NoEMIcA

1. Definifia, obiectul, necesitatea

9i importan{a еrmiпеufiсii biblice

in rароrt cu semenii sёi, omul ipi manifestй gindurile gi sentimentele

рriп viu grai, рriп acliuni gi prin scris. cuvintele rostite, sрrе а fi bine
intelese, pot fi insolite de gesfuri. Scrisul insй se inlelege mai anevoie,
indeosebi cind сеlе scrise ехрrimб idei mai deosebite sau atunci cind
de la apжilia 1оr а trecut timp indelungat, 9i deci imprejuririle istorice
gi gеоgrаfiсе in саrе au арбrut diferё mult de vremurile noastre. Deci,
Sрrе а inlelege ореrа cuiva, nu-i suficientб citirea scrierii respective, ci
este nevoie de anumite explicalii. De асееа, а арirut о gtiin!Ё care ne
pune 1а dispozilie reguli generale, nigte principii, de саrе trebuie sй
{inem seama pentru а putea рйtruпdе gindurile, concepliile sau vederile
unui sсriitоц exprimateinoperaSa. Асеаsй gtiin{й se пumеgtеЕпи ineutica.
Са rаmurб sau disciplinй а sfudiilor biblice (ale Vechiului Noului
9i
Testament), Ermineutica biblicб пе оfеrЙ regulile dupё саrе pot fi
iпtеrрrеиtе соrесt qi complet textele sfintei scripturi. Deci, Ermineutica
biblicЙ este teoria interpretйrii corecte gi complete а textelor inspirate
ale sfintei sсriрturi. Dupй cum аrаtй etimologia cuvintului, rolul
ermineuticii este de а lёmuri сеча саrе пu е destul de limpede. Acest
cuvint vine de la grecoscul Еррцvсосtкц carc inseamnб iпtеrрrеtаrе.
Este inrudit etimologic сu numirea Еррцgре саrе grecii о dйdeau zeului
Неrmеs (Меrсur la rоmапi), - vestitor gi interpret al zeilor. De exemplu
cind Pavel gi ВаrпаЬа vin gi predic1 cuvintul Domnului in Listra gi
vindecй un olog din naqtere, locuitorii oragului ii socotesc zei, апчmе
9i
ре Ваrпаьа zeas, iarpe pavel Неrmеs, pentru сй Apostolul еrа сеl саrе
,|
 vorbea, са gi сum ar fi йсut crrnoscuй voinla
celuilalt (Fapte XIV, 1 1- 12).
Tot cu sens de interpretare, in iпчй!йmiпtul
teologic se'mai gйsegte gi
un alt cuvint, сuчiпtul elyBezб(de la gTecescul
е(цусораt, а апаlizа, а
explica). obiqnuin{a vorbirii а adus tофi
о а.о..ьirЁ .;;;;;rrехрrimй
ideea de lйmurirе gi iпtеrрrеtаrе а unui text,
аrаtа regulile ре care exegeza 1е va intrebuinla
ре сiпd, еrmiпеаtfuа пе
1а iпtеrрrеЙе.
perfec{ionarea studiilor
biblice а impus fiхаrеа deiermeni tehnici,
gi astfel astйzi prin ехеgеzй ?nfelegem
interpretarea ?пsй9i, cйlёuzit5 de
aplicarea regulilor ermineutice; iаrьгmiпеutiса
este t"oriu аьrрr" regulile
de intrebuinlat iп iпtеrрrеtаrе. Este acelagi
rароrt са gi cel at;b oratorie
gi rеtоriс5: сеа dintii aplicй regulile
fixate de aceasta din urm6. De aici
se vede сй еrmiпеutiса are un саrасtеr
mai teoretic ,,u, аr putea
fi numitй ermineulica рrасtiсй. """g"ra
Dасй scopul ermineuticei este de а ne servi
drept сйl5uzй 1а
?ntelegerea sfintei scripfuri, s-аr putea pune
intrebarea: оаrе sfinta
scripturй nu se poate in|elege йrа о сdlбuzб,апumе?
se citesc atitea
сйrli p_entru inlelegerea сёrоrа cititorul аrе
trebuin{a dоаr de о сulturё
9tiinlificй generalй, йrй о рrеgйtirе deosebitй p.nt* fiесаrе
саrtе; de
се sй fie nevoie de un studiu special pentru
?пlеlеgеrеа Sfintei Scripfuri?
Prezenla unui studiu aparte pentru iпlеlеgеrЙ
Sfintei Scripturi se
justific5 din mai multe motive gi anume:
} Vechimea acestei cir{i. Inceputurile scrierii Sfintei Scripturi
sunt vechi de сirса trei mii de ani. Еlаьоrай
iп ?mрýurlri istorice
diferite, in alt mediu, сu oameni qi obiceiurl
чrеmеа noastrй, faptele ideile cuprinse
-rrrtъ.osebite de
9i in еа nu se pot inlelege
cu uguriпtй qi deplin cu mentalitatea gi judecйfile
,rou*. de azi.
ýi mаi cu seamй este foarte greqit u;rra..u ideile b*p.i-ut" qi
faptele petrecute intr-un mediu atit de vechi,
а.rрЁ ideile gi
condiliile istorice iп саrе trйim noi.
} Locul in care аu fost sсгisе, сйrlilе sfintei sсфfuri au nevoie
de un stцdiu special pentru а fi inlelese
cum se cuvine. Ele au
fost compuse in orient саrе, cu toate cercet'rile
de рiпй acum,
tot nu este indeajuns de bine cunoscut.
Continuu ,Ъ descopйr
8
 luсruri gi se constatё obiceiuri,
а сйrоr сuпоаgtеrе е песеsаrй
репtru dreapta ?nfelegere а textelor Cln
} u..ri"ii-pud.
Limba in саrе аu fоsйсrisе, сйrtilе Sfintei
Scripfuri. Toate сйrtilе
ei au fost scrise in limbi
stinse astйzl, u.аrоrй*ir;:
decit а celor de azi. inplus,
fiind *.r"
ffii:,;
cuprinde un stil figurаtiц incllclt " "йi".аi' ',, Оriепt,
с. ,i-ьоi*i,Ъ.tuГо.",
anevoie de descifrat. iпчй!йturir"
с" cuprinse"u
iп еа nu oo'^fi pёJrunse faia "r.сi"iаiйrаН
о pregйtire corespunz'toare.
Ne putem ugоr irrcredinla сб
inlelegereaSfintei Sсгiрfuri
intreprinde fhrй о iпdrumаrе nu Se poate
9i сulturа special'. Fericiful Augustin
Spl,me:
"Dumnezeu qi-a alcys.in fi*uri iпl.Йр.Ьоеа Sa, пu pentru а
сеIоr sirguincio'i ta tnvalatuia, о rеfuzа
cl ientru а о inchide сеlоr
neglijenli''.
сhiаr in sfinta sсфfurй insб'i
se ай са
de infeles, cum mйrfuri.*s'.
inn,oiApostol чd.Реtru
din pйr,tile ei sunt grеu
lосuri din Epistolele Pauline cu rеfеrirе 1а unele
tZ Реtrш З, l6). Acelagl ДоЪЙ' ne
сй Sсriрfurа пu Se tilcuiegte ?пча!ё
dupй socoti$a Ле,саrui"
Scriptura е la libera citire а tuturоr. rii"Ь 2,20-21).
Acest rrr"* о.rЪйаi drept,
gi recomandabil. Dar nu ci
е la libera int.rp..tur"-u "
Bisericii gi а сеlоr mandatali de пumаi а
'й"i'.'
еа. Deci са sй nu gregim,
trebuie s5
uгmйrim iпtеrрrеtаrеu Bl."ri.t,
IПtеrРrеtаrе саrе аrе о vechime
uЙilо. Parinli 9i а Sfintelor Sinoade.
atit de veche in viala Bisericii.
d. d;;; _й;,;;;;;,"ъ*,аrе tot
sfinlii Рйriпli au trйit in timpuri
mai apropiate de epocile scrierii
c'rfilor biblice, cunogteau tеmеiпiЪ
erau fami li ariza[i cu imрrеjurйri
fimbile in .Jr" ur,;r;;;" acestea,
l е i моriсе
ýi
Еrаu cunosculi qi cu iпtеrрiы-*
й;ii.а "bi;ъ;;;;'";. timpuri.
;;;;;'
nevoie de vrео disciplinЁajutёtoй
u
"е4iй r, ачеаu
Sсriрturi. - Гpentru
-"' inlelegerea ехасtй а sfintei
Cu trесеrеа timpului, s-a ingreunat
inlelegerea tradilionalё,
apostolicй s-au
9i ivit rёйсiri 9l пеiпlъtеgеri in
explicarea textelor sfinte.
De асееа, Fеriсitul Iеюпim
1i+zo1 ;;;ъ; сй nu se poate infelege
firё о anumita сбlйuzй, arj uпuЙЙ Biblia
Йrr.
9
 In Biserica сrеqtiпб рrimul interpret а fost Mintuitorul Hristos qi
apoi Apostolii. Ei au pus inceputul exegezei creqtine. Ei au interpretat
Vechiul Testament са implinindu-se in Domnul Iisus Hristos. Dupй
inlelesul dat de ei qi duрё regulile lоц au interpretat sсriрturа sfinlii
Рйriп!i, scriitorii bisericeqti gi Biserica.
рrimеlе ореrе sсrisе iп саrе Еrmiпеutiса este tratat6 са о gtiin!й а
iпtеrрrеtйri sunt ale |:цi: Melito de Sardes (+170) in ореrа sa intitulatI
,,Cheia", in care autorul а vrut sй dea lista сеlоr mai obignui{i tropi
biblici qi explicare а lor ; о ri g е п (+240), pбrintele, explicЁrii alegorice,
in cartea sa,,De principiis"; Fei: Augustin (+430) ,,De doctrina cristiana"
qi Дdriап (+450), "Introducere iп Sfintele Scripturi".

2. Interpretare, interpret
9i calitй{ile interpretului

Sfinta Sсriрturй este cartea fundamentalй а cre9tinismului. Nu este,

о carte la fel cu celelalte: este о carte divino-umanй,scrisl sub inspirarea
Duhului Sfint. Еа аrе, deci, un caracter deosobit gi о insemn5tate firй
egal pentru suflеtцl omenesc, pentru сй-l introduce in taina infinitului
qi а ve9niciei. Еа trebuie citit1 cu о stare de suflet deosebit1, pentru с1
altfel nu-gi descoperl inaintea cititorului toate соmоrilе sale.
Este un fapt indeobgte cunoscut сй sectele religioase actuale in
majoritatea 1оr iqi au originea in Reforma lui Luther (1517), саrе intre
numeroasele sale greqeli, а stabilit, in mod аrЬitrаr, principiul
interpretЕrii libere 9i individuale а Sfintei Scripturi, abltindu-se iп acest
fel de 1а practica tradilionalй а Bisericii gi iп flagTant5 contradiclie cu
inv1!5fura Sfintei Scripturi саrе spune: ,,... сё nici о рrооrосiе а Scripturii
nu se tilcuieqte dupб socotinla fltесйruiа" (II Реtrч |,20). Acest fapt а
avut urmбri dintre cele mai dezastruoase pentu religia cregtinl, сйсi
dldea drepful fieclrui cititor s5 interpreteze Sfinta Scripfur1. Dar, este
gtiut сй numai Biserica are acest drept, еа fiind ,,stilpul gi temelia
adevйrului" (I Tim. 3, 15), urmiпd astfel rinduielile SГrп{ilоr Apostoli,
gi nicidecum persoanele particulare.
10
 тёlmlсirilе аrьitrаrе qi false аlе acestora au ачut са
uппiге alterarea
iпчй!ёturii creýtine gi aparilia а peste 3000 de secte religioase: baptigti,
adventigti, penticostali, cregtini dupй Evanghelie, mаrtоrii lui Iehova,
acegtia din urmЙ fiind numili qi mileniýti, studenli in biblie sau ruseliqti,
etc. De aici se vede, ре de о parte се consecinle nefaste poate avea
interpretarea scripturii dupё capul fiecйruia qi, dimpotrivб, cit de
песеsаrЙ este о interpretare соrесtб а acesteia, potrivit cu iпчй{ёfurа
Bisericii gi cu principiile Erminouticii biblice.

2.1 Се tпsеаmпd а iпterpreta?

cuvintul iпterpretare vine de 1а latinescu|iпterpretoц -ai= а inter-

preta, а tйlmйci, а explica. De aici: iпterpretatio, -опis explicare,
-
lбmurire qi interpres, -erls - mijlocitor, interpret. А interpreta iпsеаmпй
а explica, а limuri ceva се nu este desful de limpede, а descifra dintr-o
carte sau dintr-un text inten{iile autorului, iп cazul de fа!й, а inlelege
iпчб!ёturilе divine descoperite autorilor sacri,
ре .u.e u".qtiu le-au fixat
in scris, 9i apoi а le infiliga semenilor nogtri, evident cu alte cuvinte
decit acelea din Sfinta Sсфfurё.
Се1 dintii gi cel mai simplu mod de а imрйrtйqi altora cuprinsul
Sfintei Sсriрfuri репtru inlelegerea ei este
Т!аduсеrеа (1) - prin саrе inlelegem strёmutarea cuprinsului
acesteia, dintr-o limbй strйiпй intr-o limbб cunoscutI sau in limba
nalionalб а unui popor. Рriп aceasta Sfinta Scripturб е adus5la cunogtinla
cititorilorprin propriile ei cuvinte. Тrаduсеrеа este сеа dintii trеарtй iп
iпtеrрrеtаrеа sfintei scripturi qi, iпtruсitрriп acestprocedeu se transmite
inlelegerea texfului Sacru, traducerea insбqi se poate numi iпtеrрrоtаrе,
iпtr-uп sens mai larg.
Existё mai multe feluri de iпtеrрrеtёri. Din рuпсtul de vedere а1
cercului de ascultбtori сйtrе саrе Se adreseaz1, interpretarea poate fi:
Iпtеrрrеtаrеа popularn (2) - atunci сiпdрriп сопsidеrфii simple,
uýоаrе, explicйm textele sfintei scripturi
репtru credinciogi cu о сulturй
mijlocie.
11
 Iпtеrргеtагеа qtiin{ificn (3) - о interpretare mai profrrndй, atunci
cind, plecind de 1а textele respective, сйut6m sa 1е expliclm cu un aparat
mai bogat in consideralii istorice, filologice, filosoГrce 9i mоrаlе.
Interpretarea se poate impйrli 9i altfel:
Interpretarea чеrЬаlП (4) - dac1 еа se rеfеrб mai mult la text,
adicб 1а partea exteml, 1а sensul сuчirrtеlоц la relalia dintre еlе, 1а funclia
1оr in frazй, pentru а preciza din acestea sensul frazei.
Iпtеrрrеtаrеа rеаlй (5) - daca presupunem sensul чеrЬа1 cunoscut
qi intreprindem interpretarea cuprinsului , йrб ane mai орri 1а cuvinte.
in сееа се priveqte limiИ iпtеrрrейrii, se difеrефаz5, de asemenea iп:
Interpretarea ermineuticй (6) - urmlregte doar sб precizeze care
sunt ideile autorului, се а чrut е1 s1 spun6, саrе este sensul, йr1 а 1е
justiГrca sau aplra, cu diferite argumente.
Interpretare omileticn (D - este atunci cind explicбm anumite
texte 9i facem aplicalii 1а viala credinciogilor.
Citirea Sfintei Scripturi о poate face fiecare, dar pentru inlelegerea
ei соrесtй, este nevoie de о preg5tire teologic1 specialй, iar iпtеrрrеtul
sб Гtе inzestrat сu anumite insugiri mоrаlе 9i si posede anumite calit6li
intelectuale,

2.2 Calitd|ile morale

} сrеdiп{а adinci gi siпсеrй, care c6|dlze9te inteligenla omului

;i-i deschide orizontul lucrurilor supranafurale. El trgbuie sб fie
incredinlat с1 Sfinta Sсriрturй cuprinde cuvintul lui Dumnezeu,
invl!йtura dumnezeiascб, cu taine adinci, ре саrе mintea
omeneascl nu 1е poate cuprinde in toatl adincimea 1or, avind
nevoie de ajutorul credinfei, Nu existl erori iп textele sfinte, dar
existё о mбrginire а in{elegerii noastre.
} dispozilia meditativi al cititorului. Sfinta Scriptur1 fiind о
ореrй alclfuitl dininalte adeviruri doctrinare 9i mоrаlе, саrе au
fost scrise de autorii lоr in momente de deosebit1 iluminare
internl9i emolie religioasl, urmеаzб са cititorul ei trebuie sl se
|2
 sileascй а se apropia cit mai
mult de starea sufleteascй а
rului sасru. scriito-
} modestia qi smеrепiа, cёci duрё
cuvintul Scripturii, unde е
smerenie, acolo е qi infelepciun.
ча feri ре iпtеrрrеt de rйtйсiri ,
(гitа. U,2j.Д..ir'U dispozigie
---
gi ехаgеrйri.
} integritul.u. -o11vurilor sfiпlЙа
9i
cuvintul Scripfurii, ?nlelepciunea
vielii, pentru сй, dupй
nu iпtrЙ ln sйetur rйuчоitоц
nici пu locuiegte in trupul deldat
pa;;;^ri"i.r"o"rrnea lui
Solomon 1,4) АсеаstаЪогеsрuпdЬ
9i сu.;.;;;;р"пе Sfintul
Apostol Pavel: ,,Omul trupesc
пu pricep" cele се suniate
Dumnezey".(I Соr. 2, 14). Duhului
Nimic nu indepйrteaz' mai
'ui viciul qi pйcatul.
decit mult

2.3 Calitd|ile intelectaule

Aici iпtrй studiile 9i cunogtinlele preliminarii

echipat iпtегрrеfu 1 c,,-1^1l11,u;,, cu саrе trebuie sй fie
eI trebuie sй fie famil iarizatcu 1" ylir1.".""^r
r";; ;;;ituri. Astfel,
limьiй ih саrе s-au scris сйrlilе
Sсriрfuri: limba еЬrаiсйрепtru sfintei
Vесыur ъstаmепt gi limba
Noul Testament; evenfual latina gTeacipentru
9i rlurrЪ.ru, iп саrе r-u, Б.йОе timpuriu
traduceri cu mаrе rйsрiпdirе
originare ale Sfintei ýcripturi -"lta
si uutoritate. Сuпоаgtеrеа iimbilor
esr.
traducerea nu rеdё intoiodeaunu "й"r"* песеsаrй interprefului, сёсi
,.nrur exact al original ului (vezi
cap.Uzul vorbirii regulele
si lui).
Iпtеrрrеfu' trebuie sa cunoasc'
Arheologia biblicй, deoarece
оfеrй cunogtinle asupra obiceiurilor, aceasta
instituliilor religioase sau civile,
adic' mediul in саrе а luat па'tеr".;;;;..ресtiчй
biblicd si iпsеmпйtаtеа ei (vezi сар. Дrhеоlоgiа
репtru tпterpret).
Е1 ча trebui s5 cunoascй
Introducerea in сйrlilе
care ne familiarizea,1.^11u':*l Sfintei Scripturi,
сё4ii respective, cu motivele
deteгminat s-o scrie саrе i-au
9i scopul се t-a uгmйrit. De asemenea,
ча trebui s5 сuпоаsсЙ ?пчйl'turа interpreful
p.ntru а qti cum se integreaza
iпчй!йturа intr-un text оаrеса.""r"irirra,
й"uriu-blul gепеrаl al dogmelor
1з
 creýtine. cu alte cuvinte, sй respecte сееа
се se nxmeýte ,деgulа credintei''.
Interpreful trebuie sй mai indeplineasc1o
condili., ,а.urrЪurсё luсrйrilе
comentatorilor insemnafi ai sfintei scripfuri.
Din wеmurilе sfintilor
PЙrinli 9i РiПй acum s-a depus о
-urrЪа colosalй
scriptura. Dеоаrесе асеаstё muпсй е totdeauna п"й;ffi;;i
un adinc izvor de
iпfоrmаrе pentru се1 се чrеа sй afle sй expunй
9i sensul Sfintei Scripfuri.
Aceste luсrбri чоr avea totdeauna insemnбtate pentru
irrterpr"t. Е1 va
trebui sй consulte comentariile Sfinlilor P6ringi,
sсriirоrйЪЬ"riсерti
gi ale celor mai de seam5 exegeli
ai ъisericii ,b"rt .,
cёlбuzi (vezi сар. Sfiпtrti Рdriпli qi scriitorii bbericisir1. р.;;; se putea

