-se

Stanitenl, in loc de Stnigeni, numele din trecut si de astzi al localittii dela marginea orasului Folticeni. 1)
Greseli in scrierea cuvintelor se fceau si in vechime, precum se
fac si astAzi. In copia dela Muzeul Folticenilor, gsim o asemenea
greseal, scriindu-se, de pild, credinciopilut, cu s, in loc de credit!.

closului.
De altfel, cA nu poate sA fie dect Stnigescu, evidentiaza faptul c imediat lngA Buciumeni, si deci in apropiere mare de Folticeni, a fost satul Steinigerzi, al unui Stdniga, mentionat incA in documentul dela Alexandru cel Bun, din 1424, si Stamigeni se numeste si
astzi locul fostului sat. Daca fiul lui Nan isi are numele dela satu I
StAnigeni, unde neamul lui va fi fost candva stpn`
cum spune
insusi d-1 Costchescu
nu se mai incape indoial ca se numea
Steuzigescu si nu Stemitescu, dela numirea satului Stnifa, tocmai din
judetul Roman.
In uric este vorba de Hanea si de Stan Pelntece. Ioan Bogdan

II rectifica in Oand si aand PcMtece, cdci e vorba de aceiasi persoan, de Oan Pantece, pe care il intlnim foarte des in documentele moldovenesti dintre anii 1449-1456".
Netemeinicia pdrerei lui loan Bogdan este amnuntit documentat de d-1 Costchescu.
Boerul Oanci Rantece e cunoscut si ca Vanea Pdntece, ca Oand
si Vanea Julia Cel mai vechiu boer pe care-1 cred inteineietorul acestui neam din Moldova, si care trAeste in veacul XIV, si la inceputul celui de al XV-lea, este Giulea.Fiica acestuia era mritat cu
Soldan Petru, de care a fost vorba in uricele din 1411. Inteun uric
din 1606 stint pomeniti Costin si sora lui, Sofiica, fiii Borcei ceasnic
nepoti panu Giulea starome, ca vnd din privilegiu de slujire, ce
au avut strabunii lor dela bAtrnul Alexandru Voevud, anume a patra
parte din sat din Borsti, la gura Huruiatei, unde a fost Bora giude.
Un fiu al acestui Giule va fi hind Danciul Julici sau Giulici, pomenit
in 1421. Fiul acestuia este Oanci Julici sau Peintece, din 1449. El trdeste si sub Hies Voevod, cum se vede din udcul din 1606 Martie 30,
in care Teatiul, fiul lui $teful si Anghelina, fiica Melanei, si Dragos,
1.
Biblioteca Academiei Romne. Sectia Manuscriselor. Cresterea

(1920-1932), p. 138.
Bucuresti, 1936.
colectiunilor,
www.digibuc.ro
Monografia Oram lul Folt Iceni
fiul lui Iachim, nepofii lui Frdmd, strnepotii lui Oand Giulici, din privilegiu de slujire ce au avut sirbunul, Oand Giulici, dela Hie Voevod,
vnd selistea Iapa, la obrsia Fntnei". Acest Oand e boer de divan
11443), spare ca Oand a Danciului pand in 1447. De aici apare *i numele de Pntece. In 1453 apare ca hotarnic Oan Julici, care in lista
Divanului e trecut ca Pntece, ceeace ar face sd se creadd cd sunt

doi boeri deosebiti. Apare apoi cnd Julici, cdnd Pntece, pnd prin
1456. In 1457 este in Divanul lui $tefan cel Mare. a CA Oand Julici
si Oand Pntece sunt una i aceiasi persoand, se vede din urice de
mai trziu, ca in cel din 1488 si cel din 1495 mart 16, unde Iurcd
Pantece, Petriman si Sofiica sunt artati fatal fiii lui Ion Julici si in
al doilea al lui Oand Pntece. lin frate al sn, Giuliu Pantece, i o
sorb, Maru$ca, sunt pomeniti in uricul din 1495 mart 16, citat, Giuliu
si Joan PAntece sunt pomeniti si in 1465 april 11. Celelalte rude din
acest uric nu-s ldmurite ca legAturd, dar inteun uric din 1529 mart
25, lmuritor al acestuia dela Stefan-cel-Mare, se arat aceste rude
cobortoare din Stan. Fiind vorba de satele Horodniceni si mori De
Brddtel, cred c acest Stan e tot una cu Stan Pdtztece, vechiul stdOn al satului Fulticeanii, de pe Somuz, care apare in uricul din 1490
Martie 14. Acest Stan apare in uricul din 1424 Fevr. 16. Este cred,
totuna cu Stan dela $nnuz, care apare impreund cu fratele sat' Giurgiu,
Numele Peintece este o porecl (I, p. 384).
in 1407 Oct. 6.
Spita neamului Pntece ar fi urmtoarea :
Giule
fiica = Soldan Petru

Giurgiu
Stan Pntece
Danciul Julici
Oan Julici
(Pntece)
Giurcd Pntece,
Petriman,
Sofiica
www.digibuc.ro
Giule Pntece
Danciul,
Toader,
Ion,
Vlasin,
Ana,
Fedca,
Sofiica
Marusca
$andru,
lurie Baico,
Sava
Familia Pntece, asa de rspanditd, avea si avere insemnat.

aSatele lor, din putinul ce se poate reconstitui, au fost Tmdrtsastii
(Soldnestii) din 1411 sept. 22 ; Mihdestii la Brdatel ; satul Movila,
unde a fost jude Bora, in gura Horaetii, pe Bdrlad, cu uric al lui Ion
Julici dela Hies si Stefan Voevozi ; Horodnicenii si alte sate pe Brlad ; Marcestii si Grijlivii ; selistea lapa, la obdrsia Fntdnel, la Tutova,
din uricul lui Oan Julici dela llie Voevocl. (Costchescu, I. p. 384).
*
* *
Despre origina numelui satului

se cunosc, Warta astzi, cloud preri.
si deci si a tdrgului Folticeni
Dela porecla acestui Stan Pdntece se trage numele trgului Folticent, spune loan Bogdan, (E, p. 402) si domnii N. lorga si Costdchescu.
Probabil cd Stan avea un pantece mare, care i-a schimbat numete din Julici in Pntece. Un orn cu pantece mare, care prin urmare
si mAnancti mult, se numestefoltea, foltic, dela cuvantulfoale, = pdntece.
Dela Stan Foltic a iesit Foltici, Folticeni, Fulticeni.

D-1 Gustav Adolf Zikeli ni da o interesantd traditie despre intemeierea satului Folticeni, care explica si origina numelui. 1)
Traditia aceasta din satul ssesc Weilau, comunicatd d-lui Zikeli
de preotul Friedrich Krauss, spune urmatcarele : Odinioar Weilau a
fost un sat vasal. Stpdnitorii. pentru cari saSii din Weilau trebuiau
sa munceasa, nu locuiau ei inssi in Weilau, ci aiurea, deci stenii
trebuiau s se ducd la locuintele stapdnilor si acolo sd li fac clacd.
Pe timpul lucrului, venia in sat un vechil (Hofgrf) din partea stpdnului, si indruma oamenii la muncd.
Odat stpdnul si-a pus in gand sd cotropeascd pdmaturile satenilor din Weilau, si cand tranii lucrau la camp, veni vechilul si
voia sd-i opreascd de a-si lucra ogoarele lor. Cdnd agentul incepu s
loveasc pe steni cu biciul, ca sa-i alunge, unul dintre ei, Fdln Hannes, zise ant oameni: gLdsati-I sd vie, pand ce va ajunge el la mine,
am sd-i fiu eu stdpny. Cdnd vechilul 1-a ajuns, Fain a pus maim pe
o secure si i-a dat una de I-a omorit. Adresandu-se iar catrd sitteni,
li zise : cDumnezeu sa v ocroteasch, eu md duc de pe aici.
Fain se duse mai intai acasj, isi lud ramas bun dela ai lui, sj
trecu peste munti, in Moldova. Aid ajunse la o mare mosie si intr
1.
Eine siebenbrgischsch sische Sage ber die Grndung von
Folficeni in der Moldau, inSieb. Viertel jahresschrif, 57 Ialarg. 4. Helf E. 1934.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Folticenl
in serviciu. Dup un an a murit stpanul su, si el s'a insurat cu A/Adm. R chemat apoi multi sasi din vechea lui patrie i infiint o co-
lonie. S pentruca seste el se numea Fatten, Fdin (Valentin) si pe

rornne*te Fl4cin, s'a numit I colonia dupa el: Flticenl (Fretchischn).
Aceasta este traditia, despre care d-1 Zikeli scrie: Hrisovul lui
Stefan Cel Mare din 1490, confirm vanzarea satului Fulticeanii, unde
odinioara era Stan Pantece. Cumprtorul acestui sat este visternicul
Isac, care cumpara in acelasi timp *i satul Buciurneni, situat langa
Folticeni. Satul Fulticeanii il cumpr dela Neagsa, care-1 poseda ca

mostenire dela tatl ei Hanea. Acest Hanea putea deci s fie acel
Fallen Hannef, dela care legenda din Wei tau povesteste a se trage
nurnele Folticenilor. Aceasta s'ar adeveri i prin faptul ca. acest sat
cand era in stpanirea lui Stan Pantece, nu purta Inca numele de Folticeni. Aceasta rezulta dinteun document din 1424, in care Alexandru
Voevod druieste Popei Iuga si fratelui su Nan, satul Buciumeni
in care la fixarea hotarelor este descrierea rumul ce merge del a

Stan', si nu drumul ce merge dela Fulticeaniu.
Parerea d-lui Zikeli ca satul Folticeni ar fi fost o colonie de sasi
intemeiat de Fatten Hannes si de sasii adusi de el, si c dela el se
trage numele de Folticeni, pare a fi serioas.
In adevar, numele Hanea, se pare ca nu este de origin romaneasca, desi numele Hanea, Hang, cum *i numele Fain, le intlnim
in primele documente cunoscute in Moldova.
In 1408 gsim un Hang, pisr in Liov si tot atunci gsim un
Zamirstan Hang i un Hang Verzest care nicicum nu pot sa fie numiri moldovenesti; in 1435 apare un Hanea arcas din Bra*ov, unde
mai era inc un Hands la 1437. (Costachescu, II, p, 636, 693, 709).
Soltuzii si pargarii din Baia, sat fundat de coloni*ti sasi, erau sasi.
Un numr de documente din Muzeul Folticenilor, ni- au pastrat numele
tor. Asa, gsim: Patrasco, Iona*co. Simioancea, Martin, Lazea, Hancea,
Malaita, Andreica, Dann, losap, Ilie, Micalaus, Stefan, Mihalcea,
printre dan*ii, inteun document a carula data lipscste, find

tlmcit de Gheorghe Evloghie la 14 Main 17E6, dm peste prgarul
Toma Fdlti, probabil vreun urma* de ai lui Faltea Hannes, eroul traditiei stenilor din Weilau, (Artur Gorovei, Soltuzii in vechiul tinut al
Sucevei. In revista Sezatoarea. XXV, 5).
D-1 Zikeli, in mod firesc, ajunge la concluzie CA, in ceeace priveste pe Stan Pantece poate s fie acel boer la curtea cruia s'a adapostit Fallen Hannes, i cu a carnia femeie se va fi insurat, dup moarte
Cozma
www.digibuc.ro
Monografla Oraplut Folticeni
lui Pantece. In asemenea caz, Stan PAntece nu era bunicul Neagsai,

ci tatd vitreg (sotul din prima cdstorie a marnei ei).
Numele orasului il gsim, in clocumentele din diferiti ani dela Infiintarea lui, scris sub diferite forme : Flticeni, Falticeni, Fulticent, FoltIceni (uneori scris cu omega). Forma Fdlticeni este adoptat si de oficialitatea orasului.
Forma corectd a cuvntului este Folticeni.
Rclcina fol i ful o gsim in multe cuvinte de lecalittI, in afard
de foltea i foltk, calificative de persoane.

Foltea este numele unei 01 in judetul Buzu; al unui sat si al
unui pdrdu in judetul Rdmnicul-Sdrat.
Foltea.sdrit este numele unui sat vechiu in jud. Rtimnicu-Sdrat ;
lntr'un document din 1586 este mentionat un Foltea (Melhisedek,
I,
p. 217).
La 1686, Tudor feciorul Foltei de Urlati vinde a patra parte din

Furchisdni, pe apa Elanului, tinutul Tecuciului :
Foltepii este numele unui sat din judetul Covurlui si a unui sat
din Basarabia ;
Un lvasco Fultuc este martur intr'un document din 1456 (Costchescu, 11, p. 583).
Forma Folticeni o gsim i in documente vechi.
In 1711, cdnd se face hotarnica mosiei Soldnesti, satul este scris
Folticeni ; o parte a hotarului mosiei Solcidneti se descrie astfel
drept peste bahnd pe la coasta iazului, si la deal pe zarea unei vlcele De din sus, tot alturea cu Petiea si tot zarea vdlcelei pdnd in
hotarul Folticentlor (scris cu o), i de acolo cam pe costis ...` (Acta

Millo).
Prerile filologilor si istoricilor nostri sunt pentru Folticeni,
loan Bogdan afirmd cd Flticeni, in loc de Folticeni, e o pronuntare

cu totul noud (Bogdan, 1, p. 402).
*
Statistica din 1831, fcutd in interes fiscal, aratd :

Satul Folticenii-vechi, din ocolul Somuzului, a finutului Sucevei,
stApnit de dumnealui titiulart noi sovetnie i cavaler Costachi Stamal,
far in posesie de Neculai Marcovici.

Anul 1831 mai 10.
Preofi in slujbd
Pr. Toader Rosu, duhovnic ; Pr. Costantin a Cos.
tachioaei, Pr. Gheorehe sin Diacon Toader, slujesEe si la sat Buciumeni ;
www.digibuc.ro
10
Pr. ConsEantin sin Popa PeEri ; diaconi in slujba

lliaconul Grigoras sin Popa Petri, Diac. IfEimie sluje$Ee la 5feEi Ilie in
arg ; diacom farei slujbei Diac. Vasile a lui NicolAes, Diac. Vasile sin
Diaconu Ionita, Diac, Gheorghe Gabur ; privilegiafi !dui dare
PosEelnicul
Ion &cars,. cu c6rEe gospod dela dumnealui Domnul Kalimah, anul 1813
iulie 22 ; slujifori bisericesfi
DascAlul Gavril, DumiErache sin Hoge pli.
mar ; scufelnici
Grig,oras sin Diaconu scuEelnic la PAhArniceasa Rudinca
Gavril Braf scuEehic Eij la dumneei, PavAl Pascariu scutelnic a D.sale CS,
minariului Ciure, Vasile Rusu zeE Ioni(A.
.
Catag,rafia mentioneard pe Simeon Obreja, primar, si alEe categorii de
locuitori, si sfar$esEe cu Adunare, in care sunk : 2 preoEi, 1 diacon, 2 das.
cali, 1 preoE far slujba, 1 posEelnicel, 5 nevolnici, 9 vkluve, 16 havaliti ,
13 birnici, 6 slugi, in tofal 61.
preofi girt! slujbei
Catagrafia este semnat de lerei Toader duhovnic si de Neculal

Marcovier (Arhiva Statului Iasi. Tr. 644. Dosar I, Tom IX'.
La 1856 erau; in Volticeniivechi, 27 liuzi (Uricarul, XV, p. 376).
Mosia Folticeni a fost druit, de dtra Alexandru Voevod, in
1554, mndstirei Moldovita din Bucovina.
La 15 Maiu 1820, Sptarul Andrei Basot adreseaz aCinstit
chesarocrescului inspectorat al rnosiilor imprtesti din Bucovina., o
cerere in care zice : Mai gios iscAlitul are trebuint a ti dad afierosita mosie Folticenii ce se afl in Moldova, care odinioar au fost
in slpnire mnstirei Moldovita, si pe urm s'au vndut dumisale
Tuduri Musteat, au avut niscaiva hrisoave si hotarnice, si dad aceste
scrisori s'au dat la vnzarea mosiilor dumisale Tuduri Musteat, si
dad se gsesc la cinstitul inspectorat niscaiva copii sau mdcar numai

niscaiva extracturi sau insemnri de pe scrisorile acele, si de vor fi,
s mi se deie vre-o copie adeveritay.
Ca rspuns la aceast cerere, se gseste urmtoarea rezolutie:
Dumisale jluitorului se rdspunde CA eu alta nu pot s dau
dedt de pe izvodul scrisorilor vechi de mosii, alturat extract ce atrn asupra mosiei Folticeni, fiineld scrisorile artate prin izvod nu
se did nici cele adevrate, nici copii de pe demsele, ci s'au dat de
procatohul Pavl inspector mosiilor imprtesti din Bucovina, la 1805,
lui Tuduri Musteat, cumparatorul mosiilor imprtesti, fiind fat si
chesarocrhiescul fiscal adiucat dumnealui Vanroa.
4(Dela chesarocrescul inspectorat mosiilor impratesti din Bucovina, Sfntul Hie. Mai 15, 1820.
Extract din izvodul scrisorilor asupra mosiilor din Bucovina ce
www.digibuc.ro
11
No. 15.
era afierosite.
Folticenti. Litera A.
Danie dela Alexandru Voevod ce au fcut mnstirei Moldovita pe satul Folticenii la
Mart. 12. 7062

1554
B.
Mrturie a vro cfiva steni din Folticeni, intrit de vfo
afiva boeri, in pricina hotarelor mosiei Folticeni din dechenvrie 29. 7257
1748
Invoiala tranilor din Folticeni pentru lucru dup obiceiul

pmntului, din 25 lulie 7274
C.
1768
Mrturie a ieromoriahului Gheorghi pentru o pricin de

hotar a mosiei Folticeni din 23 Main 1768.
Aceste posleindu-se s'au gsit intocmal cuvnt in cuvnt in izvodul scrisorilor vechi de mosii afierosite in Bucovina, care izvod se
Sfntul Die, la 15 Main 1820.
afla aid.
Faint $ubert, inspector mosiilor.
Aceste mai gios artate scrisori tlmcindu-se de pe cele nemfesti care cercetndu-se si de mine si gsindu-se intocma. s'au adeveEsi, 1820 Main 10.
rit prin isclitura mea.
Krist. Flehtenmaher, pravilist (Arhivele Statului Bucuresti. Pachetul 280, documentul 23).
Sfntul lie, este un sat lngd Suceava, in Bucovina.
D.
www.digibuc.ro
12
Satul Buclumenli
Unul dintre satele cele mai vechi ale Moldovei, Buciumenti, care-si irage numele dela un Buciuman, familie ce persist si astzi in
acelasi sat.
Cel mai vechiu document cunoscut, care pomeneste Buciumenii,
este dela Alexandru Voevod, din 16 Fevruarie 1434, prin care milueste pe popa luga, cel care i-a slujit cu credint, si-i dd un sat aproape
de Baia, anume Buclumenil, ca sd-i fie uric, si feciorilor lui, si fratelui su, Narml. Jar hotarul acelui sat, din movila care este in deal, pe
drum la vale, pdnd la stejarul cel gros, iar dela stejar pnd la pdrdu
iar din prdu la capdtul stufisului, iar dela capdtul stufisului, pnd la
prul ce merge la RAddsni, lng Steiniga, si cade mai sus in alt pru, de acolea la stejarul ce este in drum, de acolea la deal pe pdrdul
dintr'im stejar in alt stejar, iar de acolea la deal de salcie si de acolea inapoi pe drumul ce merge la Baia, pdri in hotarul Bdii, de acolea pe camp, pnd in hotarul lui Dragos, si de acolea Inapoi la dumbrava, in movila cea mare. (Costchescu, 1, p. 163).
Despre popa Mgt], spune d-1 Costdchescu cd este gun persona)
cu o mare trecere in vremea sa, cum se vede din multele danii de
sate, ce le capata. Apare inti in uricul din 1434 Fevruarie 16. Fine
urice de danie sunt, cel din 1431 April 30, 1434 April 24, in 1436
Decembrie 7 e protopop, in 1439 luiie 2. Pnd cnd a trait nu pot
preciza. Fratele sdu boerul Nan apare si in 1428 lulie 29".
La 1428 Aprilie29, Alexandru Voevod intdreste boerului Nan, mina sa, satele Buciumeni si Stdnigeni. (Costdchescu, I, p. 218).
La 1434 Aprilie 24, Stefan Vod intdreste popii luga satul Buciumeni rostdchescu I, p. 3821.
La 1439 lulie 2, Hie si Stefan Voevozi intresc popii luga si fiului sau Mihail, satul Buciumeni (Costdchescu, 11, p. 41).
Ls 1442 Fevruarie 24, llie si Stefan Voevozi, intdresc schimbal
www.digibuc.ro
13
satelor Buciumeni si jumtate din Gosmnesti, intre fill lui Staniga, si

boerul Andronic si flu! su Costea logofatul (Costchescu, II, p. 87).
La 1490 Martie 15, Marusca, fata Mihului Logofatul, nepoata
popii luga si Dragos Stanigescul, feciorul Nanului, vnd a lor dreapta
ocind dintru al lor drept uric al popii luga, vand satul Buciurneni lui
Isac visternicul, drept 120 zloji ttarsti (Uricarul, XVI, p, 4 ; Bogdan,
1, p. 402).
Pe la 1620, Vasile Rosca din Buciumeni, este martur in actul prin
care Miron din Sptresti, vinde lui De leu o jirebie ce se chearna loc
de cash', cu 17 taleri (Muzeul Folticenilor, Acta Mil lo, 18).
La 1626, Vasile Rosculet de Buciumeni, este martur in mrturia
data de Toader Mihail Calcas, aprod, despre o judecat dintre Erina
si Anghelina, vere primare. cu Parasca .inme lui De leu, pentru ocina
ce au avut in sat in Sptaresti [Acta Mil lo, 27].
La 1711, dup cererea lui Neculai Basota, vel Visternic, se face
hotrnicia mosiilor ,5o1ddnegi, Bropeni si Piidurent, la care operatie
a fost chemat si popa Kitik ot Buciumeni (Acta Mil lo, 47).
In hotarnica mosiei Cotegi, din 27 lulie 1744, se uomeneste parul ce vine dela Buciumeni (Ficta Mil lo, 47).
La 22 Decemvrie 1777, Alexandra Davidel, vel satrar, cumparnd
dela Chesco si dela sotia sa Iftimia, din Buciumeni, o parte din mosie,
restituie 40 de lei ce a prima si li las pmntul in stapanire (Muzeul
Folticenilor, Acta Buciumeni).
La 2 lunie 1779, Toader sin Pavel Pascal, impreuna cu maic

sa Maria, dau Anitei, sora lui Toader, o parte din livada lor cu pamnt cu tot, care o au dela tatal lor Vasile Pascal (Acta Buciumeni).
Documental acesta este interesant prin cuprinsul lui, in care se
vorbeste despre specii de arbori fructiferi care se cultivau pe atunci
in Buciumeni. Hotarul portiunei de pamant menfionat, trece prin livad
spre apus, Oa inteo Aultoana voivodeasca", care s'au dat in partea

surorei mele Anitii si din hultoanii tot la deal pana inteun par scorfoe si din par drept la deal inteo hultoan domnecee ce este intr'un drum sdpat; si din hultoan iese in dramal sapat drept la deal
inteun cires dospitor., si din cires dospitor inteun cires negru".
Actul acesta in care se mai menjioneaza si hultoane viestiar, sfrseste cu adaosul urmator: Aceast parte de mosie ce scrie mai sus
ce este data zestre dela socrii mei, cum arata mai sus, de buni voea
mea am vndut-o lui Grigori Buciumanu rzas din Buciumeni, in trei-
www.digibuc.ro
Monografia Oravllui Folticenl
14
zeci si cinci de lei, ca sa-i fie lui de stpdnire in veci si nimene sli
nu fie volnic a intoarce, cd eu pe toti i-arn intrebat. 5i am pus nurnele
si degetul. .Eu Mimi Gabor zet Vasile Pascal.Anita sotie lui If time
Gabor sin Vasile Pascal'.
La 23 Martie 1786, rzdsii din satul Buciumeni, dau o mrturie
la cinstita mdn Sfintiei sale protopopului Andrei, tot din satul Buciumeni, in care se arat care sunt nearnurile Sfintiei sale. (Acta Buciumeni).
Avem astfel genealogia primului protopop al judetului Suceava
din Moldova, dupa despArlirea in cloud' a vechiului judet, cdnd s'a infiintat si orasul Folticeni, capitala judetului.
Mime Fustasu
= Chiralina
I
fat = Nechifor Burduje

I
fata =--- Toader Boldisor, usdr

I
Dumitrascu Boldisor
Maria
Safta
I
Anita = Dumitru Pascal
Gheorghitnii
Vasile
Toader
Ion
Grigori
Melinte
Andrei protopopul si alti frati

1
Vasile
Costantin
Chiralina avea a patra parte din satul Buciumeni.

Familia Pascal a existat pn in zilele noastre.
La 25 Maiu 1787, Alexandru Davidel, 5 atrarul, face schimb cu
diaconul Constantin din
Buciumeni,
ddndu-i
din
partea ce o avea
cumprdturd dela Pscleni, in satul Buciumeni, partea ce o avea diaconul in Cotesti ; ,ins mdsurndu-se partea lui care mi-au dat si cat
va esi la msurd pe atdta sa-i dau din partea ce am cumprat dela

Pdscleni, odgon pentru odgon" (Acta Buciurneni).
La 15 Sept. 1791, Vasile Dascalu iscleste un act, in care arat
c pentru dania lui Pahonie monah, rzds din satul Buciumeni, ce au
www.digibuc.ro
Monografia Oraqulal Folticeni
15
dat preotului loader ot Folticeni, s'au gsit un suret la printele Andrei protopop, si 1-a luat dasclul dnd pdrintelui protopop, in loc de
zapis, acest stinet, care dup ce imi voiu cAuta irebuinta ce am, sa-1
dau iars la mana printelui ; iar cdnd s'ar intmpla a-i face vre-o
sminteald a nu se da scrisoarea la locul sh, atuncea casa mea din
targ s fie dreapt a printelui Andrei protopop (Acta Buciumeni).
La 17 Mai 1792, Grigore Pascal, rdas din Buciumeni, cu fiii sai
Gheorghe si Toader, fac schimb cu nepotil su parintele Andrei protopop de tinutul Sucevii, cu o livad de pomi, lund o an livad si
adaos de 40 de lei. Scrisam acest zapis cu zisa durnisale mosului
Grigori Pascal inaintea rzsilor isaiti si am iscdlit : Vasile Dascalu
din trgul Fulticeni (Acta Buciurneni).
Rzsii iscaliti c au fost fat la acest schimb, sunt s

Constantin nepot lui Toader Boldisor,
Stefan Pascal,
Vasile Gheorghit nepot lui Boldior,
Maftei sin Vasile Pascal nepot lui Gligori Pascal,
Gligori sin Tudos,
Gavril Gheorghiu nepot lui Toader Boldisor,
Erodiacon Stefan nepot lui Gligori Pascal,
Grigori Bliciumanu,
Gavril Pitik
Gheorghe Pitik
Neculai Pascal.
Numai doi dintre acesti rzsi, Gavril Pitik si Nleculai Pascal,
isclesc prin punere de deget, ceilalti toti cu mna lor.
La 26 lulie 1792 rdzsii din Buciumeni dau mrturie lui Vasile
fiat protopopului, feciorul lui Ion Pascal, c Pdscalestii fiind 5 frati :
Ion, Vasile, Melinte, Toader si Grigori, si avnd o parte de mosie de

pe maica lor Anita, ce a fost yard' primal-a cu Vasile Boldisor, au
vdndut-o Satrarului Alexandru Davidel, drept 38 lei, dar fiincic5 la aceast vnzare noi n'am fost la starea locului, fiind departe, si nici
de stire nu ni au dat, si acei patru frati si-au vndut num& prtile

lor $airarului Alexandru Davidel, iar partea lui Ion a Minas nevndut,
mai pe urm vine pdrintele Andrei protopop, feciorul lui Ion Pascal
la starea locului, au mers si i-au dus banii in trei rdriduri, si nu numal pe acele parti a celor patru frati, ci si pe alte parti a altor rzsi din Buciurneni, ce cumprase iarsi Satrarul Davidel, far proti-
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Folticen1
16
i nid inteun chip n'au primit s-si ia banii, i vrnd sa caute

giudecat, n'au putut, nefiind la starea locului ; mai pe urma viind si
vrand sa caute giudecatit, de inkimplarea vremilor fiind tulburate de
oOle ce s'au aflat (Ikea in pdmantul Moldovil, n'au putut a-si cauta
giudecat". (Pieta Buciumeni).
La 1 August 1792, Neculai sin Melinte Pascal drueste protopopului Andrei partea lui din livad si din camp, card i se va alege.
Cu data de 29 August 1792, este o msurtoare Si imprtala a
mo$iei Buciumeni, prin care s'a ales partea fiecarui
curn i prtile ce avea cumparate comisul Constandin Ureche, dela rzasii din
misire,
Buciumeni. (Acta Buciumeni).
Masuratoarea aceasta arata c erau 15 odgoane lungul mosiel

Steinigeni i pan in Oprisani, marginea din sus a Buciumenilor, alaturea cu Raclasni,, 0'0 intr'o piatra, coltul Buciumenilor, i Warta in
marginea din jos, in hotarul Falticenilor:
15 odgoane din captul Fulticenilor i pn peste prul Buciumenilor, subt pisc ;
15 odgoane partea prin mijloc prin sat, tot in lung, ccare aceast
parte de mosie au cerut razasii sa se impart osebit, fiind loc cel mai
bun, casele lor, si pometii, i locul de tarina"
28 odgoane mijlocul in curmezis a acestei parti.
Partea ce este peste parul Buciumenilor, Oa in hotarul Bii
$i cu Stanigenii comisului Ureche, flindca Stnigenii sunt tot din hotarul Buciumenilor, a patra parte din tot satul Buciumeni", are aceste
masuri;
30 odgoane de supt pisc alturea cu Tampestii i peste movlla

hotarul Bail, la antana outuroas", lungul mosiei.
24 odgoane din fantn curmezis pana in marginea din sus in-
mare, Ana
tr'un ezurcan !
26 odgoarte 15 stanjerti lungul, din iazul alturea cu Radasni
pana in hotarul Buciumenilor, in dreptul Horbaziei.
Imprtala din sliste si din farina s'a facut astfel :

375 de stanjeni cuprindea jumatate de sat doi Witt-Atli a Piticestilor, 12 112 odgoane, odgonul avand 30 de stanjeni, i stanjenul opt
palme gospod".
Aceasta jumtate de sat s'a impartit astfel :
125 stnjeni partea lui Ion Pitic, din care 62 stj. 4 palme s'a venit Marid fata lui Ion Pitic, pe care parte, la 1792, o tinea Costandin
Plesescu, si a vandut-o comisului Ureche ; i 62 stj. Lt palme s'a ve-
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Folticenl
nit Saftel, fata lui Ion Pitic, si s'a imprtit intre fill
17
ei :
Toader Mi-
ghiul, Pintilii Mighiul, Vasile Mighiul 51 Nastasia Buciumanita.

125 stj. partea lui Vasi le Pitic s'au venit fiilor lui : Gheorghe s;
Toader.
125 stj., partea lui Pavel Pitic, s'a imprtit intre i Ursul Pitic,
Vasile Pitic (partea vndut Satrarului Davidel), Lupa, fata lui Pavel
[oartea vndut Satrarului Davidelj, loana, fata lui Pavel (partea vanduti $atrarului Davidep.
93 stj., 6 palme, o jumtate btrn a lui Gavril Pitic, cuveniti lui
Gavril Pitic si Toader Constandin Roat, acesta din urea' prin Costandin si Toader Roat,
93 stj.. 6 palme, o jumtate de bAtrn a Gheorghitnilor, din care
7 stj., 6 Palme, 4 palmace cum s'au imprtit Costandin Plesescu, vnclut comisului Costanclue, iar restul .xtot neamul Gheorghitnilor, protopopul Andrei.
93 stj., 6 palme. jumAtate bAtrn a Pscilenilor, imdartiti intre

Dumitru Pascal Andrei, a cArui parte s'a cuvenit lui Grigore sin Andrei
lui Stefan sin Toader, lui Neculai Melinte si lui Vasile sin Dumitru.
Acesti doi din urm au vandut partite lor protopopului. Din partea lui
Dumitru Pascal Andrei, 31 stj. 2 palme cuverliti Nastasiei sin Pascal
s'au imprtit intre Tudos Croitoru, lleana lui Pintilii, Ana, Grigore
si Lazor.
93 stj., 6 palme, jumtate btrn a Buciurnanului, s'a irnprtit in

dou prti : lui Vasile Buciumanul, dndu-se lui popa lacov sin Buciumanul silonit Buciumanul, acesta din urm reprezentat prin Grigore, diacon loader, Nechifor, Pintail, Simion, Costandin, Vasile, Maria,
loana, Ghinit si Acsinia. A doua jumtate s'a cuvenit lui Neculai Bu-
clumanu, reprezentant prin Nader sin lui".

Cealalt jumtate de sat, doi btrani a Piticestilor, 180 de stj. s'a
imprtit acelorasi persoane care au luat cei 125 stj. ai lui lon Pitic
dupa cum la fel s'au imprtit cele cte tret jumatti de btran ale
Gheorghitnilor, a Buciumanului, a lui Gavril Pitic si a Psclenilor
intre mostenitorii respectivi, mentionati mai sus.
Cumprtura comisului Constandin Ureche, Stnivnii, este de 238
stj, 6 palme, 6 palrnace, din sliste, din tarinA si din loc stiirp.
Cu data de 26 lanuarie 1795, Andrei protopopul face izvod de

cele ce am dat fitilui meu Constandin", in care se cuprind urmtoarele:
4 boi marl, 2 vacl cu vitei, 1 cif, 1 preche herd de plug, 1 preche
2
www.digibuc.ro
Monografta Omit tut Foltkeni
18
hamuri de 2 cai, 1 cAldare de bere si casMe sA fie a lui mosia si sa

fie In trei parti cAt orn tri noi, iara dup moartea noastra sa fie in
cloud cu frate-sau, cu Vasile, mosie, si spre mai mare incredintare am si
iscalie.
La 26 Fevruarie, 1795, Neculai Buciumanu da o mrturie ca s'a

invoit cu printele Andrei, pentru toate pricinile ce au avut dela o
mosie (Acta Buciumeni).
La 18 Maiu 1795, Divanul trii trimete o porund vechililor lsprvniciei tinutului Sucevii, sd cerceteze pricina dintre Vasile. feciorul protopopului Andrei din Buciumeni si Toader, feciorul lui Vasile Pascal
[Ada Buciumeni].
La 25 Aprilie 1797. Vasile, flul protopopului Andrei. adevereste
lui Mime Gabor din satul Onegi, ca tatal sat', cumpArnd dela Gabor
o livad cu pomi, cu locul ei ce o are data Gabor dela Toader sin
Vasile Pascal, cdpitan, in mosia Buciurneni, care livadd mai inainte
fiind zalogit in mana lui Gligori Buciumanu, drept 35 lei, dnd la
maul] lui si izvodul de zestre amanet, la 25 ghenar 1793 Gabor a
vandut de istov protopopului livada. drept 120 lei, kilt 36 lei. i-a luat
dela Gligori Buciumanu, si fiindc mai rmsese 35 lei, pe cari cersndu-i Mime dela, noi la desbaterea mosiei i-am artat 0 am chel-
tuit acei 35 ler, si el nevoind s tie sam, el s'a primit s-i deie si
acei 35 lei, numai s-i deie izvodul acel de zestre, care este in mna lui Gligori Buciumanu, a mers insus el la Deleni la stpnul lui
Iftime Gabor, ca sA ne socotim". Gabor s'a prins sa scoata izvodul
dela Buciumanu, si el s fie indatorit a-i da acei 35 lei. (Acta Buciumeni).
La 26 lunie 1800, feciorul lui Vasile Pascal din Buciurneni vinde

pArintelui Findries, partea din mosia ramasa dela tatsu. (Acta Millo 130).
La 1803 in Buciumeni erau sase liuzi rbasesti, platint 24 lei bir

anual (Uricarul, VI, p. 1 ;VII, p. 254).
La 2 Fevruarie 1825, Vasile Pascal jalueste Domnitorului, ca a
lust cu irnprumut dela Spatarul Tudurache Ciure 200 lei, cu dobnd
supuindu-i supt amanet partea ce are in mosia Buciumeni, si acum

Spatarul cere sA prefac zapisul, a fi tot capete, socotind dobanda din
zece doisprezece pe an. Cere pasuire !Ana in luna Noembrie, and
atunce dupa silinta ce fac si roada livezilor ce am nadajduesc c ma
voiu plati de aceasta datorie (Acta Buciunieni).
Statistics fiscal din 1831, arat: In satul Buciumeni, pe mosia
Buciumeni, stApaniti de razasi : preoti in slujbd. Preotul Teodor, Pr.
www.digibuc.ro
19
Gheorghe, Pr. Constantin; diaconi In slujb : Diaconul Costantin; shzjitori bisericefli : Dascalul Vasile, Nita Dascalul, Vasile a lui Stefan
Chitic, Nip' sin Alexandru; mazili: Constantin sin Alexandru Gheorghit,
cu cartea din 1812 dechembrie 4, si Gheorghe sin Costantin Buchrman, cu cartea din 1812 dec. 4.
Urmeaza 27 ruptasi, ju crti gospod, doi avandu-le din 1793.
altul din 1801 si restul dinv61812; apoi un nevolnic, 4 vcluve si 4
slugi 1a unii si altii', intre cari Grigori RiiclAsanu la .casa hatmanutui Mane. (Firhiva Statului Iasi. Tr. 644, Dosar 1, Tom IX).
ln 1846 erau in Buciumeni, 33 liuzi. (Uricarul XV, p. 376).
Pe la 1850 ; Buciumenii si Steiin(enii '), la tinulul Sucevei, ocolul Somuzului, mosie cu prti si a d-sale Logoftului Dirnitrie Cartacuzin Pascanu. Au si 8101 partea in ea. Are sat, cu o bisericii, 2 preoti, un diacon, 6 nevolnici, 2 dascali, 1 privilegiat, 25 mazili, 6 vadane.
Pe langa" mostile Oprisni, Folticeni, Radasni si altele, cu un numr
de 35 Mid locd. (Buciumul rornn. 1, p, 519).
Satul Stnigeni.
Un sat vechiu, dar care a disprut pe la mijlocul veacului trecut,
Shinigenii si care se finea de Buciumeni.
Despre acest sat nu vorbesc mai multe documente.

In 1424, hotarul satului Buciumeni mergea pe drum, pana la prul ce merge la Rclsni, lng Stamiga (Costchescu, I. p. 162).
La 29 lulie 1428, Alexandru Voevod intdreste boerului Nan ocina
sa, satele Buciumeni si Stemigent (Costchescu, 1, p. 218).
La 5 Aprilie 1445, Stefan Vocla int5reste vnzarea fAcut de Costea Andronicovici a sdlistei Stdnigesti, aproape de Baia, unde a fost
Stniga, pe care pan Costea a curnprat-o dela Oancea si dela Ilie,
fiii lui Stmiga. [Uricarul, XI, p. 60 ; Costachescu, II, p. 218].
La 10 Aprilie 1598, inteun uric, se spune cA Patrasco pArchlab,
in timpul lui Alexandru LApusneanu, a cumprat cloud Atli din satul
Stnigeni, dela Agafia, fiica lui Ion Skinigeanul, din privilegiul ce a
avut strbunul ei Ureache paharnicel, de danie, dela llie si Stefan
Voevozi (Ghibnescu, Surete, XX, p. 75 ; Costchescu, 1. 538).
La 23 Fevruarie 1633, Alexandru Lies Voevod int5reste tut Manciul Pribagului, stpnirea pe a treia parte din sat din Sldnigent.
1) Greal de tipar, In loc de .Stanigenii%
www.digibuc.ro
Monografla Oraplut Folticent
Documentul acesta, din Muzeul Folticenilor, are urmatearea cuprindere :
Io Alexandru Ilias Voevod, B. m. g. z. M., dat.am car.

tea Domniei mele slugii Domniei mele Manciul Pribagului, spre
ce sa fie fare si pufernic cu cartea Domniei mele a fine si a a.

Ora a lui dreapta ocina din a treia parEe din sat din Stanigeni,
cata se vs alege parfea lui, nime sit nu are, i sa cosasca pre
parfes lui din Sfanigeni, fail voia lui, iar cine va era si cine
va cosi, sa aiba a lua a zacea din pane si din fan si din tot
veniful cat va hi. si nime sa nu cuteze a fine sau a opri pre
carfea Domniei mele, iar cui va gasi cu strambul sa stee de
fata inaintea Curfii Domniei mele. I nakne budet. Let 7141
febr. 23.
La 29 Maiu 1804, se d o mArturie de Ilie Boian, ca maidi sa

avnd dou ptirti din Stnigeni, zestre, le a vaindut tatal sdu lui Macarie clugr, dela care le a discumpArat 5atrarul Alexandru Davidel,
care apoi a fcut schimb, and Stnigenii si land Cotestii (Acta
Millo, 144).
La 17 August 1832, Giudeciltoria tinutului Sucevli judeca pricina dintre Cavalerul Constantin Stamati si socrul silu Ciiminarul Tudurache Ciurea, pentru intregirea zestrei, si se arata ca acesta avea
mosia Tdmpesti cu partite din Buciumeni sau Stnigenr (Arhiva Trib.
Suceava. Condica de hotrri pe 1832).
La 1850, Stnigenii inc existau ca sat deosebit (Buciumul romn,
1, p. 519).
Satul Oprinii.
Satul OprIgini isi trage numele dela un boer Ion Oprl, care la
1420, era in Divanul Moldovei, in care figureaza Oda In 1430. La 3
Aprilie 1428, Filexandru Voevod face danie boerului Opris satul Oprisni, pe Somuz (Costchescu, I. p. 204).
La 1530 jumAtate din mosia Oprisni era a Mitropoliei de Iasi.
La 22 August 1530, un ispisoc dela Petru Von' intareste stpanirea Mitropoliei pe jurntate sat Oprisni, partea de jos, cu mori In
c:ornuz, ce este danie dela Portarul Onofrei Barnovski.
La 20 lulie 1580, lancul Voevod da Mitropoliei si cealalt jurne.
tate de sat (tin OprisAni (Erbiceanu, p. 20).
www.digibuc.ro
21
Pe mosia Oprisinl a fost un iaz mare, lam( Cdlugarilor, astzi

secat si pmntul impArtit locuitorilor din Rddsni. Existenta acestui
iaz se docurnenteaz knit in veacul XV.
La 13 lunie 1456, Petru Voevod intdreste mnstirei Moldovita
satul dela gura Brdddtelului, ale carui hotare sunt astfel descrise : incepdrid din drumul cel mare al Sucevii, din movila ce-i in pisc, apoi
din pisc drept pe vale in jos Oa la helesteul lui Pancu, apoi din helesteu in jos pe pdrduas pn la hele,steul Cdlugdritei si cu helesteul
tot in hotarul mnstiresc ; apoi din acest helesteu in sus si toate DAmanturile Ceilugdrifel; apoi din captul acestor pdranturi de ctre Somuz, apoi pe drum in jos pn la Crasna, apoi dela Crasna in jos, in
piscul tarinei, aool din piscul acestei tarine drept peste Rat, in $omuz,
apoi din 5omuz drept in hotarul rnnstiresc in deal. Acesta ii este intreg hotarul, ca sa fie sfintei mndstiri si satul i cu helefleul Calugrgel 4i cu hotarul cat scrie mai sus si cu satul ce se numqte in
gura Breiddielulul (Costdchescu, 11; p. 583).
Helqteul Cdlugdritei este lazul Cdlugrului.
Care s fi fost inst satul din gura Brdteluluil

Pe apa Brdtelului sunt astzi dou sate: RotopdneViii ADMotli. Amandoud existau, pe vrenturile acelea, stdpAnire a lui Giurgiu
Rotompan. Deci, nici Rotopnestii, nici Mihestii nu sunt satul din
gura Brdatelului. Cdnd Mitropolitul Teoctist, la 146'4, cumpr dela
Rotompan, Mihestii, acesta este satul de pe Brdddtel".
Documentele epocei (1458) prmenesc satul Borhinegl, in stpanirea mandstirei Moldovita. [Costchescu. 11, p. 583, 478 nota 5,'p. 5841.
Borhinegil este Borghinegt, dup cum Dolhasca es'e Dolgasca,
in prenuntarea slav. Borghinesti, sau Burghinefli, este o localitate pe
malul drept al 5omuzului, fostul iaz al Clugdrului, unde traditia spune
ca a fost, cdndva, un sat.
La 1586 August 17, Albu, Dvornicul de Suceava, hotreste partea din satul Burhinefli, tinutul Sucevii, proprietatea mndstirei Slatina,
fatd de Costin de Zaharesti, lonasco uricar de Rotopnesti, Gheflorie
de Nimerceni, Slndru de Stuoca, Corce de Lmseni, lonciul de Bosance,
etc. (Teodor Balan, 1, p. 94). Aces'e saie exista i astzi, i to3te sun t
in jurul Burghinestilor de astazi. Hotarul descris in documentul acesta,
dri drept In drumul mare dela Suceava, acelq .drumul cel mare al
Sucevle, din documentul dela 1456, drum care exist si astdzi, si se
numeste Calea mare,
www.digibuc.ro
Monografta Oraplut Folticeni
Este dar evident c satul din gura

este fostul sat
Burghinefti, de pe teritoriul de astzi al Oprisdnilor.
In 23 Iu lie 1638 [7146], giupdneasa Mier la Stencoae dela Liteni,
tinutul Sucevii 1), aduce zapis de mrturie dela Iorasco, portarul de
cetatea Sucevii, i dela Mlaiu de Hreasca, i dela Vasile Dieacul de
Giurgesti, i dela Ursul de Siritel, si dela Lupul Gheanghea, i dela
Condrea dela Si liste, *i dela Miron Cucoran, cari mrturisesc c Candachia fata lui Boldur de Oprigini, a vndut, din jumtate de sat, a
patra parte din OpriOnt, tinutul Sucevii, drept 50 taleri argint, *i sculdndu-se giupineasa Mier la Stenc3ae, au plItit toti acesti b ini
mdnile Candachiei, si Dornnitorul Vasile Voevod intreste 21.
In anul 1831, cdnd s'a fcut statistica popuiatiei din Orasul Folticeni, s'a tdcut i acea a satului Oprisani.
In aceast statistid se arat
In satul Oprisni a Sf. mndstiri Slatine c sunt Preoti in
slujbd
Pr. Teolor, Pr. Ion, Diaconul Manuil, Diaconul Costandin;
Slujitorli bisericqti
Dascalul Onofrei, Dasc. Constantin, Andrei Grmad plimar; rzdiaconi
Diaconul Grigori Roman, Diaconul Stefan*.
Urmeaz 9 nevolnici, intre cari Pintilie zis Chiril, ungur ; 6 vdane si 35 birnici [Arhiva Statului lasi. Tr. 644. Dosar 1, Tom. IX].
Satul Bro*tenii
Satul Brofteni, impreund cu satul Ciorsaci, a fost a mnstirei Solca
Omit de Stefan Tomsa, danie pe care o intreste Radul Voevod, cu

actul dat In Iasi, la 15 Aprilie 1618 [Uricarul, VIII, p. 285] danie reinoit, de acelas Dornn, in anii 1623-1626 [Ratan, 1, p. i8J. Cu toate
acestea, un document din 1620, de'a Gaspar Voevod, intAreste lui Durnitrasco si frtine-sau, kil Toader, si surorilor
: Kandakia, Tudosca,
Finghelusca $i Tofana, fii ai lui Ptrascu Logoftul, silistea Broperzii,
pe $omuzul cel mare, cu loc de moar in prul satului, ce-i in tinutul
Sucevii, din drept dresul lor ce-1 au dela Constantin Von, care acest
sat a fost drept domnesc, si lipit cu ascultarea cAtr ocolul Sucevii,
iar Ptrascu Logofjtul a dat patru cai buni, pretuiti drept doua sute
1) LiEenii acestia nu sunE LiEenii de pe SireE, In judetul care astazi
se numeste Baia, ci satul de pe $omuz, in judetul Suceava din Bucovina
2) DocumenE slavon din colecCia d=lui Alexandra CanEacuzino=Pa.
canu, din Folficeni,
www.digibuc.ro
23
galbeni ungure$ti, $1 Inca a mai dat $1 bani, una sun' $i cincizeci galbeni unguresti, in trebuinta trii (Uricarul, XVI, p. 11).
La 1711 se face hotarnica mosiilor Soldnesti si Brqteni i a
mosiei Pdureni, ale WI Neculal Ba$ot [A.cta Mi llo, 47].
La 1744 a urmat o juclecat intre lonitd Basotd, biv ftorl Paharnic, $i Vasile Boldisor, pentru o moar in prdul Tdmpesti, zicdnd lonitii
Ba$ot CA locul unde s'a fcut moara este pe mo$ia sa Solddnestii, far
Boldisor pretindea cd-i pe mosia Cote$tii. (Uricarul, VII, p. 214). Cu
ocazia cercetrei fcutd, de cei rnduiti de cdtrd Domn, s'a ridicat un
plan, in care sunt arta'e satele Soldnesti $1 Brostentt Banului lonit
Basotd, megiesite cu Leucusestii lui Vasile Land, cu Antilestid Stolnicului Matei Millo si razdsilor, $1 cu Pddurenii, tot a Banului Basotd.
La 23 hale 1778, Durnitrasco, fiul Stolnicului Vasile Basotd, d
scrisoare la mdna fratelui sdu, lordache Postelnic, ca" i-a druit toat
partea ce i se va veni din Antilesti $i Sptresti, mo$ii care se hotrdsc cu Bropenit 51 SpIdnestii (Acta Milk), 76).
S'ar Ore a c inteo vre ne satul BroVeni a apartinut lui Pa.tra$cu$ Vel Vornic.
La 28 Aprilie 1609, Constantin Movil Voevod, pentru a rsplAti
slujbele lui Ptrascu, i-a dat cu miluire silistea BroVeni, cu loc de
moar in prdul satulul, pentra ca Ali cqeze sat acole. Documentul

nu determin complect unde este silistea Brosteni, mentioneazd numai
CA sili5tea este cu ascultarea catre ocolul tdrgului nostru Sucevei (Uricul, XVII, p. 3) si fiincicd in imprejurimile orasului Suceava nu exist
vreo altd localitate cu numele de Brosteni, am putea s credem cd este
vorba de satul care face astzi parte din orasul Folticeni.
Tot in 1609, mo$ia Brosteni este citatd inteun ispisoc domnesc
dela Const. Movild, suret tdlrncit de polcovnicul Paval Debrece (Arh.
Bucuresti, Doc. 49).
Satul Cotetil
Satul Coteflt este pomenit in hotarnica satului Solddnesti, fcutd
in 1711 lulie 5 , de Atanasie Zaguriiano, Comis, de Stefan Silion, vel
Satrar, de Vasile Glcd $1 Stefan Pila , Vornici de Poartd (Acta Millo,
47). Mosia Solddne$ti ajunge cu hotarul .pAnd in hotarul Folticenilor
$1 -alturea cu hotarul Cotetilor".
La 27 lulie 1744, se face o hotarnicd a Cotetilor, ale drill 116-
www.digibuc.ro
24
Monografia Oraplut Folticen1
tare sunt descrise astfel : De Idngd un rdiu ce este despre Apus unde
s'a gsit si piatrd veche hotar, si de acolo peste rdiu de din sus de
poiana lui Jalob si prin pdure la vale pe o scursurd prdutul ce-i zic
ipottil cucului, i tot prdul la vale si peste prdul ce vine dela Buciumeni si drept peste amp, unde s'a pus si piatrii hotar la rnijlocul
cdmpului, si de acolo in bahnd si tot bahna in sus Ord In dmbul ce
este deasupra bahnei, si de acolo peste o vilcea de cade in bahn. si
drept peste amp, Mir's:, movilitd, care este la mijlocul cdrnpului spre
Rdsrit si din movild dupa cum scrie hotarnica veche" (Acta Millo, 47).
Prin cartea domneascd din 1785, a lui loan Mavrocordat alit
Visternicul Enache, si alti hoed, dupd jaloba rdzsilor de mosla Tampesti, ce se nurneste CoteVii, jluind ei c avnd partea in Cotesti, s'ar
fi impresurat de cdtrd mosia Soldnesti, a Banului lonitd Basotd, pe
care s'ar fi fcut si targul nou Folticeni, si capul ulitii mad ar fi pe
partea lor, si fdandu-si si case acolo, in capul ulitii, Basotd au pus
negutitorii de si-au fdcut dugheni inainte caseior. Se scrie sd cerceteze
si sd puie la cale. (Arh. Buc. Doc. 49).
In 1793, Cotestii erau proprietatea Marlei sl a fiului dumisale llie
Nita Cdpitan, calri fac schimb cu Costandin Ureche, biv vel Cdminar:
UrmAtorul act, din 3 lanuarie 1793, constata acest fapt :
Eu Constandin Ureche, biv vel Caminar, adeverez ei In
credintez cu acest zapis al meu, la mAna dumisale Hie Nita Ca.
pitan, precum s se sae ca de a mea bunavoe ei de nimeni silit,
m'am tocmit O. m'am invoit cu dumnealor cu a mea dreapta
moeie ce am la Einutul Bacaului, in sat andeetii, ei am fcut.o
schimb cu dumnealui, adica dat.am eu dumisale ease odgoane
ei giumatate, ei odgon de douazeci ei patru de paei, ei pas de
ease palme domneeti, ei i-am mai dat ei 2500 lei, ei dumnealor
mi au dat mie moeia Cofefti, dela Einut Sucevei. Deci de astazi
inainte s aiba dutnnealor a sfloani aceasEI parte de moeie in
veci, ca pe dreapta moeia dumilor-sale, ce i s'au facut de citr
mine, ei de ar eei vreo pricin asupra aceefii parEi de movie,
eu s aibu a raspunde, ei pentru mai adevratA credinta am

iscAlit cu mna mea. (Ada Millo, 118).
Din mArturia fcutd de un numr de tdrgoveti de Folticeni, si

de steui din Fidclsni si Cotestf, la 28 Aprilie 1804, se vede di mo$ia Cotesti a fost a lui Hie Boian si a curnpdrat-o Sulgerul Constandin
Ureche (Acta Millo, 143).
Acest lucru trebue sd se fi intmplat inainte de 1793.
www.digibuc.ro
Monografta Oraplut Folticelni
25
Ilie NO cdpitanul, din actul dela 3 lanuarie 1793, este Die Bolan
despre care vorbeste mrturia, 51 acesta, la 20 Maiu 1804, dd milt.
turie la mna Spdtdresel Sultana Milu, in caPe afirmd cd maica lui, avnd zestre cloud pdrti din Stnigeni, tatal su le a vndut lui Macarie
alugr, dela care le a rscu nparat 5atrarul Alexandra Davidel ; dela
Davidel le a rscumprat el, Hie NO sau Boian, si dup doi ani a fdcut
schimb cu Davidel, s i-a dat acele cloud Oaf de StAnigeni, pentru
Cotefti din jos de Tiimpepi, s pe urtnA, mai trecnd vreo ctiva ani la
mijloc, s'au vndut de maid-sa si de el, Sulgerului Ureche cu 2500
lei (Acta Millo, 144).
Mrturia din 28 Aprilie 1804, a trgovetilor din Folticeni si a satenilor din Rclsni si Cotesti, spune cd sptarul Matei Milu s'a scu!at, In potriva lui Ureche, cu protimisis cd mosia Cotesti este lipit de
mosia Spiltdresti, pe care o are zestre, a intors banti Sulgerului, a lust
Cotestii, i-a stdpAnit trei ani, si apoi i-a vndut Clucerului Tudurache
Ciurea, care-i stpneste in 1804.
La 24 Martie 1804, Spdtreasa Sultana Milu cid jalbil dttrd Domn,
ad aducd pe Clucerul Tudurache Ciurea sd se judece cererea ei de a
se anula vnzarea mosiei Cotegi, fcutd de raposatul ei sot, de oarece
era mosia de zestre, si sotul ei nu a siguripsit banii de zestre (Acta

Millo, 139). In sustinerea acestei cereri, se servea de mrturia din
28 Aprilie.
La 1804, prin urmare, satul Cotesti nu era Inca incorporat in hotarul orasulul Folticeni, in care astdzi a devenit mahalaua Cotesti.
Satul Pdurenli.
Satul Peidureni este citat inteun document din 1663 Aprilie 15,
un zapis dela Nastasia Jderoaia, impreund cu fiii ei, prin care scriu
6 au vndut lui stefan 5o1dan, fail Vornicului Dumitrascu Soldan, a
lor dreapt ocin si mosie, satul Pddurenii, ce este la tinutul Sucevil,
pe apa $omuzului, alturea cu Solddnestii si Brosterni, in pret de 250
talent, ardtand cd hotarul acestei mosii se incepe de lngii un rdiu
despte Apus si despre apa Moldovii, alturea cu Antelestii, dramal ce
vine dela Suceava, si se chiam druml veehiu, si tot drumul pe din
gios, prin pdure, si pe Camp pn in mosia $olcidnesti, la o curmturd unde se pogoard drumul la vale, capul mosiei, iar pe din sus alturea cu Tmpestil, iar prin rddiul ce s'au pomenit si prin marginea
www.digibuc.ro
,26
Monografta Orapt tut Folticent
i TA in pdure $1 la vale pe la lacut Ursului, $1 pe o scur$ipotul ce-i zic $ipotul Cuculut, $1 tot prutul prt ce
sur prdi
d in prul ce vine dela Buciumeni, $1 peste park', $i peste cmp,
drept in bahn, $1 tot bahna in sus pn la obrsie. 5i din obitr$ia
bahnei tot drept in dmbul ce este deasupra obarsiei bahnei intre cloud
dumbrilvil
vlce'e ce cad in bahn, si din dmb la vale peste o vlcea cei zic
de acolo tot aliurea cu Tmpestii, spre Rdsrit $i pe camp
drept inteo movilit ce este la mijlocul crnpului $i din rnovilit tot
pe cmp drept in zarea dealului despre 5pmuz, in drumul vechiu ce
s'au pornenit mai sus, i din drurnul vechiu la vale drept pe din gios
de capul tazului boilor, ce-i zic iezu(ul boilor, in dreptul zrii dealului in drumul vechiu ce s'au pomenit, $i de acolo drept in prutul
ce merge la vale in 5omuz, uncle se impreun cu mo$ia 5oldne$tii. 1)
La 1711, Pdurenii erau ai lui Neculai Basot, vel Visternic (Acta
$i
Millo 47).
La 1780, sunt proprietatea lui Tuiurache Ciurea Cminarul [Acta

107).
La 18 Noernvrie 1786 se face hotarnica mo$iei Sptresti $i a

mo$tei Antilesti, proprietti ale Stolnicului Matei Milu, mosii care se
megie$esc i cu Pdurenii. Aceia$i mentiune inteun document din 7
Julie 1787 (Acta Millo, 107, 109).
Satul Trnpe01.
Cea mai veche mentiune despre satul Telmoegi, cunoscut Dana
acum, este intr'un document de prin 1620, in care Vasile Boldisor, zis
Boldisor Hu ot Tdrnpegt, rnrturiseste cum a venit popa Dumitru
ot Antle$ti, cu carte gospod, s-i aleagd partea sa de ocin despre
Deleu din Sptresti (Acta Millo, 17).
La 24 Noemvrie 1622, Boldi$or din Ttimpepi figureaz ca martur in zapisul prin care Simina, preoteasa popii lui Anton din Sptresti, vinde nepotului su Deleu, o parle din ocina sa din Sptresti
[Acta Millo, 221.
1.
Arlaivele SEA:21W, Bucuresti. Pachetul 280, documentul 49.
Acelas act esEe publicat si in Uricarul, XVI, p. 31, dar cu oarecare schim.
1:46 de cetire: in loc de Peroaia, in Uricar este Zciroaia, si in loc de
VAlceaua ce..i zic Ceilunu, este scris Cdricinu,
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Folticeni
27
In 1626, Vasile Bo'disor d n Tnipesti, este martur in actul prin

care Toader Mihail Ca ids, aprod, imparte intre Irina si Anghelina,
vere primare, si intre neamuri de ale lui Deleu, ocina lor din SOUSresti (Acta Mil lo, 26).
La 23 Julie 1778, Tdmpestii erau proprietatea Satrarului Megandru Davidel [Acta Millo, 76).
Alexandru Davidel era fiul vestitului Ursache Davidel, si frate
cu Maria, mdritat cu Vasile Cozrna-Ciurea, cdruia i s'a dat zestre mo-
sia Td npesFi. In ce an s'a rndritat Maria Covidel cu Vasile Ciurea, nu

stim, dar acesta a murit la 19 Noe nvrie 1828, in satul Bunesti, din
Moldova, in care durase biserica de lemn, locul creia s'a zidit biserica actuald.
Vasile Ciurea a dat mosia Tmpestii fiutui sari Cdminarul Tudurachi, care a zidit la 1807 biserica si casele ce servesc astzi ca penitenciar.
La 18'46 erau, in Tampesi, 39 liuzi (Uricarul XV, p. 376).
Satul
5oldneflii, satul de Idngd Folticeai, ii trage numele dela ua
5oldart, contimporan desclicdrei. Un Petru 5oldan a fost cdsdtorit cu
fiica boerului Giulea Perntece, care apare in documente din 1384 si
1387. Dela un Giulea vine si nurnele situlul Giulesti (Costdchescu,
I.
p. 94).
La 22 Septemvrie 1411, Alexandru Voevocl drueste lui $oldan
Petru, si sotiei sale, si fratelui sdu Miclus, satul Tmdrteipp la $omuz, si satul la movila eiunoasCr.
D-1 Costdchescu identificd Tmrtsesti cu Solddnestii de astlizi,
si satul la movila gunoas cu Boldestii, din comuna Vascani, judeful
Baia (I, p. 92).
Socot cd satul la ,movila gunoasda nu-i satul Boldetii, ci satul
Sptregi, sat vecin cu Solddnesti, sau un alt sat, ce va fi fost cdndva
aldturea cu Spdtdrestii, de oarece movila gdunoaser, citatd in mal multe
documente ca fiiind in cuprisul mosiilor Soldnesti i Sptresti, exist
si astAzI : e movila din vdrful dealului pe care e implantat troita ridicatd in arnintirea ostasilor cari s'au luptat cu Rusii avlitorl spre
Folticeni, in 1918. Mosiile *oldnesti si Sptdresti au apalinut, In timpuri mai vechi, unui aceluia proprietar.
www.digibuc.ro
28
La 20 Decemvrie 1432, Alexandru Voevod intdreste lui Balot

lui Dances, partea din Teinidr14efli, dat lor de Giurgiu, pentrucA-i
pltiserd capul, intr'o Ord cu Hies (Costchescu, 1, p. 327).
La 30 Martie 1500, $tefan Vod confirni mnstirei Pobrata,
cinci sdlase de tdtari, druite ei de Alexandru Cel Bun, cu voia lui
Petru $oldan, dintre tdtarii dela Tmrtsesti, pe $omuz (Bogdan, 11,
p. 176).
Pe la 1620, Patrasco vel Vornic de Tara-de-sus, iscleste, in Solddnesti, mrturia despre pricina dintre Ionichie din Antilesti, cu Magda,
femeia lui Nichifor, pentru o ocind cumpArat dela Eremia Stancescu
(Acta Millo, 12).
Tot pe atunci, pop Ilie ot $olddnesti scrie actul prin care Vasite Boldisor din Tdmpesti, mrturiseste cum a ales partea de ocinA a
lui pop Dumitru ot Antlesti", despre Deleu din Sptresti (Ada Millo 17).
Numele ttresc al satului se schimbase dup numele proprietarului : $orddnept.
La 1632, Platon, Pitar din Hreatca i altii, vdnd lui Dumitrascu

$oldan, Stolnic, un loc de cloud case de pe mosia Petia-Mare [Uricarul, XVI, p. 12].
La 1633, Ana, Prohira si Anastasia, fetele lui Gavril Vulpe vdnd
lui Dumitrasco $oldan ocina lor : cloud jirebii din Petiea-Mare (Uricarul
XVI, p. 18).
La 1634, Maria filca Sofroniei, nepoata lui Cozma vdtavul,

fiii ei, ii vnd o jirebie din Petiea (Uricarul, XVI, p. 19).
Tot in 1634, Dumitrasco, fiul lui Dumitrascu $oldan, marele Vornic al Trii-de-sus, cumprd dela Ionasco, fiul lui Dimitrie dela Pe-
tiea, un loc de prisac in Petiea (Uricarul, XVI, p. 20).

La 1639, marele Vornic $oldan cumpr, dela Petrea si fratele sAu Stefan, fii ai lui Andrian, o jirebie si jumatate dinalt jirebie,
din Petiea (Uricarul, XVI. p. 26).
Dumitrascu Soldan a avut frate pe Todirasc $oldan, care era proprietarul satului $oldnesti. El nioare dup 1839, lsAnd un flu, pe
5tefan 5oldan, care s'a bucurat de increderea lui Vasile Voevod,
acesta, inteun uric din 5 Aprilie 1642, zice .1-am apropiat in curtea
Domnie mete, i i-am dat 4i i-am intdrit drepte ocinele si moile lui,
care i le au dat si i le au druit unchiul sau Toclerasc $oldan, cu
limba de moarte, deosebit de alti frati ai lui, adic tot satul Solddne)s(il,
41 jumtate din satul Preutesti, ce sant pe $omaz, in tinutut Sucevii, cu
lazuri 1 cu Mori in $ornuz (Uricarul, XVI, p. 29).
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Folticenl
29
Un Pritrascu Basotd, pe la 1650, avea o fat mdritatd cu Vast le

$oldan [Uricarul, XVII, p. 182], si la imprleala averei sale, I se vine
lui Toader Basot, fiul lu PtraKu, mosiile Solddnesti, Plotunestii si
Brostenii, la tinutul Sucevii (lorga, Documente, VII, p. 336 ; Ghibnescu,
Surete, XXIII, p. 17).
Rmilne un fapt neexplicat, cum Basotd era proprietar al mosiei
Soldnesti, la 1650, cnd cu vreo cdtiva ani mai inainte, la 1642. proprietar al Soldnestilor era Stefan Soldart. Sa fi fost Vasile So Wan gi.
nere lui Pdtrascu Basot, fiul lui Stefan Soldan ? Fitunci cum de ajunsese mosia acestuia in stpnirea lui Basot?
Solclanestii rmdri doud veacuri tri stdpAnirea familiei Basotd.
La 1711, dup cererea lui Neculai Basotd, vet Visternic, Domnitorul Mihail Racovit rdndueste pe Fitanasie Zaguriano, Comis, pe Stefan Silion, vel $atrar, pe Vasile Gdlcd, i Stefan Pilat, Vornici de Poartd,
sd hotdrascd mosiile Soldnesti, Brosteni si Pdureni. Hotarnica aceasta,
foarte interesantd, se pstreaz, in copie aincredinlat la 2 Septemvrie
1816, in Muzeul Folticenilor (Ficta Millo, 47), si are urmtoarea cuprindere.
Facem ofire cu aceasf mrfurie hotarnicl din luminafa
porunca Mriei Sale Domnului nostru Mihaiu RacovitA VVod,
ne au oranduit ca s mergem sa hotarm inoiile D.sale lui

Neculaiu Baoofa, vel Visfernic, anume Soldneofii, i Broofenii
Pdurenii, safe infregi tot infeun botar, ce slut la tinuful Su.

cevii, pe apa $omuzului Mare, oi dupa porunra am mers la nu.
mifele mooii oi am sfrns pe foti rzloii oi inpregiuraoii ce se
hofrlsc cu numifele moii, anume Iorefei proin egumen of Mot.
dovita, i Ghecleoan monah btran of Solca, l Vasile Ciudin
of Petie j Tomit of Leucuoesti, i Lupul Deleu of Anfileofi.
oi Ion Pahulce of tam, i popa Andrei of Cofeofi, i Paylu Kttik of Buciumeni, oi Pascal oE fam. Eoif.au oi din saful Sol.
dneofi oameni blfrni ca de oaslzeci de ani, ce au fosf irdi.
fori fof pe acele moii, ei i printii br, anume Vasile Banfo
oi Vasile Nikifor oi Vslian oE Vfmneofi, oi Ion Ungureanu,
Toader Unfe, i Andrieo Puiul oi Andrieo Tonga, oi Simeon
Negre, i fiind i carte de blsflm s'au cefif infeauzul futuror.
cine cum ofie oi cum au apucaE sfpanirea acelor mooii s mgr.
Euriseascl in frica lui Dumnezeu pe carte de blstm.
Argaf=au Visfernicul Basofl oi ispisoace domneofi dela
domni vechi, cum oi alte scrisori infemelafe, oi pe carte de blsu
fra
i pe mrfurisire acelor oameni ce s'au pomenif mai sus
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Folticeni
30
am purces de Ming margine unui rediu despre apus, i despre

Moldova, algturea de Antilesti, uncle s'au pus si piatra hotar,
si de acolo algture cu drumul vechiu pe din os de drum, si
prin pgdure pe din gios de poiana lui Jalobei, ce iasfe fgcut
de acel Jalobg, vecin din 5o1dgnesEi, 51 tot algure cu drumul
vecbiu pang iasg din padure, si tot drumul pe din gios de camp,
pang in dreptul unei curmgiuri, unde se pogoarg drumul vechiu
la vale, si de acolo la vale, spre amiazgzi prin arinii Bercii, unde
s'au actif bour intr'un arin, si de acolo drept peste parer:21 Rece
ce vine dela AnEilesti, si la deal pe clstisg, pang In zarea dealului
ce se trage clErg kntglesti, in dreptul arinilor ce s'au pomenit,

unde s'au pus si piatrg, si de acolo tot drept cam pe costisg,
pe la un drum vechiu ce iasg din padure, si tot drumul vecbiu.
pen plc:lure pe la un lac unde s'au facuLsi bour intr'un vesn
si tot prin padure spre rsgrit pan in Fnferna Babii rofanii, unde
se intalneste cu hotarul Lecusestilor. si din Fantana Babii pe

la deal drept la margine paclurii Ciorsacului, si tot mar.
gine paclurii prin padure pang in piscul dealului despre Somuz,
0 din pisc drept la vale in Plopiori, unde s'au facut i bour,,
si de acolo tot la vale pang intr'o scursurg si tot scursura pang
costisg
in fern feina lui Kuduman, vecin din 5oldanesti, ce iaste langg dru.
mul ce merge pe vale, si din fantang peste Somuz intr'o ro.

ging ce cade in 5onauz. si la deal drept in piscu dealului tot
alature cu Ciorsacii, si tot zarea dealului lung spre miazgnoapte.
pang intr'un pisc despre Petie, si din pisc la vale intealt piscir
*or unde se intalneste cii hotaru Petiei. si de acolo tot drept
pe zare 3ealului despre Petie, Ong in muche dealului despre
bahng, si din muche dealului la vale pe un picior ce se Erne
din dealu ce cade intr'o vlce, pe din sus de feinfeina lui Ion
Burdumii, vecin din 5oldnefi, 0 tot zare aceii valcele ce cade
in bahng, si drept peste bahng, si drept peste bahng pe la coada
iazului, si la deal pe zare unii valcele pe din sus tot algture cu
Petie, si tot zare valcelii, pang in hotarul Folficenilor, si de a.
colo cam pe costisg pang in zare dealului despre onauz dea .
supra unii vMcele ce cade in 5omuz intr'o movilitg, unde s'au
pus si piatra hotar, si tot valceaua prin mijloc pang in imuz
si piste $omuz drept in gura pgraului ce vine de la deal, si tot
pgraul la deal pe la capul iazului ce=i zic Iazul Boilor, si de
acolo drept tot la deal pang in zare dealului In drumul vechiu
ce vine dela Suceavg, 0 se pogoarg spre 5oldne*t, tot acel
www.digibuc.ro
31,
Monografia Orasu lui Folliceni
drum vecbiu ce s'au pemenit, si din drum pe podis intrto movilita tot pe camp, si pesfe o valce alature cu hotarul Cofeifilor
'Ana in clamb ce laste in drepfu babnii, si de acolo drept In
baba spre amiazAzi, si tot babna prin mijloc, pana in drepfu
unui prut ce vine din padure,
zic 5*Ipoful Cucului, ipeste
camp unde s'au pus gi piatr hotar, si de acolo pesfe parau
ce vine dela Tampesti, si tot prutu ce s'au pomenit la deal
prin paclure pe la laced lirsalui, spre apus, tot alture cu Co.
testii, pan lasa iar in Poiana lui Jalobei, ce s'au pomenit, si tot
margine poenii pe din sus, unde s'au facut si bour inteun sfe.
jar, la mijlocul poenii, si de acolo tot margine poianii si peste
rediu in piatra ce s'au zis Intl, primindu.se i toti razasii. how
trand In frica lui Dumnezeu, ne mai avand nime a rspuncle
de nimicl, i as s'au inchiet toate bofarele acesfor mosii a
dumisale Visfernicului Neculaiu Basof$ In 'Ws inpregiur i am
dat noi aceasfa mrfurie botarnic6 la mana numitului boeriu.
ca s fie spre incredintare, intru care ne am si iscalit.
Vela, 7219 iulii 5.
La 1732, iulie 18, Nicodim Basot cla o mrturie despre hotarul
Soldnestilor air:cart:I, XVII, p. 198).
Intre 1780-1790, se mai face o hotarnic a mosiei Soldnesti, cand
era proprietatea Banului lonit Basot. Hotarnica nu s'a pstrat exist
1ns un plan, care arat situatia hotarelor ace3tei mosii (Acta Millo).
Planul este astf el schitat :
Leucusstii
Soldnestii. i Brostenii
d-sale Banului lonita Basotd
Padurenii d-sale
Banului lonit Basot
lui Vasile Lan

Anti!estii d- sale Stolnic.
Matei i a rzsilor 1)
Poiana lui
Jalob
Tmpestil Satrar
Davidel I Cotestii ce
sunt vnduti de Gheorghiteni
La movila
gunoasa
S ptrest
Stolnic. Matei
11
casele
1] Stolnicul Matei era Stolnicul Matei
www.digibuc.ro
d-sale
Monografla Omit lui Folticeni
32
Statistics financiara din 1831, cuprinde i satul SolcIanesti.

,Satul Soldnesti din ocolul Somuzului, finut Sucevii, stpanit de
D-lui vecinicul stapan Spatar Andries Basot, 1831 april 30, in care
se arat : Preofi In slujba bisericei
Pr. Luca Schelar, Pr. Gavril,
lerodiaconul Teodor tot in slujba ; Privi1egiei Mai dare Vel Cdpitan
Sirnion Verdis, cu cartea Domnului Ion Sturza din anul 1827 spril 10,
lonit Bunduta dascal, Lupu
fecior de mazil ; Slujitorii bisericei
Stahi iij dascal neinsurat, lordache Bundut palimar,
Urmeaza 8 nevolnici, intre curi Dumitru Stamati ; 15 vaduve, intre care Maria lui Andrei Stamatt, Catrina a lui Petrea Carabutea si
Preda lui Vasile Pope ; apoi ebirncii breslasi a rangului sptriei 1 a
Banesii Anastaslcii Canta, in numr de 37, intre cari : Toader
Carcirab, Stalit Bracoveanu, Lupu sin Vasi e Puslas, lon Balu ; gslugile
alti oameni far bir sunt 18, intre cari Vasile Nituca, ce se afla
ecalare a ograzii* ; mai sunt si 5 ,oameni straini Mat capataie, car.

sunt la tic jidov orandar (Arhiva lasi, Tr. 644. Dosar I, Tom IX)
La 1856 erau in Soldnesti 60 liuzi (Uricarul, XV, p. 376).
toti
Satul
Un sat de razsi, a cruia disparitie ar fi greu de explicat, sat
care a facut parte din cuprinsul Soldanestilor, este Antilestli, in care
au trait oameni cu nume cunoscute in istoria Moldovei, ca Tdulu,
Volcinskl, si a cruia existenta se mentioneaza, in documentele ce le
cunoastem, pana in anul 1794.
Antilestii au fost sat vechiu.
La 1445 Febrnarie 18, Stefan Voda intreste mnstirei Hornorul,
un sat sub Dumbrava, apoi Vornicenii, Antilestii i Partestii, date manstirei de Lazor si fratele sau Stanciul (Costchescu, 11, p. 125).
La 5 Aprilie 1474, Stefan Vod confirma lui ton Bulbosca i fratelui ski Mihul, din Frdoani, stapanirea peste satul Antilesti (Bogdan,
II, p. 247).
Un document din 1528 Julie 12, arat a treta parte din sat in
stpanirea lui Tomsa, feciorul Mogldei, pe care mosul su Faraon, a
avut-o danie dela Stefan Vorl.
Docurnentul inedit, din Muzeul Folticenilor (Acta Millo, 1), are
cuprinderea urmatoare :
www.digibuc.ro
Monografla Orapllui Folticenl
33
Suret de pe ispisoc sarbesc dela Petru VVod din veleatul 7036

lit lie 12.
Precum au venit inaintea noastr i inaintea boiarilor nos.

tri a mari i mici, Tomsa feciorul Moggldei din Antglesti, de
nime suit nici asuprit, ci de a lui bung voie, si a vAndut a sa
dreapta ocin
i mosie, din a treia parte din satul Antglesti,
din partea Moggldei giumgtate din uric ce au avuE mosul lui Ea.
raon dela bgtranul Stefan Voevod de danie. Ace ea au vIndut.o
slugii noastre lui Mgteiu Vgtah drept optzeci i cinci zloti tg.
tgrgsti, din tot locul, din camp. si din sat, . si din apg, ce se va
alege din acea a treia parte a satului giumItate. Si s'au sculat
Mteiu Vatah si au platit toti de plin acei de mai sus scrisi bani
85 zloti fltgrgsti In mgnule Tomsii feciorului Mogaldii. Deci noi
vgzInd a lor de bung voe focmal i platg deplin, dat.am lui
si am infgrit ca sa.i fie lui dela noi ocing cu tot venitul,

altul s nu se amestece.
Stroe vel Logft.
1785 mart 18.
S'au talmacif de Gbeorgbie Ev/ogbie Dascal.
La 15 Aprilie 1591, Avram i frate-sau Samoil, i surorile lor

Varvara, Odochia $i Elina, feciorii Magdei, \rand doua part din sa ul
Antilesti, insa cu partea Mogldii, din uricul de intriturii ce au avut
dela btranul S'..efan Vod. Vnd lui Mdteiu Bercea ilisar, drept 240
zloti.
Pe la 1620, Ptrasco vel Vornic de Tara-de-sus, scrie c lonichie

din Antilesti, cu femeia lui Nechifor, anutne Mqda, cumnata lui onichie,
s'au judecat irnpreun pentru o ocin ce a cumparat loanichie dela
lrimia Stancescul, pe care a dat 2 boi si 5 taleri in mdnule lui Beletu,

lar Magda, femeia lui Nechifor, a intors in manule lui loanich e un bou
doi taleri, pentru acei doi boi si cinci taleri ce au dat lontch e in
mnule lui Beleiu, pentru acea ocin, si au ramas ei amandoi pe acea
ocina, iar Bele u dup aceea au vrut s intoarc, zicand c loanichie
nu i-au fost dat acei hoi si bani pentru mosie, ci i-au fost d3t pentru
niste oi, iar Maqia au adus marturie oameni burg, ca au dat acei boi
bani pentru mosie, iar pentru acele oi ce zice Beleiu, au dat barbatul
Maqdei un arc cu sdReti i cu tulbd, pentru aceea sa alba a staparn
Magda intru acea mos,e dinpreun cu Ionichie, curnnatul ei [Acta Millo, 12].
Circa 1620,
Gafona, fata lui Costin, nepoata popii Andrei, si

a
www.digibuc.ro
34
ctr miitusa sa Anthnia, vnd o jirebie din Anti lesti, din partea Pitarului [Acts Mil lo, 15].
Circa 1620. Fedora femeia lui Onisie din Antilesti, se impacti cu
nepotul el, Zadul, pentru o jumdtate de jirebie, pe care i-o Ind s'o
tie. Intre marturi este si papa Dumitru din Antilesti. (Acta Millo, 16).
Circa 1620. Zadul mdrturiseste cum a pus o jirebie a lui Bormot
din sat din Antilesti, la Deleu, aprodul din Spdtdresti, pentru zece zloti
ce i-au dat Deleu cnd au ,fost in legdturdm la Poturul ; asisderea
au luat 13 potronici de argint iar dela Deleu, de s'au pltit dela jora,
si un zlot cnd a murit imsa si 100 taleri in Suceava, cand l-au legat
vecinii Ghianghi. (Acta Millo, 21).
1623 lunie 20. Pricina Zadului pentru ocina rdscumparat de 0nichie dela Eremia Stncescul din Antilesti. [Acta Millo 23].
1624 Decemvrie 20. Radul Voevod intdreste Zadului, feciorul
Magdei, ocina de cumprtura din ispisocul ce a fost dela stefan Tornsa
VVod, un loc de casi din Antilesti. (Acta Millo, 24).
1625 Octomvrie 9. Ana si cu frate-stiu Ionasco din Antilesti, vnd
doud jitebii lui Deleu din Spdtre$ti, drept 55 taleri. (Acta Millo. 25).
1628 Maiu 26. Antimia si nepoata ei Gaftona, fata lui Costin,
vnd o cas din Antilesti, lui Deleu Spatarul, drept 25 taleri de argint
(Acta Millo, 31).
1634 Decembrie 3. Zapis de mdrturie dela Lupul soltuzul ot Baia
si prgarii de acolo, prin care Deleu din Sptdresti a pus zdlog casa
lui Mil-1MM din Sptresti, pentru 18 taleri pe care nu i-au 'Atli la
31, si si-au pierdut mosia, si dupd aceea au venit inaintea lui Sdmon,
$oltuzul dela Baia, Tomchil si sora sa Mrica, si au vndut partea lor
jumtate jirebie din Antilesti (Acta Millo, 32).
1639 Decembrie 18. Vasile Voevod da stire lui Toderasco, Vornic de Botosani, sd fac lege dreapt temeinic in pricina raluit de
Toma din Antilesti contra lui Deleu din Sptre$ti. Toma a pus zdlog
la Deleu o jumdtate de jirebie din Antlesti, pnd.i va da banii, iar
acum ii d banii si cere Inapoi plimfintul. (Acta Milo, 36).
1639 Septembrie 11. Cartea Domnului Vasile Voevod ctr DuHu din Antlesti, s trimeatd la judecat pe Deleu si pops Ghedeon
de acolo, in o Ora pentru o parte din ocin ce a fost cumprat de

mosul popii, de Onea cel btrn. (Acta Millo, 35).
1641 Martie 6. 4cAdicii noi tot satul Antdlesti scriem si mrturisim cu aceastli scrisoare a noastr pentru o poiand ce este la Antillesti,
a venit Deleu cu cinstitil cartea Mriei Sale lui Vodd la Boldisor) si
s'a aflat c.a. a cea polan o au deschis Mogldea Pitarul de Antlesti.
(Acta Millo, 37).
www.digibuc.ro
Monografla Oraplut Folticenl
35
1649 Fevruarie 5. Carte gospod dela Duca Vocl, scris la lon

Pisoschi de Hrtop, dup jaloba Lupului Deleul din Sptresti, asupra
1 ui lonisii si a lui Ptrasc, din Antilesti, pentru o jumtate jirebie din
partea Mighiului. (Acta Millo, 40).
1649 August 29. Vasile Vodd scrie lui Nacul prcalabul din tinutul Sucevii, Ora lui Lupul Deleu cu feciorii lui Dobul. Dentru o
cas de ocin care este pe jumtate de loc de Antlesti". (Acta Millo, 41).
1669 Fevruarie 5. Duca Vorl scrie lui lon Pisotki din Vrtop,
s cerceteze jaloba lui Lupu Deleu de Sptresti, cu loneasa din Antelesti si feciorul ei PAtrascu, pentru jumtate de jirebie din partea Me.
ghiului in Antilesti. (Acta Millo, 43).
1718 Aplilie 2. Scrisoare de invoial intre Gligorasco Deleul si
Toader Pahulce, si Vasile Volcinski si Toader Tutul, prin care arat
cA s'au invoit el in de ei si s'au asezat pentru tot satul Antelesti, ins
Vasile Volcenski si Sandul Tutul sa tie trei prti, iar Gligoras Deleul
s tie a patra parte. (Acta Millo, 50).
1732 Julie 11. Chedeon Deleu rnonah face danie Postelnicului Va.
site Basot a patra parte din sat de Pritilesti. (Acta Milk), 53).
1735 ghenar 11. Monahul Ghedeon Deleu vinde Postelnicului Vasite Basot a patra parte din Antilesti, partea din gios, dinspre Spatresti, cu 60 lei. (Acta Millo, 55).
1735 Septemvrie 15. Monah Ghedeon, feciorul Lupului Deleu din
Sptresti, drueste Postelnicului Vasile, fiul Satrarului Toader Basot,
a patra parte din sat de Antilesti. Aceasta a patra parte de sat o a rn
druit dumisale Post. Vasile, fiul Satrarului Basot, ce se pomeneste
mai sus, iar o a patra parte iars de Antilesti i-o am dat iars dsale
pentru sasezeci de lei ce m'am platit dela niste turci ce li am fost dators. (Acta Millo, 56).
1735 Octomvrie 22. Carte dela Domnul Const. Neculai Voevod,
scris la Sandul Tutul $i la feciotii lui Vasile Volcenski ot Cernuti,
s se scoale cu toate scrisorile ce vor fi avnd pe siliste pe Antilesti,
si s mearga acolo sa se aleag partea lui Grigori Deleu, [Ada Millo, 58).
1738 Angust 2. ,,Eu mai mult de a patra wirte din Antile$ti n'am,
iar D-ta, bade Sandule, nu te atinge mai mull in partea aceasta si stii
si D-ta 6 am a patra parte din Antilesti, care face giumtate de sat,
mai mult nu te atinge. Gheorghe Volcinski'. (Acta Millo, 61).
1738 Septemvrie 16. Gheorghe Volcenski imprumut dela Postel-
nicul Vasile Basot 11 lei noi si i-au pus zlog a patra parte de An-
www.digibuc.ro
36
Monografia Oraplut Folticeni
tilesti, par la sfeti Gheorghe, atunci s-i dea banii, iar nefiind banii la
zi, sa fie mosia de istov". (Acta Millo, 62).
La 1745 satul intreg Antilesti, la Suceava, a fost dat de zestre
de catre Ileana, fata Vornicului Stefan Ruset, fiicei sale Maria (Uricarul, Xl, p. 227).
1765 Fevruarie 3. Cartea Domnului Grig. Alex. Ghica Vod, catra
Const. Adam, b. v. Stolnic, i Petru Kescu, b. v. Satrar, in pricina
dintre Stolniceasa Safta Basatoaia cu Neculai Tautu, pentru mosia Antlesti, sa msoare mosia i sa deie la amandoi cate jumatate. (Acta
Millo, 71).
1767 Aprilie I. Grig. Ion Kalimah Voevod, randueste pe Const.

