Apartenente la classicism, realism si romantism ale operei Alexandru Lapusneanul

In perioada pasoptista, mai exact in anul 1840, la Iasi, se infiinteaza ziarul “Dacia Literara” sub
condicerea lui Mihail Kogalniceanu, neaparand decat 3 numere ale foii. A aparut si o a doua editie a foii
in anul 1857. In cele 3 numere ale ziarului, Mihail Kogalniceanu, a decis sa publice capodopere literare
pline de originalitate, creativitate si nationalism, care pun in lumina reflectoarelor caracterul eroic al
romanilor, una dintre aceste capodopere fiind chiar nuvela “Alexandru Lapusneanul” de Costache
Negruzzi.

Nuvela este opera epica in proza de dimensiuni medii, mai mica decat romanul, dar mai ampla decat
schita cu o actiune desfasurata pe un singur fir narativ, cu personaje reduse, care pune accent pe
caracterizarea personajului principal si mai putin pe actiune.

Nuvela “Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi apartine romantismului, clasicismului si

realismului, opera fiind realizata in acelasi timp cu, curentele literare precizate.

Nuvela “Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantic deoarece in prezinta pe personajul istoric
Alexandru Lapusneanul, acesta fiind un personaj romantic deoarece il putem observa evoluand in situatii
nefavorabile, uneori chiar imposibile, ajungad sa isi atinga apogeul printr-o ascensiune deominanta, dar
in cele din urma Lapusneanul este observat la finalul nuvelei intr-o decadere fulgeratoare.

Un alt character romantic al operei este reprezentat de una dintre temele principale ale operei, aceasta
fiind istoria, una dintrte temele preferate de romantici, opera fiind inspirata din scrierile istorice ale lui
Grigore Ureche, Costache Negruzzi imprumutand acele iformatii, rafinandu-le si adaugandu-le elemental
fabulous specific romantismului.

Pe langa romantism mai putem identifica si apartenentele acestei opera la clasicism deoarece fiecare
capitol incepe cu un motto, capitolul unu “Daca voi nu ma vreti eu va vreu”, capitolul doi “Ai sa dai sama
doamna”, capitolul trei “Capul lui Motoc vrem”, capitolul patru “De ma voi scula, pre multi am sa popesc
si eu”, semnificativ deoarece descrie o parte din desfasurarea actiunii care se va petrece in text, iar pe
langa acest fapt, putem observa ca motto-urile capitolelor se aliniaza perfect cu momentele subiectului,
capitolul unu reprezinta intriga si expozitiunea, capitolul al doi-lea si al trei-lea reprezinta desfasurarea
actiunii, iar capitolul al patru-lea prezinta punctual culminant si deznodamantul.

Ultima, dar nu cea din urma apartenenta pe care o mai putem identifica in nuvela este realismul, acesta
fiind determinat de descrierea foarte detaliata a aspectului vestimentar pe care Lapusneanul si doamna
Ruxanda il au, Negruzzi dorind sa descrie cat mai bine imbracamintea de la acea vreme, pentru ca
cititorul sa se simta introdus in acea perioada.

In concluzie, din toate cele redactate mai sus putem spune ca opera literara “Alexandru Lapusneanul” de
Costache Negruzzi este o nuvela clasica, romantica si realista.