3. Sfin{ii Pirin{i qi scriitorii bisericeqti

3.1 Sfinyii Рdriпfi

_Cuvintul p5rinte (grе:. fiOтnp, тtoтsрsq = рЙriпtе, pйrinfi) аrе о

evolulie interesant5 cu un inleles din .. iп сЬ
mai саrе i s-a
}ribylt cu timpul. El е de origine sасr5 - Dumnezeu"о-рrй, ,,Tutal nostru''
(сопf, Matei 6, 9). in Vechiul in Шоut Testament, "rtЪ
ýi u."rt.ouint ехрrimб,
dintre iпчб!5tоr qi ucenic са un rароrt intre
*:,r?:т:_т1l?рlР'
пu, mvа!аtоrui este ,,tatd", iar ucenicul este
tati gi
,,fiU'', ,ru-agte de
1xemplu
Sfintul Apostol Pavel ре Timotei "rr-
9i ре Tit, 1iib. t, 2) iar
Petru ре Маrсu (I Petru 5, 1з). iп acest inlelbs
чоrЬ"iЁSЪ"'"r Iriпеu:
,,Cine а primit iпч5!йturа de 1а cineva е numit <fiu> al celui
саrе il
iпча!й, iаr acesta din uгmб е numit <tatйb>
sdч" (Дdч, haeres.Iy,41,2).
calificativul de tatd sаuрёriпtе еrа frесчепt inprimele
secole, mai ales
репР episcop.
Incepind din sec.IV, numele de Рёriпli sau Sfinlii
Рйriпli ехрrimа
autoritatea suрrеmi in ortodoxie. pйringii .ru,
u.u- cйiderati са
reprezentanli normativi ai tradiliei doctrinale
а Bisericii.
Intr-una din scrisorile sale, Sfinful Vasile cet
Mareprecizeazй: ,,Noi
nu ассерtйm nici о credin!ё поuй, саrе пе-аr
fi рrеsсrisй de allii ýi nu
cutezйm sй рrеdiсйm nici mйсаr rezultatele
рrфЯ"i nourt refleclii,
репtru а nu prezenta inlelepciunea lumii drерtъоgrпй а religiei,"
ci acelor
l4
 саrо ne iпtrеаЬй le соmuпiсйm сееа се ne-au invйlat Sfinlii
Рйriп!i''
(scris. 140,2).
sinoadele, indeosebi cele ecumenice, statornicesc dogmele
Bisericii,
bazindu-se ре autoritatea Sfinlilor Рёriп!i. Рбriпlii Junt nu
пumаi
reprezentanlii traditiei doctrinale а Bisericii, ci gi judecйtorii
ortodoxiei
(aceasta indiferent de veacul in саrе au trйit).-Еi
;й, de obicei, episcopi,
dаr regula aceasta nu putea rбmiпе fiхй. Numele de
,,Раriпli'' аiпсфi
sёtrеасб de la episcopi asupra scriitorilorbisericegti, clerici
йneclerici.
Factorul determinant а fost mdrtuiisirea сu aato-ritate а crediпtei
Bisericii. Astfel, tеrmепul de ,,Рйriп!i" сйрйt5 uп sens ,p""iut,u."iu
а"
martori sau mйrfurisitori ai credintei vechii Biserici. Dar пu
toli aceýti
scriitori bisericegti din trecut puteau fi considerati са martori
mйrturisitоri gi numili,,Pirin{i". Vincen{iu de Lеriпрrе cizeazё,conditiile
-
cerute unui scriitor bisericesc pentru а se bucura de autoritatea
de plrinte
bisericesc, 9i anume:
1. s5 fi trбit iп sfinfenie, in сrеdiп!б
9i in comuniune cu Biserica
universalй prin iпчё!йturа lоr.
2. unanimitatea acordului doctrinal.
3. liпеrеа gi trasmiterea invйtбturii curate а intregii Biserici.
Din сеlе de mai sus reiese Ъа noliunea de ,,Pa"rinte Ъisеriсеsс''
implicб о sеаmб de condilii. Aceste .onailii sunt patru:
(1) Doctrina оrtоdохi, in sensul сй iпч5!йturа 1оr foebuie sй rеflесtе
fidel doctrina Bisericii ;
(2) Sfinlenia vielii (vita
рurа) са realizare practicй а ortodoxiei;
(3) АрrоЬаrеа Biseгicii (aprobatio ЕЪсlеsiае) adicб
sunt
recunosculi cu aceste atribute gi aceastй denumire de toatй Biserica.
Este condilia песеsаrй care саlifiсй definitiv
ре un ,,Рйriпtе bisericesc'';
.(4)
Vесhimеа (antiquitas), adicй au trйii in рrimеlе opt secole; iп
perioada sinoadelor Ecumenice,
рiпё cel mъi tirziu iа sf. Ioan
Damaschin (+749).
Biserica ortodoxa nu admite ре cineva са,,Рйriпtе bisericesc'' йrЁ
indeplinirea rigurоаsй а tuturоr сеlоr patru condilii enumerate gi
п-а
fixat niciodat1 пumйrul Sfinlilor Рйriп{i. Sinodul V ecumenic (Соrr-
stantinopol, 553) а declarat са iпчёfйtоri сu autoritate decisivd in
Bisericб
ре: Sf. Vasile cel Маrе, Sf. Atanasie, Sf. Grigоriе de Nazianz, Sf.
15
 Grigоriе de Nissa, Sf. Ambrozie, Sf. Teofil, Sf. Hrisostom,
Sf. Ciril al
Alexandriei, Sf. Leon cel Маrе, Sf. Ciril а1 Ierusaiimului,
Sf. Еfrеm
Sirul, Sf. Grigorie сеl Маrе, Sf. Iustin, Sf. Irineu, Sf. Ciprian,
Sf. Maxim
Mйrturisitorul, Sf. Ioan Damaschin.

3. 2 Scriitorii bisericesti

cinevapoate fi de о sfinlenie ireprogabil5, poate fi сhiаr mйrturisitor

sau mаrtiц dаr dасй рбrеrilе nu se isеаmбпй iu аlе
сеlоrlаlti sau sunt
potrivnice invй!йturii Bisericii, nu poate aspira lu onou.*
J.Ъа.irrt.. в
Spre_e'emplu, а scriitorilor de gerriu ai Bisericii:
1azul,. Origen gi
Tertulian. ,,Nimeni dintre muritоri n-a scris mai mult decit
Origen'',
zice Vincenliu. ýi totugi Origen а disprefuit tradi{iile qi ЙчаЦйturitе
Bisericii printr-o interpretare gregit5. Теrtuliап se afli
uрrоБm aceeagi
situalie са gi origen. Aceptia se deosebesc de sfinlii Рйriiъri"
асееа
сй iп iпчl!йfurа 1оr s-au strecurat anumite erori,
debi nu au intotdeauna
о.iпчй!йturй рur оrtоdохё, sau lаsй de dorit in.."u
.. pri;{i; sfinlenia
viefii. Ei n-au о autoritate teologicй bisericear"a
9i J ýг. ГаПпli;
sunt inferiori acestora din punct de чеdеrе а credinllei
"guia.usfinlenie,
9i dbi
au vechime 9i unii dintre ei sunt autori de luсrjri importante
sau
пumеrоаSе. Printre Scriitorii bisericeqti, putem cita
iп general ре
apologelii sec.Il, apoi ре Origen, Tertutia; (amintifi d.j"i
Clement
Alexandrinul, Eusebiu al Cezareii, Rufin, Fеriсitul i.rо"lй,
Fericiful
Augustin etc.

4. Arheologia biblicй
9i insemnйtatea ei репtru interpret

_ ATheologia este ýtiinla саrе studiazi

baza interpretйrii
trecuful istoric al omenirii
ре
vestigiilor materiale din acele ur"**ri,-.um Sunt:
diferite obiecte de uz casnic, obiecte de аrtй qi de cult,
obiecte fuпеrаrе, ruine etc., саrе ne чоrьеsь despre'viala -оп.аЪ, irrsсфlii,
оайепitоr се
atunci. Etimologic, tеrmепul чiпе de la douй gr.".iii,
: vechi antic qi },6yog = сuчiПt, studiu, istorisire.
"uuirrt"
&рlшrоq
ЕstБ о qiiйtа relativ
16
поuй, арйruй ре 1а sfir9ihrl veacului ХИII gi irrceputul celui de-al ХЖ-lеа.
Рiпй atunci prin arheologie se inlelegea in general prezentarea
sistematicl9i gtiin{ificl a istoriei. Dup1 асееа, acest termen este utilizat
pentru а denumi о rаmurб independent1 а istoriei, саrе se осuрб cu
prezentarea gtiinlificё а stirii unui ророц de-a lungul veacurilor.
Atunci cind obiecful prezentбrii Arheologiei are in vedere situalia
ророаrеlоr menlionate iп Vechiul Testament, atunci se poate vorbi de о
Arheologie ЬiЬliсй, deosebit de ATheologia cregtinё саrе se ocup1 cu
viala creqtinismului primar, cit gi de Arheologia 1aic6, саrе privegte
existenla unui ророr in contextul istoriei antice.
Agadar, Дrhеоlоýiа biblicd este о rаmurа а studiilor biblice care
studiazй trecutul istoric al vielii materiale si spirituale а poporului
еvrеu, tп stпul cdruia s-au elaborat cdrlile Sfiпtеi Scripturi, аmiпtiпd
si de popoarele iпvесiпаtе сu care evreii аu аvut legdПri, iпfluепf;пdu-i si
primiпd iп ероса respectivd iпfluеп!а lor,
Еа studiazй: obiceiurile 9i instituliile poporului ечrеu referitoare 1а
viala civil1, politic5 9i religioasё,pebaza dovezilor din Sf. Sсriрtur1 9i
а datelor oferite de istoria рrоfапа gi cercetlrile arheologice.
Ре lingб antichiйlile poporului еwеч, Arheologia biblicб line seama
qi de situalia аltоr ророаrе menlionate in Vechiul Testament: аrаmеi,
amonili, moabili, edomili, inrudite cu fiii lui Israel sau alte neamuri, cu
саrе israelilii аu avut contacte politice qi sociale: asirieni, babilonieni,
canaanieni, egipteni, greci gi romani.
Antichitй,tile acestor ророаrе devin obiect al Arheologiei biblice
numai dacЁ prin obiceiurile 1оr au exercitat о rеаlб influen!б asupra
poporului israelit gi astfel ajutЁ 1а cunoagterea gi ldmurireavielii sociale,
politice 9i есопоmiсе а acestora.
finind seama de fарful сё viala socialб 9i spiritualё аrе uп саrасtеr
раrtiсulац depinzind de familie 9i altul gепеrq!
dintr-un stat bine organizat, sub aspect
biblica are in vedere сеlе trei realitйti; gi statul 9i
cuprinde 4 par{i:
l. Despre f,ara Sfrпtй si locui
2. Despre апtiсhitйtrilе саsпiсе veqminte,
alimentafie, mijloace de exi сорiilоц
%Ь*"*
\",ý
УrАN
 starea socialй а femeii, sclavii, viala
socialй, qtiinfa, аrtа, calen-
darul, mоаrtеа 9i rituri fuпеrаrе;
3, Despre antich\YiP politice): fогmе de
organizare 9i admi-
nistralie а statului, funclionaride stat qi ai cu4i"i r"gur", teocrafia,
profetismul, dreptul personal gi
matrimoni"l;
gi de levirat, divor,tul, dreptuiile
;;;ria legitimй
9i iпааtоiйi.l"иr"ц rорriе-
tatea, imprumutul, mogtenirea,
4, Despre aп,tichitdlile religioase.: cultul, ii йСПur
drepful p.nui
;

locagurile de cult,
personalul de cult, acliuni cultice, timpuri,i;, й;ал 9ipartide
religios-politice.
Din aceastй sumаrй prezentare а cuprinsului
Arheologiei biblice,
rеzultй deja insemn5tatea ei
репtru inlelegerea deplinй 9i соrесй а sfintei
sсriрturi. Materialul oferit J" u..urja
disciplinй biblicй este necesar in
gепеrаl teologilor gi mai cu sеаmй
сеlоr се se ocupi сu sfudiile biblice
1ijorчsc sй aprofundeze chestiuni de ехеgеzй 9i de introducere in cirtile
sfintei sсriрturi. Duрй cum literafura
clasica йtiпа;t
ророаrе nu se poate in{elege йrё а se cunoagte
spiritualба ророаrеlоr respective, tot
";;;;;;11il;
viala mаtеriаlб qi
sensul adinc al Sf. ScriptuTi fЕrб а
astfel Йроrtil ;ъ infelege
"9t. qi
obiceiurir. "
еwеу_ lara de origine а Сйrlii Sfinte.
ýti Й.riБjiЙроро*rui
Biblia s-a elaborat in palestina, qi din aceastб
саuzб,еа rеflесtй in
stilul qi cuprisul ei, modul de а gindi gi
а vorbi al poporului respectiv.
Еа se rеfеrй la anumite instifuliipolitice,
administratiu" su.r r"tiglour"
autohtone, fiind ale unui vechi,
ророr оriепИl, Ceosebit Je
Моrачurilе |opoJete асПаtе.
sale sunt mai pulin cunoscute, neobignuite
?n dezacord
gi
cu obiceiurile noastre. Ele repiezintй
un stadiu сЬ civiiizafie, astйzi
depйýiй, саrе
ре noi nu- 1 putem inlelege с,, mentalitatea
noastrё, асfuаlЙ.
Arheologia biblica le explica pu"inй"
in lеgбturй .u ub urй.
invecinate. in acest ророаrе
-od, put.- ййl;g: mai uqоr gi putem explica
unele fapte, sensul r,no, .ur,irrte, in!;le;l
unor .rоrйiйturistiсе.
Astfel, fhrб cunoaqterea logodnei qi casatoriei
la evrei nu putem inlelege
titlul de tatй legal al Mintuitorului atribuit
lui Iosif. Aceeagi instifulie а
familiei cu moralismul ei riguros ne ехрliсё
Sfintului Ioan ВоtеZйtоrul fаlЪ de regele
й;й;I" о- -'* mоrаiй а
Irod Antipa .
18
 Instifuliile politiie пе_ deslugesc
modul judecбfii 9i rбstignirii lui
Flristos; сопчеrtirеа lui Zaheu_vйgul,
mой."
Агоst$ "ril]cilconurrri ýtefan
, :1t'ч,"i {асоч
cel М*";'.ur"rЩ.r* Sn"йiapostol
9t mоаrtеа sa; etc. Cele mai importante
suntinsй institutiile religioase.
Pavel
Cunoagterea l оr пе
Sfши Scripfurй. As|fel, 9: :heia
rlЁr.веii йrБ;#Ж,,1;о s cute din
templut iuiul","u *Iujitorii
9i atribuliile lоц ne
9:Y тf"евеm зуI|е
gt moartea sa, suferinfele
ain faptere ii
-и*irЁ мi"йlir*rоi;
- judecata
sale din раrtеа sinedriuй
SйrЬбtоrilе еwеilоц caPagtile
mai сlаr patimile Domnului, 'Pog;*;u
9iCb"b"";r"u, * ОuИ sйirilelegem
Duhului iп"i]Б"r sabatic
anuljubiliar пе dezleagi taina m;lo;;uvinЁri 9i
profefic" ЬоguЦtо.
gi asupritorilor. Suferinlete
toaЁ асеа litеrаfurё eshatologicй
na,tlonaie-ale ейl". "*tu
]а iЩеlеgеm
"Ь:г*
mesianice false ale iudeilorýйtele
de dupй
йй;
9-ti * sреrап!еlоr
strinsё dintre viata nationala qi
religioisa
'ipariid"b "йБiii;;Ь
а ечrеilоr gi zugтёчirеа
lеgёfurа
acestei
vieli iп Ve9hiul ii Шоut те.Ы"о:iБ"
u.""u, in descifrarea textelor
оьsсurе trebuie sй ne rеfеrim tоtdеаuй
ru uiut si ойi"ъiч.i. poporului
ечrеu din асеа wеmе. Iпtеrрrеtаrеа
Sf. sJrйь.l БйЬпоаqtеrеа
arheologiei poporului udut la desfule inlelegeri eronate
ale uпоr texte. Cunoagterea "*.,,аrhеоlоgiеiййr."
"uqt...
faptul сй сеrсеtёrilе- arheologi.. gi репtru
"rЁrЁ;Ъ.Тru
ii-""tichitatile
аrgumепtе putemice pen*rr а biblice ne оfеrй
combate рйrеrilе Ёrеtiсilоr саrе
autoritatea i stоriсй i divin' а с resping
9
Sf. Sсriрturi fЕrй а cunoagte starba
ёrlilоr, л'rri.. ёЪ-i ;;iffiЫicat textul
.o.iur-poiit;.' qi u alto,
ророаrе din antichiИte au alunecat iп ";;;if,,
iпtеrfrЬЫ;;;;;;;;Й;'
generind astfel multe еrоri gi
erezii.
urmеlе de аgеzйri omenegti descoperite,
ne сопfirmё istoricitatea
evenimentelor care au avut loc
-й;i;;;#ffi;;5i
iп
consemnate de aghiogTafi. Cerc.Ы""u.baologice au fost
vestigii deosebii au daf la lumiпй
1то:1:"," ;;;Ц ;;;';ъ;;;;;tiсitё!ii 9i
о:
integriйtii cйrfil9rVechiului т.rtuй.оt.Iп special sec. ХЖ sec.
s-au rеmаrсаt ргiп nlrmeroase
sёрёfuri 9i c.siopJйJt;ice.
9i ХХ
descoperit оrаýе S-au
antice я; -urt. ,nlпumелtе de
civilizaliilor vechi din Asb ql аrti aparlinind
дй."."оrаgеlе шййii ЁаЬilоп
au
19
 iegit la ivealЙ cu monumentele 1оц iаr iп Palestina S-au
descoperit:
vechiul Iеrihоп, cetatea Ai gi samaria, adeverindu-se multe
date istorice
semnalate numai iп Biblie.
De un interes deosebit se Ьuсurй qi descoperirile йсutе
diп |947
incoace, in depresiunea Mёrii Moarte din Palestina biblicб
la El Qumran
gi Kirbet Qumran, unde vieluia о comunitate
asceticй iudaicй, despe4ita
de oficialitatea din lerusalim,
ре motiv сй marele рrеоt nu se mai recruta
din rindul preoliei lui AaTon. Aceastй gruраrе religioasa
avea via!й de
obgte 9i principii аsеmбпбtоаrs сеlоr аlе esenienilor.
Distrusё de rоЙапi,
1а anul 70 d.}k,, comunitatea aceasta а reugit,
inainte de catastroй, sй-gi
аsсuпdЙ manuscrisele religioase in grotele din regiunea
respectiva.
Materialele descoperite acolo au constifuit оьiейl uпоr
сеrсеt5ri
gtiinlifice minufioase. Manuscrisele acestea dateazб,din
sec. III ?.d.Hr.
ýi cuprind: арrоаре toate сйrlilе Vechiului Testament; citeva сйrli de
disciplin5 а comunitйlii respective 9i uпа asupra doctrinei ei.
Remarcabil
este faptul сё manuscrisele biblice sunt mai vechi decit
cele ре саrе le
posed5m astбzl cu circa 1000 de ani. Textele lor sunt
identice cu cele
cunoscute рiп1 асum, avind deci pentru critica textului
о чаlоаrе
excep!ionalё.

5. Sfinta Biserica 9i Sfinta Tradi{ie

са organe ale iпtеrрrеtirii

Sfinta Scripturй cuprinde revelalia dumnezeiascй descoperitй

oamenilor de сйtrе Dumnezeu prin
рrоfеli 9i рriп Mintuitorul Hristos,
prin Apostoli 9i рriп ucenici ai Apostolilor. Сееа се S-a
descoperit prin
рrооrосi, prin drepli 9i inlelep{i gi s-a fixat iп scris inainte de Domnul
Hristos, fоrmеаzI Vechiul Testament, iаr сееа се S-a transmis prin
DoTnnul Hristos qi Apostolii sйi gi s-a fixat in sсris de ucenicii
Domnului
Hristos 9i de invй!йceii 1оц fоrmеаzй Noul Testament.
Atit revelalia divinй а Vechiului Testament, cat асееа а Noului
9i
Testament s-a transmis mai intii
ре саlе оrаlй, pentru anumili oameni 9i
pentru anumite comunitйgi, oameni grupali iп jurul
temptului 9i а1
2а
 Vechiul Testament gi acei саrе fоrmаu
;iк:lt,l-::'n comuniйli creqtine
Dupйun оаrесаrе timp invй!'furile
divine ale Vechiului Ъstament,
саrе сirсulаu оrаl sau chiar scrise
iп fragmente, s-au fixat in scris gi
fost primite de comunitйlile respective, au
саrе le-au strins la un loc, le-au
codificat gipe саrеlе citeau gi lЁ interpretau
conduc5torii comunitёlilor
lor gi iпчй!йtоrii de lege..Interprelii,
laiindul lоц аu..п, uo.r" explicafii
la anumite texte sau сйr!i, aup^a
йо*"сеrеа ечrеilоr din robia babilonic'
(536 i, d, Нr.) explicalii nйit. -Йu',rЯ. iп acest mod s-a fоrmаt
Vechiul Testament gi, aНfuri de el,
traliliu ba"i.a
texte sfinte), inainte de Minfuitorul. фП."И, la anumite
Biserica сrеqtiпё 9i-a insugit numai
Vechiul Testament de 1а .illз*оgа iudaica
si l-a iпсоrроrutБir"я.ii
Domnul Hristos, саrе i-a dаЙпiеrр.еiаrе рriп
hTistocentricй.
Revela(ia Noului Testament s-a realizat
trls,mis-9 рriп viu gTai. Еа а fost аmрliл.Й|rйБо*'r Flristos,
deplin
??:: "
ШtеrРrеtiПd-о
ае sЛпПi Apostoli,
gi adincind-o gi а circulat
1Ъ_rЫ;;
oralа, rйspindindu-se la comunitйlile "ri""ъы ре оаlе
cregtine репtru zidirea lоr
sufleteascй. Biserica сrеgtiпй iпtеmеiаtё
de Minfuitorul jertfa de
Ре СruСе (Fapte ХХ, 28) 9i luind efectiv лlпр й рriп
(Fapte II,4l; IЧ 4) gi-a insugit-o zй ъincizecimii
qi in.o.porat-o sub autoritatea
12 Apostoli, iarmai tirziu (?ntre сеlоr
u"ii +з-rо-О) unii dintre sЯriii Apostoli
sau ucenici ai lоr au pus in scris
esenlialй aceste
сееа Ъе noi";;r;;;";;;;йЬ,
predici apostolice, dind nagtere la
numim Noul Testament.
La sfirqitul veacului apostolic еrач
sсгisе toate сеlе 27 de cfu[iale
Noului
Testament, еlе fiind codificate in
ч"u.йt.li-*;; iй', "".ritatea
Bisericii.
Deci, inainte de а exista Vechiul Testament
gi Noul Testament а
existat iпчй!йturа оrаlй. Din еа s-a
luat esenlialui qi ,-u nr.ut in scris,
rёmiпiпd, ?n continuare,
ýi 9n iпчё!йmiпt oral, care s-a transmis
departe, alйfuri de S-finta Scriptura, mai
amplificindu-..
explica{ii gi iпtеrрrеtбri la textej" -li ales prin
.лпt". Tradilia, aaica iпчаlёmiпtul
!$, Гledaniile (I Соr. XI, 1) existau in veacul apostolic, аlйturi de
Sfinta Sсriрturй (II Ъs.II, 15),
dupй veacul apostolic а luat
рu*Йпu-еlе de tradifia apostolici,
С" iradilie bisericeascй. дсеаstа
"ойы"
2\
 s-a cristalizat iп scris рriп scrierile
Sfinlilor Рйriп!i, dogmele 9i canoanele
Sfintelor Sinoade (ecumenice), simbolurile de сrейР, J"йъъ.ясеsс
etc.
In acelagitimp ins6, аlйturi de tradilie, au eiistat gi comunitatile
cregtine, adicй Biserica. Acestor comunitafi, саrе fоrmаu
Ьi.й", ri rЫ
adresat Apostolii Mintuitorului. Biseriba а primit ,.rйiir.
Noului
Testament. Apostolii qi urmаgii 1оr au condЪs Biserica,
i-au dat о
structurй, о iеrаrhiе, саrе а codificat scrierile Noului Testament,
ie-au
explicat, le-au pйstrat gi le-au арёrаt de orice rбtёсirе qi ,rrЬ
.ondu.e.eu
Duhului sfint, magisteriul Bisericii iпtегрrеtеаzЁ iotdeauna textul
scripturistic сu о autoritate infailibil5.
Рriп urmаrе, Biserica, Tradilia 9i Sfinta Sсriрfurй au coexistat gi
stau intotdeauna intr-o strinsI lеgйfurй (evident au bxistat
dintru inceput
tradilia qi Biserica gi apoi s-a fixat in scris Scriptura). Bise.i"a
magisteriul sau аrе autoritatea de а iпtеrрrеtа sсriрйrа, avlnd рЪп
in vistieria
sa са sprijin Tradilia, adicй iпчйфturа Sfinlilor Parinli.
in ...u се privegte
iпtеrрrеtаrеа Sf. Scripturi, Biserica аrе uп drept indoit:
l. De a_priveghea са interpretarea sfintei scripfuri sй se facб in
acord cu iпчй!йturа сеа drеарtё 9i,
2- Dасб, trebuin{a о сеrе, sй decida еа insйýi саrе е inlelesul
Sсфturii sau al unui anumit pasaj scripturistic.
. ..Acest drept al Bisericii dеriчй diniaracteruf ei de agezйmint infailibil
gi din mепirеа ei de conducёtoare а vie{ii spirituale
u o*"niпi саrе i s-a
dat de Domnul Hristos_(Matei XVIII, iz;i"91& iO1-
iЛпtur Apostol
Pavel о numegte ,,stilpul qi temelia adevйrului'' (I Tim. itt, ts;.
t r rrirtutea
сеlоr trei slujiri фutеri).d11 inva}a
ре fiii .ii, d. a-i'sЛn1l gi de a-i
conduce ре calea mintuirii, Biseric аvёghеаzбреstе to!i,
,rn.ýi.hiol"t.
futurоl iп ехрliсаrеа dogmelor cregtine, а cuйtului ýЙрturii,
cit 9i са
trйire duhovniceasc6, 9i tоаtй aceastй vistierie de credinlй,
de invaPtura
ýi de pietato еа о pйstreazё са ре un odor de
-ur. рrЪi о арбrб 9i о
foloseýte pentru toate generaliilb viitoare. Aceasta Tnseamna
сй de еа
trebuie sl asculйm cind ча fi чоrьа sй l1murim sau sй iпdrumdm
credinta
gi pietatea поаstrб. Tot din acest motiv urmеаzй
сб, in drumrrii;;;;;;
separate, trebuie sй fim luminali de Вisеriсi, aceasta avind
menirea de
а imрrеuпа shбdaniile futurоr, de а ?пlйturа din еlе
рйrlilе gregite 9i de
а аrmопizа cele Ьuпе аlе noastre cu cele се еrаu iпсй mai
dinainte са
depozit de iпчй!6turй сrеgtiпй 9i de чiеluirе mоrаlй.
22
 Drepful Bisericii de а iпtеrрrеtа sfinta sсriрfurб
il аfirm6 rерrе-
zentanlii autentici ai traditiei, Sfinlii РПriп}i.
in aceasta рriйrrlа Sr, Irineu
(+202) Spune: ,,Nu se poate afla din
Scripfurб аdечёrul de catre acei
саrе nu gtiu tradifia", in alt loc, adaugй:
,,Асоlо ... unde darurile
Domnului sunt depuse, se cuvine sй se inve{e
аdечйrul. La cei insёrcinati
cu aceasta se аflй сееа се vine de la Apostoli,
succesiun.u Bi..i.ii,
cбci ei пе inйligeazй Sсriрturilе йrб peiicol'' (ДdчеrsПs
haereses,l7b.
IV, сар. 26, пr. 5).
ca4ils sfinte n1l cuprild decit о раrtе din revelalia dumnezeiascй.
Еlе au, deci, trebuinji ga fie iпtrеgiЪ, explicate pri"
t*Oilia оrаlа, а
сйrеi рёstrёtоаrе infailibilй е Bisbrica. Lucrul
acesta rezultй 9i din
practica Apostolilor gi а vechilor Рйriп{i. Pentru
u gnostici,
manihei, arieni etc., саrе se foloseau gi ab.rzau "o-bui. ре
с. sr. i.rlifurй, ei se
refereau continuu la.interpretarea сё4ilоr sfinte
intrebuinlaй in Вisеriсй.
Pentru Sf.Pйrinli criteriu al ortodoxiei 1оr еrа.а
u""u ," gйsea
neincetat mйrturisiй in Biserica. in acelagi ".ilй1'ql Dositei,
fel se exprima
patriarhul Ierusalimul ul iп,МЙrturisirеа
Ortodoxei' ; 1t6.1 Zl,spunind:
,,Datori suntem sй сrеdеm йrй gочйirе in Sсфfurб, а.riЙЪ
altfel, ci
аýа cum а interpretat-o gi а transmis-o
Biserica sоЬоrпiJеаsс5''.