Kanano, b. v. Paharnic si Manolache, b. v. Stolnic, ispravnici de tinut
Sucevii, s cerceteze jalba Stolnicesei Sofia Bastoae asupra lui Neculai Tautu, care se intinde sa stapaneasca mai mult din Antilesti, (Acts
Millo, 72).
1778 Iulie 23. Dumitrasco, fiul Stolnicului Vasile Basota, drueste
fratelui su lordache Basot, Post., toata partea lui ce-i va veni despre ceilalti frati, din satul Antilesti. (Acta Millo, 76).
1781 Decemvrie 20.
Anaforaua in pricina dintre Vasile i Toader fill rposatului Stol. Vasile Basotd, pentru dania care fratele lor
cel mai mic, Dimitrache, ce se afl i cAlugr, au dat partea sa de mosie Antilesti i Spatresti, fratelui lui celui mai mare, lordache (Acta
Millo, 86).
1783 August 31.
Ion Motariu se invoeste cu lonita Volcinski

sa-i fac o moara cu o piatr si cu 2 piluge de psat, in prul Antipe mosia sa, drept 40 de lei (Acta Millo, 87).
1784 Octomvrie 14.
lnvoial intre Sultana, giupaneasa StolInicului Matei Milu si curnnatul su Toader Basot Post. pentru prtile
or din Sptresti i Antilesti (Acta Millo, 92).
1785 Feyruarie 22.
lermonah David Basot, fiul Stol. Vasile
Basot, face danie cumnatului su Stol. Matei Milu, partea sa din
Sptaresti si Antilestl, clironomie dela rposatul sau frate Vasile (Acta
Millo, 95).
Toader Basot da lui Matei Millo partea sa,
1785 Aprille 17.
jumtate din Spatresti i cat are in Antilesti, ,clironomia giupnesei
D-sale dela frate meu lordache Post., ce au murit, si danie clela frate
meu David calugrul", in schimb pentru mosia Chisraii, pe Jijia, la
tinutul Eii (Acts Millo, 97).
Scrisoarea lui Dumitrascu Tautul ctr Matei
1786 Aprilie 7.
www.digibuc.ro
37
Milo, b. V. Stol., ca sa-i stapneasc a patra parte ce are el in Antidepartat' (Acta
le$ti, $1 pentru venitul mo$1.21 se vor iatelege, Aind

Mil lo, 99).
1786 Apri lie 23.
Ptra$cu Tautul, Alex. Tautul i Const. Tautul,

arendeaza lui Matei Milo, Stolnic, a patra parte bastind din tot satul
Antile$ti, pe un an (Acta Millo, 100).
Alex. Mavrocordat Von insarcineaza pe Iana1786 Maiu 9.
caki Kant b. v. Visternic $1 Stefan Hurmuzachi, b. v. Visternic, ispravnici de Suceava, s hotdrasr moiile Sptre$ti si Antilesti, a d-sale
Matei Milu, b. v. Stolnic, impresurate de razasii megiesi lActa Millo 101).
Hotarnica mo$iei Spataresti, sat intreg, $i
1786 Noemvrie 18.
jumtate de sat Antile$ti, a Stol. Matei Milo, NA cu
Neofit Tutu,
calugr, $i nepotul sari Ion Volcinski, razesi de Antile$ti [Acta Millo, 107)
1790 Aprilie 7.
Ionita Basotd arendeaz oamenilor din SOFA-
reti venitul a jumatate de sat Antile$ti, ce este a lui Volcinski (Acta

Millo, 111).
1791 Martie 5.
Vasile Marco cdpilan arendeazd partea sa, a
patra parte din jumtate de Antilesti, lui Ma!ei Milu, Ban, in 25 lei,
bani buni, dela 5 Martie 1791 pand la 5 Martie 1792 [Acta Millo, 113)
Neofit Tutu monah $i Dwnitrasc Tutul, dau
1791 Maio 1.
lui Matei Milu, b. v. Ban, s stpaneascd partea lor din fintile$ti (Acta
Millo, 114).
Cartea lui Alex. Moruzi Vod catr lanachi Can 1793 lulie 27.
tacuzino, b. v. Vist., ca dupd jaloba Banului Matei Milo sa hotarniFend mosiile Sptre$ti i Antile$ti, de catrd Dumbrdvita lui Costache
Ptravu, iciciohodar [Acta Millo, 1171.
Anaforaua hofarnicilor pentru pricina dintre
1793 Sept. 30.
Banul Matei Milu i mazilul loan Volcinski din Bucovina, cari au amndoi ate jumdtate din satul Antile$ti (Acta Milk), 125).
Cartea de judecatd a Divanului In pricina din1794 Martie 14.
tre Banul Matei Milu i Mazitul loan Volcinski din Bucovina, pentru
mo$ia Antile$ti (Acta Millo, 126).
Trebue sa fi fost sat mare, Antileti, ca sa gsim In el, un numr asa de insernnat de proprietari, cu locuinta in sat. Din documentele citate, se vede ca trainu, in Spatare$ti, cam urmatorii razasi : TO/11$8)
Mogldea, Matei Bercea ili3r, Ionichie, Nechifor, Irirnia Stncescul,
numero$1 membri din familia Beleiu, Bulbosca, Faraon, Costin, Onisie,
Zadul, Ionasco, Dubdu, Oancea, Ptrasco, Mighiul, Dobul, Toader Pabulcea, Neculai Thieanul, etc. Din neamul Tutu erau opt ritz4i, cu
www.digibuc.ro
Monografta Oraplut Folticent
38
prti in Antilesti Toader nutul, Sandul, Neculai, Dumitra$cu, Plitra$cu,

Alexandru, Constantin si Neofit Tutul, acest din urm calugrit. Nepop ai Tutu1e$ti1or erau Volcinskii din Bucovina : Vasile, Gheorghe
lonit.
Erau in Antilesti o moar i don piluge de psat, pe parul Anti1e$ti1or, MCA in 1783.
Trebue s fi fost biseric, in Anti1e$ti, de oarece intalnirn trei

preoti, in acel sat, cam pe aceia$ vreme, intre 1620 $i 1639 : papa
Andrei, popa Dumitru $i popa Ghedeon.
Pe coasta dealului care coboar din satul Sptre$ti spre prul
Anti1e$tilor, pru cu un foarte mic debit de ap, in zilele noastre,
s'a gsit o piatr de mormant, cu urmele unei inscriptii care nu se
poate ceti, dar pare s fi fost slavon. Piatra este astzi rzimata de
zidurile bisericei din TOmpesti.
Din toat asezarea satului acestuia, n'a mai Minas nido urm.
0 hotarnia din 18 Noemvrie 1786, arata In amanuntimi hotarele
ai4ei Antileti ;
Din poronca prea inaltat Domnului nostru Maria Sa Alexan.
dru loan Mavrocordat Voevod, fiind noi rAnduiti ca sa hota.
rim mosia SpAtAresti, sat intreg, si giumItate de sat Anfilesti,
a D-sale Stolnic Matei Milo, ce le are la tinuE Sucevii, si prin
luminata carte Mariei Sale ni se poronceste mergand la numitele
sliLi sA facem cercefare scrisorilor i altor dovezi ce vor arAta
atAt D-lui Stol. Marei Milo cM i rzesii de Antilesti, iar and
nici din scrisori, nici din marturiile inpregiurasilor nu se vor
putea afla cele clrepte hotare a SpAtaresfilor s a Antilestilor,
atunce sA facem mAsurA mosiilor de pin pregiur ca sA se dove.
deasca latimea i lungimea acestor mosii. Dui:4 poroncl mer.
gAnd la numitele mosii fiind de fata si Neofit Tautu calugarul
si Ion Volcinski, rAzAsii de Antilesti, am cercetat ntAi pentru
mosia Spataresti, intrebandu.i de au cineva niscaiva scrisori ca
sa cei (ceara) din movie Spataresti, i neaflAndu-se nimeni cu
scrisori sau cu vreo dovada, s'au cunoscut cu adevarat cA este
drept sat intreg SpAtrestii a D-sale SEol. Matei. Am cercetat
si pentru giumgate din mosia Antilestii ce cere D-lui Stol.,
intrebAnd pe numitii mai sus rIzesi de au ceva sa rAspunzA, au
argat cum cA ei au scrisori vcchi in care cuprind mai mulf
de cat giumAtate de sat in partea lor, i rdmAne D.sale Stol.
mai putin de giumatate de sat. Li am cerut scrisorile sA le a.
rate. Au scos un hrisov dela raposatul Domn Grigori Ion Ca"
www.digibuc.ro
39
limah VVod, din let 1768, in care arat cA dupg multe giude=
aft ce au avuE ei cu Dumneei Sfolniceasa SafEa BasiEoai, cer.
cetAndu.se toate scrisorile la Divan, analndurora prtilor, care
pre larg le aratg toate scrisorile in hrisov, .s'au hotgrat dela
acea giudecatg giumgtate de sat Antilesti s fie D.neei Stol.
Safta,
giumatate de sat s tie rzIsii, dupg cum si mai Ina=
intes giudecatii cand au botAriE acea mosie Mihalachi Starce,
Vornic de Poartg, tot giumgtate de sat AntilesEi cu mgsuri au
lipit=o de SpItresti, partea D=sale Stolnicesei SafEei. Sau mai
vgzuf i o invoialg a lui Neofit Tgutu cgluor din 1777 ghenar
30, care o dg la m'-lna nepoEului sgu Ion Volcinski, iscAlitA de
toti fratii alte neamuri, adica Andrei Tgutu, frate lui Neofit
mai mare, Dumitrascu Tautul far frate a lui, si Ion MiEescu Ca=
pitan, sit Alexandru Tgutul vr calugarului, si Ion Calmoski
Sptar i altii, in care singur el mrturise*te i o arata pe giu.
mgfate de sat de Antilesti, lar nu mai mulE. S'au mai vgzut
o carte de cercetare ce au &cut Vist. Iana ld Kant, intre Neofi
cgluggru si Ion Volcinski, nepotul su din let 1779, in care
iargs .tot pentru giumgate de sat vorbesc. S'au mai vIzut j
alt carte de giudecatg a rgposatului Vasile Razu, fiind vel Lo=
goal, din let 1779, care intgresEe lui Volcinski invoiala calugit.
rului si giudecata D=sale Vist. Tana ld, si tot pentru giumgtate
de sat vorbeste. Sau mai vgzut doug zgpise iarg0 a lui Neofit
cgluggru, intgrite cu iscglitura raposafului Mitropplit Gavrilie,
si cu iscgliturile D.lorsaie boerilor Divanului, in care incheie o
a patra parte din mosia Antilestii gl o vinde nepotu sgu lui
Ion Volcinski, bez o a paEra parte ce este dreaptg a nepotului
de pe faEg sgu Gheorghe Volcinski, 'a carua Gheorghe Volcin .
ski j s'au vgzuE vi un rAv a lui scris clErl Sandul Tgutul,
tatul cgluggrului din leE 1738 avgust 2, argEandu=i cum cA ej
mai Inuit de cat a patra parte de Antilesti nu are, nici s se intindg
Sandul Tgutul a cere mai mulE, fra numai aceasta a patra parEe,
cu a patra parte ce o are Sandul Tgutul, incheie iarl gium5.

fate de sat, care din toate acestea s'au cunoscut cl rgzesii mai
Inuit de cat giuragfate de sat AntilesEi nu au, si intrebandu=se
de coai au ceva a rgspunde, insusi ei si.au venit in cunostintg
si au argat c n'au s. cele (cearA) mai mult de cat giumatate
de sat, mai ales cg scoand si Dlui SEol. Matei un zapis a lui
Ghedeon, fecioru Lupului Deliu din SplEgresti, din let 7243
sept. 15, intgrit cu iscglitura rgposatului MitropoliE Antonii
a alfor boeri, cu care zapis o a paEra parEe de Antilasti o face
danie Post. Vasile, fiul Satrarului Toader l3asotg, i o a patre
www.digibuc.ro
40
parte de sat o vinde Satr. Toader Basotg, cu 60 lei, si intr'acest

zapis era iscglit i Sandul Tgutul, Eatul cgluggrului Neofit, care
ar fi avut ei mai mult de cat giumglate de sat, atunce nu
ar fi iscglit in danie i vanzarea ce au fgcut acel Ghedeon mo.
nah 5atraru1ui Toader Basotg, si dupg toate dovezile acestea au
rgmas dreaptg giuralEate de sat a Dsale Stol. Matei, partea de
sus, dupg cum arata si in hrisov. Dar fiindcg la aceste mosii
Spatarestii i Antilestii nu s'au gasit vreo dovadg sau hofarg
vechi despgrEitoare una de aka, infealt chip nu s'au putut fara
numai fiindcg amandoug mosiile tot dela un loc purced si ,tot
la un kc se sfarseac, au socoEiE ca sa se masoare i sa se deie
drept in dou i facandu-se odgon de doug zeci sfnjeni,
stanjenul de opt palme gospod, am mgsurat intai capg.tul de
sus curmezisul. dinEr'o piata hotar ce este despre mosia Soldgnestii a Dsale Banului Ioni 13a*otg, *i prin capul Pgdure.
nilor si a TImpestilor, par in movila gdunoasei, s'au gasiE una
mie una suEl douzeci sanjeni. S'au masurat i mijlocul dintre
zarea de deal despre mosia Leucusgstii, unde mnsui Lanestii
find de fata, au arlEaE ca hotaru lor para acolo este, i para
inEr'o movilita ce este langa un lac in cornul mosiei Dumbra.
vitii din sus, unde iar fiind iciciohodar Costachi de fatg, au a.
ratat ca Ora acolo este hoEaru lui Dumbrivita, i s'au ggsit
una mie trei sufe sanjeni. Am masuraf i capatul din gios des.
pre Camarzani, pe cat se stgpaneste de Anfilesti si de SplEaresEi, si s'au gasiE pairuzeci stnjeni. S'au masurat si lungul
acesfor doug mosii *i s'au gasit parEea pe de caEra LeucussEi
doug mii cinci sute i dougzeci sUnjeni, iar partea despre Mol.
dova pe de caEra Rciuleni i Dumbrgviti, par inEr'o movilit
ce este cornu Dumbravitii, para unde se sElpauesc SplEaresEii
s'au gsiE una mie paEru suEe opEzeci
sEfinjeni,
vgzindu.se
cu tofu] impresurat capatul acestor mosii de catra mosia Dumbravita, dupg poroncg s'au masurat i mosiile Dumbrgvita
Racileni, a carora masuri pre larg s'au arafat in hartg la &care
parte eate cfiti sinjeni s'au gasiE, am ceruf Dsale iciciohodar
Costache ca si ni arate scrisori cu ce cuprinde acea bucata de
kc de taie capatul mosiilor, mai ales cg Dumbravita purcede
dela un kc cu Raciulenii i cum de trece Dumbrg vita cu lungul mai mult decat Rciulenii. Dlui metal find acolo pe camp,
au scos o hotarnica care i-am zis ca sa o tie par cand s'a face
cercetare scrisorilor, si atunce orn cerceta-o ; card am ceruE.o de
al (Joules, n'au vrut s'o scoafg, *i mgcar ca inEli am ceEiE.o, e
zice inEr'acea hotarnica cum ca se lovege Dumbrgvita cu Leu.
www.digibuc.ro
Monografia Oravllui Folticent
'41
dar rgu suie pe DumbrAviti acolo, cci afgE clupg sEa .

rea mosiilor cgt si dupg mAsuri, nici cu un chip nu poafe Dum.
brIvita sg ajungg la Leucusgsti, i mai ales cg face capatul in
Erei colturi i agiunge in Leucusgsti nu muk cu un colt, dupg
cum pre larg s'au argEat in harEg. Au scos si Dlui SEol. Matei
un sureE de pe un ispisoc dela Movilg VVod din let 7140 nov.
7, care ispisoc arafg hoEarul SplEaregilor pe despre Raciuleni
Dumbrgviti, c umblg din movilg in movill, iar despre soare
rgsare se hoEgrAsEe cu CgmArzanii, unde esle un logIc
cu un
pglc de lozii, *i de acolo purcede spre soare rAsare si se Egl.

nests cu hotarul Leucusgsfii pe piscul de deasupra fiinfernd
zosii, par in rupturi, si de acolo zarea dealului In sus algurea
cu Leucusgsfii, care hotare dupa starea locului asa s'au cu.
noscut si de noi cl &Ant adevgraie, fiindcg mgrg drepE hotarele
din Movileni. ce slut In capgful Raciulenilor si n capAtul Durn.
bravitii, dupg cum s'au argEaf in harEg. De aici ne am intors
la capItul Spatrestilor si a Antilesfilor din sus, si fiindcg dupg
nagsurile argEaEe mai sus ce am fAcut Antilesfilor 4i SplEgres.
Eilor s'au ggsit mijlocul curmezi*ului mai lat decgt capAtul din
sus cu una sub, optzeci stnjeni, unde fiind cele adevgrate

margini, fgr de nicio pricing despre nimeni, s'au cunoscuE cg
capatul din sus se inpresoarg la un colt de clErg mosia
dgnesEi. mgcar cg Dlui Ban Ionitg Basofg au scos o hotarnicg
din let 7219 iulie 5 iscaliEg de Atanasie Zaguriiano Comis,
$tefan Silion vel Safrar, i Vasile GAlca Vornic de Poartg, i SEe.
fan Pilaf Vornic de Poartg, in care arata hotargle prin cape.
Eele Spatgrestilor *i a Antile.3Eilor, incepAnd din cokul Pgdure.
nilor, unde se despart de TAmpesti, dela o piatrg ce esEe lAnga
doi sfejari in marginea unui rAdiu de despre apus i despre
Moldova, algture cu drumul vechiu, pe din gios de drum si
pin pgdure pe din gios de Poiano lui jalohd, i tot algture cu
drumul vechiu, png iese din padure, si tot drumul, Pe din
gios de cAmp, Ora in dreptul unei curmgEuri, unde se pogoarg
drumul vechiu la vale, si de acolo la vale spre amiazgzi, prin
Anali Bercei, uncle s'au fAcut boor inEr'un antra, si viind prin
piatra ce este coltul $oldnestilor, n'o mai pomeneste cg s'au
LcuE acolo colEu, ce frece *i zice prin Arinii Bercii, si taie
cokul AnEilestilor, care pre larg se arafg in hartg, si fiindcg
hrisovul Antilestilor scrie tot acesEe semne, noi argEgm priCi.
nile, iar hotgarea va fi dela lunainaE Divan gospod. Am mArs
si la capatul SplEgresEilor, unde se lovesc In capete cu mosia
Timpesa a Satrarului Alexandru Davidel, i vgand sapanirea
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Folticeni
.5afraru1ui Davidel din piatra Padurenilor scoborand inEr'o pia.

Era, care piatra nu.i niciun hotar, si de acolo in cele frei pietre
a Baii i a Raciulenilor, i nefiind 5aEr. Davidel acasa. am adus
pe insusi razasii acei cari au dat mosia 5atrarului Davidel, pe
Vasile Gheorghita, orn ca de saptezeci ani, i Vasile Mighiu,
iar asemene, i cefindu.li=se cartea de blastam, ca s arate ade.
varul pe uncle au Lost adevarat hoEaru, au nurces ei inainte
din piaEra Paclurenilor, pe un drum vechiu, spre apus, drept
in movila gurguief, i de acolo iar drept in rnovila gclunoarci,
aceste hotara au marturisit ei, cu suflefele lor, ca au avuE veche
stapanire, care s'au aratat &pate pre larg in hart& Au venit pe
urma i 5atr. Davidel, l intrebandu.se cu ce dovada face ocol
in mosii, au scos o scrisoare a lui Neofit calugaru, razas de
Antelesti, care marturiseste el printeacea scrisoare cum ca um.
bla hotarul Taropestilor pe acolo de mai sus aratate semne. pe
unde stapineste i acum 5aEr. Davidel. Impotriva acesfii scrisod au scos i Dlui Stol. Mafei o scrisoare tot acestui NeofiE
calugar, in care zice c vazand cartea de blsElm, el n'au putut
mistui adevaru ce arata ca adevarata scrisoare au clat Satr. Da.
videl, avand pizma pe Stolniceasa Basitoai, i mai ales rugndu.1
in multe randuri, $atr. Davidel, au dat si el acea scrisoare. de

a putea s se treaca, bine, de nu, s'or indrepta hotarele iar pe
unde au Lost, aceste le au zis si din gura calugaru, fiind de faf
Safr. Davidel, si la aceasta s'au dovedit cd fara nicio drep .
fate infra cu acel ocol in Mosia Spatresiii, care dupa cerceEd.
rile ce am facut, am dat aceast mrturie Dsale SEol. Matei
Milo, far cea desavarsita ramne dupa cum s'a hofari dela lutni.
nat Divan gospod.
1786 noemv. 18.
Eu Vasile Gheorghita vanzatosiul mosiei Tainpesti, precum
am sapanit, aa mrturisesc 1).
In 1835 s'a judecat, la tribunalul din Folticeni, un proces interesant pentru istoria satului Antilesti. lard ce s'a cercetat atunci :
In 1834 Spatarul Enacache Gane este chemat In judecatd de Zamfira Rftivanu, pentrucd rdposatul mosul ei Tudurache Ciurea ar fi cumprat o a opta parte din mosia Antilestii, dela Dumitrascu Tutul si de
la Costache Tutul, Mt a avea drept de cumprturd, ci numai cu
dritul protirnisirei a unei a patra prti, zdstrea tnaicei sale, a pluitoarei,
1. Originalul in Muzeul Folticenilor.
www.digibuc.ro
Monografia Orap lul Iro !Meld
pe cand inssi ea se trage din acel batran cumparat de rposatul CAminar, cerand sa fie dansa protimisit de a rascumpra acea parte de
mosie.
In sustinerea reclamatiel sale, jluitoarea prezint mai mune acte

si anume :
1. Scrisoarea din 25 Fevruarie 1814 prin care Nastas Ciurea

face schimb o a patra parte din mosia Antilesti, ce o are zestre, cu o
parte din mosia Bunesti, din a sasa parte, care trece in Moldova numai, iar nu si partea din Bucovina : Schimbul se face cu fratele sau
Cminarul Tudurache, mai lund si adaos dela rposatul Caminar suma
de 6500 lei :
2. Porunca Divanului catra Ispravnicie, din 26 lune 1828, ca s
urmeze despgubirea zestrei dumneel iSptrasei din averea dumisale
Caminarului Ciurea ;
3. Raportul Isprvniciet Sucevei catr Divan, din 17 tube 1828
cit intru despgubirea zestrei Sptarului Ganes, a dat din mosia Cminarului Ciurea a patra parte din Bactilita si o parte din Petiea, din
Podeni si din Bunesti, in venit anual de 9000 lei, cat se cupiinde si

zestrea d-sale Spatarului, puind inainte c totusi ar fi obijduit, nepotrivindu-se cursul monezii acest din Moldova cu acel din Basarabia, Ins
au prima si D-lui Spatarul Gane ;
4. Porunca Divanului din 22 August 1828 catre Sptarul Constantin Negre si Banul Dumitrache Vasiliu, prin care li se scrie ca dup
hotararea data de acel Divan intru despagubirea zestrei d-lui Spatarului Gane, venit de 4500 lei pe an, dela Cminarul Ciurea, din mosiile
ce i se daduse in stapanire, s se preteluiasca ase nenea venit si sa i
se deie, dela Sf. Gheorghe, in a d-sale stpanire vesnica ;
5. Raportul lui Negre si Vasiliu, din 23 Noemvrie 1825, ctre Di-
van, asupra poroncii de mai sus, prin carele area Ca au dat intru
despgubirea d-sale Sptarului Gane, 264 falci de loc si 55 prjini, insd
180 falci din Antilesti si 8'4 falci din Petiea cu 55 prjini, cuprinznd
intocmai venitul de 4500 lei, acest loc pe an, cat a fost si zestrea
d-sale Sptarului Gane.
In baza
acestor acte, s da hotrarea:
I
Pe acesfe de mai sus dovezi sand g iudecafa cu scumpg.

Eafe s frafarisi pe pricina, au luai aminfe :
A. CA dumneei jMuitoarea Zamfira Rffivanu necunos.
candu.si mai RAM proEAsul penfru a paEra parfe de fAnfilesfi,
zestrea maicei dumisale, cu care dacl ar fi putut infra in sf.

panirea acei moii, apoi s.i fi ceruE driEul profimisirei
www.digibuc.ro
de a
rAscumpAra si aceasta a opEa parte, preanderislEa acum cu dri.

Eul acei a paEra parti ce nu o ace, iar nu sl.si cele (cearl) un
driE numai incA InchipuiE.
V. Dumneel jAluitoarea gasindu.se insotita si In legiuia
vIrsEl cu multi ani mai inainte de a se despagubi d.lui Spa,.

tam! Gane de zestrea d.sale din averea rAposatului Ciurea, cu
acea parEe din mosia Antilesti, niciodadA nu s'au arlEat cu a,.
semenea pretentie, ci Eocmai acum, cAnd pe de o parEe o part e
din avere s'au leaf Intru despAgubirea zesErurilor fiicelor rApa.
osatului Caminar, iar nu de AEA parEe, rAmAsita s'au Eras inErts
despAgubirea creclitorilor,"pentru care urmAnd si publicatie, dum.
neei nu s'au argat cu cerere in acea vreme.

D. CI plrinEele dumisale jAluitoarei zi astAzi EresEe si spi.
cularisesfe, precum si parEes din mosia BunesEii luatA in scbimb
de dumneei jAluitoarea ce stApAnesEe, si dacd i se pare cl ar it
obijdual cu acel schimb -urmat, sA se infoarcl cgr schimbA

fed, care nu au avuE drit de a schimba mai cu ingiosit toles,
precum dumisale i s'ar pArea, si and parEea cumparatA dela
TAuEulesEi, pentru care dumneei jalluitoarea cere protimisire
esEre ErecuEl In sEApAnire rAplosatului Ciurea, mai de doulzec
ani, nici nu.i mai rAnalne drepEate de protimisis, a o rIscumpara
cu driful a o a paEra parEe ce nu are.

Pe acesEe dar ferneiuri si pe a pravileleor rosEire 1400 si
1436 din condica tivila, se inchele socoEinta ca dumnealui pArl.
Eul SpaEarul Gane sA rAmlie slobod despre aceasEl acolisifeare
pretentie a jAluitoarei.
Greceanu, Aga ; Plesescu, CAminar.
(Arhiva Trib. Suceava. Condica de hcarari pe 1835. Ho.

Wares No. 111 din 11 Dec. 1835. Fila 97 verso).
www.digibuc.ro
45
Intemelerea Orav.dui
Despre orasul Folticeni, se spune in Mare le Dictionar geografic al Romniei' ca este intemeiat de lonit Basota, anul 1780, prin hri.
sovul Domnitorului Constantin Moruzt, din 8 August, si c indat dupa
intemeiere, trgul Soldtinegi
adica Folticenii de astzi
s'a popu;
lat cu locuitorii din satul Baia, refugiati aid, in urma unei mari inundatit a rdului Moldova.
Din cercetarile fcute, pe baza unor documente Inca necunoscute
rezulta c orasul acesta e ceva mai vechiu, adica el exista inainte de
data hrisovului domnesc din 8 August 1780.
In ,.Condica Visteriei No 23 pe anul 1824", din Arhiva Statului
lasi, la fila 395, sunt trecuti, ca birnici
Folticeni, Fratii Bercu, Smil
si Israil Focsaneanu, de natie jidovi, cari arat c sunt nascuti in Sucondica aceasta
ceava, dar acercetandu-se
se spune
s'a aflat
ca in Focsanii. Despre venirea lor in orasul Folticeni se spune
Ei arata cA de 32 ani au venit in Moldova, ins cercetandu-se se

dovedeste CA sunt 50 de ant de cnd fatal lor Avram au venit la Fulticeni".
Daca Avram Focsaneanu, la 1824, era venit in Folticeni de 50

de ani, adica in 1772, asta insemneaza ca aici exista un rudiment de
targ, o asezare in care sa poata locui un evreu, care nu avea ce s
caute inteun sat unde nu ar fi existat o casd de rugaciuni i o baie,
indispensabile traiului unui evreu.
In 1772 nu va fi fost un oras intemeiat, in intelesul de astazi a

cuvantului, nid in forma celui intetneiat in baza hrisovului domnesc
din 8 August 1780, adica strainii stabiliti pe una din mosiile pe care se
intinde astzi orasul, nu plateau proprietarului respectiv bezrnnul stab ilit
prin hrisov ; vor fi fost alte conditii intervenite intre proprietarul moei
intre strinii asezati pe mosie, !realitatea insa este ca prin faptul
stabilirel acestor strain', se punea i temelia orasulni.
www.digibuc.ro
46
Monografla Orafulat Folticent
CA in 1780, la data hrisovului domnesc, tdrgul exists, avem o

dovadd care nu las loc la nicio indoiald.
ln biserica dela Folticenii-vechi este o Cazanie, tipritd in sfanta
Episcopie a Rdmnicului, la 1781 ; incepdnd dela ftla 28, jos, pe marginea cartii, este scris : Sii se tie de cand s'au facia tdrgul dela Fultieeni, in zilele Meiriel Sale Constantin Moruz Voevod, Mitropolit fiind
Chifio Chir Gavrlil, i s'au afezat tdrgul pe loc (Wind de Dumnealul
vel Visternic lanacachi Kant 1779 hint 28. Eu dasctilul Vasile am scris
cu a mea pdtoas mdn".

Hrisovul din 1780 li d dreptul lui lonit Basot sd infiinteze tam;
UM' un hrisov domnesc insd, marele Visternic lanacachi Kant
[Kantacuzinol il inflintase din 1779, pe partea din mosia sa care
se intindea pAnd in regiunea unde astdzi este o portiune din Folticeni.

Fie c am socoti ca data infiintrei orasului Folticeni, anul 1772,
sau 1779, sau 1780, discutia aceasta nu poate sd inlture adevrul cd
niduna din aceste date nu poate sA fie socotitd, in realitate, ca vechime
a trgului.
Oricare din marele orase ale lumei, ca si oricare dintre orasele
noastre, isi socotesc vechimea din primul an cand se dovedeste existenta, pe locul lui, a unei asezri omenesti, frd nicio consideratie
dac, la acea dat indeprtat, asezarea aceea omeneascd era organizat dup normele unui ora de astzi.
Roma isi socoteste vechimea de pe vremea legendei cu lupoalca,
pe cand in locurile pe care s'au cldit templele Romanilor erau pdduri
si mlastini ; Lutetia lui Cesar, un sat ca toate altele, a cdruia vechime
nu se cunoaste, este revendicatd de orasul Paris, ca origin a lui, desi
orasul Luminei abia in anul 508 a devenit capitala lui Clovis. Dar
Bucurestiul nostru, nu se socoteste el vechiu de pe timpul ciobanului
Bucur, a cdrui stand' nu putea s ocupe mai mult de cativa metri patrap, fait nicio and asezare in jurul ei?
Folticenii sunt o transformare in Ora a unor sate care existau,
bine intemeiate, de pe la 1400, si MCA de mai inainte : cum dar am
putea sd-i socotim vechimea lui numai din 1780, cdnd Domnitorul trii
a ingdcluit unui proprietar sa perceap niste taxe dela o categorie de
indivizi, cari veneau s se stabileasc pe mosia lui si cari au construit
cdteva locuinte, pe marginea unui drum devenit strad, si in continuarea
caselor din satele inconjurtoare.?
Vechimea orasului Folticeni se confund cu vechimea satului Folticenii-vechi, despre care vorbesc documentele din veacul Mil._
www.digibuc.ro
47
Se spune c, dupA intemeierea targului, ar fi venit in Folticeni

locuitorii satului Baia, alungati de o mare inundatie a rdului Moldova.
Aceasta este o simpld legend recent inventatE.
Despre o revrsare a Moldovei, in proportii Bp de mari, ca sA
fie nevoiti locuitorii unui sat s-1 prseasa, nu avem nicio mrturie,
nicio insemnare pe vreuna din agile pstrate prin biserici, cant in care
gsim mentiuni despre cutremure, despre intunecimi de soare 5i de lun,
despre alte intmplri.
0 revrsare a5a de grozavA a Moldovei ar fi trebuit s aducA
mare vtmare tuturor satelor situate pe malurile apei acesteia, cum
sunt satele Sasca, Bogdane5tii, Boroaia i toate celelalte, pan la Roman, unde efectele inundatiei ar fi trebuit s fie 5i mai dundtoare ; dar
nu este nicio mentiune despre o asernenea catastrof in ora5u1 Roman.
Apoi nid nu este lucru firesc 5i admisibil ca locuitorii unui sat,
niste plugari, in ipoieza ca sunt nevoiti s5-5i parseasc satul, sA se
stabileascA intr'un oras. Ce ar fi putut s faca tranii din Baia, dacA
ar fi venit in Folticeni? Cu ce sd triascA? Chiar de s'ar fi intmplat o
asemenea nenorocire, oamenii cari vor fi prasit vremelnic satul, se vor
fi refugiat in satele vecine, a5ezate pe inltimi ferite de inundatii, precum Cotu-BAii, Fntna-Mare, chiar in Sptresti i RdA5eni, intre
plugari, ca 51 dnii, dar nu vor fi venit intr'un oras locuit de evrei,
unde nu-si puteau face niciun rost de traiu, dac s'ar putea imagina
ca inundatia li-ar fi distrus pmntul pe care se hrneau.
.
Intemeierea unni tArg temeinic, pe locul unde este astazi targul

Folticeni, se datore5te faptului cA, dupa rpirea Bucovind, partea din
judetul Sucevei, rmas in stpanirea Moldovei, nu avea o capital,
care trebuia inventatA, 5i imprejurrii c, dup luarea Bucovinei, multi
evrei de acolo, i in special din orasul Suceava, nu au voit sau nu au
putut s rAmdie sub stpnirea austriad.
Postelnicul Manolache Drghici, vorbind despre domnia lui Constantin Moruzi bAtrnul spune ,,Dup ce au regulat adic statornicia hotarului dintre Austria 5i Moldova, precum s'au zis mai inainte In urmarea conventiei din 13 (25) Fevruarie 1777, ce au precurmat definitiv chestia Bucovinei, au fcut a5ezarea birului pe numrul locuitorilor rma5i, au imprtit tinuturile dup cuviint cum trebuia sa fie pe
forma cea notra in urmarea rA5luirei pmntului de care Nemti, intregind tinutul Sucevei cu prti din celetalte i statornicind reztclenta
sa in Folticeni, un trggor rule" (Tom. 11, p. 45).
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Folticent
48
Manolache Drdghici, care ,si tipreste cartea la 1857, putea s tie

cd la fdpirea Bucovinei exista un tdrgusor mic numit Folticeni, unde
s'a statornicit resedinta judetului. Caleva case nurnai s fi fosti atom
dugheniti, asezirea aceasta se numea trgusor, dupd cum astzi chiar
trgusor se numeste Frumusica din judetul Botosani, cele cteva case
insiruite pe marginile drumului spre flrldu.
Imediat dupd rpirea Bucovinei, un numr de evrei din Suceava
au prdsit orasul acesta si au venit in salut Folticeni, unde au petrecut o larn i Iti primvar si-au construit dugheni, inainte de data
hrisovtful domnesc.
0 mrturie a unor dintre acestia, cu data de 9 Septembrie 1813,

este lmuritoare :
Fiincica dupa ce s'au luat scaunul Eargului Sucevii din
Bocovina de egra imparaCia austrieceasca, si Maria Sa Vocla
Constantin Moruz voind ca in locul targului Sucevii sa faca alE
tare scaun tinutului Sucevii intr'aceasEa parte a Moldovii,
fiindca i unii din negutatori iesise dincoace, din porunca Ma.
riei Sale, am fosE siliti ca sa ni alegem un loc drept Suceava.
noi mergand am gAsit FolEicenii mosia Moldovitii, care fiind
atunci toamna, intr'acea lama am iernat cativa in satul folticeni,
viind primvara, fiindca scosesern lemn lama pentru sa
cem dugheni si case, am iesit la capul mosiei Moldovitii unde
viind amandoi stapanii mosiilor : Veniamin arhimandrit al Mol.
dovitii i dumnealui cuconu Ioan Ba5otA, stapanul mosiei 5olcid.
nesti, hotarandu-se amandoi au pus si pietre, fat sa pricinuiasca o parEe la alEa. Si vrand noi cr sa facem focmala 5i a*e"
zare, auzind cuconul Joan Basota ca vrem sa facern tocmul, n,
au chemat ca sa facem targ pe mosia dumnealui, ca intr'alf
chip vom fi suparati cu inchiderea vitelor de pe mosia Dumisale.
Pe urmA ni.am luat si noi sama ca dumnealui este mai aproape
de noi, si ca dela tin stapan vom fi asigurati i cu acele de
trebuintA, dupa cum au si fost ca ne au agiuf at Cts bani, facan.
du.ni bine spre facerea fargului, ca i mosia Soldanesti, fi
candu.se intre noi tocmala si hrisov gospod, care le avem la

noi. Dar targul dintru aceasta, pricina au ramas cu numele Fol.
ficeni, fiindcl am iernat inEr'o iarna cativa in satul Folticeni,
dar argul este pe mosia Soldanesti, 5i noi cu a nostri ochi
am privit cand au hotarg 5i au pus pietri parintele Veniamin
cuconu Ioan Basota, fiind 5i alEi cinsEiti boieri fata cari
au raposat. Deci noi cltiva negutatori batrani cari am ramas de
fraim, dupa. cum stim, dam aceast adevarata marturie la cinstita
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Folficeni
49
mAnA dumisale cuconului Stefanacke BasotA Ban, dupa cum *

carte de asezare avem *i hrisovul arata ca ne am a*ezat pe mo
Oa Soldane*ti iar nu pe Folficeni. Si fata de va fi.trebuinta vom
veni *i vom arlta adevrul, care spre Incred1ntare7am iscalit
(Arbivele Statului, Bucuresti, Pachetul 280, Documentul 11)
1813 Sept. 9.
(Semnaturi cu caractere evree*Ei).
Marturia aceasta era necesar lui Stefanache Basot, proprietarul

oldnesti, pe care este cladita o parte a orasului, si s'a servit de dansa inteo judecat la Divanul domnesc, and, intre alte pretentii, sustinea ca tarpl trebuie sa nu numeasca $olcIdnefli, let' nu
mos?ei
Folticeni.
Pe mosia Soldnesti nu fusese nido asezare care sa se poata

numi targusor, si proprietarul ei, Stolnicul lonita Basot, dandu-si seama
de foloasele ce le ar putea trage claca s'ar infiinta un targ pe mosia
tut, punandu-si in valoare un pamant care, pe atunci, putea sa-i produca un venit aproape neinsemnat, a fcut o instiintare caul toti targovetii cari s'ar aduna pe locul lui, ca s-si fad crasme si dugheni,
c el ii prirneste si fiKeaza si conditiile invoilii ce ar trebui sa intervie
intre el.
instiintarea aceasta, era menit pentru tdrgovetii din orasul Suceava, dintre cari unii veniser de mai inainte in satul Folticeni ; de
aceea instiintarea a fost intarit de o autoritate nemteasc, pentru ca
s alba crezare intre negustorii cari s'ar fi hotarat sa-si prseasca locuintile.
lnstiintarea are urmtorul cuprins:

Facem *tire cu aceast scrisoare a mea catr toti argovetii
ce se vor aduna pe locul meu *i vor face crA*me *i dugheni *i
orice li ar fi trebuinta, sA fie volnici insA cu aceasil
tr)cmalA : De a noastra buna voie ne am Invoit cu dumnealui
Stolnic Ionitti Ba*ofa *i cu fiul dumisale Stefan Ba*etS
Sulger, de ne am a*ezat pe locul dumisale ca sa se facl arg

0 insa cu nimicl alta dumnealor boerii sA nu ne supere, nufocmalA si primire ca sA dAm berman locului
adica crl*ma cu pivnits doi zloti. *i de dugheana un leu, *i a .
mai cu aceastA
fara la mahalale care va face aliveri* ori cu ce fel de hranl

ss aib a da tot un leu, jar casa care n'a face ali*veris, eat de
mare sA fie, sA deie doulzeci parale. Liss casa, ori din fata, ori
din dos, mai mult decat 15 stnjeni in lung iara in larg ct tine
4
www.digibuc.ro
.50
casa cum si pentru scoala 1) si cu ograda ei s.si faca unde

liar fi voia. $i pentru bezmAnul ei sA n'aiba a da nimica, asemine si pentru mormanturi krasi sA alba a nu da nimica, cum
si pentru velniA iarasi cat s'ar face pe locul meu sa fie volnk
a-si face si bezman sa nu deie nimica, cum si noi la vremea da
tului bezmanului locului, sa avem a-1 da far de nick pricinl pe
tot anul dupa tocmala ce arata mai sus. 5i vrand milostivul
Dumnezeu ca sa se aseze si sa faca targul, orisicine din targoveti cesi vor apuca locurile sale sa aiba a sill:411i ei si copiii
lor, tot cu aceasta tocmala. Iara intamplandu-se oricuce chip a
nu putea Eine casa sau dugheana, filial sa alba a intreba de
stapanul acelui loc, si de-i va fi trebuinta sa aibA dumnealui a
o cumpAra, iara netrebuindu-i dumisale sa fie volnic a o vinde
cui i-a fi voia, si tot dupa cum scrie mai sus sa ail:a a da barman locului cine ar cumpara si toate aceste sa fie pazite si de
o parte si de alta, sa nu fie nicio suparare, si asa sa se pazasca
dupa cum arati mai sus. 5i pentru incredinfare ni am si iscAlit,
cum si alei boeri ce s'au itntamplat. (Arh. Bucurepti, Doc. 1)
1780 lulie 1.
Ionit Basot, Stolnic.
Grigoras, Iancu, Stefanits Basof5, Sulgeri.
Alexandru Davidel.,
Intiintarea aceasta este iscAlitA de lonit BasotA i de fiii si
Gr1gori, lancu i tefnitA. AlAturea cu ei iscAleVe i Alexandru Davidel, care era proprietar pe jumAtate din satul AntileVi, jail cealalt
jumAtate era a lui BaptA, fiind consideratA ca Wand parte din moia
$oldAneti.
Negustorii au inceput sa soseasc, dupA instiintarea fAcutA, i pen-
tru ca Invoiala dintre ei i proprietarul mc*ei SoldAnesti s aibA putere, a fost nevoie de invoirea Domnitorului. Hrisovul din 18 August
1780, al lui Constantin Moruzi Voevod, fixen conditiile cu care sunt
primiti negustorii, cari incti din anul trecut au inceput a se aduna pe
moia lui BaotA, cA sA facA tdrg nou in tinutul Sucevii, afiandu-se loc
bun I larg, i s'a numitdupA dorinta lui BqotAtArgul SoldAneti.
Hripvul acesta are urmAtoarea cuprindere :
Noi Constantin Dimitrie Moruz, bojliu milostiiu gospodar
zemli Moldavskoi, facem stire cu aceastA carte ca fiind poronca
Domniei mele sA se faca targ nou in Einutul Sucevii, Inca din
anul trecut au inceput a se aduna oameni pe mosia dumisale

1) Prin 4escoal4, se intelege casA de rugaciune.
www.digibuc.ro
51
Stolnicului Ionia Basoa ca s se facg Ar iz. aflandu.se loc bun

larg, i s'a numit argu Soldgnesti, dela care arg viind inaintea Domniei mele o samg de targoveti, au argtat o scrisoare
de tocmalg i asezare dela anul acesta 1780 Julie 1, iscglitg de
dumnealui Ionia Basal biv vel Stolnic, stgpanul acei
incrediotaa i cu alte iscalitud de boeri inpregiurasi de acolo si marturi, prin care scrisaare araa numitul boer cg s'au
asezat cu argovetii ce s'au adunat acolo pe mosie, ca atat ei

eat si altii ce se vor mai strange, oricati de multi, s fie volnici
a-si face case, dugheni i crasm e, velnite i orice. pentru
venitul mosiei am acut asezare inEr'acest chip, ca sg, plteasca
bezmnul locului pe tot anul, de casmg cu pivnit cafe dui zIoti
si de dugheang ate un leu, iarg cei ce vor avea alisverisuri
ararg la mahala, oricuce fel de hrang, asemine sg dele ate un
leu de casg. Iarg cei ce vor avea cas la mahala i niciun
veris n'or face, aceia s deie numai ate dougzeci de parale de
casg. i atat casele cat i dughenile sg cuprincla la una cinci.
sprezece stanjeni in lung, larg in hi cat a tine casa sau du.

i jidovii sg.si tie o casg pentru inchingciune, departe,
iar nu intre crestini, care casg sg fie asemenea ca i celelalte
case, darg, nu intr'alt chip. Cum si un loc af Arl sA li se deie
jidovilor pentru mormanturi, unde li or argil ispravnicii tints=
tului. Care loc in lung sA fie sasezeci de stanjeni, iarg in bat
patrureci de sanjeni. Asijdere velnite ate vor vrea sA Leg pe
mosia aceasta, nimicg bezmn sA nu deie si oricare uncle
va apuca locul, sg.l stApAneascA ei si copiil lor tot cu aceast
asezare de tocmall. Iarl and ar vrea cineva sA.si vAndl casa
ori dugheana dintru acest tare, dator sA fie a intreba pe st .
gheana.
panul mosiei, j de.i vor, fi trebuifoare, le va cumpgra, iard and
nu va avea trebuintg, atunce sA fie volnic a o vinde cui ar

vrea, si cel ce va cumpgra casa sau dughena, tot acel bezmn
sg dea stApanului mosiei, nu mai mult. Darg i argovetii aces.
(la datori sA fie ca sA.si plateascl hezmnul la vreme, frg de
nicio pricing. Deci dupg aceastg tocmall prin scris rugandu.se
argovetii ca sA li se facg si intariturg gospod. Pentru aceea
iatg printeaceasta carEe a Domniei mele intgrim numitilor
argoveti, crestini, armeni, jidovi ce se-vor aduna cunlocuinta la
acest are, ca dupg aserares si tocmala ce au avut cu Dumnea.
lui Stolnic Ionia Basotg, sapanul mosiei, de acum inainte
In veci sA se urmeze la toate deplin dupg cum se ctspdnde l
aceiasi scrisoare, si sg.si tplateasa fiestecare Ctl pace casele
clughenile, crismele i velnitele cesi vor face infeacest fArg,
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Folticent
52
dandu-si bezmanul numai pe cele ce se arata la scrisoarea de

tocmala. Cu mai mult sa nu fie suparati si nid dumnealui Stol.
nic Basota, nice fiii sai, nice alCii sd nu poata strica asezarea
si tocmala ce au facut de buna voie sa. Nice sA mai adauge la
bezman vreodatii mai mult decat arata in scrisoarea de tocmal,
si afara dinteacele pomenite Inca pentruca scoale de invatatura
copiilor ce vor avea czestinii in acel tare sa nu fie suparati cu
bezmanul, nice de cat de putin, de catra sEapanul mosiei
Ce dar intarim Domnia mea toate cele de mai sus eratate, ca sl se urmeze pe deplin deapurure cum se cuprinde la
curtea aceasta. (Arh, Bucuresti. Dec. 12).
1780 August 18.
(tIrmeaza o intaritura nemteasca).
Invoelite dintre proprietar si negutAtorii cart se asezau in tdrg,

arAtau tmurit ctimea de pmant luata de fiecare si suma bezmnului
de plait. Trei din aceste invoeli, din anul 1800 gldsuesc astfel :
Adecate eu Iancu jidovul dela Petie dat-am adevarat za.
pisul meu la mama dumnealui cuconului 5tefanacbe Basot Ban,
precum sa se stie cl din anii trecuti prinzand eu un loc de casa
pe care bc era sapte stanjeni, si fiind locul acesta stramt pen tru mine, m'am rugat clumnealui cuconului si mi-au mai dat trei
stanjeni, care se fac pesEe tot zece stanjeni. Deci si eu, prin a.
ceast scrisoare a mea, ma indatoresc a plati pe tot anul bezman cate patru lei si giumtate, si aceast Lomita sA fie nes.
trAmutata atat despre mine at si despre copiii mei, urmand intocmai precum se aratA mai sus.
5i pentru credinta am iscalit jidoveste. (Arh, Bucuresti,
1800 April 90.
Doc. 4).
Incredintaz cu aceastl scrisoare a mea in mama dumisale

cuconului 5tefanache Basal cd. dilndu-mi dumnealui doisprezece
stanjeni de loc in tare pe mosia dumisale ffind eu omul dumisale si lucrandu-i dumisale cafe oarece, m'au lsat ca sa dau
bezmanul locului trei lei, pe an, iar pe urma cand a socoti
dumnealui, mA indatoresc sA platesc bezmanul pe stanjeni dupa
cum platesc si altii cari s'au asezat cu dumnealui, $i am iscalit.
Chiriac Blanar adeverez,
(Arh, Bucuresti. Doc. 3).
1803 April 93.
Doi lei pol am sA dau dumisale Ban 5tefanache Basota

pentru cinci sEanjeni de loc ce mi-au dat dumnealui pe tot anul
ate doi pol lei, 51 penEru credinta am pus numele si degetul,
www.digibuc.ro
53
*i banii am ami da inainte pe tot anul. 1800 Avgust 13.

Eu Procopi Grosar platnic,
Eu am scris: Theodor ot Eargul 5o1danoti. (Ar. Bucure*Ei.
Doc. 3).
*
Mosia Folticeni, proprietatea mnstirel Moldovita din Bucovina,

a fost cumpratd de un negutitor supus austriac, Theodori Musteatd,
probabil armen.
In 1804, Musteaf face pretentii contra vel Capitanului Tudurachi
Ciurea, proprietarul mosiei Tmpesti, si a intervenit intre ei infelegere
la 2 Martie 1804, dupd care Musteat ramne stpn pe trupul mosiel

Folticeni, iar Cdpitanul Ciurea ratlike proprietar cu targul care se afla
pe captul mosiei sale Tmpesti, i cu o bucat de loc din captul
acestei mosii, despre inosia Folticeni, scare se desparte cu semn firesc
printeun prtiu curgtor alturea cu targul Folticeni, despre Fipuss.
Linia hotarului este pe larg descris astfel :
Incepandu.se din paraul dela hotarul Padurenilor, din
drepEul paraului care curge in paraul Tampe*tilor, cunoscut sub
numele de Sipoful Cucului, i pe parau In sus alaturea cu va

raria, si tot In sus alature cu mormanfurile jidovilor, i In sus
par uncle cade doua parauri de se impreuneaza inteacest pa.
raut, si de acolo pe parautul cel despre Apus, alature pe din
gios cu feredeul jidovilor, *i alature pe din sus cu hiserica fdr.
gain, i tot drepE pe maEca vaii *i a parautului acesta pan la
obar*ia vaii, *i de unde se sfar*ege valea sa meargi linie dreapEa
par tri hotarul Buciumenilor cu 299 stanjeni mai gios decat o
piaEra hater ce esEe coltu Buciumenilor *i a Tampe*tilor, adica
din paraul aratat *i linie tot capatur Tampegtilor cu targul
ticenilor, ce este lasaf pe acea parte de loc, s'au alipit de catra

dumnealui Capitan caira hotarul mo*iei Folficenilor. (Arh. Bu.
cure*ti, Doc. 12).
La cumprarea mosiei Folticeni, dela clirosul Bucovinel,Musteat

a imprumutat dela vistiernicul lordache Roset o surn de bani, cu ipotea cu samanet *, cum se zicea pe atunci In mosie. La un termen de plat, Musteafd a rrnas dator lui Roset cu 22.000 lei, i neputnd si-i plteasc, vistierul a voit
scoat mosia in vanzare.
Fitunci Musteatd a imprumutat acei 22.000 lei, la 1 Mai 1807, dela
Logofhil Constantin Bals, pe termen de 6 luni, fart procent. Musteat
www.digibuc.ro
54
Monografia Oraplui Folticen1
a achitat, cu acest imprumut, datoria catra Roset, dar la termenul

fixat nu a putut s plateasca datoria cinr Bals, asa cd acesta a cerut Divanului ca, conform invoelii, mosia sit ramaie a lui. DIvanul,
prin cartea din 14 Octomvrie 1807, intareste stapanirea Logofatului
Ba Is asupra mosiei Folticeni.
Sustinut de Dulner, dragomanul Agentiei nemtesti din Iasi, Musteat reinoeste incercarea de a revendica mosia Folticeni. La 22 lunie
1811 se infatiseazd din nou la judecat, prin insusi dragomanul, iar
Divanul intareste din nou stpanirea lui Ba ls.
In 1815, Shesareasca Aghentie a artat Dotnnitorului nemultdmire despre aceast judecat, si s'au fcut din nou cercetri in Divan,
de (1441 aceasta in asistenja agentului Rab si a dragomanului Dulner.
In hrisovul domnesc, din 15 Septemvrie 1915, asupra anaforalei Divanului, se spune : cmcar c dreptatea, dupd pilmantescul obiceiu, agiut pe dumnealui Logofatul, imputernicit fiind cu documenturile de
mai sus pomenite, a-si stdpani aceast mosie, in pace, insd Domnia
mea cu milostivire socotind, am induplecat pe dumnealui Logofaful
dual ceretea dumnealui aghentului, ca s se fac o invoial, primindu-si banii cu dobanda lor si cheltuelile ce au urmat cu desbaterea
acestei mosii. Si socotindu-se aceste tdate impreun cu cursul monedei de atunci, s'au suit la soma de 75.000 lei, care soma dupd drep-
tate trebuie s o plateasc deplin Musteat, fiindc el in curgerea acestii vremi au intrebuintat banii intru ale sale interesuri, folosindu-se
atat de cursul monedei cat si de dobanda lor, ins dui:4 a sale rugarninti si priimirea prin rnijlocirea durnnealui chesaro-crescul aghent,
s'au fcut invoiala la 1813 lunie 221 .

Prin aceast invoial, Bals iertase lui Musteat suma de 45.000
lei, rrnnand s-i plteasat nurnai 30.000 lei. Musteat, ins : gneurmand acestii invoeli cu feliuri de chipuri, s'au ispitit a prelungi plata
banilor. Bals s'a plans Domnitorului, cerand s i se Implineasca bona
cu dobanda lor dela vremea invoelii, ori s i se dea mosia in st50nire. Cu nota din 12 Fevruatie 1815 catr Agentie, s'a acordat lui
Musteat un termen de 20 zile pentru a se executa. Nici dupd aceasta, insa, Musteat n'a fost urmator cu plata banilor, cl a intervenit
iarsl la Agentie ca s se ce.ceteze din nou aceasta pricind, invocand
ca motiv faptul Ca' prin invoiala dintre el 5i Caminarul Tudurache
Ciurea, vatra targului Folticeni a fost data acestula.
Asupra acestei noue cereri, Obsteasca Adunare, dupd jidula Domnitorului din 25 Marne 1815, a intrat din nou in cercetarea pricinel, *I
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul FoltIcen1
55
constatnd c aceastil chestiune nu se mai poate pune in discutie, de

oarece in lunie 1813, in asistenta dragomanului Dulner, care a mers
la fate locului In Folticeni, a intervenit invoiala In puterea cdreia CA.
minarul Ciurea a fost recunoscut proprietar al tdrgului Folticeni. lu
urma acestui act, insdsi Agentia, prin note dela 21 Apri lie 1815, ea'Ended nou", a fAcut cerere ca sd se mai dea lui Musteat un termen
de patru luni, pentru plata banilor, ceeace nu a fAcut.
Musteatd nu s'a tinut de cuvdnt nici de astd datd, si s'a dat
notd Agentiel cd nu s'a mai acordat alt termen. Hot &area domneascil
dispune; cDrept aceea hotrdar ca de acum inainte sd-si stApdneascA
dumnealui Logofdtul mosia Folticeni, cu nestrdmutat stApdnire, In puterea pdmantescului obiceiu, i documenturile ce are pe dnsa, WArindu-se anaforaua aceasta cu a noasIA domneased iscAliturA i pecete-. IDoc. 14j.
In acest timp, Logoftul Bats ceruse Domnitorului sA se scoatd in
vdnzare mosia Folticeni. La 1 Septemvrie 1815, Mihai Sturza porunceste lui telal-basa s strige la mezat mosia, care cu judecAtile urmate
s'a dat In vesnica stApdnire a lui Bals, urmAnd strigarea mezatului In
curgere de 40 zile, poroncindu-se a face publicatii si la fata locului,
la inplinirea vadelei, viind instiintare dela dregdtori cd s'a urmat facerea publicatiei, l cd nu au ndscut nicio pricind, se va hotdri ,ha- adicA licitatia.
La licitatie, mosia a fost fdcutil hariche cu 65.000 lei asupra
CAminarului Ciurea, sumd cu care, la 16 lulie 1816, Bals se declard
multdmit si mosia intrA in stApdnirea tut Ciurea, in baza hrisovului inWit la aceiasi data de 16 lulie 1816 [Doc. 49].
In trupul mosiei cumpAratd de Ciurea, intrd i o portiune de FAmnt care fusese, mai inainte vreme, incAlcatd de mosia SolciAnesti.
Bats constatase aceastd incAlcare, care nu cuprindea o portiune
asa de mare care sd fad' pe proprietari sd nu can' la o intelegere
de bund voie ; era ins chestiunea cd pe portiunea Incdleatd se afla
o parte din asezarea trgului Folticeni, un numr de dugheni, al cAror
bezmAn reprezenta o sumd anuald pe care Bals nu intelegea s'o piardA.
De aceea Bals a inaintat jalbd Divanului, inaintea cdruia s'au Infdtrsat
pArtile prigonitoare, i Banal $tefan Basotd, poate fiind constient cd in
adevAr exista o Medicare, a renuntat la dreptul ce ar fi avut sd se facA
o cercetare la fata locului, cu un hotarnic, i Divanul, prin cartes dela
www.digibuc.ro
26 tulle 1809, d dreptate lui Bals. (Arh. Bucuresti, Doc. 6). 1]

Astfel Cdminarul Tudurache Ciurea devine proprietar si pe o
parte din orasul Folticeni, care apartinuse lui Basot.
*
Infiintarea trgului Folticeni clduse mereu prilej de
nemultmiri
si de judecti, intre proprietarii, ale cror mosii se atingeau cu hotarele de locul pe care se intindea orasul.
Bals se plnge ca mosia sa ar fi Inclcata in capul despre mosia
Tdmpesti si Buciumeni, proprietate a Cminarului Tudurache Ciurea,
si Divanul rndueste pe Banul Andronache Donici i Vasile Crupenski, ispravnicii tinutului Sucevii, s cerceteze pricina. (Doc. 7).
Bals, ins, nu era glcevitor ; fat cu dovezile ce a infatisat
Ciurea, a recunoscut c nu are dreptate si i-a dat o scrisoare, la 7

Fevruarie 1810, in acest sens. (Doc. 81.
Pe ct de intelegtor se arAtase Bals, f at de Ciurea, in privinta
hotarului despre. Tmpesti i Buciumeni, pe atata era de necrutator
relatiunile tut cu trgovetii, dela cari cerea mrirea bezrnAnului fixat
prin invoiala din 1780 cu lonil Basot. Divanul, insa, gseste cA nu
are putere a anula acea invoial, care trebuie s fie respectat de
Bals. (Doc. 9).
Asupra lui Bals vine o alt neplAcere : Musteat it cheam in

judecat pentru a fi pus el din nou In stpnirea mosiei i izbuteste.
In hrisovul lui Scarlat Calimah Voevod, din 10 Septemvrie 1814,
se spune : . . . inaintea Domniei mete s'au dat aceasta mosie in stdpdnire numitului Musteat, dup dreptatea ce s'au cunoscut c au
avut, dndu-se i hrisovul Domniei mele, intritor de stpnire asupra
mosiei a trgului, subt hotrre Ind ca dumnealui Kir Theodori Musteat s se desfac in urn de stpnire prin vesnica vanzare catra
carele din pmnteni se va gsi s o cumpere, de vreme ce duimealui ca un supus al stpnirei austriecesti ce este, dup cuprinderea
imprate;cului firman i dup hotrrea hrisovului dela lurninatul Domnul pocatohul nostru Alexandru Moruz Voevod din leat 1895 April
1).
S'ar parea ca la data acestui hrirov, LogofafulBals nu mai era
proprietar al mosiei Fokiceni, pe care, cu scrisoarea din 5 Ianuarie 1808,
o Erecuse manastirei Slafina, luand i schimb mosia Mircesti, peste Prit,
la Einuful Iai, schimb intarit de Divan, prin ,,Cartea de stapanire a dum.
nealui Logofatului Constantin Bale din 12 Martie 1808. (Idem, idem, Do.
cumentul 7). Se vede !Elsa ca schimbul acesta nu s'a mai realizat.
www.digibuc.ro
Monografla Orap !tit Folticent
57
18, nu este slobod a finea mosie in Moldova, din masiite curnparate

dela clirosul Buc.ovinei, nicl a vinde la straini, dealt numai la raele
pamanteni".
Cad s'a petrecut judecata aceasta prin care s'a anulat litlul de
proprietar a lui Bale?
Hrisovul domnesc mentionat in acel dela 10 Septemvrie 1814, nu
s'a pastrat. In acel an, ins, in 1814, incercarea lui Musteata de a se
anula conventia din 1804, dintre el si capitanul Ciurea, nu a izbutit,
si hrisovul ii recunoaste lui Ciurea : ,dreptatea cea neurnit ce are
dumnealui capitanul asupra acelei parti de loc, cu trgul ce se cueau
prinde in hotarul Tampesti., de oarece
continua hrisovul
svrsit cu buna primire amndurora, invoiala in scris, MA sa voiasca
a mai iesi in giudecat, care invoiala o au si artat-o de fata dumnealui capitanul, facuta Hind din anul curgator 1804 Mart. 2'.
In acelasi hrisov, Scarlat Calimah Von cercetand ,pravilele sau
asezarea venitului trgului", zice : Mai Mil lund aminte di asezarea
venitului ce s'au urmat mai inainte la targul acesta, nu a fost dupa
dreapta ornduial, precum s'au urmat si pe la alte targuri, adeca aseurea acea facuta de catra raposatul lonita Basota, carele cu rd credinta s'au aftat stdpdnitor acestut tdrg i prin giudecatil eau depArta
de stapanirea lui, fiind o invoire cu totul pagubitoare pentru stapanul
adevarat a unui tare.

Dup cum este redactata aceasta parte a hrisovului, ar rezultat
6 Basot ar fi fost indeprtat din stapanirea targului, care era inflintat pe proprietatea lui necontestat, ceeace nu s'a intamplat niciodata.
Din cele ce urmeaz In acest hrisov, se vede ins ca este vorba despre
invoelile dintre proprietar si targoveti, in ce priveste drile ce acestia aveau de plait propriettii, invoeli pe care Domnitorul le gseste asezri pomenite de venit nedrepte, care ramanand cu totul rasuflate
nu a mai gsit cu cale Domnia mea de a mai avea fiinta lor, ci a hotrt ca de se vor si arata asemenea asezri sau invoeli in scris, sau intarituri asupra lor, ori din partea stiloanitorilor targului, ori din partea
targovetilor, sa fie socotit fart de nicio Mile si de istov anerisite".
Prin acelasi hrisov se fixeaza drile trgovetilor dupa norma urmata ape la alte targuri boeresti din tarn aceasta.
La hrisovul acesta sunt anexate listele bezrnanului platit de targovetii din Targul Husi, Targul Stefnesti, Targul Neamtului si Trgul
Poduleloaei, iar taxele fixate pentru targovetii din Folticeni, sunt :
www.digibuc.ro
58
Monografia Oraplul Folt Icent
30 parale de toata vadra de rachiu sau horilcg ce se va

vinde in cuprinsul targului.
10 parale vadra de rachiu i horilca ce se va vinde cu rg.
dicata ai se va scoate afarg din targ.
10 parale de vadra de vin vanduE in Earg, slobod find
oricari din targoveei a face alisveris cu aceasig bguturg. Nimeni
insa sa, nu fie volnic a Incepe vasa cu tachiu, horilca sau vin
ca sa vanda, fgr a da mai Intli de *tire stgpanului sau vechi.

lului sau pentru ca sg rnasoare vasele si pe cafe vedre va iesi
la masuratoare, sa ia i venitul aratat.
Din chiria dughenilor sa ail:4 a lua din zece unul pe soma
care vor fi date festecare pe an, iar dughenile acele ce nu vor
f date cu chide, tiindu.le insusi stapanii Mr, si dupg acea so.
cotealg sa plateasca venitul hotarit a stgpanului de toatg casa
ce va fi la mahala, afarg de ulieele targului sa aibg a lua cafe
2 lei pe an bezman, avand Mc in cuprindere de cinci stanjeni
latul si 15 lungime, iar pentru cat loc va fi cuprinzand mai
mule fiestecare casa, sa aibg a lua stapanul Eargului cafe 200
parale de at-MI*3, tot intru acestas socotit.
Dela negutatorii straini ce vin la iarmaroc cu orice fel de
mgrfuri pentru ca sa-si facg alisverisul lor, sg albg a lua cafe
40 bani de toata faraba sau intindere. Asemenea si dela zilele
de tang obisnuite, sa albg a lua cate 20 de bani de toafg taraba
sau intindere.
vreme ce va fi slobodg lucrarea veInieelor, nimine sa
nu fie volnic a lucra si a eine velnieg la targul acesta, afarg de
atApAnul targului. luand mai intai carte gospod de voie penEru
aceasta, e platind havaeful obisnuit a visteriei.
aBargrii numai stapanul targului sa poat avea, jar alful
nmine, nid sg poata tinea bere de vnzare in Urg,

Cei ce vor a vinde case, dugheni i orice alte acareturi sg
ail:a a arata mai intai sapanului targului, pentru ca de va vrea
sg le cumpere, sa protimisasca a le lua cu pretul acela ce vor da.
De va voi cineva sg.si facg bina din nou, sa arge mai
tai stapanului targului, spre a se invoi pentru locul ce.i va
bui a cuprinde, iar plata bezmInului sa urmeze dupg randu.
iala de mai sus aratata, sau la ulieg fiind, sau la mahala.
Dijma obisnuita al albg a lua dio toate, dupg ponturile
ce sane investite cu pecefea gospod.
Stapanul targului sa aihi a da targovetilor imaa cu indes.
tulare pentru pgsunarea vitelor Mr, ce vor avea pentru trebu.
inta i &Ana caselor lor. Iar acei ce vor avea vite de negu.
www.digibuc.ro
Monografia Orap tut Folticenl
59
(Rorie, sl se invoiascl pentru plsunarea acelor vite cu ASO.

nul spre a li se da voie de imas dupl trebuinfl,
DeosebiE hoElrlsc Domnia mea ca al se facl i paEru adu.
nlri de iarmaroace pe an la acesE Efirg : la sflnEul Proroc Ilie,
lull 20, la sfnEu DumiEru, OcEomvrie 26 ; la Miezul Plresimii
ai la sfnEu Gheorszhe, Aprilie 23.
ClEra aceasEa dar s'au dat domnescul hrisovul nosEru a.
cesEa, ca sl fie spre nestrlmutail inElriEurl, inElrindu.se cu
a noastrl domneascl isclliturl i pecete.

S'au scris la scaunul Domniei mele in orasul Eii, intru a
doua domnie a noasirl la Moldova, in anul al doile.
La leal 1814 SepEemvrie 10.
Scarlat Calimah Voevod.
0 foarte tfinguioasd jalb indreaptd Spatarul Andrei Basot

noul propietar al mosiei Soldnesti
cAtrA Domnitor, la 18 Decembrie
1814 : .cu umilintd m rog lnaltimel Tale, intind-se auzul Inlti-
mel Tale cdtr glasul cel ncdjit a strigdrei si a pldngerei me'e, cu

milostivire de a mt rdmdne frd cercetare Si punere la cale intru despilgubirea si Mere& catahrisurilor pricinuitoare mai mult de stdngerea
cea de istov vzut i cunoscutil in ochii tuturor a casei si a mosiel
mele, ca la niciun tdrg in tara aceasta'.
Ptimirea aceasta era pricinuit de Cdminarul Tudurache Ciurea,
cel care a cristigat tdryul sub nume cdnd de Folticeni, cdnd de Tampestr, si de trgoveti" cari cei mai multi se Old suditi si toat starea
lor s'au inchipult de pe mosia mea'.
In jalba aceasta nu se precizend o cerere a lui Basotii, care o

sfdrseste asa : *Cu plecate genunche m rog Indltimei Tale, fie urechile Inltiinel Tale ludnd aminte spre glasul plangerel mele intru curdtenia inimei mele, de a nu ramdne osindit On in sfrsit, indestule
avand alte osindiri, inpilri de datorii si sardcii asupra casei mele, pe
care numai mila lui Dumnezeu si a lndliirnei Tale le poate intimpina,
nici artrile mele cele drepte sEt nu fie trecute cu vederea, si sd-ti
fie mild de pdgubirea ce ptimesc, dui:id cum mila lnltimei Tale acea
ce se revarsd cdtr toti i s'au revrsat pururea de luminati Domni se
va indemna i pentru mine cu ddruire de niscaiva privileghiuri pe
cest tdrg i indreptarea catahrisurilor :urmate pe dreaptd mosia mea,
prin cercetri ce cer a se face, mai intai de catrd dumnealor veliti si
alti boeri pdmnteni, spre vesnica pomenire a Inltimei Tale'.
Andrei Basotii nu era in gratiile Domnitorului ; pe jalba .aceasta
www.digibuc.ro
Monografia Oraptut Folticent
60
se pune o foarte rece rezolutie : Visteria va pune la cale cererea jluitorului dupa cuviintam. (Firh. Bucuresti, Doc. 13).
* * *
In 1823 se incepe o nou serie de judecati, pentru hotarul dintre

Folticeni sl *oldnesti.
Spatarul Andrei Basot ridic pretentii contra lui Bals si contra
Caminarulul Tudurache Ciurea. Chestia urma s fie rezolvat dup hotarnica mosiei Soldanesti, fcuta in 1711, pe care Basota, la mai multe
termene inaintea Divanului, nu voia sa o prezinte, sub diferite pretexte, ceeace pricinula zdruncin celorlalti impricinati, si indrepttea pe
Bals sa spuie, in jalba ce o d Domnitorului la 12 lunie 1823, c hotarnica aceea ar avea intrnsa niscaiva pricini mestesugite (Doc. 50).
Domnitorul dispune a se infatisa pricina din nou la judecat, si
in 5 zile Spatarul Basot s aduca hotarnica in original.
Basot se apart% spunand di hotarnica si planul original sunt
prises amanet pentru 4000 galbeni la ipochimeni ce nici se afla fat5
si c m vad invluit de iznoav de dumnealui logofatut nu pe vreum
temeiu de dreptate, cl pe temeiul tzvodirilor trnpleticirilor alcdtuite de
acesti doi boeri, si sudori indestule am despleticit, ins din izvorul izvodirilor o altd noud izvodire au izvodit" (Doc. 51).
Reclamatiile Spatarului Basot nu mai au sfrsit.
La 25 August 1823 jlueste Domnitorului c peste 100 falci din
4
trupul mosiei Soldnesti, despre targul ce se zice Folticeni`, au fost

date targovetilor pentru a lor trebuinta, ansa cu tocmala ce ne vom
putea alcatur. Targovetii, mai inainte de a se alcatui, au pus vite la
psunat pe acel loc. Cere sa se cerceteze pricina si s se implineasca,
dela targoveti dupa pretul ce se va fi vandut falcea si pe alte mosii
megiesite cur acest tare.
Domnitorut rndueste pe Costache Cananu, biv vet Postelnic, si
pe Alecu Bals, biv vel Spatar, s fac cercetare (Doc. 55).
Nu se stie ce rezultat va fi avut cercetarea ordonata, dar in anul urmtor, 1824, targovetii din Folticeni se ra tvratesc in contra oamenilor pusi de Basot sa-i execute pentru plata bezmnului si site
dri.
Prin carte gospod, a fost rnduit Spatarul Mihai Gane sa faca

cercetare. Din raportul lui se veie ca Basot s'a impcat cu trgovetii.
(Doc. 66).
Impacarea aceasta a durat putin vreme, chi la 3 Fevruarie 1825,
www.digibuc.ro
Monografta Oraplui Folticent
61
Spatarul Besot porneste o noud judecat, pentru anularea conventiei

din 1780, dintre lonit Basot si trgoveti. Motive le erau cunoscute :
trgovetii au luat mai mult loc pentru case, au fcut trei havre de
platr, in loc de o cas de rugciuni, ca toate celelalte case, il piigubesc Hand comert cu buturi, cu bcnii si .alte ale mncarei.,
etc. (Doc. 74).
De data aceasta Basot era in grathle Domnitorului.
Obsteasca Adunare, in anaforaua din 5 Martie 1825, constat :
Deosebit au arAtat dumnealui Spatar a multi din sirlini
voind a se alatui cu dumnealui, pentru vadra de rachita si de vin
ce voiesc a vinde, targovetii se impotrivesc argandu.se ca and
ar fi inssi st5pAni a locului, neingaduind pe dumnealui a se
folosi at de putin; la aceasta socofim sl li se dea cuviincioa.
sele infrAnAri. mai ales penErua cei mai multi supt nume de
suditi, fac rAzvratiri si tot feliul de impotriviri la dreptAfile ja.
luitorului boer.
Prea Inaltate Doamne. aceasta esEe socotinta noastra in.
temeiata pe rnduelile si hotrArile pravilelor, cAci de vreme ce
ei singuri au OW peste invoiala veche, apoi insusi au dat pri.

cinA de a adea din cele alcguite prin invoial, rmAind invo.
iala rAsuflat, si fiindca ei au apucat a cEiga dupA vre.me in.
trituri, acele Intrituri fiinda sunt urmAtoare pe temeiul invo.
elii vechi pe cari insusi ei au alcat.o si au rAsuflat.o, precum

s'au dovedit din cercetarea mai sus aratat, rmln i acelea
fAr niciun temeiu, mai vrtos a acele intarituri le au astigat
dupl artrile lor, si pentru aceasta se cuvine a se si lua dela
mama kr, sau a se anerisi prin luminat hrisovul InAltimei Tale,
care aceasta spnzura dela singura milostivirea MAriei Tale, ce
cAtrA toti se revars intru cumpAnirea dreptAtilor ce se cuvin
fieteclruia dui:4 drept cuvfint ca sl se hotArascA ponturile tar .
gului intru urmare a dreptatii si a nepAgubirei jluitorului boer,
Rentru adetiurile si be zmnurile locului, precum si altor ase.
menea boeri, d- apururea luminati domni li au harazit si li au
infrit dreptAtile lor, ocrotind familiile boeresEi pcnEruca din
mosi si strAmosi au slujiE pmntului acesfula. 1825 Mart. 5.
A inaltimei Tale srneriti cgra Dumnezeu rugatori :
Veniamin, Mitropolit Moldovei : Gherosim, Episcop Pomanului ; Melefie Episcop Hu*tilui.
Plecate slugl :
Bali, vel Logofat ; Andronache Donici, vel LogofsE ; C.
lordache, Vornic; Greceanu, val Vornic ; Dimifrie Beldiman, vel
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Foltkeni
62
Vornic ; 8ubu3, Hafinan ; loan Luca,
vel Vornic ; Comfandin

Paladi, Vornic ; Vasile Luca, Vornic ; Paladi, Vornic ; Rd,fcanu,
Vornic.
Domnitorul Ion Sandu Sturza admite pdrerea Obstestel Adundri,

declard anulat conventia din 1780, si ordond s se alcatuiasca un nou
asezdmnt acestui tdrg, dupd privileghiul altora asemnate. (Doc. 81).
Dacd asezmnt se va fi fctlt, nu stim, caci nici in 1828 pricina
aceasta nu era Inca ispravitd, dar nernultdmirile tdrgovetilor nu Inceteazd. (Doc. 96).
Andrei Basotd a mai adresat pldngeri contra tdrgovetilor.
La 2 Martie 1826, loan Sandu Sturza cere Mitropolitului si episcopilor de Roman si Husi s educd la indeplinire anaforaua din 5 Martie
1825, In pricina dintre Spatar Andrei Basot, ,stpn locului targului
5oldnesti ce se zice si Folticeni i trgovepi de acolo, cari nu au
pzit ponturile din alcdtuirea ce aveau cu proprietarul. [Uricarul, XIX,
p. 751.
La 13 Aprilie 1826, Domnitoiul rdndueste pe vel Vornicul Dimitrie Beldiman s cerceteze jalba lui IBasot si sd se cerceteze pe
tdrgoveti :
socotesti ate pe unul pe vremea de cand au intrat
stApdnitor Spatarul si pima la Sf. Gheorghe. (Uricarul, XIX, p. 89).

In urma acestor plngeri, Departamentul Pricinilor striiine a trimis o notd agentiei austriace din Iai, prin care aratd c jidovii suditi
nu se supun invoelilor cu proprietarul ,tdrgului, si la 17 lanuarie 1828,
Agentia rdsounde c .vrnd a slobozi poronca cersut cdtrd starostele
din Folliceni, deodat s'au ardtat suditii de acolo cu jalob cir Aghentie, unde arat cA pricina ce au stdrnit intre dumnealor Spatar
Andries Basot 4i !titre toatii obstia trgovetilor din Folticeni, ar fi
sfdrsit, dupd cum s'au incredintat Aghentia din hrtiile ce s'au vAzut
la man lor si din insusi buiurdiiul Mdriei Sale lui Von pe jalba tdrgovetilor raele, nu s'au putut slobozi acea poroncd, dar savdrsindu-se
pricina dupd toate formele, ceeace se -va hotll nu va lipsi Aghentia a
pune Si pe suditii austriecesti a plti, iar nand la svrsirea pricinel
nici inteun chip nu-i poate indatori". (Doc. 95).
Intre lArgovetli din Folticeni erau i sopusi rusesti : vechilii acestora, la 9 lanuarie 1828, fac urmdtoarea jalbd :
Cu plecAciune facem argare noi vechilii ob*fie of fArgul
Folficenii penfruca noi din In vechime ni.am acuf acolo binale,
dumnealui Spafar Andrei Baof.A nu ni invoeefe duo
cum mai inainfe am lost urralfori, scum dumnealui prin nota
www.digibuc.ro
6.3
Departamenfului Pricinilor straine ce face caEra Ecsalenta voa.

sEra. i dupg jaloba buiurdisitg de cafra Maria Sa VociL carele
pricina nici Ora acum nu au luat sfarsit, prin boerii cersuti
prin jaloba noastra In urma anaforalei i cu buiurdiiul Mgriei
Sale lui Voch, i cu analogitii al &ilea nu s'au luat sfarsit prin bo.
erii cersuti, penEru aceasEa cu plecaciune ne rugam sa se facg sEiut
cinsEitului Departameni ca sa nu ne supere pana and nu va

lua sfarsit dupg documenturile noasEre, si mare pomenire va
Amine.
Vechilii din partea obsfie din FolEiceni :
Marcu Leibovici, Marcu Solomonovici.
1828 Ghenar 9.
Departarnentul Pricinilor strine, la 30 Ghenar 1828, face cunoscut Spatarului Andrei Basot, jalba aceasta si-i spune : Fiindc Consulatul in urmare jalobei acesteia insemneaz neputint intru supunerea
suditilor si pr la de iznoav cercetare pricinei, Departamentul face
cunoscut dumitale spre stiint. [Doc. 961.
Obosit de atatea judecti, Andrei Basot vinde Spatarului Mihalache Canfacuzino, a cilruia sotie, Maria, era vara primar cu Basot,
partea din mosiile sale pe care este trgul Folticeni, prin actul din 7
0.ctomvrie 1830, intrit de Divan.
Cuprinderea actului este aceasta
Spatarul Andrei Basofg, mai gios iscalitul, fac cunoscut
prin aceasta scrisoare ca de a mea bung voie am vandut de
veci dumisale Spatarului Mihalachi Canfacuzino, o parte de loc
din trupul mosiilor mele deIa tinutul Sucevii, ce sant intr'un
botar unite, anume Pclurenii, Sokkinegii, Brolfenii i Crorsacii,
pe care parte de loc este sEafornicit fargul numit Folficenii, a
carua intindere inpregiur, pe larg in gios se arata in semne,

adecg incepandu-se dela piatra No. 1 ce s'au pus in capul ia.
zului bailor, peste ,:amp s paste un drum de aubt deal in
cubne la movila No. 2, si dela piatra si movila No. 2 peste
ulita la piaEra No. 3, ce s'au pus supt stresina din dos a lui
Leiba Croitoriu, i dcla piafra No. 3 peste dugheana lui Herscu
Mahalu pe langg dughenile lui Herscu a lui Leizar, a vaduvei
Cimhe a lui Buium jidovul, tij paste dugheana Smil Durnbra.
vanul la piatra No. 4 ce s'au pus chiar in capul ulitii mOrgas
toare dela rasarit spre Apus langg paretele din sus a dughenil
lui David Horodniceanul, in marginea ulitii mari ce merge dela
amiazgzi catra amiaza noapte, i dela piatra No. 4 pestg ulita
www.digibuc.ro
64
Monografia Oraplut Fo lticeni
mare algurea pe din sus cu ulita ce vine despre biserica Prorocului Die pan la piatra No. 5, ce s'au pus in capul gardului
despartitor locului lui Ionia Pra lea, de caEra locul lu Andrei
Scutariul, chiar tn marginea ulitii, *i dela piatra No. 5 pesie ca.
sele acelui Prate, *i peste un kc cu jari*Ce, pana la platra No.
6 in cosEi*a valcelei ce-i zic Ccifeinul (?) ce s'au pus in marginea ulitii ce.i zic ulifa ignimei, ramaind din gios ulita ce
merge cAirA biserica sfanfului Ilie ; *i dela piatra No. 6, peste
ulita Tiganimei *I pesEe casa cu dugheana a lui Vasile Badala,
(iganul herariu, si la vale pe din gios de ni*Ee dugheni jidovesEi pAnA la piaira No. 7, ce s'au pus in malul despre apus a
paraului ce curve pe valcica C.Atanul, la radacina unei rachiti,
ai dela piatra No. 7 pesEe parautul pomenit, la deal spre damb,
pesie ulita ce mai vine iara* din spre poarta bisericei sf.
*i prin ograda bisericei in (lamb, la mil/acid bisericei Sf. llie supt
furnul din mifloc, si din biserica *i in gios peste casa lui Gheor.
ghe Rusul, pana in piatra No. 8, unde se impreunA doul pl.

raute, ai dela piafra No. 8, ai in gios de pirAu, peste podetul
paraului i pe langa izvoatele calicime, tot paraul in gins pana
unde s'au pus doul pieire in malul paraului despre rasarit, la

No. 9 ; *i dela aces( puncE No. 9, Buie dreapta peste camp
drept la piatra *it movila de supt No. 29, ce este in gura pl
raului ce vine dela iazul bollor, avand a se (rage linie i an(
de mine, dela piatra mai in sus Insemnata No. 9 drept la puncEul de supt No. 29 ramAne in veci sEatornicita, nepuand dumnealui Spatar Cantacuzino a pa*i peste aceasta linie supt ni.
ciun feliu de pretentie, ai dela punctul aratat No. 29 se suie
hotarul insu* pe matca pAraului pAn1 la iszul boilor la No. 1,
unie este piatra *i de uncle au ineepu a se arata semnele a.

cesEui kc ce am vanduE, care aceastA deosebire se face pe Le.
meiul in tot a hotarnicei dumisale Vornicului Costache Co.
nachi din 1823 Septemvrie 16, cat *i dupa planul adeverit tot
de dumnealui Vornicul dela August 16 1823, ce dela anu11825
1-am fost scos de a mea buna voie la mezat, care strigAndu-se,
/Ana acuma s'au arAfat i publicatiile ce au urmat la fa(a lo.
cului, flag a se ivi nimine cu vreo pretentie asupra mo*iilor a.
ratate. Drept aceea, pe temeiul strigarei in mezat a numifei rat).
*i a legiuifelor publicatii, precum *i a indemanarilor ce mi.am
gasit impregiurarilor mele, am sIvArsit vesnicA vAnzare cAfrg
dumnealui boerul Spatar Mihalache Cantacuzino, in cuprinderea
semnelor mai in sus argate, drept 3100, adica Erei mii una suil
galbeni olandezi, dupa care statornicire va stapani dumnealui
SpaEar Cantacuzino despre toate partite, iar ceeace ar mai pu.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui To lticent
65
tea dobgndi despre lgfuralnicele mosii megiesite, dui:4 puferea

scrisorilor, ramne In soarfa dumisale. Si spre a sEgpini afgt
dumnealui cgf si urmasii durnisale in veci argaful kg Folfi.
cenii In Infinderea hofarelor pomenife, am feslimarisit dumisale
Coate documenfurile afinggEoare drepfgtilor acesfui kc si pro.
nomiilor acesfui farg. Iar penfru preCentiile ce am dela lgcui.
fora acesfui fgrg, penfru adetiurile cuvenife mie pe vreme ce
eu nu le am prima, dupg acEurile ce am feslimarisit dumisale,
de asEgzi inainfe depgrfndu.mg eu de a le mai cere, amine
dumnealui Spafar Imbrgcat cu ale mele drepEuri i prefentii
Erggindu.le pe singura dumisale socotealg, fart a urma Inere
noi niciun fel de preEentie asupra acesEii alcguiri. Si spre a se
urma Infocmai. iscglind insumi, am poftif i pe alfe fete de au
adeverif ca nisfe marfuri. [Doc. 99].
Orasul Eii, anul 1830 Octomvri 7
Bagdei, Spafar.
lordache Ghica, Vornic, marEur.
lorctache Tacu, Cgminar, marfur.
Mihalache Cantacuzino continuA seria judedtilor lui Basot, cu

jalba din 10 Septemvrie 1834, ca urmare a jalbei frgovetilor din 1833,
catra Departamentul Trebilor din luntru, c Spatarul Cantacuzino nu
vrea sa li primeascd bezmnul, dupd cum fcuse si rposatul Basot,
care ins afirma Departamentului ca artrile jidovilor sunt neadevrate,
0pentru c ei nu numai c de :cnd dumnealui au intrat stipAn pe
mosie, nu s'au supus a ON nimica, dar ind si mai inainte vreme,

d ii pAstreaz5 toate drepttile pe viitorirne.
Fata cu atta insistent in judecat, a lui Cantacuzino, rabinul
Strul din Folticeni, ii face cunoscut c dupa indemnarea ce a fcut el
jidovilor din Folticeni, acestia vor trimete un vechil la Iai, ca sa se
pule la cale.
Divanul ia din nou In cercetare toate actele prezentate de amndou prtile, i prin anaforaua din 14 Decernvrie 1834, gseste c aldtuirea din 1780, dintre Basot si targoveti, pentru Infiintarea targului,
este ,vremelnic sl de pe loc fignit prin cartea de intfiritura, a Domnului Moruzi din acelas an, pentrud se arat din ingrdirile conditionatei tocmeli, cu adhugirea ce face pe lng alte : el i urmap lor ta
vecl, cnd invoiala mrgineste aldtuirea cu cuvintele el $i fill lor. Dup
o asa nepotrivire, judecata cunoaste cartea Domnului Moruzi netemelnica si invoiala conditional iar nu vesnicr.
Toate hotiirrile anterio3re, care erau favorabile tOrgovetilor, sunt
www.digibuc.ro
66
anulate de Divan, care constata ca acestia nu au pltit bezmanul in

curs de 11 ani, 1 au clcat condifiile invoelii, si hotarste Ca Spatsrul Cantacuzino, care a cumprat targul cu toate drepturile venitului
ce nand atunci nu le luase vanziitorul Basot, dela targoveti, sa aib
slohod shipanire si proprietatea targului, si targovefii sa fie Implinifi
pentru toate sumele ce datoresc, Inca de pe vrernea lui Basot.
Pentru calcularea acestor venituri, se randueste o comisie la fata
locului, alcatuita din doua slenuri a judectoriei tinutului, .cari in flints
amanduror partilor sa lmureasc toate veniturile pe vremea hecut,

care venituri apoi de indata prin polifineascii mijlocire sa se si implineasca dela targoveli, in cursul de atunci, si cu dobanda legiults.
Conform cu legea, ar fi trebuit ca targovratii s-si pearda si cIAdirile construite de el pe locurile supuse platii bezmanului. Divanul se
arat, ins, generos : vechilul lui Cantacuzino nu a struit in o asemenea cerere, si ,in privire ca s'au hotrit cuvenita dumisale despgubire, sloboade pe targovefi dela o asemenea osandire la care pravilele supun pe acesti targovetr.
Domnitorul Mihai Sturza confirma aceasta hotrre a Divanului.
(Arh. Bucuresti, Doc. 103. Acelas act, in copie, in dosarul intitulat :
.Dela atingtoare de pricina cu targul Folticeni', din colectia autorului),
*
0 serie intreaga de turburri se incepe, in urma acestei hotarari

n vista targovefilor din Folticeni.
Cantacuzino era plictisit de afacerea cumprrei targului, pe care
o fcuse dupa struintile sofiei sale, care era var primar cu Andrei
Basot, si ca s scape de aceasta belea, cu actul din 13 lanuarie 1835,
intarita de Divanul apelativ al Trii de sus, vinde acest targ sofiei sale:
lnstiintindu.se sotia mea cg, eu, in privire clirg alte inEeresuri ale mele vroesc sg desfac argul Folficenii ce formal am
cumpgrat dela Dumnealui Spatariul Andries Basota, si men.
du-mg ca pe temeiul Inrudirei dumisale de vara primara cu van.
zatorul Spatar Andries Basotg, sg o protimisesc pe dumneaei,
totodata privind si eu c capitalul de bani ce au rareas dela
ntgiul soful a dumisale, raposaful Varnic Dimitrie Plagino, se
poate batrebuinta mai cu folos pentru nevrasEnicii sai copii, cu
asezarea unui capital In aceast rscumparare ; prin areasta teslemarisindu-i dumisale sotiei mele proprietaoa pomenitului are
F olficenii, i-am dat si toate documenturile vechi si noua a a.
cestui Earg, ca nerasluit sa o stapaneasca dumneaei si moeteni-
www.digibuc.ro
67
forii dumisale totcleauna si in veci, primind si eu tot odafg dela

dumneael suma banilor cumpgrgturei acestui arg, impreung si
cu cbelEuelile ce Ian fgcut dela vremea cumpgrgfurei si pA,ng astgzi
penEru care adeverind aceasta supt insus a mea inscgliturg, am

pus si pecetea. (Originalul actului in colectia autorului).
Anul 1805 Gbenari 13 zile in orag Esii,
Mihalache Canfacuzino.
Prin aceastd vnzare, Cantacuzino tot nu scap de supdrri, did

la 3 Fevruarie 1835 trgovetii se pia-rig Domnului ea' Mihalache Cantacuzino nu vrea sd li primeascd bezmdnul. Domnul ordond ca jidovii
sd fie executati.
La 16 Fevruarie, jidovii se prang din nou Domnului, pentru asupri.
rile ce Rd& dela Cantacuzino, si cer s fie pusi la cale.

Targovetilor li mai rmdnea un singur mijloc, pentru a scdpa din
aceste nepldceri si daune : sa ajungd la o transactie cu Cantacuzino.
Transactia aceasta se rezolvd in o ndelca, prin care tdrgovetii
cumprd dela Cantacuzino toate Arepttile propriettii, cu suma de
10.000 de galbeni in naht (numrdtoare) si un vesnic si mostenesc
venit de Cate patru sute galbeni pe tot anul.
Suma de 1.0.000 galbeni trebuia pltit in patru rate, anume : 3000
la facerea forrnalnicului contract, si la inceputul a fiecdrui an ate
2355 galbeni si 12 lei, pdnd la irnplinirea acelor 10.000 galbeni.
Venitul anual de cdte 400 galbeni trebuia platits la inceperea fieste.
cdruia an, urmnd cu plata deapurure atdt la dumnealui Cuconu Mihalache Cantacuzino at si urmasii dumisaie".
Dup primirea primei rate, Cantacuzino trebuia sii libereze cumpArAtorilor forrnalnic contract, intdrit de Inaltul Divan.
Tdrgovetii nu pltesc prima rota, si Cantacuzino protesteaza, ;gar
la 31 Maiu 1835, Mihalache Cantacuzino si sotia sa, cu actul intdrit
de Divanul de Apelatie la 3 Iunie 1835, 'Mal tdrgovetilor veniturile

trgului, cu pret de 10.000 galbeni .olandezi si impardtesti, drepti la
cumpn cu piatra pasrului". Cumprtorii se mai oblig s pia-teased
vnzdtorilor cate 400 galbeni pe tot anul, pe tot anul, cu conditie cd
dacd nu vor pldti acesti bani la thnpul stipulat, Cantacuzin s reintre
In drepturile constituite lui Basota, prin hrisovul din 15 Decemvrie 1854.
Ficesti 400 galbeni au a fi pltili in solidar de toti tdrgovetii de fatd
si viitori, adicti cu legturd de inehizasluitori platnici unul pentru
altul, tort pentru unul si unul pentru toti... until racer de ar rmdnea
www.digibuc.ro
Monografla Oravilui Foil Iceni
68
a fi lAcuitor in ardtatul tArg". Cumprtorii au a plti toate drile cAte

s'ar pune, de card stApAnire asupra fondului propriettii Virh. Bucuresti, Doc. 108 ; Della, fila 261.
In acest contract se declar cd pretul de zece mii galbeni a fost

primit, de viinzdtort, la facerea actului, dar in aceia$i zi, prin un act
intrit de Divanul de Apelatie, vechilii tOrgului declarA cA au plAtit numai trei mii galbeni, iar pentru restul de $apte mii, i$i iau obligatia de
a-i achita in trei rate, de ate 2333 gelbeni $i o carboavnd, la fiecare
23 Aprilie a anilor urmtori, incepand cu 1836. DacA tOrgovetii nu ar
plti la timpul stipulat una din rate, atunci, conform acestui act slobod si inputernicit va fi dumnealui boerul a strmuta si a desfiinta cu
desvdrsit contractaristoare alctuire sAvOrsitA intre noi cu dumnealui,
si a se intoarce cAtrd toate dreptAtile date ,dumisale prin luminatui
domnesc hrisov din 15 Decemvrie anul 1834 No. 25, si cAti bani vor
fi apucat a se da dumisale boerului din partea tArgovetilor lcuitori,
s rmie prApAcliti, frA a putea face vreodinioard nidun feliu de presentie cAtr vreun loc giudecAtoresc, pentruc5 a$a au urmat alcdtuirea
si tocmala intre noi formalnicii vechili din partea obstiei tOrgului, si
intre dumnealui Spatar Mihalache Cantacuzino, pentru aceastO datorie.
(Della, fila 32).
TOrgovetii nu se grAbesc sd achite vechililor suma ce era obligat

fiecare sA ptAteascA, $i vechilii s pluesc Departamentului cd Isprvnicia nu li clA concursul, conform ordinului ce primise pentru strAngerea
banilor datoriti lui Cantacuzino. Departamentul, la 15 Noemvrie, ordon IsprAvniciei sd li dea ajutorul necesar.
Se incepe executia tArgovetilor, pentru adunarea banilor necesad
pltii primei rate de Aprilie 1836.
Un num.& de negutitori bogati, intre cari Strul Focsiineanu, la 4

Decemvrie 1835, cer Isprvniciei sd nu fie executati de pe acum, pentru niste bani ce datoresc la Sf. Gheorghe 1836, ci s orandulascA
un negutdtor, in mnile cAruia s ,xdepozAtarisim banii nostri carele
cAnd se vor strAnge toti, apoi si ai nostri se vor numdra.. (Della, fila 49).
Vechilit cer Departamentului s li se randuiascA un cinovnic pentru executia banilor, si se nume$te pe revizorul Clucer Costache Dimitriu, care cu ajutorul $i inlesnirea IsprAvniciei sA struiascA a se Implini
dela obVie suma banilor, dup analoghie. (Della, filla 46).
La 28 Martie 1836, Departamentul scrie lsprvniciel c revizorul
raporteazd despre faptul cd vreo 40 negutitoi <,din partea natiei evrelascd din tdrgul Folticeni, si-au manifestat neuncre lere in vechilii lor,
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui FoltIcent
69
cer sd nu mai fie acestia lsati sa adune banii ce se implinesc ciela

obstie, pentrucd strngAtorul este unul din cei trei vechili, i acestia
sunt desbinati ; cd acesti trei vechili, incd nici din aunl trecut nu or fi
dat socoteald breslei de banii intrati in mantle lor, i cA acei bani,
vechilii ii numrd neamurilor si speculeazd banii. Departamentul dispune ca banii adunati sd se puie in depozit in cancelaria Isprdvniciei.
Vechilii arat Departarnentului c raportul revizorului nu-i exact :
despre incaserile anului trecut au dat socoteal par la o para, la Isprvnicie ; cd neputndu-se incasa banii dela cel sraci, ei, vechilii, au
imprumutat, in numele obstiei, slima de 3000 galbeni, de i-au numrat
proprietarului. (Della, fila 48).
Pentru a se putea aduna banii necesari, obstia cumpartoare a
veniturilor tdrgului, a fcut o intelegere prin urmtorul act :
Thlmeicire contractului a veniturilor tdrgului Folticeni
din evreote pe moldovenqte.
1836 Maiu 4.
Noi iscalitii gios breasla Folficenilor ne am unit cu toeli
la un kc in pricina a cum pararei targului del a dumne dui SpaEar Mihalache Cantacuzino, spre a face venit de Eofi eliul de
alisveris, adica din bautura si din toate feliurile de marfuri
analoghie de stanjeni din foate ulitele i mahalalele, din toate
casele si porEile ce se gasesc pe mosia pomenita, adica ne in .
datorim noi scliii gios, Infal a plaii clseui, al doile dupa
cum am platit in anul trecut para la o para, iar castiul al treile
si al patrule, ne am unit cu toti cu totii spre a face veniE din
toate pominite sus, dupa cum va glasui gios, adica din capatul
ulitii din sus dela David sin Pinhas Ora in casa lui Skim Avrum sin Herscu, socotindu-se i casele i parEea cealalta de uliEl
din dugheana a vadanel Leia a lui Burah sin Pascal Ora la

locul sterp ce este a lui Hers Chisel David, socotindu.se cu
locul, s aiba a da fiestecare, de fiestecare stanjen, cafe un gal
ben olandez, si dela inceputul randul dela Fisel Baras pr
in casa lui Hilic sin Herscu Opincariu, socotind si casa, si laras randul al doilea de Moisa Burah par la locul lui Avram
sin Moisa, socotind i iocul, sl aib a da iarasi de fiesEecare
stanjen cafe un galben, numai de acolo in gios si ulitele in dos;
si in mahalale s alba a da de fiestecare stnjen cate o giuma
take de galben, din vinul care se va vinde cu vadra sau cu oca,
macar care va aduce vin penEru trebuinEa casei lui, sa aiba
a da de fiestecare vadr ate 40 parale. De vinul ce se va vinde
www.digibuc.ro
cu hurfa, adica bute sau anfal, cafe opf parale ; de vadra de

rachiu spirt, cafe 3 lei de vadra ; de rachiu sum, 2 lei de vadra;
de bete care se va face aice, sau care se va aduce din alfe locurl,
cafe 10 parale de vadra ; din mrfuri de Liptca, sau de Viana,
sau din tara lesasca, sau din Brasov. fhiere (fier), sau anima,
sau plumb, sau sfecle ce se va aduce de paste granita nemtasca,
sau de pesEe PruE dela Rosia, sau care va aduce din alfe tax.
guri din Moldova, sau negusfori din fargul nosfru, sau neguti .
tori din alfe arguri, sa aiba a da 1/2 la sufa, bez negutitorii
cari va veni cu mar& de iarmaroc, sa ail:a a da dela fiesfecare
car mar& din Liptca sau furceasca. cafe frei sorocoveti, iax mar&
de Brasov, bacalie, sa aibl a da de fiesfecare car cge un soro.

covat, pol, bacalie dela Galati sau din alEe targuri, lama, sue.
mane, sa aiba a da unu la suE ; branza, piei dubife, funii, ciz.
marie, ciubofrie, fof feliul de anison i alie mrfuri care se
vor aduce din aIfe locuri, sau ca se vor lucra alce, sa aiba a
da una i giumlEafe la sufa ; chelcelele de miel, care se vor
cumpara dela casapie de aice, sau din fArg, sau din safe, adica
de miel si de oaie si de capr, sau el va lua de negutiforie sau
de mesfesug, s aiba a da cafe 2 parale de fiesfecare bucaEl;
de piele de vac sau de bou de casapie sau de flrg, cafe 30
parale de fiesfecare bucafa, si dela piele mai mica para la cbelcica de vitel de un an, afe 15 parale de fiesfecare bucafa ; de
sufa de oca de sare, cAte 40 parale de oca ; de tiutiun moldo.
venesc, cafe 2 parale ; fainarii sa aiba a da de fiesfecare merta
de faina de lulu, clEe 40 parale ; de mar& de faina de papu.
so, sAcarl. hrisca, cfte 20 parale. Cel ce va vinde'olrii, sa alba
a da dela 100 de lei, doi lei ; i iarls ne am unif cu Eotii iscA.
liti gios spre a vinde casapiile, faclieriile, chitariile, cotul irgu
otgonu a mahalilor, misarnita, i pacura, i var, producEurile
din E,Arg, ponfurile iarmarocului, dela negutifori care vor veni
incoace si de tara cari vor vcni cu lemne sau cu Laing, de fiesfe.
care car, cum ne vom pufea invoi cu negutiforul care va cum.

pAra veniful de foafe aceste pomenite ce infiintam in fargul
nostru, Ora ce va da Dumnezeu ca sa lasa aceste doua cfistiuri, care se pomenesc sus, adica astiul al freile'si al patrulea,
si nu pufem noi niciunul din fargul nosfru a face vreun chip
sau vreo inclarapEnicie ca sa sfricam veniful acesE pomeniE, iar
infamplandu.se vreunul din fargul nosfru cl va face vreo in.

chipuire, i macar vreo indemnare pe cineva, sA aiba a da mare
www.digibuc.ro
71
sEraf, dupa cum se va socaq dela pres idsfie, si ne IndaEorim

no iscali(ii gios a face E3aEl InEarirea asupra foake, cis toe& os .
feneala, caf se va puEea, orcuce fel de inchipuire sau la giude .
caca crestineasca, sau la cea evreiasca. Toafe acesfe pomenite
facandu.se infra no, breasla FolUcenii, cu minile asezate, i ne
am iscali6 astazi intai de sambata april 13 anul 1836. (Arhva Iasi.
Tr. 1772. Dosar 61, fla 88).
Urmeazd 92 de iscAlituri, in frunte cu Strut FocOneanu, probabil

numrul tuturor negustorilor din Folticeni, de pe vremea aceea.
Nemultmiti cu (ladle fixate de ob0ie, o parte din negustorii din
Folticeni, se prang Departamentului, care porunce0e ispravnicului Grigori Codreanu s cerceteze, i acesta fixeaz un nou tarif, cu niste
dri mai scAzute. Ildem, fila 4661.
Din aceste ddri ar fi trebuit s rezulte incasare anual de 85.700
lei, sau 2450 galbeni, dup evaluarea fcuta de reprezentaniii ob0ei,
prin actul urrniitor :
Apropletoriu talzmin de suma ce s'ar putea prinde
din veniturile de glos.
Toate veniturile so- Veniturile ce se
cotite azi in fiint socot a rmne
pana le plata dato- i dup plata dariei
Lei
7500
12000
500
7500
3500
3000
3000
500
1000
700
1000
1000
t oriel.
Lei
1200
8000
500
Venitul vinului
Pe rachiu
Pentru bere
Marla de Liptca
mtate la sta
Venitul iarmaroacelor
Venitul bcliilor
Pentru piei de vite, brnzuri,

funie, anison i ciubotrie 1
miere
Pentru piele de oaie, de miel i

capra
Pentru sare
Pentru tiutiun moldovenesc
Finarii, find de gru
Hind de popuoi, de sacar

hricd
50
i Brapv, giu-
Pentru olrii
www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Foltkent
72
Lei
Lei
50
1500
40000
1000
1000
1400
1000
1400
85700
13100
Pentru var
Pacura
Plata pentru locurile caselor si
a dughenilor
Venitul cdntariului
Zactuiala patentelor si a birnici tor dela mnhalale

lar in galbeni suma de 2450 galbent. (Arhiva Iasi. Min. Externe.
Tr. 1764. Dosar 63, fila 2 verso).
Revizorul trimes de Departament spre a executa pe trgovett,

pentru plata banilor ce datorau lui Cantacuzino, incepe o executie seveil", care pare s fi rmas mostenire scumpd agentilor fiscali de
astzi.
Slujitorii stpdnirei intrau in casele targovetilor, si luau diferite

obiecte pe care aveau bunvointa s le evalueze in bani, fall a face
nicio deosebire titre tdrgoveti crestini si evrei.
Fat cu nevoile ce intdmpinau, care cereau rnereu struinti pe
la autoritAtile din lasi, targovetii din Folticeni i-au angajat procurator
(vechil) pe Mihalache Holban, din Iasi. Acesta da o jalba Departamentului, in care arat cd o parte din zdloagele oprite pentru garantia
cdstiului lui Cantacuzino, au inceput a se vinde prin tdrg, si cere s
se opreascd aceast ,nelegiuttd vanzare, de oarece datornicii isi vor
inchipul, cu alte procente, banii, si va plti fiecare partea ce i se cuvine (Arhiva Iasi, acela dosar, fila 167).
La 5 funie 1837 un nurnr de jidovi din Folticeni, jaluesc Domnului c vechilii lor sunt necinstiti, c au incasat mai multi bani cleat au achitat lui Cantacuzino, si cer a se face cercetdri. Domnul numeste pe Comisul Alecu Botez, Cdminarul lorgu Hartular si Cdminarul
Neculai Plesescu, cari sd aleag si trei negutitori dintre acei alesi de
negutitori, si sd intre in cercetarea socotelilor (Idem, fila 55).
La 10 Decernvrie 1837, vechilit tdryului jdluiesc Departamentului
cd negustorii cari au dugheni pe partea de ldngd hotarul tdrgului" pe
1110i8 lui Ciurea, aduc Impiedecare alisverisului negutitorilor celorlalti,
si pentrucd mahala fiind lacea parte de trg] nu-si poate ave a insusire de asemine speculatii", si cer ca acestia sd fie opriti de a mai
tine dughene, sau s fie obligati de a plti si ei gparpanatia veniturilor targului.
www.digibuc.ro
73
Departamentul rspunde cd nu se poate lua nicio masurd de a

opri pe ve5nicu1 stdpn de a face ,astfel de .particularnica Invoke%
(Fila 65).
*
Prin actul de asociatie dela 4 Maiu 1836, ob5tia trgului ii luase

obligatia de a infiinta o serie de taxe, al cdror venit sa serveascd pentru plats sumei datoritd lu Cantacuzino. La 10 Decemvrie 1837, vechilli trgulul jdluiesc Departamentului c taxele acestea incd nu erau
infiintate, c unii dintre cei iscliti in act vor a se retrage, 51 roagd
s se poronceasc Isprvniciei ca sa-i indatoreascd a urma potrivit Inscrisului isclit de toat ob5tia. (Fila 68),
Departamentul cere lsprdvniciei ca frd nicio prelungire sd puie
pe toti deopotrivd intru adunarea banilor
la cale ca
(Fila 70).
Banii se adunau cu mult greutate, 5i vechilii tArgului mereu cereau Departamentului sa li vie in ajutor, ca prin autoritatea Administratiei sd se poatil face incaserile.
Punndu-se in lucrare conventia din 4 Maiu 1856, s'a alctituit
ceeace se numea aplopinatiep, adic s'au fixat o serie de impozite ce
trebuiau pltite de tdrgoveti, a cdrora incasare sa se fad' prin otcup,

prin arendarea lor, pe limp dela 23 Aprilie 1838 pAnd la 23 Aprilie
1843.
Cerdndu-se Departamentului aprobarea acestel conventii,rspunde

cd .in tocmele de bund voie nu poate nicio impotrivire, 5i astfel rdmne ca propinatia s se puie in executare. (Fila 75).
In ,Insemnare de conditiile dupd care are a se alcdtui propinatie
pe partea targului din gios a dumisale Spatarului Mihalache Cantacuzino, in urmarea poruncilor Departamentului Trebilor din lduntre, in
punctul 1 se spune : cAcest otcup se cld in vdnzare pe vreme de cinci
ani, inceptori dela 838 april 23 5i pr la 843 April 23', 51 se fixeazd
taxele ce are a incasa antreprenorul acestor venituri, iar ultimul punct din
aceste conditii, punctul 38, spune Mu5teriu1 asupra cdrula va rdmne
acest otcup, este dator a da banii Iii cloud vadele, adecd cea intdi la
Inti April 5i al doilea la 1 Octomvrie, in galbeni cu piatra cu bout',
sau in argint, ate treizeci 5i cinci lei drept un galben, avand ins a-1
rdspunde unde va fi rnduit de cdtr breasla jidovilor din acest tdrg,
in trebuinta rdscumprdrei tdrgului". (Fila 77).
Nici cu aceast combinatie tfirgovetii n'au ajuns la solutiunea
www.digibuc.ro
MIIIIIIIENI
74
chestiunei plMii sumei datorit lui Cantacuzino care, la 28 Maiu 1838,

plngdndu-se Departamentului, s'a trimes in Folticeni pe revizorul Sulger Neculai Pisoskt, ca s facd ex ecutdrile necesare, si s'a intervenit
la Agentia austriac pentru executarea suditilor austriaci. (Fila 83).
Pisoski incepe a executa pe datornici, dar starostele austriac din
Folticeni, Balomir, desi ayes poroncd din partea Agentiel s dea ajutor la executare, impiedica pe revizor la indeplinirea datoriei sale.
La 17 lunie 1838, Isprdvnicia raporteaz Departamentului cd starostele Balomir, cu fiut dumisale si cu doi caprari, mergnd pe la executarisitii datornici supusi acei protectii, btnd pe slujitori si imbrdncindu-i, i-au depArtat cu totul, cari shijitori infMisndu-se in presudsfia
Isprvniciei, li s'au vdzut pe trup si semne vinete de loviturig.(Fila 89).
Departamentul intervine la Agentie, cernd s infrneze pe starostele Balomir, i s dea satisfactia pentru btaea ce a suferit slujitorii ocrmuirel. (Fila 90).
Chestiunea aceasta ia o intorsaturd nouti : la 26 lunie 1838, un
num.& de 20 tdrgoveti crepini din Folticeni, intre cari si Zamfira Beldiceanu, mama lui Neculai Beldiceanu, poetul si arheologul folticinean,
si 27 Mr goveti evrei, inainteaz o jalbd Dornnitorului, in care arata cd
nu pot plti drile la care sant sup4, cd vzchilii pe care i-au imputernicit s trateze cu Cantacuzino cumprarea veniturilor tdrgului, au
fost in numr de zece, 41 aveau indatorirea ca top imprund sil facii
invoiala, pe and numai trei dintre vechili au semnat contractul cu
Cantacuzino, pe care nu-1 mai pot tine 3 si cer deshint area rdscumpdrdrei ; iar pentru banii ce a primit Cantacuzino, ,,rmne la aceeace
lnaltimea Voastrd va yeti milostivi a hotrr. [Fa 105].