5.1 Саm se аJId interpretarea Bisericii?

Iпtеrрrеtаrеа соrесtй
ре саrе Biserica о dё textelor biblice о аflйm
cйl5uzindu-ne de поrmеlе ermineutice. in chip
Cir..t, ЫЪеriса gi-a
exercitat autoritatea in сееа се privegte interpretarea
anumitor texte ре
саlе pozitivi gi ре cale negativй.
ре cale pozitivй (1), аdiсй
рriп definirea sоlеmпё in sinoade а unor
invй!бturi rеfеritоаrе la unele locuri sсфturistiсе.
Spre exemplu: ,,Eu
qi Таtбl una Suntem" (Ioan х, 30) а fosi
interpretaide Sinodul de la
Sardica (3а3) in sensul unitйlii fiinlei Fiului
cu Tatal.
Alteori, Biserica а atбtat inlelesul corect al uпоr
texte рriп rеs-
pingerea gi сопdаmпаrеа in sinoade, deci
ре cul" оеgчЙ 1Z1 u uno.
interpretбri dovedite eretice. Exemplu: la
Sinodul v
23
".;;;;; iСonstan-
 tinopol, 553) а fost сопdаmпай iпtеrрrеtаrеа hiliastб а textului din Арос.
20,4, ardtindu-se inlelesul corect al locului respectiv.
Tot са interpretare autorizatй а Bisericii trebuie socotite practicile
de cult 9i сrеdiп{а uпiчеrsаli а Bisericii. Astfel, рuпеrеа mlinilor
peste cei care iпtrй in serviciul altarului а fost intotdeauna iп!еlеаsё in
Biserici, са un act sacramental din Sfinta Taina а Preofiei, prin саrе se
соЬоаrё harul Duhului Sfint; deci locurile respective din Sсriрturй: II
Tim. I, 6; Fapte VI, 6; ХIУ,2З; I Tim. IЧ 4 etc. trebuie iпtегрrеtаtе in
acest sens, са temeiuri inspirate pentru aceastй sfinti Tain5. Biserica а
stabilit, de asemenea, iпtеrрrеtаrеа textului de 1а Matei XXVIII, 19:
,,Drept асееа, mergind, invlfali toate neamurile, botezindu-le ...'' са
temei al tainei Botezului; Iоап ХХ, 23 ,,Сбtоrа veli ierta plcatele, le
чоr fi iertate qi сlrоrа 1е veli line vor fi tinute", са fundament al Tainei
Pocйinfei, iar textul de 1а Iacov Ч 13-15; ,,Este cineva bolnav dintre
voi? Sa cheme preolii Bisericii gi sй se rоаgе репtru е1, ungindu-l cu
untdelemn in numele Domnului" а fost inleles са temei al Tainei
Maslului. Interpretul ча trebui s5 explice astfel de texte dogmatice in
inlelesul ре саrе Biserica 1-а dat.

5.2 йiпd апdе se tпtiпdе interpretarea Bisericii

iп сееа се priveqte mагgiпilе рiпй unde se intinde iпtеrрrеtаrеа

Bisericii trebuie precizat сй еа se rеfеrй in primul rind la textele саrе
cuprind invaraturi dogmatice qi mоrаlе; 1а celelalte, numai in mЁsurа in
care sunt iп lеgйturб cu doctrina cregtina, Biserica nu stinghereýte
libertatea сеrсеtбrilоr exegetice. Еа аfirmd, iпsй, сб nici iпtеrрrеtаrеа
textelor сu cuprins istoric, geogTafic ori gtiinlific nu trebuie s1 чiпй in
contradiclie cu dogmele credinfei cregtine.

6. Despre sens in gепеrаl. Sens qi iпsеmпаrе

Cuvintul ,,sens" derivй din latinescul sensus, -us: fel de а vedea,

рбrеrе, gind, gindire, idee, inleles, sens.
24
 Oamenii pentru a-'i comunica intre.ei gindurile,
sentimentele 9i
ideile, se servesc de cuvinte, de scris qi
dе"gеsturi.'д...r.u stau la
indemina fiecёruia, са nigte mijioace de
а da
vorbire, pentru а fi mai bine iъlеlеgi, ei pot ";р.;;;;
..i", eirJБ i;
sё uneascй cuvintele cu
gesturile; iп scris ei folosesc numji сuчiпtеtЪ.
Spre u,.-.*рЙа, oamenii
unesc cuvintele, dupй legile cugetёrii, iп propozigii
din insemnarea par{iala а fiесаru] ý; i;;. 9i atunci,
rezulia о iпrЁ-оurе mai larg5,
dаr mai рrесisй. Din citirea acestor ".rйt,
propozilii яi а"". аЙriпdеm uп
anumit inleles, anumite idei, саrе rерЙziпtй
felul de
respectiv intr-o anumitа chestiun6. Acesta " ""а."""iЪ"й*rТi
este sensul sau inlelesul
acestor propozilii sau fraze., А
sadar, рriп, tn\ Ы, jZ- giпdrre а uпur
aytor ехрrimаtй рriп сuviпtе scriie ,ou"n, ,orБit"ir
ajutorul acestora. сч
"i-unicatй
P9ntru а surprinde sensul nu este de.ajuns
. sЙ te opregti la cuvinte,
trebuie sй citeqti fllza ?ntraga, poate chiar
intenlia autorului. u_neori cuvirrtul poate ачеа
9i ;ri;йentru а afla
mai multe iпsеmпйri: о
iпsеmпаrе оrigiпаrй, fundamentaН qi alte
insemna.i J"й". Aga de
exemplu, insemnarea cuvintului,,oui.'' sau,,imffiiei -e*cunoscuta.
Dаr sensul iп саrе aceste cuvinte sunt intrebuinlaie
in'Noui Testament,
iп expresii са: ,,imрёrйfiа сеrurilоr",
Israel" е diferitl de ?ryеllаrеа obi9",ritй
,,oile ..tЁ pi.iJйlle casei lui
9i пu.Ё i"r"r"gйecit citind
irrtreaga frazd qi obserrirnd iпlйпfuirеа de
idei а vorbitorului sau scriitorului.
Cuvintrrl ,,cale" poate insemna drumul pe care
il rua" ''magii
ре altй саlе s-au intors. iп {аrа lоr" (Matei tt, t z;, rrЙ Й"i "in.uu:
р"йе insemna
gi legea dupй саrе trйim:
,,Eu sunt calea, adevarul ,i"i"iЛban XI!
6). ýi exemplele pot continua. Рriп urmare_sensul
se opreýte la о singurй
?trsemnare, excluzind celelalte ?пsеmпйri posibile
ale uпuiъuй - el е precis.
Astfel cind zici: ,,tat6",poate fi voiba de mai
multe iпsеmпбri. Cind
citim.insй in Evanghelie ,,ci gtie Tatйl чоstru
cel ceresc de се aveli voi
печоiе", vedem сй sensul fixeazйnumai una
diпiпsеmпйri. Deci sensul
рr"Y"у?,iп rароrt cu iпsеmпаrеа саrе е mai imрrесisё.
ТrеЬuiе, de asemcnea, sй subliniem gi fapful
este unul singur. El depinde de
Ё.rJ rпеi propozilii
"а
реrsоапа reipectivй, de cugetul sйu, de
scopul ре саrе 1-а avutscriind piopozilia respectivй.
дсеst sens il аflйm
citind intreaga propozilie sau fraia.
25
 Sensul poate fi uneori atit de adinc, incit nu reugim sё-l inlelegem,
gi atunci va trebui sl recurgem gi 1а alte mijloace de iпчеstigаliе,Ъum
sunt: paralelismul gi contextul, despre саrе чоm aminti mai tirziu.

6.1 Sепsul biblic si tmpdrlirea lai

Dасй sensul in gепеrа1 este insйqi gin,direa ехрrimаtб prin cuvinte,
atunci sensul biblic este сееа се sfin{ii scriitori u., gindlt giau exprimat
prin cuvinte in acele momente de inspiralie in саrБ uu r.rir. cuvintele
insй nu pot fi luate intotdeauna-in iпsеmпаrеа lоr
рrорriе, pentru с5
sfinta sсфturб п-аrе prefutindeni un sens uпifоrm. Ёхistа iпсб un sens
саrе nu е exprimat nemijlocit in cuvinte, adicй nu е cel
ре саrе-1 dau
cuvintele in insemnarea 1or рrорriе, ci se ехрrimа mijlocit, adicё prin
lucrurile ре care cuvintele 1е iпsеаmпй, iп чЪrЬirеа
9i ,cris.rl obignuit
ачеm un singur SenS, саrе rеzultй din insemnarea naturalй а tегmепilоr,
а сuчiпtеlоr luate iп acceplia 1оr obignuitй
9i саrе se numegte sепs literal,
verbal sаu gramatical, iп sfinta scriptur6, ins1, mai ачеm uп sens саrе
nu derivй nemijlocit din insemnarea сuчiпtеlоц ci din semnificalia
spiritualб, misticй ре care о au unele numiri de fiinfe sau lucruri in
Vechiul Testament. Aceste este sеп.sиl tipic, spiritual sau mistic. Sensul
literal пu este рrорriu пumаi sfintei scripturi, ci il au gi toate celelalte
clrli pur omenegti. Sensul tipic iпsй este рrорriu,rr'.-ui .i.
Exemple: ,,Adam" dup1 sensul literal iпsJаmпй primul оm, iar dupi
sensul tipic рrеfrgurеаzб.ре Hristos (Rom. Ч 14);
,"I\dапа'' care а cdzut
in pustie 9i о miпсаu evreii, dupй sensul tipic а preinchipuit sfinta
F-uharistie (I Соr. II); ,Mielul pascal" саrе, potrivit tegii lui Moise, Sеrчеа
drept hrапб 1а Pagti gi сёruiа пu trebuia sй i se sfайе чrеuп os (Iegire
хII, 10), еrа dupб sensul literal о hrапй rituala, dupб sensul tipic, prin
jеrtfirеа lui gi рriп пеsfаrimаrеа oaselor se rеfеrеа ta
MTntшitorul, сбruiа
ре Сruсе, la rёstignire, nu i se sfаrmб nici uп os (Ioan ХЖ, 36); ,,соrtul
mйrturiеi", despre care este чоrЬа, in sens literal, in Exod 37-40,
insemneazй in sens tipic cerul (соmр. Evrei IX,24)l; ponrnca de а пu
lаsй vita йrй hrапа, datб in Deuteronom ххЧ 4 iп sens literal, primit
а
in I Соr. IX, 8-9 uп sens figurat.
26
 6.2 Sепsul literal. Dепumirеа
si impdrlirea lui
Sensul literal u:"1caredecurge
direct din iпsеmпаrеа cuvintelor.
Se zice ,,literal", "adicЙ .ur,int
textual, duрё literё, dup'
iпsеmпаrеа obignuitЙ а cuvintelor."uЪчiпt,
iп douй rаmuri : iп sепs
iй*r fitеrаl se imраrtе, dчрй fоrmё,
рrорiu si sепs impropriu,u...tu din urmё numit
qi metaforic sa:u ffopic.
, Sепsul literal propriu
esteacela ре саrе-1 ofer'
cuvintele рriп ele
чrеuпеi лЫri-Й-s!t. п.
,Т::l?,ТЪ:{;Уi "*.-pii, io г,u,u, ,,ru
literal,u,";;;"-ffi;T:;;#j,:'"1X1',XH;;';яth jr#* jT:
пйi. i, acelagi sens luйm 9i cuvintele:
dirесtй, оrigiпаrй, пu-iп sens
fесiоаrй va luain pintecJi;
"Iаtй чu rruя* fiu...'' (Isaia VII,
14) sau:
"Fericili cei milostivi сй aceia ; miJui'' (Matei Y, -I);,,Iubi!i
yrйjma'ii vogtri, faceli bine сеlоr."";; .,,а ре
In toate aceste exemple aveln
*а". ре voi'' (Matei 44) etc.
!
r"n.ut ti
, Sепsul literal impropriu ".al рrорriu.
saumetafor;. СЛЁ*uо este acelape саrе
cuvintele il lasй s5 se strёчаdё
din й*-пur"u lоr gramaticalй,
intenfia celui саrе vorbegte,uо.й.. duрй
Ре exemplu: ,,Ochii Domnului
sрrе cei drepli gi urechile Lui
spre rugйciunea 1оr'' (Ps.
sunteli lumina lumii_.." (Matei 33,16); ,,Vоi
ч 1;r; .Eu sunt uitu,
(IоапХV, 5); ,,Iай mielullui
(Ioan I. 29).
Dr;*;;, "oi'-lidilele''
Cel саrе ridicйpёcatele lumii''
Din punctul de vedere.al confinufului,
sensul literal, fi е
imРrоргiu, poate fi рrорriu, fi е
у|"$i,з, tiЙii'pyptic, dogmatic,- iпаgоgrс
moral sач tropologic.Iatё citeva sr
, Sепs literal is|oric_(propiu):,,ýi
"*"Йil", а iegit ?n zilele acelea
de la cezarul Augusfus sa
se iпsсriЬ tБi|opo*r'' (Luca
роruпс'
saumetaforic: ,,$igi-a adus Dumnezeu II, l); impropriu
, Sепsul literal profetic (Propriu).. 1mint9 dЪ N;JБ. v[I, 1).
,"Femeia ta вrйь"tJili uu nugt"
un fiu gi vei chema numele l;i
Io;n; (I;;;i;"r;;;Й;"oriu
metaforic:,,in чrеmеа.асееа toiagul sau
ochii popoarelor'' (Isaia ХII, 10); i
din Iesei uu riсiЁuiс'а un
steag in
 . Sепs literal dogmatic (propriu):,,Duh este Dumnezeu'' (Ioan IV,
24); imрrорriи sau metaforic;,,Miinile Tale m-аu fhcut gi m-au zidit"
(Ps. 119,23).
, Sепs literal апаgоgiс (propriu): ,,La inviere nici nu se insoarЁ,
nici nu se mёrit6, ci чоr fi са ingerii lui Dumnezeu in сеr" (Matei ххII,
З0); imрrорriи sau metaforic:,,Mi-a arбtat, apoi, Tiul limpede al apei
vie{ii, luminos счm е cristalul, iegind din tronul lui Dumnezeu qi а1
Mielului" (Арос. ХХII, 1);
. Sens literal moral sau tropologic (рrорriи).. ,,Iubi!i
ре vrЁjmagii
vogtri ..." (Matei У,44); impropriu sau metфoric: ,,Pomul саrе пu face
rоаdЁ bun1se taie 9i se аruпсй in foc" (Matei III, 10).

6.3 Procedee artistice tпttlпitе

tп codrul seпsalai literal propria

Existй feluri de чоrьirе саrе lasй cuvintelor insemnarea lor direct5

gi originar6, dar prin unele procedee artistice (stilistice) se deosebesc
de expresia simplй 9i obiqnuitй, 9i рriп aceasta dau ехрrimёrii mai multй
frumusе!е, fоr!1, 9i plasticitate. Iatй citeva din aceste рrосеdее artistice:
. Emfaza (ехаgеrаrе, preliozitate)
рriп саrе se urmбrеgtе а se spune
mai mult decit exprim5 cuvintele. Аýа, de ехеmрlu, expresia: ,,in ziua
..." sau,,ztlJa асееа ...",,,z\ua Domnului" (Matei Y|I, 22; Luca 1 7, 30,
3 1), in loc de а zice:. ziua iп саrе Domnul va veni 1а judecatй sau ziua
infricogatei Judecйli.
. Hiperbolc ( de la бпер - Pfl"},co = а аruпса peste), са figurй de
stil, constl in ехаgеrаrеа dimепsiuпilоц importanlei, efectului unui fapt,
personaj etc. Este contrariul emfazei gi exprim5 in cuvinte mai mult
decit este in intenfie. Ехеmрlu: ,,ýi toli regii de ре рбmiпt doreau sй
vad5 ре Solomon ..." (III Regi Х, 24). Sau atunci cind Sf. Apostol Pavel
se numegte ре sine ,,cel dintii dintre рйсйtоgi" (I Tim. I, 15).
, Elipsa, рriп саrе se inlelege lбsarea аfай, aunui cuvint sau а unei
pa4i de fraze intregi. Еа provine din particularitatea limbii ebraice sau
serveqte sсорurilоr poetice qi retorice. Сееа се lipseýte trebuie sё se
intregeasc1 din context, оri se subinfelege.
28
 . Litota, cuvint grесеsс
саrе i.
ОПrаmеПt gi аfесtаrе in
чоrьirе. .." ji:1!i;
соmрrimаrеа expresiei, cu " Ш:J::".,'",Т||,
scopul de а facesй se inleleagб cit mai mult,
spunirrd cit mai pulin ,uu
p.rrt u u .ug".u о idee
acesteia. Este des folositё рriп negarea contrariului
de Sfinful iu.u
9i а. ояitЙi"rirl. Exemplu:
,Лu mult duPй aceste zile .. ;, (Fapte
са figurЙ rеtоriсй:
I,5). S; 1йй;й_ьа rоmiпй,
,,nu miсй mi-" й; mirarea'' etc. Ехрrimй, deci,
о
Prin пеgаrеа Jооt аriilоц fоtоsй adverbul
;ffi#:"":utеrПiСй, de
, La Sfinfur a::n.gT
ceilalli аutоri neotestamentari,
adeseori iпсё о figurй stilisticй, intilnim
'i.la r"lоd9..,
пumitdроlуsупthеtоп,
cuvint *recesc, саrе iпsеаmпа"u "ъ.i"
Exemplu:,,Ci veti luaputere, -"i 1rlli_,,9i'''p,r|iun'ui rioga urtor.
ч""iпсЬuЬ.,iБа*рЪЪЁТоr,
fi Mie mаrtоri тп terusatlm qr йl""i ui imi veli
Iudeea яi t,' S"-"ta gi
marginile pёmintului''
I, 81. рiпй la
, Hipalaga, о altй 1Fapte
figurа stilisticй, des intilnitй
iп paginile Noului
Testament; gi vine О.,Й
.u"Йi-fr"..r" бто}J,оуr1 schimbare,
substituire 9i саrе consti in
substifuirJa unui cuvint
=
printr-altul,
unei legaturi interne ре baza
$1о" р"пй са cititorul sй descopere
in{eles, Astfel citim:
,Y:ч.rr"t",iЪЬrа, g.aigi poporului toate cuvintele acest
vielii acesteia" (Fарtе.V, ZOl.
r".rЯЙLа: ,,cuvintele vielii acesteia''
folosit in locul expiesiei: s-a
,,irrualatorйspre mtnfuire adusй
Iisus Hristos'', dаr de Domnul
ре care cititorul о subinfelege.
, In sftrgit, mai
amintim u, pro..J.u stilistic,
intrebuinlat de Sf. Apostol оrаtоriс, foarte des
Р"r;,;.;о mit: coacervatio,cuvint
саrе inseamnё: iпgrйmёdir", latin
u"йul*". B*"-plu: duрй се Apostolul
constatё dezbinёrile creqtinilor
din Corint, репtru a-i йсе
rйul gi netemeinicia acestor sё inleleagй
dezbinйri ivite intre ei, se
avalanga de iпtrеьёri.mustrйtоuй sеrчеgtе de о
ioo.bйri саrе conduc in mod
obligatoriu сйtrе acelagi rйsрuпs;;;iЪ;r:'
de Sf. P;;i;;;exful:
spun aceasta, сб fiecare dintre
voi zice: Eu siпt.iйiР;;;;Ь.u ,,ýi
al lui Apolo, iar eu Sunt al ruо'
imрёrlit Hristos? Nu cumva
lui Chifa, ;;u sunt al lui Hristos! оаrе
s-a
, **йiрuч.t р."*lоiiЪЬ
" brtu-tl
botezali in numele lui Pavel?" (I Соr. 1, i2-13). Evident с1 1а toate
aceste intreblri пu se putea da decit un singur rйsрuпs, се1 negativ.

7. Feluri ale sensului literal impropriu.

Despre tropii biblici

Sensul literai impropriu se gЁseqte de obicei in vorbirea tropicй

(figurat6), vorbirea care, in locul expresiei directe, intrebuinleazб о
expresie inrudit6 dupl sens.
Cit priveýte cuvintul trор, este uп tеrmеп generic dat figurilor
rеtоriсе iп саrе cuvintele intrebuinlate сарбtЙ sensuri figurate. Vom
aminti aici: sinecdoca, metonimia, metafora, alegoria, fabula, раrаЬоlа
9i gпоmеlе.

restringerea sensului unui cuvint рriп folosirea intregului in locul рбrlii

(9i invers), prin particularizatea generalului sau genera|izarea
particularuiui etc. Este о fоrmё particularй de metonimie. Iatб citeva
bxemple: (*) schimbl partea cu intregul sau invers, са in urmltоаrеlе
texte: ,,in ziua dintii а slptёminii" (Luca 24,I), punindu-se ,,simbбta"
in 1ос de,,sбptбminб", potrivit denumirii date de iudei. (*) ,,Psalmi", in
1ос de ,,сйr!ilе aghiografe" sau chetubim: ,Jrebuie sa se implineascй
toate сеlе scrise despre Mine in Legea 1ui Moise, in рrооrосi 9i in psalmi"
(Luca 24,44), (*) ,,Дsuрrа Edemului voi аruпса incйllamintea mеа"
(Ps. 107, 9), iп 1ос de: asupra dugmanilor implraliei lui Dumnezeu.

logice; еа poate astfel exprima cauza рriп efect, efecful prin cauzЁ,
abstractul prir, .orr.r"t, moralul prin fi zic, ро sesorul рriп luсrul posedat,
partea рriп intreg sau invers. De exemplu: (*) ,,L-a Йсut pentru noi
рбсаt, са sй dobindim, intru Е1, dreptatea
lui Dumnezeu" (II Соr. 5,
Zt;, t ,1ос de: ,,L-a Йсut sб isplgeascl pentru noi, schimbind deci cauza
cu efectul',; (*) ,,tпtru sudoarea frunlii tale ili vei ciýtiga piinea ta ..."
(Fас. 3, 19) pentru: prin munca, adicб efectul cu cauza; (*) abstractul
сu сопсrеtul, рrесum: ,ýoi suntem tбierea imprejrrr" (Filip. 3, 3) iп 1ос
de: noi suntem cei tliali imрrеjur; (*) concreful cu abstractul, unde
з0
 trebuie socotit gi fiхаrеа unui пumЙr hоtйrit in locul unuia
пеhоtйrit,
precum: Gog qi Magog, pentru а infbliga
ре vrбjmagii lui Dumnezeu in
general (Iezechiel З8,2:Арос, 20, 8); (*) de
ýaptezeci de ori cite ýapte
(Matei 28,22) in 1ос de: pentru totdeauna; (*) spafiul,
locul timpuicu
сееа се ele cuprind intrinsele: ,,Аtuпсi а iegit la el Ierusalimul
gi tоаtё
Iudeea qi toati imрrеjurimеа Iordanului'' (Matei З, 5) pentru
locuitorii
din асеlе finuturi.
У Metafora (strdmutare), figurб de stil rezultatй din irrlocuirea unui
cuvint propriu cu altul impropriu care-i sеаmйпй са sens.
Este о
compara{ie subinfeleasй, in саrе lipseqte al doilea tеrmеп,
о identificare
а cuvintului рrорriu cu altul imрrорriu. De exemplu: (8)
,,Mergind
spuneli vulpii acesteia" (Luca lЗ,32),аdiсй lui Irod Antipa cel qiret
са
о чulре. (*) Sau: ,,Iatй Mielul lui Dumnezeu'' (Ioan 1, iб;, Iiru,
blind са un miel. (*) ,,Piatra din capul unghiului'' (Matei 2|',42),iп "ru
1ос
de cйpetenie.
Metafora dй frumusele expunerii gi е mult intrebuinlatй iп orient.
Еа este mai gTeu de infeles, сйсi nu existб in паturа luсrurilоц ci in
intenlia autorului саrе о ехрrimа. pentru а inlelege mеtаfоrеlе
din sfinta
sсriрfurй trebuie sd se оьsеrче сй unele sunt explicate сhiаr de
autor.
Asffel, cind Mintuitorul spune i ,,Lazбr,prietenul поstru, а adormit'' (Ioan
1 1 , 1 1), Evanghelistul ехрliсё mai departe
с5 Iisus чоrЬеа despre moartea
lui (vers. 13). Cind Mintuitorul spune Apostolilor: ,,Luali aminte qi
ferili-vй de аluаtul fariseilor gi al saducheilor'' (Matei 16, бi, le ехрliсб
mai departe сй пu este чоrьа de piine, ci de iпч6fйturа acestora.
Alte
metafore se explic5 рriп uzul limbii, prin scopul autorului sau
imрrеjurёrilе istorice. De exemplu: ,,Eu sunt pastorul cel bun'' (Ioan
10, i1)- Scopul Mintuitorutui fiind grija pentru tuгmб
9i ророr, рriп
,,Рбstоri" se inleleg conducйtorii poporului. Sau: ,,Ре асеаsй piatr1 voi
zidi Biserica Меа 9i porlile iadului nu о чоr birui'' (Matei 16, 16). Рriп
expresia ,,porlile iadului" se in{elege
рutеrеа celui rйu, сйсi in оriепt
puterea unei cetёli stйtea in tйriа
роrlilоr ei, cu care se inchideau zidurile
cetёlii.
з1
 Metafora poate fi mlrginit1 la uп singur cuvint sau expresie:
,,Lumina", ,,yulpe", ,,miel", ,,pбStor", dar еа se poate extinde |а fraze
intregi, реriсоре sau сhiаr cйili intregi. Dacё еа se extinde la uпа sau
mai multe frаzе avem alegoria саrе ia пumеlе dеfаЬulй sal parabold
dacl este inй{igatl ca un fapt. La acestea se mai adaugб gпоmеlе sa.u
sentinlele саrе cuprind inv6!6furi mоrаlе. Toate constituie feluri sau
varialii аlе sensului literal impropriu.
У Дlеgоiа este о vorbire metaforic5 extins1 la mai multe propozilii
gi саrе prin anumite combinalii 9i imagini din паturй 9i via!ё ne
inйligeazй anumite adevlruri religioase gi indemnuri mоrаlе. Аlеgоriа
poate cuprinde mai multe fraze sau texte biblice sau chiar сбrli intregi
(cum este Сiпtаrеа Сiпtбrilоr din Vechiul Testament). Astfel, avem la
Isaia 5, 1-7 unde poporul eweu este asemlnat cu о vie ре саrе Dumnezeu
а curalit-o qi cultivat-o, dаr roadele au fost necredinla gi viala рёсбtоаsй.
Sau 1а Iezechiel 15,2-5, unde locuitorii Ierusalimului sunt аsеmйпаli
cu о vie tliatй din butuc 9i care este bunl numai de fос. De asemenea,
pбstorii lui Israel sunt inЙliqali са nigte pёstori rйi саrе саutЁ numai sб
cigtige 9i sй profite, neindeplinindu-gi datorile сбtrе turm1 (Iezechiel
З4,2-6; Isaia 46, 10-12). La fel este аsеmёпаti расеа mesianic1 рriп
convieluirea апimаlеlоr sбlbatice cu сеlе domestice 9i cu oamenii (Isaia
11, 6-8). Alegoriile le explic6 autorul respectiv (Isaia 6,1-6; Iezechiel
15, 1-5); vila gi mlЁdilele (Ioan 15, 1-5). Altele se inleleg prin context
din ideea principala, din scopul urmбrit de аutоr. Altele trebuie inlelese
numai din ideea lorprincipalI; detaliile саrе servesc са decor nu ffebuie
explicate.
У lпfаЬuld, alegoria imЬrасб fоrmа unei povestiri imaginare din
паturё sau lumеа animalelor. Еlе au са scop s5 inйliqeze un аdечlr
mоrаl. Existб пumаi douб fabule in Sf. Sсriрturё: Judecйtori 9,7-I5,
unde copacii igi aleg un rеgе qi in IV Regi 14, 9, fabula spinului gi а
cedrului. АmЬеlе sunt explicate de autor. Alte fabule nu mai gбsim in
Vechiul Testament; iп Noul Testament nu аflбm nici о fabull.
У Parabolc este tot о povestire imaginarй. Dar ре cind in fabulй
se dau factorilor intrebuinlali roluri сопtrаrе naturii 1оr (copacii gi
з2
 animalele vorbesc), iп раrаьоlй se pйstre aztr catacterul
паturаl al
luсrurilоr. Еа expune de obicei felul сum se petrec
lucrurile in viala
zllпiсd gi aceasta pentru са,
рriп fapte cunoscute, sй ni se lйmurеаsсё
adevdruri din lumea gi din viala spiritualй, in special,
ne аrаtё in icoane
vii rароrtul practic al omului fala de Dumnezeu fala
9i de semenii sбi.
Putem deci defini parabola са о istorioari imаgiпаrй jаr
чеrоsimilй (cu
рutiп!ё de а se реtrесе in realitate), in саrе cu ajutorul unor аsеmйпйri
din паturй sau din via{a omului se ехрrimЕ аdечъruri
de сrеdiп!й sau se
dau indrumйri de conduitй.
parabolele au са scop sё
inve{e 9i sй lйmчrеаsсб anumite аdечйruri
religioase 9i mоrаlе supranaturale, abstracte
ре саrе, rostite direct,
ascultёtorii le-ar fi putut inlelege gi rеliпе mai grеu.
Exprimarea
iпчй!йfurilоr prin раrаЬоlе le dйdea acestora un
caracter mаi сопсrеt,
mai ugоr de inleles gi indemna la meditalie. In afarй
de acestea, prin
parabole, аdечйrurilе mоrаlе se ехрrimаu mai
ре ocolite qi menajau ре
unii ascultйtori vizafi direct, сum еrаu fariseii.
se арrесiаzй сё пumйrul total al
раrаьоlеlоr rostite de Minfuitorul
gi рйstrаtе iп Sfintele Evanghelii d. 33. Unele sunt аsеmбпйri
complet acoperite, сum este pilda "rt" sеmйпйtоrului (Matei \З, 18-23);
altele au аsеmйпаrеа numai in
раrtе descoperitй, рriп чrеuп tеrmеп de
comparalie pus la irrceput (,,imрйт5!iа lui Dumnezeu
este asemenea cu ...'),
сum е parabola neghinei (Matei lз,24-з0), оri
рriпtr-uп termen de
аsеmёпаrе pus la sfirgit (,, аýа ..."), cum е
ýi раrаЬоlа cu oaia сеа rйtбсitй
(Luca 15, 3-7) 9i drahma pierdutб (Luca ti, 8-t0;,
ori prin tеrmепе de
соmраrаliе puse 1а. inceput 9i la sfirgit (,,Asemйnatu-r-u
imрёrйliа
сеrurilоr ... аýа ýi..."); cum е pilda cu servitorul nemilos (Matei
I8,2з-
35). Alte citeva parabole sunt numai pilde sau exemple
morale, cu inleles
propriu: pilda samarineanului milostiv (Luca to,
зо-зz), vamegul 9i
fariseul (Luca 18, 10-40), bogatul nemilostiv gi sёrасul
Lazбr(Luca 16,
19-31), judecйtorul nedrept (Luca 18, 3-7).
Unele parabole sunt explicate
de autor: pilda semйnёtorului, pilda neghinei; altele
se ехрliсй din
context: pilda cu oaia rбticitб, cu drаhmа pierdutё;
cu fiul risфitоr etc.
unele se pot explica репtru сй *":л" ilustrare а uпоr
indemnuri саrе le
JJ
 рrесеd sau uппеаzй, cum este pilda cu stйpinul slugilor (Matei 26,44)
Sau сеа сu smochinul neroditor (Luca 13, 6-9). De mult оri pilda se
explicй prinfr-un context indeplrtat. Оriсum, din analiza parabolei insбqi
se poate gйsi explicalia ei, fixindu-se ideea сепtrаlй, din care se desprinde
iпtегрrеtаrеа рбrlilоr. Рйr{ilе parabolei se explicI in fiinclie de ideea ei
fundamental6. Рйrlilе secundare пu Se explicё. De exemplu, iп pilda
сеlоrzесе fecioare, пumйrul zece fiindun detaliu sесuпdац nu se explicй.
У Gпоmеlе sau sепtiп!еlе morale сже nu se pot explica literal,
c5ci dau in{elesuri absurde. De exemplu, ,,iar de te lovegte peste obrazul
drept intoarce-i gi ре celйlalf ' (Matei 5,З9) este о sentin!б, саrе reprezint5
о rеgulЙ gепеrаlё al сdrеi inleles eSte с5 trebuie mai degrabб sй suроrtlm
о поul чйtlmаrе decit sб ne rбzЬuпlm. Sau: ,,Dасб ochiul tйu cel drept
te smintegte ре tine, scoate-1 ..." (Matei 5,29),aici prin ochi se inlelege
ceva de mаrе рrе! репtru om.
у comparalia, adicdunele asemйnlri in саrе se соmраrй un lucru
рrssuрus cunoscut cu altul necunoscut, Sрrе а se lйmuri qi cunoagte din
aceasta din urm5. Аsеmйпаrеа se face prin cuvinte de соmраrа! iе ,,са"
,
,,рfесUш", ,,aqa gi", ,,аSеmепеа gi", puse inaintea metaforei, саrе Se
transforml in аsеmбпаrе deschisй. De ехеmрlu: ,Дrесum а fost in zilele
lui Noe, аýа ча fi qi in zilele Fiului omului" (Luca |7 ,26).Sau ,,Рrесum
trupul firй suflet este mort, aqa gi credinla fErl fapte este mоаrtё" (Iacov
2,26). iп comparalie аsеmбпаrеа este vadita, iai in mеtаfоrй, alegorie,
раrаЬо15, fabulй 9i gпоmй, аsеmйпаrеа este ascunsб. in explicarea
comparaliilor trebuie s1 se cunoascй temeiul аsеmйпйrii. La uпеlе
asemlnйri gi compara{ii se аrаtб nota comunЕ а аmьеlоr lucruri саrе se
аsеаmбпб (Matei 10, 16). Acolo unde nu se cunoagte temeiul аsеmёпlrii,
el ча fi cйutat iп context sau in natura luсrurilоц in imрфurйrilе istorice.
De exemplu, iп Арос. 16, 15 9i I Tes. 5, 2 se spune сй Mintuitorul va
veni а doua оаrЁ,,са un fur", temeiul аsеmйпlrii se inlelege din паturа
luсrurilоц adicй va veni ре neagteptate, fЕr1 de veste.

з4
 EURISTICA
8. Despre uzul чоrЬirii gi regulile lui
Pe.ntru а inlelege mai bine ideile
exprimate de uп scriitor in ореrа
sa, mai ales atunci cind саrtеа este
veche,sсrisй demult (сum este саzul
cu Sfinta Scriptur6) trebuie sй cunoagtem
modul de foiosin15 а limbii
sau uzul vorbirii din epocarespectivб,
adicй insemnarea cuvintelor din
acel timp qi modul Se legau noliunile de vorbel.;;1".rp.i-urr.
_cYm
Deci, prin uzul yorbirii se tпУеlеgе'iпsеmпаrеа сuviпtеlоr
si modul de
formare a.frazelor saufelul paricular de exprimare
ol un"i epoci spre
deosebire de alte epoci.
Dасй асеаstй рrоЬlеmi ne
рrеосuрй cind este чоrЬа de inlelegerea
Testament, aceasta se datoreazб faptului
|9u_tui сй exist5 deosebiri iпtrе
felul de а se exprima al unui timp qi felul
de u r.
Chiar in marginile aceluiagi spaliu de timp "rрriЙа aialtui timp.
exista о Jirеrепlа ае
ехрrimаrе de la uпророr 1а altul je
9i ь о сulturi la alta. cu alte cuvinte
intre gindire 9i ехрrimаrе difеrй. varialia
laportul aceasta existё chiar
de 1а individ la individ, dupa treapta
de сulfurйрЬ .ur. ,Й Л..ur., Oupa
mediul in саrе scrie 9i dupй persbanele
сйrоrа se adreseazё.
Noul Testament а fost scris ?n limba g."u.a.
ехрrimаrе al Noului Testament nu mai
ioiuii г"rur а"
este се1 Йiýпuit at tlmbii gTecegti,
iar scriitorii sйi au stat sub influenle
deosebite dЁ mediu
Diferenlele acestea in sinul aceleiaýi limbi |i сulturа.
se йи;;;;рrосеsul
de чеqпiсй schimbare in саrе sta о limbё.
Limbile se рrеfас continuu.
Disparilia uпоr influenfe, ivirea altora,
face са unele cuvinte noi sй intre
in limЬй, altele vechi s5 disparб. Unele
cuvinte se invechesc sau
пumаi un сеrс restrins de iпsеmпйri, рrimеsс
altele iqi pierd u..ыr"Jnremnйri
gi primesc iпsеmпйri noi.
sunt multe cauzele саrе рrочоасй schimbarea.
з5
 Uzul vorbirii se fоrmеаzб prin diferite influenle religioase 9i
сulturаlе. Schimbindu-se acestea, se schimbб 9i insemnarea cuvintelor.
De asemenea, modificarea sensului uпоr cuvinte о poate рrочоса
intinderea locului gi greutatea de соmuпiсаrе а lосuitоrilоц саrе aduoe
fоrmаrеа dialectelor. Legislalia civil1, religia, datinile 9i obiceiurile
poporului respectiv influenleazd 9i modificй uzui de vorbire in general.
Autorii profani са gi autorii sfinlili ai Scripturii au scris pentru
contemporanii 1оr 9i doreau sl fie inlelegi de ei. De асееа au intrebuinlat
uzul vorbirii timpului lor gi au dat cuvintelor insenuarea intrebuinlatd
de contemporanii 1оr.
in сееа се privegte uzul vorbirii Noului Testament, acesta е
condi{ionat de timpul in care. au aplrut cйrlile саrе-l соmрuп, de cultura
qi originea scriitorilor lui qi de starea sufleteascб поuй iп care i-a pus
primirea credinlei creqtine.
Duрй prima consideralie sfinlilii scriitori se ехрriml iп limba grеас5
соmuпй саrе еrа in uz ре timpul veacului I (limbl cunoscut5 sub numele
de dialectul alexandrin sau dialectul comun). Constucliile sunt mai
simple gi mai apropiate de felul de ехрrimаrе рорulаr.
Dupй а doua considerafie, ехрrimаrеа scriitorilorNoului Testament
este duрё сulturа simplб а mediului in саrе trбiserё cei mai mulli dintre
ei. Ei сrеsсusеrб in mediu еЬrаiс 9i s-au conformat acestui mediu in
modul lor propriu de ехрrimаrе. Chiar dacй scriu in greceqte, se
recunoagte felul de gindire еЬrаiс, intilnind adeseori anumite ebraisme,
adicl expresii specifice limbi еЬrаiсе сum ar fi: ,,zidire" (Efes. |I,2З),
iп 1ос de оm; ,,dreptate" (Matei Ч 20), in 1ос de evlavie, religiozitate;
,,расе lie (vouй)" са formu16 de salutare etc. Tot sub influenlauzului de
vorbire ebraic scriitoriiNoului Testament scriu grecegte cu fraze simple,
al,cltuite din propozilii sсurtе legate prin ,,KOt". Deci ехрrimаrеа lоr е
intipбritё de uп colorit ebraic. Ре de alt5 parte, sub influenla uzului de
vorbire creqtin, aghiografii Noului Testament dau чпоr cuvinte 9i expresii
grecegti insemnйri noi, un conlinut nou, creind о gindire сrеgtiпё. Astfel,
cuvintul: BCI,TTtopu, care inseamn1 ,,spllare", ,,scufundare", cap5tб un
inleles nou, denumind taina botezului, са act de incregtinare; ,,impёrllia
lui Dumnezeu, а сеrurilоц а lui Hristos" inseamnб Biserica intemeiatl
зб
 de Mintuitorul;,,hirotonie", саrе iпsеаmпй ridicare punerea miiпilоr,
9i
este taina sГrnlirii slujitorilor bisericeqti; ,ulopro"ro
- mullumire,
denumegte taina Sfintei Euharistii.
Insё in аfаrй de оьsеrчаrеа uzului de vorbire general, са 1а
orice
altё carte, trebuie sб se !iпё Seama qi de uzul delorbiri
раrtiсulац
adicй de felul de ехрrimаrе al fiесйrui autor. Mediul social din саrе
provine, culfura proprie etc. igi pun amprenta
ре modul de ехрrimаrе а1
autorului, in cazul Sfintei Scripturi ачеm acei oameni cu totui deosebili
din categoria profelilor. Aceýtia vorbeau оаrесum diferit de semenii
1оr. De exemplu, ei anticipau diferite schimbйri sociale, prin
expresii
са: ,,infunecarea Soarelui qi а lunii", ,,clderea stelelor'',
,,J,rt
pdmintului". 1п scrierile poetice se intrebuinlau expresii cu iпsеmпйri"**urau
deosebite: ,,sрбlаrеа cu lacrimi apatului sйu'' (Ps.VI, 61, irrr.urn.r5
а se сбi.
In viziunile lоц profelii anticipau evenimente viitoare, prezentin-
du-le са prezente Sau са realizate deja; este а9а numitul
,,реrfесtul
profetic". iп sfirgit, sunt cazuri cind unii аutоri аu un fel
рrорriu al lor
de а vorbi. De exemplu, Evanghelistul Ioan Spune:
,,а rбmiпе in lumiпй''
(I Ioan II, 10), adicй а trai in сurё!iе;
,,u umБlu in iпtuпеriс'' (Ioan ХII,
35), adic1 а trйi iп rйtlсirе.
Deci, а cerceta uzul biblic al vorbirii iпsеаmпй а cйuta iпsеmпаrеа
ре саrе au avut-o cuvintele iп timpurile biblice sau specificul cuvintelor
la diferi{i autori biblici.