Asupra acestei jalbe, Sfatul opiniazd c nu poate sd fie primit
intrucdt conventia a fost fcut cu toate formele cerute de lege. Sfatul aduce la cunostinta Do mnitorului cd in urma lmuririlor, ce li s'au
dat, trgovetii s'au vazut a fi induplecati, pentrucd altfel, conform contractului, Cantacuzino putea sa rdmdie stpn pe trg, si trgovetii s
piard banii ce au apucat a-i plti. (Fila 106).
Toate frdmntdrile lui Cantacuzino de 13-i primi suma ce avea
de incasat, nu ajung la niciun rezultat, si la 6 Fevruarie 1839, el adreceazil Departamentului un protest pentru neindeplinirea executiunilor in
jurul carom s'a Mart atdta zgomot, cerdnd s i se elibereze o copie

intrit de pe acest protest, pentru ca nu cumva sd i se peed opune
vreo prescriptie de catra trgoveti. Departamentul, In* restituie jalba
lui Cantacuzino, declarniu-se necompetent a se proaunta asupra unei
www.digibuc.ro
Mortografla Oraphd Folticent
chestiuni care a fost hotrfitd de instanta in drept.
(Fi la 111).
In lulie 1848, pricina banilor nepldtiti lui Cantacuzino Inca nu era

limpezitd, si acesta, prin jalba cdtrd departament, ii atrage atentia
c dac s'ar folosi de dreptati1e ce are, in puterea actelor ce posedd,

tArgovetii ar fi de istov srciti. (Fila 132).
Departamentul cere ispravnicului sd facd pe tdrgoveti s inteleaga
cd In interesul lor este s isprAveasc pricina aceasta, achitnd pe
Cantacuzino (Fila 134).
In Iunie 1841 Domnitorul Mihalache Sturza, Band inspectie prin

tard, vine si la Folticeni. In ziva de 20 lunie i se intnneazd o cerere,
semnatd de fruntasii negutitorilor evrei, Leibis Focsneanu, Mendel Focsdneanu, Strul Pascal, lancu Baer si losb Vaismberg, rugdnd sd fie
primiti, pentru a-i arta verbal imprejurdrile pricinei dintre obstia tdrgului si Cantacuzino. (Fila 149).
Probabil a au fost primiti in audient, si i-au irundnat o jalbd, a

cdreia copie se pstreaz, cernd s fie pusi la cale. (Fila 148).
Domnitorul a trimes jalba in r ercetarea Departamentului, care a
dispus s fie chemati la Iasi ctiva dintre negustorii fruntasi, pentru a
chibzui.
Raportul Sfatului ctr Domn, din Decemvrie 1842, conchide astfel : Sfatul au chemat inaintea sa un numr din fruntasii tArgoveti din
Folticeni, iar dela acestia, inzestrati cu forrnalnic vechilime din partea
obstiei tdrgului , n'a putut afla alta decat ingditnri si prelungiri, cdci
ei tdrgovetii, precum se vede, a luat la intelesul lor, cd cu ocrotirea
ce li face ocdrmuirea s'ar putea sd 8e slujascd ca de o arm spre
neplata datoriei lor, si cu prelungirea unei asemenea ocrotiri, nu se'
va putea dobdndi alt sfdrsit, decdt cea de istov struncinare a tdrgovetilor, prin trecerea vremei si sporirea datoriei. Deci, spre ocolirea
acestor rele, Sfatul socoteste c prin executie s se puie o stavild acestore. (Fila 170).
Din care pricini, nu se poate preciza, tArgovetii n'au fost executati, si datoria lor, In 1845, ajunsese la surna de noud mii de galbeni.
Pentru tArgoveti era o singur scdpare: sd ajung la o intelegere
cu Mihalache Cantacuzino.
In acest scop s'au adresat lui lorgu Hartularl, persoan cu vazi

in tArgul Folticeni, a cdruia sotie era protejata Domnitorului Mihalache
Sturza. Hartulari s'a angajat s trateze cu Cantacuzino, si prin zdelca
din lunie 1845, se fixeazd niste conditii oneroase pentru tdrgoveti, in
shimbul serviciilor ce avea sa le presteze Hartularl.
www.digibuc.ro
76
Monografta Oraplul Folticeni
Prin zdelca aceasta, Aga lorgu Hartulari ia asupra sa insrcinarea

de a rAscumpAra, dela Cantacuzino, pentru Obstie, toate driturile si
dreptAtile lui, si a precurma toate pretentiile Spatarului, pornite pn
atunci, asupra obstiei, s scoat vecselul (polita) de 7000 galbeni ce-i
diftduserA vechilii obstiei. In schimbul acestui serviciu, Hartulari avea
s primeasc, drept misitie, suma de 6000 galbeni dela toat obstia,
dupd cisla ce se va alctui pe locutile fiestecruia, in douA termene si
anume: 3500 galbeni la 15 August 1845 si 3500 la 15 August 1846.
Pe lng aceast sumA de bani, Hartulari avea sA incaseze, timp de
opt ani, venitul iarmarocului si a zilelor de trg, si devenia proprietar
pe o parte apreciabilA din oras, avnd dreptul s vnd de veci locurile : 1) din captul until scoalei (sinagogei) celei marl, pAnA la ho-
tarul $oldAnesti; 2J dela captul unfit mari pn la hotarul Soldnestilor, pe de amndou prtile, adid toat strada numit astzi Strada
Regele Carol 11, incepnd din crucile stradei acesteia cu strada Sf. Hie
(farmacia Ghelberg), panA la barier si 3) din captul ulitii iarmarocului iarsi pdnA in hotarul Soldnestilor, partea din stnga, precum
si toate locurile slobode din cuprinsul trgului locuit pe partea Spatarului, ferind numai a nu jigni medeanul iarmarocului. Locurile aceste
slobode se fixeaz: islazul, locut Lefteroaei, locul ce este in dreptul
lui lancu Bolber, peste ulit [Dosar Trib. Suceava No. 58438 din 19031.
Lui Hartulari nu i-a trebuit mult timp ca s ajung la o transactie cu Mihalache Cantacuzino, care s'a multmit cu o suniA mult
mai micA dedt acea primit de Hartulari, ca misitie, si a vndut trgovetiler trgul Folticeni, cu 11.000 de galbeni, cu actul intrit de Divanul de apelatie din 18 August 1845, in cuprinderea urmAtoare :
Act de vecinicd vdnzare
Targul Falticenii proprieta a mea din tinutul Sucevii

ce prin formalnic merat savarsit in anul 1830, Octomv. 7, II
am cumparat dela dumnealui Vornic Andries Basota (atunce
spatar), avandu-1 trecut In vecinica posesie. cu toate veniturile
lui, catra obstimea acelui targ, dupa contractul Inchiet infra
mine si Imputernicitii vechili din partea obstiei, la 31 Maki
1835, intarit de Divanul apelativ a Tarii de sus, subt No. 2836,
cu conditie sa-mi numere 10.000 adeca zece mii galbeni imp .
ratesfi inainte, e osebit cafe 400, adica patru sufe galbeni ves.
niceste regulat pe tot anul, s'au si folosit ei targovetii cu sta.
panirea tuturor veniturilor lui de atuncea si pana acum, fara a
ma amesteca sau a.i Inpotrivi eu Intru cit de putin, iar banii
www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Folticeni
77
cuveniti a mi.i raspunde anuelnic, ptecum si parte din condelul

de zece mii galbeni neurmand a=mi plati pang acum, s'au urcat
la o soma aproape de 13.000 galbeni, dupg care ngzuind fir:ail
obstia cu rugaminEe ca sg li fac o singatalifanicoasa 1) scgdere
din argtata soma, si totodaEg a li trece In de veci a lor vanzare
pomenita mea proprietate, ce se margineste In anuelnicul venit
de 13 afru sute galbeni. am fcut luare aminte la staruitoarea lor
cerere, la mijlocirile intrebuintate si la inglotarea ) [inglodarea]
in care, dupg impregiurgri au cazut prin neurmarea conditiilor,
acelui contract, macar cA amandoug aceste, adica catimea ce ei
sant datori, si pretul vecinicei cumpargEuri ar alcatui o soma
peste 20.000 galbeni, insa indemnandu-mg de filanEropica sim.
tire, m'am margeniE pentru toate aratatele mele mai sus pre
Lentil, precum si pentru pretul vecinicei vAnzAri a pomenifului
targ, in soma de 11.000 adica unsprezece mii galbeni, pe cari
i=am si prima In sungtoare astazi toti deplin in manile mele.
Si dar declarez cg &late prigonirile, si toate prefentiile vechi
si noug urmate intre mine si obsEia targovetilor, at.at acele de
mai nainte inchierei contractului pornenit, cAt ai acele din urnal
pang astazi i viitorime, sg tamae despre imbele pgrti stanse,
anularisite 3] si inchise pentru totdeauna in veci, totodaia fac
stiut prin acest zapis de vesnica vanzare ce dau obstiei acelui
Earg Folticenii (pe care este si iarmarocul sfantului Proroc Die)
cu toate dreptgtile si driEurile proprietatii noastre, le am trecu t
In de veci vanzare catra danza, pe care II va stapani obstia a=
celui are, pacific, dln neam in neam, de astzi si in veci, In'

botarele lui de fata, pe temeiul docomenurilor vechi si nou A
ce odatg inpreuna cu aceasEa le am incredintat dupa opis, iar
sfgpanirea granitei despartifoare despre proprietaua dumisale
Agai Dimitrie Canta, se va urma intocmai dupa rostirea In.
voelii savarsitg infra mine cu dumnealui la anul 1844 luna
April 13 zile, inEarita de desfiintatul Divan a l'arii de sus, tot

la a..:eiasi lung, supE No. 1694, sEiindu.se cl tot acum mi-am
prima dela ob*Eie *i kvitantiile ce-i slobozisem pe banii cari rai
s'au fost dat mai Inainte din soma totala a contractului dela
1835, precum *i kvitantiile penEru anuelnicul venit, care kvitantii
Inpreuna cu acel contract si cu orice fel de harEil s'ar mai afla

ramase sau la o parEe sau la alta, atinggtoare de imbele parti,
1) In copia eliberata de Arhivele Statului din Bucure*Ei (necertificata), acest cuvant este trarlus prin : o sanatate neofticoasa.
2) In copia dela Arhivele Bucuregi: einplefirea.
3) In copia dela Arhivele 13ucure*Ei : analoghisite.
www.digibuc.ro
78
rAmin pentru totdeauna si in veci ecsoflisite si rsuflate, ata

pentru vremea trecut, de fafg si viitoare, ne mai avnd eu sau
urmasii mei niciun amestec in viitor cu pomenita obstie pentru
propiefaua aceasta, ca pentru un lucru recut dela mine si sotia
mea, de bun voie, si cumparat de obstia targului lcuit pe
clansa cu bun credini, dar apoi nici ea. obstia, nu se va putea intoarce catr mine, sau urmasii mei, cu niciun feliu de
pretentie, supt niciun temeiu si nicio dreptate, cAci toate drep.
tatile si indatoririle imbele parti prin aceasi de veci vnzare
s'au desfcut si s'au onistojit. Pentru care, spre stiint si
intocmai urmare, urmeaza a mea iscaliturl, in allturare si cu
a sotiei mele, rugAnd si pe cinstitul Divan de au intArit acest
act pe forme, 1]
1845 Avigust 16, Esii.
Mibalache Can facuzin, Spa Ear.
Mariea Canfacuzin.
In puterea drepturilor ce le dobndise, prin zdeld, Hartulari, la

12 lulie 1845
mai inainte de a se fi facut actul de vnzare al lui
vinde lui Meer Focskeanu din Iasi. si compania sae,

Cantacuzin
venitul iarmarocului
adica cesionezd dreptul de a incasa veniturile
pe tirnp de 7 ani, cu incepere dela 10 lulicr 1846, si-i vinde de veci
locurile enumerate in zdelc in met de apte mii galbeni.
.Compania lui Meer Focskeanu, erau doi tovarsi ai WI : Avram si Mendel Foc$Aneanu. La 1869, Meer Focsneanu cesioneazd tovarsilor si drepturile sale si la 1873 Avram Focskeanu doneaz
partea sa de proprietate asupra acelor locuri, rudelor sale Bercu Focsneanu din Bucuresti si Koina (Carolina) Krishaber, nscut Foc$8neanu, din Budapesta, cari in 1903 introduc o actiune la tribunalul Suceava,
pentru a revendica, dela primria comunei Folticeni, aceste locuri, pe
care comuna a pus stpnire, fr niciun drept, actiune care s'a perirnat 2).
Astfel comuna a rmas proprietar a terenului numit intr'o vreme

Jrgul vitelor", toatd partea pe care sunt astazi cladirile Regimentului
56 Infanterie, Uzina electrica si tot terenul pn in prul Somuz.
1] Document din colectia autorului, copie legalizat de Divanul de
Apelatie, la 18 August 1845. Copii de pe acest act se mai gsesc in Arbiva
Statului Iasi, Tr. 1772, Mimi, Interne. Dosarul 20966, Documenful 114.
2] Arhiva tribunalului Suceava (Baia), dosarul 58438 din 1903.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Fo lticeni

*
79
Orasul Folticeni se intindea, dup5 cum am vzut, pe p5mantul

care apartinea proprietarilor a trei mosii : olckineVii lui Basota, Folficenii lui Dimitrie Cantacuzino si Teimpegli lui Tuclurache Ciurea.
Vanzarea fcut, in 1845, de Mihalache Cantacuzino, cuprindea
numai partea de targ de pe mosia '31dEtriqti, pe ctre devenise proprietarli obstia targului.
Cminarul Tudurache Ciurea, proprietarul mosiei Tampesti, care
se megiesa cu Soklnestii lui Basot, si captul Trnpestilor se atingea cu targul Folticeni de pe partea lui Rapt& descoperise si el un
mijloc de a-si mri veniturile, dand si el loc cu bezmn unor negutitori cari si-au fcut case pe margenile vechiului drum ce venia dela
Tampesti in oras, drum rumit apoi strada Ciurer sau ,,ulita Tampestig
iar astzi strada Regimentul 2 Grniceri.
Infiintarea acestel prti nou de orPs, era claunatoare lui Basal
care se incurca in judecti cu Carrea.
Domnitorul, in urma anaforalei Divanului, din 6 Martie 1826, hotrdste ca Tudurache Ciurea s fie indeprtat cu totul dela privileghiurile acestui targ epuland a-si intemeia targ pe mosia sl, supt cuvantul hrisovului procatohului nos,ru Scar lat Calirnah Voevod, cad acel
hrisov 1-au fost castigat in vremea cdnd cu impresurare apuca Tatra
targului ce es'e pz drept hotarul jaluitorului (Basota si pentru aceasta
ulita ce au deschis pe hotarul mosillor dumisale TampestiFolticeni
se va soca ca o mahala a targului, ca avand driturile acele hardzite
ctr mosia jluitorului boer. Nici poate da zminteala dup privileghiurile pmantesti, unui megies ce are privileghiu invechit, contenind cu
totul de a mai face dugheni sau orice binale de negutitorie pe acel
loc. (1rhiva Bucuresti, Pachet 280, Doc. 81).
In executarea acestei horrari, se trimite lui Ciurea o porond
putin obisnuit in cancelaria domneasc5 :
Noi Ion Sandu Sturza Voevod
cu mila lui Dumnezeu Domn Ttirii Moldovei
Credincios boerul Domniei Me le. dumisale Tudurache Ciu.
ea, biv vel Clminar, Sngtate.

Fiinde dumnealui Spatarul Andries Basotd, prin jaloba
ce au dat Domniei Me le au facut aratare c pe mosia dumisale
Folticenii, ce s'ar fi megiesind cu targul Folticenii, ce este pe
mosia dumisale Soldnestii, in mahalaua ce vine pe mosia du
www.digibuc.ro
Monografla Ora plot Folt Icent
misale, si fi dat vole ca sa se facA dugheni *i uliEd spre a se

urxna *i acolo de catra lcuitorii acestui trg speculatie de van.
zri *i de cumprturi, ca *i in vatra trgului dumisale, care
urinate fiindcl este atfit dumisale pagubitoare, cai 0. inpotriva
hotrlrei Domniei Me le, au fcut cerere c dupa driturile 0
dreptlfile ce are, s fie pus la cale spre a nu i se mai pricinui
mai mulE pagubire *i pentru aceasta, care cerere a dumisale fin.
dca este dui:a tot cuvIntul dreptatii, poroncim dumitale cu ho.
trare ca mai mutt s nu ingacluesti a se deschide in aces ma.
hale ce vine pe mogia dumisale vreun fArg sau ulit, aci cu
toate a am poroncit si dregatorilor ca s nu ingcluie, dar apoi
din potriv de se va *i urma a se face ceva, *i iaras se va mai
arga dumnealui Spatarul cu jaloba, se va trirnite orn gospod, 0
foate acele dughene ce vor fi flcute pe mo*ia durnitale pentru
ali*veri*, se vor drnna la Omani ai preEul Ior se va implini
dela dumneata *i se vor da acelor ce le vor avea, aci dumneata
nu ti.ai cA*Eigat driE a avea tare pe mo5ia dumitale, *i acele
case cu lcuitori ce sunt pe mo*ia dumitale, aunt socotite ca o
mahala, *I de primirea arEii Domniei Mele s triimeti rspuns
la dumnealui vel Logofat. (Arhiva la*i. Dos. 61, fila 168),
1826 Iunie 13.
Cu toata strapicia aceasta, p3rtea de targ de pe mo3ia lui Ciurea

nu s'a desfiintat, ci, din potriva, s'a mai intins.
Hrisovul lui Scarlat Calimah, mentionat In hotararea domneasc,
este acel pe care-I cpatase Logofatul Constantin Bal3, dela care
Ciurea cumprase mo3ia Folticeni.
Tudurache Ciurea avusese o flick Ecaterina, maritata cu
Con-
stantin Stamati, poetul Basarabiei, care, dupa moartea sotiei sale, pornise judecata contra s )crului Mu, cerand sa i se implineasca, din averea
acestuia ce o avea in Moldova, zestrea pe tot timpul cat nu o primise, in Basarabia.
Conform hotrrei din 1829 a Divanului, s'a facut socoteala banilor ce avea de primit Stamati, care se urcau la su na de 52.550 le1,
pentru implinire 1 drora se arendase, de catr Stamati, pe trei ani, cu
incepere dela 23 Rprilie 1830, lui Neculai Marcovici, 268 Hid gasite
prisos In mo3ia Tampegi cu partile din Buciumeni sau Stnigeni, 3i
in moia Petiea, partea Spatarului Enacache Gane, alt ginere al Caminarului Ciurea.
www.digibuc.ro
Monografia Orafului Folt Iceni
81
Tribunalul Suceava, in executarea hotttrei Divanului, prin hotArArea din 17 August 1832, gsind cA prejul arendei este de 5 lei falcea, una cu alta, pe an, iar pe 20 de ani cloud sute lei, valoarea celor
268 fad este de 53,600 lei, asa c Stamati, devenind proprietar pe
aceste 268 de flci, mal avea de restituit mostenitorilor lui Ciurea,
suma de 1.040 lei.
Astfel Constantin Stamati a devenit proprietarul unei parfi din
targul Folticeni, in 1834.
Stamati era supus rus, drepturile ce le pretindea el, le cerea
prin Consulatul rusesc.
jn 1837, tot Consulatului rusesc se adreseazA in privinja unor

neplAceri ce avea el in Folticeni
CAtrA rosienescul impArAtesc Consulat din Moldova
Tituliarnoi sovetnic si cavaler Constantin Stamati

plecatA jalub.
5fiut este acehii Consulat c in trecutul an 1836 Mart 16
Inaltimea Sa Domnul Stapinitor au desavarsit, au intarit prin
doua hrisoave, in a mea sEapAnire, averea cuvenita de zestre a
sotiei mele, aflatoare in tinutul Sucevei, din printipatul Moldo.
vei, si era data mie in stapAnire Inca din vremea rosienestii o.
cArmuiri din 1834, de care Divanul apelativ a Tarii de sus au
tmparEasit *tiinta cinstitului Consulat, i asa precum intre ave.
rile intrite In a mea stapinire se afla i giumatate din tArgu.
*or Folticeni, pe care lcuesc numai. cre*Eini (iar cealalta eiumg.
tate ce sA lacu,a de indelungata vreme de evrei. acuma se afla
*i In a lor stapinire), asa dar eu ca un stapAnitor a acei giumatate de Folticeni, in anul acesta, prin vechilul meu iconomul
Mimic Stamate, am fost pus In rAnduiall spre a-mi alcatui
un venit din vAnzarea carnii, pnii. lumAnarilor i altele, insa
intru aceasta au intimpinat Impotrivire din partea Ispravniciei de
tinut, carele favorizAnd jid wilor ce se folosesc pe partea lor,
nu poate veniturile cuvenite unui proprietar de pamant. m'au

opri numai pe mine de a ma folosi cu acelea* venituri. In
vreme -And asemenea &it pe drepEul meu s'ar cuveni *i mie
pe temeiul art. 120, cuprins in insEructiile date spre povatuirea
ispravnicilor de tinut, inEarite *i de stapIniforul Domn la 1835,
in care anume se cuprinde : aproprietarul sineur are dreptul a
vincle pe mosia sa vin, rachiu, sau alte bauturi si a avea ma.
ocelarii i dugheni, aceste drepturi fiind lipite catrA propieta,
wprecum i foloasele din mori, iazuri, paduri i alte asemene.
0
www.digibuc.ro
82
ape temeiul cgrora pravile i pentru inlesnirea lcuitorilor ere*.
atini ce lgcuiesc pe pamantul zneu, care cu deseusf sanf siliti

a cumpgra acum carne i pgne dela evrei, pe Ming aceea apoi
penfru al meu folos, plecaf roe pe acel Consulat sg binevoiascg a mijloci la dumnealui minisfrul Trebilor din lgunfrul spre
a.mi slobozi voie a avea a mele crgsme, cgsgpii, mumgerii
alfe alisverisuri, cu acelas pret cu care evreii vgnd pe partea lor,
sau dacg ei ori alful cineva din crestinii aflgtori cu lcuinta pe
a mea giumatafe de are, ar dori a face vreuna din pomenifele
speculatii, apoi asemenea voie nu in alt chip sA fie lor iertafg ,
decif dupg invoke cu mine pentru driful de negutiforit, ce eu
Ii voiu ingadui sA faca pe al meu pgmant, cAci precum eu nu
am dreptafe a mi amesteca in speculatiile evreilor pe partea lor
asemene nid ei, dar nid altul cineva din crestini de pe parfea
mea, nu poate sA se amesfece la dreptatile melc. [Arhiva Iai
Dosar 61. fila 255].
Tifularnoi sovefnic i Cavaler
K. Sfamafe.
Consulatul rusesc din Iasi trimite Departamentului o adres in sensul jalbei lui Stamati.
In 1840 Constantin Stamate era Inca proprietar al unei prti din

Folticeni. In acest an, obstea targovetilor de pe partea sa, jlueste
Domnitorului c Isprvnicia finutului, prin Sfintia Sa lftimie Stamate,
vechilul dumisale titulartnoi sovetnic Stamati i posesor acelei mosii",
adic arendas, a facut cunoscut targovetilor punerea la cale pentru a
infiinta dritul de proprieta" pe acea parte de targ, in temeiul artrei
/conomului c aflatoril pe acea parte samavolnic s'ar impotrivi plti,
cuvenit propriettir. Obstia opune ca nu sunt cu dreptate acestei
Ajdii", care nu s'au pornenit nici dela urzirea targului, nici dela proprietarii anteriori lui Stamati.
Asupra acestei plangeri, care i s'a trimis spre cercetare, Sfatul
cere iconornului s prezinte eizvoade* pentru cele ce pretinde, i el,
neputarid dovedi cu nimic, s'a hotrat ca locuitoril s plteascA numai
bezmnul pentru loc, adica numai Cate 20 parale stanjenul in curmezis
(fatada) si 15 stnjeni lungimea, cum s'a obisnuit si din vechime. (Firhiva Iasi. Tr. 1764. Ministerul Interne. Dosar 1483).
*
In ce an anume, nu se stie, Constantin StamatI a vandut mosia

Tampestiidecl i partea lui din targul Folticenilor,cucoanei Elencu
www.digibuc.ro
Monografla Omaha Folticen1
83
Sturza, nascuta Cantacuzino, soil cu Dimitrie Cantacuzino, proprietarul

mosiei Folticeni.
Elencu Sturza a vandut, apoi, fratelui sau Aga Dimitrie Cantacuzino 010iii cumparat de dansa. Contra acestei vanzri face contestape Spatarul Mihail Cantacuzino si Vornicul Alexandru Sturza, pe
baza dreptului de protimis ce aveau, conform cu legea timpului, si au
depus, in termen de 30 zile, in depozitul Divanului, suma de 12.850

galbenl, pretul acestei vanzri.
Prin aclul de invoiala din 12 Aprilie 1844, Vornicul Alexandru
Sturza si Sparul Mihail Cantacuzino, anuleaza pretentia de protimis.
Aga Dimitrie Cantacuzino, achit Spatarului Mihail Cantacuzino 887
galbeni, spre despagubire pentru dobanzile acelor 11.850 galbeni, de-
pozitati de ei in Divan, pe care Spatarul are dreptul a si-i trage Inapoi, rmnand Aga Dimitrie Cantacuzino proprietar pe Tmpesti si pe
partea de trg de Folticeni, a caror linie de hotar despre Solciane$ti
este acea din hotarnica Logoftului Costache Conachi, din 16 Septembrie 1823.
Toate reclamatiile pornite prdi atunci, sau de fostul proprietar al
Tampestilor, Constantin Stamate, sau de catra vechilii sal, cu privire
la linia de hotar, faman inchise si stanse cu desavarsire. [Arh. Bucuresti, Pach. 280).
Astfel, targul Folticeni, in 18115, apartinea Obstii, partea intemeiata
pe mosia Soldanesti, si Agal Dimitrie Cantacuzino, partea de pe mosiile Folticeni si Tampesti. Partea obstiei nu mai avea de pltit nimanui niciun bezman, iar Dimitrie Cantacuzino, prin vechiul sail, Clucerul
Neculai Boian, a inceput sa vanda loc mile pe care locuitorii isi cldisera casele, si pentru restul de locuri nevandute, a intervenit un act
prin care Boian a devenit proprietar al lor, si contractele de vesnica
vanzare sunt facute de Neculai Boian, in numele lui ca proprietar al

partii de sus a oraplui Folticeni.
www.digibuc.ro
Monografta Oraplui Folticeni
84
Intemeletorli Orwilul
I.
IlApte OH.
Dascalul Vasile, dela biserica din Folticenii-vechi, scrie in Cazania din Merkel lui, ed, in 1779, visternicul fanacachi Kant a fcut
tdrgul dela Folticeni". A tras brazd in felind, cum spune dasclul.

probabil pentru a determina hotarul dintre mosia lui si mosia vecinii,
Soldnestii, si a fiza locul caselor pe care aveau s le construiascd, in
primvara viitoare, evreii emigranfi din Suceava, cu gdnd de a lutemeta tdrg. Acestia, insd, in 1780, au fcut invoiala cu lonit Basotd, si
astfel s'a pus temelia orasului, in mod oficial.
Despre acest lanacachi Kant nu mai gdsim nicio menfiune in documente, ca ar fi avut vreun amestec real in chestiunea aceasta buclucas a intemeierei Folticenilor, asa cA nu-I putem socoti ca un intemeietor al orasului.
Un alt Cantacuzino, Aga Dimitrie, devine
proprietar
al mosiei
Folticeni, si cleci si a pArtii de oras de pe o porfiune din aceast mosie, abia in 1843 sau 1844, asa c nu are niciun rost in chestiunea infiinfrii orasului.
Rmdn deci, ca intemeietori ai Foliicenilor, Baotei
Ciurea.
Despre familia Basotd, existentd in Moldova incd inainte de anul

1400, se gdsesc importante amdnunte in lucrarea lui Gh. Ghibnescu,
studiul genealogic si istoric ; Bsotestii si Pomdrla" .
Materialul de care s'a servit Ghibdnescu, nu i-a dat posibilitatea
in ceeace priveste
s desvdrseascd genealogia farniliei Basotd, care
se poate face cu ajutorul docupe lonif Basot dela Solddnesti
mentelor familiei Millo, care se gsesc astzi in Muzeul Folticenilor.
Documentele acestea, prea interesante, au ajuns in pstrarea famillet Millo, prin faptul c Aga lordache Basotd, fiul Stolnicului Vasile Basot, a fost insurat cu Sultana, care, dui:A moartea sofului ei,
www.digibuc.ro
Monografta On:pant Folticeni
85
s'a casatorit cu Matei Mil lo, bunicul artistului cu acelav nume (Artur
Gorovei : Artistul Mate! Millo).
Intre aceste documente, gsim urmatoarele cu privire la membrii
familiei Bavota, in legaturd cu lonita, intemeietorul oravului.
1730 Oct. 10.
Constantin Voevod scrie lui Adam Luca, b. v.
Sulg., ca Vasile Bavot, Post., au jaluit ca au cumparat trei parti de
movie din Spataresti, dela Grigori Deleu, iar acum s'au apucat de
acea movie un om anume Micul, zicnd c ar fi neam cu Grig. Deleu".
Domnul cere s se faca cercetare.
1732 Iulie 11.
Zapisul lui Ghedeon Deleu a face danie lui
Vasile Bavot Post., a patra parte din Antilevti.
1735 Ghenar 11.
Monahul Ghedeon Deleu vinde Post. Vasile
Bavota a patra parte din sat Antilevti, partea din gios, despre Spatdrevti, cu 60 lei.
1735 Sept. 15.
Monah Ghedeon ddruevte Post. Vasile, (Bavot) a patra parte din Antilevti, ce se hotravte cu 5oldnqtii $atrarului Toader Bavot.
Vasile Bavotd e fiul Satrarului.
Monah Ghedeon druevte $atr. Toader Ba1735 Sept. 15.
vota a patra parte din Antilevti, ce se hetaravte cu Soldanevtii : oceasta
a patra parte din sat o am druit dumisele Post. Vasile, fiul 5atr. Bavot, ce se pomenevte mai sus, iar o a patra parte iartiv de Antilevti,
i-o am dat iarv durnisale pentru vasezeci de lei ce m'au platit dela
nivte turci ce li am fost dator".
Carte gospod dela Const. Neculai Voevod, catra
1735 Oct. 22.
Const. Silion, b. v. Med., vi Solomon Botez, b. v. $atr., sd mearga la
slivte la Antilevti vi la Sptarevti, sa hotrasc partile de movie a
lui Grig. Deleu dinteacele slivti, osebit de a razavilor lui, care li
au dat danie Post. Vasile Bavot sa-1 grijasca.
1736 Oct. 10.
Const. Nec. Vocia, carte alit Adam Luca, b.
v. Sulg., s cerceteze jalba lui Vasile Basota Post., peuiru Spatarevti.
Monah Ghedeon san Lupului Deleu din Sptrevti vinde
1737.
Post. Vasile Bavota, a patra parte ce este rdzavie, drept 100 taleri.
Scrisoarea lui Gh. Volcenski la mana Post. Va1738 Sept. 6.
sTle Bavota di i-au facut bine cu 11 lei noi vi i-au dat zdlog a patra
parte de Antilevti, par la Sf. Gheorghe, atunci sd-i dea banii, iar nefiind banii la zi, s fie mosia de istov.
Buciuman vi cu Luca, nepot Mariel Bldnescu, femeia
1740.
lui Balan din Sptrevti, vand lui Vasile Bavota Post., a opta parte de
sat de Spatarevti, care se face giumdtate din a patra parte din gios.
www.digibuc.ro
Monograila Orapaui Folliceni
86
1742 Noemv. 17.
Gavril Zet $tefan Ciumal i-femeia sa Lupa,
strnepot popii Ghedeon, vnd Post. Vasile Basot a opta parte din
Sptdresti, partea popii Ghedeon.
1765 Fevr. 3.
Grig. Alex. Ghica Voevod insdrcineazd pe Const.
Adam, b. V. Stol., si Petre Kescu, b. v. Satr., s cerceteze starea nrosiei Antilesti, in judecata Saftei Bsatoae cu Neculai Tdutul.
Safta Bstoae, dup judecata ce a avut, la Di1767 April 30.
van, cu Neculai Tutul, pentru mosia Antilesti, i s'a hotdrit s stapdneasca fiecare Cate jumtate.
1775 Sept. 24.
Safta Bstoae, judecat cu Neculai Jajdianu,
pentru Antilesti.
Dumitrasco, fiul Stol. Vasile Basotd, cld scri1778 Julie 23.
soare fratelui su lordache Basot Post., cd-1 d danie partea ce i se

va veni din Antilesti si Sptresti, ce i-a rmas dela tatl su, care
mosii se hotrsc cu Brostenii si Soldnestii unchiului su lonitti Basotti Pah., cu Tdrnaestii $itr. Alex. Davidel, cu Baia Logof. loan Cant,
cu Dumbrdvita lui Const. Patrascu, cu Cdmrzanii Pah. lordache LAM"'
si Leucusstii lui Vasile Land.
Iscdlesc in act: Dumitrasco Basot ;
Salta Basatoae Stol. ; Const. Basotd, b. v. Ban; Toader Basot si
Luca Dumitrascu.
Circa 1780.
Toader Basot Post., scrie lui Matei Milu, b. v.

Sta, in privinta stpnirei mosiilor Spdtresii si Antilesti.
Circa 1780. David Basotd, ierornonah, scrie lui Matei MilloStol.
sa-i scoatd niste bani ce are a lua dela fratele su Toader si rposat,
frate sdu Vasile.
Anafora ; Banul Matei Milo se judecd cu Va1783 Aug. 6.
sile si Tor.der Basot pentru o parte de mosie ce au fcut-o danie
Dumitrasco Basot fratelui sdu lordache Basotd. Dumitrasco e fratele
mai mic, clugr. Cere s se strice dania din 13 lulie 1778, lucredintat si de mama lor Stol. S3fta Bdstoae, si de unchiul lor Const.
Basotd.
Vasile, Toader, lordachi si Dumitrasco sunt frati.
1784 Oct. 14. lnvoiala intre Sultana, giupdneasa Stol. Matel Milo
care a fost sotia Agdi lordache Basotd (mort in 1784), si intre lordache
Besot& frate cu David clugr, pentru clironomia ei dela lordache
Basotd.
Toader Basot Post., si Matei Milo se invo1785 Fevr. 19.

e sc pentru stdpdnire in Sptresti si Antilesti.
1785 Fev. 19.
Toader Basot Post., d scrisoare c a st-
Alit el doi ani venitul prtilor de mosie din Sptresti si Antilesli a
www.digibuc.ro
87
Stol. Matei Milo, si d Stolnicului dreptul s stapneascil si el doi

anl pdrtile ce are el acolo, ludnd si tot venitul.
lonitA Basot scrie cd jumdtate sat Antilesti c e
1790 April 7.
este a lui Volcinski si a alto r rzsi, care este lsatd In sama si purtarea lui de grip, i-a vandut venitul pe acel!an oamenilor din Spdtdresti.
Zapis de danie a lui monah Ghedeon ciitra Toader
1795.
Basot.
Pe baza acestor documente, si land ca normd, pentru inaintasii

lui lonit Basotd, 'genealogia alcdtuit de Ghibdnescu, se Intregeste
spita Basotestilor, pentru ramura din judetul Sucevii.
Prin 1605 tria Pdtrascu Basotd, pe atunci diac. iar In 1636 firnd
Logofilt ; In 1668 si 1685 este mentionat Zosin &WM, Pitar la 1698
si Stolnic In 1714.
Nicodim Basot, in mirenie Neculai, fost vel visternic, are mai
multi copii ; In 1728 li imparte averea, lsnd mosia Soldnestii fiulu i
sau Toader Basotd, mosie care apoi a trecut la lonifd Basot, fiul lui
Pdtrascu Zosin Basotd.
lnrudirile lui lonitd Basotd sunt dar acestea :

Patrascu Basotd Log.
I
Zosin Basotd Hatman

I
Patrascu Zosin 13asotd Stolnic

I
Vasile Stolnic
=N Safta
lonitit ($oldnesti)
I
I
Toader Vasile lordache

Post.
Constantin
Aga
=2 Sultana
I
lordache
Dumitru $tefanachi
(David)
Sulger
i
Luca
Grigori
lancu
Andries
I
Alexandru
Raluca = A. Botez-Fordscu
www.digibuc.ro
Monografia Oravaul Folticeni
88
Andries Basot a lost csAtorit de dotat ori. PritI18 lui sae, Safta
Miclescu, sora Mitropolitului Miclescu, a avut o moarte nAprasnicii.
Andries Basotd avea o servitoare, femeie frumoas, cu care flirta,
si care credea cA disprnd stpAna ei o va inlocui pe totdeauna.
Intr'o zi in balconul caselor dela SpAtAresti, case cu dou rnduri, ser-
vitoarea a impins pe stpna sa, din captul scrilor, si in cderea el,

Safta Basot a cApAtat leziuni grave care i-au provocat moartea. Scopul ins nu si 1-a atins servitoarea, pentrucA Andries a izgonit-o din
serviciu.
A doua sofie a lui Andries Basot a fost Profira Vcirnav, sora

lui Constantin Vrnav, bunicul d-lui G. Vrnav din Sptresti. Din aceast a dou cAstorie nu s'a nscut niciun copil.
Andries BasotA a avut numai dol copii, din prima cAsAterie : un
fiu, Alexandra, mort de tAnr, frA a fi lAsat mostenitori, si o fat,
Ralaca, mritat cu Alecu Botez-Fordscu, din Folticeni.
Alecu Botez-Forhscu a avut opt coon :
.
1. Safta, chsAtoritA cu Alecu V. Millo :
2. Vasile A. Fordscu, nscut in 1834, cAstorit la 23 Noemvrie

1869 cu Ecaterina Razu, nscuth in Iai, la 25 Septemvrie 1846, filch'
a lui Gheorghe Roza din Folticeni, si a Marie! Negri,.:
3. Costache A. Fordscu, nscut la 20 Decemvrie 1835, cstorit la
23 Fevruarie 1872, cu Olga Sunguroff, nscut la 17 Septemvrie 1846,
filed a colonelului Neculai Sunguroff i a Smarandei Codreanu.
4. Sevastia.
5. Aglae, chstoritA cu Lafari, conte de Caprera.
6. Natalia, nAscutA in Folticeni, la 17 Noemvrie 1846, asAtorit
cu Gh. Varnav, decedat in SptAresti, la 2 Februarie 1937.
7. Aspasia, nscutA la 7 Ianuarie 1843, chsatoritA la 24 Martie 1873
cu Constantin Dusescu, medic, nhscut in BuzAu la 18 Feyruarie 1843,
fiu al lui Gheorghe si Elenei.
8. Eiena.
loni1A Basot a =nit la 1813, fhrA a lsa testament. Fin sAi:
Steranachi, Grigori si Ioan incep cearta pentru mostenire, si abia in
1817 se impart, si-i vine lui Andrei mosia Soldnesti, si deci si trgul
Folticenl.
lindriq Basot, fiul lui Stefanachi, era om cu culturA distins,

pentru vremurile acelea.
In podul bisericei din $oldnesti s'au ghsit chrti din biblioteca lul
Andrei, pe care sunt insemnAri ce aratA c, afard de limba greacA,
www.digibuc.ro
89
pe care o cunoastea adanc, nu era strain nici de limbile latind st francezd. E caracteristica o insemnare a sa, pe fila 255 a cartii Aesopi
fabulatoris vita", insemnare scrisd in patru limbi :
Telosfinissfarsil (cu kirilice)Kai to(greceste)Dumnezeu

(kirilice)glorie.
De asemenea pe Gramatica greaca latina ex variis collecta a
Georgio Demetr. de Chad. Kgr. Arggrocastrense ex europea Albania',
in care, pe una din filele albe dela inceput este scris acelas cuvant
In 5 limbi : nemteste, latineste, greceste, frantuzeste si moldoveneste r
Herrn (caractere germane)
Domine (latine)
Kirie (greceste)
Monsieur
Domnule (kirilice).
Pentru urmasii lui Andrei Basot, avem informatiile dela venerata Natalia Varnav, fiica lui Andries.
Doamna Varnav credea ca in familia Basota ar fi fost membri de
religie catolic. In copilria sa a vazut, intr'o poiana din fata curfii de
la $oldnesti, urmele unei bisericuti sl pietre de mormant cu inscriptui latine. Batrni din satul Soldnesti vorbesc de un schit care ar fi
existat cndva pe locul acela, ale carui urme le am cautat, impreund
cu arheologul Neculai Beldiceanu, in anul 1888, dar nu le am putut
descoperi.
De altfel, in altarul bisericei din Sptresti, sat vecin cu Soldnestii, se pastreaza, intr'o cutie din prete in altar, un Jestarnentum
novune, tiprit in 1763, pe foile carula sunt multe insemnri relative
la familia Millo. Familia Millo ar fi de origin straina, poate de prin
Franta, si n'ar fi exclus ipoteza ca find catolici cei intai Milesti cari
an venit in Moldova, s se fi pstrat Inca un numr de ani, credinta

catolica la unii membri din familie. (Artur Gorovei : Arlistul Matei Mi-
llo, p. 7),
II. Tudurache Clurea.

Interneietorul prtii din oras intinsa pe o portiune din mosia
Tmpesti, este Caminarul Tudurache Ciurea.
Ciurea dela Tdmpestl poartd un nume de familie care nu este

cel adevrat al familiei lui de oOgina.
www.digibuc.ro
Un Ursul Ciure are un arbore de familie in Arhiva Statului din

Iai care prezintA patru generatii, ceeace ar presupune cA vechimea
se coboar cam la dou sute de ani in urmA, incepand cu Ursu Ciure,
dela care nu ar fi rtnai moOenitori In linie brbteascA, ultimul find
monahul Manasie, cu numele de mirenie Manolache.
Smaranda sofa lui Grigori
Manolache
monah Manasie.
Maria
la mnstire
dus spre cAlugrie
Safta = Costache
lftodi
Ecaterina
Smaranda = If titni
Baduleanul srdar
Veronica
Ionit
augrit
Megaltm
monahie
Paraschiva
Simion
Li
Maria so fia
lui Abaza
lonit
Sandul
URSUL CIURE
Pe fila cu acest arbore, este scris : Aceast spit a familiei CiureascA s'au alctuit dupA dovezile aflAtoare fat" (Tr. 806, D. 12, f. 153).
D-1 C. Gane vorbqte despre un arbore al familiei Ciurea, din

1630, pe pergament, lung de doi metri, o spit a neamului care aratA
www.digibuc.ro
Monografia Oravi lui Folticeni
91
ascendenta din fiu in lea pana In vremea lui Alexandru cel bun, dar
cu toate incercarile fcute de a da peste acest asa de pretios document, ni-a fost peste putinta. (Pe aripa Vremei, p. 65).
Despre alti Ciuresti se gsesc mentiuni prin diferite documente.
Un Petrache Ciurea, Paharnic, in 1812, avea jumtate din mosia
Buticel, In tinutul Hotinului, iar cealalt jumatate era a boierilor Cuzesti. (Iorga : Boieri si razsi in Bucovina si Basarabia).
Un Gheorghe Ciurea, in 1812, era biv vel Paharnic si loan Ciurea, tot atunci era biv vel Sardar (Uricarul, VII, 157).
In Iasi sunt coboratori din o familic Ciurea ; in Focsanl a trait
si a murit Fotin Ciurea, dar nu se poate afirma dac aceste familii

erau inrudite cu Ciurea dela care se trage numele de familie al intemeietorului trgului Folticeni.
Mai incoace, in 1875, un Cost. Ciurea din Harlu, reclama 100
galbeni dela mostenitorii lui lorgu Holban din Mogosesti (Tribunalul

Dorohoi, Dos. 7430/75).
Adevaratul nume de familie al Ciurestilor 'din salul Tampesti,
era Cozma.
Un Gavril Cozma, pe la inceputul veacului XVIII. a fost Oatwit cu Anita Anghel, cu care a avut un copil, Vaslle. Dupa moartea
lui Gavril Cozma, sotia sa Anita s'a casatorit a doua oark cu Toader
Ciurea i acesta neavand copii, a adoptat pe fiul sotiei sale din prima
ei csatorie, care s'a numit asifel Vasile Cozma Clurea, fiind cunoscut
in deobste sub numele de Vasile Ciurea (Bezveconnai : Boerii Starnati).
Acest Vasile Cozma Clurea nu era bstinas din Tampesti, unde
a venit in urma castoriei sale cu Maria, fata lui Ursachl Davidel iar
mosia Tampesti a luat-o Ciurea In schimb dela cumnatul sari Alexandru Davidel, clandu-i acestuia jumtate din mosia Hudestii [Artur Gorovei : Contributii la biografia lui Const. Stamatil.
Vasile Ciurea, mort la mosia sa Bunestil, de langa Folticeni, la
19 Noembrie 1828, se considera cobordtor, de pe mama sa, din familia domneasca a Movilestilor.
Si avea dreptate.
Ursachi Davidel era fiul lui Sandu (Alexandru) Davidel; rohrnistru,
care la 1678 lusese pretendent la tronul Moldovei, iar David era fiul
lui David din Zaluce, nepot Ciogolestilor, adica mama lui David era
fiica lui Ignat Ciogolea, a cruia sotie, Sofronia, era fiica lui Ion Pitjescu cel batran, cumnat cu Ion Movila, tatal lui lrimia si a lui Simion
Movil. (loan Ndejde : V. G. Mortun, p. 105).
www.digibuc.ro
Monografta Oraplui Folticent
92
In baza acestei inrudiri, Sandul Davidel pretindea tronul Moldovei.
Ursache Davidel a fost castorit cu Catinca Goe, vaduva a lui

schita intocmit de Ion Nadejde se arata c Ursache
Davidel a avut patru biefi i o fata, Maria, sofa lui Vasile Ciurea.
Un document din 1760 vorbeste de o alt fata a lui Ursache
nu se
casatorit cu Gligori Mope, din vestita familie
arata cum o chiam
a Motocestilor, din care sunt i astzi urmasi in satul Brusturi din juI! le $eptelicl.
detut Baia. IDocumentele farniliei Motocj.

Cu privire la Ursache Davidel, mai gsim urmatoarele mentiuni :
La 1751 Ursache Davidel era proprietar al mosiei Giulintii, la tinutul Dorohoiului, in hotar cu Rdufii (Uricarul, XVI, 293).
La 28 Aprilie 1759, intervine o scrisoare de invoial intre lonifa

Soroceanu i cu alte neamuri ale sale, prin care arat c s'au irwoit
cu unchiul lor Davidel i cu Alexandra fiul, pentru mosii ce au avut
impartitoare intre dni, dintre care arata sa stpaneasca Davidel satul
Giulintii i iumatate de sat de Hudestii-Mari, i msurand-o cu odgo-
nul sa li se dea lor a patra parte din amandou, ca sa nu mai aib

pricina pe urea, sau vreo strambatate (Idem).
Ionita Soroceanu era fiul lui Toader Soroceanul, insurat cu o MIA
a lui Sandu Davidel.
La 8 Februarie 1764, diaconul Grigora i vrul sau Dumitrascu,
dau scrisoare la mana giupanului . . . Motoc, pentruca sa se stie pentru o movie (lsat loc gol) pe care Ursache Davidel i Ionita Soroceanu au vandut-o Vornicului Mihalache Sturza, ca ei si-au luat partite lor in bani (Documente Motoc).
Un act din 20 lunie 1764, vorbeste de niste mosii din Basarabia,
in care aveau parti feciorii lui Grigori Motoc si ginerele su Davidel
(Documente Motoc).
In 1755, Ursul Davidel era proprietar al mosiei Meresti, pe Somuzul-Mic, in judetul Sucevei, si face schimb cu Mihalache Starcea,
ginerele lui Varlam Ursache, dandu-i Merestii i luand dela acesta
mosia Giulintil, din judetul Dorohoiului (Muzeu Folticenilor. Acta Millo).
Documentul acesta lmureste pe acela publicat de Teodor Cod-
rescu, din care ins lipseste inceputul, si a carui prescurtare este astfel redactata: , . . . din sat din Huiestii-Mici si sat intreg Giulintii
ce sant tot la tinutul Dorohoiului, dandu-si toate scrisorile ce au avut
asupra acestor mosii (fail numai ce au oprit un uric a Giulintilor,
fiind intransul si alte mosii) iar Ursachi Davidel Inca iau dat schimb
pentru schimb a patra parte din sat din Si111e cu helesteu in $omuzu 1
www.digibuc.ro
93
imputit, din Maul Sucevii, si prtile din Merep, partea lui Adam,
ginere lui Botez, i alt hlesteu de hotarul GiurgeOlor ce sdnt tot la
jinutul Sucevii (Uricarul, XVI, 293).
Ursachi Davidel las sase copii Andronache, ndscut la 1760 ;
lordachi ; Alexandra i Lupul, i cloud fete, una mdritatd cu Gllgori
Moloc, 1)i alta, Marla, mritat cu Vaslle Cturea.
Despre Andronachi Davidel, afar de judecata cu fratii, pentru
imprteala averei pdrintesti, stim cd in 1790, are judecatd cu lordacize
Lazu, pentru o vie dela Odobesti Ulrhiva Iasi. Tr. 279. Opis 205, No. 4)
Mai multe informatii avem despre Alexandra Davidel,Satrarul.
La 11 Martie 1767 vinde, impreung cu fratii si Lupu qi lordache, satul intreg Giulintii si jumdtate din Hudestii-Mici, din tinutul
Dorohoiului, Logofdtului Lupul Bals, cu 850 lei (Uricarul, XV], 293].
La 27 Maiu 1774 este insrcinat ca impreund cu Banul Constandin Basot, cu atrarul llie lane si Pitarul Ianachi, sd cerceteze
jalba lui Negoitd Motoc c mosia Borcesti, a mnstirei SAcul, ii imprescard mosia sa Oglinzi, care acmu" se numeste Brusturii (Documente Motoc).
Cu data de 22 Decemvrie 1777 semneazd acest act:
Adicg eu Alexandru Davidel, vel 5atrar, dat.am adevlratl
scrisoarea mea, precum sg se $tie cl cumpgrand eu o parte de
mo$ie din Bucqzmeni. dela un razg$ anume Kesco. $i dela femeia
lui Iffimie, fatalui Lac, nepoata Saffei, feEei lui Toader Boldigor,
si dela toti feciorii lor, qi nimine din toti rlzg$ii si din toate
neamurile i din fob fratii nu s'au sculat nimi, fgra de cat Cos
tandin dieacon nepotul Saftei, femeei lui Toader Boldi$or,

cazand la mine cu rugArninte 51 cu ctiva oameni buni i de
cinsfe, i facandu.mi=se mill m'am milostivit i mi.am luat
Gligori Motoc era fiul lui
Motoc, care la anul 1674 pe vre
1).
mea lui Duca Vodg, era vel Medelnicer. lije Motoc, cllugarit apoi cu nu.
mele de Isaia, a muriE la 1761, $i a a vuE frati pe Toader i Gheorghe Motoc,
Grigori Motoc a avut fil pe
$i o fata casAforifl cu Gavril Ciolpan.
Sandu $i Negoitg, si o fata Salta, jar N-goitl Motoc a avut pe Iacob si
Ionicg, $i doug fete : Maria, cgsgforita cu Constandin Zugravu i lleana,
clstorit cu Toma Ciute. lacob Motoc a avut pe Constandin i Safta.
Pe la 1766 Ergia si Ursul zet Motoc, poate frate cu

Narturie dela boerii Divanului Moldovei din 6 Decemvrie 1752, din
documentele Motod.
www.digibuc.ro
94
adica 40 lei ce am fosE dat lui Kesco si Iftimiei, feEei lui Isac,
si li-am dat si zapisul tot la mana lor, ca sl-i fie mosie in veci,
nerusluita, si penEru mai mare incredintare am iscalit.
Pana aici textul este scris de alt mana. Urmeaz restul scris
de man lui Alexandru Davidel, din care se vede ca el avea un defect
de pronuntare, rostind F in loc de s.
InsA acessta (sic) patruzAci lei sau lu at pe parte de
Buciumeni i de Cootesti parEe acestor mai de sus numiti
dupa cum aratA zapips/ lor cel de vanzare ce sau dat la mana
lui Gavril Gheorehita (Muzeul FolEicenilor. Acta Buciumeni).
La 1784
se face o hotarnica MO cu Satrarul Davidel, stapanul
Tampestilor.
Cu data de 1785 lunie 21, $atrarul Davidel prezinta Tribunalulul

Suceava scrisoarea ce i a dat Visternicul Matel Cantacuzino, proprietarul mosiei Baia, privitoare la invoiala ce au facut dela un loc de
pricina din zare spre Somuz, imprtindu-1 in doua : jumatate catra Tampesti si jumatate catra Baia 11.
Alexandru Davidel face schimh cu Costandin din Buciumeni, dandu-i diaconul parlea ce are in Tampesti, in schimb pe partea ce are
Davidel in Buciumeni, cumparturd dela Pascaleni [Acta Buciumenil.
La 29 Maiu 1804 este o marturie a vanzatorului mosiei Cotestii,
la mana Sptaresei Sultana Milu, ca avand maica lui doua parti din
Stinigeni, le au vandut tata sail lui Macarie calugr, dela care le au

rascumparat Alexandru Davidel ; dela acesta le a rilscumprat el, si
dupa doi ani a fcut schimb cu Davidel, si i-a dat acele cloud part
din Stanigeni pentru Cotesti, din gios de Tampestii lui, si pe urea
mai trecand vre-o ctiva ani la mijloc, s'au vandut de maicd sa si de
el Sulgerului Ureche, cu 2800 lei (Acta Millo).
Marturia este ischlit de un cineva cu titlul : cpitan.
La 1792 Alexandru Davidel era mort.
Membri de ai familiei Davidel mai existau Inca in veacul trecut.
1). Tribunalul Suceava, Condica de hotarari pe 1832, fila 174.
Comisia hotaratoare a moski Baia, citeaza pe Cdvalerul Constantin Stamati,
cu documentele mosiilor sale Tampestii, Buciumenii iii SEanigenii. Vechilul
lui Stamati, iconomul Mimi, prezint4 documentele, intre care si. acesEe doul,
clin 1784 si 1785.
www.digibuc.ro
95
Un Neculai Davidel, la1827, era b, v. Jicnicer 1 Scar lat Davidel

era b. v. Stolnic (Uricarul, VII, p. 161, 154).
Un Dimitrie Davidel se judeca, la 1860, pentru bani, cu A. Cozmovici si in 1865. (Trib. Dorohoiu. Dos. 1471/1865 si 2419/1866).
La 1866, August Ludvig vinde, prin licitatie, un loc din Dorohoiu,
al lui Dimitrie Davidel, din Oroftiana, pentru datoria de 6 galbeni.
Locul este situat in mahalaua Postei, megiesit pe din jos cu Costache
Davidel, iar pe din sus cu locul lui 591-gout Sonfonon (Trib. Dorohoiu
Dos. 2519/1866).
La 1873, parte din mosia VIddeni, jud. Dorohoiu, era proprietatea
lui Dinzltrie *i Alexandra Davidel (Pr. Ciocoiu. Gazeta Dorohoiului din
27 Noembrie 1924).
Ca familia Davidel avea vechime In linutul Dorohoiului, face dovada satul Davidoaia, numit probabil, dupa sotia unui Davidel.
Familia Davidel care pare sa se fi star's, a avut legaturi stranse
cu judetul Sucevei. La 1740, un Davidel avea parte in mosia Raciuleni, mosie care apoi s'a incorporat in mosia Dumbrvita, din apropierea orasului. Un document dela Grigore Ghica Voda, din 27 iflartie
1740 ni arata pe Davidel care se trage 'din neamul Miheillescolui :
,Facern *tire cu aceasta carte a Domniei Mele, tuturor cui se cede a
sti, pentru multa Ara si galceava ce au avut rugatorii nostri calugrii
dela sfnta manstire Scul, cu Davidel ce se trage din neamul Milaiilescului, i cu Deleu calugrul, pentru a patra parte din sat de Rdciuleni, ce se hotareste cu Dumbravita, satul mnstirei Sacului, ce
este la tinutul Neamiului, care acea a patra parte de sat de Raciuleni
o trage si calugrii de Sacul, zicand cA li este lor danie dela Urecize
Vornicul, clitorul mnstirei, asisdere si Davidel o trage de pe neamul
ski Rqca Vistiernicul, si Deleu inca o trage zicand ca-i este cumparAtura dela neamul Mihilescului, pentru care pricina s'au oranduit cu
giudecata la credinciosi boierii nostri Dumnealui $erban Cantacuzin
vel Stolnic, i Adam Luca biv vel Sulger, ca sa li ia sama dela cari
boeri *i marturie ni au aratat, scriind cA li au luat sama, *i au aflat
di trei parti de sat de Raciuteni skit a manastirei Moldovitii, date cu
uricu dela lancul Vocia, hotarite 51 stalpite, iara a patra parte de sat
de Raciuleni s'au aflat ginmtate dintr'acea a patr a parte cum este
dreapta mosie a lui Ureche Vornicul, dintr'un uric a Radului Von din
valet 7125 ... iar giumatate dinteacea a patra parte s'au dovedit
dinteo carte a lui Vasile Vocla din vlet 7151 precum au fos dreapta
www.digibuc.ro
1 96
Monografla Oraplai Folticeni
moste a Parasctii fetei Mihailescului i au fost vndut lui Deleu, si

esind Ureche Vornicul si cu Rosca Visternicul la Divanul lui Vasilie
Vodd, au jaluit pe Deleu zicnd cd n'ar fi cu cale sd incapa Deleu
intracea mosie, nefiind el nici neam nici mosan, si I-au dat Divanul
rdmas pe Deleu s intoarc banii Ureche Vornicul, find vechiu mow,
ori de n'a vre Ureche Vornicul s-i intoarcd Rosca Visternkul. find
neam (Document din colecfia Gorovei).
Frafii Davidel se judec pentru Imprfeala averei pdrintesti, si
Vasile Ciurea rmne, cu zestrea sotiei, in Tmpesti.
Vasile Ciurea a avut 8se copii :
1. Folachi Ciurea. castorit cu Anica, fata lui Vaslle Ciudin dela
Petlea.
La 27 August 1801, impreund cu fratele sail Tudurachi, semneazd
urmtoarea scrisoare : ,Pentru rmsitile de zestre ce au avut a mat
lua sora noastr Ileana Borfoae, dela casa ptirintascd, ne am invoit

si i-ain dat un suflet de tiger', anume Neculai sn Maria figanca, care
figan 11 avevo, impreun cu altii, luat cu schimb dela dumnealui Hat
man Costache Ghica. pentru alti figani lingurari ce am avut la dumnealui. Deci de astzi inainte s aib a stdpni sora noastrd Ileana
pe numitul figan cu bun pace, si WA' nicio suprare In veci, si am
iscAlie.
Tudorachi Clare, Clucer : Fotachi Ciure, Sulger. (Uricarul, VII, 252).
In 1803, Fotache este proprietarul mosiei Bunesti. (Colecfia Gorovei).
La 11 Martie 1825, b. v. Sulgerul Fotache Ciurea este rnduit
ca impreund cu Alecu Paraschiva, b. v. Paharnic, sa cerceteze pricina

de impresurare a schitului Todiresti, de cdtr Crivestii Pitresei Ileana
Bors. rolectia Gorovei].
La 1832 este slen la Judecaloria Sucevei, atunci infiinfatil. (Idern).
La 1837 drueste mosului su Petrache Bors, un figan. (Idem).
La 1 Octom irie 1838 isi face testamentul.
La 1840 este Caminar Feodor Vrna v : Istoria vietii meld.
Spre sfrsitul viefii, adreseazd lui Petracht Borb la Badilifa, o
scrisoare al cdrei cuprins e interesant :
April 25.
Cu HrisEos au Invief i cu frgEascl dragosie
m inchin dumiEale Cucoane Petrache,
Ara primiE frgascl scrisoarea dumitale impreun cu 600
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Folticent
97
lei casfiul SfInEului Gheorgbie a partii Badilitii care ti=am trii .

mis dumitale sinet de a lor priimire.
Al doile, pentru hirisEisire sfintelor sarbafori a invierei
Domnului nosEru, sa fie si Dumneavoastra de toaEl fericire la
multi ani, iar pentru mine vei sti a Eocma InEr'acesEe zile au
fosE putin de n'am dat chelea popii ; din suprare mi-au veniE
rceal, stricare de stomah si in sfrsit am catadistE la giunchiu
si la lingoare. Dar Maica Domnului nu s'au indurat de mine

si de fameliea mea i mixau dat putina ingaduiala.
Pentru vatav Necula te rog asazA.1 cum il voi. c te va
sluji bine si s se agiute si el cu ceva dela dumneta, fiind ca
un frate si sluga.
Fotaki Ciurea, Cminavo.
Adresa scrisorii este : Cinstit al meu ca un frate, dumisala Arbon Stolnic Petrachi Bors, cu frtasca dragoste. (Colectia Gorovei).
La 1808, Fotache Ciurea era vadrar la tinutul Tecuciului, si trecand prin satul Floresti, unde locuia nepoata sa, Niarioara Varnav, fiica
dvoreaninului Durnitrache Kirus, care era insurat cu Anita, sora lui Fotache Ciurea, acesta I-a luat pe Teodor, fiul Marioarei Varnav, sa-1
creasca, fiind familia acesteia foarte ingreuiata, si 1-a adus la mosia sa
Lilmsanii, unde copilul a dus o viata chinuit, pe care o descrie cu talent, In autobiografia sa din 1845 : lstoria vietii mele..
II. Nastas Ciurea, alt fiu al lui Vasile Cozma-Ciurea, a avut o
fata, Zamfira, maritat cu Ionitd Rdhtivanu dela Hreatca, jud. Suceava.
Nastasii Ciurea a trait la mosia Bunesti, in casele astzi ruina
din partea bucovineana a satului, si prin actul din 27 Maiu 1832, a
daruit fratelui sAu, Tudorache, partea din Bunestii Bucovinei, ramasa
dele tatl sti, iar partea de mosie ramasa in Moldova, a mostenit-o
nepoata sa, Profira, casatorit cu Cost late Ghitescu. (Colectia Gorovei).
Nastasa Ciurea a murit in 1857.
III. Ileana, fata lui Vasile Ciurea, la 8 Ianuarie 1787 s'a maritat
cu
Kiriak Boq dela Badilita, dandu-i-se zestre cele aratate in ur-
mtorul :
Izvod de cele ce vor scl (km fiicei noesfre Ilenii,
duper' cum arald in gios.
1787 ghenar 8.
8 boi
4 vaci cu vitei
I. ravdan ferecat
7
www.digibuc.ro
98
2 cai telegari cts hamurile
1 giubea cu jder ori cu nurca

1 rochie buna
1 heals cu sangeap negru
1 rochie de purEat
1 inel de aur
1 pereche cercei de aux
1 pereche paftale de argint cu colan bun
1 ogheal cu saltea de etstnie, cu perinele lot
1 Iada cu raanatusuri femeesti
1 scaltusca
1 farfurie de argint cu lingurita ei
4 tingiri cu capacele lor
12 tingiri cu cusatori
1 lighean cu ibric
4 blide de cusatori
1 scoarEA,
2 lavicere
2 sfesnice
1 suflet de figan
Partea de movie ce i s'a cuveni, ori din Moldova, ori
raja, vrancl Dumnezeu sa ias, s se faca imparteala frafe0e.
Van le Clare, Pabarnic.
Kiriak Bore a murit in 1803. Sofia sa, Ileana, a fost femeie ener.
gicd ei rAzbatiitoare. Documentele arat cu catA rAvnA a luptat ea ca sA
mentie averea in contra tuturor cotropitorilor, ducAnduil vista in yesnice judecAti cu megieeli, care incAlcau hotarele moeiel BAdilita, dintre
cari cel mai puternic ei mai primejdios era Vornicul Costache Sturza
dela Ruginoasa.
Ileana lui Kiriac Bore a murit la 4 Septemvrie 1842.
1V. Casandra, alt fata a lui Vasile Ciurea s'a mritat cu Rogalski, zis apoi Dlmitriu, si au avut trei copii :
1. Alexandru, nedstorit, care ei-a luat numele de Ciurea, El
este considerat ca fundatorul bisericei de astAzi din Folticenii vechi. A
murit in vArsIA de 72 ani, la 1 Septemvrie 1874.
2. Ghearghe Dimitrtu, disAtorit cu Savasta $anu, din Botoeanl,
au avut dnci copii:
a) Alerinira, care 1-,11 luat nurnele de Ciurea :
b) Aristita, cAsAtorit intAi cu lorgu Dlmitriu dela Leucueeeti, ei a
douA oarii cu Al. Demetrianu ;
www.digibuc.ro
Monografia ()rap tut Folticeni
99
c) Marla, cstorit cu lancu Teodorini, fratele artistului Teodor

Teodorini 1);
d) Victoria, chstorit cu Grigori Gorovei, cari au trilit in Dorohoiu ;
e) Smaranda, cstorit la 19 lanuarie 1867, cu Neculal Julius

Udriski, fiu al lui Ludovic Udrlski de Udriz i al lulianel. Neculai
Udriski este tata profesorului din Bucuresti :
3. Victoria, alta fat a Casandrei Rogalski-Dimitriu, s'a cirstorit
cu Neculai Mdcdrescu, fiul lui Malin i al Glicheriel Mdcdrescu, wort
in vrsta de 75 ani, la 6 Mettle 1866. Au avut 6 copii :
a) Elencu, nscuta 1836, cstorit cu Rdcanu, moartli in 1898 ;
b) Eliza, n. 1837 : prima sofie a lui Emil Costinescu, fostul ministru ; moart in 1890.
c) Profira, n. 1838, castorit cu Al. lamandi, rnoartil in 1876 ,
dI Gheorghe, n. 5 Iulie 1842, cAstorit cu Ecaterina $endrea;
mod la 13 Octomvrie 1918;
el Calipso, n. 1843, ca'storit cu Al. Hulubel, moat&
f) Vasile, n. 1946, mort in 1860.
V.
Anita, ultima fat a lui Vasile Ciurea, s'a cgsAtorit cu Dumitrache Kirus din Basarabia, si au avut doi copii :
1) Costache Kiruf, *i
2) Mdrioara, cAsatorit in 1800 cu Constantin Vdrnav.
Tudurache Ciurea, cel mai cunoscut dintre fiii lui Vasile
VI.
Ciurea, a avut patru copii:
Costache Ciurea, mort de Mar la 1829;
1.
Nastasta, cAstorit cu lordache von Vdrnav; 2)
2.
Zoita, casatorit cu Enacache Gane 3), cari au pe;
3.
a) Enache Gane,
b) Matei Gone,
c) Epraxia,
1, Despre genealogia familiei Teodorini, informatii : Arfur Gorovei.
Teodor Teodorini, Documente *.i informatii despra el *.i familia lui in Ar.
hivele Olfeniei, Craiova. 1928.
2, Despre genealogia familiei Varnav, informatii in : Arfur Gorovei :
Monografia ora*ului Botovani. 1926.
5. Despre familia Gane, informatii in ConsE. Gana : Pe aripa Vremei
www.digibuc.ro
100
Monografia Oraplut Fo ItIcent
Olimpiada,
e) Xenia
toatetrele calugarite.
Ecaterina, fata lui Tudurache Ciurea, s'a cAsatorit in Sep4.
tembrie 1826, cu Constantin Stornati, poetul Basarabiel. 1)
Despre Tudurache Ciurea avem informatil mai numeroase decAt
despre ceitalti frati ai lui.

In 1786 are judecata cu Arhimandritul Venedict, egumenul mnstirei Rasa), pentru o parte din Sarbil, pe atunci In linutul Neamiului [Uricarul, VI, 267].
In 1792 August 25, cu nurnele de bcq-ceaq, d adeverintA cA a

platit cinci sute lei Visternicului Enache Cantacuzino, osteneala dumisale pentru hotrtul mosiei SpAtresti, a lui Matei
llo, in hotar
cu mo'a Tmpestii a lui aurea (Colectia Gorovei).

In 1801 este Clucer; In 1803 este atitat ca proprietar al mosiei
Tdmpesti tUricarul, VI], 253); in 1804 si in 1805, ca proprietor al mo.
Petiea, are judecat pentru
Hartopul (Acta Millo).
iei
irnpresurare de
cAtr
mosia
In 1807, ca b. v. Paharnic, are judecat cu cumnatul su Vasile

Ciudin pentru stapAnirea mosiei Petiea. (Arhiva lasi, Condica 374, fila
167),
i prin cartea divatmlui, din 21 lunie 1807, li se intreste stag-
nirea mosiilor Petiea-Mare i Petiea-Mica (Uricarul, VI, 278).

O scrisoare a Ilenei Bors, din anut 1810, arat ce anume mosii
aveau fratii Ciurea, in Basarabia, si Tudurache a curnpArat toate partite surorii sale:
Ileana, fiica Pah. ,Vasile Ciure, sotie Pitarului KiriacBors
prin aceasa scrisoare care dau la mgna frafelui meu dumisale
bgdita Todorache Ciure, hiv vel Pah., adeveresc ca ag se sae
ca de pe stramosii nostri Davidel Bagiara, avgnd i eu parts
frteasca In mosiile dela tinuful Hofinului, cgle sant de pe
Davidel i Bagiura, in Zalucea, i Ciulina, i Muaicul (?), i
i Sendreni, i Costiceni, i Dumeni
vefa, Milincluti, i
alfele, foate la tinuful tiotinului, penfru care pgrti a mele.
1. Despre Coast. SEamati, infortnatii in; G. Bogdan.Duica, ta Int ro.

ducere la volutnul .N, Nicoleanu Vasile Cgrlova, C. SEatnafi, Buc, 1906 I
ideal. In sEudiul din revisEa Transilvania, Sibiu, 1920 ; ArEur Gorovei, Con.
fributii la biografia lui C. SEanati ; idetn, Contributii la IsEoria liferarg ;
G, G. Bervacoangi, Din TrecuEul nosEru, Boarii SEamati; E. Dvoicenco ;
Vieata i opera lui Coast. Staa, Buc.
www.digibuc.ro
Monograf1a Oraplui
lcen1
101
cafe mi se cuvinea ea sA lau i eu, ca si alti frati, stand la

tocmala acmu cu dumnealui &ate meu Pah. Todorachi, m'am
Invoit si i le am vandut toate drepE 6000 lei, cari bani, dupa toe.
mala, mi i.au i dat toti deplin in mana mea, i tocmala am avut
asa ca and vor stapani alti parnanteni mosifie de la tinutul
Hotinuhzi, atuncea va sEapani si dumnealui, far and altii nu
vor stapani, si nu va stapani nid durnnealui, atuncea banii ce
mi.au dat sa nu mi.i poata cere inapoi, ci sa ramaie buni dati
si pentru credinta am pus numele i pecetea pe scrisoarea aceasEa.
1810 Wile 14 (Colectia Gorovei).
Familia Bagiura, despre care astazi nu se mai aude, era

cum
se vede, din acest document
in inrudire de aproape cu familia Davidel. 0 lista, fr data', indica mosiile ce sant de pe familia noastre,
mosia Medveja este aratata ca fiind .a patra parte de pe Davidel
Bagiure 11. Ficeste mosii sunt : eZalucie, pol ; Mina, toata ; Mosinetu, pol; Medveja, a patra parte de pe Davidel i Bagiura ; Negripol ; Sandreni, pol ; Costiceni, a patra parte ; Dumeni a patra parte.
altele de pe aceasta famelie, bez cumparaturile la care am avut
drept a cumpara si a rscumpara, care dupa dreptate este sa se puie
la mijlocP (Colectia Gorovei).
La 7 Decemvrie 1811, se face un act de invoiala prin care
se
1) Familia Bagiura a fost numeroasa, dar nu s'ar putea urmari Inca

filiatiunea diferitilor ei mambri. La 1807. Ionita Bagiura altii se judeca
pentru moiiie Ostopceni si Bascaceni dela Harlau (Arhiva SEatului
conclica 374, fila 200); la 1824, Vasile Bagiura, vel capitan hatmanesc, Du.
mitru Cabman, nepoE cazacului si alti ai lor, au judecata cu Ionita o.
manescu, pentru mosia Ostopceni (Arhiva Statului Iasi, condica 379, fila
20); La 13 Noemvrie 1840, Andrei Bagiura, avand parfea in mosia Ostop.
ceni, din tinutul Botosani, clironomie dela frafele sau Toader Bagiura, vinde
nepotilor sai de frati surori: Sandulachi, Toderascu,Gheorghe Bagiuresti,
lui Ionia i Toader Ponici, si Balasei si Alexandrei Dabija, *ase sEanjeni
gospol (Arhiva Statului Iasi, Tr. 1765, op. 2014, No. 515, fila 1018). In
arhiva trib, Dorohoi erau un numar de dosare relative la pricini in care
figureaza diferiti Bagiura. Asa, im dos. 510/852 este vorba de un Gh, B a.
giura *i de sotia sa Anica, nascuta Volcenski, cari vand Anei Volcenski,
ngscuil Uhrinowski, parte de zestre din mosia Talpa, cum si clironomia
cuvenita dela fratele slu Vasile. Despre alti Bagiura, din jud. Dorohoi, tra.
teas dosarel 1365/864, 3019/868, 7585, 7586, 8406 din 1876, 9160, 9493 din
1877,
www.digibuc.ro
102
imparte mosia Cpotenii, .care acum se numeste Terebna, dela finut

Hotinului-, intre stivnitorii ei, si anume : Pah. Ion Tutul ia trei a
patra parti frd a 12. [lorga, Boeri i razAsil.
La 1812, Tudurachi Ciurea avea in Basarabia, mosiile Melinduti,
Capoteni, Trsiteni, sau Leucova, pe Drabiste, Butuciul si Bascautil
sau Bascani, in finutul Hotinului (Idem).
In 1813, Tudurachl Ciurea cumpra dela Mihalachi Pisotchi mosia Malcauti, din tinutul Sorocii, cu 6500 lei, pe care apoi o d de
veci surorii sale Casandra, mai dndu-i si 2000 lei, pentru partea ce
avea sa tragd din tinutul Hotinului (lorga, Nou documente basarabene).
In 1814 este Cminar.
La 6 Aprilie 1814, Costache Ktrus, pentru partea de mosie de pe
Davidel si Bagiura, dela finutul HMinului, care avea sa tragd maica
sa Anita (sotia lui Dum. Kirus), fiindca, dup irnprtelile ce i se cuvin,
sunt parti din multe locuri, s'a invoit cu mosul sau Tudurachi Ciurea
care I-a dat, in schimbul acelor WV, a asa parte din tot hotarul
Pirivicutii, la Nistru, in finutul Hotinului, pe care a sasa parte
Ciurea o cumprase dela neamul Botezasc 11.
In 1814 avea parte in mosia Dragomnestii, la finutul Hrlului
(forga, Boeri si Masi).
Tot in 1814 are judecat cu Ilinca Stroici, pentru niste bani.
hiva lasi, Condica 375. fila 401).
Interesant este cartea gospod a Domnulul Scarlat Kalimah, prin
care invoeste Cminarului Ciurea 55 fad fabricd de husca :
Carfe gospod a Domnului Scarlaf Kalimah VVod ce s'au
daf Cdminarulus Ciurea a deschide fabricd penfru lucrarea husai,
Fiindca in hrisovul pentru fabrica da huscl ce s'au ho.

Cult a se face aice in Moldova, care s'au aGerasit Casai dofto
rilor, se cuprinde c cumpania ce au luat asuprA aceasta fab.
ricA, sA alcatuiasca fabrica la locul ce var afla mai de indemanare
prin invoirea si cu stapanul mosiei, si fiindcl de cl6r1 dutnne:

alor boerii epiEropi Casai dofEorilor ni au fAcut arAtare cA cum
pania ce are asupra fabrica, cercand fAntlnile cu slatinA, au aflat
1. Costache Kirus a fAcuE schimb cu Iancu Filodor, clindu.i a sasa

parte din PirvicAuti, si bani adaus, luAnd jumgate din MAnclIcAuti, la Ho.
tin. Iancu Filodor a vandut apai acea a sasa parEe din PrivicAuti, lui Cos.
Eachi Talpa, in pret de 20.000 lei. (Document din colectia autorului).
www.digibuc.ro
103
dotal fantani cu slafinA pe mooia manastirei RAoca, una la Tar.

zia. langA mooia ce se zice SlAtioara, oi aka mai in munfe la un
Ioc ce se numeofe Lipovenii, care oi fAcIndieli.se cercefare s'au
aflaf bune oi locul indemanatic penfru fabrica, cu pl.:lure indes.
tulata pentru frebuinta fabricei, dupa care au oi fAcut aoezare
cu mAnAstirea, fiind cu primirea a Preosfintitului Mitropolit
hotArandu.se a se face fabrica la acelao loc, pe mooia mnstirei
Rioca. Drept aceea prin cartea aceasta a Domniei mele impu.
ternicim pe dumneatui CAm. Tudorachi Ciurea, ce esEe din par. fea cumpaniei acestia, asupra alcAtuirei fabricei, ca in locul arth
fat, unde au aflat antAnile cu slatinA, dupl invoirea cu m5nAs=
firea, sl facA fabrica in cuviincioas randuiall, iar penfru neln=
destularea apei dela acele ffintani, poate a deschide oi altele
sau a trage apl la fabricA, de uncle va afla chip mai indemAna.
tic, fiind supusl fabrica la invoke cu sElpanii de mooii, numai
pentru locul unde se va aoeza fabrica, oi penfru lipsele trebuin.
cioase la fabricA. Penfru care poruncim oi dumneavoastrA dre.
gAtori a (inutului, ca duronealui Caminar Tudorachi Ciurea spre
alcatuirea acestii fabrici sA4 dati trebuinclosul agiutoriu, pentru
ca sl poata statornici fabrica, frA de vreo impotrivire de clfr
cineva, ca o lucrarce s'au alcAtuit sl fie spre folosul de obotie.1).
1815 ghenari 18.
La 1817, Tudurache Ciurea tine in arena mosia Baia dela LogofAtul Ba is. [Trib. Suceava. Condica de hotArri pe 1832, jurnal No.
126 din 28 Noembrid

La 23 lanuarie 1823, din Tdmpesti, scrie ginerelui sAu lordache
)(Army, la Jora, o interesantA scrisoare :
Cinstit al meu lubit ca un fiu oi ginere,
dumisale K. K. Iordache VArnav, biv vel
Corals, cu pArinfascl dragoste. Jora.
Cu pArintascA dragosfe mA Inchin dumifale,
K. K. Iordache,
DoritA scrisoarea dumifale din 17 a trecuteiluni dec. hen.

vrie am luat co dragoste, oi toate cele scrise pre largul am in.
1. Din o colectie manuscrisA de brisoave, rAndueli domneofi, anafora.
le, proprietatea cl.lui Alex. Cantacuzino.Paocanu, din Baia,
www.digibuc.ro
104
Momografla Oraqulut Folticent
teles. M'am mhnit Insi de patimirea boalei 04a1e. i rugand

pre zidiforul a toate Dumnezeu ca sa va daruiasca deplina aa.
natate. Eu insa dela 18 Noemvrie, cum am daf pests raceala
lernii, ma aflu patimind, si n'am iesiE din cas din pricina racelei si a slabirei nevrelor celor albe, pe care mi le au afaca.
risit umidifaua caselor dela Bunesti, i nid la Esi de la Sept.
rectz
i pard acum nu am putut merge. Binevoind Du.
mnezeu pentru mine si aflandu.ma mai bine, voi merge si la
Iai si fara zabava, cu agiutorul lui Dumnezeu, voi veni i aeolo
in Basarabia.
PenEru ramasiturile mele de acoIo dela Jora, prin cafe se
va putea poftesc sa fad silinta a se pufea scoafe si strange toate
iar cat pentru vanzarea pEnii, dreapt esfe socotinEa dumitale
ca sa ramaie a se vinde In primavara viitoare. Pentru podvezi,
lemne si calepe ce sanE ramasita, vorovisem pentru aceste cu
dumnealui K. K. Ionit Iamandi, i Inchipuisem cum sa pot face
bani aceste, si luasem si fagacluinta ca dumnealui le va pune
la cale aceste toafe, i pe om II stiu. Il cunosc de hate, prieten
parolgiu numai sa cunoasca ca dumneata ai stricat prietesu.
gul dumisale cu grabirea cererei a ramasitilor de harEii a Tori.
lor, care nu trebuia cu atata repegiune sEranatorat, cad afara ca
au dat Inscris ca este dator a cluta si a da acele hartil toate,
dar fara sa deie inscris vine lucrul dela sine el dumnealui este
dator a cauta si a da hartiile. La dumnealui Logofat Bals esEe
de prisos a mai merge, au ca sa=i zic pentru bartii ceva, cad
mai Inainte, la anul 1821, am fost la dumnealui, In mulfe ran.
duri, nu o data, le au cautat si nu sant, am fost si la dumnea.
lui Vornic Basion, iaras In mulfe randuri, hau poffit si du.
mnealui Spat. Petraohi Cazimir indestul, si le au cautat si tot
nu slut. Si dupa fiinEa lucrului i cursul pricinei, se intelege
el nu poE fi nici la Log. Bals, nici la Vornic Baston, pentruca
dumnealui Spat, Petrachi Cazimir zice supE iscalitura zapisuluj
de vanzare ca au venit scrisorile dela Tarigrad, si ca le au si
daf cumparatorului. Iar Insfarsit uncle pot fi acesfe I:Arta si
cum s'au rasapit, nu poE sa Inteleg. Cu Coate aceste mergand la
Iasi nu este vreun lucru mare ca sa vorovesc cu dumnealui
Logof. Bals, sa aerie K. K. Todorasco sa le rnai caufe in bar.
tule ce au la Kisinau.
Nastasiicli ma lachin cu parinEasea dragoste, si milostivul
Dumnezeu sA ne lavredniceasel a ne veclea sangosi,
A dumitale ca un parinte
1823
Tudurache Ciure, Cam.
Ghenar 23 In Dampest'
www.digibuc.ro
Monograila Orap lui Folticenl
105
Ca sA ajungA scrisoarea la destinatie, au trebuit 20 de si1e, ceeace

primiit feyruar 13"
(Colectia Gorovei).
La 21 lunie acelas an, 1823, o altA scrisoare cAtra nepotul sau,
Durnitrache Bors :
Cu parintaaca dragoste ma inchin dumitale
nepoate Dumarache.
Scrisoarea dumitale clin 20 iunie am lual cu dragosEe i
cele =Ilse am inteles, oi asEazi mgrgand eu singur la Mitropolie
am inEalnit pe Svin (tia) sa pgr (intele) Isaiia, oi I-am intrebaf
pentru pricina moiei, din acele care tmi scrii &mud a, oi m'au
tncredintat ca Svin [Oa] sa cu Harmaneotii, de la noi nu core
nimica, nici vrea sa ia nimicg din cat am staping ping &cum
ci Svin (tie) sa are prefentie oi cere ca sa ia din partea ce sig.
paneote manasEirea Pobrotei ; imi spune numai ca dumneei Pahgrniceasa Feofiloaea cu o scriso are veche de 160 ani, dela ca.
luggrii nignastirei Rci, ar fi prefindarisiE dela noi, ca *A la
o bucala de Ice in varful dealului despre Barlei, avand niote
semne fireofi puse inEransa, jar aka prefentie asupra partiler
noasEre din Badelita spune ca n'au eoit. Aoa dar, claca nu esEe
pretentie in forma, apoi nid scrisorile nu Erebesc aratate.
se constatil din o insemnare pus pe ea :
Pentru samanaturile mele de acolo, mimic nu-mi tnsestnezi,
cum nici pentru iarba iargo nu-mi Insemnezi ; de ai vreo tn.
chipuire din vanzarea fanului de asta lama sg o poti cost au

ba. Dumisale surorii Ilenii ma inchin cu fratasca dragoste, ai-i
spune ca aice la Eoi acum ma. necajesc niste friguri de vreocateva zile, spuindu-i i aceasta ca scum inteaceste zile am lust,
o scrisoare de peste Prut dela dumnealui ginerele Ion Kazimir,
in care ma inotiintaza ca se afla cu totii sangfooi.

A &tale ca un parinte
Tudurache Ciure, Cdminar
1823 iuni 21.
Am ramas ca sa caut oi harEa la d-lui Andronachi Donici

oi de voiu vedea ca vor sa ni faca vreo inpresurare, te voiu
inotiinta ca sa aduci scrisorile. Sant aice multi cu care te pot
inotiinta. Asfazi n'am putuE merge sa vad harEa, ca *Ant bol.
nav. (Colectia Gorovei).
Din aceste scrisori se vede cA Tudurachi Ciurea era orn intellgent l cu oarecare cultura.
www.digibuc.ro
Monografla Orafulai Fo Iticen1
.106
In 1825 se incepe judecata cu sora sa lleana Bors, oentru strambAtatea ce i-a nut Tudurachi, neimprt5ind-o drept frte5te din mogiile rmase dela printi [Colectia Gorovei].
In Septemvrie 1826 mrit pe fiica sa, Ecaterina, cu Constantin
Stamati din Basarabia, si-i d zestre mo5ii1e Lrnisni, Dusani, pol
sat Lopolnita (?) i Lelenutii (?). [Academia Rom. Catalog manuscrise.
III, 337).
In jalba lui Constantin Stamati, din 1829, se arat cA mosiile lul

de zestre au fost : Lmsnii, Rduscanii, CArmasnii, Lepelinti, Trestiani I Mlencuti, [Firhiva la5i. Condica 355, f. 139].
La 1829, Tudurachi Ciurea vinde Smarandei Caruzi mosia Strahotin, dela 'Udall (Firhiva la5i. Condica 346, f. 376).
In acelas an, 1829, Const. Stamati incepe juelecata cu socrul
pentru mosiile de zestre din Basarabia Firhiva Iasi. Condica 355, f. 139].
Teodor Ba15, prin o interesant scrisoare din 27 lunie 1930, intervine la Tudurachi Ciurea in pricina llenei Bprs, dndu sfaturi bune
Firhon Cminariu
Dumnealui SEolnic Petrachi Bors, facandu.mi cunoscut
pricina ce aica sa, dumneei Pitareasa Elena, sora d.tale, are
cu data, mi.au fost de merare sa vad cA ai catadisit a se Ian.

tui prin giudecata lasand dar a zice, ca precum am inteles, dum.
neei Pitareasa se gaseste inEru adevar insErambatatifa de catra
data, dar apoi fiindu.ti si sora, vacluva si inpilata de greutatile
vremilor.
Eu te sfatuesc ca prin chipul cuviincios sa Ea pui la cale

cu sora cl.fale, fait a mai urma pricina, ci cruand prin aceasta
sufletului chin si necheltuire.
Cad la din potriva, fireste, toate acestea pot
fi
raspla.
Eitoare.
Cu simtire prieteneasca insmnand dEale cele spre folos,

sant bine incredintat a nu le vei dispretui, *i nadajduesc ca
sora &ale de acum inainte va rmne
cu intoarcerea
dreptului sau, i doresc a avea raspunsul de punere la cale ce
am facut, i sant a &ale sluga.
Theodor Ba4
1830 iunie 27.

(Colectia Gorovei)
Tudurachi Ciurea a murit in 1837. Despre imprejurArile care i-au

provocat moartea, sunt interesante urmtoarele trei mrturil :
www.digibuc.ro
Monografla Oriu1ui Folt Icent
107
M rturie
Noi gios isc1iii boeri din tinutul Sucevii, prin aceasta
in cuget curat adeverim pentru inamplarile ce au sdruncinat
nu numai sEarea ci i insus viata Caminarului Tudorachi Ciu.
rem, proprietar in Printipaf Moldaviel si in oblostia Easaralsiei,
care intamplari i-au ridicat tot fell ul de mijloace in pricinile
sfarii sale, ai anume
La anul 1821 inamplandu.se in Moldova rarvrafirea, de
obsfie stiufa, atuncia Eoti locuitorii Moldovii au fosE silii a cauta scaparea lor pesEe granitile Moldovei In megiesitele imperil,
precum i Caminarul Ciurea au recut in stapanirea K. Kr. im.
paratii a Ausfriei, unde a ramas Oral la anul 1823, jar in curgerea acestor ani inforcandu.se la urma sa, in Eirg Folticeni,
unde i avea locuinta sa, and afland averea sa in lucruri

In zidire prdata si daramata, au fost cuprins de adncl
niciune, inat din aceasta i s'au pricinuiE lovire de dambla, care
boala deodata jumatafe Je trup i insus simtirile mintii i-au
omorit, ramaind desavrsit trupeste fara putere a se misca
cu minfea de a se sluji. In aceasta nenorocita stare se afla nu.
mai in purEarea de grija In incercari i doftorii spre oarecare
indreptare sat:1010i, a unui singur nevrasEnic fiu ce avea, care
dupa masura vristei sale, in unele din pricinile casei parintelui
sau, facea i cafe un mic . . . . spre cea de istov nenorocire a
Caminarului Ciure, i acest nevrsinic fiu incl in nevrastnicie,
la anul 1829, s'au savarsit din viata, iar sdruncinatul la minte
si puterile trupesfi, Caminarul Ciure, nici para la aceasta epoha
nid dupa aceea, cat s'au mai aflat in viata, n'au fost putincios
a face csa mai mica aparare la loviturile ce se da starii sale,
cura si de a face vreo punere Ia cale, ramaind toate trebile si
pricinile sfarii sale supuse celei mai sdruticinafeare soarEe.
la anul 1833 si insus Ciure s'au savar*it din viata. Dupa care
;Amine din rudeniile sale nelutad nicio impartasire, pretindatorii i creditorii necontenit in tribunalurile aril cerind indes.
tulare, carmu rea locului s'au gasit silita la 1835 a randui, pe
forma, legiulE curator asupra ramsitilor averei, pe cl-lui Sat.dar Ionita Capsa, cu indaforire a cere a se impotrivi si a ras..
punde Intru toate ce se cuvine curatoriei casei Ciurei si a in.

destula pe partile pretendatoare dupa misura drepEatii. Infru
accst chip fiind stiinta noasfra, far de nimica adaugire impotriva
cugefului, am dat aceasta marturie supE iscaliturile noastre.
In argul Folticeni, 1841 fevr. 15,
www.digibuc.ro
108
In cif se afinge cg raposaful Ciure se afla bolnav de

dambla, sEiu, peafru care si semnez.
Gheorghe Greceanu, Aga ; Bofez, Spgfar ; Bofez, Aga ; Gri.
gort Rahfivanu, Ban ; potrivif cu sfinta &sale Aga Greceanu.

Neculai Marcovici, Sulger ; Radu Manoil, Pitar ; Mano.
lochs Cfudin, Comis, in conglasuire cu Aga Greceanu.
Sulger Ion Filipovici ; Ion Obreja, Paharnic.
Mrturi e
Mai gios iscglitii preoti din fgrgul Folticenii, prin aceasfa
adeverim cl dela anul 1823, dupg ce rgposaful Tudurachi Ciu-
rea s'au lovif de dambla. care s'au omork giumatate de trip,

rimgind nemiscaf si scaunul mintii i-au sdruncinaf, adeseori de
casnici find chemati a cefi rugaciuni, am vAzuf pe bolnavul a.
cesfa nemiscaf de sine, ci numai de casnici bitors ai rgdicaf,
si unul din noi find duhovnic ilposakului, in mulfe randuri,
pinA Ia sgvgrsirea sa din viat ispoveduindu-1, din pricina slg.
biciunei si afacarisirea la minfe, niciodafg n'au puluf urma si
raua mgrfurisirei. precum se cuvine, si dupg sfiinta ce avem
flit nicio pirfenire am daf aceasl mrEurie supf iscalfu.
rile noastre.
In argul Folficeni, 1841 ocE. 10 zile.
Veliscu Arhimanclrit
Erei Teodor duhovnic of Folficeni

Vasile Iconom din Ore Folficeni
Erei Teodor of saful Buciumeni
lerodlacon $fefan
Profopop Neculai Hasnab Iconorn.
Mrturie doftoricessa
Dupg ce Cgminarul Tuduracbe Ciure s'au loviE de dam.
bla, am fast chiemati de a-i da agiuforul dofforesc, pe care la
cercefarea stArii boalei sale, ara aflaf cg lovirea damblalei au fosI
ln cel mai mare grad, incli giumgate din mgdulgrile frupului

erau moarEe si insus puferile mintii sdruncinafe. Desi fgrg nV
dejde a-i da vreun viu agiufor de indrepfare, am infrebuintal
foafe mgsurile dofforicesfi, ell care numai s'au prelungiE viata
sa, fgrg insg a..1 pulea aduce in sEare lucrgfoare cu minfea sau
cu frupul, pentruca parEea cea &Dig era edruncinafg de &up
fgrg miscare, p Ana cand s'au svIrst din viatg.
www.digibuc.ro
Monografict Oraplut Folticenl
109
Drept aceea, dupa stiinta ce avem, am dat aceasta supt

iscAlifurile noasEre.
Anul 1842 April 20.

R. G. Samarcas, profo ma istru. (Toate trei mArturii In
Arhiva Iasi, Tr. 1765, Dos, 70).
Un Ciure, despre care nu ne putern lmuri, exista, in judetul Suceava, pe Idng mosia Tmpesti, inainte de a fi arnintit ezistenta lui
Vasile Ciurea in acea localitate.
Dacii Vasile Ciurea a murit in 1828, cum se dovedeste din documente, si presupunnd ca el ar fi trait chiar o sutd de ani, nu poate sa
fie el acela de care pomeneste un document din 1720, prin care Deleu din Spatresti, vinde fratelui sau Stefan ocina sa cu .39 de talerl
pre toat partea sa dela Ciureas, i probabil ca nu-i nici acel Ciure din
1740, cdnd un document vorbeste despre Buciuman si Luca, nepot Cturil,
cad vdnd Postelnicului Vasile Basota a opta parte din Tampesti. (Ficta
Milk)).
www.digibuc.ro
110
Monografia Orafului Folticent
Numele Orwilul
In hrisovul din 18 August 1780, se spune : ,incA din anul trecut au inceput a se aduna oamen i pe mosia dumisale Stolnicului Ionit BasolA ca sA se MCA tArg, aflandu-se loc bun si larg si s'a numit trg 5o1deine11`, ceeace a indemnat pe unii sa creadA cii trgul
Folticeni de astki s'a numit, la infiintarea lui, tdrgul 5o1deinefti, si
cA mai trziu i s'a schirnbat numele : Fundat de Moruzi Voevod sub
numele de SoldAnesti ; apoi numele i-a fost schimbat in acel actual
la 1836, dupii numele satului 5i mosiei Folticenii-vechia. 1)
Din documente rezult, Ms.& cA orasul acesta nu s'a numit SoldAnestir niciodatA, ci chiar dela infiintare : taro!! Folticent si in unele
documente : tdrRul Somuzului.
IncA din anul trecut", zice hrisovul, au inceput a se aduna oameni pe mosia SoldAnesti, pe cAnd mArturia din 9 Septemvrie 1813,
a primilor colonisti, arata lAmurit CA au venit in Folticeni, mosia manAstirei Moldovita, unde s'au asezat pe iarnA, si au adunat lemnAria
necesar pentru a-si construi case in primAvar ; in Folticeni nu in
5olcleinqti.
DacA acesti colonisti au descins in satul Folticeni, unde voiau sA

intemeieze altd Sucelvd, evident cA targul nu putea sA se numeascA
SoldAnesti.
Basot ambitiona ca targul sA se numeascA Soldnesti ; acest

nume 1-a pus el in cererea prin care solicita invoirea de a infiinta
tArgul, si protesta mereu 0 targul infiintat pe mosia sa, catahristicos
se nurneste Folticeni,si inssi trgovetii, dupA un sfert de veac, afirmA cA atargul dintru aceasta pricinA s'au numit Folticeni, fiindcA MO)
iarn am venit cativa in satul Folticeni (Arhiva Bucuresti, Doc. 11).
1,
Note explicative in Album general al Romaniei. ParEea L
Alex. Antoniu 1901, Stengel et C.ie, Dre*clen n, Berlin.
www.digibuc.ro
cle
III
Toate izvoarele de informatii vorbesc de targul Folticenl, chiar

de la intemeierea lui.
Manolache Drghici spune clar c, dupa rpirea Bucovinei, capitala judetului Suceava din Moldova a fost statornicit in tdrgusorul
mic Folticeni. (Tom II, p. 45).
Dascalul Vasile, dela biserica din Folticenii-vechi, noteaz, in
Cazania din biserica lui, 0 in 1779 visternicul Ianacachi Cantacuzin
a facut tdrgul dela Folticeni .

In 1785, numai trei ani dela infiintarea trgului, inteo jalb a rzsilor din Cotesti, se spune 6 pe mosia Soldanesti, s'ar fi fcut si
tdrgul nou Fdlticeni" (Ash. Bucuresti. Doc. 49).
In 1788, peste opt ani dela data hrisovului, tarp] se numeste

$omuzul.
Mrturiile despre aceasta sunt nurneroase :

In biserica Sf. Me se pstreaz un Penticostar din 1768, in care
o insemnare scris la 17 Aprilie 1788, spune cA biserica este in (drgul Somuzului.
Inteun Triodion, tiprit la Rmnic, in 1781, o insemnare spune

ca este carte a sfintei biserici din tdrgul Somuzului, iar pecetea bisericei, aplicat de cinci ori pe Penticostarion, confirma toate aceste
afirmri din insemnrile de pe arti.
Ficeasta pecete din 1788 are urmtoarea inscriptie in greceste :
KALISTK OY STAMATI. 1788 KT. TOR .)5 TB EKLISIAS 0 AG!OS
PROFITI YLIAS TRIGOY COMOYZOYLOY
Pe romneste : Calistra Stamati 1788. Clitoral bisericei Sfntul
Profet Ilie. Tdrgul Somazului,
Avem, ins, si zapise scrise in ores, de oameni cari locuiau sin
acest ores, pe care-1 numiau : tdrgul Somuzulul.
Dup unsprezece luni dela data hrisovului de infiintarea trgului,
,la 4 lulie 1781, se face un schimb de case
in tdrgul Somuzului. 1).
Adecs eu Sandul Cojocar ot drys

5on.uzulut dimpreuna cu sotul meu Ma..
ria *i. cu fiii mei cei mai gios iscsliti.
dat.am adivrat zapisul meu la mlna
Mosi jidov of Joldesti, precum s se
*fie ca am schimbat cu dnsul, adics

i=alla dat eu doul casg subt un copere.
1), Originaful in colecCia auforului,
www.digibuc.ro
112
manE, si el mi-au Jai o dugheana a lui ce au cumparaf-o dela

Zaharie sax. ComAdari, care are si zapisul Jul, 11 are infrit cu
iscalifura dumisale Cuconului Ionit Bssuf, vel Ban, si mi-au
mai dat adaos nouazeci si doi de lei pol ; care bani mi i-au
si daf toti, si el s aiba a stapani casale, in pace, nesuparat de
nime, dupa cum si eu s am a stapani dugheana ce mi-au
dat-o, nesupgrat de nime, dupa zapis ce mi.au dat. lar scuan.
du-se cineva din fili mei, ori din neamurile mele, cu vreun fel
de supatare asupra lor, unii ca aceia sa nu li s tie in sama
si ori la ce giudecafa ar merge, sa fie ramasi, Linda cu toata
voia mea am dat, *i cu a sotului meu si cu si a fiilor mei cari
si pentru mai bun credinta mi-am pus numele 0 degefele.
1781 Iu lie 4.
Eu Sandul Cojocaru of frgul Somuzului am schimbat
Eu Maria sot
Eu Toader fiiu
Eu Cosfanfin fiiu
En VisAll fiiu
Si noi [
] ne am inamplat ne am si iscalif anume
Ion Mosnia (gul) .. Mibai Cibofar, eu Smil jidov.
Eu Pare Hoge am scris cu zisa Saadului Cojocaru.
UN elt zapis din 12 Fevruarie 1790 constate vanzarea unei case
din targul Somuzulul. I).
Adeverim cu acesf zapis al nosfru la mana Sfintiei sale
preufului Ioan di aice din frgul 5omuzul precum s stie a de
buni voe noastra am vndut casale rAposafului fratelui nostru
Vasilie cari saxA in targul Somuzului pe movie dumisale banului
Ionita Basota cari cas sint in capu ulitii ce vine despr e Somus
spre bisericA si slut doa casa cu tinda prin mijloc si cu locu 1
ei prin prejur si din fati pana unde va fl ograda 15 sfanjani
domnesfi precum scrie hrisovul
gdu --= si am focmit si ne
de = 99 = lei adecl noazeci si nel de lei care bani iau dat

toti in manule noastre ca sa platim daforie raposafului cum si
cele trebuincioasa grijii catr sufleful lui 0 parintele sa aibi as
stitpani casilIe cu buna pace atit despre noi cum si despre nea .
murile noastre, dar care sar scula vreodata vrandu a impinge pre
1) Originalul in Muzeul Folficenilor.
www.digibuc.ro
113
preutu de la casa cari i.am vandut s nu i s fii in sama nice

la o giudecata c eu pre toei iam intrebat i cu stire Euturor am
vandut care spre incredinEare am pus numele i degetile.
1790 fev. 12
Eu Constantin (he) rar brat lui Vasile raposat

Eu Hunia berar unchi raposatului Vasile
si s'au In(arif i cu pecete sfintei bisarici dela targul fulticenii.
Eu Ana soEul lui Vasile raposaf herar.
(Pecefea) si aced zapis sau facut inaintea noastra cari am
iscalit mai gins
. . .
. staroste de .
. . .
liii Ca rbuni.
Gheorghe Lungu staroste de ciobotari
Grigoras Zaharie
Grigora$ Burls
Vasile Dascalu am scris acest zapis cu zisa celor iscaliti
vnzatori.
Pentru aceasta casa ce au cumprat popa Iona* 4ela Vasile
figanul infrebndum *i pre mine dupa cum se pomeneste prin
brisovul gospod am dat voe sa fie bine cumparata si despre ni.

menea *A nu aiba nicio suparare ci *A fie bun stApnitori *i am
Infrit *i cu iscAlifura me 1).
1790 apr. 23.
(Iscaliturl)
Pe acest act este aplicatd pecetea bisericei Sf. llie din targul
5ornuzu1ui, si in acelas act se mentioneazd i numele de tArgul Folticeni, nu insd tMgul Soldnesti.
Tot in 1790, Martie in 3, Isprvnicia Sucevei adevereste un act,
pe care se pune si localitatea Fdlticeni, deci nurnele oficial al Mrgului. 2)
In 1791, Septemvrie 15, Vasile Dascalu iscleste un act, in care

arata c pentru dania lui Pahonie monah, razds din satul Buciumeni,
ce au dat preotului Toader ot Folticent, s'a gsit un suret la printele
Andrei protopop (Muzell Folticenilor. Acta Buciumera
In 1792, Noemvrie 15, Vasile Dascalul scrie actul prin care Meer
1) Originalul in Muzeul Folficenilor.
AcE din colecEia G. A. V4sescu din Botosani.
2)
www.digibuc.ro
114
Monografia Oravdul Folticeni
casapul din Foliiceni, vinde Banulut Basot un scaun de misernit 1];

actul acesta se ddea tocmai lui Basot, care pretindea c targul se
numeste Soldnesti.
In 1794, Rprilie 27, un zapis este fcut
Fdlticeni".
Adicg Eu Andrei Pitariul, de awe din targ Palticerri, 1m.
preung cu sotul i copii mei, da&am acesE adevra i incredintat zapis al meu, la mAna dsale Gbtman jidov, precum sg se
*Le a fiindui eu dsale drept dator cu 60 lei cu zapis, pentru
care iam fost pus *i amand o dughenitg ce am Inga pitAriea me
tot intrun pgrete din gios si osebiE mai fiind dator i unui An.
ghel Muntean cu 40 lei, care si lui li pusgsgm amanet tot dugheana aceasta, i recand vadele pesEe vadele i neavnd pufintg de a plait acum insus eu de bung vola me, am fgcut ce.
rere ca sg primeascg dugheana de istov. Insa dupg pretgluirea
ce i sa va face, si asa d-lui giupAn Ghitman priimind. !TAM mam
platit de acei 40 de lei dela Anghel Munteanu, dupg zapis mieu ,
si am ramas amanet numai la d.lui drept 106 lei, dupg care
apoi facnd d-lui cerere ca s s facg si pretgluire dughenii, sa

e pricina sarsit, apoi am mers la chlor boerii ispravnici,*i cl.lor
ispravnici prin tAdula d.lor Inca au randuit oameni din partea
dlorsali sg facg prefluire, adeca pe Bogdan Arman, i Ariton
Pgirasc, i Iosif Calman jidov, i Isac jidov, i Mihai ciobotar si
Ilie Cgrbune soltuz, care mergAnd au fcut pretgluire dughenii
dreg 90 lei, cum pre larg sg arafg prin marturiea ce au dat
mitii pretgluitori, fiind dughenita mica fata locului dughenii nuai
stanjn pol gospod, cu odaea ce are si din dos cu tot,
mai rAmAind Inca 16 lei cusur spre inplinire datoriei dsale,
am fAcut rugaminte dsale, stand alti negutatori mijlocitori, ca sg,
o primeascg drept 106 lei sa. nu mai fiu suparat a plati i acei
17 lei Lind om sarac, *i au priimit d-lui si asa, si mergAnd
la cl-lor boerii ispravnici li au argtat asgzare ce am facut, au sta.
tut cl.lor de sau mai incArcat incg 4 lei care sau cuprins pisti
tot 110 lei adicg una suf zaci lei bani gata, cu cari priiminduma
multgmindumg am dat i eu dlui aceastg scrisoare de vnzare
de istov, cu care de acum in veci sa aibg a stapani aceasEa. du.
ghenitg, atAt dlui cAt i fil i nepotii si sErgnepotii dsale ca pe
una ce de acuma este dreaptg dughea(na) sa, cum pgrata cu drepti
banii dsale dela mini. Insg pentruca nu cumva mai pe urma sa

iasa vreo prcin dispre fgmeia sau copii mei, sa zica c dugheana
1.
Dr. E. Schwarzfeld. Din frecutul comunitAtii din Folticeni, n
ziarul Egalitatea, No.. 21 din 8, Iunie 1911,
www.digibuc.ro
115
aceasta au fost zstre sau altceva, eu argt *i pentru aceasCa ca

sA s Eie c aceast dughean este a me, cumpgrafg de mini
pe banii mei, *i spre incredintare ne*tiind carte miam pus nu
mili i degetu.
Ea Andrei Pifariul am vandut i adeverez
Eu Ghinifa sof lui Andrii Pifar adiverez *i am vandut
1794 april 27
in FAIticeni
5i eu am scris acest zapis cu zisa lui Andrei Pitar

Diiacon (1)
1795 lulie 5.
Adic noi breasla jidovilor din tdrgul Somuzul,
de pe mogia cinst. Banalui Stefanache Baptd, precum sa se stie ca
ne am rugat de ni au dat loc ca sa ni facem cas de rugdciune, dupd
rnduiala legii noastre, pe care loc ne am asezat ca sa pltim bezmdn
cdte 4 lei pe tot anul" (Dr. Schwarzfeld, No. 22 din 10 lunie 1911).
In 1797 Octomvrie 8/19, Ispravnicul tinut Suceava adreseazd
Domnitorului un raport datat din Folticeni (lorga, Doc. Callimachi, I, p.
105, nota 1).

Tot in 1797 se vinde casa lui Ion Brahariu din tdrgul Folticeni 2).
In 1800, Theodor ot targul Somuz scrie un sinet pe suma de doi
lei st jumdtate, pe care Procopie Grosar are s'o plteascd chiar lui
Stefanache Basotd, proprietarul tdrgului (Arh. Bucuresti, Doc. 8).
In 1810, Constantin Bals, inteo jalbd catra Divan, vorbeste de
teirgul Folticeni, i tot in acel an, Divanul Knejiei Moldovei dd anaforaua pricinei dintre Bals cu tdrgovetti din Folticeni [Arh. Bucuresti, Doc. 9),
In 1821, Beldiman, in jalnica tragedies vorbeste tot de Folticeni.

Insusi Andrei Basota, in jalba cdtr Domnitor din 1823, se jdlueste de rpirea cea far de citvnt (de cdtrd Tudurache Ciurea) a locului pe care este alctuit si tdrgul ce cataltristicos se numete Folticeni".
Nu numai documentele interne vorbesc exclusiv de Folticent
dar
mai pomenesc si tarot! 5omuzului, i niciodatd tdrgul
scrisorije ce veniau, din strAintate, pentru negustorii din orasul
acesta, sunt adresate, la Folticeni, incepdnd incii din 1818, dup cum
dovedesc scrisorile din Lemberg, din Breslau, etc., trimese comerciantilor Focsneanu, scrisori ce vor fi publicate in cuprinsul acestei lucrdri.
Fata cu aceste dovezi, iese cu totul neadevratii atirmarea ca
trgul s'a numit 5oldcingti, i c numai dela 1826 si-a schimbat numele in acel de Folticeni.
1) Document din colectia autorului.
2) Originalul in biserica 5f. Ilie,
www.digibuc.ro
Monografta Orafulid Folticeni
116
Aspectul Oraului
Sore deosebire de celelalte orase din Moldova, Folticenii se infatiseazd sub un aspect mai occidental, in ceeace priveste alinierea
stradelor lui. Interneiat, ca oras, nurnai de un veac i jumtate, pe
mosiile unor proprietari cari aveau interesul sa-si puie in valoare fiecare bucAtica de pamant, pentru care primeau bezmn, o tax anual,
OM cbrkl
..
r ti 4
fir1714.-
0
o
00
4. 0 0
00
a
a
,r
I
1
di
ari
Hl
TArgul Folficenilor In .1805
fizata dui:0 suprafata ocupat de fiecare om care avea a-si construi o

cask a trebuit s se traseze strazi drepte, pentru a se inltura risipii
de pmnt, care se vede in alte orase, unde casele, Inca din vremuri
vechi, au fost aruncate la intamplare, fr nicio randuiald.
www.digibuc.ro
Monografla Oravilui Folticent
117
Inca dela intemeerea lui, orasul acesta a fost croit dup un plan
sistematic.
0 hart de dimensiuni mari, care cuprinde msurtoarea mosiilor

din jurul actualului oras, in hotar cu mosiile Dumbrvita, Rciuleni,
Fantna-Nlare, Baia, Rdseni, Pocoleni, Burghinesti, Bosanci, Plesesti,
fcutil in anul 1805, de inginerul Josef von Braun 1),
Husi, Leueusesti
cuprinand 4i 1argul Fulticeni", art c targul se compune din 23 de
case, aranjate in mod simetric, formnd inceputuri de strade.
Se intelege, nu poate s fie vorba decAt de niste drumuri ca prin
sate, neimpietruite, lasate in voia vremei, ca s fie glodoase, pe timp
ltG
V'
"
o
ao
o
0
et
::0:00
00 CO (0 o
0 0*
4\\\
,P
'
Otu.,P
ci
CI
1/4/
o0 4 0
G
'1\
7.
Targul Folticeni in 1823
de ploi, si s te innece colbul, pe vreme de uscAciune.

Notiunea de edilitate nu-si fcuse cuib, pe atunci, in mintea niciunui sef in sarcina cruia era incredintat administratia oraselor noastre,
atta cAt se putea concepe o administratie.
Primele case in Folticeni au fost construite cu primitivitatea safelor : case din gard de nuiele, sau cel mult din !Jame, lipite cu lut
acoperite cu paie, sau cu stuf, abundent in iazurile mari de pe pd1.5111 Somuzului. Nu se cerea mai mult pentru adpostirea unor lcuitori
vremelnici, pe un pmnt care nu li apartinea.
1] Harta in colectia autorului,
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul foltIceni
118
Favorizati de imprejurarea c iarmarocul din Folticeni atrgea

lumea din toat partea de sus a Moldovei, si deci afacerile comerciale
progresau repede, peste 18 ani, in 1823, harta granitelor mosiei Soldanesti, facuta de hotarnicul Vornic Conachi 1), arata orasul Folticeni mult
mal mrit. 0 linie de pe planul orasului, intre dou siruri lungi de
patratele, indica strada Mare, astazi numit strada Regele Carol II, care
porneste din sus de biserica Adormirea si se sfarseste la bariera Soldnestilor.
Un plan special, pentru partea de sus a orasului, facut in 1851

arat cat de repede se mrea targul, intinzandu-se spre cele 4 puncte
cardinale,,cu aceleasi strade si case aliniate. (Muzeul Folticenilor).
Thrgul se marea mereu, dar locuintele nu se imbunatatiau ; tot
case de lemn, tot acopereminte de paie si de stuf, care luau foc la
cea inti scanteie, si se nimiceau strade intregi, pentru a se reconstrui
in aceleasi conditii proaste.
Cu trecerea timpului au inceput a se zidi, in Folticeni, case de
zid, acoperite cu dranit, si in urma ordinelor dale de Mihail Koglniceanu, director la Departameniul Lucrarilor publice, o randuial mai
buna, in construirea caselor, a infiripat un aspect mai civilizat a orasului.
Un fapt ciudat este acesta : desi in Folticeni au locuit, in casele
lor proprii, unit dintre cei mai ponderosi reprezentanti ai boerimei
moldovene, cari aveau case mari, din piatr si caramid la mosiile lor,
adevrate castele, isi fceau, in oras, casute de lemn, in conditii prea
modeste, in cht acei cari le au cunoscut cu cincizeci de ani in urma,
pe cand mai existau, nu-si puteau inchipui 6 au locuit, in ele, persoane
asa de sus puse in ierarhia sociala.
Casa lui Matei Gane, tatal nuvelisiului Nicu Gane, de pild, construita in 1843, pe strada Mare a orasului, a fost de lemn, afara de
gherghir, o adevara[h fortareat. Ghergiziral
care exist si astaz:
era incaperea ce servea ca loc de sigurant in contra f ocului, si ca
aprare in contra hotilor. Gheryhirul dela casa lui G ane, o odaie lung
de 12 metri in interior, lat de 2 metri jumtate, are paretii construiti din piatr, in groshne de 65 centimetri, si o bolt tot de piatra,
foarte reeistent. Fereastra
are zauna singur, la strada Mare
brele groase, si in loc de geamuri, avea obloane groase de fier, si tot
de fier era si usa de intrare.

0 exceptie dela aceast regula general fceau casele lui Alecu
2] Oreinalul in Arhivele 56dului Bucureg, pachdul 280.
www.digibuc.ro
119
Botez-Forscu, actualul palat al Prefecturei, construite in 1846, cash

mare de crmid, asa de solid construith, ch s'a putut ridica un al
doilea etaj, si a rezistat la toate transformrile Cate i s'au facut phnh

astzi.
Case le multimei de boeri cari au trit pe vremuri, in Folticeni, au

disprut, si numai cdteva persoane, ajunse la o vArsta inaintat, mai
pstreaza amintirea lor, si pot sd indice locul unde au fost aceste
case.
Despre orasul Folticeni sunt informatii in lucrArile chtorva scrii..

tori, cari 1-au vizitat in vremurile trecute.
In 1852, W. de Kotzebue, fchnd o chltorie prin Moldova, s'a
abtut si prin Folticeni, pe vremea iarmarocului de Sf. ilie, 20 Iulie.
Impresiile lui, despre oras, nu sunt atjt de nefavorabile, precum ai
putea s te astepti dela un alhtor care vine dintr'o
tar civilizath,
in Orientul primitiv, intunecat, precum era Moldova, pe atunci.
lata ce spune el :
Desi plecasern destul de dimineata din Iasi, nu ajunsei in Folticeni decat dupd ce inoptase bine. Ulitiile erau pustii si numai proprietarii cari mai aveau incdperi goale pentru musafirii ce veneau la
bdlciu, esiau din casele lor, ademeniti de pocniturile biciului, si imbiau pe calatori sd-si aleag o locuinth. Vreo zidire cdreia i s'ar putea
da, Ara cea mai mica pretentie, numele de otel nici nu se pomeneste
in orasul acesta, cu toate ca nu e tocmai neinsernnat ; impins de trebuinia, esti fart indoial silit s-ti cauti un adapost in cele mai murdare carcrume, ce poarta numele de han, si in care dusamelele de pe
jos sunt adesea inlocuite cu lut : ma hotarai sa iau o odaie inteo cash
particulara, si gasii in curand un adapost destul de potrivit. Obosit de
cdldura zilei ma intinsei fara multd pregdtire pe un divan, dorii in limba
germana noapte bund gazdelor, ele imi rspunsera romdneste, si adormii.
Despre orasul Folticeni nu se prea gsesc multe de zis. Toate
orasele de provincii din Moldova au until si acelas caracter, de se
poate numi aceasta un caracter. Shnburele orasului este ulita mare,
alcatuita din dotia sirtiri de pravalii iipite unele de altele, mai toate
sunt de lemn irwalite cu sindrild putred, verde de muschiu, nurnai pe
ici pe colo se vede o pravalie de cararnida, care dovedeste un fel de

pornire spre indreptare, apoi mai strluceste si ate un acoperis de tinichea in lumina soarelui. Toate pravdliile au acoperisul lor prelungit;
in dos se afld locuinta prvliasului, vreo cloud ocidite intunecate si
www.digibuc.ro
120
Monografla Oraplul Folticent
murdare, ale dror fererestre sunt inzestrate cu gratii de fier. Celelalte ulite cu case'e lor, in parte foarte plcute i vesele, s'au etaturat mai trziu pe lng5 acest smbure.
Cu un entusiasm tineresc, I cu dragostea unui suflet ales, Gh.
Melidon descrie Folticenii ca un fel de raiu pmntesc.
Cltorind prin Moldova de sus, in 1855, ajunge in Folticeni :
Salufare polifie de plopi, ce desfAsuri de deparfe albul
tau virginal si privesti inainfea calgorilor ca o fee infinsl a lene
pe patul verziu de brazde, la umbra acelor arbori numerosi,
ce innaltl delicatele si sub(irile lor vArfuri ca niste sAgeti ascu.
fife infoarse spre boltile cerului I
Folficeni, uifa=voiu frumoasa4i privire,
5i aerul pasnic, s'acea lenevire
Cu care culcafd o zind fu par!?

5i mndrele=fi furnuri ce piscurr
Prin arbor:, prin frunze, schpind cu albeafd,

Ca rozele albe prin desii fufari?
vezi. poll a zice, fund fefifd,
Ce poarfd ccin2esd cu meindrd dad.
Pe cap cu gbirlandd, cu reis pe gurifd,
Cdtlfand in giuru=i cu ochf negri, mari I
Albind de deparfe o vezi ca o floare,
Ce mica=i pefald resfird la soare,
La razele zilei placufd zimbind.
De plopi o cunund frumos o incinge,
A cdrora varfuri, cnd vnful le=afinge,
Spre ea lin se pleacd in faind sopfind.
in giuru=i nafura e numai verdeafd,
O climd fof blnd, un cer gird ceafd;
E fof primdvard, e fof dimineafd
Nu poli s fe safuri la ea priivind

In fine, la picioarele noasfre, in mijlocul acestei
naturi fermecgoare, se desfAsura pe o coasEA, scaldAndu.se la
o margine o apele crisfaline ale unui iaz, frumosii Folficeni,
ce semAna o zin la iesires din scAldAtoare, cu picioarele incl
in apa si storandu.si frumoasa sevelurA de plopi la cele mai

de pe urmA raze ale soarelui apuind.
Folficenii e una din polifiile cele mai frumoase ale Moldo.
www.digibuc.ro
Monografia Orasului Folticent
vei. Aceea ce o caraderizeazg mai muk, e acel aer de curgtenie

si de simplickate, ce loveste la cea dintgi privire. Vzind.o,
suvenirile mele se rapurtarg fgrg voie la aspectul politiei Vicenta
din frumoasa Italie, ce o vgzusem mnEr'o panorama. De departe
ea infltiseaz unul din Eablourile cele mai norodf clispuse.Grg
madirea compacta de coperi*uri a Eargului vechiu formeazg cit
o bazg condensatg de un color inchis, pe care se inaltd oareetkm
in formg de obelisc polifia noug, cu ziduri stralucinde de albeatg
si frumos infreESiete de verdeata si de numerosi plopi, printre
vgrfurile cgrora se ivesc cgEeva turnuri de biserici cu cruci, ce
sclipesc la razele soarelui.
Polifia e micl, insl regulat zidiEl si bine asezatg pe coasfa
unui deal, la desfundgfura vailor Bucovinei. Parfea cea noul
se deosebesfe mai cu sama, prin ulitele sale largi, curate si bine
soseluite. Foburgurile sunt deschise, casele rari intre ele, zidite
de piatrg intr'un stil nou si plgcut, si inconjurate cu gradini.

Nu e locuinta care sg nu aibg plopi frumosi insirati in fata ca=
selor sau a ograzilor si mai toate au la ulitg grilaje sau bal=
coane frurnoase. Parfea cea veche e mai indesifg, mai putin
curafg, lipsita de arbori si verdeatg, si nu cuprin de nicio locuintg
de frumoasg aparintg. 1] Jidanii Isi au in ea mai cu samg vet.
rele lor. Cu toate acestea ea e indestul de regulata in delinia.

tiile sale. Pentru a se recunoasfe vecingtatea sa cu Austria, o
paree a polibei se numeste trirgul Nemtilor. In Folficeni sunk
trei biserici, dinEre care una asezaEl in parEea veche a politiei .
de un stil vechiu, simplu, insg impungtor. Aceastg biserica, cu
hramul 5f. Ilie, dgclu numirea sa iarmarocului, care la inceput
se tinea esclusiv in impregiurimile sale. Celelake doug se aflg
la polifia noug. 51. Voevozi se deosebesEe prin un sfil bizanfic
si prin un mic furn cochet asezat pe spinarea sa, ce pare a
surgde deasupra frumoaselor gradini, ce se infind imprejurul
bisericei. Acea mai placufa insa din tustrele e biserica cea noug
a Adormirei, care figureazg ca Catedrala Folficenilor. Ea e zi.
difg chiar in cenfrul politiei, in fata ulitei mari si in preajma
unei raid piete. Stilul sau e singurul din clte am vzuf cl a=

duce oarecum a ceva gotic Elancatg in fatg cu un turn subtire
si ngntut, si cu Ole Eurnurele micute pe spinare, ornate foate
cu feresEi cu persiene verzi, grgrngditg &metric pe trupul slu,
ca sg desineazg de minune in fata unui cimitiriu plantal cu ar.
1] Tgrgul nou, de care vorbesEe Melidon este pallea din oras de pe
feritoriul mosiei Folticeni, parEea despre Nord.
www.digibuc.ro
122
Monografia Ornului Folticeni
bori umbrosi, Mai este Inca o a paEra biserica, afarg de bariera

dar foarEe aproape, prenumin la Tampesti 1).
Prin 1857, Dimitrie Bolintineanu a fost in Folticeni, i descrierea

lui se deosebeste fundamental de ale lui Kotzebue si Melidon ; Bolintineanu incearcii a fi ironic, si nu g5seste niciun cuvnt bun de spus
despre ores :
In cale ni veni ideia sg mereem la Folticeni, ca sa vizi.
tam ruinele centii Baia, unde Stefan cel Mare invinse armia
lui Matei Corvin.
Luargm dar calea Folticenilor.
Seara eram la Folticeni. Pozitia orasului este rara prin
frumusetea laturgrilor ei ; dar orasul are o fizionomie de mizerie,
intrAnd in oras ni se Om ca inEram inteun oras evreu. Ei a.

veau procesii religioase pe strade, merggnd cu fgclii aprinse.
Ne duseram la un birt tinut de acesti necurati oameni : dar
indan ce intrartim in casa lor, furgm nevoiti a iesl, affit era ae.
rul de stricat ; botarfim s dorrnim in trsurg.
Atunci se arata politaiul orasului. Afiand cine suntem, si
ce ni se inamplase la birt, ne inviEl acas la el : nu era Eimp
a refuza.
Politaiul nu era bogat si avusese nefericita ideie sa se
insoare de curnd far cu o saraca, ca sa facg copii saraci
simta si mai mulf durerile sgrgciel.
Aflargra alci citeva dame cu Wei . . . dar recunostinta
ospitalint.ii nu ma iart a vorbi mai mult . . . . voi zice nurnai
trecurgm noaptea destul de ru.
A doua zi mersergm la vechea Baia 2).
orasul Folticeni are un aspect mai civilizat,
strainii cari-1
rmn cu bune impresii, socotindu-1 ca unul dintre cele mai frumoase orase mid din Moldova.
1) Calitoris in Moldova de sus, publican in .Foiletonul

Ia*i, 1855.
2) am. Bolintineanu, Cglatorii. Vol. I. Editura Minerva Buc.,
www.digibuc.ro
Monografia Oravllut Foil/cent
123
Populatia
Cele mai vechi informatii pe care le avem, despre populatia orasului, sunt din anul 1803, in Condica liuzilor pe acel an, (Uricarul,
VII, 252) in care gsim ca in Ocolul $3muzului, din jud. Suceava, se
aflau 232 de oameni, supusi platii birului, adica muncitori cari nu erau
scutiti de impozite.
0 statistia mai amanuntit avem in 1820, and s'a facut o ,C8tagrafie oficial".
Catagrafia a fost fcuta pe judete, dar sunt date statistice, in

unele privinti, si pentru cele cloud trguri care, la 1820, faceau parte
din judetul Sucevei, adic tdrgurile Fo lticerd i Burdujeni.
Dup catagrafia aceasta, judetul Sucevei, avea urmatoarea populatie :
9037 birnici lacuitori ; 393 vgdanele ce um blg la cislg;

40 treptele, adicg PosEelnici, Palcovnici, s, a.; 47 mazili, rupe
tasi si ruptele VisEeriei ; 502 jidovi brisovoliU (183 in Bur.
dujeni, 319 in FolEiceni) ;
1863 cei fgrg bir, slugi, bejgnari ; 217 slujitori ;
594 tag,ma bisericeascg [275 preoti, 156 diaconi, 163 clascali si
pglimari); 179 nevolnici. burloci si cgluggri ; 19 sudici.
Total : 12891.
Statistica vorbeste de familii ; nu stim, frisk daca prin acest cu.vnt se inteleg numai cap/I de familie sau sufletele, care, in 1820,
vietuiau in acest judet. Mtn putea s presupunem c e vorba de capi
de familie, pentruc, in ceeace priveste pe femei, se vorbeste numat
de vdduve ; ar fi cu neputinta sa banuim a top cei 275 preoti din ju-,
detul Sucevii erau vaduvi, ca si acei 156 diaconi, si c niciunul dintre el nu avea mcar un copil [Arhiva Iasi, Condica No. 7).
In aceiasi statistica (fila 163) se indica deosebit : Targul Folti,
www.digibuc.ro
ir.,..-",-,,.....
124
Monograjta Oraplui Folticeni
ceni a Dsale Cdminai ului Ciareav , cu o populatie de 438

intre cari 7 slujitori a i bisericei.
locuitori
In lulie 1834 se face o statistica de Toti suditii din tdrgul Folticent si cuprinsul tinutului Sucevei', (Arhiva Iasi. Vistierie. Condica
23, fila 392), in care, intre supu0 austrieceVi, sunt trecutii : lonita Simionovici, Gh. Mlinescu, Manolache fon Sava, loan Teodorovici, si
Toader Piticarul.
Intre supupt rcqienett sunt : Grigori Novitki si Gheorghe Nicolau.
In 1831 se face, pentru Visterie, o notra statistica, a tuturor oraselor si satelor din Moldova. E foarte interesant.
La 1831 Folticenii erau imprtiti in dou mahalale" : mahalaua
Merkel vechl, sau ciasta alba, si malzalaua bisericei noud, sau ciasta
rofie (Ashiva lash Tr. 644. Dosar 1, Tom IX).
Biserica veche este Sfeitztul Ilie ; biserica noud este Adormirea.
Statistica este astfel alcdtuita :
Boerul cinovnic Capsa, pentru catagrafia prescrierei tar1831.
gului Folticenii, mahalaua bisericei vechi, ciastia alb, constata c sunt
3 preoti in slujbd, 2 dascdli, 2 diaconi fdrd popor, 1 la neamuri, 2
privilegiati, 11 feciori privilegiati, 1 scutit pentru straja trii, 3 privilegiati cu dri, 235 negustori hrisovoliti jidovi, 30 havaliti crestini, 23
slugi a rangurilor, 3 nevolnici si btrdni, 35 vduve jidoavce, 14 vduve crestine. Total : 374 sufiele.
Statistica aceasta aratd c in partea tdrgului Folticeni, ai carat
locuitori crestini tineau de parohia bisericei Sf. llie, erau, in 1831, un
total de 374 suflete. Aceasta, insd, nu insemneaz cd populatia era de
374 suflete ; statistica e fcut in vederi fiscale, si prin suflete% in
tabloul acesta, se vorbeste de contribuabili, de persoanele impuse la
plat de dri, sau scutite de ele.
Partea din oras, parohia bisericei Adormirea, era mai putin numeroas :
Anul 1831. Boerul cinovnic Marcovici face catagrafia prescrierei
trgului Folticeni, mahalaua bisericei nou, ciastia rosie, in care sunt :
3 preoti cu slujb, 5 dascali, 1 dela neamuri, 1 scutit pentru straja pamnteascd, 103 negutatori jidovi hrisovoliti, 11 crestini birnici, 6 slujitori la posta Folticeni, 19 slugile rangurilor, 1 iertat, 20 vdcluve, din
care 14 evreice si 6 crestine. Total : 170.
In catagrafie sunt iscdliti : Neculai Marcovici, Erei Vasile, Preot
Ieremia 5i 5 semnturi evreesti (Arhiva Iasi, Tr. 644. Dosar I, to m 1X).
0 statistica a populatiei din Moldova, fcut in 1839, arata nu-
www.digibuc.ro
Monografia Ora.Fului Folticeni
125
mrul locuitorilor pe judete. In acel an, in toat Moldova s'au ndscut

25.374 suflete, si au murit 15.035, asa cd a fost un excedent de
10.339 suflete. 1)
In judetul Suceava, balanta se prezintA a Wei ;
S'au ndscut crestini ortodoxi 1315, dintre cari 730 brbati si 585
fermi; au fost 41 de cdstorii, si au murit 628 de fiinti, din care 362
bdrbati si 266 femei.
Evrei s'au nscut 97, din care 56 barbati si 41 femei ; s'au csAtorit 15 si au murit 70, din care 37 brbati si 33 femei.
La 30 Martie 1850, Eforia tdrgului Folticeni, trimete Departamentului lista de lucrAtorii zidari, etc cerut cu poronca 385. Prin batere
de daraban s'a vestit in trg ca s vie toll sa se inscrie.
Tabela cuprinde :
Total sunt 27, din cari: 10 teslari, 17 pietrari, din care 11 calfe
Dup natie : 3 unguri, 10 moldoveni, 4 jidovi, 8 crestini (?) si 2
catolici.
In 1851 se face o noud statisticd, din care se vede cd in Folticenl erau 230 de evre;, probabil, capi de familie (Art. Iasi. Dos. 22875
fila 2).
Tot atunci se alctueste Lista boerilor afliitori in tinutul Suceve i
in anul 1851 (Id. Dos. 22915), care cuprinde :
1.
Boeri cu proprietate, 25 la nurndr :
Vornicll: Andries BasotA, lorgu Vdrnav.
Postelnicii : Matei Gane, Costache Botez, Alecu BotezFordscu,
/Aga Alecu Botez.
Spataril : lancu Botez, Neculai Istrati, Grigori Rahtivan.
Banul Costache Cichirdik.
Comisii : *tefan Botez-Forscu, Costache Botez, Lupu Botez,
lordache Vrnav, lordache Bors, Dimitrie BrAnzA.
Cciminarii : Constantin Hdrlescu, Panaite Plesescu, Neculai Beldiceanu.
Stirdarll : Vasile Dimitriu, Neculai Gonciu.

Clucerul Neculai Boian.
Sluger Filip Sacard.
Pitar Neculai Teleman.
Spicuitorul Moldo.roman. Jurnal stientific, literar si industrial,
1)
rediguit de o sotiefate de literati. Iasi, La instituful Albina, 1841. Fascicula
pe lunile april, maiu, iunie.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Foltceni
126
2.
Boeri fard proprietate, 60 la numar.
Aga Dimitrie Gane, Aga Sevastian Cananu.
Spatari: lonit Grigoriu, Scar lat Tiso, Costache Mardari.
Ban loan Diaconovici.
Caminari: Dimitrie Plastara, Triandafil Schilari, Ion Filipovici,
Costache Sainoglu, Matei Ciudin.
Palzarnici: lanacachi Cozmulici, Ion Haubit, Nechita Rntoniu, Constantin Stavri, Vasile Racovit, loan Teodor.
Stolnici: Hristodor Calistru, Costache Balasescu, Costin Dragos,
lordache Radu, Gheorghe Cprescu, Gheorghe Stati.
Srdari: lacovache Neculau, Gheorghe Condrescu, Ion Rsachi.
Prapurcicul Mihai Botez.
Medelnicer lordache Doicescu.
Clucer Grigori Lupu.
Slugeri: Neculai Marcovici. Neculai Verdeanu, Neculai Rojnit,
Neculai Mcrescu, Gheorghe Calimnos, Gavril Capsa, Manolache Cilibiu, Dimitrie Ciulei, Dimitrache Gheorghiu.
Vasile loan, loan Sinescu, Vasile Clucerescu, Petrachi
Gogosescu, Dimitrie Pdure, Leon Dimitrovici, Gheorghe Cozadin, Costache Gheorghiu, Costache Comonit, Illecu Ciudin, Toader Ciornei,
Toader Radu, Ion Vasiliu, lordache Sainoglu, Petrache Radu, Gheor-
ghe Criv6t.
Seitrari: Teodor Popovici, Mihail Vdeanu.

Vel Visternic Enacache Popovici, vel Visternic Vasfle Cumpt.
3.
Fu de boeri, 8 la numdr.
Vasile Cantacuzin, Emanoil Mortun, lordache Mortun, Costache

Mortun, Petrache Softa, Nicu Canal-1kt, Costache Mnescu i lancu
Sinescu.
*
0 pilda de impestritarea populatiei oraselor noastre, si in acelas

timp de forta de asimilare a poporului nostru, ni-o ofer i orasul
Folticeni.
La interneierea orasului propriu zis, in 1780, au fost adusi un

num.& de colonisti strini de neamul romnesc : evrei i ctiva armeni
din orasul Suceava, si din alte trgusoare din Bucovina, de unde erau
indemnati s piece din pricina unor greutti pe care le intimpinau din
partea administratiei austriace.
Entigrarea evreilor din Bucovina luase proportii asa de marl, inct
autorittile austriace se alarmaser i incercau s o stavileasa
www.digibuc.ro
Monografla Oraplu Folticen
127
In rapoartele consulului austriac Raab, din 14, cAtrd Metternich,

din 1814, se gsesc informatii precise.
La 4 Februarie 1814 raporteazd despre instiintarea ce i-o face
starostele Ballomir din Folticeni, cA populatia bucovineand inspiman-
tat de dispozitia luat ca lumea din sate sd fie inrolat cu forta in

armat, a motivat un puternic curent de emigrare, asa ca zilnic cohorte
intreqi de emigranti trec in Moldova. Raab spune cd prin nota secretA
a cerut ispravnicilor de Folticeni, Herta, Botosani si Dorohoiu, ca in
cazul cAnd se prind ernigranti, sd fie trimesi inapoi. Raab adaugd :
Se pare IfISA cd interventiile aceste nu au fost tinute in &mind,
pentrucd isprAvniciile de Folticeni si de Herta nu le au ascultat, asa
cd un mare numdr de fugari sunt rspAnditi In aceste Joca1itti. (lorga,
Doc. Callimachi, 11, 197).
Raab a intervenit si la Domnitor, fr sA fi avut, ins& o sansfactie deplin.

La 1 A prilie 1814, Raab trimite lui Metternich traducerea einer
frstlicher Ordre cdtrd lsprAvnicia de Folticeni, in care se arat cd

agentul consular austriac face cunoscut cd locuitorii din lacobeni trec
in Moldova, in satele Gura Negrei i arul Dornei, unde se stabilesc
si s'au hotrit sA se intoarcA de bund voie inapoi, dar sunt impiedecati pentruch ei datoresc bani locuitorilor din acele sate. Se spune cd
Domeniul lacobeni garanteaz plata acestor datorii, si dacd lucrul este
adevdrat, stenii sd fie sfAtuiti sd lese pe emigranti sA piece de bun
voie, 4cclar cu forta sA nu fie constransi9. (lorga, op. cit., p. 198).
La inceput, tArgul Folticeni nu putea sd atrag decAt pe inicii
negustori, carciumari. Folticenii era pe drumul care leagd o parte a
Moldovei cu Cerndutul toatd populatia de pe valea Siretului, incepand
dela Focsani [And la Roman, si de acolo acei de pe vales Moldovel,
trebuiau s treac prin noul trg Folticeni, dupd cum, nand atunci,
trecuse prin satele Pdureni, Thripesti, Folticeni jastzi Folticenii-vechi), pentru a merge spre Suceava, prin Nimerceni uncle, la luarea
Bucovinei, s'a instalat si vama de frontierd. Dela Folticeni la Suceava
este o distant de 25 kilometri, distanta unei poste din vechime ; aici
in Folttceni, trebuiau s se schimbe caii cdrutelor de post, trebuiau
sA poposeasc si cAldtorii i cdrAusii cad aduceau mdrfurile ; trebuiau,
deci, s fie hanuri, pentru adApostit oamenii si vitele.
larrnarocul a dat o viatd mai intensd comertului, dar nu a necesitat inmultirea populatiei locale, de oarece iarmarocul dura numai
cAteva zile pe an, si atrgea o populatie flotant, care numai in asemenea conditii putea sd-si facd rostul.
,
www.digibuc.ro
-\--t2
Monografla Oraqului Folliceni
Indat ce Folticenii a devenit capitald de judet, o parte din boerime, proprietari ai mosii' or vecine, s'au stabilit in oras. iar la 1832,
cand Regularnentul organic a introdus o administratie care cerea un
numdr relativ mare de functionari, au nvlit, in Folticeni. crestini
strdini de localitate, cari au rmas aici tot restul vietii lor.
In asemenea conditii nu s'ar putea vorbi de o populatie autohton& cu o vechime apreciabil in Folticeni, desi multi dintre boierii
cari s'au statornicit in acest oras, erau reprezentantii unor vechi familii din judetul Suceava.
0 viat cornerciald local a inceput a se infiripa in Folticeni, oras de frontier& unde se gseau inteo werne, firme cu renume in
toat Moldova, care fAceau afaceri mari cu strindtatea. Negotul de
bldnrii n'a cunoscut afaceri mai intinse ca acele pe care le a fcut
firma Alter David", care a avut totdeauna centrala in Folticeni, chiar
dup ce
intins afacerile in Bucuresti, unde s'a intunecat.
Desvoltarea orasului. prezenta in el a bogtasilor din judet, a
determinat necestatea unor meseriasi mai fini, cari gdseau aici ocupatii bine rspltite. Aceasta i-a atras pe mesterii din Bucovina, dulgheri. caretasi, fierari, fabricanti de bere, hmurari, etc., s se stabileased in Folticeni.
Colonia catolic a acestor meseriasi, a fost una dintre cele mai
vrednice. Oameni cinstiti, cu o cultur mult superioar mesterilor locali, dintre cad cei mai multi erau analfabeti, colonia nernteasca ar fi
putut servi ca pildd populatini locale, care insa a Mums refractard oricrui progres.
Dintre strdinii de origina etnic stabiliti in Folticeni, multi s'au
asimilat [And inteatAta, c urmasii lor nici nu mai cunosc limba parintilor, si chiar au lepadat si religia lor. Altii, de alt origin, precum
sunt evreii, s'au botezat.
S'ar !Area greu de crezut c multi, destul de multi, dintre locuitorii folticeneni, sunt descendenti ai unor evrei botezati, sau ai unor
crestini cdsitoriti cu evreice sau Rice de evrei botezati.
Unii dintre evreii botezati au lsat mostenire nurnele de familie
Botez sau Botezatu. Altii ascund sub nume curat romnesti, ca lonescu,
Grigorescu, Vasilescu, etc., iluzia c urmasii lor stint romni sadea.
Intre documentele bisericei Adormirea din Folticeni, este un act
prin care Bercu sin Solomon, croitor, vinde lui Suhr sin $mil, partea
t a de casd ce o a n dela fratele meu Costache Botezate.

,Botezati, evreii deveniau cetteni ai Moldovei, cu clrepturi refq-
www.digibuc.ro
Monografia Orafalui Folticen1
129
zate strinilor. Cumpdrau mosii, se insurau cu moldovence, primeau

Mimi de boierie si oblineau slujbe importante. Toleranla moldovenilor
a intrecut, totdeauna, orice imagine:We.
0 BIM categorie de oameni, care deveniau rnoldoveni, de contrabanda, erau grecii. Arhondologia lui Sion nu exagereazd se pot dovedi efirmdrile lui despre origina obscura a multor din grecii boieriti,
call au jucat roluri importante, i datorau situatiunile lor unor gesturi
practicate de oameni frd scrupul, f Ara caracter.
Un Plastira, de pildd, grec niiscut in afar6 de hotarele Moldovei,
s'a pripdsit in Folticeni i gratie atentiunei ce ddm noi, Romdnii, tuturor
steainilor, a ajuns pand i primar in Folticeni.
Evenlmente Istorice
Duna infiintarea tdrgului se amintesc unele evenimete la care a
fost si el martur, si a avut multe de indurat.
In 1795 Moldova era bdntuit de holer.Timoni,consulul austriac
din Iasi, in scrisoarea cu data de 22 Decemvrie 1795, adresatii lui
Thugut, zice : La peste, cpri continue encore en Moldavie, vient de
se manifester dans trois villages du district de Foltischan". (lorga, Doc.
Callimachi, 1, 55).
Ultimii batrni din Folticenii-vechi, cari mai trdiau acum 50 de
ani, povesteau ca dela bdtrdnii lor afleserd i ei cd indata dupd infiin -
farea tdrgului, holera a bntuit si in Folticeni.

Pand la 1821 nu mai cunoastem nicio imtd nplare din viata tdrgului, cand In Tragodiea sau mai bine zis jalnica Moldovei intdmplare, Vornicul Filexandru Beldiman, arata cum eteristli mergdnd dela
Roman spre manastirea Slatinei :
In Mdlini cum se ivird, s'au ciaf de dire la Eri,
De ceifrei Isprdvnicie, prin inadins friimeri ;
Pe un Delz.Bera, cu ()ride, inclafd au reinduif
Cu ei cloud din agale ri cu grabei i=au pornif

Sei mearga ca s loveascri durmanul nestimpeirat.
Osfarii frecdnd prin Roman s'au adaus ri mai mull%
Avnd de mare piercers ca sei se plimbe la munfi,
tn Folficeni fofi s'aclund, pun la cale, sfdfuesc,
$i foarfe de dimineafer spre Slafina se pornesc.
Cdpitanut linastast, un comandant al eteristilor, de pe fereastra
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Folliceni
130
unei chilii din mnAstire. ocheste cu susaneaua pe Deli-Basa si-1 ucidei

turcii se inspAimnt rzboiul inceteazl.
Grecii iese din mAnastire i trec in Cordun (Bucovina) :
5i dinpreund cu dermii ,Fi cdluedri cdfi erau,
Groaza ce au fras sdracii, vesfind se cufremurau.
Cei din FolEiceni ispravnici, ludnd vesfe, reinduesc
Trupurile s ingroape un boerdnas pornesc.
Am vorbif cu acela, mf=au spus cd i-au numdrat ;
Iravea cuvdnf sd min feascd, cred a ji aclevdraf.
Din furci, pesfe pafru sufe pufin oaresce mai multi,
sasesprezece focma volinfin si arndufi,
Bez cdlugdrii ce vremea afard
apucaf,
Cari frd nicio vmd in sahie au picaf.
Dup plecarea turcilor dela Slatina, grecii se intorc la mdastire.

Atunci :
Vesfifor in Jaci sosesfe, dela FolEiceni pornif,
$1 arald cum cd grecii de iznoavd au vend,
La Medina se' ncuibeazd, au sosif acum prin munfi,
ia mdsuri mai bine, act acum sun( foarfe mulli.
Crecii erau porniti pe orada i jaf :

Din Slatina ieind grecii, Folficenii au pradat
'napoi au venif iardsi, mai mulf nu s'au depcirfal.
judeand dup cele ce faceau grecii in calea lor, putem sA fiat

incredintati ca bietul Folticeni a avut mult de suferit, dela acesti n
vlitori, cari lsau numai jalea in urma lor.
Arhimandritul loasaf, din Alnstirea Slatina. fuge la Suceava,
si l-au urmArit prietenii pAnA la Folticeni ca s li se dea de cheltusi i-au pierdut urma" (Erbiceanu, p. 121).
La 18 lunie 1821, consulul austriac Wolf scrie Pasei din BrAila,
artndu-i c boerii si locuitorii bejenari, de frica volintirilor si a unor
turci, nu s'au reintors pe la locurile lor, si c trebuie inti a se reintoarce Episcopul. pe care apoi vor imita boerii si locuitorii, i cere
ca Pasa s porunceasca lui Ahmet Aga, ca sa dea ctiva neferi ca sA
mergem dupa Preasfintia sa Episcopul Gherasim la Folticeni uncle fu-
www.digibuc.ro
Monografia Oramlui Fo Mani
131
gise de frica volintirilor, nevrnd intru nimic a se arnesteca in treaba

volintirilor" (Erbiceanu, p. 124).
Boerima din Folticeni a fugit si ea in Bucovina, si chiar oameni
mai cu stare din satele vecine.
Elena Hartulari, din Folticeni, in Istoria vietii mele, scrie : ,La
vrs'a de 11 ani am fost in bejenie, in anul 1821, la tara nemtasca,
la Suceava, alungate de Otomani ; ducandu-ne la granita din Bosance
unde am facut carantina de 9 zile pe camp, unde urma cumplite ploi
si biata maic-mea bolnava, suferincla dela o pierzanie, am trecut la
Suceava.
Petrecand la Suceava peste un an, in cea mai mare lips, neputand parintii mei a-si lua cele de intampinare de vieluire; si tot in
acea vreme primesc stiinta 0 li-au prdat casa si au ars-o. Eu in acea
vrast ma &Barn a-i mangaia si ei de mila mea se cam oprea de a
plange.
In sfdrsit, dupa un an, am trecut in tar, unde au fost siliti parintii mei a se retrage la tar& luand o mosie in posesie pe 4 ani, Oa
si-au fcut casa ce o avem in Iasi".
ln anul ce au iesit la mosie, se gsea i ica turci in tark Dupri
regula ce era pusa de turci, era regula ca acei de pe la movie s tie
Ole doi turci, spre paz, a nu navali vre-o banda de turci talhari a-i
prada sau a-i omori, carora zalogi li se da ca`e 500 lei pe lune.
In Amintiri din viata Economului Vasile Grigorescu Stavrofor",
scrise de el in 1912, vorbind despre bunicul sari Vasile Podolski, venit din Bucovina, la 1812, si stabilit in saiul Petiea, langa Folticeni
spune: Bunicul cu bunica, mtusa Gafita si mosul Gheorghe, de frica
volintirilor au trecut granita in Bucovina la Patrauli, iar Grigore, tatal
meu, find holleiu si voinic, a rmas in Petiea ca sa pazeasca casa si

sa mai lucreze la fanat, fiindca era timpul cositului fanate'or, tocrna
and i s'a intamplat un incident lui Grigore, adic tatalui meu, si anume: pe and era la fnat, adunnd, vede deodata doi turd caldri,
cari neputnd trece o toplit, mlastin si stuharii, nefiind tocmai depute de locul unde tata aduna pe un deal, aude strigand: ghelburda,
bre". Tata fara a raspunde, ascunde grebla sub brazde, ia tpoiul si fugi
dui*" la padurea de pe Dealul Pietrelor, care astzi nu mai este.

Ajungand acolo, s'au ascuns in niste tufe, dar fiind nerabdator si ne
mai putand astepta, ridica capul. Cand, ce s vac13? Vede un turc cu
pusca in mana srind peste tufe. Norocul lui ca turcul nu I-au vzut,
caci viizandu-1, poate eu nu mai eram pe lumea aiasta; imprejurare
www.digibuc.ro
132
Monografia Orafulut Folticeni
care face pe Grigore s plece capul indatd, si pe supt tufe, pe branci

s te duci Mete In paclurea cea deas, de unde s'a intors noaptea
acas.
Dup ce au btut turcii pe eteristii greci uniti cu bulgari si sdrbi,

stabilindu-se pace, bunicul cu toti ai sai au venit iarsi in Moldova,
laPetiea, la casa sa, unde dupii stdruinta si recotnandatia mdtusei mete
Anisia, din Baia, Grigore, viitorul meu tan", ie de sotie pe Maria, viitoarea mea matnd, Bica preotului lefnuc si sotia sa loans, bunicii
mei de pe mam, la anul 1822'.
Peste zece ani, iar se iveste holera in Moldova si lurnea din
Folticeni, ingrozit, incepe s fuga. Paharnicul Iancu Koglniceanu, frate cu Hie Kogillniceanu, tatdl marelui bdrbat de stat Mihail Koglniceanu, era ispravnic la Folticeni; la 30 Septembrie 1831, el adreseaz
o scrisoare lui Conu Mihalache" in care spune cele ce se petrec in

Folticeni, pe vremea holerei :
Cu multi" plecdciune inchinndu-m, srut mAna dumitale
Cucoane Mihalache 1
Din adncul inimei clorind a ski pentru cea mie scumpa
fericita dumitale sntate, nadins friimit si cu multa plecaciune
ma rog ca sa. ma invrednicesc cinstifului dumitale raspuns ca
bine vestindu.mi.se, din tot sufleful sl dau lauda celui mulf

milostiv, pe caje neincetat rog pentru indelungarea anilor viefii
dumilorvoasfre. Catra aceasfa cu indrazneall triimit cinci bar.
zobi cu pastravi, o putinifl cu marinat iarasi pastravi, un bor.'
dujal cu branza, si o fascufa, toate acesfea din bunafatile dela
munte, si ma rog sa le mefaberisti cu deplina sanatafe. Iar apoi
ma jaluesc dumifale ca un stapan si facator de bine, de :asu.

pririle ce ptimesc aice despre dumnealui Visfiernic. In vremea
holerel am ramas singur la factul Ispravniciei, cad *1 ameu1
s'i tovarsul meu s'au departat cu toate casele lor si s'au dus
cel dinfAi la saful Dumbravifs 1) lar cel al doilea la satul On.
cesfii si acolo au petrecut, asemenea au urmat si logofetii Is .
pravniciei, ca fiesfecare s'au dus care pe uncle au putuf spre
scapare viefii, si numai la zile de post venea tovarasul meu et*
samesul si sfa cu caii inhamafi. de se lucra raporturile raspun.
zatoare, si iarasi se ducea, iar toata greutatea si treburile haz.

nelii, si a finutului, precum si buna chibzuire penfru starpirea
1) In textul fiparit este cetit gresit cuOnful DamboviSa", In ioc do
Dumbrvita", sat in apropiere de Folticeni,
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Folficen1
133
boalei, eu le am radicat cl si din punga am jertfit hacuri pe la

docli, numai ca sa ajuf omenirea. Si multa mea sarguinta m'au
molipsit *i insu*i, cA, precum cred ca sai dumneata, mi-au mu.
rit bucatarita in trei ceasuri.
Eu am Lost bolnav opt zile si Dumnezeu m'au ridicat,
deci o asa plEimire m'au facut sA Ingrozesc pe tovarAs si pe
same*, scriindu.le ca sa vie la tact, ca voiu instiinta pe la siapAnire si ca vor pati ca dregatorii de tinut Covurluiu *i Vasluiu.
Insa aceste au Lost din parfea mea numai o ingrozire, si nu am
raportuit stapanirei, giudecand a au acasa *i copii, si ca de vor
fi siliti a sta cu mine neclintiti din Folticeni, sA nu cumva sl
se molipseasca si sA moara vreunul si apoi sA mA blastame si
sa mA mustre si cugeful.
Dar tovara*ul meu cu samesul s'au temut sa nu rapor.

tuesc eu pentru deparfarea lor dela posturi *i A. nu pAtascl
ceva rAu si au cAufat mai 'nainte sa se imbuneze prin pari min.
ciunoase *i nedrepte asupra mea, si pentru ca sA te incredin.
tezi dumneata de parile lor, iata alaturez aice si Ora dumilor
sale *i raspunsurile mele ce le am dat la fi*fecare pont. (Revista .Ion Neculce, 1922, p. 319).
Miscarea platonicd din 1848 a avut un slab rdsunet in sufletul

populajiel orasului Folticeni. Un memoriu al lui A. Forscu, fiul lui
Alecu Botez-Fordscu, ispravnicul tinufului din acea vreme, un manuscris inedit, ni dd cdteva informalii despre unele intAmplri din 1848,
petrecute in Folticeni :
La 1848 era ispravnic in tinutul Sucevei Aga Forascu,
foarEe credincios slujba* *i devotat Domnului Moldovei Mihail
Grigori Sturza. Aceasta dragoste pentru Vocla Sturza incepuse
Inca dela 1834, cand Forascu fusese ales si trimes la Galati ca
deputat din partea tinufasilor Suceveni spre a infampina pe
Voda Sturza, care venia Domn in tara Moldovei, numit de Sul.
tanul Medgid.
Pe cand Europa era mai toata in foc si revolutiuni sari.

geroase erau mai in foafe Wile din Europa, idei liberale intrase
*i in capul tinerilor moldoveni, cari, cea mai mare parte facuse
sfuliile lor unii in Franta altii in Germania.
Pe la inceputul lu Aprilie s'a inceput mi*care *i in Mol.
dova, *i atunci Ministrul T. Bal* a dat poronci aspre ispravni.
cilor sa fie cu luare aminte *i sA impiedece orke mi*care, radi.
cand cu putere pe acei cear indrarni a cutreera tara *i a banfui
www.digibuc.ro
134
Monografia Oravaut Foltkent

safele i fargurile, frimetindu.i cu dela sine pufere, surgun la
manasfirile Slatina, Rca, NeamE, Secul, la Horaita i chiar la
schiEurile Sahasfria, Procof, Vovidenia. pe cei mai tulburafori.
Alecu Fordocu, ispravnicul. avea doi balefi : Vasile si Cos.
Vasile avea 14 ani fofusi cu
fache, i des1 erau copii
conscolarii lui vorbea despre libertafe, i prin ascuns, cand nu
pufea fi vazufi de profesori, politalu. efc , foti ei purfau cocarda
Dar in una din zile, Cosfache Rojnita, politaiul orasului Folfi.
ceni, vazuse pe Vasile Forscu cu cocarda si se duse, colac cald
sa spuie fafalui ceeace vazuse, asa ca bliaful era sa.si piarda
urechile, dar ocari a inghifif destule,
In una din zilele lui Maiu, pe rand Cuconu Alecu sfa in
balconul din fata, in casele lui (asfazi palatul adminisfrativ), o
caruta de posf, in fuga cailor, a infraf in ogracla, un subofiter
de lanceri (ulani) cu musfafile mari, dar pline de colb, cu un
mundir de posfav CMIR rupf in coafe. cu o chivr de alama, cu
nisfe spori mari, ca doul furci, se coboara din caruEl i da in
mana ispravnicului un plic mare, cu o pecefe rosie mare, si pe
pecefe era aplicafa o pan de Asa.
Am venif cu o sfafef, rice frimesul, si am poroncl

flirt zabav sa ma inforc la pole.
Indafa ce a vazuE ispravnicul plicul. s'a fncredintat ca Ere.
buie sa fie ceva vajnic si pe data a frimes pe un slujifor Pe

frache Folficineanu dupa samesul Nif A Hasnas, iar roe slujiforul
Cosfache Pascaneanu dupa Neculai Rojnita, polifaiul, Ce po

ronci a dat ispravnicul acelor doi slujbasi, nu am putut afla,Insa
fiul sau Vasile a vazut unde a pus fatal sau acea poroncl, si
pe cand el se culcase de amiazi, baleful cuprins de curiozifafe,
a cefif acea poronca si a fras copie dupa ea. Dupa moarfea lui
Forscu, originalul acelei poronci a fost daf de cafre Vasile ro.
rascu lui Mihail Kogalnicoanu, lar copia a fast publicafa in al
25.lea an dela infiintarea Junimei in Convorbiri Liferare,
Poronca aceasfa are acesf cuprins :
Arhon Vornice,
Vro cati.va insi, fara capafaiu, far frica lui Dumnezeu,
neflind sama de parinfeasca ingrijire cu care inalful Guvern
ocrofesfe pe fiecare pamanfean, fie din evghenisfi, fie din lo.
culfori, au plecat prin safe si caufa, prin fel de fel, a furbura
linisfea obsfei si a baga in capul celui flit de minfe idei raz.
vrfifoare i alfe de asemenea,
www.digibuc.ro
135
D.voastrA. pe care Inaltul Guvern v'a pus in capul tinu

Eului yeti baga de sam ca linisfea publia sa nu fie fulburafa
si daca vefi simfi niscava. ceva, cumva din parfea cuiva, indafa
cu insdins sfafefa sa.mi docladarisiti, puindu.va tofodata in
vedere ca penEru orice neajuns, tulburare, galagie. D.voastra
vefi pica sub grea raspundere si va yeti trage asupra=va aspru
vigavor,
T. BALS
Logofat cavaler a mai mulfor ordine
1848 Maki
Pe cnd parEe din tinedi revolufionari mergesu la Alecu

Bofez.Draguaanu, propriefarul mosiei FrinfAna.Mare, ispravnicul
mergea cu opt postalioni, cu doi surugii si doi slujitori calari,

Petrache Folficineanu si Cosfache Pscaneanu la acea rnosie,
sl vada claca din acei rAsvrAfiEori contra ocarmuirel nu sunf
acolo, dar niciodata nu a putut da pesfe ei, asa de bine se

ascu ndeau.
Multi din cei fineri fugari, cari frecuse granita, erau gaz.
duifi la Pantazi, propriefarul mosiei Baisesti, din Bucovina,
chiar lAngA vama dela CornuhLuncei. iar alfii la Panaite Mob.
dovanu, arendasul mosiei mnsEirei Slatina, Valea Seaca, in
hotar cu Baisesfii.
La manastirea Slatina era surgunit Neculai Isfrati, mai
arziu seful separafistilor din Moldova, dar cu care Einerii re.
volufionari nu erau in legafura, nici in relafii, nici polifice nid
amicale, cAci el era considerat ca spionul lui Mihail Sturza, si
si.a ales manasfirea Slafina, aci la acea mansEire era egumen
Arhimandritul Meletie Isfrati, fratele lui, in unn ales Episcop
l a Husi.
Pe la sfarsiful lui Septemvrie toti tinerii parasise aceste

locuri, i unii se clusera la Cernaufi, iar altii cei mai avuti, pre.
cum Alecu Cuza, CosEache Negri, RalleE, Alesandri, Matei Millo,
PeErache Cazimir, etc., plecase la Paris.
0 deosebita importanti. pentru istoria tArii, au alegerile, din

1857- 58 pentru Fidunarea electiva a Moldovei.
ldeia Unirei incoltise in sufletele multora din Folticeni, care se si
constituiser inteun comitet ce incepu o actiune viguroas in contra
separatistilor, reprezentati de un primejdios agent care era Neculai
1strati, proprietarul mosiei Rotopnesti.
www.digibuc.ro
136
Monografla Oram lui Fe lcenl
Despre aceastift miscare, Vasile For5scu scrie :

5i in judeful Suceava s'a fitcut un comitet al Unionisfilor
sub prezidentia Vornicului Alecu For5scu, si membrii acesfui
comitet erau : Sfintia Sa POrintele Arhimandrit Calinic Miclescu.
egumen la Monostirea Slafina ; Sfintia Sa parintele Canano.
egumen la Mnostirea Rasca ; fratii Iancu si Vasile N. Canta.
curia ; fratil Mafei si Alecu Mil lo ; fratii Dimitrie si Alecu Gri.
goriu (VAsescu); frafii Mono lache, Cosfache si Dimifrie Morfun;
fratii Alecu si Toader l3otez ; fratii Constantin si Matel Piesescu ; fratii Dimitrie si Vasile Stamati ; Petru Soffa ; fratii
Costache si Teodor Gonciu ; C. Diricliu ; Costache Romanescu;
fratii Ion si Gheorghe Tinu ; fratii Dimifrie si Panaife Moldo
vanu ; Mihai Dragonciu ; Vasile Filoti ; Vasile Teodorescu ; Neculai Marcovici ; Iacov Neculau ; rAzAsii dela Brusfuri Motocestii
Urechenii, Sabi, Frunzeti, Teliman ; Iancu Sinescu ; Gh, CrivAt,
fost cApifan de pantiri ; apifan Caramalau ; Petrache Gogosescu,
Neculai MAcArescu ; preofii I. Rosu, Toader Late*, Vasile Luca,
Toader SEupcanu ; multi negutitori, infra care Lambrior, Mafei

Chitariu, iar fratii Aga 5Eefan Foroscu si Aga Costache Forlscu
umblau prin safe, ca sA impiedice inrAuririle ce separafisfi
cautau a avea prinfre rzOsii clela munfe : Dorna, Sarul Dornei
Neagra Sarului, Panaci, DrOgoiasa, POltinis i prinfre sAfenii
mai cu vazA, precum : Ion Stratilat, din Cozniesti ; C. Botezatu,
din Pascani ; Gh. a Sandului, din Ruginoasa ; Toader Gruml.
zescu, Petrea Mazilu, Toader a Oanei, din RodAseni ; Vasile
Ichim din Petiea ; Vasile Stoleriu, Neculai Balaban, din 5olda.
neti ; Vasile a Irinei, din Bogdgnesti ; Acsinfe Bobec, din Bo.
roaia ; Toader Druga din Basarabia ; Neculai a Nitei, din Preu.
fegfi ; Gh. Arghireanu, din Arghira ; Toma Dascalu, din Fo.

rasfi ; Gheorghe a Tn5soaei, din Oprioni ; Cosfache a Casan.
drei, din Dolhestii-Mari, si alti multi din diferite safe.
Iato si persoanele care se tineau de poroncile guvernului
ClimIcAniei, cliiijafe de Neculai lsfrati : fratii Lupu si Mihai
Botez ; lordache VArnav, lost ispravnic pe timpul alegerilor :
fratii (.,rigore si Lunu Rolativanu ; fratii Ciudin : Ioan (socrul
Jul Istrati), Matei, Manolache si Costache ; Ionit Bofez, aren.
das lui Mihai Vod dela mosia Cristesti ; Gh. Stag ; Alezan.
dru Agioglu ; Gheorghe si Costache Glaitescu ; fratii Toader si
Scarlat Romano ; pirintele Econom Iftime Stamati ; Vasile Clu.
cerescu ; Iorgu Harlescu ; Costin Drago ; Neculai Beldiceanu ;
Gh. Popovici ; Neculai MAcArescu ; Matel Gane ; Cosfache GIL,
www.digibuc.ro
137
tescu dela Bunest ; Alexandru Ciurea ; Gheorszhies Dimitriu

si Alecu Holban, fiul vechilului Marchizei de Bedmar la Baia,
secretar intim al lui Neculai Istrati.
Partidul separatist era sustinut de guvern, care daduse lui lstrati

puteri discretionare, si care avea si sprijinul agentului consular al Austriei, Doctorul Ignatz Diaconovicl.
Despre activitatea partidului unionist din Folticeni, avem o serie
de documente inedite, necunoscute de autorii colectiei Acte si documente relative la Istoria Renasterei Romane", scrisori adresate de Comitetul Unirei, din Iasi, lai Emanoil Mortun, reprezentantul subcomitetului din Folticeni (Colectia Gorovei).
Unul dintre monbrii partidului unionist din Folticeni, era Neculai Verdeanit, profesor la scoala publica. Despre cele ce i s'au Intamplat, el adreseaza Deparfamentului Cultului 4i Instructiunei publice, la
13 Aprilie 1857, un raport in care, intre altele, spune : In ziva de
16 curent, in ceasul and imi fAcearn cursul dimineata, politaiul m'a
poftit sa merg grabnic la d-1 prefect. Cum am intrat, si WA sa-mi riispunda la salutul meu, a inceput sa rcneasca la mine, intrebandu-ma
cine stint eu ca sa indraznesc sa fac un partid, si fac propaganda $i

sa tin intruniri si consfatuiri. Fara sa ma lase sa raspund, a rdcnit la
mine, amenintandu-ma in toate chipurile"... [Acte si documente, IV, 417].
Considerat primejdios unionist, Verdeanu este destituit. Decretut
de destituire, din 24 Aprilie, este astfel inotivat : Vazand neglijenta

de a-ti indeplini datoriile misiunei de profesor, Departamentul a gasit
de cuviinta sa te destituie. Ti se porunceste dar sa predai indata ajutorului de profesor, d-lui Cocea, arhiva si celelalte lucruri ale scolii.
Ministrul Instructiunei publice : FL Sturza".
Contra acestui act arbitrar, unionistii din Folticeni adreseaza Baronului de Tallegrand urmtorul protest, la 1 Maiu 1857 :
Domnule Baron,
A doua zi dupa ce am iscalit adresa de felicitari pe care
delegatii nostri au avuE onoarea sA vA prezinEe la Iasi, profe
sorul scoalei publice din orasul nosEru a fost crud insultat de
ispravnicul finutului nosEru Suceava, si chiar arneninfat cu In.
clasoarea, si aceasEa penEru singurul fapt cA a semnaE acEul
mentionat Profesorul s'a plans DeparEamenfului Instructiunei
publise cerand repararea injuriei ce i s'a facet. Domnul sef al
acestui DeparEament,
lui destiEuire.
drepE satisfacbie, a ordonat imediaEa
www.digibuc.ro
Monografia Oravilut Folticeni
138
Domnule Baron, guvernul Moldovei nu se margineste a

frce foate silintele, a intrebuinta &bate mijloacele pentru a intl.
mida si a stnge foate dorintele noastre. a cArora liberi expre.
siune ni a fost garanfafg de Trafaful dela Paris, el acurn vine
s ni rApeasca tot ce avem mai scump, instructia copiilor
nostri. Profesorul destifuit isi indeplineste misiunea intre noi
de 13 ani. Este un om foarte onorabil, o capacitate recunoscui
si are toafg increderea noasErg. Pgrinti de familie, venim s rurn pe Excelenta Voastrg, in numele acestei Frante care face
afAtea pentru instructia copiilor nostril, sg binevoiascg a infer.
veni pe lngd guvernul nostru ca in opera lui de distrugere
s ni crute cd putin copiii. (Acfe i documente, VI, 468),
Alexandru Bofez, mare Vornic ; M. Gane, mare Postelnic;
D. Grigoriu [Vgsescu], mare :Postelnic ; A. Millo, Spatar ; G.
Calimnos, 5luei ; Codrescu, Sgrdar ;. C. Gheorghiu, Pitar ; Pie.
sescu, Cgminar ; Filipovici, Cgminar ; Marcovici. Sluger ; I. Teodoru, Paharnic ; Goncescu, Sardar ; Clucerescu. Sardar ; Nictz
Gone, Judecgfor ; J. Frunzg ; Granetchi I, Buziac, Diacon ; T.
Goncescu ; N. Sigmar; N. Rojnita ; N. Cocias ; V. Grigorescu,
preof, profesor de religie ; N. Zaharia ; I. Baesu, preof, econom ;
Vasile preof, Econom ; C. Teoioriu, preot ; I. Constantinescu,
prea.
Despre activitatea unioni*tilor din Folticeni, ispravnicul tinutului
raporteaza Departamentului din lAuntru, la 14 Aprilie :
.....de indatg am regulaf ieri a se obsti in tot circul tar.
gului, uliti i mahalale, prin baferi de barabang, cuprinderea
poruncii Sfafului extra.ordinar publicafg prin bulefinul oficial',
precum se ordong prin citafa depesg, cu desteptare cg toti calcgtorii unei asemenea reguIarisiri, vor fi supusi invinovtirei.
dupg gradul delictului i dati in judecafg. In pofriva cgrei dis.
pozitii, tofusi dupg invitarea generalg fgcuEg din casg in casg
de trei fete menife in asemenea si anume : d.lui posfelnic sau
agg Dimitrie Crigoriu, ce nu.si are statornicis in tinutul acesta,
cu vreun fondos recunoscuE i apoi spafarul Alecu Millo i slu.
gerul N. Rojnitg, asar s'au adunat la otelul d.sale vornic Alecu
Bofez [Forascu] in numgr de 17
cari anume surit cu.
prinsi In lista alturat pe langa aceasta, in numrul arora se

gasete un cinovnic din Judecatorie, pifarul Gheorgbe Popo.
vici, i doi membri dela Sfatul orsnesc, si anume : clucerul
Teodor Neculaevici i clucerul Vasile Ludovic, si pre cfit m'am
putut incredinta acesti membri pe langa aceea cg au iscglit o
www.digibuc.ro
Monografte Oraulut Foltceni
139
bartie de multumire catra comisarul Impratiei FranEei aflat acum

in capitala, dar apoi ar fi si primit csEe zece bilete confirmate
pentru unire, a caror modeluri se va cunoaste din un singur
bilet ce s'a vanat s se a'atureaza pe langa aceasta.

Eu de indafa am si apucat pe acesEi doi in cerceEare, pen.
tru ca sa dea de fata acele bilefe, insa ei s'au ferit, sub cu.
a ocaza acelei adunari s'au acceptat
mai multe deliberatii in chesta Unirei si a organizarei Princi.
patelor, dupa cum sub cumpat m'am incredintat, fragand de teL
meiu, mai sigur s chiar sfatuirile ce se cla fiecaruia, mai ale.
de post. Grigoriu, la prilejul de invitare, dung cum unele din
acele fete m'au Ilmurit. care urmare cat penEru clasa de jos se
pazea in parEe si de catra capitanul posfei de aci ca subaltern
a dumisale spatarului Alecu Millo. Astazi in adaos m'am in.
sEiintat c niste asa bilefe si inscrisul infiintat se poarta pe la
case cu ademenre pentru acei in necunostinta, spre a se iscali
si apoi s se poata in(asita la d.I Comisar prin d.l post. Gri.
goriu, spatarul Millo si Aga Emanoil Mortun, ca nisfe repre.
zentanti meniti. Eu, razamat pe ordon antele povatuitoare in a.
semenea, am Intins lucrari serioase pentru perirea a tot soiul
de abuzuri si mai ales dupa intelesul oficiei sub No. 7584, nu
am perdut vreme a regula lipirea pe stalpi in acest arg a 13
exemplare, Insa 5 primite pe langa numerata oficie i alEe 8 ce
s'au clpiat la neajuns de pe ele, publcand i prin batere de
darabana pe toate ulitele, cuprinderea ofisului No. 38 obsti
prin foaa exEraordinara, dand si cuvengele sEricEe porunci pri.
vighitorilor de ocoale. Despre care cu supunere se raporteaza,
prezentandu.se in alafurare si &Ale publicatiei sub cuvenita in.
formare, dupa cum mi s'a ordonat.
Cafri toate, onoratul DeparEamenE va cunoaste ca tnrau.
rirea se ameninta cu manifestatii si alte ce insufla prilej de
imparecbere in principiu, si mai cu prisosint de catra post.
Grigoriu, care fatis din casa in casa, /Ana si la clasa de jos,
avnd cu sine pe spatarul Millo ei slugerul Rojnit, nu s'au
sfiit a provoca mui multe indemnri, prin felurite explicatii in
contra regularisirei Sfatului si ofisului Escelentii Sale printu.
lui Caimacam No 7, fara sa se creada ca in acest district nu
are tiflu fundamental, ci mai ales considerat ca simpla per.
soana 1). ar si trebui sa se fereasca i sa se oploseasca acolo
%/Ant ca. nu le ar fi primit.
1) Dimitrie Grigoriu (Vasescu). fiul Caminarului Ionita Grigoriu era

pAscut In Folticeni. unde fusese magistrat, i acuma se stabilise in
www.digibuc.ro
-,
140
Monografla Oraplu Folticen
unde locul sau interesele lor cere sa fie staEorniciE.Aceasta re.

gularisire nu mai putin pentriz cinovnicul din tribunal, acei doi
membri din Eforie si capitanul de post cari au ascultat publicatiile, si cu a lor urmare s'au facut necredinciosi, sa lase la
cea mai deparEe lucrare a onorab. DeparEament, pana and eu
voiu fi cu privighere si stricEl purEare. dupa desEeptArile pri.
mite ; insS in aceasta socot nu de prisos a supune la cunos.

tiinta ca politaiul orasului. pe lnga molatatea ce arata h insar.
cinarea sa. dar apol desvaleste un caracEer nepriincios la o asa
gingasa vreme, In c5,E mai mulE a zice stint impedecat la graba
cu care doresc a indeplini insarcinarile puse mie de guvern ;
prin urmare ramane si intru aceasta a .se face cuvenifa regula.
In asta sara a sosit aicea in targ si arbiereul dela manas.
tirea Slatina care nu mai putin fiind until din linia gi duhul ai
acelora ce se inceara a vtma linistea, primind si felurite Im.
parecheri si la manastiri cnd se gaseste, in scopul proecEarilor
In cbestia de fata. Eu, cOE pentru aceasta am regulat ca mane,
prin comandirul de jandarmi, sa i se Lea cunoscuE a se retrage
inapoi la acel locas, si sa se fereasca de toata necuviinta care
nu poate a se ingadui.
Despre care nu mai putin vi se aduce la cunostinta.
[Acte si Documente, IV, 435].
I. Vcirnav
Starea morald din timpurile acelea, care nu se deosebeste de acea de astzi, este zugrtivitd de raportul Comitetului Unirei din Folticeni, clitr Comitetul din Iasi, cu data de 9 lunie 1857 (Acte, IV 761)
Avem onoare de a va incunosEiinta cl la districtul Suce.
vei, dintre marii proprietari si acei de case, au rOmas putini
cari au mai sprijinit Inca santa noastra cauza. Aceasfa vine din
aceea ca, precum stiti, la d-lor binele tarii nu-i decAt un cu.
vant desert, si pentruca nu cauta decat interes. Trei dintre d-lor
earl, cu citeva zile inainte, strigau unire, au subscris felicitd
comisarilor si bilete, au fosE destul sa se duca la tribunal, si
alEuia s-i dea caimacamul o cafea, penErts ca ca vie acum ea
strige in contra unirei, si ea faca partida lui Istrati.
Dar, Domnilor, cu rusine si cu durere va marEurisesc el
districtul Sucevei e poate singurul care numr asa de putini
eameni onesti.
Daca ocrmuirea si d4 Istrati vor face Inca toE ce vreau
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Folliceni
141
nu va asfepfati la mari rezultate dela nenorociful nostru dis.

trict.
Aid lupta este mai mare decat oriunde, penEruca avem.

din nenorocire, de adversar pe Isfrati care are ocarmuirea tn
mana. i pc Iorgu Lifeanu, care e unul din cei mai marl pro.
priefari.
Ni-ati scris ca s facem o protesfatie penfru acele 15 zile.

A ti pufea crede ca, dupa cercarile ce am facut, nu s'a putut
spera dect un numar foarfe roic de subscrieri, incat am fost

siliti a parasi aceast lucrare. i apoi mice ai vrea sa fad nu
ai cu cine, pentruca nu inteleg sfintenia, imporfanta acesfei
chestii. parc n'au suflet, n'au sane, se duc, se plimba. isi
cauta de inferese, de Erebi, dorm, isi fac tabefurile. Li vorbesti
alergi; in zadar, nu-i poti misca. Din parte.mi am facut i voiu
face tot ce-mi va fi prin pufinta, cu toate cA sunE prea putin
ajutat. Ar fi de dorif. si chiar va rog, Domnilor, daca yeti gsi
si Dv. de cuviin(a, Erimeteti-ni din membrii cari sunE mai cu.
noscuti aid ca sa facem cfiteva adunari, doar el vom mai in.
sufleti. Altfel avem sigur in Divan pe Istrati, pe Liteanu, i cti
toafa banda d-lor de deputati cari vor sa si-o preggeasca 1).
Pe corporati administratia i.a silif cu jandarmi de a sub.
scrie adresa catra Savfed-Efendi ce s'a vazut i fiparita, i-a
silit a subscrie o impufernicire la 16 dinfre dnii, cl tot ce
vor face acesti din urma s fie primit si de dnsii.
Am vruf sa-i fac a artta prin inscris aceasfa necuviint a
administratiei, dar nu au avuE curaj, roi.au fagaduit cu toate
acesfea ca. de acum nu vor mai subscrie nimic fara sa se sfa.
tuiasca cu noi, Credeti-ml, domnilor, ca corporatiile inteleg mai
bine interesul AM si al lot decat d-nii propriefari, sau cel pu.
tin nu suni inferesati, nu vac' o speculatie acolo unde cafe o

cauza politica, o cauz de moarEe sau viata a tarii lor.
Pana la publicarea listelor elecEorale, nu va pufem da
nicio stinta in acesf caz, fiindca pe multi cari i-a (recut de aici,
la Iasi i-au scos Domnilor, va rog dati-ni stiinta de cafe ori a.
yeti ocazia, ca sa mai pufem intretine curajul celor fricosi i slabi.
Primiti, Domnilor, mrturisirea cea mai sincera despre
stima cu care am a ramnea

Al domniilor voasfre plecaE serv
A, MILLO
1. Aprecierile lui Alecu Millo despre Iorgu Liteanu erau pesimiste.

Liteanu a Lost ales pe lista unionisfiror, desi era bnuit el ar simpatiza
cu separatistii.
www.digibuc.ro
142
Monografla Oraptiut Folliceni
La 2 Iunie 1857, Comitelul din Iasi trimite Comitetului din Folticeni o adres, cernd s protesteze in contra abuzurilor administratiei
care trece pe listele de alegdtori persoane ce nil aveau acest drept,
si aneweazii o cop'e de pe protestul indreptat de Comiletul din Iasi, la
28 Martie 1857, cdtr Caimacan.
Contra manoperilor administratiei locuitorii din Folticeni adreseazd
la 20 Iunie 1857, un protest cdtra Victor Place, consulul fiancez din

Iasi. Se pldng cd prefectul si prezidentul tribunalului exclud din listele
electorate pe alegtorii bdnuiti ca sunt partizani ai unionistilor, Ca' intimideaza pe functionari, i cd toate reclarnatiile care se fac, cu privire
la omisiunile din listele electorate, sunt nesocotite. (Acta, IV, 901).
Alegerile fixate la inceput pentru ziva de 31 Maiu, au fost arnd-
nate pe ziva de 8 lulie.

Unionistii care candidau, pentiu Divanul Ad-hoc, in colegiul proprietarilor mari, erau lorgu Vrnav-Liteanu si Alecu Forscu, contra
separatistilor Neculai Istrati si Lupu Botez. Guvernul fcea mati std..
ruinti s fie ales Istrati, personaj cu mult vaz, dela alegerea cdruia
ar fi atrnat soarta unirei principatelor.
Despre ingerintele fdcute de guvern, pentru reusita lui Istrati,
Vasile Fordscu, martur al celor ce se petreceau, scrie astfel in Memoriul su :
Pe and se pregatea i o parfe si aka penfru alegerile

generale, alegeri care frebuiau, mai ales in judetul Suceava, sA
aibl o mare importanfd, de vreme ce seful partidului separatist
din Moldova frebuia numai dect sA fie ales, el care desemnase
si in toafe celelalfe judete candidatii separafisfi, Minisfrul Fi.
pe afunci Visteinicul
i anume Logofatul Necu.
nantelor
lai Millo, venise, intovrasit de un grec priefen Temisfocle Bas.
faki, care era anfrepenorul salinelor din Tfirgul.Ocnii, la Folfi.
ceni, unul cu influenta lui de minisfru, celalf cu baerile dela
pungl deschise, ca sA cumpere voEuri
Acesfi mari oameni ai zilei erau ggzduiti la ispravnic,
Iordache VArnav, uncle au sfat vreo doul zile i acolo primeau
deslegari dela Iasi si propoveduiau candidaturile guvernamen.
tale, iar Gh Ghitescu, Teodor Romano, Matei Ciudin, Gh.