8.1 Izvoarele azultli vorbirii

in cйutarea uzului vorbirii este de trebuin}й s1 se gtie dасй limba а1
сйrеi uz de vorbire voim s1-1 qtim este vie ori mоаrtI, adic5 daca se
vorbeýte qi astйzi sau а incetat de а se mai vorbi demult. Dасй este vie,
uzul vorbirii se cunoagte din obignuin{azilnicй
9i din exerciliul oral sau
literal, iпsй dacё este mоаrtй, uzul vorbirii trebuie cercetat prin marturii
sau izvoare demne de incredere. Uzul biblic al vorbirii se poate
cunoagte
prin m5rturii sau izvoare directe 9i indirecte.
са ialoare directe priпcipale аvеm:
5l
} Clr,tile Vechiului 9i Noului Testament, cici autorii Sfintei
in
Scripturi limuresc ei inqiýi multe din cuvintele intrebuinlate
diferite locuri;
} Traducerile grecegti аlе Vechiului Testament, mai ales Sep-
tuaginta; Scriitorii Iosif Flaviu qi Filon а1 дlехапdriеi
care au
cu aceeagi
traiTin timpul cregtinismului 9i au intrebuinlat cuvinte
insemnare са 1а aghiografii cregtini;
} Scrierile apocrife аlе Vechiului 9i Noului Testament pentru с1
gi uпеlе qi altele au acela9i mod de ехрrimаrе,
са izyoare indirecte ачеm:
} Vechile traduceri аlе SГrntei Scripturi: Peqito 9i Vulgata, clci
traducltoriilorsuntmaiaprbapedetimpulcindauaplrutcбrlile
sfinte.
} Diclionare, gramatici, concordanle biblice 9i comentarii
саrе
ехрliсб diferite insemnбri аlе cuvintelor,
са izчоаrе sесuпdаrе de cercetare а uzului vorbirii ачеm:
} Etimologia, adica desfacerea cuvintului iп elementele соm-
primitivб а acestuia ne da insemnarea
ропепtе,ъасi rldlcina
originarl,careSemenlinedemulteoripestetoatemodificlrile
поrm1
suйепitе iп decursul timpului. Tofugi etimologia пu
este о

fixl9isigurl.Limbiles-auschimbatneincetat,muitecuvinte
gi-au'pierdut sensul originar, а9а incit privirea 1а rldicina
1оr nu

neeintotdeaunade,,,,u;.'to'sigur.Aceastlnesiguranlleqimai
mаrе in cuvintele compuse,
сu forme
} Дпаlоgiа limbii adicl exprimarea ideilor asemlnltoare
de vorbire asemlnltoare. дсеаsta metodl
ne dl un u9оr indiciu,
nuonormlГrxl,pentruclsuntqiabateridelaaceastlTegula.
}Dialecteleinruditesuntdemarefolos'maicuseamlcindnuse
cunoagteinsemnareaunuicuvint,cafeostecunoscutinslin
iп
dialeciul inrudit. дсеаstа se vede foarte bine de exemplu,
expresia: ,,vei minca рrаf' (Fасеrе III, 14), al cбrei
sens se
In limba
11Йurе9tе prin limba aiiriana, inruditб cu сеа ebraic1.
asiriana ,,ubirr"u рrаf 'iпsеаmпl а fi infrint, biruit,
De asemenea,
cuvintulпcrp0evoq,careinseamnlfecioar1(IsaiaVII,14),se
з8
 probeaza сdаrе acest sens рriп limba аrаЬб siriапй,
9i рrесum gi
prin dialectul punic, duрй m5rturisirеа Fericitului Ieronim, in
сопtrа traducбtorilor iudei саrе pretindeau сй acest cuvint
insemna numai ,,tiпйrй". Acelaqi cuvint аrе uп sens intr-o limЬё
9i altul iп alta. Astfel, cuvintul lehem,care in ebraicl inseamn1
piine, in limba аrаЬй iпsеаmпб саrпе.
Deci izvoarele secundare SеrчеSс numai parfial, nu in mod absolut.
Derivarea unei insemn5ri dintr-o rйdlсiп1 rеаl[ sau presupusй rЁmiпе
totdeauna indoielnici, dасб пu mai sunt gi alte tеmЪiuri pentru асеа
iпsеmпаrе. Acelagi lucru este cu dialectele, сйсi limbile in continua
1оr
dezvoltare n-au rйmаs totdeauna atit de арrоаре una de alta, incit sй
putem conclude cu certitudine ре baza unei analogii. De асееа,
unde
uzul vorbirii nu е dat рriп izvoare principale
9i istorice, пu putem pune
ре aceeaqi trеарtй combinaliile gramaticale 9i comparaliilelingvistice.

8.2 Reguli репtrа cdatarea azalui vorbirii

tnainte de toate se impune inteгpretului deasй citire а sfintei
S.cliptu1!, intrucit рriп aceasta el se familiarize azб culimbajul acesteia
gi locurile mai dificile pot fi l1murite prin altele mai limpezi-. in aceastй
privinla Fericitul Augustin Sрuпе: ,,Dacd nu qtim urr.l" cuvinte sau
expresii ale limbii, vom ajunge sб le cunoagtem prin deprinderea de а
1е citi gi а le auzi. iпtr-аdечйц nimic пu е mai fоlоъitоr de
fixatin minte
decit tocmai acele cuvinte qi expresii ре саrе пu le qtim'' (De Doctrina
christiana, 14, 19).
Interpretrrl ча соmраrа, de asemenea sf. sсriрturй cu vechile ei
traduceri; va cerceta comentariile sfintilor parinii la c54ile sfintei
scripturi; va consulta diclionare 9i glosare biblice, cercetind fnsemnarea
etimologicй а cuvintelor. se va familiariza cu folosirea de сйtrе autorii
biblici а unui limbaj рrеsйrаt cu metafore. Yа interpreta Sfinta Scripfurб
in sens literal propriu, totdeauna cind se istoriseqte un fapt gi se dй о
iпчй{йturй, iar iп sens figurat atunci cind exist1 un motiv Ёvident
9i
impune iпtеrрrеtаrеа mеtаfоriсй, mai ales atunci cind аr duce la intelesuri
absurde.
з9
 8.3 Limbile Sft.пtеi Scriptari

Se qtie с1 Sfinta Scripturi а fost scrisI in limba еЬrаiс1 (Vechiul

Testament), 9i in сеа grеасб (Noul Testament). Арrоаре toate сбrlilе
vechiului Testament au fost scrise iп limba еьrаiса veche, iar iп dialectul
aramaic (limba voTbitl de ечrеi dupl exilul babilonic) s-au scris unele
рёrli sau versete din cartea profetului Ieremia, din Daniel, Ezdra qi о
раrtе din ca{ile anaghinoscomena. Dintre acestea din urmа, in!e-
lepciunea lui Solomon 9i III Macabei s-au scris in limba grеасй. Deci
limba ebraic5 а cl(ilor Vechiului Testament devine о limbб moart6,
luindu-i locul limba аrаmаiсй. Uzul vorbirii, in lеgёturб cu limba чесhе
gi insemnarea cuvintelor ei, il putem afla in dicfionare.
Limba оrigiпаrй а Noului Testament este limba greacб elenistica.
In afar1 de Evanghelia dupl Matei, саrе inilial а fost scrisб iп limba
еьrаiсй, toate celelalte sunt scrise in limba amintitб. Limba lor nu mai
este insi limba vechilor scriitori greci, ci аrе uп colorit aparte.
Prin cuceririle lui Alexandru cel Mare lumеа s-a amestecat. Limba
greacd nu s-a mai pufut plstra in puTitatea de la inceput, ci au intrat
Бlеmепtе noi, stTline. in aceastЁ рrеfасеrе, noua limb1 greacl se numegte
limba соmuпd sau dialectul alexandrin. Baza acestei limbi еrа limba
greactr соmuпб аýа cum se fоrmаsе еа din amestecul dialectelor 9i al
altor influenfe, avind acum cuvinte 9i fоrmе noi. De limba aceasta Se
sеrчеаu iudeii саrе nu mai locuiau in palestina gi uitaser1 limba 1оr
nalional1. Existau colonii de iudei in nordul Egiptului, in aceastй раrtе
ei аu inceput sa intrebuinleze limba grеасi pentru scopurile lor
religioase. Vechiul Testament а fost tradus in gTecegte, 9i сu aceasta
limba саrе pin1 acum sеrчisе numai geniului plgin, iпtrl iп serviciul
iudaismului qi, mai tirziu, а1 cregtinismului. Intrat insб iп uzul iudeilor,
dialectul aiexandrin igi caplt1 un саrасtеr deosebit.
Fie cl printrinsul iudeii nu puteau reda bine unele noliuni biblice,
fie ci singuri nu posedau desбvirgit limba gтеасё, deseori ei leagа de
cuvintele greceqti noliuni ре саrе acestea nu 1е exprimaserl niciodat6.
in structura frаzеlоЦ in defectuoasa intrebuinlare а particulelor ýi in
multe alte privinle ei au imitat limba еЬrаiсl.
40
 Limba Noului Testament аrе 9i еа aceste trйslturi ebraice. Fоrmа
ei de ехрrimаrе е simpl1, nu mai gйsim lungile perioade greceqti in
саrе lеgйturа frаzеlоr se face рriп subordonaie. Aici bai ioate
чopoziliile sunt principale qi legate iпtrе ele рriп conjunclii simple.
Chiar in citirea rоmiпеаsсi а Evangheliei se observa acest mod de ехрЯ-
mаrе ре care il rесuпоаýtеm сй nu е се1 al unei limbi cu о grаmаtiсб соmрПсай.
Limba Noului Testament se diferentiazй qi еа fatй de limba iudeilor
elenigti, cum se numeau iudeii care nu locuiau in рurЪrtиu qi ,. ..*.uu
de limba grеасй. Deci in limbaNoului Testament deosebirntrei straturi:
grec, еьrаiс ai сrеýtiп. prin cel dintii, саrе fоrmе azd caracterul sйu
general. Limba gTeaci din cйrlile Noului Testament se leagй direct de
grеаса numitй post-clasicй. Рriп stratul al doilea саrе о diferenliazй, еа
se leagД de gTeaca post-clasic5 amestecat[ in sec. I cu elementeebraice
gi аrаmаiсе. In sfirgit, prin stratul а1 treilea еа se individualizeazй
9i
devine un dialect aparte. Vocabularul acestui dialect cuprinde 5420 de
cuvinte. Din acestea, cel pulin 2000 nu sunt cuvinte din grеаса clasicй,
iar din aceste 2000, multe sunt рrорrii Noului TestamJnt. Un пumйr
mаrе de cuvinte vine din limbile striine.

9. Despre context

_ Sensul deplin gi аdечйrаt al unui text dintr-o саrtе оаrесаrе (deci qi

sfinta sсriрturй) nu se poate descifra numai din cunoagterea uzului
vorbirii, din insemnarea сuчiпtеlоц ci gi din urmйrirеа inlбntuirii ideilor
exprimate de аutоr ре о intindere mai mаrе decit fragmentul
ре саrе
чrеm s1_- 1 iпtеrрrеtйm. cu alte cuvinte, cind ачеm de interpretat un text
Sau un fragment оаrесаrе, trebuie sй-l punem in lеgйturi
9i cu alte рйrli
din sсriеrеа respectivй, c5ci autorul саrе 1-а scris, nu 1-а elaborat separat.
Orice раrtе din sсriеrе depinde de altele, este in lеglfurй сu еiе, 1е
determinй sau este dеtеrmiпаtё de еlе. De асееа, iпtефrеtul trеьuiе sй
cerceteze textrrl in lеgйturа sa cu ideile din alte texte exprimate
рriп
cuvinte de autorul respectiv. Е1 va cerceta, deci, textullespectiv in
contexful sйu. intr-un iens mai larg, рriп context infelegem о anume
conjunctur1, situalie specificй sau stare de lucruri iпtr-uп anumit
mоmепL in саrе se petrece о anumitй fарtй. in sens ermineutic,
рriи
4\
сопtехt tп!еlеgеm lеgйturа stiпsй diпtrе ideile cupriпse iпtr-uпfrаgmепt
diпtr-o lucrare oarecare сu ideile care рrеmеr7 sаu succedfragmeпtul
reSpectiy.
Cind spune cineva: ,,Vezi contextul", inseamnб cl de 1а frаgmепtul
sau textul care se discut1 trebuie sб se citeasc1 citeva propozilii inainte
qi citeva dupa, sрrе а putea prinde inlйnluirea ideilor (lеgdturа dintre
еlе) са s[ se inleleagl mai bine despre се este vorba in locul de саrе se
intereseaz1. Deci, pentru а оЬsеrча inlёntuiTea gi mersul ideilor dintr-o
sсriеrе оаrесаIе, сеrсеtаrеа contextului este de mаrе ?nsemnбtate репtru
interpretat. El poate astfel urmбri ideea autorului in zlmislirea ei cit 9i
in diieritele direc{ii in саrе gi-a stabilit legltura cu alte idei. Ореrаliuпеа
aceasta urmйrеqtе nu пumаi cit а exprimat autorul, ci 9i rеzеrча
neexprimatб, рrесum qi alte idei 9i sentimente саrе in sufletul slu stau
asociate cu сееа се а exprimat.
Iata citeva ехеmрlе: дriепii Se орrеаu 1а cuvintele: ,,Таtй1 este mai
mаrе decit Mine" (Ioan XIY 2s) 9i le explicau са о рrоЬй de inferioritate
а persoanei Fiului fa!1 de Tat1l. Privite insl aceste cuvinte iп contextul
1оц cit 9i in lеgйturй cu сееа се Mintuitorul а mai exprimat qi in alte
imprejurlri cu privire 1а raportul Slu cu Tat1l (а se vedea de exemplu:
Ioin y 2|-2З;УЦ|, |6,54; Х, 30; ХIЧ 7-11) se inlelege сб nu mai
putem rйmiпе 1а sensul аriепilоr.
De asemenea cuvintele: ,,Д9а qi Hristos, duрй се а fost adus о datб
jertfa, са sб ridice plcatele multora ..." (Evrei Ix, 28) au fost explicate
-de
calvini in sensul с1 HTistos п-а murit pentru toli oamenii. Сопdu-
cindu-ne insfl de context, adic1 de сееа се Дроstоlul а mai scris in
aceeagi ordine de idei aceloraýi cititori (vezi Evrei Х, 10-18; vII, 24-
28) cii qi in alte epistole (I Tim.I, 15-16; 11,5-6;Colos, |,I2-22;I|,|4
etc.), eite limpede с1 sensul pretins de ei este fals 9i nu decurge din
totalitatea invйllturii Apostolului.

9. 1 Felarile coпtжtalai

contextul se imparte in: context ехtеrп 9i context iпtеrп,

} Рriп coпtext exterr? constatlm modul сum autorul ýi-a aranjat
materialul qi 1-а dispus pentru а-1 reda cit mai сlаr. De асееа, contextul
ехtеrп se imparte iп: а) istoric sib) reaL
42
 а) Сопtехtul istoric este atunci cind faptele relatate sunt expuse in
mod cronologic, аýа crrm s-au intimplat in realitate, дчеm са
exemple сбrlilе istorice din Vechiul Testament, iar in Noul
Testament - Faptele Apostolilor.
Ь) Сопtехtul real сопstй in aqezarea 1а un 1ос а unor inv6!6turi, а
unor ziceri sau fapte саrе se аsеаmйпa intre еlе, dar пu s-au
petrecut sau rostit in acelaýi timp. Дstfеl de context ачеm in
Ъvanghelia dup1 Matei, саrе а expus inv1!6turile 9i faptele
Mintuitorului пu atit iп ordinea lоr cronologica, ci grupinduJe
duрl аsеmlпаrеа dintre еlе: Predica de ре munte (Matei V-Vш),
о serie de vindecйri (сар. VIII-IX), cele qapte parabole despre
implrilia сеrurilоr (сар. XIII) etc. De аSеmепеа, in c5(ile
didactice, сum sunt epistolele pauline gi сеlе soborniceqti.
contextul ехtеrп este contextul саrе se impune omului саrе vrea
s1-9i ordoneze materia gi sб п-о ехрuпб incurcat. Е1 este u9оr de
recunoscut, adicб se poate оЬsеrча с1 о idee а condus ре cineva la
ехрuпеrеа materiei. vоm zice с1 este context istoric cind faptele sint
iп in;iruirea iп саrе S-au petrecut; чоm zice сd este context real
"*pur"
cind este rupt firul istoric, iar materia se inйliqeazб dupб principiul
asemlnбrii faptelor sau ideilor.
У Сопtехtul iпtеrп.дiсi se are iп vedere пu пumаi expunerea unei
materii existente, са in contextul ехtеrп, ci mai сu seamfi zйmislirea
idеi-lоц legltura lоr in mintea celui се 1е-а gindit 9i a9ezarea 1оr dupa
legile cugetlrii gi vederile intime аlе celui се 1е-а produs. Din acest
1а rindul sбu in context:
рuЪ.t de vedere, contextul intern se imраrtе
а) logic, Ь) psihologic 9i с) optic.
i) Contr*tullogtc. Toate ideile qi judecltile noastre, рrесum qi orice
ехрuпеrе а 1оr intr-o tratare mai dezvoltata араr dupa legile
cugetбrii logice. Cind citim ре uп autor, urmlm dupб aceleaqi
legi, comune tutrrror, reconstruim in noi lesЙtura logica а сеlоr
фr., qi cindreconstruirea aceasta s-aindeplinitpe deplin, atunci
zicem сб аm inleles.
Cind in girul de idei а1 unei tratlri оаrесаrе fiесаrе propozilie iýi
аrе locul sludupб legile logice, se produce intre propozilii uп anumit
4з
raport rezultat din gindirea celui care 1е-а aqezat in aceastl legбtur1.
Aceastб 1еg5tur1 intiml intre propozilii, роrпit1 din legile cugetlrii se
numeqte сопtехt logic. El este deci: iпlЙпluirеа de idei sau propozilii
legate iпtrе ele duрй legile riguroase ale logicii.
De aici este ugor de vбzut сй inlelegerea unei propozilii аtirп1 de
celelalte cu саrе este legatё, intrucit cugetarea аrе rоlul intregului 9i
partea nu se poate pricepe ре deplin dac5 п-о vedem in iпtrеgul inlanluirii
ei. Cugetarea саrе se ехрrimб iп mai multe propozilii se servegte de
fiесаrе propozilie, 9i deci nici una dintre ele nu poate avea rоl de sine
stdtltor, ci igi dб 1а ivealб sensul rеа1 numai duрё се este чlzutб in
intreaga ei inllnfuire.
Contextul logic se imparte in context: apropiat qi iпdерdrtаt.
Contextul apropiat este lеglturа dintre doul noliuni саrе stau unite iп
sinul aceloraqi fraze, рrесum este lеgёturа dintre subiect gi atribut,
substantiv gi adjectiv, sau dintre mеmЬrеlе care alcёtuiesc о frazd. Astfel,
cind zicem: ,,Duh este Dumnezeu" (In. IЧ 24), ачеm о lеgйfurб simp16
intre doul noliuni adicб nu context logic apropiat. Sau atцnci cind zicem:
,,Tat61 поstru саrе e9ti in сеruri ..." (Mt. VI, 9) se stabileqte legltura
iпtrе noliunea de Tat1 9i ceruri. Сопtехtul logic iпdерйrtаt este legltura
dintre mai multe propozilii са p6r!i аlе aceleagi aserliuni dintr-un text
оаrесаrе, рrесum se vede 1а Mt. X,28-3L sau iпtrе diferitele рЁrli аlе
unei demonstralii doctrinale, аlе unei povestiri, аlе unei cuvintбri.
Exemple de aceastl naturб se pot vedea multe la Evanghelistul Ioan.
Рriп acest context se lбmurеgtе de foarte multe ori sensul unui cuvint,
al unei expresii, care luate separat s-ar inlelege mai greu. Дstfеl, prin
expresia ,,plinй de har" (Lc. I, 28), inlelegem ,,plin1 de duhul lui
Dumnezeu", рrесum se vede in versetul 30. De asemenea,,Cuvintul"
din prologul Evangheliei а patra inseamnб Fiul lui Dumnezeu, сum
vedem la In. I, 14.
Ь) Contextul psihologjc este асеа leglturё dintre idei саrе se
formeazй sub influenla gi а altor puteri sufleteqti decit а gindirii
reci, cum sunt sentimentele. Clci арriпdеrеа fanteziei, pasiunile
etc., se reflect6 in expresii gi dau mersului ideilor о direclie
deosebitй. In contexful psihologic оьsеrчlm legile cunoscute in
psihologie sub пumеlе de asocierea ideilor 9i асееа а сопtrаs,
44
 tului. bstfel ideea de via!6 9i mоаrtе, de rai 9i iad, de рrеаmбrirе
qi injosire араr una liпgб alta in vorbirea Mintuitorului (In. ХII,
2з-i5).Dе asemenea, in scrierile ioaneice араr allturi ideile de
luminl-intuneric, adevйr-minciuna, iubire-ur6, virtute-plcat.
Contextul psihologic аrе uп сеrс mai mic decit cel logic. Cel psiho-
logic se gaseýie mai cu seaml in сёrlilе poetice qi profetice, in сбrlilе
isйriсе contextul psihologic ocupa un spaliu mlrginit sau nici uпul,
pentru cl autorul se restringe numai la rеdаrеа faptelor. Mai mаrе este
^influenla
gi insemnltatea contextului psihologic in сйrlilе didactice, cind
autorul se sileqte s1 conving1, sй imblrblteze оri s1 inspliminte ре
allii, unde cflldura simlirii sale se comunicl9i in ехрuпеrеа Sa. Ехеmрlе
ачеm la Rom. У!|,24 VIII, 31; Gal. V, t2 etc,
с) Сопtехtul optic (vizual) sau profetic este о varietate а contexfului
psihologic. Е1 constl in асееа сй obiectele sau evenimentele саrе
itau separate рriп lungi spalii de timp iп чiitоц sunt apropiate de
аutоr qi privite са 9i cum аr staunele 1ing5 altele. дutоrul раrе а
vedea evenimentele ре саrе 1е descrie ре acelaqi plan vizual.
дstfеl profelii leaga еliЬеrаrеа evreilor din rоЬiа babilonica de
cltre Cirus de rёscumpбrareaspirituall prin Mesia (Isaia XLV);
venirea intiia а lui Hristos de сеа de а doua (Is. LX qi LXVI);
qi
сhiаr Mintuitorul insuqi leagl judecata asupra Ierusalimului de
Judecata de Apoi qi sfirgitul lumii (Mt. XIV;Lc, хк),