Dimifriu, aduceau veEi despre mersul alegerilor, asigurnd pe
ministru a nu numai cl sunE siguri de alegerea lui Isfrafi, dar
despre celelake alegeri din judet. asa cl dui:4 stiinfile date
de minisfru Millo guvernului, diE si consulului austriac Gobel,
alegerile din Folficeni erau ale lor.
Tot in urma ordieelor date de minisfru, i dupa afaturile
www.digibuc.ro
143
calor mai influenti separafisfi, zece alegafori din colegiul ma.

rilor propriefari, precum : Alecu Millo, Pefru Sofia, Neculai
Gonciu, Frunzefi. Colonelul Sunguroff, fratil Stefan si Cosfache
Forascu, fratii Dimifrie i Alecu Grigoriu (Vasescu) si Con.
sfanfin Plesescu, pe la ora 9 noapfea, cu doua zile inainfea
alegerilor, au fosf sfersi din lisfa alegaforilor, asa cl unionisfii
percleau zece vofuri, i fata cu alegaforii separafisfi ei ramaneau
cu vreo doua vofuri in minorifafe, asa ca lsfrafi ar fi frebuif
sA fie ales.
Doi fined scriifori in fribunal, amici ai finerefului unio.

nisf, au venif, prin ascuns, si au dal de sfire lui Consfanfin
Plesescu, cel mai in vArstA dinfre finerii unionisfi, despre cele
ce facuse fribunalul, ca cei zece alegafori au fosf sfersi din lis.
fele elecforale.
In cfiteva minute, Plesescu, Rojnita, Iancu Razu, Toader

Gonciu, Vasile Forascu, vreo rativa negutifori, intre care si
Mafache Barbierul, au mers la tribunal, pe la orele 10 noapfea.
au elsit incl pe judecafori, care asfepfau sA isclleascA hofararea
data de ei, privifoare la fergerea celor 10 alegafori, si sl fie
frecutA in regisfrele tribunalului, asa cl a treia zi candidatii
unionisti sA fie in minorifafe. Plesescu, insa, cerand acea hofa.
rare, in fata judecaforilor a rupf-o, i franfind cu un bat gros
pe masa, a varsaf cerneala din calimara, si a ceruE ca imediat

sA se revie asupra acelei nedrepEe i cufezafoare hofarari, si sl
inscrie la loc pe acele zece persoane sferse din lisfa ; de frica.
judecaforii au vruf sl fuga, insa impiedicati find de lumea adu.
nafa la fribunal, fof ce s'a ceruE, judecatorii au facuf.
Presedinfele fribunalului era spafarul Grigore Rahfivanu,
asesor clucerul Vasile Clucerescu si candidaf Iorgu Harlescu.
Pe la 1 dupa miezul noptii, prezidenful fribunalului s'a
dus la ministru, ca sa raporteze ceeace se petrecuse in tribunal,
dar nici minisfrul, nici priefenul sAu Bastaki nu se gaseau la
ispravnic, asa cA numai a doua zi frebui sa vada pe minisfru.
Vorrncul lorgu Razu, vechiu cunoscuf al Visfernicului M.
Millo, poffise seara pe amandoi arnicii, Millo i Basfaki, la o
parfida de whist. Pe cand invifatii se pusera la masA, vreo Erei.
zeci de persoane, infre cari pot cifa pe Vasile Canfacuzin
Alecu Forascu, Alecu Millo, Nleculai Gonciu, Plesescu, i altii,
au infraf in casa lui Razu ; Vasile Canfacuzin s'a si adresaf mi.
nistrului si 1-a infrebaf .ce inEerese 1-au silk sA vie in folfi.
ceni. cu anfreprenorul ocnelor, (ocmai in ajunul alegerilor gene.
rale, si-1 roagA sA li deie celor adunati acolo un rAspuns lAmurifor, ca sA *tie ce urmare frebuie sA aiba cu el si cu amicul.
1) Vasile Cantacuzin era fatal lui MAO Cantacuzin, celebrul ptofe,

sor dela facultafea de Drepf din Iasi,
www.digibuc.ro
144
dsale Trebuie sa va spunem, zise el, ca toafa influenta de mi.

nistru, toate mijloacele de coruptie, de prigonire ce intrebuin.
teaza guvernul cu ai lui, noi vom alege pe candidatii nosEri.
candidatul Dv. Isfrati, nu se va elege. nu vom permite a se
alege. Asa dara, neavInd ce cauta Dfa ca ministru aici, in ju.
detul nostru, i nid prietenul Dtale Bastaki, tocmai i'n timpul
alegerilor, te indemnam sa parsesEi pe Inc orasul. Trsura cu
cai de posta esfe la scara, fa vel sui i vei pleca, iar bagajele
Dtale ti le va aduce in Iasi, mane dl Basfaki, caruia ii dam
vole a sta pe noapfe la gazda sa,
Ministrul, galben ca ceara, nu puEu raspunde nimic ; apoi
caut a se scuza ca a vault la Folficeni pentru diferite afaceri
particulare, rmind pe scaun cu cart& in mama. Caniacuzin,
suparat de impolifeta minisfrului, ca nu se scoall in picloare,
il apuca de gulerul surfurului si.I scoall de pe scaun. .Cand
iti vorbesfe cineva, Ii zise el, frebuie s fa scoli si sa raspunzi
la inErebnile ce (I se fac cad alffel vei capta o ladle de poll.
feta, dupa cum meriti,
Neculai Gonciu, un batran ca de 90 de ani, care sta lnga
Cantacuzin, i.a zis :
Cucoane Vasile, eu cunosc de mult pe Cuconul Necu.
lai Millo ; D.sa e chilos ca si call D.sale din posfa, i oricat
iwam zice, D.sa tot nu va intelege de cuvnt bun,
In acest fimp, Constantin Plesescu infra tu casa si spunei
frasura e la scara, gafa de plecare, si doi tineri vor intova.
rasi pe Mll0. noapfea, pAna la posta din Cristesti.
Timpul era foarfe rau, ploaie mare si intuneric ; atunc
Alecu Milk, nepoE minisErului, a luat asupra-si indatorirea ca a
doua zi, in zorii zilei, minisfrul va prsi judetul si acei adu.
nail acolo sa-i permita ca in acea noapte sa ale la tara la el pe
unchiul sau, la o deparfare de jumatate ora de oras. 5i in ade.
van pe la ora 11 noaptea. Alecu Milk luaui in frasura sa pe
niinistru, amndoi au plecat la Spataresti. lar a doua zi. pe la
6 dimineata. in trasura pregatifa, i intovarasit de tinerii Alecu
Bofez s Vasile Forascu, visfernicul (Aril a fosE condus surgun
On la marginea tinutului.
A doua zi. pe la 8 dimineata, a plecat din Folticeni si
Basfaki, buiduit de oraseni, iar ispravnicul, afland despre sur.
gunul minisfrului, nu a indraznit sa faca absoluf nimic: s'a mul.
tamit numai a raporfa cazul Departamentului si lui Gobel, con.
sulul austriac.
Indat dupa surgunirea lui Bastaki, agentul consular sus..
triac, Dr. Diaconovici, a dus vestea la Rotopanes.i, lui IstraC,
care a si plecaf la Iai, ca sa inlocuiasca pe ispravnic, care a avuE
slabiciunea a nu lua masuri grabnice contra acelora ce au i
gonit pe ministru. Unionistii afland despre plecarea lui Istrati,
au pornit intru intimpinarea lui. Postele 'Ana la Miroslave
www.digibuc.ro
Monografla Orap1u1 Folticeni
145
erau finufe de Alecu Millo, f capitanii 11 raporfau cui anume

se dau call de posfa ; Einerii plecati dupa Isfrafi 1.au ajuns la
posfa din Cristesti, unde au zadarnicit plecarea lui firop de cinci
ceasuri, astepand deslegare dela Comifeful Unirei claca Istrati
are voie sa plece mai deparfe.
Un felegrafist a comunicat unionisfilor ca Isfrati a primit
o felegrama cl priefenul su Todirita Fascanu vine la Rotopi .
nesfi, pentru a se intelege despre alegerile dela Iasi e din Vas.
luiu. Toafe drumurile ce mergeau spre Rofopanesti au fose

impanate de fineril unionisfi. Constantin Plesescu e Teodor
Bofez au intfilnif pe Rascanu pe drumul BAH, coborandu.se,
prin Calea Mare, spre Rofopanesfi. L.au oprif in drum si 1.au
silif a se infoarce la Iasi. fall a pufea sA vada pe Isfrafi.
Ispravnicul primise un ordin secret dela Departament, dela
minisfrul Vasile Ghica, cum ci vs primi felegrama ce misuri
frebuiesc luafe ca sa impiedice cu forta alegerile, in caz cnd
va vedea a unionisfii au sansa de a reusi. Telegrafisful a adus
la cunosfinfa Comifefului din Eolficeni acesf ordin, i peste
noapfe pesfe cincizeci de salpi de felegraf au fost Waft, asa ca
n ziva cAnd trebuia sA soseascl acele instruct% toate liniile
felegrafice in legatura cu Iasul au fosf infrerupfe.
Ca s-si asigure reusita, administratia n'a crutat nicio brutalitate.

De pe lista alegtorilor au fost eliminati toti acei bnuiti c sunt partizani ai Unirei, invocAndu-se diferite motive neintemeiate. Astfel au
fost eliminati proprietarii mari cari intruneau Wale conditiile cerute,
p-ecum Alecu NUllo proprietar de 800 falci ; lancu Botez, 600 Mid ;
Emanoil Mortun, 112 falci : Cost. Plesescu, 120 ; Gh. Plesescu 120 ;
Costache Ciudin; 125 ; Alecu Ciudin, 125 Md.
Au fost exclusi alti 26 proprietari de case din Folticeni, precum:
Emanoil Mortun, loan Filipovici, loan Teodor, Neculai Gonciu, Vasile
Dimitriu, Neculai Verdeanu, Vasile Clucerescu, lordache Gianoglu,
Alexandru Hagioglu, Toader Neculaevid, Vasile Ludvig, Gh. Calimnos,
Vas. Hristian, lorgu Doncescu, Gh. Criviit, Dim. PAdure, Gh. Popovici,
Alecu Lupu Dimitrache Dimitriu (Purea), Iorgu Neculau, Neculai Romnescu, Const. Blanaru, Toader Teliman, Manolache Enitescu si Dimitrie Grigoriu (Vsescu).
FMB, favorabili lui !strati, au fost trecuti pe lista marilor proprietari, fr a intruni conditiunile. Astfel : Aga Const. Neculau era
supus grecesc ; Cminarul Neculai Sofia nu avea varsta de 30 de ani;
Cminarul Dimitrie Marza era supus austriecesc ; Paharnicul lonit
40
www.digibuc.ro
Monegrafla Oroului Folticen1
146
carA era proprietar cu zestrea nevestei ; Stolnicul Costache GhiteScu

era proprietar de zestre ; Sardarul Vasile Dimitriu avea proprietate
mosia Leucusesti de zestre, lar pe o parte din targul Folticenilor, nu
avea act intArit statornic ; Neculai Tellman nu era boer, si nici fecior de boer ; Paharnicul Costache Sinescu area numai 37 flci, si
Pitarul Costache Gheorghiu numal 50 flci (Doc din colectia Gorovei).
Contra acestor nelegiuiri, 18 mari proprietari, din totalul de 35
1nscrisi pe lista electoralA, protesteazA la IsprAvnicie si in ziva de 8
lulie, cAnd se fAcea alegerea, pArAsind camera de alegere, dreseazA un
,Act de alegere `, proclamnd alesi ai lor pe Jorgu Vrnav Liteatm

si Alecu Botez.
Protestul acesta, adus la cunostinta Comitetului din lasi, a fost
comunicat consulilor.
Rezultatul unor astfel de alegeri, a fost favorabil separatisttlor.

Marii proprietari au ales deputati pe Postelnicul Neculai !strati si Aga
Lupu Botez ; midi proprietari pe Gh. Manoliu, persoan necunoscutA;
la colegiul stesc a fost ales Pintilii NiculitA din Brosteni, si orAsnii
au ales pe Postelnicul Dimitrie Grigoriu (VAsescu).
Se cere anularea alegerei dela 8 lulie.
Despre aceasta, Comitetul din Iasi scrie, la 17 lulie, urmtoarele
Comiteiului din Folticeni (Colectia Gorovei) :
Domnilor,
Avem anoare a va inatiinta : I-o a comisarii Frantei, Ru.

siei, Prusiel ii 3ardiniei, asbzi au protestat In contra tuturor
lucrarilor guvernului Moldovei abatute dela tecstul oi spiritul
Tratatului de Paris.
g.a Ca marinimosul imparat al Frantei au poroncii prea
demnului ski reprezentant din Constantinopoli ca sa doban.
deasca numai de cat (d'obtenir absolument) desfiintarea alege.
rilor de acum. Din aceste sari auEentice vil yeti convince, ca
cauza noastri sill mai bine de cat orisicand, ca protestatia noasErS
au avut rezultatul dorit si ca increderea noastr in dreptate si
generozitafea puterilor favorabile cauzei noasEre, au Lost dreapEa
oi intemeiat.
Dar tirile aceste favorabile deparEe de a imputina activifates, zelul si enercia noastra, trebuie mai ales sa inmulteascd
aceste conditil neaparate ale triumfarei drepEei noastre caure,
PenEru acest sfarsA va i rucam domnilor lara si iara cu cea
nisi mare staruinta el binevoiti a ni trimete indati limuririle si
www.digibuc.ro
Monografla Orap 1ui Folliceni
147
insemnarile ce v'am cerut despra alegerila fiecgreia clase In

deosebit.
Avem onoare a rgmne cu cea mai aleasg consideratie
Ai D-voastr plecati servi
Rolla, Pants, K. Negri, D. Rallef, P. Mavrogheni, K.
Hurmuzaki, Kozadini, V. Alecsandri.
Copie a depesei Baronului Talleyrand cairi D.l Place

Bukarest le 0/16 Juillet
Bonnes nouvelles ! Paris m'a autoris protester. J. le
ferai demain, d'accord avec mes collgues de Russie, de Prusse
et de Sardaigne. Aprs la sance une estafette portera aux trois
Consuls l'ordre d'en informer officiellement le Caimacam. Thou.
venel a reu l'ordre d'obfenir absolumenf (souslignez ces deux
mots) l'annulation des lections, Communiquez cette dpcha
vos collgues.
sign : Talleyrand.
Alegerea a fost anulat, si se Intocmesc lista nou de alegtori,

astfel compuse (Colectia Gorovei) :
P roprietaril marl
Vornicii: lorgu Varnav, Alecu Botez-Fordscu
Colonel Neculai Singurov
Agit: Lupu Botez, Costandache Neculau, Costache Botez, Iordache Vrnav ;

Spataril : Grigore Rhtivanu, Dimitrie Bors, Alecu Millu, Vasile
Cantacuzin ;
Banal lancu Bors ;
$tefan Botez-Forscu, Lupu Rhtivan, Dimitrie Brnza ;
Cdmlnarli: Petrachi Sof ta, Neculai Softa, Dimitrie Mrza, Constantin Plesescu, Gheorghe Ghitescu ;
Leitenent Mihaiu Botez ;
Palzarnicul Constantin Hermeziu ;
Sardarit: Vasile Dimitriu, Neculai Gonciu ;
Stolnicil Lascar Rhtivan, Costaehe Ghitescu ;
Clucer Dimitrie Bors ;
Sluger Neculai Marcovici ;
Pitarli : Alecu Ciudin, Costache Ciudin ;
Gheorghe Plesescu.
www.digibuc.ro
148
Monogrefla Oravllui Folticen1
Proprietari mici
Alegatori de al doilea grad
Ocolul Muntelui : Gavril sin Dasclu Vasile, Vasile sin Stefan
Ortoanu, Chifor Rogin, Ierernia Mendrea, loan sin Toader Boca.
Ocolul Moldovei Costache Mortun. Tnasa Frunzeti, Costache
Rafail, Dimitrie Bors, Petrache Matoc.
Locuitorli Weld
Alegtori de al treilea grad.
Ocolul Muntelui : lacob Scutiareanu, loan Mhillu.
Ocolul Somuzului ; Toader sin Pavel loanei din Rdseni, loan
Ocheanit
Ocolul Moldovel Constantin al Popii, loan al Petroaei.
Ocolul Siretului : Gheorghe Dmian, loan Nechifor.
Oraenii
Proprietarl de case si neguttorii.
Post. Dimitrie Grigoriu

Spat. Dimitrie Plastira
Spat. Gh. Dimitriu
Comis Const. Balomir
Comis Matel Ciudin
Caminar N. Boian
Caminar Costin Dragos
Caminar Toader Romano
Paharnic loan Teodor
Paharnic Enache Cozmulici
Paharnic loan Haubit
Sardar Alexandru Clure
Sardar Vasile Clucerescu
Sardar Leon Dumitrovici
Sardar Panaile Rhtivan
Sardar Neculai Verdeanu
Stolnic lordache Radu
Leitenant Teodor Cazabulo
Medelnicer Dimitrie Alevra
Medelnicer Alexandru Agioglu
Clucer Toader Neculaevici
Clucer Vasile Ludvic

Clucer loan Cumpt
Sluger Neculai Mcrescu
Sluger Dumitru Gheorghiu
Sluger Gheorghe Calimnos
Sluger Vasile Cristian
Sluger lorgu Grigoriu
Sluger Matei Plesescu
Sluger loan Tinu
Sluger Neculai Rojnit
Pitar Stefan Gogosescu
Pitar Dimitrie Picture
Pitar loan Vasiliu
Pitar Gheorghe Crivat
Pitar Gheorghe Popovici
Satrar Mihai Verdeanu
Coleschi registrator Cost. Cristea
Nobilii :
Dirnitrie Filipovici
Alecu Grigoriu (Vsescu)
www.digibuc.ro
Monografia Ora,Fulul Folticed
Domnii ;
Manolachi Neculau
lorgu Nicolau
Constantin Ciute
Alecu Popovici
Toms Gavrilescu
Alecu Lupu
Neculai Petrovici
Neculai Romanescu
149
Neculai Desscu
Tudorache Stefanovici
Arsanachi Dragonciu
Teodor Gherghel
Dumitru Botezatu
Neculai Daschevici
Constantin Pruteanu
Neculai Manoliu
Dimitrie Dimitriu
AlegAtorii din lista aceasta au luat parte la alegerea dela 30

August 1857 ; numitrul alegtorilor, ins, era mai mare. Numele tuturor
alegatorilor din judetul Sucevei, II avem intr'un caiet in care sunt trecuti toti alegatorii din judetul Sucevei, liste de care s'a servit Grigori
Sturdza, candidat la Domnia Moldovei. Alegtorii cari lipsesc In lista
publicat In Ficte si documenteTM, si se gsesc in listele lui Grigori
Sturdza sunt urmatorii (Colectia Gorovei):
Intre marii proprletari :
Logoftitul Alecu Bals, proprietarul Brostenilor cu cotunele,

Visternicul Neculai Roset-Rosnovanu, proprietar Pascanilor cu
cotunele,
Vornicul Alecu Sturdza dela Ruginoasa.
Vornicul lancu Prjescu dela Stolniceni,
Comisul Dimitrle Codreanu cu moslile Uncestii si Nimercenii,
Postelnicul Neculai lstrati dela Rotopnesti,
Postelnicul Matei Gane, cu Movilenii,
Comisul Dimitrie Bors dela Tonti,
Paharnicul lonit Sacar dela Lmsni,
Pitarul Cosfache Sinescu, cu prti In Hreatca 51 Uncesti,
Pitarul Neculai Teliman, cu parte in Pnuresti si Soitnresti,
Pitarul Costache Gheorghiu, cu parte in Petris si Costesti,
/Aga lancu Botez cu mosiile Mardjsti si Filipesti.
Dintre proprietarii mici au votat un numr de zece. E surprinztor, ins, ca in listele lui Grigori Sturza, nurnrul proprletarilor mici
alegatori, sunt in numr de 344. Propriettile acestora sunt in Brusturi,
Tolesti, Bargeni, Mitesti, adicri rzsii din satele acelea, precurn si
multimea rzsilor dela munte, din satele Dorna, Giosni, Gura-Negrei,
arul Durnei, Neagra $3ru1ui, Pltinis si Drgioasa.
www.digibuc.ro
150
Monografla Ora,yului Folticeni
In listele lui Grigori Sturciza mai gsim o indicatie interesant :

se arata numaru1 total al locuitorilor din judetul Sucevei, cart erau :
2697 in ocolul Muntelui, 4617 in ocolul Siretul, 3778 in ocolut Moldovei si 2652 In ocolul Somuzului, sau In total 13744 locuitori, adica
numai capi de familie.
In alegerile cele notia, separatistil au fost Infranti si intreaga lista
a unionistilor a fost aleasa cu majoritriti impuntitoare.
La coIegiul marilor proprietari au fost alesi lorgu Ildrnav Liteanu
cu 18 voturi si Alecu Fordscu cu 19 voturi, din 33 votanti, pe and

'strati a intrunit numai 14 voturi si Lupu Botez 9 voturi.
La colegiul proprietarilor mici, Costache Mogan a fost ales cu 8
voturi din 11 votanti.
La colegiul ortisanesc, Dimitrie Grigoriu (Vdisescu) fiul Caminarului Ionita Grigoriu, a avut aproape unanimitatea voturilor, lar Toader
sin Pavill a Grind din satul Rddsni alesul stenilor, a intrunit unanimitatea voturilor (Acte, V, 609).
Despre cele petrecute dupa alegere, gsim urmatoarele in Memoriul lui Vasile Forascu : Mari au fost manffestatiile dupa fiecare
alegere, sl un mare bal a fost dat, in onoarea alesilor, de Alecu Forascu, in casa sa. Hora Unirei s'a jucat atat in saloane cat sl pe strada.
Toll separatistii au fost invitati la bal, dart de Istrati, dar putini au

ritspuns la invitatie, cad nu voiau s eie parte la o serbare nationala.
Aid e locul sa spun o mica anecdot. Spatarul lancu Botez,
beat find, a gasit 6 nu merge bine ceasornicul lui, ca i se slabise
coarda. Atunci lund un pahar de vin vechiu, si deschizand toate cuvertile ceasornicului, I-a muiat de trei ori in paharal cu vin, ca sa-i
intreasca coarda.
Dupa ce !strati nu a fost ales, toti functionarii din Folticeni au.
fost schimbati; numai Caminarul loan Filipovici, orn de casa Logofatului
Andrei Basot, si presedinte al Eforiei, nu a fost dat afara, dup sta..

ruinta lui Basota, pe lang Vasile Ghica, ministru din luntre.
Rezultatul total al alegerilor a fost zdrobitor, pentru separatisti.
Dupa telegrama lui Place catra contele Walewski, din 87 deputati alesl
83 au fost unionisti si numai 4 scparatisti. (Acte, V, 612).
Caderea lui Neculal lstrati, sufIetul separatistilor, a asigurat unlrea, iar el s'a mngiat, asezand in tintirimul bisericei zidita de el. pe
mosia sa Rotoptinesti, o statuie de piatr care infatiseaz Moldova
www.digibuc.ro
Monografla Oraplat Fol Meld
151
plangand, si depunand o coroana pe mormantul Unirei, statute care

se mentine si astazi.
DIntre deputatii alesi la Suceava, Dimitrie Grigoriu (Vsescu)
a fost ales, in sedinta Adunarel ad
hoc dela 18 Noemvrie 1857, secretar.

*
La 1858 se fac din nou alegeri pentru Adunarea Nationala

a Moldovei. Mare le dusman a I
Unirei, Neculai !strati, nu mai
candideasa in judetul Suceava, si
a fost ales la lasi.

Pentru a ceste alegeri se alcatuesc alte liste, dupa alte norme.
Sunt interesante aceste liste, intru cat arata nu numai proprietatea fiecarui alegator, ci si venitul.
Alegatori primari.
Vornicul Alecu Botez.Forscu parEe in moeia Forleti, 600 galbeni
Post, Matei Gane, Movileni, 209 galbeni.
Post. Stefan Botez.ForAscu, parte din mogia Forleti, 600 g alb eni
Aga Costache Foriscu, parte in Forleti, 600 galbeni,

Aga Dimitrie Radu, Tontii 200 galbeni,
Colonel Nicolae Singurof, loneasa, 450 galbeni,
Banul Vasile Dimitriu, Leucueeeti, 200 galbeni.
Caminar P. Sofia, LeucueeeEi, 400 galbeni.;
Sard. Tanasa Frunzeti, parte in Soimreeti el in PAnureefi,
120 galbeni.
Pit. Neculai Teliman, parte in Pnureeti e SoimAreoti, 120 galb.

DimiErie Motoc, parte in Brusturi, 100 galbeni.
Petit-ache Motoc, parte in Brusturi ei Soimareeti, 120 galbeni,
Neculai Motoc, parte in Brusturi ei Soinafireeti, 120 galbeni,
Spat. Dimitrie Bransa, Petrieul de jos, 500 galbeni,
Spat. Dimitrie Bore, parte din Criveet1 ei BAdelita, 120 galbeni,
Clucer Dimitrie Bore, parts in Criveeti ei Bidelita 120 galbeni,
Post. Iordache Varney, parEe din Pefiea e Podeni, 600 galbeni,
Aga Lupu RAtivanu, Poiana Rftivanului, 600 galbeni,
Aga Costache Pleeescu, Pleeeetii Sineasai, 400 galbeni,
Banul Costache Ghi(escu, Buneeti, 200 galbeni,
www.digibuc.ro
Monografla Omaha Folliceni
152
Banul IoniEl Sacar, Lamapanii lui Sacara. 400 galbeni,

Spat. Costache Ciudin, parfe din Petiea, 400 galbeni,
Comisul Dimitrie Codresnu, Uncesti, 600 galbeni,
Cam. Costache Gavrila*, Giurgegi *i Racova, 300 galbeni,
Cam. Teodor Ciornei, Ple*e*fii Hermeziului, 250 galbeni,
Sardarul Neculai Goncescu, Tvrtoala (?) cu 10 Wei de linga
Folticeni, 180 galbeni,
Stolnicul Lascar Rahfivanu. parte din HreaEca 200 galbeni,
PiE. Costache Sinescu, parte din HreaEca, 120 galbeni,
Aga Emanoil Mortun, parte din CgmArzani, Leucumti, ObIrsia
*i Movileni, 600 galbeni.
Alegiitorii directi din rqedinta tinutalA.

Cana. Cosfin Dragos, casa. posesia mo*iilor Sabasa, Praul
Pantei, Stejarul si Farca*s, cherestea e vite in valoare de 7500

galbeni,
bard. Iordache Gianoglu, casa, posesia moiei VAIeni, mo.

siei Malini, feresei, mori, parchet de padure in valoare de 6300
galbeni,
Aga Dimitrie Radu, posesorul mo*iei DrAgusani cu pa..

dure, mori, velnita, in valoare de 6000 galbeni.
Spat. Dimitrie Plasfira, casa, posesia mosiei Tatarusi cu
padure, mori, vif e, in valoare de 8000 galbeni,
Vorn. Sevastian Canano. posesia mosiei Dolhasca, Buda
*i Gulia cu padure, velnifi, mori, pod *i vita, in valoare de
15000 gall's/3i.
Aga Emanoil Mot-fun, tovarasie la posesia mo*iei Siretelu

e Lespezile, cu velnifa, mori, pod, farg, boi la grajd si alte vif e
cu un capital al d-sale de 7000 galbeni,
Comisul Iordache Moreun, parte din tovArlaie la posesia
mosiei SireEelul si Lespezile, cu un capital al &sale de 7000 galb.
Aga IonitA Botez, posesia mo*iei Cristesti cu catunurile ei
velnifa, crAsma, mori, pod *i vite, in valoare de 18000 galbeni,
Post. Vasile Canfa, casa, posesia mosiei Rada*ani, Burghinesti
*i Oprioani, producte, arenzi, mod, iaz *i vife in valoare de
9000 galbeni,
Caminar Gheorghe Ghgescu, casa, posesia mosiilor Sili*.

tea e Giurgesti, producte, velniEl. iazuri, mori a i vita in valoare de 7000 galbeni,
Vorn. Alecu Botez.Forascu, casA, comedul otcupului de
rachiu din Folticeni, in valoare de 6000 galbeni,
Spat. Gheorghe Dimitriu, casA, posesia mosiei Uncesti,
www.digibuc.ro
Monografta Oraplul Folticerti
153
foresee, arenzi, moarA, vita si cherestea gate pe Suha, mosia

Valeni, in valoare de 6500 galbeni.
Filegtori directi din district.
D. Logof. Alecu Ba1s, mosia BrosEeni cu atunele, veniE
10000 galbeni,
Sluger Neculai Marcovici, mosia Negrisoara, veniE 1200 galb.
Printul Alecu Calimac, DrAgusni, 4000 galbeni,

Aga lancu Botez, Rosiori si Filipesti, 1800 galbeni,
Spat. Neculai Alecu, FIT:liana Mare, 1800 galbeni,
Printul Mihai Sturdza, Cristesti, Cosmesti cu cgtunurile.
12000 galbeni,
Vorn. Alecu C. Sturdza, Ruginoasa cu cgunurile ei 8000 g.
Vorn. Iancu P;Ajescu, Stolniceni, 3000 galbeni,
Comis. Costache Bosie, Sirete1u1 cu Brteni si Lespezi
4200 galbeni,
Vora. Iorgu VIrnav Lifeanu, Liteni, Rotunda, Vercicani,

si Corni, 8000 galbeni,
Vorn. Alecu Botez Forlscu, Preutesti, V1adesti, Solda.
nesti si parte din Tarina Mare, 6000 galbeni,
Post. Neculai Istrati, Rotopanesti, 2500 galbeni.
Aga Lupu Botez, Silisfea, StirbAtu si parte din Plesesti,
1400 galbeni,
Spat. Alecu Millo, SptAresti, 1200 galbeni,
Leitenant Mihai Botez, Giurgesti si Meresti, 1300 galbenii
Sfintia Sa Economul Iftime Stamati, Hartopu si o parte

din Folticenii vechi, 1200 galbeni,
Spat. Grigore Rdativanu, parte din Hreatca, Tarina mare,
si Petiea, 1200 galbeni. (AcEe, VII, 944).
In Decembrie 1858, pe baza acestor liste electorale, au fost ale0

deputati : Alecu Botez Forciscu la colegiul alegtorilor primari, Atexan.
dru Ciurea de colegiul or4enesc, iar alegatorii directi de tinut au trimes in adunarea electiva pe lorgu Vdrnav Liteanu i Lupu Botez.
Unirea a fost srbatorlt la Folticeni, in modul cum se arata in
articolul publicat de Sofia Cocea, in ziarul Steaua Dunrii", sub titlul : Serbarea Unirei In oraaul Folticenis :
.Marti la 27 lanuarie se adunar toti folticinenii la biserica numita Adormirea ; acolo sta boerimea, neguttorimea, gendarmeria i un
popor numeros ; Insit aceea ce desfata mai mult ochii, era aspectul
colarilor, decorati toti cu culorile Unirei ; patru din ei, purtnd cos-
www.digibuc.ro
154
Monografia Orapaut Folliceni
tumul national, tineau un frurnos steag tricolor, pe range care se grupa

toata aceasta tineritne, aline de viata si de sperant. 13.1pa Te-Deum,
esind din biserica in mijlocul veselelor strigri ale poporului, mersera
cu top la locuinta Administratorului. in casele d-lui A. Forascu D-1
Milo (administratorul), transportat de bucurie, vorbi astfel ; ,,D-zeu a
incoronat astazi dorinta Romani lor 1 lat fulfil de peste Milcov au inplinit accea ce noi am inceput. Filexandru loan 1 s'a proclamat Domn
si al Valahiel. SA serbam dare astazi Unirea tarilor noastre surori,
Unirea aceea atat de dorita. SA serbra reinvierea natiunei romane. SA
serbAm aceast zl mareat. Mara dintre noi intrigile, patimile, discordia, ca cu totii strnsi impregiurul tronulul, sa lubim pe Printul nostru
si sa nu avvn nImic mai scurnp decal patria si fericirea ei'.

, Dupe aceasta, negutAtorii prezentand panea si sarea, Presedintele Municipalitatii rosti feliciteri din partea cetatenilor. Apoi profesorul
tinu un cuvant, si land steagul din menile scolarilor il Inchine Administralorului, care primindu-I strige : Romani, acesta este steagul martrei noastre 1 Inltati-1, tineti-1 totdeauna sus, fiti totdeauna credinciosi
lui, si siliti-v a v face demni de viitorul deschis Romaniei prin curajul si patriotismul deputatilor I.
Pe urma Protopopul rosti iarasi un cuvent din partea clerului,

si in fine din parted tribunalului D-1 Nicu Gane depuind felicitrile
sale, incheie zicand : Serbarea aceasta este atata de solemnela, bucuria inimilor noastre este atAta de mare, Inc& expresiunile ni lipsesc,
si nu o putem Raga prin cuvinte. Sentimentele ce ne au cuprins astAzi
sunt mai pre sus de tot ce s'a zis, mai presus de tot ce asi putea zice.
Subadministratorul ocolului se infatisa atunci cu 20 de tineri
imbrAcati romaneste : indat o hor mare se incinse in curte, hor frumonk in care boerul juca alaturea cu taranul si cu negutatorul, armati
de acelasi foc, ne mai gandind alta in acele momente decal CA toti
stint Romani, toti deopotriv chemati la banchetul cel mare al natiunei.
Poporul, essltat asta data, nu de rachiu, ci de bucurle si fericire, juca
hora unirei pe toate ulitele.
.Seara iluminatia a fost mai frumoasa decat in serile precedente:
mai multe transparinte, pe care se vedeau inilialele A. 1. Incungiurate
de girlande si deasupra lor doi lngeri tinand o coroana. Pe unele era
scris : Virtutea a trtumfat. Pe altele : Onoarea tste a deputaplor mutant. Jidovii au luminat asernenea havra for foarte frumos. Muzica
locului se lase poporului, si o alta muzica adus din Botosanl se Intrebuinte pentru bal. Salonul era Impodobit cu materii tricolore si cu
cununi verzi; in fund un buchet de brazi in mijlocul caruia strlucea
www.digibuc.ro
Monografla Orafulut Folticent
155
literile A. I. Pregtitirile au fost toate foarte bine, si balul foarte vesel,

cu toate a unele dame lipseau, cu toate c unele persoane din cele deprinse a crede c numele face nob!ela (1). cAutau oarecum a trage o
linie intre dnsele i intre lumea ce se aft acolo. Unele figuri esprimau mai mult indiferenta dect plAcerea ; dar m grAbesc a spune cA
acestea erau in mic numr, si entusiasmul celortalti dovedeste cA Folticenil stiu a se bucura cel putin irnpreun cu natiunea, dac n'au stiut
a lucra pentru dAnsa. La masA se reinoirA urrile i voioasele strigri
de ; Vivat Unirea I Vivat Prinful nostru I Vivat Principesa I Vivat deputajii I Vivat Panu, Koglniceanu, Roseti, BrAtianu I Vivat deputatii
de peste Milcov I
.Dup bal, tineril insotiti de muzia, cntnd hora, se preumblar
pe uliti pAnA la slug ; ei salutarA ivirea aurorei strigAnd Inca odat :
Vivat Unirea 1
.Astfel se termin aid marea solemnitate, pompoasa serbare a

Unirii Principatelor. Astfel s'a celebrat aceastA zi frumoasti si unicA tri
istoria noastr. Hora la inceput, hora la finiti Nici un joc n'are romnul mai drag deck hors, emblema Unirei si a FrAtiels.
1. Infeo nofi, dela finele volumului, Sofia Cocea spune Negresif

yeti axle, domnilor lecfori, cnd yeti afla cl nobleta cea mai tantosi e mai
mAndrA din Folficeni. e frage dinfiun ovreiu hofezaf.
www.digibuc.ro
156
Monografla Oraplui fro lticent
Administralla comunal
Ispravnicli.
La Inflintarea lu, orasul Folticeni, a fost administrat, ca si cele lalte orase din Moldova, de autoritatea ispravnicilor de judet.
Institutia prgarilor, cu soltuzii lor, czuse in desuetudine si In
celelalte orase, si niciun document nu aminteste existenta lor in Folticeni.
Se cunosc cdteva acte in care figureazd cite un individ cu numele de 0/tux, dar acestia trebuie sd fie sau vechi soltuzi din Baia,
stramutati in Folticeni, sau urmali de ai unor fosti soltuzi, cunoscuti
sub numele pe care-I purtau andva Inaintesii lor.
Din actele si textele consultate la alcatuirea acestei lucrri, ispravnicii sau dregAtorli cad s'au perandat la administratia judetului
Suceava, si de autoritatea crora stiau si locultorii satelor care formeazti astzi orasul Folticeni, au fost urtrultorii, WEI a pretinde 6
lista lor este complectd :
1649 Nacul prclabul
1748 Mihalache Stdrcea. vel Paharnic
1750 Cost. Razu, v. Vornic
Const. Cantacuzlno, Paharnic
1755 Vasile Bals, b. v. Stolnic
Tudurache Ciurea b. v. Sulger
Vasile Basot
1766 Constantin Canano, b. v. Paharnic
Manolachi, b. v. Stolnic
1768 lordache Canfacuzino, b, v. Spafar
1777 Dumitras Sturdza, Ban
1778 Enache Cantacuzino
Dumitrache Soule (1)
1786 lanache Kant, b. v. Visternic
Stefan Hurrnuzache, b. v. Visternic
1,
In Uricarul, XVI, p, 127 este asEfel tiparit numele ispravnicului
probabil o gressla de tipar.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Folticent
157
1787 Const. Crupenski, b. v. Pah.

1788 Matei Milu
Ionil Varney
1792 Dimitrie Sturza, Ban
1792 Dumitrasco, b. v. Stolnic
Petrache Luchi, b. v. Armas
1794 Iancu Racovi16, b. v. Spatar
Vasile Neculai, b. v. Ban
1795 Dirnitrie Ghica, b. v, Spatar
Armagu Rafail, b. gl. Logont
1795 Maiu 18, sunt citali : vechilii Isprvniciei linutu'ui Sucevir.
1797 Iancu Racovila, b, v. Spatar
Comis Caragea
1805 Grigori Manu
Constantin
1817 Grigori Manu, Spatar

1818 Dumitru Beldiman, b. v. Spear.
1819 Tudurache Ciurea, Caminar
1821 Vrnav
1827 Teodor Si lion, Spatar
1830 Dumitrachi Vasiliu, Ban
1831 lancu Koglniceanu
1832 Alecu Botez-Forscu, CI:miner
1833 Grigori Codreanu, Spatar.
1833 Grigori Codreanu fiind deputat al Judetuhii si trebuincl s
se duc la hi$i, se numeste vechil al Ispriivnkiei pe
Vasile Milu, Spatar.
1837 Grigori Cod reanu
Alecu Botez-Forscu
1842 Iorgu Hartulari
Costsche Catargiu, Ilga
Matel Gene, Comis, implinitor iniatoririlor de dregtor
1843 Panaite P1esescu

1845 Iorgu Hartulari
1846 Dimitrie Cantacuzino, Aga
1849 Alecu Botoz-Forscu, Postelnic
1852 Toader Buzdugan, Spatar
1855 Alecu Botez-Forscu
1857 lordache Varnav
www.digibuc.ro
Afonografla Orapha Folticent
158
In urma raportului Consiliului administrativ extraordinar al Moldovei ultra' Caimacamie, din 1 Noemvrie 1858, a fost numit administrator provizor al judetului Suceava, unul dintre unionistii fruntasi din
judet, Alecu Milo, confirmat apoi ca prefect de catra Cuza Vod,
Eforla
Dupa oranduelile Regulamentului organic, in anul 1832 trebuia
sa fiinteze in Felticeni, ca in fiecare capitala de judet, o Eforie a orasului, ceeace insemneaza un conslliu comunal de astzi, compus din
membri alesi de obstia orasului, Alesii si alegatorii trebuiau sa fie de
, lege crestineascr si stiutori de carte.
In Folticeni, dispozitiunile Regulamentului organic, In aceast
privint, nu s'au putut splice. si Eforia nu s'a putut infiinta. Dar,
pentru ca era absolut necesara o carmuire a orasului, s'a numit un
prim efora, si un ,madular a, cad aveau toate atributiunile eforilor
prevazuti de Regulament.
Nu stim cum si de cine au fost numiti acesti functioned ; cause

pentru care, insa, alegerea de efori nu s'a putut face, este pe larg
aratata In raportul ctra Departarnentul trebilor din luntru, facut la 15
Noemvrie 18'43, de Ispravnicia tinutului Sucevii, ca raspuns la Intrebsrea de ce nu este Eforie In Folticeni, in care se spune di obtimea
negustoreasca a acestui targ este numai de jidovi, iara din crestini nu
sunt asemenea negutitorl cu insusirile cerute de regulament si cu stiinta
de cartel'.
CA, la 1832, cand s'a Infiintat Eforie, s'au ales jidovi, si anume
Strul Pascal si Copel Lozneanu, sub presidentia raposatului Paharnic
Costache Romano. (Arh. Iasi. Ministrul de Interne Dosar 905 fila 163).
Raportul este iscalit de ispravnicul I. Hartular si de samesul
lorgu Siion.
Raportul acesta al ispravnicului nu cuprinde adevarul : Eforia nu
s'a infiintat din lipsa de crestini stiutori de carte, ci din cauza ca s'ar fi
jignit niste interese ale unor proprietari cu vaz. Crestini stiutori de
carte, cad aveati drept de alegtori, erau In numr suficient, chiar si
la 1832 ; lista alegatorilor din 1845, cuprinde persoane care traiau, In
Folticeni, si la 1832. Chiar daca numarul de 86 alegatori din lista dela
1845, er fi fost mai mic In 1832, acesta nu ar fi Impiedecat efectuarea
alegerei, Intru cat Regulamentul organic nu cerea un maximum de
alegatori. fara care o alegere nu s'ar fi putut savarsi. In cursul anilor
www.digibuc.ro
Monografla Oraplai Foltkeni
159
in care eau fcut alegeri pentru Eforie, unii dintre efori au fost ales
de clitra 19 alegtori.
Departarnentul nu d nici o destegare chestiunei cu alegerea
pentru Eforie, dar era preocupat de chestiunea aceasta, si inteun ,Memoar a Departamentului trebilor fin luntru pentru lucrdrile sl deosebitele inbuntatiri urmate in cursul anului 18429, se spune ; ,Se mai
tratariseste infiintare de eforii si la targurile Folticeni, Piatra si al
Ocnei, din care cat pentru cel dintai inchipuit fiind bugetul de ctitrd
fetele reglernentale, sth acuma in observatia Sfatulul, ins din oarescare imprejurari locale impiedecat, Warr dat Inca a sa deslegare".
(Analele parlamentare 1843, p. 257).
De altfel, in 1843, se veda cd erau eforii la ifii, Botosani, Targul-Frumos, Roman, Bacu, Focsani, Tecuci, Galt ti, Brlad si Husi.
Trec sapte ani, in care timp Strut Pascal si Copel Lozneanu
conduc Eforia orasului, sl la 20 Septenvrie 1839, obstia boerilor si a
negutitorilor din Folticeni, incheie un jurnal" prin care, pe lang bunavointa cu cere au primit propunerea Ispravniciei de a despagubl pe
locuitorii cari au lucrat la insoseluirea ulitelor din trg, adauga ruglimintea de a li se incuviinta infiintarea unei Eforii, dupri pilda altora
ca prin adunarea legiuitelor iraturi, dupa asezamant, sd poatd, pe de o
parte, a avea inlesnirea meremetului acelei sosele. iar pe de alta, sa
poat face pregatirea uneltelor pojarnicesti, de care sunt lipsiti, si
alte indemanri pentru tot felul de primejdii.
Departamentul trimite aceasta mijlocire a obstiei spre deslegare
Sfatului, care pune urmatoarea rezolutie : ,La cea fetal sesie s se
cheme la Sfat pe dregatorul tinutului, spre a da larnurire in acest
obiect pentru dritul proprlettitir. (Arh. Iasi, Dosar citat, fila 165).
0 administratie comunald trebuia sa se razime pe un buget, ale
carui venituri trebuiau sa fie formate din dad puse asupra orasenilor,
in special asupra negustorilor ; dar Fohicenii fiind un oras intemeiat
pe mosiile unor proprietari, cari aveau el un drept, statornicit prin
hrisoave domnesti, de a incasa taxe dela negustori, era o chestiune
delicat, care nu putea s fie rezolvatd cu inlesnire, MA a se jigni
drepturile proprietatii. De aceea Departamentul treblior din launtru
Ministerul de Interne de astazi
nu putea sa deie solutiuni la solicittirile targovetilor.
La 30 Maiu 1842 se adreseazd Departamentului un raport ischlit

de Aga lordache Varnav dipotat", de Spatar lorgu Hartular si Comis
Matei Gone, gimplinitorul indatoririlor de dregtor". alaturand un pro-
www.digibuc.ro
160
Monografla Oraplut Folticen1
iect de buget, care se urca la suma de lei 32.260 lei cheltueli pentru
diferite serviciii, sum ce urma a se incasa din veniturile de pe rachiu,
vin, pcur, lumnri, din venitul iarmarocului si din zaciuiala dajnicilor.
(Arhiva lash Secretar de Stat. Dosar 68).
ln 1843, Departamentul dispune s se infiinteze Eforie In Foltlceni, si insrcineaz pe Panaite Plesescu, CAminar, ispravnic al tinu-
tultd, ca sd cerceteze si sit ltimureasc sumele adunate din iraturile

targului, si cheltuelile fcute, si prisosul de bani sli se trdeieg, la
vremea cuvenit, la Eforia ce este pomAzuit a se infiinta in acel trg.
La 1 Decemvrie 18'43, eireii din Folticeni protesteaz contra infiintrei Eforiei. Motivele erau ca ei aveau inc pricin cu Spatarul
Dimitrie Cantacuzino, si au cheltuit pentru instrumente pojrnicesti
cumprnd tulambe, sacale, czi pentru awl, ciingi, fnare : ei au intretinut strjerii, hornarii si alti slujbasi, si c ei fAcand incii si ;acuma
toate cheltuelile pentru trg, n'ar mal avea niciun rost inflintarea de
Eforie.
Sptarul Mihalache Cantacuzino, proprietarul trgului, protes'eazA

si el. La 16 Decemvrie 1843 adreseaz Departarnentului jalba in care
zice : Mi-au fost foarte de mierare cum cinstilui Deparlament, !mootriva legilor care anume hotrse nejignirea dritului proprietrese,
dispune sa se infiinteze Eforie, prin care voeste a jigni driturile ce mi
se pstreazds. (Firh. last. Minist. Externe, Dosar 68).
Protestul lui Cantacuzino a fost trimes Sfatului octirmuitor, pentru a-si da avizul, Secretariatul de Stat, la 10 lanuarie 1844, inainteaza
Domnitorului raportul prin care opiniazA di intrucdt intre proprietar si
trgoveti urmeaza incit pricina pentru neindeplinirea invoieli, ,s se opreasca acum deodat lucrarea infiintrei Eforiei, iar cea desvarsit
hotrare rarnne la Malta bun voint".
Protestrile acestea explic raportul ispravnicului din 1842, care
afirma neexactitatea ca, in Folticeni, nu erau crestini stiutori de carte,
conditiune pe care trebuia s o indeplineascii un locuitor al orasului.
pentru a fi alegtor si ales la Eforie.
Cu toate protestrile trgovetilor, a proprietarului, sl cu tot avizul
Sfatului, de a nu se infiinta Eforia Domnitorul a dispus infiintarea el,
si prima alegere s'a fcut in 1845, Septemvrie 5, cnd erau, in Folticeni, locuitori cu stiinj de carte dintre crestinl, precum si negustori
crestini.
Este interesantil lista persoanelor care aveau dreptul, in 1845, stl
fie alegtori si alesi la Eforie.
www.digibuc.ro
161
Boeri :
Aga Dumitru Cantacuzino, Aga Gheorghe Greceanu, Aga Alecu

Botez, Aga lorgu Hartulari, Aga Alecu Botez-Forscu, Aga Constantin
Botez, Aga Meal Lazu ;
Soutar lancu Botez :
Banul Costache Cichirdic ;
Cornifii : Matei Gene, Neculai Leaned. Gfigori Dericliu, Manolachi
Ciudin, Alecu Stamati, lgnat Diaconovici ;
Ceiminarli : lonit Grigorlu, Panaite Plesescu, Ion Hasnas, Ion
Filipovici, lanachi Cozmulici ;
Sdrdaril Nerulai Gheorghiu, Dumitrache Grigoriu, Neculai Gonciu ;
Clucerit: Dimitrie loan,Neculai Bolan :
Slugerii: lordache Radovici, Neculai Marinovici, Mihalache Vasiliu.
Constantin Dragos, Neculai Rojnit, Neculai Mama! ;

Pttarii: Radu Manoil, Petrache Gogosescu, Costache Balomir,
loan Sinescu, Neculai Pdure, loan Vasiliu, loan Simionovici, Gheorghe
Criviit Leon Dumitrovici, Dimitrache Lambrior ;
Satraril: Mihdit Vddeanu, Alecu Botezatu, Ion fon Haubit.
Gheoryhe Vasilcovski. lon Dimitriu, G rigori Furculit, lacovache
Neculau, Vasile Hristian, Gheorghe Calirnnos, lanachc Dimitriu.
Privileglati
Polcovnicul Neculai Ciute, lonit Boscan sau Codrescu, Necuhi
Roman, Ion Tallman, Mihalache Puiu sau Pdure, Toader Roban, Dumitrache Donciu, lonit Lupu, Neculai Daschevici.
Negutdori patentart 1-notch-went
Vasile Buziac, Mihai Husanu, Neculai Besu, Costache Ciubotariu,

Anton Sandu, Neculal Olariu, Vasile Stoleriu, Gheorghe Bordeianu,
Manole Cizmariu, Constantin Polonic, Andrei Stoleriu, Gheorghe Bcu,
Neculai a Preutesei, llie Ciubotariu, Pintilie Bahrim, Matei Chitariu,
Nita Zaharia, Neculai Mrgrint, Simion Potcapciu, Ion sin Dumitrach e
Gheorghe Lates, Nita Crbune, Matei Popoi.
IVegutitori amen!
Crste Petrovici
Starostele deosebitelor Isnafurt
Ion Bordelanu
Akgtorii au f ost convocati pe cilia de 5 Septembrle 1845, la Isprvnicie, pentru a alege membrii Eforiei, sub prezidentia Comisuluj
Matei Gana, .implinitor de ispravnic', adicd prefect prin delegatie.
La vot s'au prezentat numai 29 de alegtori, cari au ales pe pri-
www.digibuc.ro
162
Monografitt Orafului Folticenl
mii membri, sau mdulri- ai Eforiel, si pe ..candidati", adicA supleanti.
Lucru neinteles este c prim efor a fost ales, cu 29 voturi, Coste

Dune, al crui nurne nu figureaz pe lista de alai sus a alegtorilor
si eligibililor la Eforie.
Alegerea se fcea pentru tin an ; dar, fiindc in 1845 alegerea se
Huse In Septemvrie, acesti primi membri al Eforiei au functionat si
in anul 1846, si la 3 Noemvrie, in acel an, s'a efectuat alegerea pe 1847.
Din dosarele pstrate in Arhiva Statului din 1041, se constat
urmtoarele eforii in Folticeni :
1845-1846 : Coste Dune, Singer Neculai Rojnit, Cminar Ion
Filipovici.
Candidati : Ion TeHman, Pitar Neculai Pdure.
1847: Or/liner Panaite Plesescu, Cminar Neculai Bolan, CAmiDar Neculai Rojnit.
Candidati : Stolnic lordache Radovici, Pitar
Vasile Clucerescu.
18481 Filipovici, Bolan, Gh. Lupascu.
Candidati : Stolnic Hris.
todor Calistru, Ion Teliman.
In anul 1848 se intocmeste un nou : Izvod de tott boerli, fil de

boeri si alte fete filr ranguri, si negutitori patentarl, vietuitori in acest
trg Folticeni, cari au dritul de a fi alesi 4i de a alege mfidulrile
eforicesti pe anul viitor 1849'. In aceast noua list figureaz persoane
care nu locuiau in Folticeni, cnd s'a fcut prima list, in 1845, iar
unii dintre boeri sunt indicati cu alt rang de boerie. (Arh. Iasi, Minist.
Interne. Dosar 14514, f. 88).
Pentru anul 1850, se intocmeste o alt list, in care se arat
vdrsta fiecruia dintre boeri, 4i indicatia c posed ,binale" in ora4
(Dosar 17740, f. 123).
Acesti alegtori erau :
Vornicul Gheorghe Greceanu, 49 ani
PostelnIcti : Iklecu Botez-Foritscu, 46 ani ; Alecu Lazu ; lorgu
Hartulari, 45 ; Costantin Botez, 65.
Aga Dimitrie Cantacuziu ; Aga Alecu Botez-Drgusanu, 46 ; Aga
Matei Gone, 55 ani.
Spitaril : lancu Botez, 47 ; lonit Grigoriu, 60.
Banul Costache Cichirdic, 45 ani.
Corn/p/ : Lupu Botez, 38 ani ; Costache Botez ; Grigori Dericliu ;
lgnat Diaconovici, 35 ; Alecu Stamati, 40 ; Panaite Plesescu, 45 ; Ion
Filipovici, 45 ; Dimitrie Plastira, 48 ; Costache Sainoglu, 40 aril.
Paharnicii : Ianache Cozmulici, 43: Ion Haubit, 42.
$eirciarii : Neculai Gonciu, 48 ; Neculai Gheorghlu, 50 ; Vasil?
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Folt 1cent
163
Dimitriu, 45 ; Gheorghe Dimitriu, 38: lacovache Neculau, 50 ; Neculal

Beldicianu, 36.
Stolnicli I Hristodor Calistru, 32 ; lordache Radu, 36 ; Costin
Dragos, 32.
Clucer Neculai Boian, 32 ani.
&vat: Neculai Marcovici. 48 ; Neculai Mdcdrescu, 46 ; Dimitrie
Gheorghiu, 36 ; Neculai Rojnit, 36 ; Ion Ciornei, 50 ; Alecu Romano 32,
Pitarll: Petrache Gogosescu, 48 ; Neculai Pdure, 60 ; Gheorghe
Crivt. 46 ; Ion Sinescu. 40 ; Vasile Clucerescu, 35 ; Neculai Teliman ;
Ion Vasiliu, 40 ; Petrache Radu, 48 ; Leon Dimitrovici.
s5atrartt: Gheorghe Calimnos, 35; Alecu Botezatu, 36 ; Mihal

Vdideanu, 36 ani.
Coleschi reghistrator Costache Crdste, Ion Dimitriu, Grigori Furcunt& Costache Balomir, Vasile Hristian, Dumitrache Dimitriu, Alexandru Hagioglu, lordache Sainoglu, 32 ani.
Priviligizett
Cdpitan lonit Lupu, Polcovnicul Neculai Ciute, Ion Teliman, Gavril Latis, Dumitrachi Zugravu, Neculai Daschevici, Gheorghe Elefteriu.
Partea negustoreascei are 22 negutitorl patentari, asa cd numrul
total al alegAtorilor era de 87.

In lista pe 1850, se mai adaugd urmtorii : Vornicul Iorgu Varnav
48 ani ; Cornisul Costache Botez-Forscu, 40 ani; Leitenantul Mihai
Botez, 32 ani.
Listele compunerei eforiei din Folticeni, urmeazd astfel :
1849 : Sardar Gh. Dimitriu, N. Boian, Hr. Calistru. Candidati : N.
Pdure, Teliman.
1850 : Postelnic Matei Gane, Comis loan Diaconovici, Sluger
Candidati : Pddure, Teliman.
Alecu Romano.
1851 : Comis Costache Sainoglu, Pitar Petrache Gogosescu, SdrCandidati ; Teliman, Pitar Gh. Crivk.
dar Ion Ciornei.
1852 : Cdminar I. Filipovici, Srdar Gh. Codrescu, Boian. Candidati; Teliman, Clucerescu.
1853 ; Stirdar lonit Grigoriu, Srdar Gh. Dimitriu, Boian.Candidati : Crivt, Strar Mihai Vdcleanu.
1854: Gh. Dimitriu, Cdminar Vasile Stamati, Boian.

Candidati;
Criviit, Dimitrie Maftei.
1856 : Camilla'. Dimitrie Plastara, Srdar Gh, Codrescu, Stolnic
Candidati ; Gh. Popovici, Neculai Zigmar,
loan Teodoru.
www.digibuc.ro
164
1857 ; Boian, I. Neculaevici, loan Teocloru.

Candidati ; Zigmar,
lordache Verdes.
1858 ; Caminar Matei Ciudin, Clucerescu, Sluger lorgu Grigoriu.
Candidati ; Ion Dimitriu, lordache Verdis, Gh. Popovici.
1854, loan Teodoru, Ion Grigoriu, Gh. Popovici.
Candidat1;
Zigmar, Ion Dimitriu.
1860 ; T. Neculaevici, Dim. Gheorghiu, Ion Teodoru. Candidati ;
Ion Verdis, Ion Dimitriu.
1861 ; Vasile Stamati, Gh. Donescu, Costache Cocea. Candidati s
Vasile loanovici, Costache Mlinescu.
Nid in Arhiva Statului din Iasi, nici in acea a Primriei din Folticeni, nu se gsesc documente cu privire la starea Eforiei orasului dela
1861, Wand la punerea in aplicare a legei comunale din 1864 ; de asemenea nu gsim informatii relative la prima alegere de Consiliu
comunal, fcutd in baza legei celei nou. Din lucrArile aflate la Primria de Folticeni, aflm urmtoarele despre cei cari au fost primari
si ajutori de primari.
In 1865 si 1866, a fost primar Dim/de Plastara, pe cere-1 gsim
mentionat cu numele de Plastira, dupa cum il numea toat lumen ce-1
cunostea, iar ajutor de primar, pe Dinzitrie Pcidure.
Din Octomvrie 1866 si pnd la 1870, a fost primar lordaclie
Vdrnav.
In 1871, primar din nou Plastlra.

La 29 Noemvire demisionezza din primrie Constantin Plepscu,
nu se stie cnd a fost ales
si locul de primar a fost tint de
Alexandra lamandt, wind la Fevruarie 1873, and a fost ales primer,
avnd ajutor pe Gavrilcq Capsa.
lamandi este primar pan la 19 Maiu 1876, cad a fost ales
Dimitrie 1-dclure, care a functionat pia la 15 Decemvrie 1877.
Dela 1876 pari la 16 Maiu 1877, primar G. N. Gamule, siajutor
C. &loran.
Dela 16 Maiu 1877 Ong la 16 Aprilie 1879, primar Eugen Sunguroff, iar ajutor Costache Balotntr, care tine apoi locul de primar prul
la 1 August 1879.
Dela I August 1879-1 lillartie 1880, primar lordache drnav.

Dela 1 Margie 1880-21 Maiu 1880, prinfaria a fost giratA de
Coot. Balomir.
Dela 21 Maiu 1880-31 Martie 1881, primar Teodor Botez.
Dela 1 August 1881-1 Fevruarie 1883, primar Eugen Sunguroff
1 ajutor C. Balomir,
www.digibuc.ro
Monografla Orapiul 1-o lticen1
165
Dela 1 Fevruarie 1883-1 Apri lie 1884, primar Dimitrie Mortun

si ajutor Gh. Ftlipeanu.
Dela 1 Apri lie 1884-2 Maiu 1884, a girat ca ajutor Costache
Cocea.
Dela 2 Maiu 1884-12 Maiu 1888 primar Eugen Sunguroff si

ajutor Cost. Cocea.
De la 12 Maiu 1888-12 Julie 18884resedinte Comisiei interimare
Toader Ghitescu, ajutori Gli. Softa si GIL Diubert.
Dela 12 Julie 1888-19 Octombrie 1895, primar Matei Millo, ajutori Vastle loanovici si Alexandru Starnati.
Dela 20 Octomvrie 1895-10 Septemvrle 1897, primar lorgu

Radu, ajutor Glz. Filipeanu.
Dela 12 Septemyrie 1897-15 Aprilie 1899, primal G 11.
Glz.
Ghitescu si ajutor Gh. Filipeanu.

Dela 25 Aprilie 1899-1 Fevruarie 1901, Mate! Millo presedinte
Comisiel interimare si Vasile loanovicl vice-presedinte.
Dela 18 Fevruarie 1901-31 Decemvrie 1904, primar Gk. Sofia,
far Dimttrie Stnescu ajutor. Dela 18 Fevruarie 1901 pand la 8 Aprilie
1901, vice-presedinte Comisiunei interirnare a fost G. C. loan.
Dela 9 lanuarie 1904-31 Martie 1906, Matei Milo primar si Cost.
Gutter ajutor.
Dela 1 Aprilie 1906-7 Aprilie 1907, loan Alexandrescu primar,
Al. Stamati ajutor.
Dela 8 Aprilie 1907 19 lanuarie 1910, Eugen E. Sunguroff
primar, N. DraguFanu ajutor.
Dela 24 lanuarie 1910-31 Octomvrie 1912, loan Alexandrescu
primar, Onoriu Mironescu ajutor.
Dela 1 Noemvrie 1912-10 lanuarie 1914, Artur Gorovei, primar
si Vaslle Ciurea ajutor.
La 10 lanuarie 1914, Octav Lovinescu primar si Ion Mazeie ajutor.
www.digibuc.ro
166
Monografia Oraplin Folikenl
Edilitate.
In 1849 s'a fcut santul care desparte orasul de satul Soldanesti,
$1 se incheie un contract cu inginerul loan Haubit, ca sa ridice planul
orasului. Dup instructiunile date de Mihail Koglniceanu, Director al
Departarnentului Lucrrilor publice, se iau o serie de masuri in ceeace priveste constructia caselor, soselulrea ultelor si infrumusetarea
or asului.
Orasul era impartit in dou sectoare : ceasta albd se numea partea dinspre Soldnesti si ceasta neagrci partea dinspre Tampesti.
Din fimpuri vechi, orasul a avut arhltecti. Prin 18119 arhitectul
lancu Bolber era Mt' stilntli de carte, din care pricin a $1 fost ladeOde, din ordinul Departamentului. In locul lui Bolber, un simplu zidar,
a fost numit arhitect Haubit, iar prin 1850 gsim athitect pe Kurek.
Arhitecti ai orasului au mai fost Bobinski, Poplaski, Peceny ; acesta
din urma a fcut si planul actualului local al Primriei, zidit de primarul lorgu Radu. Insrcinare de arhitect a mai avut, in ultimii ani,
lancu Urechianu, care era, in acelasi timp si secretor al comunei, si
fusese conductor de poduri si sosele, in serviciul judetului Suceava.
Strade.
Cum s'au numit primele strode din Folticeni, nu stim ;
probabil ca nici nu aveau nume. Un act din 12 Fevruarie 1790 vorbeste
de niste case vandute preotului loan, care sant In targul Samuzului,
pe mosia dumisale Banului loan Basra, care case sant in capdtul
ulifii ce vine despre 5omuz spre Biserice. Chiar mult mai tarziu in
1837, un act vorbeste de alga ce merge la biserica sflintului Ille.

In 184/1 se mentioneaz : , hudita ce vine ldrigli casele Crefoaei i a
witcirulue, 0 mai tarziu, in 1852, Neculai Bolan vinde lui Tnasd
Hutu'ean ,un loc in ulita despre hotarul Solddnegilor'. Planul orasului
facut in 1851, numeste : ,ulita despre SolddneW, i ulita in dosul
until Teimpe0r. In 1855 se vinde un loc ,cu Ma spre alp a doua
ce iese spre csdpie.
In 1850, Eforia trimile Departamentului lista cu 12 uliti si 12 hudill din Folticeni. Aceste err u : ulija Tmpestilor, -a lui Dragos, a
www.digibuc.ro
Monografla Orap1u1 Folticeni
16,
Radului, a Rdsenilor, a Ctsdpiel, u'ita Mare, a Cismelei, a Velnitelor, ulita Now), a Feredeului si a Folticenilor vechi.
Huclitile erau ; a Sf. Adormiri, a Lazului, hudita M'cii, hudita
Stramba, a lui Baer, a Medeanului 1, a Plesescului, a Eforiel aI a
Focsnenilor.
In planul din 1851 al orasului, pentru partea Aghi Ditnitrie Cantacuzino, edict" parte care vine In spre prul Buciumenilor, compusa
din mahalaua Sf. Neculai si mahalaua Tampesti, sunt trecute urmatoatoarele strade : ulita despre Soldanesti, ulita Cotestilor, Tdmpestl, unfit
in dosul With TrImpesti, ir ahalaua Sf. Neculai, ulita Buciumenilor, ulita
Noua, ulita Spitalului, a Radasenilor, a Casapiei, ulita Mare, a Sucevei,
WO Botosanilor.
Ulita Sucevei se mai numea si a Nimercenilor. In acte din 1864
stradele se numeau mahala ; gasim mentionale, in acte: mahalaua feredeului, mahalaua pdraul Ciurii, mahalaua Ciurii din dos, mahalaua
Broscariei.
Stradele
ulitile si hudltile
din Folticeni, la inceput au fost
niste drumuri ca prin toate satele, drumuri lasate In voia lui Dumnezeu;
unele dintre ele nu aveau nici macar santuri pe margeni, pentru scur-
gerea apelor din ploi.

Primul trotoar, in Folticeni, a fost incercat In anul 1884, and
s'au facut cativa metri, din ciment si borduri din piatra de Hartop, din
collul intretaerei stradei Mari cu strada Primariel, pand in dreptul farmaciei Vora, astazi casa cu No. 300, din strada Regete Carol II. Matei
Milk), in primut sau primariat, 1888 1895, a fault tro uarul de pe
strada Mare, si altele cateva mai scurte, intrebuintand borduri de granit
si dale de piatrii, dela o carierd din Bucovina, un material foarte bun
si rezistent, si cu infatisare frumoasii, care tine intreg si astazi, dup.('
aproape 50 de ani.
In scurtul interval de mai putin de 2 aril (20 Octombrie 1895-10
Septembrie 1897), primarul lorgu Radu a construit trotuare pe toate
stradele orasului. Pe unele strazi dela periferie, a pus numai borduri
de granit, pentru a se curma abuzul locuitorilor can mereu inaintau
cu ciao:lade lor pe cuprinsul stradelor, dar in loc de dale a asternut un
strat gros de prundis bine cernut, cum sunt aleele prin gradini, dar care
nu a fost Intretinut cum se cuvine 4i a disparut sub glodul necuratit.
LumInatul oraulul.
Multa vreme, dela Interneierea lui, awl
nu a stiut ce este aceea luminatul stradejor. In traturile tArgului Folticenr pe anul 1832, adica in bugetul pe acel an, este trecuth suma
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Foldceni
168
de 144 lei pentru 24 fnare, si 1440 lei hacurl, adica leafs, pentru
patru fnaragii, Ole 30 lei pe lun. In 1842 erau 6 fnamgii, In 1849
sunt nou, care aveau de ingrijit 42 fnare. Pentru lumin se cheltuia 2852 lei 102 palate, pe 741 oc lumnri de su, pentru 114
nopti in 6 luni de iarn, ate 6 //2 oc pe noapte, si 1559 lei 30 parale pentru 90 nopti in 6 luni de yar, cte 4 1/2 oc pe noapte.
Peste un numr de ani, in loc de lumnri de su, se intrebuintau
lmpi cu petrol, care au fost inlocuite, in centrul orasului, cu lmpi
numite Washington, iar in 1913, comuna a filcut imprumut pentru introducerea luminit electrice, primar find Artur Gorovei. Planul Instalatiei
a fost fcut de d-1 inginer Letourneur si lucrrile s'au adjudecat asupra
societtlt Energia" din Bucuresti. S'a construit uzina, s'au edus din
firele necesare, s'au asesat stalpii pe strzi,
Germania, masinriile
dar intervenind operatiile militate de peste Dunre, lucrArile au fost
suspendate si abia dup rzbolul mondial, in 1925, au licrit primele
becuri electr;ce in Folticeni.
Paza orasului.
Conform regulamentului organic, fizcare oras
trebuia s aib un serviciu special pentru paz, sub conducerea unui
Politaiu; agentii politiei aveau i mentrea s aduc la indeplinire ordinele autorittilor.
Prima mentiune despre existenta unui politaiu, in Folticeni, o
gsim in raportul adresat Departamentului din luntru, de ctr Eforie,
la 22 Iunie 1842. Ispravnicia a oranduit 30 de oameni de straj, pe
fiecare noapte, din care 20 crestini si 10 evrel. Osebit, mai fceau serviciu de paz un numr de jandarini.
Una dintre cele mai mari primejdii la
Paza contra foculul.
care era expus populatia oiasului, era focul. In 1841, Isprvnicia raporteaz Departamentului ca" focurile se tin lant. La 27 Maiu se aprinsqe un grajd; pe ulita Mare, acoperit cu stuf, si din lips de instrumente pojrnicesti, a ars toat strada. Dup cinci zile, tot In ulita Mare,
au ars casele ce mai rmseser, iar la 25 Septembrie au ars casele
ce se refcusera In parte.
In 1840, exista o singur tulumbr, cumprat de Comunitatea
israelit, care fece i un smeta, adica un deviz de neitele pojrni1
cesti ce trebuiesc in targul Folticeni1, care se ridica la suma de 20341 lei.
In 1841, Isprvnicia dispune ca in fiecare noapte ate zece mase ornduiasc pe la czile cu apa de pe strade, si la tulumb. In 1842 s'au alcatuit inadins hornari, ca s stearg hogeagurile
lialagil
si In 1845, la Inflinfarea Eforiel, se organizeazii setviciul pompietiel.
www.digibuc.ro
Monogrofia Oraplui Folticent
169
Pentru a inltura primejdia de foc, autoritatea a oprit sub pedeapsd, pe orsni de a fuma pe strdzi, sau in grAdina pubilca si in
localurile autoritAtilor.
In 1849 corpul pompierilor se compunea din un unterofiter' 41

20 pompieri, dintre care Gheorghe Bucur era dat sore invatitturd la
compania pompierilor din Capita IV.
Din diferite dosare si acte se vede cd in 1849 politaiu al orasului si comandir de pompieri eia Friipovici, iar in Noemvrie acelasi
an a fost numit comandar cornetul" Dimitr le Pangal, care cerand a
fi ovolnit, la 12 Apri lie 1850 a fost inlocuit cu Satrarul Matel Galler.
Alimentarea orasulul cu aph.
Indestularea cu sod a satelor
s'a fcut, in trecut ca si astzi, prin fantmle particulare sl prin acele
pe care sentimentul religios indeamnd pe crestini s. le sape pe margenile drumurilor 4i pe locuri care nu li apartin. Cand s'a infiintat tdrgul,
s'au fcut fantdni de cdtrd acei cari simleau nevoie de ele. In 1847,
Obstia tArgului cere Eforiei s facti fntdni pe ulita Tmpesti, unde nu
era niciuna, si Eforia incepe tratdri pentru captarea unor isvoare care
sd alimenteze orasul prin cismele.
In 1846, Eforia trimisese Departamentului, spi e aprobare, proiectul
unel lucrdri propusii de Dimitrie SuPgiu din Husi, care venise In Folticeni, fcuse cercetrt 5i cerea cdte 20 lei 24 parale de stdnjen, pentru
aducerea apel si facerea a trei cismele, sl ate cloud stile galbeni pentru
un havue, rezervor de piatr, in care sEr se pdstreze apa, pentru

cazuri de incendiu. Proiectul se apron, suilgiul isi aduce materialul
necesar dar Aga Cantacuzino il opreste, pentru cd isvoarele erau pe
mosia sa Buciumenii.
Eforia se gsea in situatie criticA : avea un contract cu suilgiul,
ii avansase o sumd de bani, dar lucrarea nu se putea efectua. In apropiere de aceste isvoare, chair in satul Buciurneni, in livada rzsului
lor dache Buciumanu, era un isvor pe care acesta il arendase doctorului
loan Diaconovici, si acesta Muse acolo un ,feredeu obstese. Eforil
vor sa utilizeze acest isvor, dar Buciumanu se opune, iar Departamentul dispune s inceapd acolo lucrdrile. In acelas limp intervine si
Doctorul Departamentului, care arald cit in iazurile dela Buciumeni se
pastreazd lipitorile entru trebuinfa bolnavilor din cuprinsul acestui
tint', al rdnduitul spre privigherea iazului cu lipitori dela Buciumeni",
aratd cii dacd s'ar ingclui secarea iazurilor, insemntorut nurnr de
lipitori ce este In ele pot pieri%
Departamentul a dispus s se facA lucrarea, si s'a fcut conducta
www.digibuc.ro
170
51 trei cismele : una in fata casei postelnicului Alecu Botez-Forscu,
mm in fata bisericei Adormirea" si a treia in ,medeanul casei Eforid', adicA pe locul actualei Primrii. Casa Postelnicului Forscu, este
actualul paint al Prefecturei.
In acest limp, Cantacuzino vnduse isvoarele de pe mosia sa

Crninarului Filipovici, care, in 1850, and Domnitorul Grigori Ghica
viziteaz Folticenii, in fata Domnitorului druieste trgului isvoarele

cumprate dela Aga Dimitrie Cantacuzino. Dornnitorul Ghica, druieste,
tot atunci, suma de patru mii lei, pentru tragerea isvorului druit de
Filipovici. Pentru aceast lucrare, Eforia face o invoial cu suilgiul
Dimitrie Velicovici, pe care insd Departamentul nu o aprob, gsind
pretul prea impovArAtor, si dispune a se regula cele de cuviint cu
arhitectul orasului, Franz Kurek.
PAnA in 1908 nu s'a ocupat nimeni de chestiunea apei, si in acel
an, primarul Eugen Eug. Sunguroff a fAcut lucrAri pentru indestularea
orasului cu apA. Dupa cercetrile geoloqului G. Murgoci, s'a intocmit
de Inginerul Zorio din Botosani, un project de aducerea apei din isvoarele dela Brdtel, ceeace nu s'a realizat. In 1913, primarul Artur
Gorovei a insrcinat pe inginerul Letourneur din Constanta, care avea
la activul su captarea apei pentru acel oras, s facii studii pentru rezolvarea chestiunei apei la Fol iceni. Acesta a dat prerea alimentrei
cu ap subteranA din sesul Mol love!, aceiasi ap care, captat la Timisesti, alimentePzA Iasul. Analiza fcut la laboratorul din Bucuresti
a artat cA aceastA at:Ca este ideal& Mr sondajele dovedeau cA se gsesc cantitti de apA, a cArora captare nu pi ezintii nici o dificultate
tehnic.
Terenut pe care urma sA se facA lucrrile de captare si conducta
erau proprietatea d-lui Alexandru Cantacuzino Pascanu, care oferea sd
facA pe cheltuiala sa, lucrArile de captare, druia comunei tot terenul
necesar, dar cu o conditie artatA in o scrisoare cAtrd dl. primar Gorovei ; Licrrile preparatoare, darea in antrepriz si confirmarea licitatiunilor sA se fac sub administratia D-voas.re ca primar al orasulur.
Aceast conditiune nu putea s fie acceptatA de consiliul comunal, si
chestiunea alimentrei orasului cu ap a rAmas nerezolvat.
Serviciul medical.
Medici fiind putini in Moldova, pe la inceputul veacului trecut, nu poate s par lucru extraordinar cfr, in Folticeni, mult mai trziu se pomeneste despre existenta doctorilor in medicin. Lumea din acest oras, chiar si boerimea, recurgea, la nevoie,
la tiint a medicilor empiric], la babe, care intrebuintau descAntece si
www.digibuc.ro
Monogralla Oraplid Folticent
17t
diferite leacurl casnice, al cror efect, de multe ori, era tocmat opus
scopului urmdrit. Inainte de a fi primul medic in Folticeni, ea infiintat
farmacie sl farmacistul inlocuia pe medic. Farmacistul fcea diagnoza
boalei, el prescria curs de urmat, st uneori fAcea chiar mid operatii
care se si intmplau sd reuseascd.
Primul farmacist din Folticeni, Vasilcovskl, a fost dintre aceslia.
In 1842 se stabileste, in Folticeni, primul doctor in medicin,
ahirurg si acusorp, Ignatz Dlaconovici. Reclamatii si denunturi la Departament, cii Vasilcovski vinde doftoritle cu preturi mart, cd face
curie boinavitor si sufere de patima betiei, au de efect cd, dupd inspectia doctorului Aga Costache Vrnav, i se ridicA lui Vasilcovski
dreptul de a tine farmacie. care se cid lui Carol Vorel.
lnmultindu-se populatia, st lumen incepAnd a se deprinde cu servictile medicilor, se simtea nevoia si de alti medici in oras. In lista
doctorilor din 1842, cart au voie a practica in Moldova, este la Folticeni Dr. hirurg I. Finkelstein. Tau stabilit apoi doctorii Bitinger, Emil
Toff, Rickert, Dupscu, Zwnfirescau, Grandea, Hepites, Petroni, Gutman
Schaptra si eminentul Dr, loan Rossignon.
Farmacille.
Hrisovul domnesc din 30 August 1825, imputerni-
ceste pe Gheorghe Vasilcovski spitr, s deschicid o vitrie in Folticeni, care la 21 Fevruarie 1827 cere Domnitorului sd-i ingdcluie sd-si
facti spitrie in Botosani sau in lasi, ceeace se vede ca nu i s'a aprobat si a continuat profesiunea in Folticeni, pfind in 1842 cnd, ridicandui-se dreptul, l-a vandut lull loltan Gorghias, spitar din Botosani,
si acesta lut Carol Vorel.
Carol Vorel a fost una din figurile cele mai interesante ale Folticenilor de and data. Om cult, cinstit in cea mai intins intelegere a
cuvAntului, pasionat pomicultor, lui se datoreste imfrumusetarea orasulul acestuia cu grdinile care-i fac o podoab putin rdspdndita in
alte orase din Moldova. El a plantat grdina publica de astazi si gr.&
dina Prefecturei, ai cdrei arbori au fost apoi thiati, in zitele noastre,
pentru a se face parcuri de flori.

Murind Carol Vorel, fiica sa a vndut farmacia la Hygeia lui Kiril
Kisielewski, cu actul din 4 Februarie 1893, dup moartea citruia mostenitorii sill, au vandut-o farmacistului Ghelberg.
Cu decretul domnesc No. 150, din 29 lanuarie 1868, se acordd lui
C. Racovita, concesiunea unel a doua farmacii in Folticent, pe care
acesta o trece lui Julius Puretzki, la 20 Sept. 1871 ; acesta o trece, la
22 Noernv. 1873, lui Ernest Bremner, dela care, la 4 lanuarie 1875, o
www.digibuc.ro
172
Monegrafla Ora,p1u1 Folticent
cumpar Dr. Samoil Torceaner, medic din Bacau, care, la 10 April

1901, o vinde lui loan Blnclu.
In 1782 Comunitatea israelit a construit baia care
Spitale.
trdieste i astz;, iar la 1828 a fundat spitalul. Boerimea din Folticeni
se gandea la mijloacele cu care s'br funda i intretine un spital in centrul acestel politii, in Sept. 1850, cand Ghica Vocla a trecut prin Folti.
ceni, I s'a inmrmt o cere e in acest sens, i Domnitoi ul a fagaduit sd
indeplineasca cerintele trgovetilor. Departamentul bisericesc, caruia
se trimisese spre chibninta cererea, rspunde ca nu se poate admida
s facd un spital din fondurile ce le are.
In 1851, fostul protoiereu fame Stamati incepe a zidi, pe socoteala
lui, spitalul de astaz;, dar abia peste nou ani spitalul incepe sa functioneze. Nu era suficient s existe un local de spital, trebuiau asigurate
niste venituri anuale i fixe. Eforia propunea sa afecteze, pentru sustinerea spitalului, veni;urile iarmarocului de Sf. llie, ceeace se realizeaz
dup."' multe interventii i dificullti. Boerii din Folticeni incep s contribuiasca la marirea veniturilor spitalului, Maria Moruzi, proprietara
mos:ei pumbravita, incredinteaza lui Matei Gane, 80 galbeni, in acest
szop ; Banul Vasile Dimitriu harzeste veniturile berndnului pe locurile ramase nerascumparate de pe partea de sus a trgului, care erau
propietatea lui ; fratii Dimitrie, lancu, Vasile i Nicu Cantacuzino druiesc venitul unui trunchiu de csapie, a unei mumgerii i a unei
pirdrii, asifel ca, in 1859, spitalul clispunea de urmifloalele venituri:
8691 lei venitul iarrnarocului si a rohatcelor de pe anul 1858, alti 5550
lei venitul donatiunei fratilor Cantacuzino si 2220 lei venitul donatiunei
Banului Dimitriu.
La 5 Martie, vietuitorir din Folticeni aleg epitropi al spitalului,

pe Vornicul Alecu Botez-Forscu, Postelnicul Vasile Cantacuzino
Paharnicul loan Teodoru. Acesta din urma demisioneaza, si in locu-i
este ales Ion Ftlipovici, persoand neagreat de lftime Stamati, de unde
se nasc o sumedenie de nemultamiri i dificulti. Epitropii angajeaza
medic pe Bitinger, dar Stamati refuel sa dea in primire cldirea spitalului, cernd sa se aleag alli epitropi, i numal dupa multe staruinti
lucrurile se linistesc, se aleg epitropi primiti si de Stamati, pe Postelnicul Alecu Millo, Banul Vasile Dimilriu i Slugerul Dirnitrie Gheorghiu
si la 21 lunie 1860, Episcopul Romanului semneazd actul prin care
constata sfintirea paraclisului cu hramul Sfntul Cuvlos Iftimie cel mare
cnd se deschide 1 spitalul.
www.digibuc.ro
Monografia Orafultit Folticen1
173
Starea ecenomic.
Inca dela Intemeres orasului trebue sa fi fost o important miscare comerciala, In Folticeni, de vreme ce la 1795, Mihail Constantin
Sutu Voevod, voind sa vie in ajutorul bisericei cu hramul Sf. Gheorghe din largul Herta, o milueste si cu mortastipia targului Fulticenii
ot tinut Sucevei. din care targ sa aiba a lua venitul mortasapiei ate
24 bani de toata vita, cal, lap& bou, vaca sau catar, ce se va vinde
Inteacel targ, care venit mcar c a fost a vamii domnesti, dar Domnia
mea I-am dat danie i rniluire acestei svintei biserici, s fie volnici cu
cartea Domniei mete a lua acest venit de acum inainte si in veci, iar
vamesii, carvasarii gospod intru nimic s nu se amestece la venitul
acesta, la care poroncim Domnia mea, dumniavoastra ispravnicil tinut
Sucevii s dati tot chipul de agiutor vechilului ce vor rndui epitropil
acestei biserici spre a lua venitul acesta dela ori fiestecarele dup vechiul obice:u. Ficeasta poroncirn.-1795 ghenar 7 dni" (1).
Taxele acestea din vanzarile de vite trebue sa fi reprezentat o
suma Insernnata, pentru a se gandi Dornnitorul trii s f ac din ele
venit unei biserici, de care se interesa.
0 scrisoare din 16 Iulie 1826, adresath fratilor Focsneanu, negustori din Folticeni, arata ca incil de pe atunci erau legaturi comerciale
intre Folticeni si Bucuresti.
lea scrisoarea aceasta, foarte interesanta (1)
Multd sdatate la negutdtorii Focpneni.
laM am triimes pe acesti doi negustort Bucuresteni inpreurfd cu
dumnealui odobasa Memeta si s caute trebuintele sale, i D-ta s li f ti
purtatoriu de grij pentru orice trebuint vor ave. $i la fratele D-tale
multa sanatate, si la toti negustorii jidovi ce vor fi acolo multa sanatate.
$i acesti unde or vrea sa mearga s li porti de grij i sa mergi in1.
2,
Gb, Ghibanescu. Dorohohil p. 77.

In colec(ia des documen(e a auforului,
www.digibuc.ro
Monografla Oraqului Folticent
174
preunti cu dansii hind si aest irepb tot a me, si cum m'a cutat pe
mine asemene s-I caute si pe (latish. 1825 luli 16.
A D-tale de bine voitororiu,
ISMAIL AGA
ce a fost besleaga in 'vremea volintirilor si

acum sant la Roman.
Cei mai importanti comercianti din Folticeni, chiar dela infiintarea
targului, au fost faith Focsneanu, familie care s'a mentinut Oar pe la
Inceputul veacului acestuia. Din o parte a corespondentli lor, care s'a
mai pstrat (1), avem informatii foarte pretioase despre comertul din
Folticeni,
0 scrisoare din Lemberg, cu dlta de 28 Noemvrie 1818, adresat

lui Berl Abraham Fockschaner, in Foltischan, arata ca pentru procurarea marfei de care avea nevoie, Focsdneanu se ducea la Leipzig, de
unde ii veneau comenzile.
Pentru amnuntele pe care le cuprinde, scrisoarea aceasta meritir
s fie reprodus in intregime. Traducem din textul german :
M'a bucurat foarte mult, aillnd din iubiEl Dv. scrisoare,
primal asElzi, cl ati sosiE acasl sanatos si fercit, si 0 ati gasit
totul in starea cea mai bung, Din cele ce ml insarcinati, prin
aceasta scrisoare, ml voiu ingriji in modul cel mai multamitor,
pe clt imi va fi cu putinta, Marfurile Dv. din Leipzig au Lost
expediate, conform dispozitiei Dv. verbale, acum 5 zile, catra
dl. Hersch Barber din Suceava, dupa cum am scris si acesEuia
in privinta celor 13 colete, ca s vl serveasca dupa dorinta Dv.
Allturat va remit conEul cuvenit, penEru care imi datorati,
din ziva de astazi, fl 2217, 24, si binevoiti a ma bucura cu
trimeterik Dv, de numerar clE mai curnd posibil. \Teti vedea,
din acest cont, cat de Inuit sunteti favorizat ca amic al casei
mele, intrucat transportul vl revine asa de eftin, ca si cum ati
fi lsat s mearga averea Dv. prin Bran, ca de obiceiu. De si.
gur cl eu clsfig din aceasta putin, sau mai bine zis nimicl, iar
Dv. mai aveti avantajul ca obtineti marfa mai repede ca de o.
biceiu. In schimb trebue al va rog ca 31 fiti asa de amabil fatl
de mine, de a nu spune nimlnui despre acost pret, V1 a afirma
cl s'a socoEit 5 galbeni dela Leipzig pana la Suceava.
VI saluE cu sEima amicall.
1.
p. pr, Joseph Riffer
f. a. Siegert
Toata corespondenta ce se reproduce in acest capitol, este din
colectia de documenEe a autorului,
www.digibuc.ro
Monografla Oreqului Folt 1cent
175
Contul mentionat in aceast scrisoare, se prezintd astfel :

Lemberg, 28 Nosmvrie 1818
Thlui Berl Abraham Fockschaner in Folfischan
Debit
La 27 Oct. primit In numerar in Leipzig

150 ducati
Transport dela Leipzig la Suceava, 13 colete
No. 1-13, Etr. 69 3/4

Vama
fl.
693.45
1396,6
117,9
Dobinzi la 16 ducati dela 27 Octomvrie
pana azi, a 1 1/2 do
10,24
fl. 2217,24
Adresa acestel scrisori, pe hingd localitatea Foltischan in der
Moldau", mai are aldturea si indicatia cSuczawa. Probabil ca toat

corespondenta lui Focsneanu se inindna lui Barber, in Suceava; acest
Barber ii trimite lui Focsdneanu scrisoarea din Lemberg, cu o altd
scrisoare a lui, in evreeste, in care, intre altele, ii spune cd Ritter il
informeazd cum ci salurile de Freiberg cost 6 1/2 galbeni ; Ca' vase
de buctrie a preluat deja dela Heilpern'. li mai spune : Socoteala
celor cloud lzi a d-lui Moise, i-o va trimite Ritter, si o va scddea din
contul Dv. Zahdr nu v poate trimete, de oarece trebue luat numai
butoaie de ate un centum". (1)
Moise, despre care vorbeste Bniber, este negustorul Moses Hirsch
din Focsani, care-si comanda mrfurile din L eipzig, prin intermediul
si cu garantia lui Berl Abraham Focsdneanu din Folticeni, Aceasta rezultd din o altd scrisoare, dela 2 Decemvrie 1918. a lui Ritter.
In aceastd scrisoare, Ritter il intreabd pe Focsneanu : Binevoiti
a-mi spune dad 0 cui ati predat polita asupra inginecului. de oarece
nu o gdsesc Inge hrtiile mete".
0 scrisoare evreiascd, dela 19 Decemvrie 1818, espediatd din
Kenty, si semnat de Eisig Ungar, are adresa astfel flicut ; Herrn
Berl Abraham Fokschanner von Foltischa. pr. Lemberg. Suczava.
Factura din aceast sctisoare ni rid urrntoarele indicat i :
0 laid signa N. B. greutatea 258 funduri.
19 bucti pingele (?) fine a 15 1/4 f.
f. 289,45
saghet albastru fine a 15 3/4 f.
97,30
6
1
servet rosu
Flamirtes lat
13,15
f. 426,45
Traducerea documentelor din limba evreasca este fAcut de dl.
1.
avocat Selinger, din Folticerd.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Fo lticent
176
La 7 Aprilie 1819, Ritter trirnite lui Focneanu o scrisoare, cu

factura
Lemberw, 5 April 1819
D.lui 13. A Fockschaner in Foltischan
Am prima dela Fratii Lisner din SEeinschnau si am ex.

pediat prin Sali Bayar din CernSui spre reexpediere la dl Hers
Barber din Suceava :
BAF 1 la& No. 3. Funduri 239.

avizat
transport si spese
fracht j dobanzi f. 24
fracht p. Cernuti f, 7
provizion i posEl
WE 313,52
6,17
57.22
16,44
3,45
wf. 398
In conturile ce le face, Ritter scrie cA Focancanu Ii rmne debitor cu cf. 626,29, In monete turceti".
In Folticeni se aduceau mrfuri i din Bielitz.
La 2 Februarie 1826, Echukiel Herzberg din Bielitz scrie lui FocOneanu ca-i frimite. prin Hers Barber, patru lazi de $alu-i, si-i restituie polita de 1824 galbeni.
Polita aceasta e interesant. Aproape nu se deosebe$te de polita
de astzi. E liprit. 0 reproducern, subliniind cuvintele scrise cu mna:
Bielifz den 5.fen Augurf 1825, Pr. cf 1824 fiinf Monafe a
dafo zahlen wir gegen diesen unsern Sola Wechselbrief an die
Ordre des Herrn Heinfich Herzberg die Summe von Gulden Ein.
fausend ac';fhunderf zwanzig vier Wiener den Werth haben wiz- an
empfangen leiste zur Zeit richEige Zahlung laut Wechselrechten.
An uns selbst
Sola in
und allen Orfen.
Polita este isclita astfel :

Day. Berl fiul lui Abraham, arnintirea celui drept binecuvntat.
Foqaner (s se invite).
Din Breslau venia in Folliceni zahrul.
La 8 Octomvrie 1829, Wih. Fried. Wolmann scrie lui FocOneanu;
Butoiul de zahsr comandat prin trecerea Dv. 1-am expe.
diat, la 6 crt , prin csrusul Jos, Sperlich din Rebersdorff, in 7
1/2 f. w. w. fracht, la d-nii Ritter si fii din Lemberg. Conform
notei jos arstate, suma esEe de . . . f. 363, 11 pro 6 Ianuarie
1830. pe care suing yeti binevoi a o achita numi(ilor amici. In.
tre timp zaharul s'a scumpit simtitor. si nu este mai eftin c4 4
114, spre cunostinta, cu tendinti spre urcare.
www.digibuc.ro
177
In nota se arata ca s'a expediat 1 butoiu Hamburger rafinat, in

W. Pp. No. 1, 92 Brulto, Netto 61 funduri, 16 litre a 4 1/12, in valoare de 251, 24, 2.
Din Viena, cu scrisoarea din 26 Octomvrie 1829, loh. Ruda
trimite lui Focsneanu, tot prin Ritter si Fiul, un pachet cu GoldbuWage" No. 1 ,,V scrisesem ca pretul acestora este de 15 f. de bucata
dar mi-a fost cu neputinta sa le obtin, de oarece se \rand cu 17 f.
bucata ; dar fiindca erau deja comandate, le am obtinut cu pretul ef tin
de 15 1/2 bucata".
La 28 Octombrie 1829, Ritter trimite lui FocOneanu prin
Barber, un butoiu cu 1182 funduri zahar dela Wollmann din Breslau ;
o lad cu marfuri dela Diirschner din Viena $i o Ian dela Wagner,
din Karlsbad.
Cu factura din 6 Noemvrie 1829, Joh. Azaria expediaza din Viena:
7 bucAti oGoldburitageo a cf. 15 1/2
cf. 108,30
32
tesguri de aur No. 0 a 33
52,48
dto No, 0 1/2 a 34
32
54,24
7 1/2 bucAti cordon de aur a 33
11,58
6 bucati dto a 33
9,54
200 bucati oase de baIenl
33,20
pentru ambalaj
30
cf.
Provizion 2 0/0
271,24
5,25
276,49
Azaria, din Viena, mai trimete Goldburitage" in cursul anului

1829, $i din scrisorile lui se vede ca" Foc$aneanu facea, in fiecare an,
voiajuri la Viena, in interesele comertului.
La 11 lanuarie 1830, Ritter scrie lui FocOneanu ; gin trecerea
Dv. prin Lemberg v veti fi convins singur cat de rau ii merge lui
Lohsin al nostru, $i ea riscam chiar sa-I pierdem. Este deci necesar

s facem ordine in afacerile noastre, cat mat curand posibil, ca acestea
sii poata sa fie salvate. De aceea v5 invitam $i a$teptam dela Dv. ca
unul din rei mai vechi $i mai bun dintre prietenii nostri de afaceri,
ca sa achitati toate tratele Dv. exact la scadenta lor. Daca va voi
Dumnezeu, vom mai face afaceri multi ani, $i daca ne putem bizui pe
punctalitatea Dv. atunci ne yeti gsi intotdeauna gata de a va servis.
Inteun act, fat% data; gRechnung fiir den Herrn Farkschaner in
Woldsclune
de sigur : Foganeanu in Folticeni", se vede ca se
aduceau cutiute din Karlsbad $i marfuri de tamplrie.
In 1845 era o mare criza financial% in Viena. La 8 Octomvrie
u
www.digibuc.ro
178
Mortografia Oraqului Folticent
Hammer et Schmidt din Leipzig, scriu lui Israel Fokschaner Sohne, tot
prin intermediul lui Herscu Barber din Suceava, urmiltoarele : Acceptele domiciliate in Viena suntem nevoiti spre regretul nostru a vi le
inapoia, de oarece at& aici cat si la Viena este o criz extraordinara
de bani, inct afacerile de schirnb merg foarte rau, si mai ales politile dorniciliate In Viena nici nu se pot plasa'.
*
Comertul a fost exercitat totdeauna, in orasul Folticeni, cti ;I in

toata Moldova, de strini, si in special de evrei.
Cel Inthi comerciant roman In Folticeni, din timpurile mai recente
a fost Atexandru Hulubel, afar de alti romdni cari fceau un cornett
mai sirnplu, ca brnzari, lumanrari, si alte mici afaceri marunte. Hulubei, dung ce fusese functionar, subprefect, prin 1875 a deschis prima
librarie in Folticeni. De fapt nu era o librarie, ci o papetrie, depozit de ziare si debit de tutun.
NIA la Hulubei, articolele de papetarie se vindeau la bdcanii.

Hrtie, cerneala, creione, condeie, penite. numai 1i bacanie se puteau
Creioane erau numai un singur fel, ordinare de un lemn alb.
Crti nu se vindeau nk aieri, st nid ziare. Putinii cetitori i procurau
cartile cu ocazil, din Iasi, ori din Bucuresti, far ziare intrau in oras
numai acele care se primeau de abonati.
Vdnzarea ziarelor cu numrul a inceout la 1877, pe vremea razboiului cu turcii. Ziarul Reizbolul lui Grandea, a fost cel inti care a
inaugurat sistemul aceita, in librria lui Hulubei.
Cartile de scoal se procurau de profesorii respectivi, cari luau,
peste pretul cartil, un adaus pentru transport si un mic folos pentru
dnsii. La infiintarea librriei lui Hulubei, crtile de scoala se vindeau la el.
Comertul de bctinie a ispitit pe crestinii din Folticeni. fiind considerat ca rentabil.
Bticanii mari au fost totdeauna tri acest oras, un centru important
comercial, mai cu sama din cauza iarmarocului vestit de Sfatitul
Pe la 1870 era cunoscut, ca mai mare si mai importantil, bficania lui
Purcel, al dad nume de familie adevarat era ItIc Albert. Contimporani cu dnsul erau bacanii Moise Volf Bawl i Marcu Bacal. A
venit apoi Strut Bacalu, cu o bcdnie tot tip de mare, care furnisa
toate dughenile din satele de prin inprejurimi.
Din initiativa atorva rornni din oras, dupd Indemnul lui Gizeorghe MciccIrescu, cumnat cu Hulubei, s'a incercat prima cooperativa
pentru comertul de bacnie, in Folticeni, prin 1885.
www.digibuc.ro
Monografla Orafului Folticeni
179
Inflintatii cu un capital adunat prin cotizatille membrilor, compusi
nitre fruntasii orasului, bachnia aceasta a fost puss sub conducerea

unuia Baican, adus din Pascani, cu reputatia de specialist.
Nu a trecut, ins& mull limp, si desi bacania faces butte afaceri,
se vindea marfa in cantitati marl, curnpratorii principali filnd Insasi
membrii cooperativei, totusi afacerea a trebuit sa fie lichidata.
Peste cativa ani, In 1901, s'a fcut o noue incercare cu o societate cooperativa pentru toate obiectele de consumatie si de prima
necesitates, care a organizat deocamdata o bacanie sistematica. Societatea se numea Somuzul", dup numele paraului care curge 'pe la
marginea orasului, dar nici aceast incercare n'a avut un sfarsit mai bun.
De la incepulul infemeerei orasului Folticeni, s'au asezat aici si
oameni cari faceau meserie de camatari, imprumatori, de bani. Cei

intai cmtari din Folticeni, de cari pomenesc documentele, au fost doi
armeni : Pdtravu Mane i Bogdan &hr.
La 1797 Martie I, Ion Brhariu fiind dator giupanului INtrascu
si giupanului Bogdan Sat), cu una surd doi lei, celui intiii cu 70 lei si
celui al doilea cu 32, de trei ani de zilo, cu dobanda ,la zece unprezece pe an', i neputand sa pliteasc acesti bani, a cerut Isprvniciei
sa i se vancla, prin mezat, casele ce le avea in Folticeni.
La 23 Martie 1797, Ispravnicia cla urmtorul act, foarte interesant:
Dela ispravnicia tinutului Sucevii
Un Ion Brabariul din targul Folticeni fiind drept &tor lui
Patrascu Mane cu 70 lei, cu zapis dela (17) 94, fiind aratat sa
deie si dobanda la zece unsprezece pe an, care cu capete cu
dobanda se fac pesEe toE 90 lei 50 bard par la (17)97 mart 21,
si lui Bogdan Arman Sau iar1s cu alt zapis dator cu 32 lei,

tot dela (17)94 august 23, si iaras cu aceasta dobanda, care
peste tot fac 41 lei 40 bard, si viind la Ispravnicie au cerut dupa

faria zapiselor sa li se faca inplinirea banilor, s'au chemat pe
numitul datornic si i s'au ceiii zapisele, si el au aratat di ade.

varafe sant si ca esEe drept dator cu acei bani, Jar fiinda n'are
rid o putere alt chip sa poata plati, decat ca are in argul
Folticeni o casa langa biserica, care casa este si prin zspise
pusa amanet la numitii creditori, au inceput sa faca rugaminte
ca s i se scoata acele case la mezat, si cat vor iesi pina la 40
rile, sa se deie acelui ce pe urroa va adaugi mezat, si din citi
bard vor iesi, s se deie Infai bartii acelor creditori uncle casele
sarit puse amanet. Dupa cererea lui Ion Brahariu s'an scos ca.
sale la mezat, si strIgandu.se 40 zile, au iesit 195 lei, adlogind
www.digibuc.ro
180
cel de pe urra5 mezat dumnealui Stamaii Gongi, dascal grec. Pe
urma au veeit si au facut rugaminte ca s i se mai pule vade

de 15 zile, Ora a s vie un Gheorghie, feciorul sau, s aduca
banii, dupa care cerere a lui au si dat zapis la Ispravnicie ca
para la 15 zile de nu va veni feciorul sau s deje banii atunci
cu acel zapis s se deie de istov casa numitului Stamati Das.
calul, sau oricui va voi a da bard 195 lei. Trecand i peste va.
deaua de 15 zile inca 6 zile, sit neviind feclorul lui, laras au
venit creditorii si au cerut, dupa taria zapiselor datornicului, sa
li se inplineasc banil, sau s Ji se deie lor casele, cu adlogire
de mezat, i asa au mai dat incl 15 lei Patrascu Mane, care
peste tot se cuprind 210 lei, si vazandu-se dreptatea creditori.
lor si EAria zapiselor datornicului, unde nid un cuvnt nu i-au
mai rmas, s'au dat casa in stapanirea lui Pairascu Mane, ai
banii s'au botarit sa-i deie cum mai glos se arata ;
Lei Bani
70
20
32
50
9
131
78
201
40
90
30
capete
dobanda
capete
dobanda
lui Patrascu dupa zapis
f Bogdan Iiau
sa-i raspunda Patrascu, ori Iui Ion Mosneagu, sau la alti credifori cui a mai Lost dator, Deci dupa fade zapiselor si dui:4
priimirea datornicului, de acum inainte fiind toate botararile
celor de mai sus pomeniti prin *area giudecatii, are Patrascu
putere a stapani case i sa dele banii cum se arata mai sus, si
pentru s se sae hotararea giudecii. s'au dat aceast carte lui
1791 mart 23 (1).
Patrascu Mane.
Nexistnd bnci, era lucru firesc s fie dutali' imprumuttorli de
bani, pentru satisfacerea trebuinfilor tuturora ; bancherii fceau af
ceri bune.
Cel mai vechiu dintre bancherii din Folticeni, despre care avem
cunostint, este r7:11 Focpineanu.
La 9 Decemvrie 1825, o persoan din Folticeni, a arei semn-
tuft nu se poate deslega, trimete la Iasi o scrisoare : Intru cinstita

maim D-sale Cuconului Costachi Kanan, biv vel Postelnic, cu multd
pleckiune, In care spune urmtoarele
1. Originalul la biserica Sf. nie din Folticeni.
www.digibuc.ro
181
Sarut cinstita mama D.tale,

Eu din inceput cuboscand evgheniceasca D-tale bunItate,
m razim in tot feliul de faggcluinti ce prin milostivire mi.am
castigat dela D.fa. Cucoane Costache, Smil Focsneanu ma
jrEfeste pentru 400 lei ce-i sant dator, unekind toate chipurile
ca sa.mi vand casele, i eu ca un orn strein fr nici un agiu.
tor ra'arn inspaimanEat i nici o nadejde aIta, n'arn deaf numai
la bunatatea D-fale ca s pot scpa de acest Ong. pentru care

din durerea inimii rn rog D.Eale s binevoesti si sa fad chipu.
rile ce vei socoEi, prin boerii ce se vor indura, dor se vor putes
scoate acesti bani i s deie lui Smil, dela care sa poruncesti a
se lua eksoflis cd nu mai are nimica cu mine. Aceast indrzneall o fee dupa flgacluinta ce am lust eu dela D.ta, i m rog
s nu te superi, c pomenirea DEale va fi nestears, rugandu.m
in veci catr Dumnezeu pentru inEarirea si. sporirea snttii
D-tale si a foat familia D.Eale. filnd
plecat
825
Dcmv. 9
slug&
Bercu Foutineanu, frate cu $mil. fcea In acelas thrip afaceri de

bancher, la Folticeni.
La 19 Ianuarie 1826, matele boer Canta, dela Horodniceni, ii
scrie cu privire la un imprumut In galbeni, ce Meuse :
Cinstit Dumneta giupane Bercu i'ocsaneanu
Eu vrand cu tot dinadinsul a exoflisi sanetul meu de gal .
benii ce sant dator
iat acum a patra oar prin parintele
iconul scriu D.Eale, priimindu.m la sfarsil si a schimba sinetul
acum pentru restul ce rman &for, dupa cererea cea de pe

urm a fratilor D.tale, care D.Ea nici mi ai fost pomenit.o la
Horodniceni. Fiind ins cl suirea galbenilor in sine isi are o
doband lrmtoare, eu cer ca dobanda cata se va rfui s o
platesc pe giumatate, care si insusi D-Ea nu ca un priefen, ci
numai ca un negutator cinstie indesc cl o vei gasi atata mai
cu cuviint, cu cat toti altii cu cad sant dafori in galbeni, fac
cerere a nu plati nicicum cu dobanda. i cu cat Maria Sa au si
hotrit pentru unii a nu plati pentru dreptati netglduite. D.ta
til ca eu insus pe vremea revolutiei, In care nici un moldo.
van n'au platit dobanda creditorului sau eu am pltit, si iaras
in moneda de galbeni. Asa dar cunoscandu.m D-Ea in toat
i nici intr'o intamplere plgubiforiu
D.tale, te poftesc nu m stramtori pesEe ceea ce pot i cunosti
vremea cu cinsEite cugetri,
insusi a se cuvine.
Iarl pentru rafuiala sarketului trimetindu-mi copie de pe
www.digibuc.ro
Monografia Ora plat Folticen1
sr
sgzet i cu rifuiala lui, il voiu schimba, i dinpreung cu sanetu

rgnigsHei vei primi i adeverinEa cumpargrii pgpusoilor.
Sgnt totdeauna
a D-tale de binevoitoriu
826 ianuar 19.
Canto Posf. (1)
Foarte important document, pentru cunoasterea relatiunilor dintre
boat 1 negustori, la inceputul yeacului trecut, i pentru istoria miscArei
economice din Moldova, pe vremurile acelea.
Canta vorbeste, in scrisoarea aceasta,de fratii. FocsAneni. Un al

treilea frate era Strul Focfneanu.
Ivan Lazar, la 30 Iunie 1829, nu slim din ce localitate, trimite o
scrisoare cu adresa aceasta: Cmstit mna durnisale giupanulul Strul
FocsAneanu s sA de la FAlticenr, In care scrie :
Cu mulEg sgngtate mg inchin
dumitale giupine Strul
Pentru polite ce mi-ai trimes cu feciorul lui Nuhgm, nu.

mai 20 galbeni au luat ; mai Inuit nu i-au fgcut trebuinta.
Poi-1U cu tutungiul eu am platit deplin 250 busus (2).
Poftesc, giupine Strul, ca sg ne insaintezi pentru venirea mgr.
Lii cand vine, ca sg avem i noi stire sg venini, si pentru Iaziret
elite sau nu este,
Poftesc un ocazion mai in grabg sg mg instiintezi.
Al D.tale bun prieten
1829 iunie 30.
Ivan Lazor (3)
Pe la jumAtatea veacului trecut, cel mai cunoscut bancher din

Foltfceni a fost Meer foil Last, venit aici din Galitia, ai drui fii si
nepoti au continuat meseria de bancheri. Last a zidit casele mari, cu
douA rnduri, de pe strada Mare (astAzi strada Regele Caiol ll), tre .
cute in proprietatea d-lui lorgandopol.
Contemporan cu Meer Ioil Last, a fost bancherul Alter Baer, sau
Edelstein, care a locuit in casa din strada Mare, in coltul stradelei care
clA spre half!.
Plin 1876 se infiinteazA, In Folticeni, cea intAi Casa de Economies, de cdtrA patru institutori dela scoald primart Coman Vidrighin,
Din colectia de documente autorului.
Pe dosul acestei scrisori este o insemnare in evreeste, fgcutg
de Focsgneanu, in care cei 250 bususi aunt notati : 250 ,senferEiger',
ceeace insemneszg sorocoveti".
3.
Din colectia de documente a autorului,
1.
2.
www.digibuc.ro
Monograf hi Oraplui Folticeni
183
loan Stino, loan Ern! lie $1 preotul loan Save!. Vidrighin era ardelean
venit in Romania cu o mentalitate care trebuia infiltrata si in mintile
noastre. Era tocmai tirnpul pentru a se incepe, si la noi, o miscare
economic de felul acesta.
Casa aceasta de economie, care fructifica micile depuneri de cate
cinci lei pe hula, a functionarilor asociati, a fost de mare folos, scapand pe multi nevoiesi din ghiarele camtarilor. Dupa mai multe modificari in statute, si In conducerea ei, aceasta societate a dinuit pan
la 1916, cand a trebuit s lichideze.
Capitalul prea mic al acestei societati, nu a putut satisface toate
nevoile populattei, si se simtea trebuinta turd societati cu un capital
mai mare.
Inainte de 1870, mandatele de plata ale judetului si ale comunei
si chiar mandatele statului se achitau cu intarsieri mari. asa ca majoritatea functionarilor erau nevoiti s -si sconteze lefile la camatari, cari
luau 20-30 la suta, pe Irma. Profesorir dela Gimnaziu, nedescurajati
de incercrile fcute de prima casa de economie, care inteo vreme isi
pierduse capitalui, au hotarit sa puie temelie unei societti similare,
si in 1879, un comitet compus din trei profes.ori : Economul Vasile
Grigorescu, August Richard Wagner fi Vas* T. Lovinescu, delegati
de colegii lor, au format statutele societatii numit ,Cesa de Economii a,
la care au aderat preotil si dascirlimea din oras si din judet, precum
si alta lume, si la finele anului, capitalul social ajunsese la suma de
5.000 lei.
Infiintat pe un period de cinci ani, aceast societate se reconslitue pe un nou period de cinci ani, intitulandu-se, de ast data: Prima
Casa de Economte, reinoit mereu pana in 1904. Experienta aratase
a aceste dese lichiclari si reinfiintari erau vatfirnatoare, cad In realilate periodul era nurnai de trei ani, de vreme ce in al cincelea an
numerarul trebuia s fie strans, pentru a se distribui societarilor, iar In
primul an al nouei constittnri, numeral ul era prea abondent si nu putea
sa fie fructificat.
In Aprilie 1903. se reconstitueste asociatia sub numele de Prima
societate de Economie', pe termen nelimitat, cu drept de retragere,
pentru fiecare asociat, dupa o participare de trei ani. Societatea era
sub conducerea WI Vasile T. Lovinescu, conducatorul ei din 1884, si
consiliul de adrninistratie, in 1913, cartel s'a serbat jubileul de 30 de
ani, se compunea din ; Econonul V. Grigorescu, Christoaor C. Gheorghlu, Dr. Eugen Petrescu, N. Dreigufanu pe langd V. T. Lovinescu.
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Folticen1
184
In timpul celor 30 de ani de functionare, societatea a avut 413

asociati, si din Darea de same Mudd la 1913, se vede al asociatul
care, dela 1 Ianuarie 1884 pand la 31 Martie 1913, a depus o econo.
mie de 10 lei lunar, a dic 33 bani zilnic, a fcut un capital de 18233
lei, din care 3600 lei depuneri, iar 14633 lei beneficii.
Mersul crescnd al afacerilor comerciale si necesitatea de a se
pune un capital mai mare, si cu mai multe inlesniri de manipulatie, la
dispozitia oamenilor de afaceri, a determinat crearea bncei Banca
Sucevei', infiintat la 16 Octomvrie 1906.
Pre lul MuncH

Despre conditiunile in care se facea munca, in trgul Folticeni,
nu avem multe informatii. Nu ni s'au pstrat documente cu privire la
organizarea breslelor de meseriasi. Cteva insemnri ni dau oarecare
stinti despre pretul muncH de prin veacul trecut.
In o condicd a lui Iordache Grigoriu (Vsescu), gsim :
Socoleald cu Bercu Croiforiu de cele
ce au lucraf.
1826.
Lei Par
4
3
1
20
30
1
3
16
20
30
un capot tocmit
o rochie marinot
un capot prefacut de marinot
pe 4 cataveici a femeilor, una a Catincli
pe rochie a Catincal
mantela de prefacut
salup cel vechiu
un corset
care bani i s'au platit asizi toti
1826 mart 4.
Inteun dosar din arhiva S tatului din Iasi, se arat pretul zilei de
lucru in Folticeni, in anul 1832, and se platea :
1 leu 20 par. ziva de salahorit
ziva de lucrul dulgherului
4
3
ziva de lucrul pietrarului
ziva de luciul croiforului
4
www.digibuc.ro
Monografla Orapilut Folticeni
zigia de lucrul cizmarului

poicovitul unui cal
3
5
ziva de arat
ziva chiriei de carat
6
8
185
ziva de samanat cu mama
20
In Folticeni existau velniti pentru fabricarea spirtului din drojdia

de vin. In anul 1840, un fabricant de acestia face un contract cu un
orn si sotia lui, cari s-1 slujeascd la velnitd. Contractul are urmatoarea cuprindere :
Adica noi cart mai gios ni se vs scrie numele si vom pune
degefele noastre, sEiut sa fie el ne am tocmit la duranealui giu.
panul Iuri, pe un an de zile, ca s.l slujim la velnita, cu tocrnala
una sufa 80 lei, si sa ni ierneze un vitel, si lemne sa ni deie,

branza s ni deie, si faina sa ni dele, bordeiu s ni deie, si (lac&
ora fi numai par (la) sfantul Gheorghe sg, ni deie 50 lei, si dela
sfantul Gheorghe par la Samedru..... banii in plin. si noi ne
indatorim sa slujim cu dreptate la ce ni.a poroaci.
1840 noemvre 23.
Eu Ion DorofEei pun numele si degetul pentra incredintare
Eu Saffa, socia pun nurnele si degetul
Si eu am scris cu zisa numitilor
Costache Spatarescu (1)
La 1857 pretul munch se scumpise mult, WA cu acele din. 1932,

precum se intdrnplase cu toate articolele necesare pentru viatd.
listfel, aceste preturi erau :
3 lei 20 ziva de salahorie
7
ziva de lucru a unui dulgher
8
__
__
cojocar
cizmar
8
14
20
28
3 20
16
pietrar
croitor
potcovitul unui cal

ziva de aratura, adica 10 prjini
ziva chiriei de carat cu carul cu 4 boi
ziva de sapat
ziva ornul cu calul
Servitorii din Folticeni erau pldtiti in modul urmdtor, dupd cum

gsim in condica lui lordache Grigoriu (Vsescu) :
1.
Hartiile ramase dela Lupu Solomon Faer.
www.digibuc.ro
Monografla Oram tut Foltkent
186
100 lei Ion vezeteu

70
70
30
70
60
40
460
mane&
Vasile argatu
fata Paraschiva
bucataru
doi argati la boi
bez In cas i straie
Se inlelege ca preturile acestea reprezinta leafa pe un an.

Vasile ciobanul avea 15 lei pe jumtaie an si un leu si jumatate
pentru clou perechl opinci.
La 1826 viata se mai scumpise, lefurile erau ceva mai marisoare.
Aqa, Balasa din Folticeni primea 60 lei pe un an, una meta papusol
si doua parechi busmachii ; Paraschiva fata din Horodniceni, 30 lei sl
jumatate pe an si o rochie de cit ; Gheorghe feciorul din Buciumeni,
70 lei bani si 20 lei postav de contas ; manca Zamfira din Oprisani,
100 lei si o pareche busrnachii ; Simion bucatariu avea 69 lei bani pe
sase Juni si banii lluzii sa-i plteasca pe doua sferturi : iar Catrina
manca, fata Ursului din satul Ciumulesti, avea alt tocmeal : 50 lei
bani, una cataveica, o rochie de cit, o pareche papuci, coltuni si un
iulpan (1).
Inteo condica a servitorilor, rarnas dela Petra Golovei, se arata

ce leafa primeau servitorii, incepand Cll anul 1868 si Warta la 1886.
La 1868, Smaranda si Ion, probabil soli, primeau amandoi 45 lei
pe tuna. Este vorba de lei vechi, ceeace insemneaza 15 lei noi ; revine
deci Cate 7 1/2 lei noi pe Judi de fiecare. Mosneagul buclitarul, insa,
avea el singur aceiasi leafa de 45 lei vechi pe tuna.

In 1869, Manes servitoarea primea 10 galbeni pe an, adicii 10
lei noi pe lurid.
In 1873, Gheorghe argatul si Catinca primeau Otte 25 lei pe lun.
In 1874 se simte o urcare In lefuri. Leafa cea mai mid este 25

spalatorit primeste 37 lei,
preturi care se mentin si in 1875, cand bucatarul are si el 311 lei, penlei ; Paraschiva insit are 30, si Dochita
tru ca acel care I-a inlocuit, sa primeasal 45 lei.

Servitoare cu 25 lei vechi si spalatorita cu un galben pe luna
erau si in 1876, 4i in 1878.
In 1880,.Ion randasul are 28 de lei, 41 [tie viziteul 40 de lei pe lun.
1.
Artur Gorovei : ,,Din trecut*, in revista Gazeta Sgeanului. R.
5Arat, an. XV (1808), p. 333.
www.digibuc.ro
Monograf la Orep1ai Folticen1
187
Incepnd din 1884, lefurile sunt socotite in franci. Leafa obisnuit

era 25 lei vechi, cadicA 8 franci, cum este notat in condich. Dumitrache bucAtarul are leafA de 18 franci, ceeace Insemneazit 56 lei vechi,
o urcare simtitoare.
In 1886, rndasul primeste 10 franci.
Intelectualii primeau onorarii mai mari dealt servitorii obisnuitl.
dar ceva mai mult de at indoitul lefei unui buctar. Ilstfel, in aceiasi
condicti a servitoritor, este trecut i Mademoisellie Jarjitchr, profesoara de piano, care in 1868, avea o leaf de 3 galbeni, pe lun,
adicd Ill lei ; bucatarul prirnea 45.
Ciiteva contracte de munca, de la inceputul veacului trecut, ni
eau pstrat.
La 7 Martie 1801, Neculai pietraruI din Hrlu, face contract cu
Kiriak Bors ca s-i zideascA o cas pe mosia Bdilita din Judetul Sucevii (astzi judetul Baia), in apropiere de tdrgusorul Lespezi
Adeca eu Neculai petrariul ot Harlau, carele mai gios
mi-am pus numele si degetul. dat.am incredintat zapisul meu
la mana dumnisale vat. Kiriaku Bors ot Dumbravita, cum s se
*tie c m'am tocmit cu dumnealui ca
fac casa de piatra la
Badelita, la saEul dumisale, cu pieErarii mei si cu salaborii du.
misale cum si cu toate materiile dumisale ce or trebui iar piatra,
caramida, cereste, fer, toate a dumisale sa fie, s-mi deie 700
lei, adica sepEe sute. din care bani mi-au t dat acum inainte
clout state, adica 200 lei, si ceilalti sa mi-i deie randuri, dupa
socoteala lucrukii, i casele sa fie doul randuri, gios si sus.
adica gios sa fie 6 beciuri 5i 2 camari, din care 2 camari si un
beciu si fie boltite, cum si cerdacu din fata iar sa fie boltit,
zidul s fie la beciurile de gios de un coE de groase, *i ca.
sele sus s fie cu doua cerdace, 4 case *i 2 camati i un sa.
hni
i grosimea zidului sa fie de 2 palme gospod. i casele
sa fie de mari 21 coti lungul si de 19 coti curmezisul, i sa le
tencuiesc toate cu tencuiala nemteasca, i sa li fac i sobele,
in toate casele de sus cum si in beciurile de gios, si sus sa
aibu o face bagdade in 2 case si o camera, 5i in scurf sa aibu
a le vati cu toata randuiala, iar la trebuinta Iemnului, teslarii
dumnisale.
lar cand n'as face lucrul dupa cum prin zapis m'am legai
voie sa aiba dumneaki a-si cauta aka calfa, care sa poafa face
lucrul dupa zapis, i ce pret ar da dumnealui aceluia mai mutt
dela mine sa se inplineasca, pe mine, ca pe unul ce n'oiu fi
vrednic, sA mA lipsasca, i zidiul am avut tocmala sa=1 fac cu
dotal fete, 5i dupa taria acesEui zapis, oriunde gura de rtspuns
www.digibuc.ro
Monografla Oraplu1 Folticeni
188
s nu aibu, *i spre credint mi.am pus numele ai degeful, *i eu

preuful Neculai of Crive*fi (1) chizgs platnic.
1801 mart 7.
Si mancare sa mi se deie dupg cum arati mai gios.
Eu Neculai petrariul calfa of Har lau adiverez.
Eu preuful Neculai chizas plafnic.0 am iscglit cu mana mea.
Si eu am scris cu zisa numitilor de mai sus *i am iscalit.

(Semnafura),
12 merte papusoi, adica dougsprezece
1 merta gran, adica una
10 vedre branza oi, adicg zece
50 ocg carne, adica cincizeci
1 merta mazere, adica una
3 vedre vin, adica frei *i alt nimic. La petrari iar am a li
da mancare, dumnealui sa nu aiba treabg. Si la lucrul caselor

nelipsit sa lucrez cu 8 piefrari, cu mine al noulea (2),
Un contract din 1809 pentru plantarea until apogon de vie now.,

tot in satul Bdilita :
Adica noi cari mai gios ne vom pune numele *i degetele
dat.am adevgraf *i incredintat zapisul nosfru la cinstita mina
parintelui Gavril, precum sa se *fie ca ne am tocmit ca sa.i
facem un pogon de vie nou, insa intr'un an sa fie de roadg,
cu tocmalg de 40 lei, adicg pafruzeci lei, care bani am luaf acu
treizeci lei, *i zece to ni deie la punerea vitei, *i noi sa avem
purfare de grija ca sa ne silim dupa tocmall ce am avuf, pre.
cum mai sus aratg, adica ca par la frei ani sg fie de roada *i
far gre*uri, macar el n'or fi toti butucii de roadg, dar prin*i sa
fie toti, *i vita sa fie a parinfelui, iar care dintre noi nu s'ar
sili dupa cum mai sus spun, afunci sa avem noi tof4 a raspunde
orilace pricing s'ar fampla ca par ce or da pe roach sa nu fim
scapafi *i chiza*i unul penfru alful ori penfru ce pricina s'ar
fampla, si. penfru credintg ni.am pus numele *i. degefele.
1809 iuli 6.
Eu Vasile Mifras chiza*
Eu Ion curelar, fij

Eu Ionita Borcoiu, iij
5i la focmala aceasfa ne am famplaf *i noi fata :
Trofin Savin
Toader Mira*. (3)
1.
2.
3,
Satul Bdilita se mai numea si Crivesfii,

Document din colectia auforului.
Document din colectia autorului.
www.digibuc.ro
Monografia Orap lid Folticenl
189
Un contract din 2 Maiu 1832 :

Adica noi, cari mai gios ni-am iscAlit insuei, dgm adevgrat
ei incredinEat zapisul nostru la cinsEita mama durnisale Post,
Todirae Varnav, precum sg se *tie cg pivnita de piatrg ce are
dumniasa la moeia dumisale Petiea, prin bung tocmalg ne am
alcgtuit noi a o face... precum ei din cas scara de coborit in
pivnitg, ei casa de cgrgmidg ei cu temelie de piatrg in nagsura
pivniEii, la aceste binale tot lucrul insg... in piatra, in cgramidg
ei var, precurn s'i sobele ce vor frebui a se face in odgile crae=
mei tot noi avem a le face.
5i pentru ostensala noastrg dumnealui are a ni da ease
sute lei bani ; iar pentru lucrare are a ni da cincizgci lei ei alEa
nimica. lar fiin cl suntem cinci pietrari la lucrul acesta. are a
ni da dumnealui de agiutor de fieetecare pietrar cafe un salahor
pe toafg ziva, nelipsit pang se va isprgvi lucrul,
51 pentru mai bung sigurantie dumnealui boerului, am
dat vrednicg ei sigurg chizgeie pe Avram jidov croitor din tar.
gul Folticeni.
Eu Vasile Doroftei,
Eu Ilie sin Maffei.

Avram croitor din targul Folticeni ca chizge. (1)
Dup o statistica din 1831 (2), erau in Folticeni 295 breslasi, adid:
5 lipcani. 2 brasoveni, 10 bcani, 6 pitari, 17 casapi, 51 carciumari,

67 precupeti, 3 argintari, 1 blanar, 12 ciubotari, 56 croitori, 7 criciulari, 2 vpsitori, 1 selar, 1 ahtrlcar, 2 tietori de tutun, 1 tinichigiu,
2 almari, 2 sticlari, 4 zidari, 2 tmplari, 1 harabagiu, 1 clcirar, 1 olar,
2 biesi, 1 dogar, 1 cantaragiu, 3 hamali, 10 velniceri, 2 argintari, 2
negustori de fier, 4 morari, 1 chinargiu (?); 1 girad (?), 5 apari, 1
scortar, I biliargiu, 2 papugii,
1. Dr. F. Schwarzfeld, Din Erecutul comunitgEii din Folticeni. Schite
0i documente, in ziarul Egalitatea", An. XXLI, No, 25 din 1 rulie 1911.

3.
Veraa, La Roumanie el les Juifs : p..372,
www.digibuc.ro
Monografta Oravitut Folticeni
190
larmarocul Sfntului Ilia

Dup infiintarea targului, si probabil ca dupa struinta lui Basot,
Domnitorul Scar lat Calimah, prin hrisovul din 10 Septemvrie 1814
hotareste ca in targul din nou infiintat, s se tie patru iarmaroace Pe

an : la Miezul Paresimii, la Sf. Gheorghe, la Sf. llie si la Sf. Dumitru.
Dispozitiile acestea erau in folosul proprietarului targului, de
oarece tragea foloase materiale, dela aceste iarmaroace, prin taxele ce
incase el dela negustorii cari veniau cu mrfuri de vanzare.
Scarlet Calimah Voevod fixeaza sl conditiile bezmnarilor, si drep-
turilz proprietarului, care dela neguttorii straini ce vin la iarmaroce

cu orice fel de marfuri pentruca sa-si fac alisverisul lor s aiba a
lua ate 40 bani de toata taraba sau intinderea" ce vor ocupa. /Isemenea si dela zilele de targ obisnuite s aib a lua dela aceiasi neguttori, ate 20 bani de toat taraba S91.1 intinderea. (1).
Dar nu numai proprietarul targului, ci si bezmanaril trgeau foloase
din faptul existentii iarmarocultd. Negutitorii straini, carl venian cu
marfuri de vnzare, aveau nevoie de prvlii in care s le expuna si

s le fe la adapost de ploi si vremuri rele. Bezmanarii primeau dela
acesti negufitori, pentru cele cteva z le cat firma iarmarocul, Cate 150
si 200 lei chirie pentru o dugheana. (2).
Prin alt hrisov din 29 Martie 1826, s'a hotarit ca dela negutitorii
straini ce vin cu orice fel de marfa la iarmaroace, stapanul targului sa
alba a primi cate 40 bani de toata taraba asezat cu matfa la ulit,
iar dela acei ce vin la zile de trg obisnuite, numai ate 20 Null de
toat intinderea ce vor ocupa cu marfa bor. (3)
Dintre toate cele patru iarmaroace fixate prin hrisovul domnesc,
numai acel dela sfantul llie a avut rsunet si importantA.
La 1837, obstia orasului Folticeni, indemnata de trebuinta rascurn-
/.
2,
3.
Arhivele Statului Bucure*Ei. Pachebil 280, documentul 12.

Idem documentul 74.
Idem documentul 83.
www.digibuc.ro
191
direi pdrtii de tfirg ce era a Sptarului Mihalache Cantacuzino, a fixat

care anume obiecte pot sa fie supuse la plata de posline, pentru
inchipuirea capitalutul necesar rascumprrei targului ; !litre veniturile
astfel determinrite era $1 venitul iarmarocului Sf. Ilie. in sumd aproximativa de 3500 lei pe an, far a se soecifica ins care stint obiectele
anume ce formead venitul iarmarocului. Supunandu-se aceast chibzuire spre aprobare Departamentului din liduntru, acesta a socotit de
cuviint a deosebi articolele de pe care urmeaza a se lua yenit vremelnicefte, adicd pand la istovirea sumei necesard pentru plata partii
de targ rascumparatir, din acele venituri care, dupa Regulamentul organic, aveau a rmane statornice, si care la infiintarea Efo:iei, aveau
s intre, in veniturile ei ; venitul iarmarocului este trecut intre articolele
vremelnicesti.
Dispozitia aceasta, luata in 1837, a lost mentinutil si la infiintarea Eforiei, in 1843 exceptandu-se veniturile iarmaroculul din veniturile
Eforiei.
Tot asa a fost si in 1845, cand ,a urmat struinta din partea unui
ahotnic a lua ultra celelalte venituri a Eforiei in antreprizd si venitul
iarmarocului, iar Sfalul si . la acest ,prilej, au inlturat o asemenea
propunere, hotarand ca venitul iarmarocului, care deft' inceput nu s'au
incuviintat a se lua cl catr Efarie, cad ramane a se lua numai pentru partea cumpratd si apoi s ramaie desfiintat spre a nu se impovra slobozenia negotutur (1).
Obstia, care cumparase veniturile targului, dela Mhalache Cantacuzino, ddea in antrepriza veniturile iarmarocului.
In anul 1841, antreprenor era Caminarul lonitd Grigoriu (Vdsescu);
o insemnare a lui ; Socoteali iarmarocului 184l` (2) arat care au
fost aceste venituri in acel an:

Lei Par.
Pincu pe venitul trisurilor

drumurile oi mortoslpia
pe vin oi rachiu
350
660
237
100
348
150
1002
93
2941
1.
pe mgruntuipuri
pe dugheni
pe oandram ale
20
20
colibile
comedii, bez 22 lei 20 par.chiria a 75 scAnduri
.Memuar prezentat, la 23 Decemvrie 1852, Sfatului adminis.
trativ din Iali, de clErl Scarlat Slocala, oeful Cancelariei Sfatului,Arhiva

Statului Iaoi, Tr. 1764, Minist. Ezterne. Dosar 68, file 211.
Document din colectia autorului.
2.
www.digibuc.ro
192
Cu ce suing luase in antreprizA acest venit, CAminarul Ionit, nu

se stie.
In 1845 se fixeazA taxele ce aveau a se incasa pentru venitul
iermerocului, pe vreme de opt ani, in scopul de a se achit a suma datorit Spatarului Cantacuzino.
Expirase termenul de 8 ani, fixat pentru obstie ca sA incaseze
veniturile iarmaroctilui, se infiintase si Eforia in Folticeni, si aceasta,
in 1853, printr'un report ctr Dejartamentul Lucrrilor publice, ii cere
aprobarea s intre Eforia in stpnirea locului iarmarocului, loc care
ayes nevole de imbunttiri, cernd in acelasi timp a i se hrzi si
veniturile ce s'ar putea trage de pe acel loc, in vremca i9rmarocului.
Contra raportului Eforiei, obstia adreseazA Departamentului un
protest, in care zice ; Cererea aceasta ar fi foarte dreapt dacA in
adevr locul pe care se face iarmarocid ar fi a obstei trgului Folticeni ; acest loc ins este proprietatea numai a unor din vietuitorii in
acest ores si anume a prtii ce s'au rscumpArat dela durnnealui boe.

rul Cantacuzino ; cu ce dreptate dar ni s'ar lua un loc cumprat de noi
si prin urmare proprietatea a noastr, si care cred cA dupA lege se
cuvine numai in dispozitia noastra.
Incheierea din seansa domneascA' este acea data in urma referatului : ,Memuar" al lui Scarlat $iscal, mentionat mai sus.
Venitul iarmarocului era ispititor, si cel inti care s'a gndit la
aceasta, a fost insusi Domnitorul tarii, Mihai Sturdza. Avea si el un
tArgusor, pe frontiera Bucovinei, Mihilenii, din jucletul Dorohoiului ;
Mihilenii se nurneau chiar duo numele Domni torului : Mihail.
G. Melidon scrie cu privire la aceast chestiune : .Sub domnia
precedent, Principele Mihail Sturdza voi a lipsi Folticenii de 'wawajele acestui iarmaroc, in folosul politiei Mihdileni, fundat de el. Un
ofis domnesc strrnuth tinerea iarmarocului anual al Sf. Ilie din Folticeni
la MihAileni, Aceast de pe urm politie aseratd aseminea pe granit
la gura drumului celui mare dela Lemberg si Cernuti, inflisa in adevAr insemnAtoare inlesniri comerciului strin, ins aceasta era a tulbuca
si a rdsturna toat sistema negutitorilor, si ei nu voirh a-si schimba
obiceiurile. 0 cercare de trei ani dovedi indestul nesocotinta acei mAsuri, si iarmarocul fu intors Folticenitor, care sub alte raporturi e un
al doila Galati, portul de uscat al Moldover (1).

Despre iarmarocul dela Folticeni, au vorbit chtiva scriitori, cari
1.Calltorie in Moldova de sus. Foilefonul Zimbrului. 1855, p, 389.
www.digibuc.ro
193
au trecut prin orasul acesta, si ceeace spun ei constituie icoane vii a

vietii iarmarocului.
In 1844, D. Ral let publica 0 plimbare la iarmarocul Folticenilor"
in care spune, Ore allele, urmAtoarele ,
Daca vom vrea sa ni inchipuim prea nimerif scena unde
oamenii isi joaca inadins rolurile, frebuie sa sam pufin la iar.
maroc. De ar scrie omul precum vede, nicairi ca acolo n'ar pufea
insemna asa de mulf infr'o clipa. Maid nu4 gsi un panoram
mai impestrif si mai ciudaf. Nicairi nu se pot infruni parfile ce
alcafuiesc sfarea morall a unui popor de caE la iarroaroc.
Odafa pe an in luna Iulie neprivind la colb sau la caldura
cure feluri de oameni ca paserile in Ereacg, 4i se duc ca dansele
smuke binisor, Inferesul, urkul si desfranarea adun si pun
in cea mai vie miscare mii de negufafori, de fulli si de berbanti
de ambe sezele Greu poei fi cu luare aminfe in Aga amefifor
vuief. BIEranii isi uk varsf a, vacluvele jalea, si gospodarii ere.
bele. Multi in foafa minfea nu sfiu a.si da cuvanful venirei ;
dar cine fe crede mai de freabl cand fe cofesEi cu fofii prin
desime ? Adorul de privifor nu se mai alege. Tofi 'au indema.

nare a-si descoperi placerile, sau a.si arafa paEimile. DinEr'insii
se infrec a insela ca cumparfori si vanzafori, sau numai impru.
mufa una din acesfe neaparafe insusiri. Singura avere a fiecruia
rmane mai area de ghicif, caci luxul si deserfaciunea pe Alf ii
samhiesfe vremelnic pre foti, pe cat si inferesul ii amesfeca
fr a-i uni vreo aka simfire.
ToE ce-i mai rau se ?white si se pefrece in acesf purga.

for. Nimica nu-i in fiint precum iti nlucesc ochii. Trasurile's
flfuife si slabe ; call daforesc agerimea si chiar varsfa lot la
ghibaciile geambasilor, precum cafeva dame nurii, sau indrepfarea
neajunsurilor trupeWt la iscusinfa modelor.
Colo vezi pe unii ca-st leapd brisceIe negufiforesfi, si iau
infr'un noroc frsuri cu nume de Viena. ca s arate cd s'au

boerif si ei, si sa mearg mai nesimfif spre srcie. Dincoace
pe un amploiat ce se desffeaza in vacanfie pe socofeala impri.
cinafilor, mai deparfe pe alful cum se plimba cu posfa fAr a
cruia desimea oamenilor, cum face mulf vuef doar va fi vazut
si cum se ingamfeaza in foafe cafe nu-s el. Arisfocrafia merge
pang a.si inveli caii, spre a-i deosebi de celelalfe dobifoace de
de soiul lor, Unii vreu a impoza numai cu vreun fiflu apucaE,
a caruia n'au macar aerul, si se dau pe jos ca sl zici cA-s
populari.
Akii Cot farguiesc, ca sa crezi el au bani. cearca frasurila

si caii ca sa se poata plimba, sau se afin la nevoia cuiva ca sA
13
www.digibuc.ro
194
Monografla Oravilut Folticeni
cumpere lucruri degeaba. Nu cu putina parere de ratz voiu a.

dlogi c patima ce nu lasa pe ori sigur de cinstea si de averea
sa, adica, jocul de carti, afara c=i o serie petrecere, dar au ajuns
si drept o prielnica recomandatie, incat cine nu joaca cu rna.
nile sau cu picioarele, face cam proasta figura in aclunarea cea
mai fasionabil. Cetitorul imi va ierta nepolificoasa sinceritate,
claca n'am pazit macar randuivala freptelor, este ca in val.
masagul iarmarocului niciuna n'au cautat a se deosebi prin mai
putine ghidusii si necuviinte.
Nu voiu sfarsi far' a pomeni ospitalitatea boerilor local.
nici, in vremea iarmarocului; dovada el se mai pastreaza pe la
noi as frumoas si mostenita virtute, ce n'o gsesti chiar pe

la unele din natiile prea civilizate, Inc mai muk in privirea
duhului decat a inimii. 1)
In 1852, Kotzebue a vizitat orasull, tocmai in ticnpul iarmarocului
ale crei impresii le-a zugrvit astfel :
Cu cat ne apropiam de amiazi, cu atat se marea imbul.
zeala. Ulitile fiind nepavate, sub miile de picioare ale drume.
tilor se ridica un praf nesuferit, la care mai adauga si fiecare
trsura i fiecare calaret cafe un nor, Cea mai mare parte din
multime se cornpunea din tarani si ovrei, apoi incepura a veni
barbati si dame in haine europene, In zadar catam porturi mai
felurite, colorile numeroase ce infatoseaza ochilor o privelisfe
placut, cand se vad prin imbulzeall, abia se zaresc pe ici pe
colo. Taranul poarta sumanul sac/ cafeniu sau cenusiu, ce nu
bate la ochi si nu are vreo croiala neobicinuita ; tot cu asemenea suman se imbraca si femeea care.* acopere capul cu o
marama alba ce ascunde aproape cu totul i camasa cusuta cu
mulfe fete. Tiganii singuri se deosebesc de cei ce.i inconjoara
femeile lor se gatesc de obiceiu cu un testemel galben sau sta.
cojiu, poarta adesea salbe de bani turcesti de aur,
Inaintam incet prin inghesuiall. La fiecare pas se ridicau
cafenele de felul cel mai primitiv ceva ramuri verzi, cateva
proptele de brad, o zdreanta de panza falfaind in vant drept
Marchizd, i indat se si aduna multimea doritoare de cafea si
de tutun. In niciuna din cafenele nu poE lipsi vioarele ; calla e
vorba de a se complecta orchestra, se mai adauga naiuri si Cram.
bite ; de.si inchipueste cineva acum unul cu flasnetul ce canta
in dreapta si alEul in stanga ; glasul ascutit al pravaliasilor ; su.
neful i zdrAnoniful unelfelor de fier, strigatul carusilor ce vor
faca drum prin multime ; fiptul copuilor la doic, care au
1.Din PropWrea", foaie iiinfificl si literara sub direcfia lui M.

Kogalniceanu, Iai, Anul 1 (1844), p. 19.21,
www.digibuc.ro
Monograf1a Orafulut Folticen1
195
trebuit nolens volens sa mearga la balciu : totusi nti.i trece prin

gnd galagia acestui concert, alcatuit in chip asa de neasteptat,
SI nu uitnz nici cerseforii ce ridica glasul intr'un fel neauzit
inca la Palermo, tam binecuvantata a cerseEorilor. Dar la niciun
colt de ultt nu se vede scris ccvi despre micile hotii de buzu.
nar, precum se afiseaza in vremea i chiar dupa vremea bkiului
in Lipsca, spre a aduce aminEe calatorului ca se afl inEr'o Earl
civilizafa.
Ma sturai insfrsit de ghionturile nenumarate pe care le

primeam, i cafai s ies la loc slobod. Dar cand ajunsei la ca.
patul sirului de prvlii, m aflai inteo amesEecatura de magher.

nite, de pielrie, carciume, olrie, varza I sfede unele peste
altele, apoi vazui o multime de Ersuri ce astepEau cumpartorii
afarl, asezate la rand pe o parte a ulitii, in vreme ce pe parte a
cealalta, legati de nisEe iesle facute in pripa, sEafeau suEe de cal
de lux. Aci se afla un public cu toEul deosebiE de celalalt, dar
Erebuie s umbli si mai au bagare de seaml decat 'Ana acum,

de vrei sa.ti scapi pielea : de dotra ori fui Erntit jos de mul.
time in vreme de o jumtate de ceas. La locul slobod din mij.
locul ulitii, destul de stramEa, se incearc caii, se iau la intrecere
si alEe de asemena, asEfel incE un ora linistit si obisnuit cu
prinfeasca politie germana, Isi poate pune in primejdie putina
viata ce i.a mai rames de trait... Oatneni si dobitoace sunt asa de
inghesuiti unii intr'altii, incat se intmpla cte odat s te mi.

roase un cal mai multe minute, fr sa te poti da inlaturi. La
urrna urmelor eram asa de ametit nct nici nu m'am uitat ctz
luare aminte la zugraveala si la inscriptiile de pe firmele mena.
geriilor si ale acrobatiilor, lucru ce.l fac totdeauna cu mare pia.
cere, de cnd am cetif Vagabunzii" lui Holtei. Dupa o ulEim
inghesuial grozav se linisti de odat totul imprejurul meu, nu
ma mai inghesuia nimeni, puteam pune in pace si fra primej.
die un picior inaintea celuilalt, bataile mele de ininal se potolirl
ridicandu.mi ochii, vazui jur imprejur nuraai vite culcale in
trandavie, rumegand in linisEe, in cirezi nenumrate. Simtii o
nespus bucurie la vederea blndelor dobifoace, dupa scenele
grosolane la care fusesem marfor. Toale vacile i Eoti boii de
vanzare se Erimit la balciul SfnEului Ilie in Folticeni ; numrul
cumparaforilor nu era mare In partea acea a balciului si m
puteam plimba fr grij printre vite, pe pamnEul batut. Van.
zatorii stau culcati pe alaturi ; printre clansii se afla chiar un
preof, care.si adusese singur boll la blciu si acum se odihnea
mancndu.si mmliga cu branza de oaie.
In 1855, entusia;tul G. Melidon, pentru care Folticenii era cel
mai frumos oras din Moliova, descrie iarmarocul prin urmtoarele
cuvinte :
www.digibuc.ro
196
Ca reziclenta tinutala, Fokicenii deveni centrul mukor in.

terese publice si private, acea ce agiuta simtitor la cresterea sa.
0 aka impregiurare veni a concura si mai eficare la grabnica
sa marire si la un intins viitor pentru ea Prin puseciunea sa

pe granita ea deveni cutAnd punctul principal de comerciu al
tarii cu Europa centrala. Un larmaroc, cel mai mire din ambele
noastre principate romane, numit al Sf. Ilie si care tine in tot
anul mai bine de 20 zile, inlesneste tranzactiile comerciale ale
negutitorilor de diferite natii cu Moldova. Iarmarocul acesta e
unul din cele mai inflorite in Orient : lumea alearga la el din
cele mai departate locuri. Insemnatatea lui se bucura de o mare
consideratie lAnga casele comerciale din Europa si toate actiile
sau dacaverile cele mai insemnatoare nu poarta aka data sau
alt termin decAt iarmarocul SI. llie. Afara de aceste, interesele
materiale si morale sunt necalculate si merg tot sporind, Asa
de exemplu, valora marfurilor creste succesiv in suma. Apoi
iarmarocul infatisearl o legatura principall a intereselor comerciale a tarii cu o mare parEe din Europa centrala. Aid .vin ele
a se conEopi in o generalitate ce face din Principate una din
cele mai intai cbestii de interese pentru Occident. De aceea
guvernul trebuie s se sileasca a incuraja iarmarocul acesta
scutindu4 de orice dificultati si impovorari.
Nou rnduri din acest artcol au fost suprimate de censura
timpului. Linii groase au fost imprimate peste textul, care totusi se
poate dn. Cuvintele suprimate sunt ; Nu se pot intelege msura ce

veni s loveasca in ist an comerciul prin punere a deosebite tacse estraordinare, pe stnjenul de loc, pe vite, pe dugheni, pe tarabe, in
folosul municipalittii, pentru intimpinarea cheltuelilor cu trupele I
Fista msur au produs un vtmtor efect 4i clclu ocazie la felurite
conflicte ce lovesc In demnitatea trii si in libertatea comerciului".
Censura suprimase cuvintele acestea, care fceau aluzie la taxele
infiintate pentru intimpinarea cheltuelilor cu trupele..", adic trupele
ruses% care ocupau Moldova.
Despre iarmarocul propriu zis, Melidon scrie :
Era tocmai in timpul iarmarocului : multimea era asa de
indesukA pe ujiti, cA trAsura nu.si putea face loc. Ne oprirAm
la doul trei banuri, insa ele era pline cu strAini.
Cat tine iarmarocul, Folticenii, dupa ce infAtiseaza, tnatA
ziva aspectul unei polifii comerciale engleze, ia seara aerul unei
vesele poliiii italiene. Serenadele, cantarile nu mai conienesc
pAn1 in ziul, toatA polifia rAsunA ca la o mare serbare generall.
Cofetarii, cafenele, ospaiarii, gradini, foate stint pline de o lume
vesell, ce se lasa a gusEa toate placerile, a face toate nebuniile
imaginabile : panorame, circuri, comedii, papuserii, barfiste vin
a spori zburdarea obsteasca.
www.digibuc.ro
197
Ne preumblaram cteva ore pe ulita, apoi ne duseram

inteun salon al unui particular unde gAsiram o numeroasA so.
cietate bine aleas.
A doua zi amicul meu se duse impreunl cu altii sa.mi
caufe de prefacuEul cailor. Eu, ca cel farl treabl, ma duseiu
sl dau raita prin larmaroc. Nu se poate descrie tabloul Foltice.
nilor in cele trei zile ce precedeazA ziva Sf. Die. De doi ani nu
se tinuse iarmaroc ; in unul din cauza marilor ploi si glodarii,
in altul din cauza ocuparei rusesti, prin care se Inchisese gra.
nita austriaca. Dupa asta intrerupere, in ist an concurgerea era
neauzifl ; chiar dupa spusa Folticinenilor, nu se tinea minte de
mult o a*a nlvall. Mai multe catastrofe urmarl in asti de pe

urma privire, recomandatie foarte trist pentru noi *i putin fa.
voritoare pentru comerciu, Toata lumea ducea grija Muntea.
nului ce se zicea atinndu.se pe drumul Bacaului. Ce e drept

msuri fusese luate peste tot Jocul *i picheturile inmultite. In
tinutul Sucevei mai (NI seama, se ridicase un insemngor numr
de plaesi si toate potecele erau impAnate cu pazifori.
Ulitele aunt desAvarsit inghesuite cu o multime bizara de
toafe cosEumele *i de toate natiile, din sAnul cArea se ridica o
vAjAitura asurzitoare. Nu aveai unde sa faci un pas, si nu te
puteai face auzit s fi strigat cAt de tare. Dughenile se spargeau
de tot felul de marfuri, drumul era acoperit de tArabi. Era

ghiontit, naclusit ; clIcai pe nalrfuri, iti vorbeau in foate limbile
nu te auzia nimeni; cumparatorii te imbrnceau, negutitorii te
trageau ; nu *Eiai cum s scapi de acesE roiu. Diversitatea era
neznrgenifl in mrfuri i in oameni. Vedeai tot felul de lucruri
de lux, galanterii, mode, pAnzarii, materii, ciubofarii, ferarii, ba.

calii, *aluri, arme, lipscAnii. mobile de toate califatile si de toate
fabriceIe. Ist an pentru infaia data libraria era *i ea reprezentata
in larmaroc prin un depozii al D. Ioanidi din Bucure*Ei. Apoi
jidani, armeni, greci, nemti, turci, persieni, romni erau ameste.
cati la un loc. Vedeai un anEereu sau un *lic incungiurat de

mai multe frace si palarii, un fes intre mai multe caciule mi.
toase de caie, o cuvna jidoveasca Infre mai multe turbanuri
sau fesuri tiganesti. Toata asta multime se misca in valuri ne
infrerupte de dimineata si pin'n searl.
Mai intr'o parEe, la capatul polifiel dispre iaz, este pieta
pentru trasuri si vite. Vitele sunE cel mai principal articol al
iarmarocului atAt de imporEatie cat *i de esporfatie. Esportatia
o face mai toatl Moldova in vite albe si oi. In importatie, al.
catuita de cai si frasuri, precumpine*te mai cu osebire Austria
*i aceste doua articule au o trecere sigura *i deplina. Se vad

echipaje din toate formele si califatile, si cai de toate rasele, mai
cuseatna frumosul soiu de cai de Ungaria. In comerclul acestor
www.digibuc.ro
198
Monografia Oraplul Folticent
cloul articule gioacA mai ales o mare roll telalacul. Trebue o

mare intelegere i esperienEl pentru a nu fi, cum se zice, boil.
Se inamplA adesea ca cea mai de bun apatinfl ErAsur se desface
dupa doua zile, si cei mai frumosi cai se gsesc spefiti sau cu
nacluseala. Stiu chiar pe o persoana care au cumprat paEru cai
negri, cei mai frumosi, si cari, Ererand apa Moldovei prin vad
au rAmas albi ca nisEe miei.
Comerciul se face prin numaratoare, prin schimb, prin tran=
sactii si prin toate chipurile. Marfurile se vand cu bucata sau

cu deridicata, dupa voinEA. Telalii sunE cei ce fac mai mult cAsEig.
Ei se glsesc in of locul, in tot minuEul, si au o mare grabire

a-fi propune bunele lor servicii. Cum sunE o multime de oameni
sfrAini sau neesperti, elalii, mai multi jidovi, stiu asa de bine
a se folosi de toafe impregiurrile si a insela pe amandoud par .
tile, cl buzunarile lor se umple repede si lesne cu paguba celor
ce se incred in ei.
Iarmarocul e fixat dela 1 pang la 20 Iulie, insa marfurile
incep a curge cu o luna inainte i dugbenile incep a se inchiria
negutitorilor straini inca de pe la Maiu. Puterea lui e mai cu
searal in cele frei zile pAnA'n SE llie. Atunci sosesc din toate
partile Moldovei, turistii si cumparaforii cei mai insemnafi. In
tot timpul acesEa drumurile mereu sunt acoperita de call, harabale, caruti mocanesti, ba chiar si cotiougi jidovesti, incarcate
cu marfuri, si trsuri ce duc pe curiosi si pe comercianti. Toa fa
asta avalansa de cara, viEe si oameni, vin a se concentra in Fol=
ticeni, unde, in curs de o hurl's, se face, se preface si apoi incepe a se scurge pe mnceEul in directii si cu desEinatii opuse.
SparEul iarmarocului mai cu seama se deosebeste prin neauzite
nebunii. ToafA acea lume care au castigat, sau i se pare a fi

cA*Eigaf lucruri sau bani, isi face de cap *i adalmasele despar.
tirei nu mai au margini.
Iarmarocul de Folticeii a sugerat lui Constantin Stamati gflnduri

pesimiste despre neamul nosbu.
Sub titlul
vechiu al Romnilor i Romnii de astzi",
Stamati scrie despre cele ce a v5zut in iarrnaroc, In anul 1830 ;
Este stiut ca in foti anii la sarbatoarea Sfanfului Ilie, la
20 Iuliu, in orasul Folficeni, ce esEe in tinutul Sucevii, din Prin.
cipatul Moldovei, se face un iarmaroc renumiE la care se aduna
nu numai negutitorii din Moldova si Valahia, dar si o multime
de negutifori sErAini din deparEafe locuri cu marfuri scumpe. si
acolea sau le vand cu radicata unii alfora, sau le schimba pe
alEe marfuri, in cat in acesf mare iarmaroc ce tine doul, Erei
saptamani, se irivArEesEe un alijveris de cateva milioane de lei,
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Folficeni
199
tot atuncea se adun acolo din cele mai de deparEe unglaiuri

Moldovei, i mai cu sama din Iasi, Roman si Botosani, multime
de tined bojen i inere cucoane, nu pentru interesul negotului
cu care prea pueini se indeletnicesc, ci numai ca sa zaboveasca
sau sa cumpere lucruri penEru a lor podoab i imbracaminte,
cu care se fudulesc in iarmaroc, si InEru adevar c i zi i noapte
aka nu se rsuna pe ulite i pdn casele orasului decat rasuri,

muzice si jocuri ; iar In luxul cel mai rafinat al Europei, si in
amorul cel mai sentimental, se intrece einerimea romana cu atata

agerime, incat si modesEul Parisian, si fragedul pastor al mun.
Alpi, mai nu isar putea InErece ; apoi de bencbeturile
zekurile ce se fac la acel iarmaroc. at InEre nobili cat si intre
clasele mai de jos, esEe de prisos a mai vorbi ; atafa zic ca cel
mai stoic filosof ar asEupa ochii Minervei, spre a se veseli si el
ca un om pacatos la acesf iarmaroc ; deci in asa mare adunare
de popul poate cineva voeste sa vada desvali haracterul, mora.
lul i plecarile Romanilor de astazi.
Fcnd o comparatie intre starea sufleteasca a Romnilor din zilele despre care vorbeste, si intre acea a strdmosilor nostri, pornind
dela Zamothie al Dacoromnilor, constata o mare decade* si scrie :
Barbatii romni sunt astzi att de gingasi, podoabele lor asa
de asernnate cu ale fe-n2ilor, fetele lor asa de drese si intocmite cd
in orasele Principaturilor, samnd a fi nu.nai sexul femeesc, iard barbat niciunul. Asa dar sufletele unora ca ale acestor romni find dedate
desftrilor, nu sunt in stare s simteasc adevrata multrnire a unei
vieti ticnite, msurate si cu fapte bune, iar trupurile lor cu totul find
gingdsite de trndava i desfrnata vietuire, sunt totdeauna bolndviciosi
si tnjesc, nestiind pentiu ce".
La finele acestui articol, Stamati pune aceastd not : ,La 1830
aflndu-se la iarmarocul dela Folticeni, am vdzut urmdrile desfrnate
ale junimei de atuncea si care mi-au inspirat a le descrie aicea, dar
de atuncea si Wand acum prea multd deosebire gsesc in moralul unimei de astzi, cdci buna educatia i civilizatia li-au insuflat principii
vrednice de lauda, i singuri ei uitndu-se inapoi cum era tinerimea
afuncea, sperez cd se vor uni cu opiniunea mea". 1).
Cartea lui Starnati este liparit in 1868.
1). Musa Romneasca, Volumul I. Editor Th. Codrescu, Iai, tipo.

grafia Buciumului roman, 1868.
www.digibuc.ro
200
Monografla Orafului Folticeni
Cultura
Despre o miscare culturala, in Folticeni, de pe la inceputul innintaril orasului, si pana pe la sfr*itul veacului trecut, nu s'ar putea vorbi.
Ca si pretutindeni, in Moldova, multi crturari nu erau In ores.
Prin ciirturari, pentru wemurile acelea, putetn s intelegem numai pe
oamenii a cror cultur consta in mestesugul de a sti s scrie li sti

citeasca. 0 viata cultural, la un popor de analfabeti, nu se poate
concepe.
Boierimea forma o cast deosebita, putin nutreroas, care numare si oarneni cu o cultura distins, dar nu era o cultura romaneasc.
In 1781. Petre Hoge scrie un act de vnzare. la cativa ani dupa
infiintarea targului.
In 1790, gsim un act scris de Vasile Dascalu, iar pe la 1797
acte scrise de Manolache Sdnescu, un specialist in redactare de conventii intre targoveti. Sanescu acesta este un ascendent al Sinestilor,
cari au trait, in Folticeni, Warta pe la inceputul veacului acestuia. In
1837 gsim acte scrise de Elefteriu sau Elefterescu, far in 1840, Costache Sptrescu, redacteeza acte intervenite intre oamenii din clasa de
jos. Are o slova urt5, de Incepator, *i nici o notiune de ortografie.
Asa, el scrie la cine porunci", in loc de : Oa ce ni-a poruncr (1).

Boerimea avea o cultura care nu era romaneasca.
Soatarul Andrei Basot are o intins cultura greceasc. In podul
bisericei din Soldriesti s'au gsit multe carti grecesti, clasicii elini, cari
all facut parte din biblioteca intemeetorului targului Folticeni. Din in-
semnarile facute de el, si de urmasi de ai lui, pe filele unora 'din aceste carti, se vede CA Basotestii erau cunoscatori de mai multe limbi.
Pe cartea greceasca .Viata lui Esop, cu titlul latin alaturea : Aesopi
fabulatoris vita" (carte cdreia ii lipseste file cu titlul, cu locul si anul
tiprirei), pe prima Ma alba are data manuscris .1795 octombr. 10%
1.Din hirtiile yea:Li ale cl.lui. Faer.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplat Folticeni
201
$1 cateva cercri de condeiu, cu litere grecesti, latine $i kirilice, pre-
cum ; Deanbe" : cu mult, mult" : un tnr"...

Pe verso acestei file este scris ; ,questo libro apartiene al Sigr
Spatari Andrea Bassote.
Pe marginea de jos a filelor, incepand dela pagina 6, e scris cu
kirilice : Aceast carte ce se chiamd Aisop este a me a lui Stefana$
(Basota) $i cine ar Indrazni s o ei... s o fure far voe me sa fie afurisit de Dumnezu tatal $i de duhul sfnt $1 toti sfintii amin". Urmeaz
imediat, cu litere latine : ,amen", apoi iar cu kirilice : si pentru ca sil
s $tie am $1 iscalit cu slova me.

Pe pagina 21, la margine, cu Mere grecesti : ,amen amen amen",
apoi frantuzeste : ah monsieur je suis votre serviteur'.
Diferite alte insemnari au fost trunchiate and s'a legat cartea.
0 altd insemnare, probabil a unei alte persoane cari $tia frantuze$te mai mult din auz : PAonsieur je vu pri...e.
In Muzeul Folticenilor este o carte, din cele dela Soldnesti,
astfel intitulat : Gramatica graeca latina ex variis collecta a Georgio
Demetr. de Chad. Kyr. Argyrocastrense ex europea Albania. Nunc primo propriis ipsius expensis impressa ac reverenter dicata serenissimo
excellentissimoque principi totius Moldaviae Domino Domino Alexandro
Ioanni, Muurocordato.Viennae, 1785. Ex typographia Baumeisteriamm
Pe pagina cu titlul grecesc al cartii este o iscaliturh, cu frumoase

caractere latine : Constantin von Kanano.
Pe una din paginile albe dela inceput, este un cuvnt scris in
cinci limbi : Herrn, (caractere goNce), Domine (latine), Kirie, (greceste),
Monsieur (latine), Domnule (kirilice).
Pe aceia$i pagina, diferite cuvinte $i inceputuri de cuvinte, in
greceste, moldovene$te $i latineste.
Defunctul Nicu Rojnit, folticenean, avea o carte de rugaciuni
romaneascA, format mic, 118 pe 73 milirnetri, al caret titlu lipsea. Car-
tea aceasta a apartinut lui Gregoril Millescu, al crui nume era imprimat pe scoarta de piele a volumului. La finele cartii era scris ; cSi
Deus est annimus nobis ut carmina dicunt sit tibi praecipue juramento
Collendus esto. ,Scripta sunt anno 1798o.
Apoi : Puer meus nomine Vasilice natus est ad annum 1815-tus
mense dcevri 29-us".
$i ultima insemnare : ,Decima sexta die mensis septembris eram
in Moldavia in civitate Herleensi anno 1797-mo et efi tempore ibi erat
maxima pesta .
www.digibuc.ro
202
Pe la 1829, tria in satul Sptresti, la trei kilometri deprtare

de Folticeni. boerul Vasile Milu. In casi acestuia a locuit, ctva timp
Dimitrrki Katziko, nu se stie in ce calitate, si cnd a plecat, i-a rmas
dator boerului cu o sum de bani. Drept garantie pentru plata la timp
a sumei datorite, Katziko i-a lsat amanet lui Mi lu, gclou lexicoane
frantuzesti de Rcademie si o gramatic a lui Ketas. Zapisul de amanet este scris cu Mere kirilice, iar cuvntul Academie cu frumoase
litere latine.
Zapisul acesta merit s fie reprodus ii intregime : (1).
Din toata socoteala a am avut cu Dumnealui K. K. Va.
sile Milu Spatar, pentru putina vreme ce am fost in casa Du.
misale i.am ramas drept dator cu 51 lei 25 parale, adica cincizeci
si unu lei douazeci si cinci parale, si neavand acum bani ca
sa dau Dumisale i=amt facut rugaminte ca s ma agepte de

asfazi in doua spfamani, 0 pentru sieurantia D.sale cd-i
voiu plati banii la numita vade, i.am lasat amanet dou a
lexicoane frantuzesti de Academ:ie si o gramafica a lui KeEas,
care car vor sfa la Dumnealui par la vadeaua insamnata ce
dator sant eu neeresit a da Dumisali banii, cand atuncia cland

eu banii Dumisali imi voiu lua amanetul, iara claca din intam.
plate eu nu voiu fi urmator cu plata banilor la vade, atuncia
cartile acesfea vor ramne de istov a Dumisali K. Vasile ne mai
fiind eu volnic a le mai pretenderisi in veci si Dumnealui va
face ce va voi ca cu un drepE lucru a Dumisale, far alfe luc .
ruri ce am avut le am luat toL.fe par intrun fir de par, nera=
mindu-mi alta nimica cleat numai aceste trei carti pe care le
am lasat arnanet, si pentru sigurantia Dumisale urmeaza a me i
jscalitura.
Dimifraki Zgoura Kafziko
182g Iulie in zece zile
Se gseau cetitori, si printre locuitorii din Folticeni, a crtilor si

primelor ziare care au inceput s apar, in Iasi. La finele unor crti,
precurn se obisnuia pe atunci, se publica lista persoanelor cari subscriau ca cumprtori a lor, si unele din ele mentioneaz si ctiva
folticeneni.
Dintre manifestatiile culturale, teatrul a interesat, mai de timpuriu

populatia folticenean.
Cea inti reprezentatie, in Folticeni, a fost prin anul 1861, de

trupa dela teatrul din Rotopnesti, opera lui Neculai Istrati.
1.Muzeul FolEicenilor, Acta Millo.
www.digibuc.ro
203
La mosia sa Rotopnestii, deprtare 14 kilornetri de Folticeni.

!strati a facut o scoal, pentru fiii stenilor lui, si osebit o scoal de
muzicA si declamatie, la care se predau cursuri de profesori specialisti.
Petru Mezzeti preda principiile de muzic, Galea, era profesor de piano, iar Mrhai Ga lino, actor la teatrul national din lasi, fcea curs
de declamatie.
In curtea boereasca din Rofopnesti, !strati aranjase o
salt).
de
teatru, cu decoruri zugrvite de pictorul loseph Fichtner, de locul lui

din Elvetia, care era si profesor la un fiu al lui Istrati, iar costumele
erau confectionale de elevele scoalei primare, sub conducerea Sevast tei,
sotia lui lstrati, cAreia i se sonnea si Cucoana BO.
Dupa vreo cinci luni de sludiu, pe la inceputul lui Noembrie 1860,
elevii acestei scoli de muzica si declarn9tie, erau in stare s reprezinte mai multe p'ese de leatru si . cnticele comice", precum : Dot
Want # cinci cdrlani, Cinel-cinel, Fluerul fermecat, Scara Mlle, Baba
Hdrca, Paul John, Margot, Heqcu Boccengiu, Mama Anghelqa,Soldan
Viteazul, i altele.
Reprezentatiile se ddeau in fiecare joie si dutninec. Mezzetti

acompania vodevilurile cu violina, si intre acte cnta corul scoalei.
La reprezentatii asistau b Jeri megiesi, si chiar cei din Bucovina.
Unul dintre clientii teatrului era si Calinic Miclescu, fostul Mitropolit
al Moldovei, pe atunci egumen la mnstirea Slatina, ca si Arhiereul
Iosif Rscanu, dela mnstirea Rsca.
Trupa aceasta, in vara anului 1861, a dat cteva reprezentatii in
Folticeni, in grdina lui Iancu Botez, zis Topor, cu piesele : Fluerul
fermecat, Cinel-cinel, Scara Md(ei i Baba Hama 1).
Mai pe urrn, trupe organizate te-neinic, au venit In Folticeni,
unde realizau beneficii,
Cel Intiu director de teatru, care a incercat astfel de turneu, a
fost Matei Millo, prin 1868. Trupa lui venia in Folticeni, pe limpul
iarmarocului, cel mai vestit iarmaroc din Moldova, pe vremurile acelea.
Millo era atras, spre locurile acestea, nu numai pentruca, la iarmaroc,
venia toat lumea din oraseIe vecine, chiar peritru a petrece, ci si
pentrucA Millo era de loc din orasul acesta, nscut in satul Sptresti
lng Folticeni, unde locuia ilia fratele ski, Alecu V. Millo.
Teatrut lui Millo ddea reprezentatii inteun local de scnduri,
1.
T, T. Burada, Scoala de muzicei .yi declama fie dela Rofopciaefi,
in revista Arhiva" din Ia0, vol. IX, p. 201, *i Is foria fea &alai in Moldova,
II, p. 179.
www.digibuc.ro
204
anume construit pentru el, 51 numai pe timpul iarmaroculul. Baraca aceasta se construia pe Strada Mare (astzi Strada Regele Carol H,)
uneori pe locul viran ce era pe atunci uncle este astzi casa Pineles
Last, sau pe locul viran din fate actualei cldiri a Bncei Sucevei. Cat
tinea iarmarocul, teatrul lui Mil lo ddea reprezentatii in fiecare sear,
5i sale era totdeauna plin.
Un alt actor, Lupescu, avea si el o trup, cu care fcea turneuri,
prin Moldova, 5i se intelege CA a fost atras si la Folticeni. Lupescu
era evreu din Focsani, si se pricepea mai bine dect Mil lo in chestiunea organizrel negustoresti a afacerel. El i facea concurent. Uneori
i construia baraca chiar aldturea de a lui Millo.

Cnd iarmarocul a inceput s decad, s-si piard insemntatea
4i faima de mai inainte, nici Millo, nici Lupescu, nu s'au mai indrumat spre Folticeni.
IncepAnct de prin 1870, au inceput a colinda, prin capitalele de
judet, mici trupe care ddeau reprezentatii pe scene improvizate in
cafe o earner& care de obiceiu, servea de locuinta vreunui particular.
In Felticeni s'au improvizat astfel de scene, de pild, in camera dela
etaj a casei unde fuictioneazd astzi Cooperative, pe strada Mare.
Scena ocupa coltul camerei dela pretele cu u5a de intrare, iar cteva
rnduri de scaune, 5i mai in fund cdteva bnci de lemn, pritneau un

numr restrns de spectatori, dintre persoanele mai bine situate.
Pe astkl de scenb, trupe teatrale compuse din cteva persoane
puteau s joace piese ca Florin 1 Florica, sau allele de acest fel. Una
din pieseie care avea mare succes, era Sora lui
Uneori se aventurau spre Folticeni artisti singurateci, in special
cantreti de sansonete, ca I. D. Ionescu din Bucure5ti, sau Bobescu
specializat in cntecul ulor Vladimirescu'.
Prin anul 1880 s'a construit, in Folticeni. un local special pentru
teatru, o barac de scnduri, prefcutd apoi in depozit de butoae de
vin. Mai De urrn baraca a fost transfortnat in cldire de zid, din
care d-1 Adolf Beier a fcut o said de teatru acceptabil, care in 1891
a fost mistuit de flcrile dela o cash' vecin.
In teatrul Bayer au jucat mai multe trupe, care fceau turneuri
prin Ora ; dar acea care avea mai mari succese, materiale si morale,
a fost trupa de operete a lui Marinescu, artist cu mina experient.
Nora Marinescu era iubit si admirat de public.
Despre o reprezentatie dela Folticeni, N. A. Bogdan a scris amintiri interesante 1).
1) N. A. Bogdan, De haz i de necaz. Iai, Institutul graffc Cultura
romaneasca, 1920, p. 268.274.
www.digibuc.ro
Monografia Oravdui Folticent
20.5
In 1897, N. A. Bogdan venise n Folticeni cu o trup, in care

intre altii, juca Lica Poenaru i un actor Canachi. Desi pe tirnpul verei
in preajma iarmarocului, lumea nu se ingrmdea la teatru, asa Ca incaserile se reduceau la cte 20-30 lei de actor, de reprentatie. Trupa
tanjea si nu avea nici mijloacele de a pleca din Folticeni. Omul de
afaceri al trupel. Ghit, i-a scpat din incurctur.
In fata teatrului Bayer, strada foarte larg servea si ca piat, in
care crusii poposeau peste noapte. Trupa anuntase o reprezentatie ;
trecuse ora fixat pentru incepere, si la cas nu se vnduse niciun
bilet. Ghit, profitnd de faptul c toti cr'usii lipseau dela carle lor,
luat pdcornitele carlor, le a asezat in mijlocul stradei si li-a dat foc.
lmediat o flacAr mare a dot de veste orsenilor c arde teatrul Bayer. Pompierii au alergat la fata locutui, lumea s'a ingrmdit, ca la
orice spectacol gratuit, i cand s'a constatat c a fost o simpl fars,
lumea a fcut haz. Rezultatul farsei a fost bun, pentru teatru. Spectatorii, zrind actritele fardate, au inceput s intre in sai, piesa s'a jucat si succesul a fost mare : fiecarui actor i-a venit cte 52 lei din
incasri.
Ghit, ins, dispruse.

Aceiasi trup a jucat, pe scena aceluiasi teatru, tragedia Hamlet,
care s'a sfrsit cu o adevarat tragedie. Canachii care era in gratiile
actritei Lica Poenaru, a avut un conflict cu N. A. Bogdan, provocat

de gelozie. i Intr'un moment de enervare, Canachi s'a sinucis.
Diletantismul in teatru, sau eatru de societate
cum se zicea
s'a incercat si in Folticeni.
In 1877, pe tirnpul rzboiului cu turcil, s'a dat, in scop de binefacere, o serbare artistich, de ctr ctiva folticeneni, in sala unei
case care era pe strada Mare, in fata Bncei Sucevei de astzi, cas
drmat, nu de multi ani. La aceast serbare, Constantin Plesescu a
jucat pe Barbu lutarul" de V. Itlexandri.
Mai pe urm, tnrul pe atunci Matei Millo, nepotul marelui artist cu acelas nume, a injghebat un mic cerc, din societatea folticenean,
care a jucat cteva piese de salon, traduse din frantuzeste.

Un pasionat de teatru, Dionisle Zalzarescu, un sucevean de loc
din satut Baia, a organizat si a condus o Societate de diletantip cii
care a obtinut succese reale.
Societatea aceasta nu s'a mrgenit la un simplu scop de distractii
personate ; Zhrescu era insufletit de sentimente mai altruiste ; credea
s poat contribui, cu activitatea lui, la desvoltarea sufleteascA a mul-
www.digibuc.ro
206
Monografia Oravg tut Foltkeni
timii. Asa, Societatea de diletanti a reprezentat la Baia piesa Cur.

caniim pentra ridicarea unui monument in arnintirea luptei dintre $tefan
cel Mare si Matei Corvin, reprezentatie pe care a repetat-o si In Fol.

ticeni, cu ace'as scop.
Societatea lui Dionis;e Zaharescu si-a incetat activitatea cu 'laceperea rzboiului din 1916, ii ca-e a chat si el, ca ofiter de rezerv.
0 frumoas activitate cultural a desfsurat si Ltga Culturala,
sectia Folticeni, infintat prin 1892, de inimosul avocat Nicolae S. Rainu,
de loc din Focsani, cstorit in Folticeni.
In 1894, Liga cultural avea un Comitet compus astfel :

Nicolae S. Rainu, presedinte ;
Serafim Ionescu, vice-presedin'e ;
Matei A. Milk), casier ;
lorgu Ralu, Stefan Ai. Albu, membri ;
I. Gherman, secretar.
La 19 Aprilie 1894, s'a fcut una din cele nPli mrete manifestatii, care s'a putut vedea in Folticeni. lat :
PROGR A MUL
rnanifestafiei dela 19 Aprilie
I
I.a ora 1 p. m., in biserica caf-drala
,. Adormirea" din
Folficeni, se va oficia de cafra clerul infreg, rugaciunea
DUMNEZEU SA AJUTE DREPTATII"

La aceasEl slujba vor asisfa : Comiteful Ligei culfurale cu
steagul secCiunei Doamnele care fac parEe din Liga si foate
Doamnele ce vor binevoi a veni, foti membrii Ligei, toti cefa.
Eenii, precum si foafe sociefaeile exisfenfe in oras.
II
Dupa sfarsirea slujbei bisericesti, ioafa lumea va porni
in procesiune, cu steagul Ligei Inainfe, caEra localul infrunirei,
Teat rul D..lui Sloim finichigiul".
'
III
La localuI infrunirei, D-1 Presedinfe al Ligei, N. Rainu, va
arafa scopul infrunirei, dupa care vor vorbi oratorii inscrisi,
linii ; Petra Borl, avocaf din Bucuresfi, lorgu R idu, G. So/fa
din Folficeni, precum si persoanele carevor cere cuvanful in sala.
IV.
Dupa ferminarea discursurilor se vor alege pafru delegati

pentru a reprezenfa judeful Sucevei la meetingul din Bucuresfi
si Iasi, si apoi se vor vota felegramele si motiunea de profesfare.
Comifeful Ligei din tolficeni.
www.digibuc.ro
Monografia Oravtlat Folticeni
207
Era vorba de protestarea contra persecutiei suferit de Romnii

din Ardeal, din partea Ungurilor. La 25 Aprilie 1894 urma s fie judecaji, de tribunalele unguresti, cei mai fruntasi conduchtori ai miscArei
romnesti de peste munti, incuipati in cauza Memorandului adresat
Impratului Franz Joseph.
Manifestatia din Folticeni a fost grandioas. Frnintirea ace:tui
eveniment se pstreazA in o fotografie a manifestantilor, luat de pe
scrile bisericei Adormirea. Nicolae Rainu, cu steagul Ligei in mn,
e inconjurat de Comitet si de tot ce avea mai cu vaz5 societatea folticinean din 1894.
Pe la finele anului 1894, N. Rainu a plecat din Folticeni, strmutndu-se in Focsani ; Liga nu s'a mai manifestat ctiva ani, si in
1390, sub presidentia d-lui Mihail Sadoveanu, Sectia Folticeni invit pe
cetteni, pe ziva de 3 lanuarie 1911, la o $ezdtoare artisticd-literar,
organiznt cu concursul societtii corale gNicu Gane.,
Iat programa acelei eztori ;
PROGRAMA
1. Pe al nousfru sfeag. cor mixe de C. B. Porumbescu

2. Cumin fare, tinufg de d=1. M. Sadoveanu
3. Sfiz mnclro cernd ne iubeam, cor brbtesc de T. Popovici
4. Declamafii, de d.ra Orfansa Bofez

5. Hi bai murgule, cor bgrbatesc de d, E. Kiriac
6. Declama N. de d=1 Dionisie Zaharescu
7. Bafe vnful in flo parfe cor mixf de P. Ciorogaru
8. Lecfuri
9. Doral meu i Auzil.am. auzif, cor mixE de I. Muresianu
Plecarea d-lui Sadaveanu din Folticeni, rzboiul, a stnjenit orice

activitate a Ligei cuPurale, care apoi a fost reconslituit de d-I Virgil
Tempeanu, profesor la liceu
In 1893, s'au linut in Folticeni, primele conferinte publice, in
localul Gimnaziului Cu data de 17 Ianuarie s'a trimis urmtoarea
invitatie :
Onorafe Domnul e,
Lund hotrirea a tine] o serie de conferinte, in zilele jos notate

la ora 2 .p. m., in una din satele gimnazului din localitate, v rugni
s bine-voili a asista si Dv. impreun cu familia.
Sera ftm lonescu, lorgu Radu, N. S. Ra inu, Artur Gorovei.
www.digibuc.ro
208
Programa conferintelor
Durninic, 24 lanuar D. S. lonescu : Din trecutul judetului Suceava,
Siimbdtd, 30 ianuar
D. A Gorovei ; Despre pasiuni,
D. lorgu Radu Evolutia sentimentului,
Durninic, 7 Februar
Durninia 14 Februar D. N. Rainu : Despre duel.
In 1902 s'a infiintat societatea Culture a creia viata a fost
destul de scurl.
Dupd cdteva intruniri preliminare, initiatorii acestei societti, in
5edinta dela 22 Decernvrie 1902, au votat statutele societti, al creia
scop era ccultivarea cunostintelor literate, 5tiintifice si artisticex., 51 s'a
ales un comitet diriguitor, compus din domnii ; Dr. I. Rossignon, N.
V. Stamati, Artur Gorovei, G. Tutoveanu fi Dion Zaharescu.
Membrii fundatori ai societtii, subscri5i in statutele tiprite. sunt:
Doarnnele : Virginia 1 Rossignon, E. Dimitrovici, Margareta Arghir,
Maria Neculcea, Elena A. Gorovei, Cleopatra N. Starnati, Arleta Cdpitan
Ditnitrovici, Lucretia lonescu ;
Domnisoarele: Eugenia Rossignon, Elena Rossignon ;
Domnii ; Dr. 1. Rossignon, N. V. Stamati, V. C. Arghir, Cpitan
Dimitrovici, Locotenent C. Neculcea, Subic cotenent lulian Marinescu,
G. Dimitrovici, Gr. Blnescu, Serafim lonescu, I. Apostol, G. Tutoveanu, Dion Zaharescu, Artur Gorovei.
Rdspndit in tot judetul, statutul societtii a gsit multi aderenti,

lista membrilor, pe ziva de 15 lanuarie 1903, se incheie cu un nutrial. de 226, intre cari si Mihail Sadoveanu.
Primaria orasului a pus la dispozitia societtii camerele in care,
mai pe urm, s'a instalat JudecAtoria de ocol. Una din aceste camere
a fost aranjatd ca said' de muzic, i chiar pentru mici reprezentatii
teatrale, avnd o mic'd scend ; in and' camera s'a asezat un rdnd de mese
cu UIl numr insemnat de reviste, i un dulap de bibliotec.
La 19 lanuarie 1903 s'a fcut inaugurarea intrunirilor societtil,
prin un festival in sala teatrului, frumos impodobit cu tablouri &egorice, speciale, lucrate de domnisoara Mimi Costandachi, devenit apoi
Doamna Stanislas Cihoski.
S'a tinut o cuvdritare de deschidere, o conferint, D-ra Costandachi a cntat cdteva romante, cercul muzicantilor din Folticeni a executat muzicd de camera, s'au recitat poezii ocazionale, i s'a jucat o
pies de teatru, sub conducerea lui Dion Zaharescu.
In localul societatii se tineau intruniri sptdmnele. Se facea
muzic de camer 5i se ascultau conferinte.
www.digibuc.ro
A vorbit si d-1 Dr. I.
209
Simionescu, profesor la Universitatea din Iasi, apoi d-nii Dr. Stenescu,

Florian Becescu, Eug. Vojen, Serafim Ionescu si Inginer I. Barberis.
Des] pornita cu entusiasm, miscarea aceesta nu a putut sa clainuiasca. In raportul fcut de secretar. la adunarea generala dela 10
Aprilie 1903, se insist asupra intrigilor si calomniilor pornite, contra
societalii, din izvorul cel necurat al politicei de partid, desi niciunul
dintre membrii cotnitetului societatii Cultural' nu faceau ceeace se intelege la noi prin epolitica.
Raporlul acesta sfarseste astfel : 5i acuma voiu supune Dv. si

urmtoarea chestiune. In anul viitor, 1904, se vor implini 400 de ani
dela moartea marelui Donn moldovan $tefan-ce'-Mare, ale carui rmasite pamntesti sunt in rnanastirea Putna din Bucovina. Nu gsiti cit,
ar irebui s organizam un pelerinaj la mormntul marelui Voevod, noi
fiii Sucevii, fii ai acestor locuri pe unde a calcat Stefan Von ? S ne
gdndim cu totii ce ave n de fcut, in acea zi sfanta. $i dac5 este sh

rnergem s ingenunghem la un mormant asa de sfant, s nu uitrn ctA
ni trebuie un steig, in jurul caruia s ne ingratnadim. De aceea am ruga pe doamnele care fac parte din aceast societate, s se gandeasca
si sa chibzuiasca cum ar trebui s fie steagul nostru, si sa puie mana
dela man& si s-si deie uria elieia ajutor, ca s ni faca un steag
frurnos, precum s nu alai fie alt steag printre acele multe care vor
BIM sub zidurile Putnei, cnd vom merge s plngem moartea celui
mai mare Domn ce I-am avut, precurn nu
va mai avea Moldova
e
niciodata".
Secretarul Societtii Culura" : Artur Gorovei.

Cateva luni dupa eceasta -prima adunare generala, societatea
,Cultura" si- a incetat orice activitate. Primaria nu i-a mai dat adapost
in palatul ei, membrii nu s'au mai interesat de societate, si astfel s'a
pus capat unei activitati culturale care se inaugurase asa de frurnos.
De sigur, nevoia unei asemenea miscall nu se simtea, in orasul
Folticeni, si ceeace se fcuse era ceva artificial, care nu putea s
traiasca.
*
Dintre manifestatiile artei, muzica a trebuit, in mod firesc, sa fie

mai mult cultivat, in Folticeni, ca si pretutindeni in lume.
Si e firesc s fie asa ; muzica este indispensabila existentii omului ; unde este o asezare omeneasc, trebue sa fie si muzica.
De sigur ca lautari au existat si in satele care au intrat in formatia orasului Folticeni, si cancl orasul s'a infiripat trebuie sa fi aparut
*I primul tarar de lutati.
www.digibuc.ro
14
210
Nu gsim urma celor 'WM cantareti din targnl Folticenilor. Abia

in 1851 ni vorbesc documentele despre o tovrasie a lutarilor evrei,
din care aflarn ca taraful lor se compunea din chitaristi, clarinetisti,
basiVi, tambalagii si talgeristi. Probabil si printre ei trebuie sa fi fost
si
vreun viorist, fr care parca 'nu s'ar putea conduce o formatie
muzicala.
Cel mai vechiu taraf de lutari organizat in Folticeni. despre

care avem cunostinti. este din 1851, cand s'a si facut un .inscrie,
iatarit de Politia orasului.
Despre lautari moldoveni, din tirnpurile mai vechi, nu ni s'a pashat nido amintire.
Pana prin 1929 a trait lutarul Costache Lupoaei, zis si Macovel,
cel mai batran dintre toti, al crui fiu i-a coatinuat meseria. Batrdnul,
ins, canta numai cantece vechi moldovenesti, si nurnai nevoit de unii
clienti mai modernizati, incerca si el sa intoneze un vals, pentru care
insa nu era mester. El singur, in acest colt al Moldovei, stia balade,
pe care le canta cu rnult jale.
In 1867 canta, la nuntile boeresti, taraful de lutari al lui Gheorghe Crant care era csatorit cu o tiganca urata si buzata, ce-si spunea
ea singura ; Cucoana Sultana". Crant a avut doi fii ; unul a invatat
ciubotria, iar altul a urmat mestesugul tatalui su.
Despre Crant, lutarul dela Pietro, se povesteste un lucru adevrat. El samana foarte *le cu Mihail Koglniceanu. Intr'o zi ducandu-se Crant la Bacu, d peste bustul lui Koglniceanu, din Plata
Primriei si, uimit, se uit lung la bust si se minuneaza ; cui i-a venit
in gaud sa-i ridice lui o statue in Bacau, fara sa stie el nimic despre
aceasta ?
Din taraful lui Gheorghe Crant dela Folticeni, facea parte si lu-
tarul Furnia Dupd moartea lui Crant, si-a facut Furaica un taraf si
dupa moartea lui Furnica, folticinenii au avut pe Mistasei, al crui
taraf a inveselit targul si canta chiar la zile nationale, la festivitti si
la inmormantari.
Ultimul lutar din Folticeni, dintre cei vechi, a fost mof Anglzel,
un om nalt, cu barba lung, si cu privire melancolica.
Muzici organizate, orchestre sau fanfare, s'au cunoscut mai tarziu
la Folticeni.
PrIn 1873, Prirnaria comunei avea o orchestra civil& sub conducerea unui bun Kappelmeister, Antbn Zika, al carui fiu,- tot Anton, a
fost si el un distins muzicant.
www.digibuc.ro
Monografta Oraplat Folticeni
211
Dup ce s'a infiintat, in Folticeni, regimentul 16 de Infanterie,

s'a fcut si o muzicA militar, condus de diferiti sefi, dintre cari cei
mai distinsi, cari au organizat orchestra cu mult miestrie, de ajunsese
printre cele mai bune muzici militare din tar, au fost cei doi Pursclz,
tatl si fiul. Oscar Pursch, fiul, a avut succese reale cu orchestra lui,
si el, un muzicant pasionat si fin, a contribuit mult la rspndirea muzicei in oras. Pe vremea lui, societatea amatorilor de muzic din localitate a fAcut progrese vdite, ca si elevii lui tineri, cu cari a aldtuit un quartet de vioare, a cruia faim a ajuns pana la Sinaia, la
Regina Elisabeta, in fata creia quattetul de copii al lui Pursch a
executat bucti clasice, in sala de muzic a castelului din Sinaia, in
lulie 1909.
Folticinenii au avut norocul sd asculte arlisti mari, cari s'au abtut
prin orasul nostru.