9.2 Foloasele сопtехtшlаi репtru iпterpret

Cunoagterea contextului este deosebit de importanta, clci еа пе

ajutй sa cunoagtem precis gindurile autorului. Prin context inlelegem
cl un text оаfесаrе пu trebuie ruрt din inlinfuirea sa logici, de textele
anterioare gi posterioare. Сопtехtul ne аrаta sensul precis ре care-l аrе
un cuvint inti-un 1ос оаrесаrе 9i tot еl пе indicl dacl insemnarea unui
cuvint trebuie luatd in sens рrорriu sau iп sens metaforic. De ехеmрlu,
in epistola cltre Romani cuvinful ,,lege" inseamna - dupa context -
.й l.g.u * ozaic1,cind legea паturаl1, cind legea mоrаl1. De asemenea,
сuчiпtБlе rostite de Mintuitorul cltre ucenicii Sli: ,,to!i vl veli sminti
45
intru Mine, iп noaptea aceasta..."(Mc.){lY,2'/-29) se explicй din
versetul uгmйtоr (30) prin: ,,а se leplda de Hristos". Sau cuvintele
Mintuitorului: "Еu sunt piinea viefii" (In. VI, 48) саrе singure ne lasй
in nesiguran!й аsuрrа sensului, sunt lйmuritе de context, de uпdе se
vede cl este чоrЬа de trupul real al lui Hristos, iп Sfinta Fuharistie, рriп
рrеfасеrеа Sfintelor Dаruri.
Tot din context subiectul gi atributul iqi determinl sensul mai
lбmurit, cind unul este obscur gi celllalt limpede. Astfel cind iudeii zic
despre Hristos: "Acesta cu adevбrat este profetul" (In. VI, 14), cuvinful
,,profetul" il denumeqte ре Mesia, сum se vede din cuvintele саrе
urmеаz1: ,,саrе ча s5 vinб in lume", cбci nu se mai agtepta un alt profet
decit Mesia. Contextul ne aratй: cine vorbegte, cu cine vorbeqte 9i despre
cine, clci schimbarea de реrsоапй, cum se iпtimрlй aga de des in clrlile
poetice 9i profetice , йrб а fi de multe оri indicatl, este adeseori pentru
cititori cauzбde obscuritate in in{elegerea textului. in astfel de situalii
numai contextul ne poate l1muri.

9. 3 Aj atoarele contextalai
Contextul ne-a invйlat si c5utlm sensul unei propozilii, а1 unui
verset, пu in hоtаrеlе strimte sub саrе ni se inйliqeazd, ci in toate
propoziliile cu саrе stl in lеgбtul. El ne-a invl}at sl pltrundem in gindul
celui саrе vorbegte sau scrie, pentru са, urmйrind desfЕqurarea cugetйrii
lui, sй inlelegem се а vrut sё sрuпй intr*un anume caz раЩiаL Tot iп
direclia aceasta mai sunt elemente саrе ne pun in lеgiturб direct5 cu
gindul central al autorului, 9i рriп ele putem mai u;оr inlelege pentru се
а spus о anumitl idee, pentm се а evitat-o ре oealaltl etc... Elementele
саrе, al6turi de context ne indicl incotro se miqcй gindrrrile autorului 9i
deci ne l5muresc аsuрrа intregului cuprins al unei clrfi, sunt:
а) tеmа de tratat sal ideea рriпсiраlй а cdrlii
Ь) scopul autorului qi
с) motivele care ]-аu iпdеmпаt sй scrie
Aceste trei elemente dau оriепtбri generale 9i ele constituie сееа се
аm putea пumi сопtехtul de imprejurйri in саrе s-a еlаЬоrаt scrierea
respectiv6.
46
 а) cuпoasterea temei пе аrаtй relalia in саrе stau unele expresii cu
gindul autorului gi daca spusele acestuia nu trebuie luate intr-un sens
restrins sau 1аrg decit сеl ре саrе ni- 1 dau cuvintele. Trebuie sй ne fеrim
de а explicain sensul араrепt а1 cuvintelor сееа се аr contrazice subiectul
саrе Se trateazб,. Astfel cind se zice c6l.,,Fiul Omului а venit s1-9i dea
viata са rlsсumрlrаrе pentru mulli" (Matei хх, 28) nu чоm lua са sens
numai atit cit пе spun cuvintele, репtru сё din tema tratatб,de Evanghelii
gtim сй Mintuitorul а venit pentru rйsсumрбrаrеа tuturor.
ь) scopul este direclia gепеrаll urmйritй de uп autor intr-o scriere,
сееа се el linteqte in expunerea idgilor sale. Avind in vedere сй nu numai
un singur autor, ci mai mulli pot uгmйri acelagi lucru, scopul se imparte
in Sfinta Scriptura iп,, соmuп, gепеrаl si special.
Scopul соmuп este асе1 urmйrit de intreaga SfintЁ Scripturй, 9i
апumе fоrmаrеа religioasl a omului gi iпйl!аrеа lui с5trе Dumnezeu.
Scopul gепеrаl este cel urmбrit de о gruрй de сйr{i, cum sunt
Evangheliile, саrе au са scop ехрuпеrеа activitElii gi invй!йturii
Mintuitorului; epistolele, саrе au са Scop invй{area oamenilor in credinla
9i principiile mоrаlе аlе Mintuitorului etc..
scopul special este асеlа ре саrе fiecare scriitor il are in vedere 1а
соmрuпеrеа operei sale. Astfel epistola сйtrе Galateni este scrisй cu un
scop, сеlе сбtrе Corinteni cu alt scop etc..
оЬsеrчаrеа scopului, 9i mai cu seama а scopului special al autorului,
este de mаrе imроrtап{6 репtru interpret, Гrindcй din el se 11murе9tе
pentru се autorul а trebuit sй sрuпй unele luсruri, sй lase sub tйсеrе
altele. observind, de exemplu, scopul Apostolului Раче1 cind vorbeqte
de indreptarea рriп сrеdiп!й (Rom. I, 17; III, 20-28; Gal. II, 16 etc.)
inlelegem сй spusele lui nu trebuie luate iпtr-о fоrmй рrеа exclusiv6,
pentru cl scopul lui еrа numai de а аrбtа inutilitatea legii mozaice fa{6
de minfuirea venitб рriп ореrа rйsсumрбrйrii.
Scopul este indicat uneori in cartea insйgi, рrесum la Luca l, З-4;
Ioan ХХ, 31. Dacб el iпsЁ nu este indicat, trebuie clutat prin citirea
atentй а ca4ii gi prin сеrсеtаrеа amйnunlitб а diferitelor propozilii саrе
aratб referinlele autorului сйtrе cititori, се чrеа е1 sй 1е transmitё
9i pentru
се апumе (de exemplu, Rom. ХУ,I5-З2; I Соr. I, 10 etc.).
4.7
 De obicei scopul autorului se trldeazd, in cursul unei tratlri, prin
stйruinla lui asupra unor luсruri, prin adunarea de dovezi 9i ехеmрlе
intr-o direc|ie anume,
с) In stTinsб lеgйtura cu scopul este mоtivul (sau motivele) саrе au
Йсut ре cineva sa scrie sau sб vorbeasca, cйci scopul ре саrе 9i 1-а
рrорus о persoanl e motivat de considerфile ре care anumite imрrеjurlri
i le impun. Motivul este, dеsiguц resortul acliunii, сееа се dl impuls
cuiva s5 sсriе sau sй чоrьеаsсй.
Prin cunoaqterea motivului о scriere sau о vorbire este pusй qi mai
mult iп mediul qi iп condifiile din саrе а арйrut. Cunoscind faptul саrе
i-a dat naqtere, ne este mult mai ugоr sl pricepem sensul ideilor de саrе
ne ocuplm.
Nu este йr5 importan!Ёpentru о соrесtй 9i deplini iпtеrрrеtаrе de а
gti cine е autorul scrierii, in се timp а trlit, саrе este patria, caracterul,
cultura sa. Д ;ti, de asemenea, сбtrе cine se adreseazб о anume саrtе,
uп anume cuvint gi in sfirgit, а qti care au fost condiliile religioase qi
politice аlе acelui timp. Rezulta deci са, pentTu а determina cit mai
bine sensul sfintei scripturi, este песеsаr sй сеrсеtйm cine este се1 саrе
scrie sau vorbegte, timpul qi locul in саrе а trlit, caracterul, culfura sa,
сltrе care cititori sau ascultltori s-a indreptat ia inceput scrisul sau
cuvintul slu gi, in sfiTqit, care а fost starea religioasfl 9i politicfl,
obiceiurile ророаrеlоr vechi gi in special а poporului evreu.

10. Locurile раrаlеlе qi importanta lor

Multe invа!йturi gi fapte sunt amintite in sfinta scripturl nu numai

intr-un 1ос, ci in mai multe. Glsim uneori acelagi fapt relatat in mai
multe plrfi, aceeagi inv6!6tur1 data iп imprejurlri diferite. Ele insl nu
apar in aceea;i inllnluire de idei gi nici nu inйliqeazё aceleagi amlnunte
in toate aceste locuri. Putem intilni, de asemenea, aceeagi expresie sau
uпа asemlnltoare са sens in mai multe locuri qi agezatй iп diferite
intrebuinllri. Acele texte diп сйr|ilе sfiпtеi scripturi care аu iпtrе ele
uп raport de аsеmdпаrе, fie iп cupriпs, са idei, fie tп сuчiпtе, se пumеsс
48
Iocuri paralele. Maipe ýсurt, locuri раrаlеlе sunt
locurile asemlnltoare
ofer1 Evangheliile
са idei ori са .*рr"Ъii. Ехеmрlе de acgst fel ne
aceleaqi fapte 9i
,irropti.., unde intilnim multe pericope саrе istorisesc
dar 9i cu unele
rе*ъаzfасеlеа'i inv1!1turi apioape сu acelea'i cuvinte,
deosebiri.
Locurile sau textele раrаlеlе se impart iп vеrЬале si
reale- Daca
verbale, iar dac1
еlе se аsеаmЁп6 iп сuчiпtъ, са expresii, ачеm раrаlеlе
дсеstеа din urma se
sunt asemlnltoare са idei avem раrаlеlе rеаlе.
rеfеrб 1а
Йрur', dupб conlinut , iп istorice gt.didactice, duрЁ cum se
paralele istorice,
Гuрt.r. istorice sau 1а inv6{6turi (didactice). Texte
qi Paralipomgna, iл Vechiul
йъi;, de ехеmрlu, iп саrlilе Regilor paralele
bstament, iar in Noul Testament араr frecvent in Evanghelii;
didactice intilnim mai ales in epistole,

10.1 Folosal locmrilor paralele peпtra interpret

scripturistic,
Locurile paTalele аjuй 1а inlelegera соrесta а sensului
asemlnltoare intrg еlе. дсеlе texte саrе пu
рriп соmраrаrеа textelor
mai bine prin
sunt destul de limpezi prin еlе insele se lamuresc
comparalia сu altele. compararea locurilor
paralele tп scopul lйmuririi
textilor mai obscure se пumеqtе paralelism,
Scripturа, дstfеl,
Paralelismul explica multe texte difi cile din Sfinta
1а Матсu XVI,
arбtareaMintuitorului inviat, amintitй foarte ре scurt
|2i13eilustratl9iintregitlderelatareadelaLucaXxIЧ13-33'De
asemenea' fuaza: ,fmуdпltре satana са un
fulger сйziпd din оеr ""'
despre rбzboiul ceresc descris
|i.r.u Х, i В; ," explici prin tехtul раrаlе1
Й,Чросаlфsа ХII, 7-8, unde se vorbegte de biruinla Дтhапghеlului
cбdea din
Mih;il imрЪtriча lui satan qi а сеlоr саrе l-au urmаt. Deci, а
сеr inseamna sfirimаrеа puterii celor semefi, саrе
in rrrlndria 1or se

credeau de nebiruit.
а) Paralelismul istoric ajuta 1а cunoaýterea сlаr1 а multor fapte 9i
qi а Sfinlilor
intimpllri din istoria ЬiЬliсЪ, din viala Mintuitorului
poporului
Дроsiоli. дstfеl, ре aceasta саlе afllm с1 1а пumlrбtоаrеа
49
lui Israel йcutb de David, fapt socotit _ca
рбсаt de сбtrе Dumnezeu,
regeleafosrindemn"a..a...aiavolslfaciacestlucru(IIRegixxlЧ
1), De asemenea, din Faptele ApostoliloT
1-16 9i I Paralipomena XXI,
dupl convertirea Sa).S-a dus 1а
Ix, 26-30 s-u. раr.а "а Ь"r'"ъl Раче1,
indelungaй, Dаr * ni:_1i' acestei
Ierusalim gi а rimas u.olo """,е {in mult de
асоlо pulin, цli
carli (ХХII, 17-18) se vede с1 а stat ""
insuqi 1а Gal (I,17_19),
cincisprezece zile, сum scrie Apostolul (Ix, i 8-
Tot prin paratetism istoric, comparind lосurilе de 1а Matei
ne facem oidee mai limpede
26), Маrсu (У,22-4;; iiry N}r}:t :О
despre mоmепtul iпйаi fiicei lui Iair 9i despre vindecarea femeii
bolnavec...,,,g.,.uslngetui.Lafelcuvindecareaparaliticuluidin
II,2-:r2; Luca V, 18-25), prima
Capenaum (Matei ii, r]B' Marcu
iпmuщirе а piinilor кч 13_21; Marcu ут,з2_46;Luса IX, 10_
йы
Ioan VI) etc.
''-ij
17;
idei doctrinare, cum
irm paralelism didactic se сlаrifiсa unele
exemplu, confrrrn-tlnd textul
аr fi асееа а credinlei 9i faptelorbune,D_e 1ос пu
de 1а Romani Цrr, Zii,u
iu"ou (II, 17, 24), vedem cl in рrimul
estevoTbao"tupt"t"bo,,.,"idefaptelelegiimozaice:ciTcumciziunea'
sеrьаrеа simbetei etc., deci
cei abi Apostoli nu Se contTazic. Tot ре
aceastlcaleaflёm,",'."runorcuvinte.Astfelsensulcuvintului,,frate''
din Nou1 T"rtu*.nt 1Йut,i
Xtt, 46; ХШ, 55; Маrсu II, 31) se 11murе9Ф
prin lосulраrаiеl С"iuГu","
(ХII,5 qi XIII, S), j1,:1.^r1}T:* numele
rudele apropiate: veri, nepoli, etc,
de ,,fra!i', ," irrl.t"g.u., iu ""rЁi 9i

paralele
10.2 Reguli репtrш folosirea locurilor
trФf sб urmeze
in intrebuinlarea paralelismului iпtеrрrеtчl_ уа textele чоr trebui
bune. дstfеl,
unele reguli pentru'u i""u rezultate mai
De асееа) еlе чоr Гr cercetate
apreciate dup1 grаdui inrudirii
1оr,
mai apropiat9 sцt. раrаlеlеlе
intii in scrierile u".bJqi u"tоr, clci De
culese de h mai muЩi autori,
provenite din асееаql;Й decitcele
ai" epistoleleSf. Дроstоl Рачеl se va
cerceta,
ехеmрlu, un loc
Spre а fi *;iЙ Й epistolele salb. Dupб се чоr fi epuizate
"ь;;;;
'1murit, 50
 in сбrlilе autoriior apropiali,
aceste lосuri Se чоr cercetatextele раrаlеlе
in саzul de fa!l, epistolele
са timp gi са gen ur ,.ri.riro. adicj, раrаlеlе
celorlalli aghiografi.
Evanghelie de exemplu,
Un 1ос neclar dintr-o carte istoric1, dintr-o
Se va cerceta ru ro.*li. |aralele
din celelalte Evanghelii, in cazul
поrrпеlоr amintite, Se va recrrrge
neclaritllii uпоr texte, dup^6 epuizarea
1а textele paralele din scrieTile
саrе stau in dependenla spirituala cu
epistolele S|, др, Pavel
clrlile аlе сlrоr locuri 1е cercetlm, De exemplu,
stauindependen{i.pi.i*utacuEvanghetiadupiLuca.Insfirqit,Sevor
Testament sau chiar din intreaga Sf,
cerceta textele paraiele din Noul
Scriptur1.
Totcarepllgeneralldeurmat,texteleobscuretrebuieexplicate
,"*"" рriп сеlе mai amlnunlite. Un ехеmрlu
рriп сеlе mai rimреri"Ъi" voTba de intrebuinlarea
este cel ре cur. l-uЙdus mai inainte, cind а fost
fecioara va lua in pintece qi va
dialecteior: .очiЫ i""ioar1, din: ,,Iat1
naqte fiu..." (Is.VII, Йr,;" se
determina siпвч1]1ТrЧТ::*'паl dacа
din саrе cauzб unii, precum Дсhilа,
inseamna fесiоаrl Й ,.rr*r nostru, : fY, tinlr1, Ins1
асе1 cuvint prin veovtq
Simah, Teodolion
""1,"О", Fас, xxlv, |6-4З; Ieg, XI, 8; Cintarea
!riБ*t.re pЪratete de 1аххх, 8-19, luсrurilе se lamuresc qi se vede
Сiпtlrilоr VI, 7; р;;;й"
cбevorbadetecioara(пшp0cvoq)insensuladevlratalcuvintului.
-- -
се prive9te) dintificarea textelor
paralele, ысеаstа Se poate
in
"."u 1а fiесаrе раgiпб jos) existente
face cu ajutoru1 ,,tribiterilor;' 1indicate
1а сеlе mai multe .Й въli.i 1r"rpectiv аlе Noului Testament),
"r.
edilia Sfintului Sinod.
пumitе.Сопсоrdап!е
in acelagi ,.ор, ,-u" alcltuit anumite yarli
cu mateTia rinduitl ре
biblice, саrе Sunt culegeri de texte раrаlеlе,
chestiuni (sau teme| iri orairr.u
alfabetica 9i cu indicarea locului din
саrе sunt luate.

51
 PROFORISTICA

intrucitaflareasensuluiSfinteiScripturiesteunloч.caIecere
cunoqtinlebogate9i"al""l9iseface..,*,'ltaosteneal6,muЩiinterpreli
pentru er sensul pe саrе l-au descoperit,
nu S-au mбrginit sl relini doar
1а indemina altora,
.i r-uu fixaiin scris pentru а sta 9i
de 1а MintuitoTul Insuqt
Ре lingI acest iЫ, Biserica рrimiпd
mandatuldeavesticuvintulluiDumnezeu:,'mergind,invйlalitoate de
simlit inc1 de 1а inceput trebuinla
neamurile ..." (Matei i8, iq), ,-u
а lamuri prin -ugi,t,J"i bi i"-*r sсrфturistiс,
"u" Ч:оз:]:::::]::}:
dreapta
uneie greutlli in сееа се priveqte
ffiЖr#n."?*-.rrrtori irrс.рй iп Blserica creqtinl, рrес1'm 9i mai
inlelegeTe. Р" u"..u, Jirri* aceasta - de
u"dbm Tealizindu-se
inaints in sinagoga *J"i.U, 'ucTaTea
implrtiýireainletesuluiScripturii,cltrecredinciogiicaretrebuiau
irrstruili in cuvintele Domnului,
oamenii,.up.pl"deSf.Scripturlqicautбsensuleidindiferite
in саrе au nevoie s6 li se
trebuinle:unulpentruzidirealuisufleteasc1,.altulpentrustudii$iinliГrce.
De asemenea, Se deosebesc iп mlsurа
Unii au.trebuinli -i] :ле. transmitб
implrtlgear.a irrl.r""i Ъсriрturii,
invaliturileei,alliislaflein{eiegereacuvintelor9iexpresiilorgrele.
aЩiicunogtinleistoricesaudealtйnatur6.Potrivitdiversitlliitrebuinlelor
саrе se fac
qi gradului in саrе йr" *.
nevoie de l1muriri, explicaliile
asupf asfinteis;;;;;{Jiferite,dupiT::":ii?:.::1':}:"T#*
Scripturi Se ехрuпе nu
Deci, sensul Sfintei
ъЦЫ;;-;;;ri""6. mrrlte, 9i de aici clasificarea
1or ýi аrбtаrе1
intr-un singur.bip, "ii" -ai
паturii fieclruia.

5z
 11. Traducerea

Тrаduсеrеа inseamnl strlmutarea conlinufului din limba de origine

а Scripfurii iп limba рrорriе nalional1 sau in alta cunoscutб cititorilor.
Тrаduсеrеа nu schimb1 nimic din textul respectiv decit limba. Еа
pйstreazб tot се spune autorul in textul original. Calitatea traducerii
trebuie s1 fie fidelitatea, atit in fond cit gi in form6. Traducerile se imраrt
iп traduceri vеrЬаlе si traduceri libere.
У Traducerile vеrЬаlе pйstreaz1 сu strictele confinutul, respectiv
cugetarea autorului qi о ехрuпе in cuvinte corespunzltoare. iп
privinla formei se va respecta gi specificul limbii din саrе se
traduce, dar nu se va uita nici logica gi proprietl{ile limbii iп
саrе se traduce.

fondul, dar fоrmа se modifici gi se adapteazй limbii respective,

dup1 stadiul ei de dezvoltare. Aici traducбtorul este mai liber in
alegerea stilului, rбmiпiпd obligat sa !in5 seama numai de
specificul limbii iп саrе traduce. Din aceste douI fоrmе de
traduceri, este preferabill сеа verball, clci printr-o rеdаrе рrеа
liЬеrй se pot introduce cuvinte cu sens gregit, modificindu-se
inlelesul texfului originar
Рriп traducere, textul scripturistic se face cunoscut prin е1 insugi.
Nu este insolit de alte explicalii de паfurб dogmaticй, filologic1, istoric6,
morall etc., este о forml de interpretare iпtr-uп sens mai 1аrg.

12. Scolia

О fоrmй scurtl de explicare а textului biblic este scolia. Explicarea

Sfintei Scripturi n-a avut de 1а inceput рrороrliilе intinse ре саrе 1е-а
luat mai tirziu. Сеlе dintii greutйli de саrе s-au izbit cregtinii аu fost fie
uп cuvint obscur, fie о frazd neinleleas1. Din aceastd calzd explicalia
se indreapt1 mai intii сбtrе aceste аmlпuпtе аlе textului. Astfel de
explicalii se scriau ре marginea textului pentru са cititorul s1 1е аiЬй
5з
 Сuriпd s-a simlit
sub ochi in timpul citirii,
Еlе insl nu s-au oprit aici,
s-a nlscut scolia in
de llmuriri l""ri.i
nevoie expliclTi аdusе tехtului, сum
i,bi.i
".Ьеоlоgiсе.еtс.Ъstfеl
uzul SГrntei S.riрtоrilt"lйr1"
care nu putea,u fi cr,tili,{1_asemenea
se йсеа qi cu scriitorii пr9flпi, ,_1;,1l*i1
ir,;j.Ыiа.*о.,йъiч,::11|!,"!л\,з!#{,,lff
*::ft ,,;ff жжr,:il'."#ЁзiЦ,|l1l";dечеdеrеgrаmаtiсаlsаuа1
а aduce lamuriri istorice,
conlinutului, de а dЙi;&i1:,1*]:",dе care exist1 asupra uпul
de а аrа! ygiantele
arheologice, g,og,ui",,
cursul ideilor scriitorului_ л,_:л _;
1ос qi iп sfirqit, а" u p_":iil,_qi scurtime,
"ЙаП
S coliile trebuie ;
;;,1Йрriп limp еziч,,
irebuie s' mеаrg' раrаlе1 сu
ре cit роsiьil ru_**йБ".фJ ::lrin 1а ideile textului qi nevoit а
nu fie uьЫа.
textul, pentru .u "itiio*iй
;; ;i;;a" iп amlnuntele explicaliiior,

13. Glosa

SfeTagloseie9imairestrinsidecitascoliei.Eanuseintindeca
expresii car: au nevoie de
irr*.gl.i"**"i la cuvinte 9i
gtor.ts;"й;;;pli.arii. ,.й.iпtrЙui
te*toi
aceasta 1а
аsuрrа iпsеmпйrii оri
explicalii. гriп mai pulin nlate sau ieEite
intrebuin!6ri i . u.r,nt.iJr^ii.-й"riilor etc,, саrе
,r"ologisme, tеrmепi tehnici
din uz: arhaisme, pr;;;;iirb", ехрliсiri
uub йеlппаrе ,ura, -ui greu de gasit. Дсеstе
in 1ocul resp"ctiv i"*,u еlе аu alcltuit
se рuпеаu tuin"put'pЁ;;;;;;,11-.}i:O*,u
uаБча,u,.сацiпumiЪ-grо,а',ii,'.,:Ч};11]lХ'i,Х,l'.:Тi,-Jrt',Е
u ъ о ogi с б Mai
;TJ,T*i::fiff l i}i.,;, ;; ;;nu,.
lStrJ
r

н жт;
autoTi le-au extins 1а
tot textui,
it rЁ,
""il
14. Tratatul
а unui
numit qi disertalie, este о ,pii:Ч, T"t_Tu:,:jita
Tratatul, contfo_
ao.t.,nura 9i adeseori_ supus
loc biblic obscur, d. ;;й;rr9а а u"oi text ales, explicat
iп
versei. Tratatul *rr i"t J" -опоg,uП"
"U" 54
chip amlnunlit, erudit, cu toate mijloacele qtiinlifice mоdеrпе, pentru а
aduce }umiпЁ in locul respectiv. Рriп aceasta ffatatul е сu mult mai
intins decit scolia gi сhiаr decit соmепtаriul,
La alcltuirea unui tratat se сеrе, mai intii, са locul de cercetat sa
aibflo anumitl insemnбtate doctrinarl, asaincit sl merite о examinare
amбnunfit6, in al doilea rind, textul trebuie s1 se restabileascl in chip
critic, iп cazul in care nu е sigur sau are variante, iar locul in chestiune
sй fieprivit qi discutat din punct de vedere f,rlologic, istoric,
dogmatic,
Diferiiele рarеri referitoare la асе1 1ос s5 fie discutate din punct de чеdеrе
qtiinfiГrce,
ermineutic, iarrezultaful sб fie documentat gi сu alte mijloace
inllturindu-se toate obiec{iile posibile. Tratatul, presupunind 9i
intrebuin$nd atitea mijloace qtiinfifice, е о explicare biblicб care арафпе
mai mult timpului поu, clci in veacurile din urml muпса qtiinliГrcfl s-a
diferenfiat, ramificat qi imbogllit cu multe сеrсеtlri саrе fac posibi16
tratarea unei teme in toate amбntrnlimile 9i cu toate mijloacele 9tiinlifice,
Tratatele sunt de doul feluri:
У critice, саrе Se rеfеrб la anumite рrоЬlеmе de istorie, f,r|ologie,
doctrin1.
y exegetice, cate au са obiect precizarea sensului unui text.
15. Comentariul

о altб fоrma de ехрuпеrе а texfului biblic interpretat este соmеп-

tariul. Е1 este о explicare amlnunlit1, temeinicl, erudit1, йсutl сu
toate
mijloacele ermineutice, Гrе 1а toat1 Sfinta Scripfurd, fie 1а unele clrli
аlе ei, sau la anumite рйrli din aceste clrfi. Este о explicare continu6,
adic6, pas cu pas, urmlrеýtе intregul text ре саrе аrе а-1 cerceta.
Fаll de
expliclrile amintite mai inainte, comentariul intruneqte in sine toate
foйasele lоr: este qi continuu 9i amlnunlit, аrе qi caracterul tratlrii
savante.
Trebuinla de а ачеа sfinta scripturl explicaй fiind de diferite naturi,
qi comentariile sunt de diferite feluri, dupl natura explicaliei ре саrо
о

auin vedere 9i dupб felul de cititori сltrе саrе se iпdrеарtй, Astfel unele
55
comentarii se ocupa mai mult de cuvinte, altele urm6rеsс mai mult ideea,
altele cautЙ sй satisfacЙ trebuinlele practice 9i, de la idee са atare, trec
1а ramificaliile gi aplicaliiie ei. Deci asupra aceleeaýi clrli se poate glsi
un comentariu in саrе е privitй mai mult partea filologicб а limbii qi iп
саrе Sensul е urmйrit totdeauna din punct de vedere filologic qi
gTamatical, adic5 а1 dependenlei qi rароrtului cuvintelor intre ele. In
altele dominl mai mult partea dogmatic6, ре cind in altele сеа mоrаlй.
Дýаdаr, dup[ latura ре care о accentueazбintratare, comentariile
sunt de mai multe feluri:
у filologice - cind se осuрй mai mult de iпsеmпаrеа cuvintelor,
у doctriпare - care cerceteazй ideile dogmatice аlе textelor
respective,
У prictice - саrе aplica ideile din text la trebuinlele practice ale
vielii creqtine. insl un ЬuП comentariu este acela саrе Se ocupl
atit de раrtеа filologica 9i doctrinara, cit 9i de aplicaliile la viala
practic1.
un comentariu complet trebuie sa cuprindi iп introducere о serie
de date despre: аutоr, timpul qi locul scrierii, scopul9i limba, cuprinsul
Sumar al clrlii gi imрlтlirеа ei, о сеrсеtаrе а textului cu variantele 9i
traducerea iui exact1. in interpretare Se va arlta sensul сuчiпtеlоц al
pericopeior gi intregul curs а1 ideilor cuprinse in text. se чоr examina
interpretlrile йсutе in trecut, respingindu-se сеlе greqite qi se va arlta
insemnйtatea textului explicat, sco,tindu-se in eviden!1 doctrina de
credinll9i mоrа15 ре care о cuprinde.
Comentatorul va avea totdeauna in vedere analogia credinfei.
locurile раrаiеlе, consideraliile de scop qi motiv 9i, in sfirgit, toate
regulile ermineutice firl dе care nu se poate stabili sensul exact. Textele
su-sceptibile de mai multe interpretбri trebuie stцdiate in fond 9i in nici
un caz trecute cu vederea. In sfirgit, paralel cu iпtеrрrеtаrеа, sЙ mеаrgй
йrl iпtrеruреrе gi textшl, репtru сб atunci cititorul urmlregte trаtаrеа
сu mai mulia u;uriп{Ё. Lucrul acesta, in general Se face punind textrrl in
partea de sus а paginii cu literl mai mаrе, interpretarea urmiпd dedesupl
bine inleles acЫdlndu-se ре pagind mai mult spaliu interpretlrii decft
textului. дltl оrdiпе in aqezarea textului este de a-l pune iп fruntea unei
56
 idei unitar, comentat aparte, ins1 in
sectiuni саrе fofinea zaulgrup de
аfаrб de aceste ,.Дi mil sunt lucruri care rlmiп 1а inlelegerea
rбmiпе sa se intindб asupra unei plrli
comentatorulul. r-u сьiЪzuiпlllui
mai mult decTt asupra айiа ýicum
sl lucreze in fiecare gen de comentarii
са рrоЬlеmа ре caro qi-a pus-o s1
fie ре deplin satisйcut1,
й;*
16. Istoricul interpretirii Sfintei Scripturi
InterpretareaSfinteiScripturis-anlscutdinstrlduinlacredin-
cuprinse in clrlite sfinte,
ciogilor de а cunoaii. uO."abrile divine
Scripturii este dificil,
Cititorii clrfilorcgr"1" 9l_"" dat sеаmа clinleleiul de
suprauman а1 аdечlrurilоr comunicate
ре de о раrtе de caracierul de uitarea condiliilor istorice
Dumnezeu ugbiogrJior 9i ре de alta раlе,
оriсбrеi literaturi, vine
Ъ;;r"Ьйiti" гr..аrЬi.Ьаi biblic;. in istoria
un moment in саrе teKele ч"Ъt i
iqi ascund inlelesul.sub colbul vremii,
mediului, imprejurйrilor qi
devenind u.".riьirJr,rйi cunoscltorilor
u,, rо.i ,"я.". Дqа s-a intimplat
duрl mоаrtеа lui Moise
;;ffi""u* tot аýа S-a intimplat,
(се1 dintii aghlograf1 cu clrlile-Pentateuhului 9i
аlе Vechiului qi Noului Testament.
dupa асееа qi cu ceielalte sЬriеri
саrе interpretarea sfintei
дсеstеа sunt de apt -oii""le principalepentru
Ъ"rйi trebuie ,а,r.-"". tot timput doul tipuri
de_reguli:

} uпеlе g.о"rБru,, o-.rr.g^ti, саrе se bplica 1а studiul oriclrei

scrieri,
sunt cerute de caracterul
} altele speciale sau teologice, саrеinspiralia Duhului Sfint qi
dumnezees. Ъацir"r sБrisе sub
"r izvor al revelaliei suрrапаturаlе,
incredin{ate Blsericii са се1 dintii

16.1 Exegeza iudаiсй

de perioada de dupб exilul
inceputuril е exegeze\iudaice_ sunt legate
ebraic', in саrе аu fost scrise
babilonic. Dup'"..i*ra а"r1, limba чесhЪ
clrlileVechiuluiTestamentnuSemaivorbea;loculeiilluaselimba
aramaicl.nea"eeqclrlilesfintetrebuiautraduse9iexplicateinnoua
aceasta,
limb1, de oameni special pregltili pentnr
5,7
 _ chiar din timpul exilului
babilonic аu арйrut
la iudei оаmе
- - -"УrlvФu ýrrllDa[a
Ен,.,:хl1;._r,l:ч:
Pentateuh са.е
9i _1i:Ч;lЙ'Ьr,"
se in
m sinagogi
ýlnagogi реriсоое r
реriсоре
iпча,tаtu,а,|ЙЙН,ТТ;#ffi
_r_ #'11,:.l*in",u'q.iuounu,
- ý[111l[8 iпtегргеtйrii.
ýtllnfa Шtегргеtйrii.
, La inceput,
iпсеъut ei ь_l_i_ллл
implines. d;;;;fiu'
ai сё4ilоr
!uГа.* brot"r. t uducerile de scurte sfir
care trebui
саrе i":лУdY:ltО1
tеrРrеtЙri. Cutimpul,
trebuiuа pu
оо,s ре
.,.. L..Lt_._
",lrr?nfi,'l blbli;;;;;Ё
ассеп
.сuч?пfu ;:i";ll'frЁ'#i:;
despiritulLegiigi"u-";;;;;;;ifi
]j ffi й?iL l]iii :З::: u.., t р,о. s de ins trёiпаrе
"'11Ё* fi
;.{i1
,Жъхffi "
.1'#;',1;
*ul,,t. i" litегрrеli l оr.
}Х ifr:j
ma i mu l t#il_.^:
de in i]ui,ы
у :::у Ei s е iп cl en ;
1eI е s gi о, i
i
я -";#;Ё:#ffi ,:Ъ]i :lt.!Y:;
,ТЩi f+: Тт"лЖ: ;;й ;#; s criph
Evreii imрirtеаu exolicarile
ilЪ;;;;u1;.*;;;
lor ?n douё categorii:
Ь i
"kalachc adicainvataturi сй ]J]Jr.."uu
la Legea
- ,,hagada;',
D 'Iuu
obligatorii pentru tofi,
servinJ;;Ж'::"":,: mozaicй :::э-
й
.
rlасл*о 1*_.:lч. ::ч'Pentru чiа{ё 9r:
#T:;ft "uviit;r; *:;,fi invйf ёturа
dTJ;; ;;;:;;"";1Ё ;;
Din cuprinsul acestora se
dеzчоltё mai tirzi ч
fuIisпа qi Ghеmаrц
i,'j:1"".T.Ёi: !;Y:,?!i:fr;;;;; se ала ,i,,",f iпчаlаtuга iiЁ
Duрй qcolile de,intelfrreru..
de Talmuduri (аmьеlе 1-au elaborat, ачеm
о"Й"Jсi" "ur" dоuй fel
;;;:,rr-u d.нr.)
}I cel r"r"rЪЫ'-
:
(de la
::lpalestinian,
babilonean,
este mult mai important
de patru ;;Й mаrе decit cel palestinian,
9i
9i mai acesea citat.

Sсфfurй (numite ъrg".};i,;;;Ж' ii,

fi.Iiin:r:'#:,,i,i::i*,;"* au яigt urt"
alte comentarii la ta Sf
sf,
interpretйri.
Parafrazdigigi interpretйri.
РаrаТаzбtl
П nu oЧrrr
sunt ultlPlе
simPle traduceri,
ШаduСеri, ci
Cei mai de sеаmё rерrеzепtапli

fi ;? i:#li.,,J
linii gепеrа Ie ::т, :т, ::ji;.
;;,
ai exe€ezei iudaice sunt
i u" о I du m е u
tradilia fariseica, se ;й;;'::
" lllТЗYl)l ), degi
f'ile/ 9l
е а z; iп
d е ý i urmеаzё
u rm I
in
Ii tеrа, ci i s piri fu l Ёац
g
ь,-,й Ж;;iх1 Ж:: r*"ТJi}ЖЖ
58
ing5duitor in interpretarea роruпсilоr Legii. Samai, саrе tr5iegte in
aceeagi ерос1, este uп iпtеrрrеt rigid 9i destul de formalist. Despre е1 se
Spune сй ýi-a obligat din 1еаgйп fiii sё posteascй; evita corespondenla
in ajunul sйrЬйtоrilоr (са nu сumча scrisorile sale sё саlсе Legea), refuza
sa cumpere de la pia{1 zarzavafrlri pentru саrе пu se dйduse zeciuiala
legalё otc.
De 1а Hile1 9colile rabinice au p5strat urmйtоаrеlе reguli de inter-
рrеtаrе:
} Analiza fiecirui text in parte;
} Comparalia intre textele аsеmйпйtоаrе;
} Dezlegarea dificultйlilor speciale ре baza regulilor generale;
} Scoaterea concluziilor din ideile anterioare;
} Concluzia prin analogie;
} Аrmопizаrеа concluziei cu sensul intregului context;
} iпtйrirеа concluziilor cu exemple.
Alli reprezentanli de sеаmй ai exegezei iudaice sunt: Gйmбliel,
сопtеmроrап cu Flristos gi dasc1l al lui Saul (Sfintul Apostol Pavel),
Simon, fiul lui Gamaliel,Iohanan, Rabi Akiba (sec.Il), Rabi Iuda (+200)
etc.,_ale сйrоr nume sunt legate de originea Talmudului.
iп iпtеrрrеtаrе, iudeii plecau de la faptul сй in Sfinta Sсфturб se
afl6 dоuй sensrrri: sensul literal, exprimat рriп cuvinte,
ре саrе-1 poate
descoperi оriсе cititor instruit, 9i un sens ascuns, саrе reiese din чаlоаrеа
пumеriсё 9i simbolismul cuvintelor (iпtеrрrеtаrе а al е g о r i с й),
Iudeii din palestina interpretau sсriрturа mai mult dupй sensul
literal, iar cei din Egipt qi din Alexandria о tйlmйсеаu mai mult iп chip
alegoric. Aceqtia locuiau intr-un mediu intelecfual 9i cйutau sё imраСе
filosofia рёgiпй сu invillturile iudaice рriпtr-uп sincretism religios,
folosind interpretarea alegoricй. Reprezentan{i ai acestui curent au fost
Aristobul (+180 i.d.F{r.) 9i Filon (+54 d.Hr.). Tot alegoric interpretau
vechiul Testament gi sectele Теrареu{ilоr gi Esenienilor din palestina.
Dupё рйrеrеа сбrturаrilоr din ероса pretalmudicй,
ýtiinla interpreйrii
se dobindeqte prin sfudiul indelungat gi mai ales
рriп inilierea in secretele
ре саrе rabinii de altйdatё le-au primit in chip esoteric, сhiаr de 1а
59
Dumnezeu qi ре саrе ei 1е implrtl9esc numai ucenicilor 1оr. Рriп aceasta
exegeza biblicfi se transform6 in cabalism (Kabbalall, inseamnft
ansamblul invё!6turilor do gmatice, Гriо sofi се 9i simb olice, р 5strate de
la vechii iudei ре саlеа tradifiei), Iudeii pretindeau сi originea cabalei
Se urса 1а Дdаm, 1а дчrааm sau 1а Moise, сlrоrа Dumnezeu le-a
descoperit рriпtr-uп inger anumite secrete divine destinate numai
rabinilor. дсеstе Secrete constau dupl сum se arati in Таlmud, din
felurite fоrmе 9i practici de astrologie, de magie, de chiTomanlie, de
alchimie, de medicinй, de аrtl сuliпаrй etc.
Exegezacabalisticё роrпеqtе de 1а principiul сй Sfinta Scripfurй,
are 9i alte sensuri misterioase qi
ре liпgйъепsul exprimat prin cuvinte,
profunde, care Se ascund sub fiесаrе literб qi ре care numai cei iniliali
1е pot descoperi.
Sensul literal, саrе reiese din prima lectura а textului qi ре саrе
orice cititor mai instruit il poate afla, nu prezintl mаrе insemnltate,
dacб пu Se dau 1а iveall qi sensurile ascunse iп fоrmа, ordinea, чаlоаrеа
numeric1 9i simbolismul literelor 9i а1 cuvintelor. Pentru descoperirea
acestui inleles invflluit iп mister, сеа dintii саlе este numitfl а gematriei,
саrе constl in trапsfоrmаrеа literelor in cifre qi din substituirea litеrеlоr
cuvintelor 9i uпоr expresii сu altele de чаlоаrе пчmеriсl ega16. Iatl un
ехеmрlu de gematrie: Primul (Gen. I. 1) qi ultimul (II Paralip. Xxxvl,
23) verset сй вiыiа еЬrаiсб пumйra cate qase: alef (сеа dintii litera
а
alfabetшlui еЬrаiс 9i саrе este egall cu 1000), сееа се аrаt1, ziceau ei,
сl lumеа va dura exact 6000 de ani.
д doua саlе este arбtata de Noterico,n, potrivit сirеiа sensul unui
сu literele
cuvint ascunde intrinsul qi sensurile cuvintelor care se iпсер
sale.
д treia metoda cabalistica este Теmurаh (substituire) саrе constб
in schimbarea locului ocupat de literele unui cuvint рептru а obline noi
cuvinte gi noi infelesuri, sau chiar din iпlосuirеа litегеiог unui сuчiяt
cu altele арафпiпd altor cuvinte. iп felu1 acesta, Sрrе elemplu,
Maleahi
(ingerul meuj devine Mihae1. Dupl ingenioziиtea t-reciruia. са in сеа
maibizara criptografie, invllalii iudei giseau mistеrе пu пumаi in sfinta
60
 Scripfurб, dar gi in аrhitесturа templului, iп dimensiunile calendarului,
in orice caracteristicй а lйcaqului gi obiectelor de cult.
Din Palestina acesta metodё de iпtеrрrеtаrе а trecut gi 1а iudeii
din
diaspora, iar aceqtia au influenlat uneori сhiаr creýtini,
ре contribuind
astfel iпtr-о larg5 misurё 1а aparilia literatuй apocrife, сu
caracter
apocaliptic. Tot еа а dat uп avint deosebit r5spindirii alegorismului gi
сrебrii curentului exegetic - sincretismului religios din- Alexandria
Egiptului, unde se face prima traducere а vechilului Testament
in limba
gтеасй (Septuaginta) 9i unde, cum аm vбnlt,Aristobul9i
Filo ?псеаrс5
cei dintii imрйсаrеа datelor biblice cu datele
ýtiinlelor pozitive.