In 1877, marele flautist Tersrlzak a dat un concert ; in 1903, celebra cntreat Elena Teodorini a ante in teatrul Bayer. Teodorina
a venit in Folticeni, pentruc aici tria unchiul ei Iancu Teodorini, frate
cu tatl ei, marele artist Teodor Teodorini.
In timpurile din urni, folticinenii au ascultat si diferiti alli artisti
chiar si pe maestrul Enescu.
Amatori si cunosctori de muzic5 au fost multi in Folticeni, si
unii dintre ei s'au manifestat si in afar de cercul restrns al familiei.
Cel mai vechiu diletant, Cli 0 cultur muzicald serioasti, a fost
Vasile Stamati, fiul protopopului Iftime. El anta din flout. Pe la 1860
era in toat puterea tineretii. Unul din fii sai, Nicu V. Stamatl, care a
fcut studii la scoala politechnic din Zrich, a fost un muzicant desvrsit. In Zrich, chiar, era cunoscut ca unul dintre cei mai buni
flautisti. Mai trziu, cand din cauza dezastrelor pe care le face vrsta
flautul nu-1 mai multtnea pe Nicu Stamati, dar pasiunea muzicei nu-i
slbise, a inceput 35 cante din vioar, si apoi cnd, in formatiunea
inuzical din localitate, a fost nevoie de un violist, Nicu Stamati nu
s'a sfiit s cante din viol.
Pianist de forl, si profesor distins de piano, a fost August Richard Wagner, elvelian, venit in tar in anul 1850, iar in Folticeni in
1874, ca guvernor in familia Botez-Forscu, si apoi profesor de limba
francez, la gimnaziul din Folticeni.
Profesori particulari de muzicA, in afar de Wagner, au mai fost
si altii. Pe la 1862-66, un refugiat polon, Kasirnir Skibinski, a fost
un distins profesor de piano. Apoi doamnele farzlska, Poniatowska,
www.digibuc.ro
212
Monografia Oraplui Folticenl
si-au sfdrsit viata in Folticeni, ca profesoare de piano. Profesor de

piano a fost si Paickert, venit in oras ca sef al muzicei militare. D-na
Torn Fa a rrnas ultima profesoard, care a avut un mare numr de eleve.
Profesori de viand, in afar de cdtiva cari nu aveau studii speciale, s'au distins d-1 loan Baston, profesor de muzicd la gimnaziu, si
Oscar Parsch, mort in rzboiul din 1916, pe urma cruia au rmas
bune elemente in Folticeni.
Prin 1879 se stabileste, in Folticeni, ca medic, tnrul bucovinean
Dr. loan Rossignon. orn cu o intins cultura general si cu vaste atnostinti muzicale. Fost elev al Conservatorului din Viena, dacd D-r
Rossignon nu era un impecabil executant la piano, muzica nu avea,
pentru el, niciun mister, iar pasiunea muzical nu cunostea nid o
margine. El a organizat prima formatiune serioas de muzic de camelt in Folticeni.
Prin 1902 903 formatiunea muzicald a doctorului Rossignon, se
cornpunea din I. Baston, Dr. Bayer si Isidor Moscovici, vioristi ; Stefan N. Albu, violoncelist ; Nicu Starnati flautist, apoi violist ; Nicu Comino, pianist.
Cu vremea, ins& grupul a inceput sd se imprstie. D-1 Baston a
fost numit profesor in alt parte, Dr. Bayer s'a stabilit in Viena, unde
pe lngd profesiunea de medic, a dus si o fructuoas viat muzicald,
iar Moscovici a rnurit.
Stnjenit cdtva timp. prietenia muzical din Folticeni a fost reinsufletit cu venirea lui Oscar Pursch ca 4ef al muzicei regimentului.
0 board a btrnetii 1-a adus pe Rossignon in neputint de a mai
canta la piano ; apoi Nicu Stamati a plecat si el din Folticeni, si ultima injghebare muzical se compunea din Oscar Pursch, violin prim);
Mircea si Sorin Gorovei, violina secunda; loan Gheorghiu, viola ;
stefan N. Filbu, violoncel si D-na Elena FL Gorovei, care inlocuise la
piano pe Dr. Rossignon.
Rzboiul a pus capt acestei frumoase manifestri de art in
Folticeni, care nu s'a mai putut reface.
Musica vocal a fost de asemenea cultivat.
Se intelege ca, in primul rdnd, trebuie sa ne gdnclim la muzica
bisericeasc. Ea a fost cunoscutd si intrebuintat din timpul intemeerei
noastre ca popor. Arn avut. ins, in orasul acesta, si o scoal special
pentru muzic bisericeasca.
Mihail G. Poslusnicu ni spune urmtoarele ;
La 2 Fevruarie 1842, Neofit Scriban protosinghel, fost profesor
la seminarul Veniamin din Iasi, vine la Folticenl, dela mAnstirea Neamt
www.digibuc.ro
213
unde fusese exilat de Vorl Mihail Sturza, ca pedeaps si pochint,

fiindch cetia operele literare ale lui Voltaire si cnta din vioarh.
Aici, la Folticeni, infiinteazh o scoa'h de scris-cetit pentru copii,
in care se invata cntece bisericesti si nationale. Cea mai mare multhmire a profesorului Neofit Scriban era, and se afla in mijlocul scolarilor shi, fie pe dealul Tmpesti, fie spre granifa Bucovinei, si acolo
privind spre Baia, Neamt sau Suceava, li tinea inflchrate lectii de
istorie, dupa care scolarii ii cantau cntece scrise de el :
Oriunde a Romaniei
VI aflati prea nolaili Eineri,
AscukaCi un glas al maicii
Ce ne chearna curd sine.
sau :
Ah I sabia lui Trgian
InEr'o mang de Roman...,..
Inainte de venirea lui Neofit Scriban, si mai thrziu, paralel cu

activitatea sa culturalh, invtceii destinati a deveni psalti, invtau pe
lngh batranii cntreti, psaltichia teoretich si practich, de pe manuscrise perndate din generatie in generatte de cnthreti", 1)
Cntreti de acestia, de care pomeneste Poslusnicu trebuie sh
fi fost si la biserica din Buciumeni. Inteun Triocr din acea biseric
este o insemnare, fdr data', in care se soune ch a venit, la coalc 1, in
Noemvrie, cinci bheti. De sigur, este vorba despre o scoalh de anthreti bisericesti.
Despre cnthrejii dela bisericele din Folticeni nu se stie nimic ,
numai despre Costa clze Marzteanu, psaltul dela biserica Adormirea, au
Maws amintiri, poate nu atAta pent!!i frumusefa cntecului sju, cdt mai
mult pentruch era orn cu apucturi mai allfel decdt a oamenilor obisnuiti. El vorbea totdeauna in poezie, si se considera el singur mai superior tuturor colegilor, prin cultura si manierele lui.
Costache Munteanu a indrodus rugaciunea Tatl nostru cntat,
in slujba bisericei. Venise odath, in Folticeni, cu ocazia iarrnarocului,
un psalt din Bucuresti, care a cantat rughciunea la biserica Adormirea, si plikndu-i lui Munteanu, l-a imitat. Era cantarea lui Anton
Pann.
Pentru muzica laicd nu au fost scoli, in Folticeni, unde, ins, au

fost persoane cunoschtoare de muzich vocald.
1) Isforia Muzicei la Romani, p. 97,Bucuresti, Cartea Romaneasci,
www.digibuc.ro
214
Eugen Sunguroff (Nika), a fost un talent real. La Milano, uncle

a studiat canto la Conservator, cu San Giovani, fost profesor i Elenei Teodorini, Sunguroff a fost bine apreciat. Era tenor, cu voce dulce
mldioas, cum li plcea Milanesilor, i fcuse un angajament la
Oper. Cdnd trebuia s debireze; a fost cuprins subit de o boal de
gdt, care 1-a tinut mult timp in cas. Frica de a-si fi alterat vocea, si
nostalgia, 1-au fcut s se intoarcii in Ord. Numit magistrat la tribunalul din Folticeni, s'a insurat aici si a Maras tot restul vietii.
asculte cntnd cteva
Lumea din Folticeni a avut ocazia
duete, cu D-ra Elena Fottno, la o reprezentatie dat, in 1877, in scop
de binefacere, pe vremea rzboiului, atunci cnd un alt folticinean,
Constantin Ple)sescu, a jucat pe Barbu lutaru".
Un frate al lui Nika Sunguroff, cdpitanul Neculai Sunguroff (Kolea), era tot asa de talentat, i ar fi ajuns un mare artist, un bariton
celebru, daca ar fi avut o mai serioas culturd muzical.
Incercdri de organizare de coruri s'au fcut inc de prin 1870,
de ctre BWeanu, cantaret la biserica Adormirea. El izbutise s adune cdtiva tineri, pe cari-i deprinsese a cnta, din auz, areva bucti
bisericesti, pe care le executa la biseric zi la inmormntari.
Mai trziu, fiul acestuia, Ion Bogeanu, functionar la pasta din
Folticeni, a reinceput activitatea tatlui sdu, tot cu un cor bisericesc.
Abia in 1910 s'a pus ternelia unui cor bine organizat, condus de
persoane pricepute, avdnd i cultura speziald necesar.
Diaconul Leon Beincild, profesor la gimnaziul din Folticeni, in
1910, adunnd in jurul su pe trei functionari dela post i prefecturd,
cari mai cntaserd in coruri, au pus bazele unei societti intitulatd :
Societatea corald Nicu Gane Numrul rrembrilor societtii cresand,
s'a convo cat o adunare, care a ales presedinte pe d-1 Mihail Sadoveanu,
iar ca diriginte al corpului pe diaconul Bdncild.
Injghebarea aceasta a avut de intimpinat multe greutdti, i chiar
multa rea voint, tocmai din partea acelora cari ar fi trebuit sd o protejeze. Astfel, dire( torul girnnaziului de pe vremuri, si directoarea scoalei profesionale de fete, au oprit pe elevi i pe eleve de a cdrita
corul condus de diaconul Bricil, i nurnai in urma interventei profesorului universitar F. Simioiescu, inspector general al invtmtintului,
directortil a revenit asupra neexplicatei dispozitiuni ce luase.
Scopul societtii Nicu G3ne" nu era numai de a organiza un

cor care sa cante la bisericd. Diaconul Bncil era un idealist ; el ti
puse in gdnd ca societatea aceasta sa contribue la rspndirea gustu-
www.digibuc.ro
Monografia Oravitui Folticeni
215
lui muzical, i in special a cntecelor 'populare, in masa adnca a poporului. De aceea corul acesta s'a cobordt prin satele din judet, si a
trecut chiar granita Bucovinei, dnd concerte in Suceava si in alte
orase romnesti din trupul Moldovei.
fost foarte rodnia activitatea diaconului Bncild si a corului

Nicu Gane", pn in 1917, and Bncild a murit, i rdzboiul a suprimat orice viatd intelectuald.
Dupd fzboiu, Societatea Nicu Gane s'a organizat mai temeinic,
trdeste i astdzi.
$COLILE
5coa1a Domneascd. In Moldova pretutindeni, cei intl profesori
i s scrie, au fost preotii
si dascalii
de pe la biserici. Numai oamenii bogati cari pe atunci erau boerii,
aveau putinta sd aducd, pentru instruclia si educatia fiilor lor, profesori
cari invtau pe copii sd citeasa
strdini, sau guvernante pentru fete. A$a a fost si in Folticeni.

Boerii cari locuiau pe la mosiile lor, tineau cte un dasal pentru
invldtura copiilor, i adeseori boerii megiesi "trageau folos, adunndusi copiii la acelasi dascal. Teodor Vrnav, care la 1845 a scris lstoria vietii mete' 1), o autobiografie interesant, in care se descriu
cu talent, multe scene din viala intimd a lumel noastre de pe la inceputul veacului trecut, ni spune cum, in anul 1808, a fost adus, dela
printii lui, din satul Floresti, tinutul Tecuciului, de atr Sulgerul Fotachi Ciurea, mos mamei sale, la a$ezarea lor din LArnaseni, ca sa-1
creased. Tratat bine, la inceput. Vrnav a fost dat la bucdtdrie, in grija
unei tigance, dela care a deprins multe apuaturi rele, panii cnd si
buchile care invdtasem la casa pdrinteasc, dela popa Constandin, cu
totul le uitasem", cum spune el. Apoi Ciurea I-a trmis, cu un tigan,
cu cdruta cu un cal, in sat la Hreatca, la pornecinul lonita Rhtivanu
,Ficest RAhtivanu avea patru feciori tinea, inteo cas in ogradd, un
dascal moldovan, schiop de un picior, anume lf time, carele invta att
copiii lui curn i vreo c liva a altor boeri megiesi, i s mnne la
o masd cu copiii lui ; iar dormitul sd-mi fie in casa dascalului. aid
vrerne am invdtat la acel schiop profesor, numi aduc arninte, numai
stiu c intr'aceea, niciodat la sdrbtori in casa Ciurli nu am lost adus,
1) Istoria vieii mele. Aufobiografie din 1845. Publicata dupa originalul
inedit de Artur Gorovei, in gazeta Safeanului. Rananicu.Sarat, 1895. 0 a

doua ediCie in biblioEeca Minervei. Bucureii.
www.digibuc.ro
216
dealt a in curgerea acei vrerni, spoream foarte bine la invatatura

dupa zisa profesorului, pentruca afara CA puteam ceti pe stove Ohtoicul, invatasern Inca si vreo trei cathisrne din Psaltirea proorocului David. Rritmetica la dnsul nu invta nimeni, cad aceea, dupa zisa lui,
avea ucenicii a o invata dupa ce vor sdvarsi toate cathismele Psaltirii".
Pe la alti preoti din sate, se pregateau viitorii preoti. 148, la

Buciumeni a fost o adevarat scoala", probabil de cntareti, despre
existenta careia se face mentiune inteun Triod dintre crtile bisericei.
Nevoia de inviataturl se sitntea din ce in ce mai mare. Despre
un invtmant public nici nu era vorba.
Un indemn pentru infiintare de scoli publice prin tinuturi, porneste dela Comitetul invtturilor publice", cari prin circulara .din 7
Septemvrie 1831, atrage atentia asupra necesitatii scolilor.
Regulamentul organic prevedea infiintare de scoli. ,,Divanul inplinitoe din Iasi trimete, la 22 Decemvrie 1831, o adresa ispravnicii-
!or de judete, in care li spune : Divanul pune indatorire acei Isprvnicii ca ea indat dupa pritnirea acestuia, adunand in cantelarie pe
cele intai fete a tinutului, din boeri si alte clasuri, inprtasindu-li un
asemenea binecuvantat scopos, s faca punerea la cale a se gsi o
casa cu patru oclai, din care in doua vor locui invattorii ce se vor
trimete de catre Epitropie, iar in alte doua vor "invta pe tinerime
dupa instructiile ce vor avea, se injelege ca in orasele unde se vor
gsi case obstesti statornicite din invechime, nu va urma vreo greutate
in urzirea acestui asezmnt, si Ca acolo numai unde asemenea nu
vor fi, va trebui ca dumnealor tinutasii sa gsascri o casa, sau din acele
manastiresti, sau particulate, pe care indat inchiriind-o pe vreme de
3 ani, cu dela sine mijlociri, sa inchee intru una sau alta intamplare,
jurnal lmurit, rcstitor acestei inchirieti pe care jurnal lspravnicia il
va pristavlisi pe l'inga al su raport, fara intrziere, ca pe temeiul acestuia s sa fac i ichipuirea ii trirnete,ea dascahlor, cart vor urma a
se indestula cu lefi dela stapanire". 1)
Urrnator acestui ordin, ispravnicul
tinutului
Sucevei adunil
pe
boerii tinutasi, cati incheie urmtorul njurnar, la 30 Decernvrie 1831 :

Noi gios isc5Ii(ii boeri tinutasi a tinutului Sucevei, pe
puferea cArtii cinstfului Divan inplinitor, adunndu.ne la can.
teleria ispr5vniciei si srlfuindu.ne pentru casa ce santem poron.
citi a g5si pentru scoala ce este a se aseza in targul Folticenii
1) Arbiva Statului Iasi, Tr. 1772. MinisE. Interne. Dosar 1, fila 5.
www.digibuc.ro
Monografla Oraplul Folticent
217
spre procopsala copiilor, a ales casele a lui Grigore Anicai de

linga biserica Sfantului IRe. i am si luatme in chirie pentru
trei ani de zile, cu pret ca sa platim cafe 30 lei chirie pe luna .
Deci aceasta chirie ne indatorim a o plati noi boerii tinutasi,
atat acei cari petrecem in argul Folticeni, precum si dumnearlor boerii ce peErec pe la mosii, in finuf, drenpta analoghie; si,
pentru sErangerea acestor bani de pe la noi, dupa analoghia ce
se va face de catra noi, iar in canfelaria ispravniciei, am ales
pe dumnealui Logofatul Ion Filipovici, care este dator a-i aduna
si a.i plti lui Grigori Anicai, si la dumnealui Filipovici va
sia si contradul pentru luarea caselor in chirie para la inpli.
nire de frei ani, pentru care dumnealor boerii dregatori vor
binevoi a raportui cinstitului Divan inplinitor de a noastra a.
ceast inchipuiere, si a face rugaminfe spre a se trimete dascalii
pomenifi"
1).
Boerii cari iau asupra lor cheltuiala pltii chiriei localului primei
scoli publice, menit a se institui In Folticeni, $i cari au isclit acest
jurnal, stint: Grigori Codreanu, Spatar ; lonit Grigoriu, Caminar ; Motel Gane, Spatar; Panaite Resescu, Caminar ; Costache Romano, si
altii, ale cror iscAlituri nu se pot descifra.
Zvonindu-se c In Folticeni are a se deschide o scoal public&
Ladislaus Farca, zis si Vasile Lupu adreseaz, in 1831, o cerere cAtrd
,Excelenta sa Dorrmul Vit Prezident", in care zice :
Excelentia Voastr,
Cunoscnd i eu inplinirea hotararsi prea inalfei Ocar.
muiri pen(ru facerea scolilor, spre a intemeia intr'o scolasticea sca
invitfaturi patrioticestii fii ai Moldaviei, i dupa slavitele aseza.
manturi, fara curmare ornduindu=se aceasta a se urma i pe

la foate finuturile, drepE aceasta duna ravna cea adevarata al
prea inaltei Ocarmuiri, cerand frebuinfa a se orindui la aceasEa
dascalii si invatatorii iubitorilor de stiinfa fii, indraznesc i eu,
carele snf de na$fere Transilvanean, de nafie Moldovan, precum
din allturatele atestaturi academicesti din Cluj, ce le am la

mana, pre larg se arata, prin smerita mea recomandafie spre
inalta Ocarmuire, a ma arata ca unul ce sant ispitit intru sco=
lasticile ramuri in limba latineasca i moldoveneasca, cerand a

fi favorit si oranduit spre paradosire ce se va hotari Normalului dela finut Sucevii, uncle md allu acum cu lcuinfa aproplaf
de le:fps! Folficenii, cruia slujba oranduit fiind, m indatoresc
cu totul a urma spre folosul patriei si al fiilor ei. 2)
1) Acelasi dosar, fila 67.

2) A.celasi dosar, fila 59.
www.digibuc.ro
Monografia Orap1a1 Folticeni
218
In baza atestatelor prezentate de Vasile Lupu, Epitropia invtturilor publice, il are in vedere de a-I numi la Folticeni.
$coala proectat nu s'a infiintat; nevoia unei scoaie se sintea,
insa, si era firesc s apara scoli parliculare, sau pansioane, cum li
se zice.
Dupa cererea autoritatilor din Iasi, Isprvnicia Sucevii raporteaza
ca, 1 anul 1839, sunt h Folticeni patru pansioane,
anume :
1. La pansionul durnisale Gheorghe Stepan, invattorul dialecturilor urmtoare frantuzeste, nemteste, gheografia, frantuzasc, istoria
ntural
aritmetica
20 de scolari ;
2. La pansionul dumisale Neculai Daschevici, invttor dialecturilor urmtoare nemteste ci moldoveneste si aritmetica, i pisaltichla
nou'd
24 de scolari ;
3. La pansionul dumisale Vasile Gafencu, invttor dialecturilor:
moldoveneste
6 scolari ;
4. La pansionul dumisale loan Srnilcovici, invatator dialecturilor
urmtoare : rnoldoveneste
4 scolari. 1)
In patru scoli particulare invtau, in 1839, un numr de 54 de
$coala lui Daschevici exista inc si in anul 1843 In autobiografia

sa, scris in 1912, Printele Iconorn stavrofor Vasile Grigorescu, spune:
Eu acurn fiind in al 13 an, invtasern cele ale bisericei dupa cat mi-a
dat tata, ba Inca si scriam ca si el. Dar tata nu s'a lsat numai cu
atata, ci auzind cd in Folticeni este o scoala, unde un domn Neculai
Daschevici da lectii de cetire, caligrafie si de limba nemteasc, m'au
dat la el, ca s twat, platindu-i o carboav pe tuna'. N'am stat mutt
la el, caci in anul urmator 1844, inffintindu-se in Foltceni, scoala dom.neasc (public), tata m'a dus la scoala publica, unde era profesor parintele Firhimandrit Neofit Scriban" 2)
Nu sti-n cine erau elevii acestor scoli particulare ; avern insa o
list a elevilor lui Neculai Daschevici, din anul 1842. Erau opt elevi:
Dimitrie Ro-nano, Vasil2 sin Gheorghe Bacu, Gheorghe sin Iconomu,
Vasile sin Gheorghe Bordeianu i Dumitru sin Gheorghe Bordeianu,
toti din Folticeni, i Filexandru sin Ionita, din satul Soldanesti.
$coala lui Vasile Gafencu functiona inc si la 15 1111aiu 1846, cand
1) Arhiva Statului Iasi. Tr. 1772, Minist. Interne, Dosar 338, fila 18.
2. Manuscris in biblioteca scoalei din saEul Petiea jud. Baia. Un ra .
port al Ispravniciei, catra Departament, cu date de 28 Oct. 1842, spune
pansionul Daschevici este desfiintat (Dosar citat, fila 151), Poate c preu.
tul face o confuzie de data.
www.digibuc.ro
Monografla Orep lui Folticen1
219
mai era In Folticeni, Inca o scoa15 de acestea, a lui Dascalul Toader.

In scoala lui Gafencu, uncle se invta in limba national", erau
4 baeti si 4 fete, iar la Dascalul Toader invtau 8 baeti si 2 fete.
In 1857, Sofia Cocea infiintaz, in Folticeni, un pension pentru
fete, cu internat, dar erau admisi de asemenea si elevi externi.
Directritag, Domnisoara Sofia Cocea, era o fire entusiast si o
mare luptatoare pentru Unire ; in Mai 1859, cand ziarul Steaua Dundrei deschise o lista de subscriptie, care s acopere suma ce se ceruse,
de Divanul domnesc, ca garantie pentru ziarele Steaua Dundrei, Zimbrul 5i Vulturul, Sofia Cocea adresa o scrisoare Ste lei, in care spune
ca, desi subscriptia trebuia sa fie numai zece parale de fiecare persoana
un tanr din Folticeni, Manolache Condrea, neavand parale mrunte
cnd i se infatis subscriptia, dete un sfert de irmilic zicand : Pltesc
de mai inainte prticica mea de streaf si pentru alti vel Logofeti, citrora in viitorime li s'ar mai prea cd sunt atacati prin organul gazetel Steaua Dunarei. ,Prin aceiasi scrisoare, cu data de 10 Maiu 1859")
Sofia Cocea trimete radactiei gazetei suma de trei lei, subscris de elevii
pensionului dirijat de clansa. fistfel aflam cine era, la acea dat, elevii
acelui pension 1) : Eliza Finkelstein, Elena Raibner, Elena Makri, Elena
Giorgiu, Ecaterina Sinescu, Mina Fain, Ortansa Katimir 2), Olga Gala,
Smaranda Dimitriu 3), Cecilia Glc, Vilhelm Finkelstein, Dimitrie Facas.
Tot in 1859, este mentionata o a lta elev: fata lui Ion Marciac, 4)
daca nu va si aici o gresal de tipar.

La 25 lunie 1859, cand s'a tinut examenul la pensionatul acesta,
erau 14 eleve, si rezultatul examenului a fost ,din cele mai multamitoare", cum spune un act oficial. 5).
Un alt pension de fete, infiintat de Doamna Uricariu din Bacau,
a functionat, scurt vreme, prin 1880, in casele din strada Mare, peste
drum de casa Nicu Gane.
In 1840 obstid clirosului, a boerilor si a negustorilor din Folticeni
intervine pentru infiintarea scoalei publice. Departamentul din launtru
trimite Isprvniciei de Suceava adres, prin care-i face cunoscut ca s'a
hotrit a se face scoal, pundndu-i In vedere s aleagd localul cuvenit
1) Sofia Cocea, op. cit , 77.
2) Kafimir esEe o gresala de Eipar ; este vorba de OrEansa Contemir,
sor de pc maral cu Nicu Gane. Ruxanda Gane, s'a cAsgtorit, dupa ce s'a
divortat de Matei Gane, cu Contemir.
3) Smaranda Dimitriu, fiica lui Gheorghies DimiEriu (Rogalski), este
mama Illui Dr. George Udriski, profesor din Bucuresti.
4) Sofia Cocea, op. cit., pag. 261, nota 78.
5) Monitorul oficial al Moldovei, No. 05 din 17 Septembrie 1859.
www.digibuc.ro
Monografia Orafului Folticeni
220
dupa care referendarul scoalelor, Aga Gheorghe Asaki va veni in

Folticeni sore povtuire si se va ranclui profesorul respectiv. 1).
Poate c Asaki va fi fost in Folticeni, va ft cercetat, va fi fcut
un report favorabil, dar scoala nu s'a infiintat.
In acelasi an, Cminarul Panaite Plesescu, Srdarul Neculai Gonciu i Clucerul Dumtrache loan. adreseazA isprvniciei o jalba :
&Los iscglitii in anul recut, intrand cu jalobg cgErg Epi.
tropia scoalelor publice, cu rugaminte a ni se infiinta, si in targul
acesta, o scoalg publica, pentru invataturg copiilor, dupg care au
venit perunca Departamentului din launtru ca noi, acei cu
copii, s pregatim o casg, sg inchipuim pentru lemnele de foc
e luminarea lor, in urmarea cgrora, noi la trecuta lung fevruar
15 zile, am preggEit toate cele cersute de cgtra Epitropie, prin
Departament, Eland i inscrisul nostru cgtrg aceastg Isprgvnicie.
De atunci si pang acum ne mai vazand vreo lucrare din partea
Epitropiei, i copii nostri priivindu.i cg nu numai cg sed in
zadar, dar si cat apucaserg a invata au uitat; am fost siliti a ni

tocmi dascali in dialecturile franteza si ehermang, Facem cunos.
cut prin aceasta cg, Isprgvnicia sa binevoiascg a incunostiinta pe
Departament, cg pentru noi iscalitii sa nu se mai Ingrijeascg cu
trimeterea de profesori, ca unii ce, dupg tot cuvantul, am as.
teptat indestull vreme, rgmgind cg de s'ar infiinta coal, va fi
pentru alte persoane. 2),
Departamentul, rspunznd Isprvniciei, care inaintase jalba aceasta
arat c nu o poate socoti ca glas al obstiei; ci este chiar impotriva

legiuirei asezamntului, si la 30 Noemvrie 1841, Eforia numeste profesor pe Gheorghe Nicoleanu, care nu se prezint la post si astfel
orasul rmne V&A scoala, desi iii mod oficial se afirma c5 scoala din
Folticeni functioneaz. (3).
In Ianuarie 1842, in locul lui Nicoleanu, care era strmutat in alt
parte, s'a numit profesor la Folticeni pe protosinghelul Neofit Scriban,
si se face apel la trgoveti sd deie ajutor pentru iniretinerea scolii.
Boerii din trg ii inscriu copiii i3 coal, si contribuiesc bneste.
Astfel :
1.Arhiva Statului lai, MinisE. Interne, Dosar 584, fila 46,

2,Arhiva Statului Iasi, Minist, Interne. Dosar 1169, fila 2,
3,In <,Notice sur l'tat de l'instruction publique en Moldavie", 18410,
calm : .I1 y a dix coles primaires dans les dictricis de lassy, Romano
Houche, Botochany, Berlade, Fokscany, Bakeo, Galatz, Piatra et Folfit.
cheny".Uricarul, IX, n, 30.
www.digibuc.ro
Monografia Orapnul Folticeni
Panaite Plesescu da
Ion Filipovici da
Neculai Goncescu da
Neculai Maro;vici da
Grig. Raftivanu da
Zamfira Raffivanu da
Tudurache Sarazin da
Casa Pah. Romano
Casa C. Grigoriu
Casa Pro 8re Grigoriu
221
10 galbeni pentru 2 copii

1
1 copil
10
2 copii
5
1 copil
5
10
1 copi1
5
5
5
2 copii
1 copil
1 copil
1 copil
1 copil
ar a1eii obstiei contribue cu 10 galbeni pentru 1 copil.

Se strny 80 de galbeni, si se inscriu la scoala 14 elevi.
La 1 Aprilie 1842 se incep cursurile, cu o solemnitate la care
orofesorul Neofit Scriban a tinut o inflacarat cuvntare, la casa lui
Teodor Ceraski din strada care a ramas si astazi cu numele de strada
5coala donmeasca" (azi propietatea d-lui Victor Kronenfeld, in fata
!.Jzinei electrice).
Localul de scoala avea nevoie de reparatii, i Isprdvnicia raporteaza Departamentului ca reparatiile nu se pot face din cauz c targovetii dajnici din Folticeni sunt oameni sraci, iar boerii nu vor sa mai
contribuie. pentruca elevii cei mai multi sunt veniti de pe afara, i venit wile trgului nu ingaduie o asemenea cheltuiala. In anul 1843, veniturile targului erau numai de 10697 lei si 69 parale.
Elevii se inmulteau i lui Neofit Scriban i se dd un supleant, pe
A. Vicol, pltit cu 42 lei pe tuna, iar la examenul din 1843, scoala avea,
32 de elevi in clasul elementar, 8 in clasul normal I si 9 in clasul
normal II.
Scoala inchiriaza casa Pitarutui Radu Emanoil, casd mare, cu 6 oclai,
cuhne in ograda, grajd, surd, gradin, pentru care trebuia sd plateasca
1200 lei chirie pe an. Obstia trgului, insa, cu toate strigrile facute
de Politie, nu da niciun ban, si scoala se mut in casele lui Zamfir
Cernatescu.
Bugetul scolii era astfel alctuit :
250 lei chiria Incalului
240
320
67
leafa unui om de sluja pe an, cu imbracamintea si hrana lui
pentru 8 stanjeni lemne de foc pe an

pentru 24 oca lumanari
1177 lei pe an. (1)
In August 1843. Neofit Scriban pleaca din Folticeni, i scoala se
1.Arhiva Statului Iasi, Minist. Interne, Dosar 1169, fila 28.
www.digibuc.ro
222
Inchide Warta la 1 Martie 1845. cand reincep cursurile cu profesorul
Neculai Verdeanu, venit dela Trgul-frumos. Scoala era in casele lui

I. Filipovici.
In acelasi art 1845, la inceputul lui Octomvrie, este numit supleant

Costin Coce3 care, in 1859, este numit director al scolii.
In 1846 scoala se muta in cesele lui Leibis Focsneanu, din
strada Mare, niste case lungi, astazi disarute, pe marginea strzit
Butnari, in fundul locului in fate cruia este astzi un atelier fotografic.
5coa1 a aceasta, in 1847, avea un profesor.si doi adiuncti, din care
unul platit cu 1000 lei si altul cu 800 lei pe an (1).
In 1847 se alcatuiesc comitetele de inspectie a scolilor pe tinuturi. La Suceava sunt numiti Aga Dimitrie Canta, ispravnicul judetului,
Cminarul ton Filipovici, prezidentul Eforiei (2).
La 1845, cOnd s'a infiintat Eforia in Folticeni, s'a instalat intr'un
acelasi local in care era scoala, Politia si Comanda pojrniciei,
scoala era in parete cu cancelaria Eforiei. In MO cldirei, care avea
6 octal, era o ciusmea i un havuz, chiar langa comanda pojrniceasca (3).
In 1854 scoala se mut in o cas a Postelnicului Matei Gane,
in strada Sucevei de astzi, pentru care se pltea o chirie de 80 galbeni pe an.
In vremea aceasta se trata cu Paharnicul lanachi Cozmulici s i
se cumpere casa pentru scoal, de oarece Gane cerea ca Eforia sa facii
reparatiile trebuitoare, care se urcau la suma de cinci mii lei (4).
La 7 Rprilie 1858 Matei Gane face o jalba calra Sfatul orsenesc, aratand ca si-a vndut casa in care este scoala, i cere ca pe
ziva de 23 Aprilie .sa mi se gaseasc casele desrtate, pentru ca sa
poat intra in ele noul vesnic proprietar, fiind cunoscut onoratului
Sfat c subiscalitul numai pnd atunce au putut ingadui ramfinerea
scolii in acele case, si Ora and i Eforia au slobozit plata chiriei 5).
In Maiu 1858 scoala se muta in casele Stolnicului lordache-Radu
in strada care se numea Bolan, astzi Ion Dragoslav, de unde, In 1862
se mut in casele cumprate a raposatului Dimitrie Filipovici (Filipeanu)
in strada Radaseni, astzi strada Ion Creanga, uncle a functionat nand and
s'a construit localul scoalei primare din strada Sucevei, iar ini vechiul local,
1.Idem, Dosar 11929.

2,Uricarul, VII, p. 235.
3.Arbiva Statului Iasi. MinisE. Interne, Desar 1169, fila 28.
4.Idem, Dosar 40305 bis, fila 533.
5.Idem, Dosar 1169, fila 580.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Folticenl
223
cruia s'a adugat un etaj, s'a agezat scoala profesional de fete.

Bugetul $coalei domne$ti din Folticeni era destul de redus, lefurile profesorilor fiind modeste.
La 1847, pentru un profesor $i doi adiunctr, sa ddea o leafd
anual de 5133 lei pe an 1), hr pz anul $colar 1855-56, bugetui personalului scolii primare din Folticeni, se urcase la 10200 lei, din care
profesorul primea 3.000 lei, iar supleantul 2401 2).
$coala catilzeticd.
Pentru formarea unui personal bisericesc mai
luminat, s'au infiintat, in cateva orase din Moldova, $co'i catihetice, in
care tinerii cu oarecare $tiinta de carte de prin sate, fceau anumite

studii necesare pentru preotie. 0 asemenea $coal s'a infiintat $i in
Folticeni.
Data infiintarei acestei scoli nu se $tie precis; este sigur ins,

c in 1852 ea functiona. In acel an a venit Ion Creanga la fabrica de
cum zice el $i a dat peste directorul scolii, catihetul Neculai
popi
Conta, pe care Creang il descrie CI orn venal $i corupt.
Scriitoarea Sofia Cocea, cara cunostea a$a de bine lumea din
Folticeni, intr'un articol vehemen', publicat in gazeta Steaua Dundrei,
No. 209 din 17 Octornvrie 1859, intitulat 'kUn protopop 1), destainue$te lucruri foarte urate, abuzuri si excese savarsite de Conta, in ca-
litatea lui de protopop al judelului Suceava.

Scoala de cat heti din Folticeni, despre a caruia activitate nu
avem alte indicatii decal acele aratate de Ion Creang, a functionat
pana la 1859.
Parintele Vasile Grigorescu, in CArnintiri, spune: Murind protoiereul Dimitrie Ensescu, $i devenind protoiereu Nicolai Conta, carele
era si catihet, ii veni greu ca sa mai urmeze $i cu scoala, asa 6 dup
intelegerea ce an avut-o, am ramas eu singur cu scoala, oferindu-mi
jumatate din leafa sa, $i aceasta au urmat nand in toamna anului 1856,
cnd in 27 August tot acel an, prirnesc decretul de catihet. Dupa
care am urmat cu $coah pan la anul 1859, cnd unindu-se $coala
catihetica cu cea primara, arn trecut ca institutor la clasa Ill-a".
Scoala primara de baeti No. 1 de astazi, este continuarea vechei
$coale domnesti, contopita cu $coala catihetic.
$coala de fete.
Prima $coald de fete din Folticeni s'a inflintat
in 1860, in casa oferita gratuit de institutorul Costin Cocea. Cea Hai
institutoare a fost Varvara Filipovici, casatorita apoi cu At. Neculau1)
2)
3)
Uricarul, VII, p. g35.

Uricarul, XIX, p. 434.
Sofia Cocea, op. cit., p. 108.
www.digibuc.ro
224
Lecuja, functionar la Prefectur, Varvara Neculau a fost, mai pe

directoara a scolii.
Cand scoala domneasc s'a mutat in casele Filipovici, de pe
strada Radseni, scoala de fete s'a instalat in localul ei, i apoi in
casa care nu mai exist astzi, lnga Primrie, ivi parcul actual, uncle
se afla bustul Maiorului loan. De aici s'a mutat in cldirea anume
construita, in strada Boian, astzi strada I. Dragoslav.
Gimnaziul
Consiliul judetului Suceava, in 31 Octomvrie 1864
a hota.it sa infiinteze un gimnaziu la Folticeni, caruia sa i se den nume1?. de Alexandra loan I, pentru instalarea cruia s'a inscris in bugetul pe 1865, suma de 10.030 lei, pentru a se cumpra casa care astaz,
este Politia orasului, cu pretul de 3.000 galbeni, dela prcprietara
Catinca Botez.
Abia in 1866 s'a cumparat ace asta cas.

Se ivesc, ins& greutati pentru infiiatarea gimnaziului. Ministerul
Instructiunei nu voia sa inscrie in buget decal suma necesara pentru

plata profesorilor, rrnanand ca toate celelalte cheltueli sa se sustie
de catr jude i comun.
Timp de patru ani nu s'a putut ajunge la nicio intelegere. In
acest timp imobaul cumparat se deteriorase, si la 15 Septemvrie 1869,
Comitetul permanent al Consiliului judetian hotraste s repare localul
trecand in bugetul judetului suma necesar.
Fata cu refuzul Ministerului de a veni in ajutor, pentru functionarea qimnaziului, judetul i comuna hotrsc sa-1 intretie, si in ziva de
12 Noemvrie 1870 cursurile gimnEziului se inaugureaza inteo camera
a Prefecturei, de catra doi profesori aprobati de Minister : Vasile Balomir, pentru partea stiintifica, transferat dela gimnaziul Stefan cel
Mare din Iasi, s Neculat Belcliceanu, pentru partea literar. Balomir
era si director al gimnaziului.
In localul din strada Sucevei (astzi Politia) girnnaz'ul a functionat pana la I Septernvrie 1892, cnd s'a mutat in localul actualului liceu, schimbandu-i-se i numele : Alecu Donici", nurne care nu avea
nicio legaturii cu orasul sau cu judetul.
In Aprilie 1923 s'a transformat gimnaziul in liceu, i dupa propunerea D-lui G. Stino, primul director al liceului, i s'a dat numele de
,Nicu Gane", in amintirea scriitorului care a fcut cinste i judetului
si tarii intregi. 1)
1.
AmgnunEe despre viaea gimnaziului, li : Anuarul liceului Nicu
Gane pe anii scolari 1930.1931, inEoctniE si publicaE de V. Ciurea, direcEorul
liceului. 1932, Tip. M. Saidman, FolEiceni.
www.digibuc.ro
225
Pe vremea cnd gimnaziul functiona in vechiul local, avea ca

anexd o scoal de meserii, cizmrie, pusd sub directia directorului
gimnaziului. $coala aceasta a functionat Oliva ani, fr sa atingd scopul infiintrli ei: absolventii scolii nu s'au apucat de mestesugui dzmriii, ei au devenit fanctionari in diferite servicii publice.
Alte co1i.
Cerintele vrernii au determinat infiintarea si a altor
scoll in Folticeni. $coii primare de HO 4i de fete, o scoal profesionald pentru fete, scoala comerciald, scoala de meserii pentru beti,
scoala normald de institutori, care insa de curnd s'a desfiintat, precum St un gimnaziu pentru fete.
Tipografii.
Incercdri de a se infiinta o tipografie in Folticeni,
s'au fAcut kid din anul 1873, and loan B. 5tefniu. lucrtor tipograf roman", din Bacdu, adreseazd Prinndriei o cerere in care zice
,,Fiindcd in toate orasele din Moldova sunt eluminate cdte cu o tipografie
mai multe. am crezut de cuviinta a va lumina i orasul Folticeni, cu o tipografie".
Pentru eluminarea aceasto cere o subventie de trei mii de franci,
cu care s-si aduc masina, cdci hterd are vreo trei cntare.
In acelasi tirnp cu $tefniu mai inceard s infiinteze o tipografie, Teodor Avrom, Idirectorul gimnaziului ; el se multdmeste cu mai
putin o mica subventie anuald, sau cel putin anticiparea a jumdtate
sumd bneasc ce se cheltueste" cu imprimatele Primdriei.
Incercdrile acestor doi propundtori nu au reusit, si in 1873, Fratii
Tdutu instaleazd prima tipografie in Folticeni, in strada Getmand,
avnd ca lucrtor pe Mancas. apoi pe Max Schapira, devenit apoi

petrolist milionar in Ploesti, ambii originali din Folticeni.
Tipografia aceasta, condus de Scarlat Tdutu, neavAnd o bun
administratie, nu a putut s reziste, si in 1875 a fost vndutd cAlugdrilor lipoveni din schitul Manolea (judetul Suceava), cu suma de 40
galbeni.
Despre tipografia clugrilor lipoveni din satul Manolea, nu se

poste afla nimic. Atata numai se stie, cd s'au tipdrit cdteva crti bisericesti, cu litere aduse din Rusia, dar nimeni Inca nu a putut vedea
nicio carte de acestea, si nici vreo altd tipritur fcutd la Manolea.
In 1875, Teodor Avram obtinnd un contract dela Prefectura
judetului, pentru imprimarea registrelor necesare comunelor, si-a infiintat tipografia proiectat incd la 1872, si o intituleaz Tipografia
Suceava.
In 1876, Avram iesd din directoratul gimnaziului, i vinde lu Gk.

13
www.digibuc.ro
226
Mdceirescu tipografia, pe care apoi o trece lui Albert Goldner, fiul tipografului cunoscut H. Goldner, din Iasi, si acesta schimb numele tipografiei in acel de : Tipografia A. Goldner.
Sub acest nume tipografia a functionat ptr in 1887, and ctiva
profesori dela gimnaziul din Folticeni, in frunte cu Aleca Fotino, se
hotrsc a infiinta o nou tipografie. Goldner pentru a inltura o con-
cure* care nu i-ar fi priit, a isbutit. sd induplice pe profesori s renunte la proect,

AsoclatIlor.
ludndu-i tovarsi, schimbncl si numele : Tipografia
In 1888 tipriturile fcute in aceast tipografie poart iarsi titlul

de Tipografia A. Goldner, pe care l-a pstrat pan in 1909, cnd tipografia aceasta a fost cumprat de Natan Lanai; fost lucrtor la toate
tipografiile din Folticeni, si a continuat-o sub numele de Tipografia
Lanof.
La 30 August 1879, Marcu Saidman, stabilit in Folticeni ca legAtor de crti, adreseaz Primriei o petitie prin care anunt c Poog rafia Junimea M. Saidman & Cie s'a instalat in Strada Mare, casele
Meer lol Last, si cere a fi pus pe lista concurentilor pentru imprimatele necesare comunei.
Tovarsul lui Saidman era socrul su. Iancu sdn Leizer, legtor
de crti, un om misterios, venit din Rusia, care era un invtat. Intre
crtile rmase dela acest btrn, s'au gsit opere de ale filosofilor
germani, si chiar tratate de matematici superioare, precurn calcul integral, si altele.
Cea inti masin din tipografia lui Saidman, a fost un teasc de
lemn, construit de el si de socrul su.
Tipografia Saidman, condus de un fiu al acestuia, functioneaz
si astzi, sub numele de Tipografta M. Saidman.
In 1906, I. Bendit, fost lucrtor in tipografia Saidman, si-a instalat
o tipografie numit Ttpografia Guternberg, care functioneazA si astazi 11.
Infiintate numai cu scopul de a satisface nevoile comunelor, care

in urma legei din 1871, trebuiau s-si tipreasc diferite irnprimate,
tipografiile acestea nu au avut, in primele timpuri, nimic altceva de
lucru, ceeace era foarte logic. Abia in 1875 apare prima lucrare cu
pretentie literar, o brosura de 12 pagini, format mic, astfel intitulat :
Amanunte despre acesEe chesEiuni, in : ArEur Gorovei Din
1]
IsEoria culfurali a FolEicenilor., ExEras din BuleEinul Muzeului Su cevei
No. 1 din 1919. Tipografia I. BendV: FoRiceni.
www.digibuc.ro
Monografia Orapaul Folticeni
227
0 lacrim la mormdritul Titei $oldnescu ndscutd Grigorescu. Dedicatie de Gh. V. Soldiinescu. Tipografia Suceava, Octomvrie 1875'.
In afard de micile tiprituri oficiale, si de gazetele ce au aprut
in Folticeni, printre primele brosuri si volume iesite din tipografiile
locale, se pot cita :
Codicele civile romanu comentatu de A. Gregoriady Bonachi Dr. juris. Fascicula I. Folticeni 1876. (Pe ultima fat a copertei, jos, e tiprit: Tipografia Suceava. Folticeni', pe and fascicula II poart firma :
Tipografia A. Goldner).
Romdnia. Comisiunea Noroprietdrirel insurdteilor si altor locuitori
In drept dupd art. 5 si 6 din legea rurald. Instiintare No. 10109, 1876
Noemb. 12 Folticeni. Tip. A. Goldner. (Foaie volant).
Statutele easel de economiel din Folticeni judetal Suceava. 1879.
(Tip. Junimea).
Profesiune de credintd D-lor alegdtori colegiului al II-lea de Deputati din jud. Suceava, semnat : Leon Comino. Folticeni, 1879 fiprilie
26. (Tip. A. Goldner). Foaie volant, de 2 pagini.
Lucrdrile fiprite dup aceast dat, se gsese in biblioteca Acedemiei Romne din Bucuresti, unde ar putea sa fie urmrite de acei
cari ar cerceta aceste chestiuni.
Libreini.
Desi scoal primard s'a infiintat, in Folticeni, incd din
anul 1842, si gimnaziul in 1870, totusi librdrii nu au existat, in acest
oras, inainte de 1875, and Alexandra Hulubei instaleazd Prima liordrie , care insd nu a fost niciodat o librdrie, in intelesul adeviirat al
cuvntului.
Pe la 1874 crtile trebuitoare elevilor din scoala primard le aducea institutorul loan Ernilie, dela care alevii le cumprau pltind,
pe lngd pretul cdrtii, si un adaos pentru transport.

Hrtia, cerneala, condeile, penitele, climrile si creioanele se
cumprau dela bdcnie. Rite creioane nu se gseau, decdt de acele cu
lemnul alb, de calitate ordinar, iar climri numai de acele de sticld
rotunde si cu gtul infundat.
Hrtie si creioane pentru desemn, multd vrerne nu s'au vndut in
Folticeni. IncepAnd din 1879, profesorul dela gimnaziu, Grigoti Bdrjovanu, le comanda, pentru elevi, dela Socec, din Bucuresti, si costau
foarte scump.
Librria Hulubei a functionat pn in anul 1910, cdnd in locul ei
a ramas un debit de tutun, timbre si depozit de ziare.
Prin 1859, tipograful Saidman isi instaleazd o librdrie, pe ldng
www.digibuc.ro
228
tipografia sa. Apoi alti negustori au intreprins acest comert, care se

desvolta treptat cu inmultirea scolilor,
*
Legdtort de cdrii.
Nu poate sd fie indoiald a si prin milastirile din judetul Suceava

Ra4ca, Probota, Slatina,
vor fi fost
ciilugri cari cunosteau mestesugul legtoriei de aril, pentrucii parca
nu se poate concepe o carte bisericeasc nelegat.
Despre preoti din judetul Suceava, cad erau si legtori de carp,
avem dovezi.
Pe un molitvenic manuscris, cam dela sfarsitul veacului XVII si
inceputul veacului XVIII, pe care d-1 Gh, T. Kirileanu II are dela Mos
Popa Todica din Ho Ida (coinuna Bropeni, judetul Suceava, astzi fa.cand parte din teritoriul judetului Neamt), sta scris : ,, Acest Molitavnic iaste legatu de Preutulu Iordache Popovici in casa Preutului Si-
mion ot *aru anii 1788'.

Pe un 'Mod al bisericei din Vatra-Dornei, se zice ; cAcest Triodd sau legatu de preutulu Grigorie otu Sarulu Dornii la veletu 1809.
decem. 25" 11,
Pe un Anthologhion al aceleasi biserici : ,,Aceast sfant carte.

ce s numeste Mineiu sau legat de preutulu Grigorie cel mare ....
totu Sarulu Dornii la anul 1821 mai 14 zile' 2).
In Mara de preoti, si laicii se indeletniceau cu legtoria de cArti.
dl Vasiliu, dascal la biserica Sf. llie din Folticeni, spune 6 pe
la 1849, copilrind in satul Calugdreni, din judetul Neamtului, a cunosAsa,
cut pe Zamfira Popovici, o fost calugrit, care avea mestesugul legdtoriel de arti, si-I cunostea foarte bine. Ea lega carti mari bisericeti, in scoarte de lemn si in piele, poleia margenile crtilor si tiprea
cu aur, titlurile si crucile de pe ceasloave. Acolo s'ar fi legat carp si
pentru bisericile din judetul Suceava.
Pe la 1860-62 era elev, la scoala primar din Folticeni, Gheoorghe Ronidnescu, fiu al unuia Alecu Romnescu. Acest elev era un
bun legtor de crti, si lega si crtile colegtior lui, dupd cum spunea
loan Stino, fost institutor, care a avut elev pe acest Romnescu.
Pe o Psaltire tipdrit in Buda, la 1800, legata in piele verde, cu
colturile de piele si cu scoartele invlite cu hrtie tot verde, la finele
cartii este scris ; aDe cdird supt iscdlitu mai micul intre robi lui Dum1.
2,
Ambele informatii date de dl. Kirileanu,

N. Iorga. Inscriptii din bisericile Romniei, II, p. 217.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Folficeni
229
nezeu sau legat aceast psaltire la anul 1852 Mart 14. G. Popovicr.
Acest Popovici era folticinean.
Cel mai vechiu legator de crti profesionist, cunoscut in Folticeni, este lancu sdn Leizer, care in 1872 a legat niste condici, la Primdria din Folticeni, cu ate 70 bani bucata.
*
Odatd cu infiintarea tipografiei sale, Teodor Avram

adreseaz o cerere Comitetului permanent a judetului, propunnd s
scoat o foaie de cloud ori pe saptmn, in care s se publice lucrrile Comitetului, iar pe a treia parte a-mi rezerva dreptul de a conGazete.
ventiona o parte cu Primaria urbei Folticeni, si a treia parte a fi a

mea, pentru a scrie un foileton, mush numai literar, giintific # moral"
obligndu-se Comitetul a-i pldri 1500 franci pe fiecare an.
Comitetul nu a primit propunerea lui Avram, si peste un an, la
23 Maiu 1876, agate primul numdr din Pldepl inregistrator de fapte",
redactor si proprietar fiind Avram.
Din gazeta Plaept nu se gseste niciun numr in Folticeni. La
Academia Romn se pdstreazd No. 9 din 18 Iunie 1876.
Multe numere, insd, Warr putut s apart' din aceast gazet, de
oarece in Octomvrie 1876, cnd tipografia lui Avram trecusz in proprietatea lui Goldner, apare primul numr din
Vocea Sucevei, jumal
politic, literar i comercial", gazetd inspirata de Al. Gregoriadg Bonachi, doctor in drept din Heidelberg, venit de curnd in Folticeni.
Din aceast gazet se cunoaste numai numrul 11, cu data 27
Decemvrie 1876 1)
Prin 1879, apare la tipografia Goldner, gazeta Suceava, din care

nu s'a pstrat nici un numr.
Peste ctiva ani, la 22 August 1882, apare la tipografia Goldner,
primul numr din Gazeta de Folticenly, scoasd de Petru Gorovei, gazetd cu caracter politic, in care s'au manifestat, insa, si cdtiva din tinerii
localnici cu incercdri literare.
.Gazeta de Folticeni" era organul tinei grupdri a partidului liberal, ce ducea campanie con'ra unor conservatori, cari, orofitnd de
tulburdrile iscate in partidul din localitate, au obtinut increderea Centrului, nurnindu-se chiar prefect al judetului pe unul dintre ei, nevoit
sa se retrag dup 46 de zile.
In fruntea numrului 10 al acestei gazete, din 27 Octomvrie 1882,
se aduce la cunostinta cetitorilor cd puternicii zilei" au interzis lui
1.
In colectia auEorului.
www.digibuc.ro
230
Monografia Oraptul Folticent
Goldner de a mai tipri gazeta, care trece la tipografia Saidman.

Petru Gorovei a redactat aceastd gazet pdn la No. 60, din 11
Decemyrie 1883, cand trece sub directia lui Grigori Bdrjovanu, profesor la gimnaziu, care o tipdreste cu fondurile puse la dispozitie de
Emanoil Mogan, seful partidului liberal din judetul Suceava.
Sub titlul ,Gazeta de Folticeni" a aprut nand in Aprilie 1884,
cnd este continuat de Bdrjovanu sub numele de Folticenis.
Ultimul numr cunoscut din aceast gazet, are No. 34 din 13
Decemvrie 1884.
La 12 Martie 1883 apruse primul numr din gazeta Suceave

redactatd de Bonachi, de data aceasta ca reprezentant al partidului
conservator.
Din gazeta Suceava", tipdrit la Goldner, au aprut 33 de numere, ultimul la 22 Octomvrie 1883.
In 1885, la 4 Ianuarie, Petru Gorovei scoate numrul 1, anul IV
din Gazeta de Folticeni", numai in vederea unei alegeri de deputati,

ce se fdcea atunci. Acest numb' s'a tiprit la Saidman.
Respectul Legel, redactat de forgu Sofia i Eugen Teodorini, apare
la 26 lanuarie 1887 si inceteazd cu numrul din 14 Maiu acelasi an,
tiprit la Tipografia Asociatilor.
La 21 lanuarie 1891, apare la Saidman, primul num.& din Vointa
Sucevei, ziar national-liberal, redactat de lorgu Radii i Neculai S. Rainu.
In aceast gazet, Emanoil Mortun a publicat o serie ne scrisori ce

a primit, in calitate de sef a partidului unionist in localitate, dela Comitetul din Iasi, scrisori inedite, care nu figureaz in colectiunea lui
Sturza.
0 alt gazet Ecoul Sucevei", norgan liberal national", care

avea Redactia i administratia la dl Stefan Albe, a aprut la 22 August 1894, dar nu s'a tipdrit in Folticeni, ci probabil la Iasi, la tipografia Goldner, neardtandu-se locul tiparului.
Dup 13 ani trecuti, frd s se mai facd vreo incercare de gazeta in Folticeni, la 15 Noemvrie 1907, argue, la Saidman, primul numr din , Rdvapil Poporului', scris de Millail Sadoveanu i Artur Gorovei. No. 42 ultiniul, se tipreste in Octomvrie 1909.
Rite gazete tiprite in Folticeni :
Suceava", foaia oficiald a publicatiilor Prefectutel, spare, la
Saidman, in Noemvrie 1911;
Vestitorul Satelor", foaie pentru steni, scoas de Neculai Stolerlu, invttor din Baia, apare in lanuarie 1912 ;
www.digibuc.ro
Monografia Oravzlza Folficent
231
gVocea Sucevei, redactat de dl N Nemtarzu, apare, la Bendit'

in 1914, din care s'au scos numai 4 sau 5 numere.
*
Cea inti revist tiprit, in Folticeni, a fost Revista

Populard, redactat de Eugen Teodorini si Artur Gorovei, din care s'au
tiprit, la Seidman, No. 3 si No. 4, din Martie si Rod lie 1884, primele numere fiind tiprite la Paris, la tipografia Moquet.
La 1 Martie 1892 a apdrut, la Seidman, primul numr din ,5eztoorea, revistd pentru literatur i traditiuni populares sub directia
dlui Artur Gorovei. Din aceast revistd au aprut 26 volume, ultimul
in 1931 1).
In 1905, Leon Saidman scoate cdteva numere din Fotografia,
revist mensual ilustratd, si in 1909 se tipdreste, la Benda, un numar- din revista umoristicd Titirezul", sub directia d-lui G. Christea.
Muzeul Sucevei. In Folticeni exist un Muzeu, infiintat in 1914,
sub numele de Muzeul Sucevei, de DI Vasile Ciurea, profesor la liceul Nicu Gene. In urrnd, cdnd prin Unirea cu Bucovina, numele de
Muzeul Sucevei" nu mai corespundea irnprejurdrilor, a fost botezat
cu numele de Muzeul Folticenitor, condus fiind tot de dl Ciurea.
Muzeul cuprinde 11 sectii, grupate in trei mari grupe : istoricd
Reviste.
preistoricd, etnograficd
tiintificd.
Grupa istoricd-preistoricd are o sectie a documentelor, in care se

gsesc urice originate, incepnd din 1424 ; sectia fotografiilor cuprinde
vederi din judet i fotografii de ale localnicilor dispruti. In sectia crtilor vechi, este Biblia lui 5erban Cantacuzin din 1688. Sectia antichitatilor are numeroase piese preistorice gdsite in statiunile din judet, si
in sectia numismaticd se gdsesc multe monete si medalii.
Grupa etnograficd cuprinde vestminte, unelte de munch', mobile, etc.
Grupe stintificd are o bogatd colectie zoologic, botanic& geologic& paleontologic& etc.
0 sectie artistic are obiecte de artd, sculpturi in lemn, picturl
de maestrii $oldnescu, Besu, Irimescu, si altii, si diferite busturi.
Pe lngd Muzeu este si o bibliotec, menit mai ales sd colectioneze lucrrile folticinenilor 5i acele privitoare la Folticeni si la judetul Suceava, numit astzi judetul Baia.
1.
Despre revista 5ezato area, amnunte in: Artur Gorovei, Seza.
toarea, povestea unei reviste de folklor, in Anuarul Arbivei :de folklor",
vol. I, Cluj, 1932.
www.digibuc.ro
232
Muzeul este condus i astzi cu vrednicie de cdtr dl Vasile

Ciurea.
Intelectualli folticenenl.
In Folticeni s'a manifestat oarecare rr4sau ai judetucare cultural, provocatd de bstinasi de ai trgului
alti fii de ai orasului s'au distins prin alte localitti, unii chiar
lui ;
prin strdindtate ; am avut, astfel, scriitori, artisti a crora fairn a trecut si dincolo de bariera orasului. S'au manifestat, ins, i persosne
strine de localitate, care datorit imprejuriirei cd au venit in orasul
au rmas apoi aici, unii chiar
acesta, ca functionari
de pild
Dana' la sfdrsitul vietii lor. Pe acevi din urma nu putem
considerm ca fii ai tdrgului nostru, orict de mari li-ar fi meritele. Am crezut necesar s facem o selectiune b-.zatd pe urratoarea consideratiune:
sunt folticeneni acei cari s'au ndscut in acest oras, sau in judet, cum
$1 acei cari veniti de aiurea, s'au legat sufleteste de orasul acesta, prin
clistorie cu o bstinas, au rmas aici si au activat aici.
Aceasta este norma in clasificarea ce urmeazd, in care pomenim
numai de acei cari nu mai sunt printre cel vii.
Unii dintre intelectualii bstinasi ai nostri nu si-au desvoltat activitatea lor in localitate. Astfel ar fi fostii membri ai societtii Junimea` din Iasi, precum : Gheorghe Bejan, ndscut la 2 lulie 1847 in
Tolesti Vasile lonescu, nscut la 25 Septemvrie 1853 in Folticeni :
Glzeorghe Wirnav Liteanu, ndscut la 39 August 1849 in Liteni ; Vasile
Tasu, nscut in Fevruarie 1845 in satul Baia, cari au avut rostul lor
in Iasi. 1)
Un alt folticinean, cu o reputatie bine meritat de savant, Alexandru Lc:min-tor, este revendicat si de alte localitti, i noi nu stim nimic
despre timpul ce-I va fi petrecut el in Folticeni, in prima lui copildrie.
In cele ce urmeaz vorbim numai de acei intelectuali cari au scris
sau au tiprit ceva, de acei artisti de profesie ale cdror opere se cunosc in afard de cercul intim al familiei !or, si nu dm despre ei biografii amnuntite, ci scurte info-matii, numai pentru a atrage atentia
asupra lor.
BAep, Aurel.
Fiu al unui modest functionar, Aurel Blesu s'a
nAscut in Fokiceni, in anul 3897, in o casA din strada RAdAsAnilor. A fAcuE
scoala plimarA si gimnaziul in Fokiceni, apoi s'a dus la Iasi, unde a urmat
cu un sErslucit succes, cursurile scoalei de Arte-Frumoase, si in curAnd s'a
1.
Albumul Junimei din Iasi, in Muzeul FolEicenilor, donat de ur.
masii lui Nicu Gane. Albunaul esEe publicaf de dl I. Toroutiu In volumul
IV din Studii j Documente literare",
www.digibuc.ro
Monografia Oraului Folticeni
233
manifestat ca pictor de mare talent. 0 ereditate nenorocitg l.a urmgriE, in

mod fatal, ei o dragoste care 1-a fgcut sg sufere mult, i-a grgbit mersul
boalei de care s'a stans. 0 expozitie a Eablourilor lui, in Bucureefi, care a
avuE un mare rgsunet. i-a inlesnit mijloacele de a pleca in strAingafe, in
Italia, sub un snare mai cald ei in contactul unor maeeari cari nu-1 invidiau.
Din Italia venise vestea ca a murk flew ; el s'a intors in targ, tot bolnav,
dar cu mai muk talent. In Fokiceni nu mai avea nido leggturg suflefeascg
ei s'a stabilit la Piatra.N., unde credea el c i.ar fi prielnicg i clima, el
unde a lucrat mult ei a produs opere care luau clasat in randul artietilor
mari Boa la, Insg, 1-a pandit, ei In toamna anului 1928, l-a doborit, ei astfel
s'a pierdut un mare talent, focmai in vremea and atingea culmea gloriei la
care era indreptgeit sl rAvneascl.
Beldiceanu, Neculai.
Ngscut la 24 Octomvrie 1844, in safui Preu.
teeti, la moeia parinfeascl, aproape de Folticeni. Tatgl sgu, tot Neculai, in
1849 a fost judecgtor la tribunalul din Fokiceni. Beldiceanu n'a fgcut sEu.
dii universiEare, dar a fost un pasionat cetifor asimilandu.ei intinse cuno.
*anti in toate ramurile tiioeL specializandu-se in arheologie. A inceput
vieata publicg in administratie, fiind i politaiu in Folticeni. A intrat in
1nvtmnt, profesor de partea literarg la gimnaziul din Folticeni, infiintat
in 1870. A trecut apoi la gimnaziul stefan cel Mare din Lei, uncle a
functionat pang la sfareiful vietii. Ca arheolog a flcut primele saplEuri la
statiunea preistoricg din Cucuteni, pe care al a descoperit-o, ei a izbutit
sA.4i adune o prea bogafg colectie de obiecie preisforice. In literaturg s'a
manifestat cu poezii publicate in Convorbiri literare", ei cu alte lucrAri Ei.
parite in alEe reviste ei volume, putin rgspindife. Fire foarte sensibilg, nu
a fost inteles de cei ce.I inconjurau, din care cauzg a suferie mult, ei s'a
stins cu amrldune, in 1896.
(Despre N. Beldiceanu aminunte la Artur Gorovei, Alte vremurl
Amintiri literare, Folticeni 1930.
Bibliografia lui Beldiceanu la Gh.
Adamescu, Contributiune la bibliografia romaneascg", vol. I. p. 129;
vol. II. p. 194; vol. III, p. 143).
Bonachi, Alexandru Gregoriade, grec de prin Galati. Dr. in drepE

dela Heidelberg, s'a insurat in Folticeni cu Tinca, fata lui Lupu Botez, de
care apoi s'a divortat. A fosE primul decan al baroului din Folticeni, ei a
tit:ark, la Eipografiile din localitate. primul volum din Comentariile drep.
tului civil roman", lucrare aspru criticatg, mai cu samg la Societatea Ju.
mmea din Lei, cu membri de ai cgreia era in relatiuni de priefenie. A re .
dactat ei gazeta Suceava, prin care ducea apriga luptg contra administratiel
liberale din judet,
Beef, Petru.
Fiul Banului Iancu Bore, dela Badilita, s'a nscut la
29 Iunie 1838, in satul Cipiliuti din Basarabia, unde pgrintii sgi erau vre.
melnici la familia Cazimir, la o sorg a Catincgi Bore. A inceput sl invete
www.digibuc.ro
234
carte la Badilita. cu N. Verdeanu, profesorul care apoi in Folticeni a avuE

un rol insemnat la alegerile din 1857 pentru Divanul ad=hoc, La Academia
Mihaileana din Iaei a trecut un examen stralucif, ceeace a indemnat pe
Mihalache Kogalniceanu sa ceara. intr'o eedinta a Camerei deputatilor, sa
se acorde o subventie tanarului Bore, pentru a=ei continua studiile in stra=
inatafe. 5i=a ales Italia, ei la Universitatea din Turin, unde a trecut dodo=
ratul, a fost felicitat de juriul examinator, succes despre care au vorbit

jurnalele de pe atunci. In timpul studiilor din Italia, cand la 1866, se pro=
punea de catra unii polifkiani italiani, ca Romania sa fie cedata Austriei.
ca compensatie pentru Venetia, care trebuia sa fie anexat la Italia, Petru
Bare s'a pus in frunfea unui comitet de studenti romani din Turin ei a
protestat conEra unei asemenea solutiuni. Unele ziare din Turin i=au pus
la dispozitie coloanele lor, in care Bore a publicat articole inimoase, prin
care infiera o asemenea gresal ce s'ar fi putut infaptui, Aceste ziare, le
Alpi. ei .l'Italia au publicat raspunsurile lui Petru Bore la articolele pu=
blicate de .l'Opinione., cu introduceri elogioase din partea redactiilor res=
pective. Intors in tara, a intrat in magistratura, pentru ca in cateva luni sa
fie prim preeedinte la tribunalul din Galati, unde s'a insurat cu Eufrosina
Codreanu. Inaintat, peste scurf Limp, Procuror general la Iaei, a fost trecut
in aceiaei calitate la Bucureefi, i retragandu=se din magistratura, a devenit
unul din frunfaeli baroului din Capitala. Ispitit de viata politica. a intrat
gruparea lui Beizadea Grigori Sturdza, luand directiurkea ziarului De=
mocratia Nationala". Partidul acesta neintrupand, insa, ideile lui democra=
tice, l=a parasit si a intrat In partidul liberal de sub eefia lui Ion Bratianu,
partid in care era coleg cu Eugeniu Statescu, cel mai bun amic al lui. A
fost ales de mai multe ori. deputat i senator in judeful Suceava. A publi=
cat o serie de articole interesante in ziarul Vointa Nationall", precum
diferite studii intre care un volum intitulat ,,Conspect politic', tiparit la
Lei la 1860. In 1884 a tiparit, in Bucureeti, volumul 4...egea pentru ape.,
iar in 1911 un infins studiu aRegimul apekr.. A murit in Bucureeti, la
1914, lasand. un singur fiu, Joan, magistrat ei el, morE in Galati, la 27
Septembrie 1929.
Cocea, Sofia.
Fiica lui loan Cocea. de loc din Vasluiu. ei a Mariei,

fafa Comisului Mavriki din Folticeni, s'a nascut in Folticeni, la 15 Iunie
1839. Primele sfudii ei le=a facut, timp de ease ani, intr'un pensionat din
hei. A deschis apoi un pensionat de fete la Targul Neamtului, uncle a le=
gat prieteoie cu Iorgu Hrisoscoleu, profesor la ecoala inflintat de Diwaisie,
sfaretul Manastirei Neamtului, in acel trg. Pentru a=ei complecta sfudiile
infra in ecoala Centrala din Lei, in 1856, ei pierdu un an in zadar, nefa=
candu=se cursuri in ecoala, In toamna anului 1857 Infiint un pensionai in
Folticeni, cu internat penfru fete. La 25 Octomvrie 1859 se marita cu Hri=
soscoleu. Bolnava, se duse la Vasluiu, unde credea ca este un climat pri.
elnic, dar muri la 27 Octomvrie 1861. Sofia Cocea era o fire entusiasta
www.digibuc.ro
235
Inzestrafg cu talent. In 1855, G. Sion publica. In ziarul Timpul., un arficol

jignifor pentru femei, la care i raspunse M. Kogglniceanu In Romania li.
ferarg. Sion replica ei intreba cine sa fie avocaful acesfei cauze pierdute.
Drept rgspuns, Sofia Cocep publicg, In Gazefa de Moldavia un articol
bine simtif, care.i afrase atentia lumei cile. Publicg apoi o serie de articole in diferite gazefe, precum Foilefonul Zimbrului., Steaua Dungrei",
Dacia, foafe din Inei, apoi in Reforma, Poporul. ei Romanulu al
lui C. A. Rosseti, ziare din Bucureeti, tratand chesfiunile la ordinea zilei,
cu multg Insufletire. Era o partizana fanaticg a Unirei Principatelor, i lul
aparatea profesorului Verdeanu. In conflictul ce avusese acesfa cu preee=
dinfele tribunalul Suceava, cu ocazia alegerilor pentru Divanul adhoc. In
alfe arficole, &fate din Folticeni, face portreEe interesante a unor politiciani
din localitate, ei. infiereazg abuzurile facute de anumiti oameni venali. infre
cari si profopopul Confa. directorul ecoalei catibefice. Afarg de arficole in
gazefe, Sofia Cocea a publicaf fraduceri din aufori sfrgini, precum Palmira
Flamina, traducere din Madame de Genlis. Articolele mentionate ei un nu=
mAr de poezii, au fost adunate si publicate de D.na lulia A... (Aricescu)
intr'un volum de 269 pagini, Intitulat Operile D=nei Sofia Cbrisoscoleu
ngscufg Cocea. Precedafe de viata autoarei, tiparif In Bucureeti, Typografia Nationalg a lui Stefan Rasidescu, 1862.
Dragoslav, Ioan, cu adevgraful nume /oan lvaciuc, fiul lui Vasile
Ivaciuc ei al Domnicgi, s'a ngscut In Folficeni, la 14 Iunie 1875. Dupg ce
a facut cgfeva clase In gimnaz'ul din localifafe, a plecat la Bucureefi, ade=
meniE de visul cA ar putea sg aiba succese in liferafurg. In Capitala, ins,
a avuf de induraf o vieat grea. In 1903 a publicaf, sub numele de I. V.

Ivaciac, o broeuricg infifulafg Pe drumul pribegiei. Versuri 1806-1903.
Bucureeti". Broeura aproape necunoscufg ei necitafg nici de d-1 Adamescu
cuprinde versuri prea slabe, ei nid insuei Dragoslav n'a mai pomenif des.
pre ea, dupg cum niciodata nu voia sg spuie In ce an s'a nascutAlte
lucrgri ale lui au Lost bine primife, ei unii dintre cetifori l=au considerat ca
un urmae al lui Creanga. Reintors in oraeul natal, unde a dus o vieata

retrasa i cu mulfe lipsuri, a rourit In 1928.
Priefenii au infipt o placa de aramg cu o inscriptie, pe zidul casei in
care a trait ei a murk Dragoslav.
Biografia lui Dragoslav, la Adamescu, op. cit., vol. IL p. 366
vol. III, p. 359).
Gane, Nicu.
Ngscuf la 1 Fevruarie 1838, in Folficeni, Nicu Gane
este una din figurile cu care se mandreete nu numai oraeul ei judetul lui
ci ei tam Infreaga. A Lost unul dintri primii elevi ai Scoalei Domneeii, din
Folticeni, h vgrsta de cinci ani. Judecgtor la fribunalul din localitate, apoi
prefect la Dorohoiu, la Foceani, ei iargei In magistraturg, a ajuns Procuror
general la Curfea de Apel din Iasi. Demisionaf, a fost primar Ia Iasi. re.
pufat ca primarul cel mai bun ; a Lost ales de mai multe ori deputat
www.digibuc.ro
Monografia Oraqulut Folticent
236
senator la Folticeni, si a fost ministru sub guvernul Bratianu. In literatura

s'a distins cu nuvela Fluerui lui .5fejan, publicata in revista Convorbiri
literare, numarul dela 1 Aprilie 1867. si apoi cu un lung sir de nuvele,
tiparife in 3 volume, nuvele din care unele au fost traduse in limbele fran.
ceza, german& i suedeza. Marl de nuvele, Nicu Gane a mai ipri i alte
volume, precum Poezil, Zile &elite, Pascale mcirfurisife, Pagini rcizlefe, i ni.a
claf prima traducere in romaneste din Infernul lui Dante. Nicu Gane a
numriC in Iasi, la 16 Aprilie 1916.
(0 schit& biografici a tiparit Artur Gorovei, ea prefata la volumul Nuvele, editat de Cartaa Romaneascii. 1933. Alta informatii la
Artur Gorovei, ContrIbutil la lstoria literara. Academia Romn, Memoriile Sectiunei literare, Seria III. Tonul VI, 1933, Bibliografia la
Adamescu, op. cit., L 119 ; 11 171 ; III 187).De asemeni voluml d-lui
Artur Gorovei, intitulat NIcu Gane, editat de Cartea Romaneasca"
1937),
Gerovei, Petru.
Nascut in Dorohoiu, la 30 OcEomvrie 1831. A fa.
cut stuclii in pensionaful Blanchin, din Bofosani, A fosf slujbas la Depar.
famenful din Launtru, si apoi a facut agriculfura. In 1854 s'a casatorit cu
Maria, fiica Banului lancu Bors dela Badi1a, jud. Suceava. A intraf din
nou in adminisfrafie, director la PrefecEura de Suceava, dar a fost nevoit
sa demisionere din pricina c& publicase, in ziarul Romanulu al lui C. A.
Poseffi, un articol : Cine sunf anfidinasficii, care nu a placuf guvernului.
A continuat apoi a scrie in acelasi ziar, si a luat apararea fostului Domni.
for Cuza Vocla in chesfiunea cu Schimbul Osoiului, un proces care s'a ju.
decat la fribunalul Suceava. A mai coloborat si la ziarul Telegrafulp al lui
I, C. Fundescu, iar in 1882 a scos Gazefa de folliceni, organ al gruparei
dixidente din partidul liberal, sfransa in jurul lui. A murit la 19 Ianuarie,
1889, in Polticeni.
(Informatii la : Artur Gorovei, Din Istoria culturala a FoltIcenilor.
Extras din Buletinul Muzeului Sucevei. Folticeni, 1919).
'Wiesen, Gheorghe.
Fiul lu Iorgu Harlescu, s'a nascui in Folficeni
la QB Fevruarie 1877. A urmat 5coala de Bele.Arte, si a executat tablouri
bune, care au afras atentia cunoscatorilor de arta. Revista Luceafarul" din
Budapesta i.a reprodus doua sfudii (gravuri) in numarul 4 din anul III, iar
iar in volumul XIII, sunt reproduse tablourile Jucciforul de maimufe (p 356),
Inferior [p. 357], Tiganii (p. 361). A fosE si profesor de desen la o scoala.
Nascut in 1818, s'a casatorif cu Bita, fafa lu Ciudin
[strati, Neculai.
elin Pefiea, ;I a trait la mosia RoEopanesti, unde a inceput o acEivitate lau.
dabila dar nerodnica. In palatul lui dela mosie a construit o sala penfru
featru, menit sa culfive pe Went ; a adus profesori de declamatie si de

muzica, a infiinfaf o sala de pictura, adunand fablouri de pref, bale luc.
ruri care nu corespundeau cu necesifatile satenilorlui. Om politic, a dus can.
www.digibuc.ro
237
ceng lupfg contra Unirei. A scris mule, si unele, din lucrgrile lui au o va.
loare realg. A murif In 1868.
(Bibliografia la Adamescu, op. cit., IL 93; III 70).
Lupescu, Mihai.
Ngscut la 1 AugusE 1861 in SpataresEii lui Mil lo,
a facue scoala primarg In Bogdanesfi, si gimnaziul In Folficeni, unde venia
pe jos, si vara si iarna, ca sa invece carEe. A intrat In scoala Norma la de
invatafori din Iasi, pe care a absolvit-o in 1883, si In 1884 a fost nun-it
institutor la scoala din Brosfeni, unde a functionaf 'Ana In 1898, cnd a
fost numif director la Orfelinaful agricol Ferdinand. din Zorleni. A cules
mule material de folkior, pe care 1.a publicat In revisfele Confemporanul,
Lumina penfru fofi, Casa rurala, Gazefa Scifeanului, Gazefa faranilor. Albina,
Apeirciforul Sane:16N. A scris diferife arEicole cu privire la scoalg, pe care
le a publicaE In revisfele si garefele : Lumina penfru foli, Casa rurala, Conk
slifionalul, invafrnanful prirnar, Vocea Tufovei, Paloda, Gazefa Invtaforilor
Revisfa Asociafiei invakiforilor, Tribuna Pedagogica, Educafia. Impreuna cu
ArEur Gorovei a infiintat revista de folklor Sezatoarea., si impreung cu
Tudor Pamfile, revisEa Ion Creangao din Brlad. Sociefatea stlintifica din
BucuresEi i-a premiaE un memoriu reldfiv la colorif si. 1-a publicat in Bu.
lefinul sociefatii. A mai fipgrif si unele cgrti de scoalg, In colaborare cu
altii. Mihai Lupescu a murk in zitia de 17 August 1922. in spitalul Sf.
Spiridon din Iasi, dupg o boala area, i e imormnEat in tintirimul Eterni .
tafea din Iasi.
Nkfinesco, Constantin.
FiuI lui Costache Manescu, este ngscut in
Folficeni. Dung ce a ispravie sfudiile liceale in earl, a fosE unul din elevii
sEraluciti al *cola Generale din Paris. Infors in tar, a Lost profesor la
Scoala de Poduri si Sosele, si director "-general al Cgilor Ferate. A scris
lsforicul Cilor ferafe in Romania, Edifura Directiunei generale a Cailor
In politica a acEivat
FeraEe Romgne. Afelierele Socec. Bucuresfi, 1906.
in pareidul liberal, find ales senator in Folticeni
Aurelian Minesul, frate cu Consfanfin, a fosf profesor de matema.
feci, la Universitatea din Iasi, unde a predat Analiza".
Millo.
Familia Millo dela Spatgresti s'a diseins prin oamenii de
seamg ce s'au perndat in cursul celor doug veacuri din urni,
Doi Malef Millo sunt mentionati In miscarea noasErg culfuralg :
Ma fei Millo I, nscut la 21 Ianuarie 1725, a Lost unul dinfre putinii
Moldoveni cu oarecare culfura, potrivif timpului si mediului in care a trait:
cunosfea limbs greacg i cea francezg, i probabil ca nu.i era straina fliCj
limba rusg, de oarece in bogata lui bibliofeca dela SpaEgresti s'au gasit
cared rusesEi. La 25 Octomvrie 1782 s'a cgs aforif cu SulEana, foasEg sotie a
Banului lordache Basota. dela 5oldgoegi.
Matei Millo I a Lost poet si
lucru de necrezut
s'a ocupat si cu matematicile, compunnd o arit.
meticg la 1795. Despre poezide lui Mafei Millo, a scris I. Tanoviceanu o
www.digibuc.ro
238
Matei Mil lo I a murit in ziva de 3 OcEomvrie

1801, in vgrsta de 76 ani, iar sotia sa Sultana, ngscutg la 5 August 1738,
a murif la 2 Iunie 1834.
Matei
llo II, fiul lui Vasile i nepot lui Matei Mil lo I, s'a ngscut
in SpgEgre*ti, la 25 Noemvrie 1814. A facut in casa parinteasca primele
sEudii, cu profesori straini, iar la 1834 era elev In pensionatul francezului
Inca de tangr i s'a manifestat talentul lui dramatic. La
Cunez din Iasi.
inEeresanta monografie.
8 Noemvrie 1834, de ziva onomasEic5 a lui Mihai Sturdza, Domnitorul Mol.

dovei, elevii lui Victor Cunez au jucat o piesg in romneste, in care Mat&
Mil lo s'a distins, si ziarul .Albina ronigneasca" a voibit despre el cu elo.

gii. In 1840 pleacg la Paris, uncle face stulii speciale de teatru, i infors
in tars se ccnsacrg teatrului, are succese sEralucite i este considerat ca
intemeieforul teatrului, romgnesc.
Mafel Mil lo a fosE *i scriitor ; a corn.

Milk) a murit
pus si cgteva piese de teatru, intre care Baba Heirca

in 1894,
llo, informatii amanuntite la : Artur

(Des Pre artistul Matei
Gorovei, Artistul Mate! Millo, Memorfile Academiei Romne, Seria III,
Tomul I, 1932, si : Artur Gorovei, articolul Viata lui Matei Millo la

Paris,
1934,
publicat in Revista Fundatiilor Regale", numarul din 1 August

Bibliografia la Gh, Adamescu, op. cit., II, p, 107; III, p. 107),
Alecu Millo, &ate cu artisEul, nascut in SpaEgresEi, a fgcut sEudii ca
si fratele sti, la pensionatul Cune,. A fost magistrat, membru la Curtea

de Conturi in Bucuresti. prefect al judetului Suceava sub guvernul Lascar
Catargiu. si prirnul prefect al acestui judet dupa Unire. Desi membru devotat al parti Iului conservator, a fosE insufletit de idei largi democratice,
pe care le.a si manifestat in volumul intitulat Tciranul, tipariE in Folticeni,
in care sunE desiderate pentru irnbunatatirea sEgrei Egranului, care cu Ere.
cerea vremei s'au realizat.
Mortun, Manolache (Emanoil).
Ngscut la mosia parinteasca, la Ca.
mgrzani, la 10 Maiu 1821. A fost unul dintre cei IntAi elevi la infiintarea
Acaderniei Mihafiene din Iasi, unde s'a distins asa de frumos, cg la exa.
menul de absolvirea scolii, la care a asistat si Domniforul Mihai SEurdza,
acesta i=a dgruiE ceasul de aur ce-1 purta la brgu. A fosE unul din primii
studenti al Facultatii de DrepE, alipitg pe lnga Academia Mihgileana, la
care fgcea cursuri celebrul Darnaschin Bojinca. Magistrat la tribunalul din
FolEiceni, a fost luat ca pilda pentru solidele sale cunosEinti juridice si
decnnitatea sa. In politica a fost un sEglp al partidului liberal, a reprezen.
tat judetul de mulfe ori in Parlament, si a fost prefect al judetului. A fi.

nantat ziarul RespecEul legei", si apoi cgnd amicii si politici au scos ziarul
.Vointa Sucevei, a publiraE In el, pe langa alEe articole, o serie de amin.
firi din excursiuni prin Europa, cum *i niste interesante scrisori ce a prima,
in 1857, dela Comitetul Unirei din Iasi, adresate lui In calitate de prese .
dinEe al Cornitetului unionist din Folticeni. Manolache Mortun este inmor.
mantat in tinfirimul dela Carnarzani.
www.digibuc.ro
Monogrofta Oravilui Folticeni
239
Mortun,
&ate mai mic al lui Manolache, s'a ngscut in Ca .
mgrzani, la 1819. A fost primar in Folticeni. In Gazefa cJe Folliceni a pub .
.Fi Le .
licat nuvela .Grigore Leurdeanul", apgrutg apoi in volumul
gende, tipgrit in FolEiceni, la 1881.
Radu, Iorgu, ngscut In Folticeni la 1852, bacalaureat din Iasi, Doctor
In Drept dela Bruxelles, fost magistraf, avocat, profesor la gimnaziul din
Folticeni, prefect la Bacgu, deputaE, primar la FolEiceni. A Eipgrit un vo.
lum
Producfiunea In Economia politica (40E, pagini, Folticeni, Tip, M.
Saidman, 1896), in baza carei lucrri a fosE numit suplinitor al catedrei de

Economie politica dela Universitatea de Iasi. A mai Eiparit Econ-mia po=
douA volume de 475 si 594 pagini. Iasi, Tip. M. P. Popovici, 1898.
In Folticeni a scris la Gazeta de FolEiceni.
Romnescu. Constantin C., licentiaE in drepE. orn foarEe intelic,ent si
cu o memorie neobisnuita. s'a disEins ca reporter la ziarele din Bucuresti,
si a scris arEicole interesanfe, ocupatie pe care a parasit=o cnd a fost nu .
mit prefect la FolEiceni. La LeucusesEi, mosia de zesEre a sotiei sale, avea
o bibliofecg de mare valoare
Savel, Vasi/e.
Nscut In Folticeni, fiu al preutului Ioan Savel,
care a fosE multg vreme institutor la scoala primara de bgicti din localitafe.
Licentiat in drepE. s'a ocupat mai rnult
gazetrie i de literatura, pub.,
licnd o serie de volume. dinEre care unele au avut un meritat succes. A
murit inainEe de vreme.
(Bibliografia la Adamescu, op. cit., III, 391).
Sofia. lqrgu.
Fiul lui Petru SofEa. Bacalaureat dela Instiful Aca .
demic din Dsi, a fost magistraE, profesor la gimnaziul din Fokker-1i. Orn
politic, a fosE parlamentar si primar al orasului Folticeni. A colaborat la
.Gazeta de Folticeni" si la Respect il Legei", gazete In care a publicat
versuri. A tiparit, in 1879, la tipografia Goldner din FolEiceni. Tesfamenful
politic al lui Sfefan-cel.Mare. poem istoric. versuri care s'ar putea ceEi
asta7i. In ziarul umoristic 0Gbimpele din BucuresEi, Anul XX, No. 12.
13 si 16 din 1879, a publicat o scenetg, reusitg, o safirg : Ianafz romanizaf.
Ignatz era DocEorul I. Diaconovici, fosE agent consular (staroste) nemtesc
In Folticeni, si apoi prefect al judetului, om onorabil, dar adversar polific
al lui Softa 0 alta salira, tot in versuri, publicata in brosuig,
Erunfasanu. ridiculizeazg pe PeCr u Gorovei, din pruparca politic/ liberalg a
caruia fAcuse parte,
Stamati, Nicu. Fiu al lui Vasile Sfamati, a facut studii la Politehnica

din Zrich, si a fosE inginer sef al judetului Suceava. Om foarte inteligent
cu o infins cultura muzical, a fost unul dintre cei cari au insufletit
formatiunea de muzic de camera din Folticeni; a colaborat la .Gazeta de
Fohiceni, si a scris cateva reaOte satire. A rdmas dela el un manuscris

interesant pentru lumea de alEg data a Folticendor, un poem satiric 1116-
www.digibuc.ro
Monografla Orapilui Folticeni
240
Eulat: 0 cofarld din Grechia i Bursucul din Pefiea. Cotarla era Alex. Gre.
goriade Bonachi, iar Bursucul era Iorgu Ciudin
Pasiunea de muzicA
urrnArit pe Nicu Stamati. ca umbra, In tot cursul vietii sale, si and a
murk. doborIE de o dubl pneumonie, i.a dat sufletul fredonnd Andan.
tele dirt Simfonia V. de Beethoven.
Stino, Ion.
Nascut la 1835, in comuna Fntnele, judetul Bo.
Eosani, s'a cAsIforit in Fokiceni cu Maria, fiica lui Costin Drago*, *i a fosE
neintrerupt institutor. Este autorul primei Geogralii a judefului Suceava,
apgrutg in multe editii. A murk in anul 1915. August 25.
Fit' al preuEului Gh SgIdgnescu din Folticeni,
Soldisescu, .56efan.
a fost unul din picEorii talentati ai tarii noastre, absolvenE al scolii de Bele.
Arte din Ia*i. A fost profesor de caligrafie i desen la Liceul National din
Iasi. In Mnchen si.a desgvArsit studiile *i a lucrat muke lucruri de valoare
care s'au pierduE din casa lui Tache lonescu, care le achizitionase ; ocupa.
tia germang din timpul ultimului rgzboiu, ni-a fgcut multe pagube Ina ne.
cunoscute de multime Stefan Soldgnescu o murk inainte de a.si fi putut

desvAli toatA puterea talentului
$oldisescu, Gheorghe.
Fratele mai mare al lui Stefan 5olciAncscu.
a fost institutor in FolEiceni. A fost un vizionar, care a dus o vieatA fantasticg, din care cauzg a Ergit neInteles (le multime. A scris"versuri, din care
unele au Lost tipgrite in Gazeta de Folticeni. Este primul care a tipgriE

in Folticeni, la tipografia <<Suceava, o brosurg de 12 pagini 0 lacrirnd la
mormdnful life! .Soldnescu neisculd Geigorescu Dedicafie de Gh. V. Solddnescu.
1875. Rgaboiul din 1916 1.a prins In satul Gura.Negrei, care In primele
ceasuri dela sunarea mobilizgrei, a fost ocupat de austriaci ; flea prizonier,

a Lost dus uncle nu se *Cie, *i de uncle nu s'a mai infors.
Fiul al lui Iorgu Tgutu, coborgtor direct din
l'Autn, Mihal (Milutg).
Marele Logofgt Joan Tautu, s'a ngscut la 1853 in satul Bclilita, uncle Eatg
sgu era insurat cu Ileana, fata lui Durnitrache Bore. A fgcut sEudii la Li.
ceul National din Iasi, apoi a venit in Folticeni, functionar la PrefecEurg.
Bun mueicant si cii multg vocatie pentru arta teatralg, a scris versuri pe
care le a publicat in gazete din Folticeni. Coleg de clas cu poetul Carol
Scrob, a fosE in corespondentg cu el. *i au rAmas dela aceste cteva scri
sori interesants. 2]
Fiul lui Iancu Teodorini, s'a ngscuE in Folticeni,
Teodorini, Eugen.
la 1863. A fgcut studii liceale in ,,Institutul Academic" din Iasi, uncle a
avuE coleg de clas pe Dr. N. Leon, lost profesor la Universitate, care, in
Amintiri% vorbesEe despre o farsg ce au fgcut.o amndoi uneiarturgrese 3).
1.
2)
3)
Manuscrisul este in colectia autorului.

In colectia autorului.
Prof. Dr. N. L-on, Arninfiri, vol. III, p. 19. Iasi, Vieata Romi-
neascg, 1927.
www.digibuc.ro
Menegrafla Orasu tut Fo lticeni
241
Ca elev In liceu, a scos o gazeta Bondarul, pentru colegii lui, scrisi cu

=Ana aleva exemplare La Paris, unde a luat licenia in Drept, a scos doul
numere din Revisfa Populard, redactafa impreung cu vrul stz Artur Go.
rovei in care a publicat versuri i studii de sociologie, sub pseudonimul
E. Ini". Cu acelasi pseudonim a publicat, la Paris, o placheta : Block.No .
fes sur la Roumanie. Intors in Ora, a Lost magistrat, apoi avocat. In 1886 a
fipgrit un volum Socal,cuii Romdni si muncrforii agricoli (1886). 0 boal grea
1-a doborit, in ziva de 19 Maiu, 1899, intr'un sanatoriu din Bucuresti.
OrganIzarea Judectoreasc
Pentru timpurile inainte de 1832, cnd s'a introdus Regularnentul
Organic, nu poate s fie vorba despre organizare judecatoreasca. Regulamentul acesta, ne-a gsit cu totul nepregatiti pentru instituirea tri-
afara de cativa cunosatori de legi, oameni cu studii juridice, nu existau, in Moldova, si deci in toate orasele noastre, o clasd
de oameni meniti sa fie insrcinati cu conducerea unor instante judecatoresti, de aceea primii judectori au fost alesi, nu pentru merite in
breasla ce aveau a imbrtisa, ci pentru consideratiuni cu totul strine.
Era suficient sa stie cineva a ceti si a scrie, precum si a indeplini si
alte conditiuni de erarhie sociard, pentru a fi nurnit presedinte de tribunal. Si dacd pentru a fi presedinte se cerea atat de putin, se intelege
c judectitorit mai mici se recrutau i cu mai putine scrupule.
Tineri cari aveau ,mestesugul condeiului" erau numiti scriitori la
asa se numeau tribunalele pe atunci
si cu timpul,
Giudecatorie
dar nu dupa mult timp, erau inaintati asesori, sau candidati, sau sleni
$i ajungeau chiar prezidenti. Asa a fost cu Mihai Dragonciu, blnar
din Folticeni, care incepand cu cea mai modest functie la Giudecatorie, a ajuns presedinte, si a functionat, in aceast calitate, chiar pe
vremea cand subalternii lui erau titrati.
Primii judeciitori ai judecatoriei tinutului Sucevei, numiti in 1832
au fost ;
bunalelor
Presedinfe, Spatarul Andries Baaot

Meicluldri Spatazul Enacache Gane
Slugerul Fotache Ciurea
Direcfor: Panaite Plesescu 1)
Director insenaneaza Grefierul de astzi.
1)
Uricarul, XII, p. 25.

It
www.digibuc.ro
242
Celalf personal al Judecatoriei, se compune din :

S(olnacialnici (sefi de biurou) : Gheorghe Furculit4 si Ma.
tel Ciudin ;
Reghisfra for arhivar : Neculai Boian ;
Scriifori: Vasile Hristian,Dimitrie Colescu, Gheorghe Joan 1)
Baroul avocafilor.
Inainte de leyea din 6 Decembrie 1864 pentru organizarea Corpului de avocati, prtile care se judecau inaintea
instantelor judedtoresti, puteau s fie reprezentate prin orisice persoan.
Oricine se simtea in stare se sustie interesele unei alte persoane, avea
acest drept, prezentnd numai o vechilime", adic o procur, din par-
tea aceluia care ii ddea acest drept. Acest mandatar se si numea

vechil".
Regulamentul organic din 1832 organizeaza Justitia, dar nu se ocup de avocati, si pn la legea din 1864, toi vechilii" reprezentau
pe prti in judedti, desi art. 346 din Regulament, relativ la tribunal in materie crirninal, dispune s se numeasd un avocat pentru aprarea legal a acuzatilor in cursul procedurei.
Dup legea din 18611 (art. 6, al. 1) dad numrul avocatilor inscrisi
intr'un barou, era mai mic de 10, atributiunile Consiliului de disciplin
se exercitau de tribunal.
Nu stim cine au fost inscrisi, in 1864, ca avocati la tribunalul din
Folticeni ; dar in Monitorul Oficial No. 70, din 1868, este publicat tabloul avocatilor din judetul Suceava, din care se vede CA, la acea dath,
figurau in baroul din Folticeni, un numr de 5 avocati, si anume :
Moriun Emanoil, absolvent 2)
Cozadini Grigori, practicant examinat.
Balomir Costantin practicant cu exercitiu,
Boian Neculai, idem.
Plqescu Constantin, idem.
Procurorul general din Iasi, la 6 Iunie 1868, cu ordinul No. 1650,
cere procurorului de Suceava s intervie la prezidentul tribunalului care
convoad adunarea general a avocatilor, pe ziva de 22 August.

La adunarea general sunt chemati avocatii Ernanoil Mortal?, Gr.
Cozadini, C. Balomir, N. Boian si Const. Plqescu. Probabil c acestia
singuri erau pledanti.
La 14 August 1868, Consiliul de examinare pentru constituirea
1)
2)
Bulainul oficial al Moldovei pe 1833, No. 52, p. 208.

Era, Mortun era absolvent al cursului de drept dela Academia
ilibaileang.
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Folticent
243
Corpului de Avocatis din Iasi, admite din tabloul din judetul Suceava
pe Alexandra lamandi. Procesul-verbal este semnat de Dr. O. Teodori,
Dr. Giorgiu si A. Urechia.
La 20 August 1868, avocatii dela tribunalul din Folticeni, deleag
pe Em. Mortun, avocat Noficiene i pe Const. Balomir, s elaboreze
un proiect de regulament al Corpului de avocati, pe care sa-1 supue
deliberdrei Corpului, in sedinta dela 16 Septemvrie 1868.
In arhiva Baroului de Folticeni nu sunt lucrri cu privire la rezultatul adundrei generale a avocatilor dela 22 August 1868.
La 2 Ianuarie 1869, Oh. Filipeanu, avsolvent al facultdtii de Drept
din Iasi, depune jurdmantul de avocat la Folticeni.
In cursul anului 1869 se inscriu i alti avocati.
La 19 August face cerere de inscriere $tefan Constantinescu ; la
20 Septemvrie face cerere Alexandra Dimitreanu i Const. Baptist,
care aratd c e inscris in registrul matricular al studentilor faculttii de
Drept din Iasi, ca student ordinar, i cd a fcut stun in anii 18611865. La 30 Octombrie face cerere de inscriere loan Antonia, care a
urmat cursurile la Iasi, in anii 1859-1862. Rntoniu a fost, pe urmd
consilier la Curtea de Apel din Iasi.
La finele anului 1869 in baroul din Folticeni erau avocatii : Em
Mortun, Gh. Filipednu, Const. Babtist, Stet: Constantinescu, loan Antonia
Al. Dimitreanu, tof i absolventi, iar avocatii Gr. Cozadini, Const. Balomir, Const. Ple$escu i Al. lamandi, sunt trecuti, in tablou, cu titlul
de practicantiz.
Probabil c tribunalele fceau abuzuri cu inscrierea practicantilor
in rndurile avocatilor, ceeace a motivat pe Al. Lahovari, ministrul
Justitiei, sa la msuri de stavilire a abuzului, si in 1874 cere tribunalelor tabloul avocatilor, cu ardtarea titlurilor in baza carora sunt inscrisi. Ministerul restituie tabloul, cu observatia cd multi sunt neavfind
titlu de stiinte, in baza unor certificate dela faculttile de Drept din
tara sau din strdindtate, prin care s se constate ca au absolvit cursul
de Drept.
Ministrul adaugd : .Legile noastre nu recunosc alte titluri cleat
acele de licentiat sau doctor in drept ; prin urmare si sub acest punct
de videre inscrierile sunt
Concluzia acestui ordin este urmdtoarea : Subsemnatul desaprobiind pe D-nii magistrati cari au admis asemenea inscrieri, v invit,
Domnule Presedinte, ca, pentru viitor, s observati cu atentiune dispozitiunile legii, i sd nu mai inscrieti decat persoanele acelea care vor
proba c intrunesc conditiile art. 1 din lege".
www.digibuc.ro
244
La 13 Aprilie 1872 isi cere inscrierea I. Nicolescu, Consi lier la

Curtea de Apel din Iasi.
Dosarul pe 1873 lipseste din arhiva Decanatului.
La 7 Maiu 1874 se inscrie Alex. Grigoriadi-Bonachi, doctor in
drept din Heidelberg.
In August 1876, tribunalul constat, prin jurnalul No. 1588, cil
sunt inscrisi 26 avocati, si deci nu mai are dreplul a indeplini misiunea Consiliulai de disciplin, si dispune a se convoca ordinea aimcatilor din districtul Suceava, prin procurorele tribunalului, spre a se
aduna pentru ziva de I Septemvrie anul curent, ca sub prezidentia
procurorului s aleagA mernb di si decanul Consiliului de disciplimi.
Jurnalul este isclit de M. Costescu si G. Iurascu.

Alegerea s'a efectuat la 15 Septemvrie. Din procesul-verbal cu
No. 2578 al procurorului, se constata c dintre cei 27 avocati inscrisi
in Barou, numai 12 au domiciliul in oras, si profeseaza avocatura, iar
la alegerea decanului au luat parte numai 7 : Bonachi, Gh. Gamulect,
Titus Istrati, G. Filipearzu, Coast. Batomir, G. Drrighici, Mihai Dragonclu si G. Cludin.
Bonachi a fost ales decan cu 8 voturi, iar consilieri : Gamulea,
cu 7 voturi si Filipeanu cu 6. Const. Plesescu a intrunit si el 3 voturi.
La 30 Iulie 1877, Bonachi adreseaza presedintelui tribunalului cererea urmtoare : ,Neafland comunitate de idei intre mine si domnii
consilieri a Consiliului de disciplin, si vazand ca nu pot izbuti de a
face sa se aplice legea pentru constituirea Corpului de avocati, pentru
care scop am fost ales ;
,Spre a nu ma Dune in discordie cu mine insumi ;
,Sunt MIR sa m retrag din insarcinarea de decan din acest judet, ce mi s'a fost inci edintat, si in consecint am onoare a te ruga,
Domnule Presedinte, sa primesti dosarele relative la aceasta insarcinare,'care se afl in pastrarea meas.
Motivul, pentru care demisiona Bonachi, era c el voia s interzica avocatilor netitrati de a mai pleda, ceeace nici legea nu prevedea,
intrucat Consiliul de disciplina avea di eptul de a inscrie, ca avocati,
chiar persoane care nu aveau titluri universitare, dar faceau dovada al
posed cunostinti suficiente, pentru a putea exercita profesiunea de
avocat.
Judecatorul Neculai C. Budu, presedinte de vacant& trimete lui

Gamulea, membru in consiliul de disciplina, o adresa in care zice :
Totodata yeti pune in vedere Onor. Consiliu spre a invita pe d-I Decan ca pe viitor sa nu mai uzeze de asemenea adrese cuprinzatoare
de termene putin cuvincioase, care vor fi refuzatea.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Folticenl
245
Consiliul de disciplin admite demisia lui Bonachi, si convoaa

adunarea general a avocatilor, dar din dosar nu se vede cine a fost
ales decan.
In acelas an 1877, la 16 August, judeatorul N. C. Buda cere
inscrierea in barou ; la 5 Septemvrie o cere Mihail I. Costandachi, bacalaureat in drept la Universitatea din Paris, fost magistrat, iar la 9
Noemvrie, loan Alexandrescu cere transferarea din baroul dela Tecuciu.
Iancu Alexandrescu a venit in Folticeni ca magistrat, si numai
la 9 lanuarie 1880 s'a inscris efectiv in Barou, in care a fost ales decan.
In dosarele care se pstreaz in arhiva Decanatului, nu se gsesc lucrrile relative la alegerea de decani. LucrArile acestea se trimeteau Parchetului, care nu le mai restituia. In dosarele dela 1878 pana
la 1889 mi se gseste nici o mentiune.

lancu Alexandrescu a fost decan pn la 23 Noenwrie 1889,
and a fost ales lorgu Radu, care la 22 Martie 1896 pred arhiva
Decanatului noului decan Stefan N. Albu.
In 1905 este ales decan Gh. GIL Ghitescu, care la 14 Martie

1907, ocupnd functiunea de prefect al judetului, demisioneaz5, alegandu-se decan iar4i lancu Alexondrescu, la 2 Septemvrie, in locul
aruia, la Octomvrie 1911, se alege G. Strtijescu, transferat din Baroul
de Vasluiu, si care fusese magistrat la tribunalul local.
In Octomvrie 1912, dup moartea lui Strhjescu, decan este ales
Artur Gorovei, care functioneaz Oa la 16 Aprilie 1921.
Fistfel, lista decanilor Baroului de Folticeni, se inftiseaz in
chipul urmtor ;
I 877
Alex. Grigoriadi-Bonachi
1880-1689 I. Alexandrescu
1889-1896 Ioreu Radu
1896-1905 stefan N. A lbu
1905-1907 Gh. Gh. Ghitescu
1907-1911 I.
Alexandrescu
1911-1912 G. Strjescu
1912-1921 ArEur Gorovei
Inainte de a se legifera modul de autentificare al actelor, orice

persoan ayes dreptul a redacteze actele si s le prezinte tribunalelor
spre autentlficare. DecEnatul de Suceava, cu adresa No. 16, din 4
Septemvrie 1900, intervine la presedintele tribunalului s dispuie a
nu se mai primi pe oricine ca redactor i ai actelor de notariat, ci numai
pe avocati.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Foltkent
246
Din dosarul Decanatului nu se vede ce dispozitie a luat tribunalul, dar se stie cA cererea Decanatului nu a fost satisfcut5.
La 16 Fevruarie 1904 avocatii din Baroul de Suceava hot5rilsc
s5 infiinteze un biurou de notariat, unde, dupa un anumit tarif, sA se
redacteze actele, sub privigherea unuia dintre el. In acelasi timp ei cer
tribunalului sa aprobe aceast decizie a lor, i s5 nu pl imeasc5 niciun
act, pentru autentificare, dacA nu va fi prezentat i contrasemnat de
un avocat.
Ficeast asoclatie se compunea din avocatii
Alexandrescu,
Leon Niculescu, Dimitrie Iorgandopol, Grigori Brescu, Mihat Ghifescu, Matei Millo, Vasile Filoti, Eug. E. Sunguroff, Octav Lovinescu,
Dion Zahatescu, $t. Albu, G. Strcijescu i Artur Gorovel.
Dup cateva neintelegeri, aceast asociatie a fost reconstituit In
1906, In 1908 si apoi, suferind oarecare modificari in privinta tarifului
de preturile cu care se redactau actele, a continuat pan la punerea in
aplicare a legei asupra onorariilor minimale, legiferat pentru toatil tara.
Tabloul avocatilor Baroului Folticeni, inceptid diu 1868

Stefan ALBU, inscris la 13 Fevruarie 1886
Vasile ANDRIU, 5 Februarie 1908
I. ALEXANDRESCU, 9 Noemvrie 1877
Al. ANDRIEVICI, Iulie 1908
Ion ANTON1U, 30 Octombrie 1869
Dimitrie APOSTOLIU, Noemvrie 1910
C, BALOMIR, Iunie 1868
Coast. BAPTIST, 21 Sept. 1869
Neculai BOIAN, Iunie 1868
A. Gr. BONACHI, 7 Maiu 1874
Panaite BOTEZ, 4 Noemvrie 1911
Grigori BRAESCU, pe tabloul din 1898
Neculai C. BUDU, 16 August 1877
loan T. MIRADA, Iunie 1874

Dimitrie CHIRICA, Decemvrie 1903
Gheorgbe CIUDIN, Iulie 1871
Savel CLUCERESCU, 25 Iunie 1888
Neculai Comino, Julie 1896
Stefan CONSTANTINESCU, 19 August 1869
Neculai I, COROIU, 2 Martie 1902, transferat dela Roman
M. Boldur=COSTACHI, Iulie 1908
Mihail I. COSTANDACHI, 5 Septemvrie 1877
Grigori COZADINI, Iunie 1868
www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Folticent
247
Joan CRETU, 1915

Dimitrie CRIVAT, 1915
Constantin DEMETRESCU, 1 Decenwrie 1913
Alexandru DIMITREANU, 20 Septemvrie 1869
Joan I. DOLEJAN, Ianuarie 1913
Gheorghe I. DRAGHICI, 19 Aprilie 1870, transferat dela Roman
Mihai DRAGONC1U, 5 Septemvrie 1870
Nicolae DUNCA, 18 August 1870, transferat dela Putna.
Gheorghe FILIPEANU, 2 Ianuarie 1869
Vasile FILOTI, Octomvrie 1873
Vasile A. FORESCU, Iunie 1871
Gheorghe N. GAMULEA, 1872
Emil GAVRILESCU, 1 August 1911
Gbeorghe GHEORGHIU, 4 Maiu 1910
Gbeorgbe Gh. GHITESCU, 5 Decemvrie 1888
Mihai T. GHITESCU, 28 Iunie 1896
Gheorghe GIURASCU, 14 August 1902

Petru I. GOROVEI, Septemvrie 1873, transferat dela Dorohoiu
Artur P. GOROVE f, 3 lanuarie 1891
Mircea A. GOROVET, 1918
Neculai GRIGORAS, Noemvrie 1910
Constantin C. GUTTER, 4 Iunie 1904

Alexandru IAMANDI, 14 August 1868
Gheorghe C. IOAN, 17 Aprilie 1900
Gheorghe IOANOVICI, Julie 1900
Titus IONESCU, Maiu 1905
Valente IONESCU, Decemvrie 1905
Dimitrie IORGANDOPOL, 22 Martie 1896
Titus ISTRATI, 6 Septenwrie 1874
OcEav LOVINESCU, Julie 1897
Vasile V. LOVINESCU, Septemvrie 1904
Cristian MALHASOVICI, Septemvrie 1900
Alexandru MIHAILESCU, Octomvrie 1907
Alecu V. MILLO, Iunie 1871
Matei A. MILLO, Decemvrie 1897, transferat dela PuEna
Alexandru M. MILLO, 13 Fevruarie 1906
Virgil MORMOCEANU, August 1900
Emanoil MORTUN, Iunie 1868
Constantin MOTET, Decemvrie 1906
Alexanclru MUSTEA, Octomvrie 1873
Gh. NECULAU, Ianuarie 1915

Neculai NEMTANU, Aprilie 1907
www.digibuc.ro
Menografia Oraplui Folticeni
248
Gh. C. NICOLESCU, Ianuarie 1910

I. NICOLESCU, 13 Aprilie 1872
Leon NICULESCU, 29 Iu lie 1877
Neculai NICULESCU, 4 Maiu 1910
Neculai OANEA, Fevruarie 1906
Teodosie PETRONI, 10 Fevruarie 1890
Constantin PLESESCU, 1868
Nicolae POP, 17 Aprilie 1901
Joan PROFIR1U, August 1909
Iorgu RADII, 9 Ianuarie 1880
Neculai S. RAINU, 8 lunie 1888
Alexandru D. RASCANU, 12 Maiu 1896
Gh. Gr. RAZU, 1870
Constantin ROMANESCII, Aprilie 1895
Scar lat ROMANO, 21 Ianuarie 1870
Alesandru SADOVEANU, 2 Fevruarie 1904, transferat din

Vasluiu
Neculai SAGHIUTA, 19 Septemvrie 1906

Gheorghe SPIRIDON, 31 Ianuarie 1906
Gheorghe STRAJESCU, 17 Aprilie 1901
Ion STROESCU, Septemvrie 1873
Dimitrie STURDZA, Maiu 1911
Eugen SUNGUROFF, 1 Septenwrie 1870
Eugen Eug. SUNGUROFF, 10 Malt& 1894
Teodor TABACU, Decemvrie 1905
Teodor TAN ASESCU, Fevruarie 1911
Gheorghe TEODORESCILKIRILEANU, Julie 1900
Dimitrie Gh. TEODORU, 1904
loan VACULEAN U. 7 Maiu 1905
Petru Gh. VASESCU, Decenwrie 1907
Dimitrie VERDEANU, Maiu 1906
Dionisie ZAHARESCU, 4 Fevruarie 1901
Gheorghe C. ZAHARESCU, Martie 1910
()day ZARIAN, 14 Fevruarie 1912
www.digibuc.ro
249
BiserIcele.
In toate satele care infra' in teritoriul comunei Folticeni, au fost
biserici din tImpurile noastre cele mai vechi, Biserici de lemn, precum
se faceau pe atunci, au avut durata limitata, si au fost mereu inlocuite
cu altele noud, rmnnd s vorbeasca. despre cele vechi, locul sfntului altar. Multe trebuie sa fl fost distruse de invazine barbarilor, arse
pana'n temelie, de aceea nici urmele sfintelor altare nu s'au mai pastrat, si de multe ori mutndu-se chiar vatra satului distrus, se intelege
ca si biserica nu se ma: construia pe locul de odinioara.
Bisericele existente astzi in cuprinsul comunei Folticeni, sunt
relativ noua ; langd acele care inlocuiesc pe altele mai vechi, se vad,
la unele dintre ele, urmele sfintei mese dela biserica inlocuita.
In Folticeni este o strada cu numele de Sfntul Neculai. Ca s

existe o strad cu numele unui sfnt, trebuie sd existe si o biserica,
in localitate, cu hramul acestui sfnt. 0 asemenea biserica, dacd nu
exist astzi, poate sa fi avut fiintd in trecut, i sa se fi desfiintat din
diferite Imprejurari.
Cercetarile facute, printre batrnii orasului. i rscolirea tuturor
documentelor, nu amintesc despre o biserica avnd acest hram, si nici
nu este vreun loc in care sa se pdstreze numele sfntului altar, precum se obisnueste pretutindeni unde a fiintat vreo biserica.
In arhiva Protopopiatului judetului Suceava (astazi Baia), se Ostreaza un dosar din 1864, cu No. 9, 10, 24, 27, 56, 57, intitulat : Locul actelor epitropiilor bisericilor din orasul Folticeni. pe mai multi ani
din urmae. In acest dosar gsim cateva date din care iese ca a fost
proiectata o bisericd in Folticeni, cu hramul Sf. Neculai, dar nu s'a
mai construit.
La 23 Iunie 1864. ,Spiritualul Dicasteriu Sentei Mitropolii Moldovei si Sucevei cu adresa No. 1970, cere Economului N. Conta,
protoiereu sectiei I de Suceava ,Spre a se putea refera Chiriarhiei
rezultatul alegerei de epitropi facuta pentru administrarea averei bisericei cu patronul Sf. Neculai din larmarocul Folticeni, in persoana D.
D. Neculai Ioan Rojnita, Teodor Necolaevici i Neculai Zigrnar, primitd
cu raportul No. 448, conform incheerei camerei din 22 a corentei in-
www.digibuc.ro
Monografia Oravilul Folticeni
250
sesiatd sub No. 13, am onoare a va invita Onor. printe, de a lua in

scris vointa acelor fete, fr de care, in conformitatea legilor, nu pot
fi intdriti
epitropiTM.
Ar rezulta, din acest document, cd exista biserica Sf. Neculai, intwat erau si epitropi cari-i administrau averea.
La 28 lunie 1864, Rojnitd si Zigmare rdspund Protoieriei : .Subscrisii primind adresa No. 487, avem onoare a rdspunde c primim sarcina de epitropi averei bisericei cu patronul Satulul Neculai din politia Folticeni, ce urmeazd a se construi".
Adresa Dicasteriei vorbeste despre o biserica cdin iarmarocul Folticeni, rdspunsul epitropilor aminteste de o biseric din partea de
gios a trgului" ; s'ar intelege, din aceste citate. cd biserica pldnuit
ar fi urmat sa se construiasc in medeanul iarmarocului, pe lng uzina
de electricitate de astdzi, aceastd portiune a orasului coincidnd cu
ambele aceste indicatii : iarmarocul i partea de jos a oraplu. Cu
toate acestea realitatea este alta.
Strada Sf. Neculai este in partea de Apus a orasului, diametral
opus pietii iarmarocului, si dacd adresa Dicasteriei vorbeste de o bisericd din iarmarocul Folticenilora, cuvantul iarmaroc" nu indicd o
regiune a orasului, ci are acelas inteles cu politie din rspunsul epitropilor, adicd corasul Folticenis, cunoscut prin iarmarocul sail vestit.
Nici cuvintele partea din gios" nu se referd la partea despre rsdrit

a orasului, unde este piata iarmarocului, cdci parte din gios este si regiunea despre apus, dinspre prdul Buciumenilor, apropiat de strada
Sf. Neculai.
Afard de acestea nu s'ar putea concepe sd se fi proiectat construirea unei biserici in regiunea iarmarocului, unde nu a ex istat pe
atunci ores, si nici populatie crestind, care sd fi avut nevoie de biseric, nu a fost pe vremuri, iar in zilele noastre sunt abia cteva
case locuite de crestini, dar si aceste construite inult mai trziu de
anul 1864, de cnd sunt datate documentele de care ne ocupdm.
*
Judetul Suceava (astdzi Baia) a fost imprtit, din punct de vedere

bisericesc, in cloud sectii, sau protopopiate : sectia I, a Muntelui, cu resedinta in Folticeni, si sectia 11, a Campului, cu resedinta in satul Ruginoasa.
Arhiva sectiei I s'a pastrat, cel putin in parte ; arhiva dela Ruginoasa nu se stie ce s'a fcut.
In arhiva dela Folticeni exist un dosar din 1863, in care se gsesc trei statistici :
www.digibuc.ro
llionografia Orafulut Folticeni
251
4,Stat de numele cAntretilor si paraclisierilor aflati in serviciul

bisericilor din cuprinsul protopopiatului desprtirei I din districtul Suceava la inceputul anului 1863 ;
Tablou de starea bisericilor de mir din cuprinsul protopopiatului
desprtirei I a districtului Suceava" ;
, Statistica de numrul bisericilor si stares in care se gseste fiecare, numrul preutilor, a diaconilor si dascalilor si etatea lor, si numrul locuitorilor fiecreia cotuni din cuprinsul protoieriei sectiei I-a
1863.
de Suceava
Informatiunile din aceste statistici se cuprind in textul respectiv
a bisericilor descrise in capitolele ce urmeaz.
Mai este, ins& un dosar in arhiva Protoeriei, infiintat la 8 lunie
1863, sub No. 38, intitulat : ,Acta cu calittile preotilor, a diaconilor si
a dasclilorm, ale crui date nu le am utilizat in aceast lucrare.
In dreptul fiecrui preot, diacon si dascAl, stint aprecieri fcute
de protolereul care a alctuit aceste foi de calitti, aprecieri care, dacA
nu oglindesc
poate
oarecare rutti provocate de pricini personale ale protoiereului, am gsit de cuviintd s fie trecute cu vederea
din consideratii care se pot lesne pricepe.
In aceasta statistic& in rubrica vObservalii, preotii si ceilalti slujitori bisericesti sunt notati unii : cu bune purteiri, Isi pdzeste datoriile,
bunlsor, foarte bun, foarte bune purtari, bettrtin, nevolnic, pe cnd altii
sunt calificati : prost, betiv, prost si betty, betiv indcirtnic, bdtrem, prost
i belly, belly corijabil, betiv necorijabil, in trecut abdtut dar corijabil ;
cam betiv st mandril.
Unii clascli sunt notati : nu frecventeaz regulat, nu pdzeste biserica, prost de carte,
Notatia ,betiva este pus in dreptul celor mai multi dintre preoti.
Toate aceste aprecieri sunt omise in capitolele ce urmeaz.

Biserica din Folticeniiovechi. Nu s'ar putea spune, in starea de
astzi a cercetrilor, care a fost cea inti bisericA din satele care constituesc astzi orasul Folticeni. Dac stim, ins, ca satele Folticeni si
Buciumeni sunt cele mai vechi pomenite in docurnentele cunoscute, se
intelege c trebuie s credem di biserica din unul din aceste dou
sate a fost cea intAi construit.
Bisericile noastre din sate au tost durate din lemn, la inceput.
Mult mai trziu s'au ivit biserici de zid. 0 constructie de learn avnd
o durata limitatil, bisericile din satele noastre au fost mereu reconstruite, MA sd ne mai gndim c au fost si ele mereu arse si distruse de
barbarii cari nvleau in trile noastre.
www.digibuc.ro
252
Monografla Orcqulul Folticeni
Biserica actual din Folticenii-vechi este zidit, in 1849, de CAminarul Tudorache Ciure, dup cum spune inscriptia nou dela usa bisericei. Dup spusa altora, ins, si dupA arAtarea din Mare le Dictionar
geografic', biserica ar fi zidit de Alexandra Ciurea, zis si Tiu lica.
Vasile Ciurea dela Tampesti a avut o fata, Casandra, mritatA cu
Rogalski, zis i Dimitriu. Casandra era sor cu Tudurache Ciure. Casandra Rogalski, sau Dirnitriu, a avut trei copii : o fatA Victoria, maritatir
cu Neculai MacArescu, un baiat Gheorghe Dimitriu, insurat cu Savastita, ai cAreia urmasi au fost : Maria lancu Teodorini, Aristita Dimitriu,
Victoria Gr. Gorovei, Smaranda Udrischi si un fiu Alexandru, care
poart numele de Ciurea, in loc de Dimitriu. Un alt fiu al Casandrei
a fost Alexandru, zis i Tiulic, necastorit, si care a purtat si el numelele de Ciurea.
Vasile Ciurea a fost orn foarte bogat, dar zestrea pe care o va

fl avut fiica sa Casandra, ori cat de mare ar fi fost, se micsora impartitA
la trei copii ; Alexandra Ciurea nu a fost si nu a trecut printre oamenii bogati din Folticeni, asa ca nid nu ar fi putut si nici ar fi avut
indemnuri sufletesti ca sa zideasc o biserica. De aceea putem sa conchidem ca biserica a fost ziditA de Tudurache Ciurea.
Biserica din 1849 a inlocuit una de lemn, pe local de altar a

careia s'a pus un semn, dupA obiceiu.
Biserica de lemn a fost construita de un episcop Atanaste. Nu
stim cine s fi fost acest episcop.
In Sfanta si dumnezeiasca Evanghelie", tipArita la manAstirea
Snagov, de Antim Ivireanul, la 1697, carte care se aflA in bisericA,
este urmatoarea insemnare : AceastA sfant ievanghelie iaste a rposatului episcopului Aftanasie i taste dat la a sa sflIntei bisericd in
sat in Fdlticent care de mine este feicutcl unde este hramul lui Sfeti
arhistratig (Mih)ail i cine ar vre s o (instr)Aineze sa fie afurisit..."
Restul insemnrei lipseste, cartea find foarte deteriorata la mar-
ginea de jos. Pare s fie roas de soareci, avand coital rotunzit, in

dimensiuni de 3 ;Ana la 9 centimetri.
Cand sa fi construit episcopul Atanasie bisericuta sa ?
Viata unei biserici de lemn putern s o socotirn cam de o sutA
de ani. Avem dovezi c la 1774 exista bisericuta lui Atanasie.
Pe marginea unui Triodion" tiprit in Bucuresti, la 1769 (7277),
carte care se gaseste astAzi la biserica Adorrnirea din Folticeni, este
urmatoarea insemnare : Aceast sfanta carte ce s chiama Triodion
lau cumparat Jacob zet Ion crAsmar ot Moldovitii drept nouosprece
www.digibuc.ro
Monografia Orcuului Folticeni
253
lei bani de argint din preuria (...) strastieriul i lau dat la sfnta beseric() din Falticeni care este hramul sfintai mai mar(i) voevozi Mihail
Gavriil ca sai fie pomenir(e) la sfntul jertvnic ins cu sotul lui
fii lui iara cine sar ispiti sal instreinez dela namita biseric ce sau
zis sa fie blastamat... (o foaie este rupta) Dmeezeu si de pre curate sa
mica si 12 apostol(i) si de 318 pad* si de toti sfintii sa aba parte
cu luda Amin. Let 1774 fevr. 8. Ipisa Erei Konstandin.
Nu am gresi dace' am admite c biserice lui Fitanasie a fost con-
struit cam pe la 1750, si a durat cam 100 de ani.

In alt carte dela aceast biserica, inteun Octoih", tiparit la Bucuresti, in 1774, se spune : Aceasta carte ce se numeste oktoih este
a sfintei biserice ce este in satul flticenii uncle se pranueste hramul
soborul sfintilor ingeri Mihail si Gavril 1777 iunie 12 cumparata fiindu
o am iscalit. Venedictu arhimandrit Moldoviti".
In alte doua carti, din biserica aceasta, se mai gsesc insernnri.
In .Penticostar, din tipografia Mitropoliei din Bucuresti, tiparit
la 1768, este insemnarea aceasta, care nu are nicio legatur cu bi-
serica in care se gaseste : Acest Penticostar iasta cumprat de dascal Thoma i I-au dat danie Sf. biserici de aici din Hatoape 1), cu
hram Sf. mucenic Dimitrie spre pornenire a tot neamului su. 1825
mai 10.
Multe si pretioase insemnari sunt in Kazanie", tiprit in Sfta

Episcopie a limnicului, la 1781.
Pe fila cu titlul cartii : .Stan Gain din Baseu un leu. Petre pa...'
restul lipseste.
Pe fila cu .Preadoslovie", nepaginat, jos, sub o bancla de hrtie
lipita, se citeste, uitndu-te la lumina : L (30) de bani giupanul Lefter
s sa stie ca au dat..."
Pe verso, jos : e(Cos)tandin sin Dima au dat 30 bani. lani bacalu
30 banis.
cArrnariul 30 bani, Ionith..."
Pe foaia 1 (a) :
Pe verso: .Toader sin Vasile Pascal cu sotul sail au dat

Pe foaia 2 (b) : etreizeci bani... ,,treizaci bani au dat David esan'.
Pe verso .30 bani au dat Neculai Kraiman".
Pe foaia 3 (g) si urmtoarele trei lei au dat ajutor la aceasta
sfant carte si cuviosul intre egumeni Sfintie sa printele Macarie
1.
Harroape esEe un saf din judeEul Baia, pe malul sane al Sire.
lAngl EArgu*orul Lespezi.
www.digibuc.ro
254
egumen sfintei mnstiri Slatinei. Tij 2 lei au dat la vornic Mathei

tot Macarie,
Incepnd pe verso filei 4 (d) : cAceast sfntil *i dumnezeiasc
carte ce se nume*te Kazanie sau cumprat prin chvernisala dascalului

Vasilii *i a vornicului Mathei din satul Fulticenii *i sau pltit cu banii
din milostenii de la cuvio*ii cre*tini cari sau scris la scndura sfintei
crti Dmnul pomeneasc *i sai invredniceasc a sta dea dreapta *i
sau cumprat in zeci pol lei de la dascalul Lazar *i sau dat sfintei bisericii noastre din Fulticeni ce iaste la tinutul Sucevei pe apa 5omunlui mosie sfintei mnstiri Moldovita unde se prznue*te soborul mai
marilor voevozi Mihaild *i Gavriil se fie in veci a sfintei biserici de
nimene neru*it *i necldit iar carele ar cuteza *i ori cu ce pilde furtupg ar instreina aceast sfnt carte dela mai sus numita biseric ori
ce feli de obraz se fie desprtit de sfnta bisericA *i sei pr*i nemilostivi mai marii voevozi innainte impratului HS in veci Amin 1783
octom 20 *i sfintiile voastre ce stati preoti i diiaconi i dascali ce yeti
fi slujitori ace*tie sfintei biserici se puneti silintd ca se nu fie aceast
sfnt carte uitat ce se se citeascA in toate zilele rnduite ca *i dumneavoastr se fiti pomeniti *i ertati ca *i pre mine sa m iart Dmnur.
Incepnd dela foaia 28: S s *tie de cndu s'au fAcutu trgul
de la Fulticeni in zilele marii sale Constantin Moruz Voevod mitropolit
fiindu chirio chir Gavriil *i s'au a*ezat targul pe loc fella de dlui vel
vis lanachi Cant 1779 iuni 28. Eu dascalul Vasilie am scris cu a me
pctoasa" mn".
La fila 5. verso, sub cuvintele : chivernisala dascalului Vasilie
*i a vorni...
care sunt mAzglite cu condeiul, incepe un alt scris,
cu alt mn, care continua pe mai multe file : wminciuni greste dascalul Vasilie... ; mai urmeaz5 dou rnduri mAzglite cu condeiul, care
nu se pot ceti, apoi continu, pe fila 6 : de la Lazar dascal in casa

lui Vasile Lazar fiind la... Lazar *i umbla s o duc s o vnza la satul Rdd*eni *i nam lsat *am luato in /liana me *i am cumparato cu
milos'enie cre*tinilor *tie Dmnezdu bine cAt osteneal am pus *i sau
silit prin cre*tini cu milostenie a umbla *i au indemnat pn sau cumprat desvrqit 179".
Pe fila 8, verso i Am gsit o scrisoare a celui ce au fost odat
restul, un
preut, Toader Laza dela Fulticeni in care scrisoare..."
rand, *i apoi 3 rnduri pe fila 9 *it 4 rnduri pe verso, sunt mtizglite,
*i nu se pot ceti ; apoi urmeaz pe fila 10, sub rndul scris cu alt
www.digibuc.ro
255
manA :" (mitro)politu Gavril si de mit Leon si de episcopu Fintonii de

la Roman si de mitropolitul Avram"...
Pe verso flei 10 sunt iar dou randuri mazgalite.
Pe fila 34: SA sa stie de cand au fost ciurnA in domnie ma/1i
sale loan Kalimah Voevod Domn trii Molclovi.
Pe file 36 : SA se stie di cand mam recut eu preutul Toader
preut in zilele lu Constantin Ispilan Voevod eu ficiorul lui Maftei preut
799.
Din documentele care se pastreaza in arhiva bisericei din Folticenii-vechi, rezult cA Alexandru Ciurea i-a fcut danie o casa cu
locu ei, din ulita Nimerceni (astazi strode Sucevii). Casa aceasta de
vltuci, acoperitA cu stuh, se megieseste pe din sus cu locul lui Ion
Bobinscki (astzi casa cu No.
in strada Sucevei), si din jos cu
). La 21 Septemvrie
locul Casandrei Branzoaiei (astazi casa cu No.
1874, mostenitorii lui Alexandru Ciurea, si anume : Victoria MAcrescu,
Sevastita Dimitriu, Maria Iancu Teodorini, Victoria Grigori Gorovei,
Smaranda Udrischi si Aristita Dimitrianu, fac declaratie cA respect
vointa defunctului, ca locul si casa sa rAmAie a bisericei.
In 1880, biserica a fost reparat, and s'a acoperit si clopotnita .
La 1888 se reface clopotnita si pardoseala din sfantul Artar.
La 1893 biserica se acoper din nou si se zugrAveste pe dinuntru.
Prin 1903, clopotnita bisericei era deasupra portii de intrare in
tintirim, o cloponit de lemn. PArintele catihet Vasile Grigorescu, punand cheltuiala si osteneala, desface clopotnita veche si face alta, tot
de lemn, lipit de usa de intrare a bisericei, asa cum se gseste astsi.
La 1863, la biserica din Folticenii-vechi servea preotul Sachelar
Costache, de 50 de ani, dascalul Toader, de 32 de ani si dascalul Toader Rosu, de 56 de ani. In sat erau 63 de locuitori.
0 alta statistica, tot din 1863, vorbind de biserica din Folticenl,
localitate cu o populatie de 63 de locuitori
deci Folticeni-vechi,
arat pe :
Dascalul Vasile Alistar, de 53 ani, cu cartea din 8 Aprilie 1852
si Dascalul Vasile Gofu, de 32 ani, cu cartea din 27 Aprilie 1859.
Biserica din Buciumeni. Bisericuta de lernn din Buciumeni, cu
hramul Sf. Gheorghe, nu se stie cand si de cine este duratA. Un pomelnic, a cAruia vechime iarsi nu se cunoaste, de oarece exemplarul
ce se p5streaz este recent, scris cu litere latine, cuprinde, in frunte,
pe Domnul Alexandru-cel-Bun, si pe popa luga, despre care vorbeste,
hrisovul din 1424.
www.digibuc.ro
236
Hrisovul din 1424 vorbe*te despre papa luga ; pomelnicul il dd

Se vede cd o traditie din bfitrdni i-a pssi numele din botez,
trat numele.
Pe lAngd biserica din Buciumeni a fost andva o *coal de canlareti, sau o scoald pentru laici. Intr'un Triod este o altd insemnare,
frd datd, care spline CA au venit la *coale, in Noemvrie, cinci
Intr'un manuscris cu rugAciuni, este o and insemnare, cu data din
1760 : S sd *tie de cAnd 'au bribegit Stayarachi... Esi (lasi) cd se
teme in... la velet 7268'..
Cine a fost acest Stavarachi, nu stiu oamenii din sat.
Intre crtile din biseric este un Penticostarion, tiprit in Bucure*Ii, la 1782, in care se gdseste urrntoarea insemnare :
Aceasta sfantA carte iaste cumparata de mine cel mai pa.
catos de cat toti eamenii, de pre paraant Vasile sin Toader Mi.
whiul, care se numesEe Penticostari si am dat pe ea zAce lei si
s'au cum(parat) la veleat 1785 ap. 12 si s'au clat sfintei bi.
serici dela Buciumeni unde sa cinsteste si sa praznueste bra.
mul sfanfului marelui mucenic Gheorghe pentru sufletul mieu
si al parintilor miei, iar de s'ar intampla ca sa o instraineze
cineva dela numita biserica, sa fie blastamat de Domnul nostru
Is. Hs. si de prea curata sa Maica.... aposEoli. Herul, lemnul...
sa putrezeasca iar trupul lui sa stea intreg, sA lovasca bubele
lui Gbeez si cutremurul lui Cain si in viata lui procopsall sA
nu aibA. 1786.
La inceputul anului 1863, statistica ni aratA c la aceastd biserid* slujeau Preotul Gh. Tataru *i lconomul Neculai Iordchescu, iar
dascal era Gheorghe Alistar.
In 1930, dupd reparatiile ce i s'au fcut, biserica s'a sfintit din
nou s'a deschis *i pentru popordni. O veche inscriptie de pe u*a de
intrare, a disprut, si s'a a*ezat alta, modernd din toate punctele de
vedere.
CA biserica a fost duratd din lemn de pe loc, std mrturie piciorul sfintei mese din altar, fcut din un arbor retezat, a cdruia rAddcind
in pdmAnt se vede i astdzi.
In 1863 satul Buciumeni, la o populatie de 86 familii, avea biserica deservit de :
Preotul Gheorghe Tataru, de 48 de ani,
Iconomul Neculai Soldnescu, de 65 ani,
Dascalul Gheorghe Popovici, de 42 ani si tot in acela*i an, o
BHA statisticd aratd pe :
www.digibuc.ro
Monografia Orap, lui Folficen1
257
Dascalul Gheorghe Gafencu, de 22 ani, arnaridoi efr carte',

adicd fait decret de numire.
Biserica din OprisAni. Despre biserica veche din satul Oprisdni,
nu stim nimic.
Biserice actuald are o pisanie cu totul modern, in care se spune:
Aceast sfnt biseric cu hramul Sf. Voevozi Mihail si Gavril s'a zidit din temelie in anii 1855-1861 cu banii mnstirei Slatina, opritidin arenda mosiei, ce era a mnstirei, de catr arendasul Vasile Canta,
a cdreia lucrare a fost fcut cu locuitorii din Oprisni si Rddsni. S'a
sfintit in anul 1861 decembrie 12 de Neonil Canandu dela mndstirea
Rsca. Ajungnd in stare de ruin s'a reparat radical inuntru si pe aMr.& s'a pictat si zugrvit...`
Pisania confunda pe un Neonil Cananau, care n'a existat la mnstirea liasca, il confund cu Neonil Boca Arhimandritul. care pe vremea aceea era staretul m. nstirei. Aceasta se vede si din o insemnare
pe cartea Dumnezeestile liturghii', tiprit in mnstirea Neamtului la 1860, carte care se pstreaz in biseric. Insemnarea spune
.Ficeast sfnt leturghie am dat-o sfintei biserici cu hramul Sf. Voevozi din satul Oprisni, care biseric s'au sfintit la anul 1861 sept, 4
zile, de Neonil Boca, arhimandrit din mndstirea lidsca".
Rmne dar bine stabilit ca biserica din Oprisdni s'a sfintit la 4
Septemvrie 186?, iar nu la 12 Decembrie 1861. Mai mult temeiu se
pune pe o insemnare contimporand cu actul sfintirei, dect pe o dat
necontrolatd, fixata din memorie, care poate s fie sovAelnicd.
In anul 1863, statistica aratd preoti la biserica aceasta pe Preotul Constantin, de 65 ani, si dascali Vasile Petieanu de 32 ani, si Vasilo sin preotul Constantin, de 33 ani.
Tot in 1863, alta list& care aratd o populatie de 78 familii, trece
ca dascali pe Dimitrie Zhdrescu, de 28 ani, si Alexandru sin Dodic
de 54 de ani.
Biserica Sfntului Me. Biserica actual, cu hramul Sf. Ilie, este
construit in locul unei alte biserici de lemn, care a fost desfcut si
strrnutatd in satul Ortesti, uncle a fost mistuit de flacri.
Biserica de lemn a fost durat inainte de Tinfiintarea tdrgului Folticeni. Data precis nu se stie.
Defunctul loan Stino, fost institutor sl multd vreme epitrop la biserica actual, mi-a spus, in ziva de 4 Septernvrie 1911, urmdtoarea traditie : ,Pe la 1760, prin locurile unde se and astzi Folticenii, era pdure, proprietatea Duduci Anghelita, din Stnigeni, slt care exista pe
17
www.digibuc.ro
Monografia Oraptul Folticeni
258
lang Buciumeni. Angheluta auzea, prin pdurea ei, lovituri de topor

prin copad, si nu stia cine-i taie pdurea. Servitorii trimesi de (Musa
au gsit. pe locul unde este astzi biserica Sf. Ilie, pe un pustnic si un
alt our, tind stejari. Era Danii 1 Starnati si un Oran, cari au spus
servitorilor Anghelutei di taie lemne pentru a face o biserich. Adusi

inaintea stapanei, aceasta li-a dat voie sa taie oricat lemn ar avea nevoie, dar cu conditie s dea bisericei hramul Sf. Hie. Astfel s'a fcut
biserica Sf. Ilie, din stejarii tiati de pe locul ei chiar.
Lumea se aduna la hrarn, si au inceput s vie si negustori turd,
cari curnparau unt si usturoiu, si astfel, dupti ce a inceput a se intemeia
targul Folticeni, a Minas si larmarocul de Sf. llie.
,Biserica de lernn a durat parr la 1852, cand a inceput a se zidi
aces de astazi, si a durat lucru ei vreo cinci ani".
In ,Marele Dictionar geografic" se spune c biserica aceasta a
fost cladit, din lernnul de pe loc, in 1765, de calugrul Callstru Stamatt, i apoi zidit de orsani, in 1851.
Btranul preot Gheorghe Forscu, la varsta de 71 de ani, care
Inca Ia 1832 slujea la biserica Sf. Ilie, spunea c fundatorii desfiintatei
biserici au fost : Tudosca Anghelup i Calistru monah, toti rzAsi din
Buciumeni.
CA biserica a fost facuta de un Stamate spune si insemnarea de

pe oPenticostarions pastrat in biserich, tiprit in Bucuresti la 1768 :
Aceaata santa carte ce se numeste Penticostar lau cum .
parat cl.lui giupanul Thoma pentru ierfarea pacatelor parinfilor
sal Stanciu si Stanca si sort sa Slomna si a Andrei Mriufa

si Thoma si tot neamul sau si au daf pe clansul 9 lei si lau da.
ruit sfintel biserici din 2-argil] Somazulua care este de nou fa.
cuti din inceput de printele Sfamafe care carte sau clef prin
indemnare preufului Ion flamsu a dascalului Vasile care sint
epifropi si vechili la tot lucru ,acestii sfinte biserici. 1788 april
17. Morfii numiEului daruitor Stanchi Stanca Ileana si fiindca
la datul cartii nau dat banii fiind vade pan la Ispas si chizas
este dmlui giupanu Theodosi Ravencu de nor esi banii dmlui
sli de si sau pus si pecete sfintei biserici. Intiii la list 26 a

doile la listu 48 al treia la list 74 iar a patra peceti la lisEu
103 a cince peceti la listu 115,
Pe paginiile indicate este aplicat, cu furn, pecetea bisericei t

tirgu $ornuzu1.
ha sfdrsitul Penticostarului este aceast insemnare : .Acest Penticostari este a sfintei biskici din Wort $omuzuiut si sau cumprat
www.digibuc.ro
Monografla Orap1ui Folticent
259
in no lei dela preotut Vasilii din satul Bnesti 1) si sau cumprat de

dmului
v.
Cu acest ultim cuvnt se incheie inserrmarea.
Pe fila 178 a crtii este scris : Vasile Dascalu. 1791 mai 31'.
Calistru Stamati, ca fondator al bisericei, este pomenit inteo alt
insemnare, inteun Triodion", tiprit la Rmnic, in 1781, care spune :
Aceasfg sfantg carte ce se numesfe driod a sfinfei bis .
rid din ferrgul 5omazului unde se cinsfesfe si se prgznuesie
hramul sfantului proroc Ilie care bisgricg esfe acum din nou
flcutg de parintele KalisEru Stamafi, care carte s'au cumpgrat
prin chivernisala protopopului Andrei de finut Sucevii si a pre.
utului loan Flam 2) si a dascalului Vasile cari sant slujifori si
epitropi ace*Eei bisgrici, si s'au daf pe dansul 20 lei, cari bani
iau clat crestinii fargovefi, cari s'au arafaf anume : 1 leu proto.
pop Andrei ; 7 lei giupgnul Panainfe bgcal ; 60 par, Condurachi
Teliman ; 1 leu Tanasa Solfuzu ; 1 leu Roman fatal d.sale : 1
leu Dima staroste ; 60 par. Andrei fgclieru ; 10 par, logofatul
Vasile Megu of Buciumeni; 1 leu Theodosie Revencu, blgnar ;
1 leu Angheli Grecu Galgfan ; 10 par. preuful Dumifrachi din
Falficeni ; 10 par. Ionifg Megu, frafe Vasile logofgfu; 5 par.
Vasile Ca sap ; 5 par, Gheorghe Vgmosal ; 5 Ignaf of Harfop ;
10 par. Dumitrache Dulgber ; 20 par Enachi Bgcalu; 6 par.
Zaharie ; 20 par. Andrei M.ercas ; 10 par. Vasile bgcal ; 10 par.
Craciuneasa ; 5 par. Catinca soru.sa ; 10 par. capitan de arng=
ufi ; 12 par. Ilie blgnar ; 30 par. Iani neguEgfor esan ; 10 par.
Tutorachi Focsgneanu ; 10 par. Pandazi blgnar focsan ; 20 par.
Costea Caragea ; 10 par, Dumitrache pifar ; 10 par. Ionifg sin
Vasile Mighiu ; 20 par. The Movileanu ..."
Insemnarea aceasta nu are data, si se opreste la ultimul cuvnt

de mai sus.
Se pstreaz& la biserica Sf. Die, un pomelnic vechiu, o condicii
de 19 foi, format 17.5/22 cent. Condica e snuruit, si pe ultima MA este
aplicat, in cear rosie, pecetea Mitropoliei Moldovei, cu anul 1808.
Condica trebuie s fi servit pentru inventarul averei bisericei. Prima
Mil lipseste ; a rmas din ea un mic fragment, pe care se vAct urmele
unor linii trase cu cerneald, precum sunt pe alte trei foi, rubric pentru
inscris numArul obiectelor inventariate.
1)
Saful Bgnesti este In comuna Fntnele, judetul Botosani, pe
Siret.
2) .Flare poafe s fie o prescurfare din onknau, cifat mai sus.
www.digibuc.ro
Monografia Orapilai Folticeni
260
Pe prima fild este o pecete cu furn, avand in milloc inscriptia

Hm. Sf : Pror : Hie 1834", si imprejur : Trgul Folticenii tinut Suceava".
Pe verso filei a doua, este o alt pecete : in mijloc chipul Sfrttului Me, i imprejur inscriptia : P : BS : Tfirgul
Suceava
H. S. Prooroc llie. 1843".

Nu se vede nicaieri data cand aceasta condica a fost introdusa
in biseric. Pe trei foi este inventarul ; pe verso lor, i pn la sfarsit,
sunt pomelnice. Primul pomelnic datat este pe fila 6 : Pomelnicu
dumisale grecului Theodor Dragusanu 1816". Mortii grecului, cari trebuiau sa fie pomeniti, erau : Hriste, Pelaghia, Katrina, intre vii e trecut numai Theodor si tot nearnul".
Deci, condica aceasta a fost adusa la biserica intre anii 1808
si 1816.
Crescnd populatia orasului, btserica de lemn a lui Stamati nu

mai satisfacea trebuintile ; se cerea una mai mare, si a fost inlocuita
cu actuala biserica de zid.
Cnd si de cine a fost facuta actuala bisericd Sf. Hie ?
In Mamie Dictionar geografic" se spune numai c biserica este
zidit de orasani in 1851".
Data aceasta este gresit. Biserica e mai veche.
0 scrisoare adresata Spatarului Gheorghe Hartularie, la Folticeni:
1842, de atilt Mitropolitul Veniamin,
ne urrnatorul cuprins : Printeascd blagoslovenie trimetem Dmtale. Din Itrnasita castiului svtului Dimitrie poftesc sd binevoesti a numara in-
la 9 Noemvrie
ftistorului una mie lei dela carele vet primi adeverint". Urmeaza
apoi si adeverinta : Ficesti bani una mie lei s'au primit prin $mil sin
Itic la cheltuiala zidirei bisericei sfatului Prooroc Ilie din tdrgul Fedttceni. 1842 noembi 9" 1).
Adeverinta este isclita de Filip Caminar". 0 greseald de cetire
strecuratii in textul din revista, in loc de Filipovici, persoana bine cunoscuta, in Folticeni, pe vremurile acelea.
In 1842 biserica Sf. Hie se zidea.
Cine dduse acesti una mie lei, pentru zidirea bisericei ?
Din testatnentul Mariei, sotia mortului Costache Boisn, rezulta ca
biserica Sf. Die a fost ziditd cu banii lsati de dnsa, in acest scop.
Copia acestui testament 2), nu are nicio data ; din cuvintele tes1). Revista Ion Neculce, Iai, fasc. 6, 1026-1927, p, 281.
2), Document din colectia autorului.
www.digibuc.ro
Monografla Oravdid Folt leenl
261
mentului se vede cd a fost f5cut inainte de a fi existat biserica, dec

inainte de 1847.
Maria Boian spune c raverea ei n'am avut-o nici dela printi,
nici mi-au rams dela brbat, ci am fdcut-o cu strdania i silinta mea",
si dispune ca averea ei, miscAtoare i nemisctoare, sa se prefacd in
bani, s i se facd inmormntarea si datinele cre*tinesti, ddndu-se srindare pe la biserici si manstiri. In punctul al treilea din testament
dispune : Sd sa mai scoat din toat averea mea cloud mii lei, cari
s se imprtascd la familiile Boenep, acei ce vor fi mai in proastd stare
vrednici de agiutat si de miluit
Urmeaz apoi : Al patrulea, toat apoi cealalt a mea avere rce

va rdmne peste acea hotdrdtd prin pontul al doilea si al treilea, sa se
intrebuinfeze in zidirea bisericel Sfeintul Ilie de aice din tdrgul Fulticenl, de piatrd, ci mai prisosind se va intrebuinta i in facerea catapitezmei i alte podoabe.
Pentru aducerea la indeplinire a acestor. dispozitii, 4:pentru imp5rteala a cloud mii lei la familiile Boenesti si pentru intrebuintarea cealalt avere in facerea bisericei, Maria Boian roaga pe .dumnealor
boierii si-i imputerniceste" a urma 5i a educe cu nestrmutare in sdvdrsire cele hot:a:rate de mine, ca una ce, precurn ardt, toatd averea
mea am fcut-o in stradanie si silinta meas.
Numele boerilor pe cari-i lasd executori testamentari, nu este indicat, in locul rmas alb in testament.
Maria Boian nu era de origind crestin ortodox. Ea isi incheie
astfel testamentul : cln aceste cinci ponturi de mai sus prescrise mrgenindu-se cuvenita punere la cale pentru averea mea, clupd svrsirea
vietii mele, hotresc ca intocmai sd se urmeze fr cea mai mica abatere i strmutare. $i totodaid zic ca oricine s'ar inspiti a-mi preface
aceast hotrdre, s fie neiertat de Dumnezeu, neavtind mai ales pe
nimeni dupd lege nici un feliu de rudenie, fiind venitei din altd lege cdtrei
aceaski pravoslavnicd".
Spatarul Gheorghe Hartularie, caruia Mitropolitul Veniamin ii
ceruse banii pentru zidirea bisericei, trebue sii fi fost unul dintre boeri
pe cari Maria Boian IL insdrcinase cu executarea testamentului ei.
Inceputd prin 1842
daca nu cumva i mai inainte
biserica
Sf. Ilie a lost sfintit abia in 1849.

Inteun .Mineus pe lulie, tiparit la RInnic, 1780, carte care se
pstreaz in biseric, pe tartaj, este scris : Aicea am insamnat la 1849
s'au sfintit biserica S. S. Prooroc
www.digibuc.ro
262
In Penticostarg tiprit la 7276 se scrie : Dascalu Valipa din

Husi 1) am fost dascal la bi(seri)ca Sv. proroc Ilie dela 1832 par. 1840
s si stie.
In acelasi Penticostar, la 31 Maiu 1791, iscAleste Vasile dascalu.
*
Biserica de astzi a avut o interesantil clopotnit de zid, boltit,

la intrarea in tintirim, pe marginea trotuarului actual, unde a rams
intrarea. Cnd s'a restaurat biserica, in zilele noastr e, pentru motive
pe care nu le putem pricepe, clopotnita a fost drmat, suindu-se
clopotele in turnul bisericei.
Sub bolta vechei clopotniti, in partea st ng, era asezatd clitnerlia Daniel": un bloc de piatr in care este scobit msura unei dimerlii
oficiale de pe vremuri. Cine cumpra, din iarrnaroc, o cantitate de grliu
sau site cereale, avea putinta sa se incredinteze c nu a fost inselat
la cumprfitur, verificnd volumul cantittii in scobitura din dimerlia
Dumei.
Probabil c era aceasta o inovatie din 1832, cnd s'a introdus

Regulamentul organic, baza intregei noastre organizri administrative.
Dimerlia Dumei era msura de capacitate oficiala a eforiei, a autoriMIR comunale, dup cum 4 palma domneasay era msura oficial de
lungime.
Dimerlia Dumei se pstreazA in Muzeul Folticenilor.
La 1863 serveau la biserica Sf. lie :

Iconomul Vasile Lates, de 50 ani
Iconomul Gh. Forascu, 45 a ni
Iconomul Grigore lonescu, 40 ani, cum locotenent la Dorohoiug .
Diaconul Toader Lupea, 25 ani
Psaltul Toader Grigorovici, 40 ani
Dascalul Lascar Solcan, 30 ani
Dascalul Ion Teodorescu, 25 ani.
Pe locul unde a fost sfnta Mas a vechei biserici, este o lespede mare de piatr, cu o inscriptie stearsii, in parte, de vreme, din
care se mai pot ceti aceste cuvinte ;
Aceast sfnt Mesa urma a
fostei biserici cu patronul Sflui proroc Hie, cladit la anul 1780, ajungncl in stare de mind . . . si venerabilul domn loan Stino...
Un mic si modest monument, in tintirimul bisericei, aminteste pe
1.
Hui esEe satul din apropiere de FolEiceni.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Folticeni
Monahul lustin Gosan, care a druit bisericei mosia Pdnuresti
263
astazi
expropiatd.
Monumentul are aceste inscriptii :

eMonahul lustin Gosan, decedat la 1847, a donat bisericei Sf.
Proroc Hie, mosia Piinuresti, jud. Suceava, in intindere de 44 Hid, la
18469.
Pe altd fata a monumentului :

sAcest monument s'a facut de Epitropie spre eterna memorie a
donatorului, la 1890*.
Fe. G. Sting
Bisertca Sf. Die co fosta clopotaiti.
BiserIca Adormirea Maicel Domnalui. Inmultirea populatiei crestine in Folticeni, a fAcut sii se simt nevoia unei biserici noud, pe langd
biserica Sf. Hie, zidit inc inainte de infiintarea tdrgului.
Pe vremurile acelea bisericele se zideau, in genere de boeri. Dintre bifistinasii judetului acestuia, acela care s'a gndit sd indeplineascd
aceastd lipsd, care si-a pus banii si slujba in serviciul acestei cauze
de utilitate publicii, a fost Spatarul Matei Gane, care inainte de 1827

a construit biserica al cdrei hram este Adormirea Maicei Domnului".
Nu avem nici o informatie, pe bud' de documente, despre aceast
bisericd, timp de cloud decenii dela zidirea ei. Cea mai veche pecete,
cunoscutd pand acum, a acestei biserici, are anul 1843.
La 1838 biserica functiona, cum se vede ldmurit in testamentul cu
data de 1 Octombrie 1838, a Clucerului Fotache Ciurea, care spune aa:
www.digibuc.ro
264
Gios jsc1jbi1 Fotache Ciurea, Sulger, fac cunoscut prin

aceasta cg nepotul Manolacbe Ciudin, fiul repausatului sames
Vasile Ciudin, aflandu.se de vreo 11 ani acum in casa mea,
slujindu.ma si mulEamindu.m in toate odibnit, atat pe mine cat
pe raposata mea sotie, mgEusa sa Anica, par la a ei sgvarsire,
nici o platg sau vreo deosebiEg multgmire impotriva placufelor
noug osteneli i slujbi a sale facandu.i.se din partea noastr,
incat acum vgzandu.mg cg am venit in vrastg de batraneta, dupa
slabiciunea si patimile ce ma stapanesc de atgia ani, pentru ca

nu cumva sg mi se intatnple i mie sfarskul si sg ramae el ne.
rasplatit i nepus la cale, iar eu i sotia mea insarcinati cu
cu slujbele si ostenelele sale cele pang acum si de acum inainte
par la sgvarsirea mea, despre care dela o vreme mg gasesc cu
indestule mustrgri de cuget, am socotit cg in viata aflandu.m
sg dau numitului nepot casele unde eu kicuesc, cu tot locul lor
cu toate cele aflgoare in casa si ingraditura lor, adica poji.
jiea gospodreasca, beiurile i acareturile i orice lucruri miscg.
toare, care case si loc stint in fdrgul Folficeni, intre dumnealor
banul Constantin Botez pe din sus, iarg pe din gios alaturea cu
ulifa ce merge pe din sus cu biserica Adormirei, cu un caper' f in
fundul graidinei la ulifa mare, iar cu celglalt capgt a ogrgzii la
ulifa ce merge la Suceava, despre Somuz, din care loc are s
lipsasca 10 stanjeni in curmezis, despre ulita mare, si 20 in lung.
pc care loc vroesc a face o bina penfru biserica Adormirei, iard
de va geisi Manolache alf loc bun, ca sd-1 deie, penfru aceasfd bina,
se va face acolo, i locul acesta va ramane al sau infreg, insg in
hotarat vade, adica Ora la primavara viitoare anul 1839 april

23, de va ggsi loc potrivit, iarg negsindu.se para atuncea, se
va face in acest loc ce s'au zis mai sus, mai dnclu.i Inca, pe
langg toate acestea, velnita cu frei caldari, un burtac cu toate
idicurile ei i foate cele afltoare pe acest loc, ce este tot pe.
mosia Folticeni, in capul locului Hatmanului Mani, despre So.
muz, pe cat slujeste locul batmanului
Sulgerul Ciurea, in acest testament, roag5 pe Banul Constantin

Botez sa fie privighitor si a se face toate prin stirea si povatiurea
dumisale, adid
Lei
8000 pentru grija i sarindarele la sgvarsirea mea i la des.
groparile de 7 ani penru mine si sotia mea.
www.digibuc.ro
Monografia Orafului Folticeni
265
Lei
750 la nepoala Zamfira 1) agiutoriu la biserica din Bune$E1
ce se face din nou, bez 250 lei ce am daE eu

2000 la cele mai de aproape rudenii a mele, frati i surori
2000 la case scapaEate qi feEe sarace, penfruca ca un orn
Eraind in lume voiu fi acopirisit pe cineva cu apuca...

furl nedreple,
asoo th fired o bina cdf se poafe de buni,yoardi penfru biserica
Adormirea de aici din fargul Folficenii, care sd se fried'
pe locul pomenif mai sus, ca din veniful ei Ai se infimpine
cele de nevoie.
12000 penEru un pod de piaEra $i o fnEana care sa se faca
la praul ce este i acum un pod prosE i o fa/liana

dela Proorocul Ilie dreg la vale la capaEul ulitii ce j
din sus langa ConsfanEin figanul 2)".
Locul de care se vorbeste in acest act, se poate lesne detercasa Banului Constantin Botez, este actuala cas a Doamnei
Dinuta Stamati ; casa Hatmanului Manu a fost in fundul grdinei casei
Pelz, alatut ea cu casa d-lui Mazere, o cas care s'a drdmat nu
tocmai de multi ani, 88 c locul casei lui Fotache Ciurea, este casa
actual a bncei Stefan cel Mare.
I(bia in 1845 gsim un document relativ la biserica Ildormirea.
La 20 Decemvrie 1845, o adunare a trgovetilor folticeneni inmina
cheie urmtorul act :

1) Biserica din rarnpesti a fost durat din lemn, de Vasile Ciurea dela
Timpesti, si avea hramul Sf. Haralambie ; in locul ei la 1883, a inceput cladirea
bisericei actuale, din piatra. Pe o carte din aceasti biserica, al carei titlu lipseste,
este insemnarea urmitoare : Biserica aceasta este hramul Sfntului Haralambie, la
care dup verisicare ivire de osteneala ce ctitora acestui sfnt lcas, D. Zamfira
Rhtivanu i printele D. D. Anastasa Ciurea fac in toat vremea si la sf. arhangheli Mihail si. Gavriil in 8 noembrie mercuri sau i sfintit la anul 1838, iara inceperea temeliel la 1833". Alta insemnare, mai clara, intr'un Mineiu Aceasta carte
se numestc Mineiu este cumparat de dumneei K, K. Zamfirita Rahtivanu si au
dato bisiricii dumneei din satul Bunestii, pomenire in veci. lark' bisericuta carele
este de piatra au fiicuto duraneei K. K. Zamfira Rhtivanu in anul 1838 noemv, 8
la sfintii voevozi Mihail i Gavril sau fcut sfintirea acestei bisarici si se face si
hram, iara a bisaricei vechi se facea la sf. mucenic Haralarnbie.
1840 april 25".
2) Fntna exista i astzi, cum si podul de piatri, la intretierea stradelor
stradelor Sf. Ilie si Tamnesti, astazi strada Regimentul 2 Grniceri. Strada TiimpeSti
se mai numea i strada
www.digibuc.ro
266
Subiscalgii boeri si negutifori vietuifori aici In argul Fol.

ticeni, privinci cu simtire la sracia si sfenahoria ce sufere bise.
rica hramul Adormirea Maicei Domnului, fdrd venif de un ban
mcar, si find stiut cl finerea in bun5 sfare a unei orlsAnegi

biserici si mai ales precum aceasta este si cafedrala rezidentei
tinutului. este cu neputint a fi fdra a avea vreun venit. De
acea stnd si socofind prin care mijloace s'ar putea ajuta pe an
acest sfant lAcas, am luat aminte cl din banii analoghisiti inca
Inca din anul 1840, pe noi afltorii cu asezArile la ulite, pentru
insoseluirea ulitelor, mai prisosesc niste rmsituri pe la unii
si altii, pe care aceste rmsituri noi le beirdzim In folosul si ajuforul acesfei blserici cu care sei poaki si ea Inginfa la loc rdsipitele binale de pe locul et din acest kirg, din a cdrora ehirie ni.at
poald Infunpina neapdrafele cbelfueli de care se gselfe de isfov
lipsifd. Dafori fiind dumnealor epitropi a acestei biserici a st .
rui inEru sfraneerea si adunarea acelor rmsituri si a da soco.

tealg 14muri(. g aat de banii primiti, cat si de cheltuiala facuta
cu infiintarea acareturilor la loc in buna stare, din care rama*i.
turi parte se Osesc adunate in Isprvnicie, din care impreun
cu cele neimplinite sd se poald infitnta vreo bina mdcar pe unul
din locurile skirpe a bisericei.
1845 dech. 2.
Gh. Greceanu ; A. Lazu, Aga; Alecu Botez; Dr. Diaco.

novici; S. Dabija ; Maria Manu, figtmAneasA ; CAminar Sta.
mati; M. Gane SpaEar ; Simionov, Pitar ; Ecaterina Cretoi ; Ne.
culai Ionasc, iconom ; Vasile, econom ; Maftei chitar ; Ion sin
Timofti, chitar ; Dumitrache, chitar; Toader Gheorghiu, zugrav,
Gheorghe Vasilcocski ; Ion Lupu 1).
Inscriptia recent de deasupra usii bisericei, s'ar prea di confunda oarecare date si fapte.
In micul sinodic din 1859, dupd care este reprodusa prima parte
a inscriptiei se spune c locasul a fost zidit din temelle din averea raposatului Spatar Mihai Ganea, si cd la 1843, trecdnd in epitropia Pos.telnicului Matei Ganea, s'a infrumusetat si s'a inzestrat cu un capital
de bani, din al cdror venit sa se poat indestula cu cele trebuitoare.
Mihal Gane a murit la 17 Maiu 1826, iar in testamentul fcut
incd la 15 August 1825, nu porneneste nimic despre biserica pe care
ar fi intentionat s se zideasca in Folticeni, din averea lui, iar averea
o las in uzurfructul sotiei, dupa rnoartea careia va trece in stdpAnirea
nepotului Enacache Gane, si partea sa din mosia Plesesii o lasd m1,
Arhiva Statului Iasi, Minist, Externe, Tr, 1764, Dosar 2247, fila 3.
www.digibuc.ro
Monografia Ora,plul Folticeni
267
nristirei Nearntului, si mnstirei Varatecul ii las viile dela $orogari,

din judeful lasului 1).
Dacd Matei Gane moare in 1826, din ce fel de avere a lui s'a
zidit biserica in 1827, and in testarnentul ce a lsat nu este nicio dispozitie In aceastd privint ?
CI singurd explicare este logica : biserica a fost zidit de Mihai
Gane, Inca pe cand era in viat, si inainte de a-si face testamentul,

deci inainte de 15 August 1825. El a inzestrat-o si cu oarecare imo-
bile din Folticeni, producMoare de venit, imobile care, In 1845, erau
in stare de ruina, dup mai bine de 20 de ani, si crestinii se chibzuesc s gseasc5 mijloace pentru Infiintarea acareturilor la loc in
bund stare', precum se spune, In documentul de mai sus.
Biserica, ziditd si inzestratd, ctitorul ei nu-i mai purta nicio grijd,
prin testamentul ce lasa, si cu drept cuvant.
Epitrop al bisericei Adormirea, in 1845, era Sptarul Matei Gane,
nepot al lui Mihai, si tat al scriitorului Nicu Gane. In calitate de epitrop, si in temeiul insrcinarei ce primise dela obstie, adreseazd
Domnitorului jalba prin care cerea invoirea ca o suma de bani ce prisosise peste cheltuiala fcut cu frnpietruirea stradelor, s se dea ajutor bisericei Adormirea, pentru a-si repara niste case ruinate, ca sd
producit un venit pentru biseric. Nu se spune ca biserica ajunsese ,in
o foarte proasta stare", cum pretinde inscriptia fcutfi mult mai tarziu.
Domnitorul trimete jalba lui Gane la Departamentul din luntru,
care comunic Eforiei copie de pe adres a Postelniciei, din 12 Martie
1826, sub No. 530, pentru ca s ,,pridstavlisasce fr Intrziere 11muririle cerute, dac nu mai este trebuinta pentru soseluirea ulitelor.
Eforia Folticeni convoac pe boeri si cealalta natie crestineasci '
vieluitoare in oras, si admitindu-se cererea, se acorda suma cerutd, pe
care o Incaseaza Matei Gane, in calitate de epitrop al bisericei Adormirea 2).
Biserica Adormirea a mai primit o donatiune dela o persoand

care merit s fie mentionat.
Prin testamentul din 23 Decemvrie 1854, Maria Cantacuzin, vaduva rposatului Spatar Ionita Cantacuzin, lasd putina ei avere bisericei cu hramul Adormirea Maicei Domnului din Folticeni. Executori ai
1.
Testamentul publicat de dl V. Costchescu in monografia sa : Istoria
Folticeni, 1929.
bisericei Adormirea Maicei Domnului".
2.
Lucrrile s'i multe amnunte cum s'a incasat suma, sant intr'un dosar
f Ira numr 0 f Ara fitly, din arhiva Primriei Folticeni.
www.digibuc.ro
268
Monografla Oraplui bolt/cent
testamentului rndueste pe boerii epitropi ai bisericei, impreund cu

Comisul Costache Forscu.
Averea se compune din : Case le in care eu locuesc cu locul si

toate heiurile din Iduntrul ogrzii sd se vnzd de veci, si de si este
un inscris al meu slobozit cdtr rposatul Mitropolit Veniamin, ca aste case s frnde dup moartea mea fiilor mei lancu si Evghenia monaha, dar fiincicd reposatul Mitropolit n'au fficut casa din nou pe acest
loc, precum s'au fost fgiicluit, dupa cum chiar acelas inscris dovedeste, cu data din 13 mart. 1843, intrit supt No. 40, de aceea inscrisul
meu de sine rmne rasuflat, hotarsc precum fiii mei intru :nimica
n'au avut grij de mine, att la lipsurile in carele m'am gsit ca cel
veniti in vdrst si dispozati de sine, ba nici mcar la boalele mele nu
m'au cutat ca pe o maica dreapt a lor, si atdta mai mult chiar acum
de cnd zac nici s'au ivit a m vedea macar, apoi legiuit mi-au rmas
cuvant si dreptate, ca pentru cea ce s'au deprtat de mine in vista'
fiind, nu-mi mai rdmitne indoiald si pentru ingroparea mea si celelalte
griji crestinesti ca le vor urma, deci precum casele ce le am dup actul din 1831 maiu 17 ce le pdstrez sdnt drepte a mele, sd sd si vnz
de veci prin dumnealor boerii sus pomeniti".
Mai lasa lucruri de argint, mobile etc. si o hrtie ce am dela
printi dnuit, cuprinzdtoarea de o mie cinci sute lei argint care alcdtuesc patru mii cinci sute sorocoveti, intrit pe toate formele de
acolo din Bocovina, ins acesti bani au a se lua de acolo dupd sdvdrsirea din viat a pdrintilor mei.
Mai las cincizeci lei fiului sdu Iancu, 50 lei fiicei sale Monahia Evghenia, 25 galbeni copilului Alecu ce I-a crescut, 300 lei Petrea
sin Gheorghe.
A poi lasa 300 lei bisericei Sf. Ilie, 300 bisericei cu hramul Sfiinlii Voevozi din Folticenii-vechi, 25 galbeni spitalului ce se face in
acest tdrg". 1)
Maria Cantacuzin era nscutd Strcea. Tatl ei, Anton Steircea
(Anton Stark), la 20 Fevruar 1855 d o declaratie I ,Trista stiint despre
fiica noastrd am primit acum de dou sdptmni. Inpotriva testamentului nu avem nimicd si prin urmare acei 1500 fiorini sd vor plti dup
moartea noastre.
La 10 lanuarie 1852, Anton Starc si Maria Magdalena Starc ddruesc fiicei lor Amalia, dup sotul el numitd Kantacuzin, 1500 florid
1)
Dosar din Arhiva bisericei Adormirea, infiEulat: Testamentul
Doamnei Maria Cantacuzin din 1854 0 alle lucrri".
www.digibuc.ro
269
argint, din acei 3000 florini argint ce au intabulati si siguripsiti in

mosia Prliduti din Bucuvina, a D-sale Baron Ianacachi de Criste. Banii
ii va primi dupd moartea druitorilor.
La 24 Aprilie 1855 Maria Kantacuzin era moart si printii ei,
mdcar cd sr fi avut drept s retie banii pentru dnsii, mentin dispozitia
fiicei lor si druesc acei bani bisericei Rdormirea, urmnd s-i primeascd dup moartea lor, dela Baronul lanacahie Criste din mosia Par hauti.
Anton StOrcea a murit la 9 Martie 1858, iar Magdalena la 20

Martie 1870.
0 parte din bani s'au primit, in 1870. de cAtrd Costache Forscu,
iar restul a fost achitat in 1876, de Ana Udricka, fiica Baronului Strcea, sofa cu Maria Kantacuzin. Aceasta, la 9/11 1876, scrie din Suceava, pe romneste, domnului Dumitrachei, cd fiind foarte slabd, nu
poste s vie in Folticeni, la desgroparea surorii sale.
Domnul Dumitrache, era Dimitrie PAdure, epitrop al bisericei.
in 1876, Monahia Evghenia era in mAndstirea Agapia.
Rlti donatori al bisericei, sunt mentionati, in amnunt, In monografia d-lui Costdchescu.
Biserica Rdormirea n'a avut, dela zidirea ei, forma de astdzi.
Biserica lui Mihai Gone, pe care a cunoscut-o si Matei Gane, avea
turnuri, unul de asupra altarului, si era M.A. pridvorul de astdzi. Tur-
nul clopotnitei era cu patru metri mai putin inalt, si sub stresina bisericei era un frumos chenar in relief, din cercuri care se intretiau
prin centrul lor. Cu trecerea vrernii, biserica a suferit mai multe modificAri, care in niciun caz nu au fost nimerite, ci din potrivd I-au stirbit din insemntatea ei arhitectonic. Astfel, chenarul frumos de sub
stresin& a tost inlocuit cu o cornisd care nu avea nicio legaturd cu
stilul vechei bisericei : pridvorul ce i s'a addugat, a cdptat o fatadd
care amintea stilul gotic, nepotrivit la o bisericd ortodoxd ; turnul de
deasupra altarului a fost desfiintat, si inlocuit cu un turnulet in miniatura,
iar clopotnita a fost inltat cu patru metri, pentru a se aseza ceasornicul de astdzi.
Dintre putinii bstinasi ai Folticenilor, rdmasi in viat,'nimeni nu-si
aminteste cnd s'a Idcut pridvorul actual. Un document cdruia nu i
s'ar putea da de altfel nicio important& ni rid singurile izvoare pentru
deslegerea acestei chestiuni.
In 1879, elevul de gimnaziu Rrtur Gorovei, scotea o gazet, intitulatd Ecoul Carpatilor". Gazeta, scris de mna lui, aprea inteun
exemplar, si era ilustratd. 0 jumatate de coald de 'Artie de scris, era
www.digibuc.ro
270
formatill, si materialul publicat se compune din poezii, nuvele si traduced, pe lng aritmogrife i alte jocuri.
Primul nutriar al acestei gazete cu data de 5 August 1879, are

ca ilustratie .biserica Adormirea viizuta din partea septentrionaW,
gravura ucrat dup un original". Biserica se prezint cu cele douti
si fara pridvor.
Biserica Adormirei In 1879
Biserica Adormirei in 1883
Peste patru ani in 1883, Anastasia Cichirdic, o coboratom e din

vechea famine moldoveneasc Ciudin, dela Petiea, a ridicat, cu cheltuiala ei, turnul si a asezat in el un ceasornic : horologiu pe patru fete
ale turnului, pentru folosul orasului si al bisericeiTM, si probabil c atunci
s'au fcut si celelalte transformri, s'a desfiintat turnul mic de deasupra
altarului, s'a schimbat braul de sub stresina si s'a adaugat pridvorul,
in stilul bizar prefe rat de mesterii adusi de prin Suceava, unde aveau
ca model si vechi biserici moldovenesti, dar au preferat tipul bisericelor catolice de prin Bucovina.
Dupli site reparatii ce i s'au facut, in anul 1935, executandu-se
planurile d-lui arhitect Mircea Popovici, din Bucuresti, biserica Adormires a fost transformata intr'o adevrata biserica moldoveneasc, atat
cat s'a putut face dintr'un monument care nu avea in realitate nici un
stil, i trebuind s se inlature transformri radicale, cu neputinta de
efectuat, fatii de greuttile timpului.
www.digibuc.ro
Monografia Orasulul Folticeni
271
Amdnunte cu privire la reparatiile si diferitele donatiuni fcute

bisericei, sunt in monografia d-lui Costdchescu.
Biserica paraclis Sfntu Iftimie. Economul Iftime Stamati, fundatorul spitalului care-i poarti nurnele, a crezut de cuviintd sa-1 inzes-
treze si cu un paraclis, la care totdeauna a servit un preut, si a fost

recunoscut, de autorittile in drept, ca orisicare altd biseric din oras.
In ziva de 28 Iunie 1860 acest Paraclis a fost sfintit de Episcopul Romanului, cdnd s'a inaugurat si spitalul.
Paraclisul acesta astdzi nu mai existd. Dupd rdzboiu s'a crezut cd.
este de prisos si a fost desfiintat, pentru ca s fie transforrnat in said
de asteptare.
S'a comis un sacrilegiu, si credinta poporului c faptuitorii vor
fi pedepsiti de Puterea divind, s'a intarit printr'o coincide* ce au dat
loc la multe comentarii : Medicul spitalului care a fcut propunerea de
a se desfiinta paraclisul, a avut o moarte nprasnicd : s'a sinucis.
Turnu) fostului Paraclis se mentine si astr, si nu s'a putut gasi
niciun mester, nu numai printre crestini, dar si dintre evrei, care s
scoat crucea din vrful turnului paraclisului.
Biserica din $oldnesti. Biserica actuala din Soldnesti este, relativ, nouti.
0 biserica veche a fost in ograda curtii, probabil biserica de

lemn, unde pan mai acum cativa ani se pstra Sfnta Masd, construit
din blocuri de piatra, pe care proprietarul Mane Hadgi a ddrmat-o,
si pietrele stau aruncate in tintirimul bisericei.
Biserica de astazi se pretinde di ar fi zidit de Andrei Basot,
proprietarul mosiei, la 1798 1), clat indicata pe usorul usei de intrare.
Cercetand insa documentele, pdrerea aceasta este neintemeiata.
Dascalul Grigore Dragos, la 1 Ghenar 7288 (1780) scrie inteun
Penticostar, (WO bisericei de Ioni( Baptei. cd a fost dascal la biserica dumisale in zilele pre inltatului Domn al toati Moldavie Io
Kostandin Mavrocordar. Acest principe a domnit in patru rnduri, in
Moldova si ultima lui domnie a fost in 1769 ; dad am presupune cd
in acest an ar fi fost Grigore Dragos dascal la biserica lui Ionita Basofa' din Solddnesti, logic este sd presupunem ca a fost zidit macar
In a treia domnie a lui Const. Mavrocordat, 1748-170, pe cnd Andrei
Basotd nici nu exista. Andrei este nepotul lui Ionit Basot, acela
care, in 1780, a obtinut hrisovul pentru intemeierea tArgului Folticeni.
1)
Marele Dictionar geografic al RomArdei.
www.digibuc.ro
272
Monografia Orafulul Folticeni
Anul 1798, de deasupra usii de intrare, poate s fi fost pus cu ocazia

vreunei reparatii ce s'a fcut bisericei.
.Marele Dictionar geografic" vorbeste de biserica actuala din
$oldanesti, nu de aceea veche din ograda curtii, si care probabil di a
fost zidita de alt stapan al mosiei, anterior lui Ionit Basota.
La 1856, biserica aceasta, cu hramul Sf. Neculai, a fost reparat
de Vornicul Alecu Forciscu, ginerele lui Andries Basot. Intr'o ocnita,
deasupra ferestrei despre Apus, este inscriptia urmatoare : 1856 iunie
20. Acest sfnt laces sau meremetisit de mine robul lui Dumnezau
Vornic Aleku Fordscu, sotia me Raluca, nascuta Basot, spre pomenire a tot neamul".
Deasupra usii de intrare, sub icoana Sf. Neculai si sub inscriptia
.1798 septemvrii" este o altd inscriptie : .Reparatu sa aceasta biserich cu patronul Sf. lerarh Necolai in interior si exterior fcndusa din
nou kafasu in anul 1907 cu cheltuiala piosilor crestini Soltana si Stefan Gheorghiu spre vesnica lor pomenire.
Pe crtile din biserica, al carei altar este foarte frumos, se gsesc urmatoarele insemnri interesante :
,1De Sfnta si dumnezeiasca Evanghelie", tiparit in Mitropolia
Bucuresti, la 1682 : Aceasta sfnta Evanghelie sau luat dela tinutul
Covurluiului din sat ce se cheama Bresti mosia Episcopiei Romanului
pentru bani 43 care poi iam platit.
. . . Episcop Romanului. 7235 (1727).
Pe un Apostol tiparit in Bucuresti, de tipograful Dim. Pandovici,
1743: Acest sfant Apostol lau cumprat dumnealu Lupul Bogdan vel
Stolnic, i lau dat sfintei biserici de Blagovesti, care este hram arhistrateg Mihail i Gavril, iar cine la fura sau la lua dela aceasta sfnta
bisericti sa fie afurisit si blastfimat de Domnul Hs si maica precista si
de 318 oteti ij ot Nikea i toti sfintii printi si de trei sfinti invtatori
Vasile Velichi, Grigori i loan, si lam dat eu ca s fie spre pornenire
me'. 7262 (1754) mai 25.
Pe acelas Apostol Acest sfnt Apostol este al dumisale Post.
Andrei Basota ot Ivesti ot Tutova pe Brlad scris la let 7280 (1772)
octomvrii in 7 zile a lunii aceaste.
Acest Andrei Basota nu este nepotul de fiu al lui Ionita, adic
fiul lui Stefanachi ; la 1772 Andrei Basota, fostul proprietar al mosiei
Soldnesti, nici nu era nscut.
Pe acelasi Apostol : Hui cinstit mana dumisale Pah. lonit

Basota ginerele dumisale Lupul Bogdan, biv vel Stolnic, tau dat duna nealui ca s fie pentru treaba bisricii dumisale, fiindc bisrica dun,-
www.digibuc.ro
273
nealui din Ivesti au rmas pustie din tdmplare vremilor. Ficeasta am

scris eu la let 7280 (1772) oct. 25 si marn isclit".
Gavril Dascalul ot Ivesti.
Pe un Penticostar, Bra fila copertii : .Acest sfant Penticostar este
al sfintei bisrici dela $oldnesti cumprat ar drepti banii dumisale cuconului lonit Basota Pah., si lau dat la bisarica dumisale dela Soldnesti la care este hrarnut sfnt Nicolai, si cine ar indrazni stil ei sau
sal fure sa fie anetemaiat si afurisit de Domnul nostra Isus Hs si de
precurata Maica sa fecioara Maria si de cei 12 apostoli, de cei 318
oteti si de sfantul Neculai si de sfantul marele rnucenic Gheorghe si
de sfantul Grigore Bogoslovir $i de toti sfintii, si pentru ca s sa s tie
am iscdlit in anul dela zidirea lumii 7288 (1780) ghenar 1".
Adica eu Grigori Dragos dascal.
Eu am scris aice sl mam iscalit pentru ca sa s stie Ca eu am
fost dascal la bisdrica dumisale in zilele preinaltatului Domn. lo Kostandin Neculai Mavrocordat Voevod. Acesta am scris'.
Pe acelasi Apostol din 1743 : Acest sfant Apostol este a dumisale mare boeriu $tefnita Basota biv vel Ban, ramas dela parintele
dumisale ce au raposat la let 1794, pe care Dumnezdu sal odihneasca
intru irnparatiea sa, amin, si an scris eu find slug la dumnealui Ban
$tefanachi a cdruia vesnica sai fie pomenirea, find la satul $oldanesti
Sau scris la 1796 fevr. 12".
(Iscalitura).
Pe un Anthologion, tiparit la Mitropolia din Bucuresti, de Dimitrie.

Petrovici tipograful la 1777 : Acest Mineiu lam cumparat eu robul lui
Dumnezau in zilele preinltatului Domn Alexandru Cost. Mavrocordat
Vvod intru intaia domnie la Moldova la velet 1783 noemv. 18'.
lonit Basota.
Pe un Oktoih tiparit la Buda, in 1811 : Acest oktoih mare lam

cumprat drept 45 lei si lam dat la bisarica noastra din satul meu $oldnestii la vlet 1815 huff 20".
5t. Basota.
Pe un Typikon, tiprit la Mitropolia din Iasi, la 1816 : ,Acest
tipicon lam cumpatat drept 52 lei eu robul lui Dumnezu pentru biserica me de aice ot $oldnesti, ca sa fie intocma urmatoare prin cetire
cu luare aminte, iar nu dupa cum pan acum au fost obicinuiti a alerya
M.A. regula si a trece cu vederea si a lsa multe din cele ce se cuvine
a urma $i face si a ceti la anul 1716 august mai ales cand sa afla
randul la bisaric si bisdrica s fie si far stpan Inca carele s stie oaresre din cele zise intru acest tipicon de obstie folositor. Pentru a-
www.digibuc.ro
Monegrafia Ora$alui Fo Weed
274
ceasta dara orisicarele din cei ce se afla astazi la bisarica me si pe

cdt Ind va lungi milostivul Dumnezlu si mie viata, nu va nazi intocma povatuirea cuprinsa si cu inpotrivire nebagdrei in sama si a lenevirei sa va arata, de va fi preot nearestat in sat si la bisdrica me va
fi, ia de va fi mirean incredintez cd ade inaintea norodului s va
necinsti si purure i cercetat va fi, find dar fiestecarele cu ingrijirea
aceea de a sa indeplini intru cetire povatuirilor in acest tipicon aducatoare de podoaba bisaricei si a slujitorilor ei cu toat chibzuire".
Andrei Basoth, Ban.
Pe marginea de argint a Evangheliei, tiprita la Neamt, in 1845:
Aceast sfnt Evanghelie inbrcndu-se cu argint de mine robul lui
Dumnezeu Mamie Vornic Andrei Basota sau dat la bisarica mea de la
mosia $oldnestii unde sa prznueste hramul sfntului lerarh Nicolai,
spre podoaba ei si pomenirea mea si a neamului meu la anul 1847.
Pe un Apostol dela Neamt, 1851 ; Acest Apostol cumprandusa
de mine robul lui Dumnezu Vornicul Alecu Forscu lam afierosit bisricei cu hramul sfantului lerarh Neculai dela mosia me Solddnestii
din tinutul Sucevii spre pomenirea si ertarea pdcatelor a tot neamul
meu si spre a nu s instrina am iscalit. 1862 mart 28".
Alecu Forscu, Vornic.
In $31dnesti au mai fost, pe vremuri, dou biserici, despre care
au ramas numai amintirile.
In afara de Mndstioara, schitul la care se spune c erau pietre
de mormnt cu inscriptii latine
deci o bisericuta catolica
a mai
fost o biserica, in partea soselei de astzi spre parbul Buciumenilor,
uncle un morrnan de pamnt ar indica locul acestei biserici, al carei
hram, dupa cum spun btrnii satului, era Sf. Teodosie cel Mare.
Statistica
din 1863 arata ca in satul $oldnesti erau 56 de fa-
si personalul bisericesc se compunea astfel :

Iconomul Vasile Luca, de 52 de ani
Iconomul Teodor Stupcanu, 60 ani
Preotul Teodor, 65 sni
Diaconul Gheorghe Filipescu, 30 ani
Dascalul $tefan Bunduc, 29 ani
Dascalul Iordache, 25 ani.
In aceiasi statistic se arata c starea bisericei este foarte burlap.
0 alta statistic, tot din 1863, citeazd alti doi dascali :

Dascalul Dimitrie sin Preot loan, de 30 ani, si
Dascalul Grigori sin dascalul Mhai, de 44 ani, cu cartea din 22
Noemvrie 1851.
www.digibuc.ro
MoRografia Oraplul Folticent
275
Biserica din Tampeti.

In Tampesti a fost o biseric veche,
de lemn, pe locul unde este astzi lintirimul eroilor. Cand si cine a
construit-o, nu se stie.
Existenta vechei biserici la 1801, se documenteaz prin dou insem-
nri din dou crti ale bisericei actuate.

Intr'un Triod', tiprit in Rmnic la 1731, cumprat de Lupu
Bogdan, biv vet Medelnicer pe vremea lui Constantin Voevod, dat bisericei din satul Ivesti, cu hramul Mihail si Gavril, la 1743 April 18,
este scris : Aceasta sfnt liturghie o am cumprat eu Todorachi Ciure,
biv vel Clucer, pentru ca s fie la sfnta biseric din Tampesti, 1801
Maiu 13 s.
Intr'un Penticostariony, tiprit in Bucuresti, la 1743, gsim : Acest Penticostar este al meu si este curnprat de tatl meu la anul 181
(sic) si este druit la biserica noastr". IscAlitura este a unui Ciure.
Biserica actual, cu hramul Sfintii Voevozi Mihail si Gavril, este
zidit la 1809 de Todorache Ciure, cum arat si pisania :
Todorache Ciure, marele Paharnic, am zidiE din Eemelie cu
toaEl chelEuiala mea aces sfnE si dumnezeesc lcas unde se
praznuesie bram sfintilor mai marilor voevozi Mihail si Gavril
spre pomenirea raposatilor parinEilor si sEramosilor mei, cat si
a fiilor si urmasilor mei, si a saracilor lacuiEori din saful acesta,
rugAnd pre foti cei ce vor infra in biserica aceasEa, s roage
pre Dumnezeu penEru mnEuirea pomenitilor si sa-i ierEe. Anul
1809 Maiu 11.
Un pomelnic al familiei Ciure nu este in biserica.

Pe celelalte crti, de altfel destul de numeroase, dar nu vechi,
nu sunt insemnari, afar de un Mineie tiprit in Mnstirea Neamtului, la 1804, pe care este scris : Aceast carte pe luna lui Octombrie,
storiile sfintilor, este luat dela preut Neculai ot sat Petiea, pentru
patrusprezece sorocoveti. Nefiind banii, am prima aceastfi carte. Preut
Ion ot sat Bunesti".
Urmeaza obisnuitul blstm pentru acei cari
ar fura cartea.
Satul Bunesti, la 8 kilometri deprtare de Folticeni, era mosia lui
Vasile Ciure, tata lui Tudurache. La Bunesti locuia fratele acestuia,
Nastas Ciure.
0 singurd inscriptie pe icoana Maicei Domnului : In anul 1875
Oct. 29 s'au fcut imbrcminte de argint pe icoana Maicci Dorrmului
din biserica Tnipesti de Petre Ggo)sescu, iar din botez Oprea.

mita, Profira si tot neamul".
Tiimiiita era sotia lui Gogosescu.
www.digibuc.ro
TA.-
276
Monografla Oraplul Fo lticeni
Statistica din 1863 arat ca servitori al bisericei din Tmpesti,

pe : Preot Neculai Grigoriu, Preot Vasile Bunescu, dascal Vasile Fillstari, dascal Vasile Gogu.
In acelasi an, alt statistic5 arata c in satul Tmpesti erau 22 de
familii, si dascali sunt artali : Vasile sin preot Costache, de 33 de
ani, cu cartea din 8 ghenar 1852, si Vasile Costescu, de 32 de ani,
cu cartea din 1 ghenar 1857.
Biserka Sfntul Iosif (catolla).
Catolicii din Folticeni au o
mica' biseric, bine Ingrijit, zidit pe la mijlocul veacului trecut.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Prefat
Raportul D-lui L Nistor
Isvoare de informatii ,
Satele din raza orasului Folticeni
Satul Folticenii
.
,
.
.
Satul Buciumeni
Satul Stnigeni
V
1
2
12
19
Satul Oprisnii
Satul Brostenii
Satul Cotestii
Satul Pdurenii
Satul Tmpestii
Satul Soldanestii
Satul Antilestii
Intemeierea Orasului
Intemeietorii Orasului:
I.
I II
.
.
,
.
Bilsotestii
20
22
23
25
26
27
32
45
84
Tudurache Ciurea
Numele Orasului
Aspectul Orasului
Populatia
.
Evenimente istorice
,
Administratia comunal :
Ispravnicii .
Eforia
.
.
Edilitate
Alimentarea orasului cu ap
Farmaciile
Starea economicii
Pretul Muncii
,
Iarmarocul Sfintului Ilie
Cultura
.
II.
.
.
89
110
116
123
129
156
1568
16
.
.
169
171
173
184
190
200
$colile :
$coala domneasc
215
223
223
Gimnaziul
224
$coala catihetici
$coala de fete
Alte scoli
225
225
227
Tipogra fil
Librrii
.
Legitori de &Atli
22L8
Gazete
.
Reviste
Muzeul Sucevei
Intelectualii folticineni
Organizarea JudecAtoreascl
Bisericele
.
Biserica din Folticenii-vechi
Biserica din Buciumeni
Biserica din Oprisni
231
231
232
224491
Biserica Santul Ilie
Biserica Adormirea Maicei Domnului

Biserica Paraclis Sfntul If time
Biserica din Soldnesti
.
Biserica din Timpesti

Biserica Sfintul losif (Catolic4)
251
255
257
257
263
271
271
www.digibuc.ro
22775
6
De acela0 autor
5EZATOAREA, revisEg de folklor.
25 Volume, 1892.1929
INDICE analitic si alfabefic al celor 25 volume din revisfa de folklor
5EZATOAREA".
1931
5EZATOAREA, povesfea unei revisfe de folklor.

DUPA DRAGOSTE, schiEe si nuvele.
1900
Cluj, 1932
INSTRUCTIUNI SI CHESTIONAR PENTRU CULEGEPEA MATE.

RIALULUI DE FOLKLOR.
Minisferul Insfructiunei, 1904
DATINELE NOASTRE LA NA5TERE.
Minerva 1909
ZMEI 51 ZINE.
Socec, 1909
DAT1NELE NOASTRE. LA NUNTA,
Minerva, 1910
CARTE DE5PRE DATORII 51 DREPTURI.
Casa 5coalelor, 1910
PR1MUL PROIECT DE CON5T1TUT1E DIN 1859.
1914
1919
DIN ISTORIA CULTURALA A FOLTICENILOR.
ISTORIA UNEI EPITROPII.
BiblioEeca juridicl. Craiova, 1920
Ca/lea Romaneascg, 1921
DATORIE 51 DREPTURI.
1915
BOTANICA POPORULUI ROMAN.
CRUZIMI
Viata Romaneascg, 1921
Casa 5coalelor, 1924
LEG1LE TARII LAMURITE PENTRU SATENI.
Roman, 1925
DIN 1STORICUL ORASULUI FOLTICENI
PARTEA SUFLETULUI, un vechiu obiceiu juridic al pop orului roman1925
UN MANUNCHI DE DUCUMENTE CU PRIVIRE LA UNIREA PRIN.

CernguEi, 1926
CIPATELOR,
1930
ALTE VREMURI
POVESTE CU FAT.FRUMOS.
Casa 5co ilelor, 1927
NOTIUNI DE FQLKLOR.
CarEea Romaneascg, 1933
MONOGRAFIA ORA5ULUI BOTO5ANI.
1926
cercefgri isEorice asupra orasuIui.
FOLTICE
1938
In ediEura CUNO5TINTI FOLOSITO ARE :
VOTUL OBSTESC
ME5TE5UGUL VAPSITULUI CU BURIMNI
LAMUR1REA CONSTITUTIEI
NICU GANE
Dr. IOAN UPBANJARNIK
In edifura Academiei.Romane :
CIMILITURILE ROMANILOR.
1898
CRED1NTI 51 SUPERSTITII.
1915
1931
DESCANTECELE ROMANILOR.
CONTREBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATE..1931
ART1STUL MATEI MILLO.
1932
CONTRIBUT1I LA ISTORIA LITERARA.
1932
IEROTHEIU EPISCOPUL HU51LOR.
1934
OUALE DE PA5TI.
1937.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

Folticenii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Folticenii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARTUR GOROVEI

MEMBRU CORESP. AL ACADEME! ROMANR

Lucrare premiata de Academia RomW

Institut cte Arte Grafice M. SAIDMAN" Folticeni

Lucrare premiat de Flcademia Romn

Academia Romdnd a publicaf un concurs, pen fru o lucrare

a pus de s'au copiaf toafe documenfele din pacheful special dela

Monografia Orapilut Folticent

Raportul d-lui I. Nistor

Manuscrisul cuprinde 354 file, scrise, cu multg ingrijire. Manuscrisul

scrise necunoscute si un mare numgr de documente din colectii parEiculare

Monografia Oraplul Folt Iced

confopindu.se cu Folficenii, a frecuf asupra Folficenilor acest privilegiu

Ca oras de resedinta, Folticenii au devenif centru administrafiv

Monografia Oravilui Folticeni

Arhiva bisericei din satul Bunesti

Arhiva bisericei din satul Opriseni

Colectli particulare de documente

Monografia Orafulut Folticent

Colectia Lupu Solomon Faer

Colectia DIui G. Varnav, Spataresti

Buciumul romn, revist, Iasi, An. I

Muzeul Folficenilor, extras din

revista Boabe de grau%

Uricarul, Vol. VI, VII, IX, XI, XV, XVI, XIX.

Monografia Oraplul Folticeni

Dictionar Geografic (Mare le) al Romeiniei.

noastre. Tom. II. Iasi, 1857.

.Convorbiri liferare, 926, 1928

Monografta Oraplut FoltIceni

Istoria vietii mele (auEobiografie din 1845). Publicata de

Artur Gorovel in revista oGazeta Sateanului. (R. Sarat) si apoi de

sachsische Sage ber die

Biblioteca Academiei Romane Sectia Manuscriselor

Satele din raza oraplui Folticeni

Monografia Oravilui Folticeni

Sate le din raza orzw.ilui Folticeni

Asa, satele Brqtent i Cotefti de pe mosia *oldnesti, triesc

Alturea cu Buciumenii a existat un sat mai mic, Steinigenll, disprut.

Monografia Oraplui Folticeni

Cel Mare, dat in Suceava, la 15 Martie 1490.

Monografia Oraptlui Folticeni

La flat in mnele lui pan Isac visfearnic, inainfea noastr si

Nan, asemenea de a lor bun vole, de nimeni nesiliti si nici

Monografia Oraplui Folticent

Buciumeanii, in jos de RdAseni, sg.i fie lui dela Noi uric si

Iar pentru mai mare tarie si imputernicire a acestei toate

cetirea unui document din 1787, in care este vorba de o impresurare

Monografla Oravilui Folticeni

a mosiei RiiclAseni, de care mosiile Buciumeni si Stni(ent, cetindu-se

greseal, scriindu-se, de pild, credinciopilut, cu s, in loc de credit!.

In uric este vorba de Hanea si de Stan Pelntece. Ioan Bogdan

Biblioteca Academiei Romne. Sectia Manuscriselor. Cresterea

Monografia Oram lul Folt Iceni

Divanului e trecut ca Pntece, ceeace ar face sd se creadd cd sunt

fiica = Soldan Petru

Monografia Oraplui Folticent

Familia Pntece, asa de rspanditd, avea si avere insemnat.

Despre origina numelui satului

si deci si a tdrgului Folticeni

Dela Stan Foltic a iesit Foltici, Folticeni, Fulticeni.

Eine siebenbrgischsch sische Sage ber die Grndung von

Folficeni in der Moldau, inSieb. Viertel jahresschrif, 57 Ialarg. 4. Helf E. 1934.