16.2 Ежеgеzа сrеstiпй

Inceputurile exegezei cregtine 1е face Mintuitorul Hristos. El

cunoagte textul original а1 Scripfurii, il traduce
9i il iпtеrрr eteazб, iп
limba аrаmаiсйрепtru ascultйtorii Sбi (Lc. IV, 20-2|).Dойul
Hristos
dб vechiului Testament аdечйrаtа sa interpretare, ar6tind
сi е1 este о
preg5tire репtru Noul Testament. Vechiul Testament
este interpretat
hristocentric, adicй se arata cl Domnul Hristos este scopul ?mplinirea
9i
scripfurii vechiului Testament. Са metodй de iпtеrрrей, Minfuitorul
роrпеgtе tot dеаuпа de La sепsul literal, саrе ests рrimа treaptЙ pentru
-Сum
iп!еlеgеrеа Scripturii: ,,in lege се este scris? citeiti? Iаr е1
rйspunzind а zis: ,,sй iubegti ре Domnul Dumnezeul tйu din tbatй
inima
ta qi din tot sufletul tйu, din toatЙ ta gi din tot cugetul tйu gi ре
рutеrеа
aproapele tйu са ре tine insufi" Zis-a lui:
,,Drept ai rёsрuпs. Fй aceasta
gi vei fi viu" (Lc. х,26-28). Deci сеа dintii datorie
а iirterpretului este
stabilirea sensului literal al cuvintului lui Dumnezeu,
рrimеаzЁ
оriсlrеi predanii gi interpretбri omeneqti. Acest sens "ir" trebuie expus
totdeauna сlац evi-tindu-se iпtегрrеtlrilе intortochiate si punindu-se
tot accentul ре рutеrеа lui de iпdrumаrе in actul mintuirii (Mt.
XXIII,
|4,6). De aici necesitatea restabilirii textului original.
Mintuitorul se rеfеri, de asemenea, 1а iпсб ,r., ..оr, mai inalt, al
uпоr locuri din vechiul Testament qi апumе: sепsul tipic
saaistorico-
бl
profetic, cind vorbegte de iпsеmпаrеа prefigurativfl а gederii |ui Iona in
(Mt. хII, 40-42) qi а ridiclrii
iintecele chitului trei zile qi trei nopli
garpelui de aramlinpustie (In.III, 14-16). El foloseqte foarte des metoda
uoъirii in pilde sau parabole, iп саrе este neintrecut, cit 9i vorbirea
metaforica 9i ategoriJa, dind invl!ёmintului Sбu un саrасtеr infuitiv,
sf. Дроstоl iurmeazdexemplul arltat de Hristos. in scrierile rlmase
а Noului
de 1а ei, Vechiul Testament este explicat са fiind о pregбtire
mai
Testament (Gal. III, 24).Eiinterpreteazl unele texte in sens literal,
(Fapte II,
ales ре сеlе in leglturd cu inva!ёturile de сrеdiпф qi de mоrаlй
zs-iBl,dar fоlойsс qi_sensul spiritual, mai ales in epistolele сбtrе Gal.
'N,22-З|qi
Evr. VII-Х. ln Дросаlфsб surrt redate о serie de чйiшri alegorice.
Dupi Sf. Дроstоli, Biserica folosea Sf. Scripturа 1а serviciul divin
citindu-se реriсЪре din Vechiul 9i Noul Testament, ре care 1е explicau
conducйtoiii Bisbricilor, preolii sau episcopii. Primele scrieri creqtine
аlе PЁrinlilor apostolici qi apologeli creqtini sunt pline de citate din
Vесhiul qi ]\\IоrrГТ..tаmепt. Toli aceqtia citau locurile din Sf. Sсriрturа
in chip sporadic, йr1 sб se ocupe de о iпtеrрrеtаrе sistematica. In
e"pl.uliii. date textelor citate, ei intrebuinlau sensul liteTal. дstfеl
procedbaza Sf. Теоfrl de дпtiоhiа, Sf. Iustin Martirul, Sf. Clement
'Romanol,
Sf. Policarp а1 Smirnei. Totugi, in epistola lui Banaba 9i in
Plstorul lui Неrmа gбsim expliclri alegorice qi mistice,
Dintre apologeli, о importan1a deosebiй pentru istoria Ermineuticii,
prezirrtб maialoslertulian 9i Ciprian. Flr1 а fi exegeli iп sensul
obiqnuit
а1 cuvintului, aceqtia ассепtuеаzй dreptul autoritatii
bisericeqti de а
оriсе сопtrочеrsa
decide in interpretare, spunindu-ýi cuvintul hotlritor in
biblicl qi indrumind studiile biblice ре йgaqul Sf. Tradilii- Рriп aceasta
la
ei determina terenul ре саIе trebuie dusб lupta cu ereticii 9i рuп
acestora.
inderrrina misionarilor сеа mai bunб аrmа pentru iпftiпgеrеа
чаlоаrеа importanla
Теrtuliап (Т60-22З) accentueazб indeosebi 9i
gramatiqal cere са ехеgеzл sб pomeasca
sensului literal, istoric sau яi
se poate
totdeauna de 1а stabilirea lui. De 1а aceastl regulа, exegetul
саrе aparlin
abate numai in interpretarea metaforelor qi parabolelor
tot din рrimа
unui gen literar uрй.. Dar qi inlelesul acestora reiese
а cuvintelor qi frazeior, cici doar acestea пе oferl
cel dintii
iпsейаrе
62
 contact сu Scriptura. In sсriеrеа ,,De praescriptione
haereticorum'' el
reia argumentul expus de сйtrе sf. Irineu
cu рriчirе la rеsресful cuvenit
regulei.de credin!б 9i сеrе са exegeza s5 fie
subordonatб traditiei
apostolice qi biserice'ti. Ereticii п-Ъu dreptur
,а iпt..рr.й;ffi;;
Sсrфturi, intrucit aceasta este bunul Bisericii
9i numui cheia
interpretйrii, adicб "iрЪsеdа
de credin!б transmis5 de Mintuiiorul
1"g"lu
Apostoli, Sf. Tradifie. рriп Sf.
Numai Biserica este mogtenitoarea lui Flristos
gi
а invй{ёfurii Lui, prin succesiunea directЙ
аЙtрЛпсiрiu
9i neintrerupta.
:.fo,J subscris dupй асееа de toli *urii .*.g"ti,Ъ#;ti gi scriitori
bisericeqti din veacurile urmйtоаrе
9i este vataБit' jl astazi.
Sf. Ciprian (210-25s) inva!й, са Tertulian, сё
9i intrucit Biserica
este асееа саrе ne-a transmis сбrlilе sfinte,
tot еа este асееа саrе qtie
cum trebuie in{elese gi inteгpretate, iп аfаrй
de Biserica, pastratoarea
predaniilor apostolice gi depozitara iпчй!йturii
Minfuitoruйi, n, existё
Bez.a biblica intemeiatй ре adevйrul dumnezeie.., .i
|!е rru-ui rбtбсirе
ý1 erezre.

1 6.3 ýcoala шlехапdriпй

iп istoria cregtinismului, Alexandria Egiptului

_. rерrеziпtё uп сепtru
religios, filozofic ai cultural cu toful араrtе.
Aici seiniliazй сеа dintii
traducere а vechiului Testament, aici se iпсеаrсй
armonizarea ýtiinlei cu Scripfura, aici se dezvoltё р.rrырл-а
оаrй
al"go.i-ut
о---- 9i ,.
intemeiazй рrimа mare gсоаlй de Teologie
сrе;tiпй.
Intre precursorii acestei qcoli, Clebeй
Аlехапdriпаl (150-216)
осuрй urr loc de fruпtе. De la el ne-au rёmаs
urmйtоаrеlе principii
ermineutice:
} Existй iп Sf. SсriРturй О iпчй{йfurй ascunsй (esotericй),
Mintuitorul а incredinfat-o numai Sfinlilor Sai ре саrе
apЪstoli, iar
aceqtia numai inv5!5torilor Bisericii;
} Nu oricine este.capabil sй inleleag5 9i sб interpreteze cuvintele
sf. scripfuri, ci numai cei initiaii, adicё пйаi invalatorii
mеmЬrii ierarhiei bisericegti; 9i

бз
 ales din calza trupului,
} Din ca|Lzaimperfecliunii sale 9i mai
аdечйruriiе Scripturii;
оmul пu роаJйЙdе toate
Scriptrrrii este alegoTia.
} Cheia.rr.urJpЙm deschideun,u9ile а1 ýcolii alexandrina este
origeп
Dar cel mai de #;;;;p;;r.n
( 1 8 5 _25 4). i*.rou, .iтiйцепlа
urmil9aTe, cu о memorie prodigioasб
biblice, е1 iýi insuqeýte tot
:t;*;;рtl"""rjт""iй"rБ spre_studiile arta' in
L;; ;.;;i;i;;;;;; а prodos mai inalt in 9tiin!6, in
tncearca s' antreneze gindirea cTe'tinl
filosofie, in moral' qii" *rigi", ii
speculative, са exeget, patru
spre culmile сеlе -u;;;i,;;i.'teologiei
exegetic, El este c1l1uzit de
cincimi din ореrа Sa, are un саrасtеr
urmltoarele principii emineutice:
оmul пu Poate inlelege in chiP
} Din са|LzайЪ;;;Б;ii sale, Sf, Sсriрturа: ,
deslvir;it cugЪtarea'divinl din - este
lui Dumnezeu,
> Sf. Scripturi, саrtеа саrе сuрппdе cuvintul
сuчiпu
i"rpiruИ de ia рrimu|гiпа la ultimul
nici о inexactitate, nici о
> Sf. S"ript*jii;;;iil. nici о eroare, de qtiinla);
contrazicer;i;; ," ibsagi sau cu adevlruriie ieqite din mina
} Inspirate 9i iЙitiъitе Sunt numai textele biblice
aghiografi I"i' й"r1 orice,interpretare trebuie si роrпеаsсi
"Й original;
оБ и ituъitirеа Ёritiсl а textului
qi duhovnicesc, dupl
> Sf. S.rlpto,a ^" t"i """"i: trupesc]psihic
аlсбtuirеа trihotomic1 а оmului,
о рrеаlаЬili pregltire
} Interpret";-i;, icripturi necesit1 care Se dbЫnaeqte prin studiul
intelectuala, moral1 qi religioasll
indelungat,';;;;t"u ii,lli pioase 9i prin rugiciune stбru-
а se desprinde
Е?ýh, deslvirqili trebuie sl incerce irrtotdeauna
psihic, urcindu-se
" de povara ,.,,.ой йр,9, 9l а deplqi sensul
lasensulooъouni.",.utS",ipto,li,caTeecelmaitnalt9isingurul
demn de originea ei divin1;
duhonicesc а1 Sf.
} Cheia сате пе deschide саlеа spre sensul
-
S;;Йi este interpretarea.alegoricai biblice este inv'!'tura
} Сllйuzа ,rrpr.*ali domeniul Йеrрrеtlrii sau пеdumегiте exegetic1,
Bisericii, iar in o,i" ,o"Oou",a
bisericegti,
ultimul cuvint aparline autoritalii
64
 Cйlйuzindu-se de aceste principii generale, Origen ne-a
lбsat, iп
domeniul criticii textuale, mопumепtаlа ореrй Н.*uрй,
iаr iп domeniul
exegezei propriu-zise, foarte multe comentarii,
omiiii 9i scolii, in аfаrё
de lucrёrile sale dogmatice, mоrаlе gi epistolare, in.ur.
urg,.r-entarea
biblicб stй totdeauna ре primul plan.
Este drept с5 unele din teoriile sale s-au dovedit greqite
qi au trebuit
p5rёsite, сum este cazul cu tendin{a sa ехсеsiчаЪрiе
aiegorizarea
cuvintelor scripturii, саrе evaporeiza оаrесum realitatea
istoricй а
cit qi cu aplicarea trihotomismului апtrор"lЙi;; lui
|up*19l Platon
in stabilirea sensurilor Sf. Scripturi. Dar еl rйmiп"
un .rйюr, uп iпiliаtоц
un deschiz5tor de drumuri in dom.eniul exegezei qi
al teologiei in gепеrе.
operele lui constituie izvoare db
рrimа miпЁ pentru сеrсеtйtоrii саrе
vor sй сuпоаsсй toate etapele prin саrе а trесut dezvoltarea
culturii
sй аjuпgй la mаrilе figuri din sec. IV: Sf.
91eяJine, рiпё Vasile cel Маrе,
Sf. Grigоriе Teologul qi Sf, Ioan Ekisostom,
рйriпtеlе exegezei ortodoxe.

16.4 ýcoala апtiоhiапd

Са о reaclie contra alegorismului exagerat alexandrin,

а luat naqtere
qcoala antiohianй, саr9
quп:а accentul ре sensul literal-isioric. Еа
Seama de principiile dobindite prin tradi{ia Bisericii. linea
Reprezentanli ai
i.:1чj g_coli avem ре: Diodor din Таrs (+394),
(+428), Sf.Ioan Hrisostom (+407)
Teodor аЪ м"рйtи
9i Teodorei de Cir (+45ьr.
Teodor de Mopsueslrc а comentat, cagi dascйlul
sau, Бiоdоr din
Tars, арrоаре toatй Sсriрturа, dar scrierile sale s-au pastraj
Йаr par{ial
gi n-au nici о valoare, deoarece profeseazI
erezia nesюriana 9i
nesocotegte tradifia Bisericii. Fа!5 de Sf. Scripfur5
е1 s-a ficut vinovat
de urmйtоаrеlе еrоri:
} А contestat canonicitatea Сrопiсеlоц а cйrlii lui Iоч Сiпtаrеа
СiпtЁrilоц Epistola Sf. Iacob, II Petru, It, ttt, Ioan,
Iuda gi
Apocalipsa;
} А pretins с1 inspiralia biblicб сопstЙ
репtru unele сйrli (РrочеrЬе,
Eclesiast etc.), doar iп darul pruderrlei qi al ?пlеlЁрсiuпii,
iar
pentru altele iп harisma profefiei;
65

itii&;rl,,
 } А tйgйduit саrасtеrul mesianic
al multor texte profetice
vechiul Testament, degi uпеtБпt din
iпtегрrеtаtе са atare
сйtrе autorii Noului TestamenЦ chiar de
} А interpretat literal
drаmй .о-|:.ra drli "*"л"Тi"ч prctinzind с5 еа nu-i declt о
тr;".;iсй рбgiпй de сйtrJ un iudeu
*ff#а::,i#Жfi
p,in ас еай
ТJiъ:,ж_,u,*чЪd"*"рiiuь*.фоеm)
. ойе,J ;;;;:J fi ;#Н'ffi:;"11r,
biblic. А fost "r "
condamnat fi ifi;
ru iиocur v ecumenic.
Cel mai mаrе exeget сrеqtiпrйsйritе;
Sf IоапНri,",i"й.Ьы".l,;-;;;;;;Ё";:,ffi
:ltЁ.'1iT:Hl1l
:i:fl";fi :?;J:",#"* j,li;,:frh.ч"!u"r,'tiйlu;;;;"Бapйstrat
} Pentru aputea inleld;
й;;ul
sй-qi insuqeascй in pr"atbbii
Sf. Sсфfuri, exegetul trebuie
toate cunogtin{ele introductive
referitoare la аu|оr, dЪstiпаиri
} in iпtеrрrеtаrеа texfu]ui.u.*, ii i-p..;*arile scrierii;
.o-entatorul nu trebuie
gindurile sale,.c.i acelea s5 caute
р. .;;;;;mnezeu ni le соmuпiсй
intermediul aghiografi'o; prin
;;;;;а
riпd sensul litеrаlЪаu isЮ.l"о-Й-аtiсаl
le afl 5m stabilind in
рrimul
} Sensul tipic, саrе se аflй al fiecйrui text;
io-uiToui. tехtеIе.u.uй".Ъrоfеtiс,
sprijinit totdeauna - vqtqut'r l
г
* К:.1:'. р. ..iili"ru',
IJIсPз atlarea
dаtоr sё аrаtе :,.i:rtri !ec.ar9i реriсоре biblice, exegeful este
1c_onsecinfele
iriрЁ"r- viala сrеgtiпй, insistind
giпdЙlе, ;;;Ъ.11
hl:"#ffrз *Ф; J"',i,,'ulu*,,,.
rn acest scop, majoritatea
соmепf,riilл""]:"ii :1':1'о'::i
al сёfu ite de сйtrЪ Ъ." Й,
;:тнr"оr s i.
",#ЖТЁ}.1Н
Teodoret de Cir, ultimul
reprezenta_nt mai de
antiohiene, а scris comentarii seam' al gcolii
la isalmi, Сiпtаrеа Сrпйгilоr, profetii
mаri gi mici, Epistolele Sf.
ДрЪrrЫ bvel,
рrесum gi citeva trataie
didactice аsuрrа Penиte.uhului,iosuu, juс..аtогi
qi Rui. El urmеаzб
Ioan Fkisostom, Iпtегр..,ur"u de
:ffi:'"iIJ; rui'.r,. ,.йа, рrесisй,
 16,5 Exegeza tп оссidепt tп periooda
patristicй
Spre sflrgitul veacului II, scriitorii apuseni
incep sй uite limba grеасй
gi sй чоrьеаsсё numai latina. Totodaй
ei. se iпdrъuра inc"orebi
teologia practicЁ, lйsind сеlоr din Rйsёrit spre
sаrсiпа Ъсiп.мi teologiei
biblice gi sistematice. Cu toate acestea,
9i exegez" Йrr"lrе ajunge la
iпflоrirе, iп veacurile IV V.
9i
Sf. Ambrozie (+397) urmеаzб in ехеgеzё
Alexandrinul, iar iп teologie ре Origen qi Filo
ре Sf. Atanasie Mu." qi Pirinlii
Capadocieni. А lйsat.multe scrieri ""t
ре teme biblice, in саrе imitй ре
comentatorii rlsйriteni gi urmйrеgtе indeosebi
Din асеаstй ca|tzб",metoda fоlоsiй de el
чЙlii cregtine.
este rпаi"сiя.ur"u
mult mоrаl-раrепеtiсй.
. Prefer5 iпtеrрrеtаrеа alegoricб.
Fer. Iеrопim (+420)este cel mai de
seam'reprezentant al exegezei
apusene. De la el пе-аu rйmаs trei
categorii de luсrёri exegetice:
traduceri, comentarii
ýi sfudii. Dinprima categorie faceparte trаduсеrеа
Vechiului qi Noului Testament in iimba
lаtiпЪ, ,r-lraT"ig ata, care а
devenit textul de bazi p:ntru ediliile
Sf. Scriifuri in вisеrЙ de Apus.
А scris comentarii la cёrlile profelilor mаri gi
mici, ru B.l..iurt, la unele
epistole Pauline gi 1а.саrtеа Apocalipsei.
Totugi, .u йr. Ieronim
nu este uп scriitor original, ci se servegte
de scribrir""*"e"i,
Й"iuiilоц uпеоri
reproducind рirеrilе acestora firа a-gi
exprrne 9i рйrеrеа sa
Mai intotdeauna а sсris cu о grаЬй ехtrаоrdiпай, реrsопаlй.
elabortn.,Bin'la о
mie de rinduri ре zi", сч rеmаrсй singur in comentariul la
Efeseni gi
la obadia. Ре lingй aceste luсrйri, пе-айаi
rйmаs de la el citeva studii
asupra numelor gi locurilor ebraice,
interesante p"niru-Circiplina
introducerii iп scrierile Vechiului Testament.
Din ca\zagTabei gi а
ocupaliilor sale рrеа multe, exegeza sa
este adesea superficialй,
necontrolatё 9i plinё de contraziceri.

!уп Дuвustiп q4_30) este exeget gi сrеаtоr de principii ermineutice.

Ре el 1-а convertit Sf. Sсфtчrй,
йеоsеЬi textul сЪ ru кЬ*. ittt. Оrерt
recunogtinfi, соmепtяriilе biblice reprezintё
up.oup" Jorra o.i-i cin
cuprinsul operei sale. in сеlеЬrа ,u
й"rur", ,,De doctrina christiana'',
6,7
 саrе constituie сеа dintii еrmiпеutiсб biblic5, el spune сй ,plinirea gi
scopul Scripturii este sб рrоduсё in noi iubirea de Dumnezeu qi de
арrоареlе; din асеаstй cauzdgreqegte cel се crede сй а descoperit sensul
Scripturii, dar п-а descoperit aceast5 dublй iubire; de Dumnezeu qi de
aproapele".
cit privegte interpretul scripturii, Fеr. Augustin аrаtй сй douй sunt
condiliile esenliale саrе Se сеr acestuia: sб inleleagЁ 9i s5 explice. Dаr
pentru aceasta, el аrе nevoie de anumite calit6li mоrаlе
9i intelectuale.
Cele morale sunt: dupl Fer. Augustin, in пum5r de 9apte qi апumе:
У smеrепiа, cafe se nagte din cugetarea asupra imperfecliunii
noastre gi аsuрrа mor,tii;
У pietatea (evlavia), care ne invall s5 socotim mai inlelept decit
cugetarea поаstrй lucrurile divine 9i sб nu contrazicem nici un
cuvint а1 scripturii, chiar atunci cind ne biciuiesc viciile sau
concepliile;
У qtiiпla, саrе ne inva!й s5 rеduсеm totul 1а iubirea de Dumnezeu
gi de aproapele, йrб de саrе nimeni nu se poate apropia de Sf.
Тrеimе;
у tdriq, prin саrе te dezlipegti de сеlе pйmintegti qi te indrepli сйtrе
iubirea сеlоr dumnezeieqti;
У sfatul milostivirii, prin саrе pui iп luсrаrе iubirea aproapelui,
рiпй 1а iubirea vrljmaqilor,
у curdlia iпimii, pentru а putea vedea ре Dumnezeu in toate
cuvintele qi luсrйrilе Sale;
У iп!еlерсiuпеа, саrе iпсере cu frica de Dumnezeu gi саrе-!i da
расеа gi linigtea desйvirgitй, rodul се1 mai inalt al adev5ratei
exegeze biblice.
Ре lingl aceste calitlli mоrаlе, interpretului i se mаi сеr duрй Fеr.
Augustin, qi anumite insuqiri gi cunoqtinle intelecfuale, iпtrе саrе
aminteqte: cunoagterea limbilor originale (greaca, еЬrаiса), а izчоаrеlоr
textului (manuscrise, traduceri lecfionarii), cunogtinle intToductive qi
biblice in general, cit gi bogate cunoýtinle din studiile рrоfапе, in privinla
regulilor de ermineutic6 рrасtiсй. El adoptб cele gapte teorii elaborate
de donatistul Tichonius, ре саIе le rеzum5 insй 1а cinci qi anume:
68
 } Сеа dintii trеарtб spre iп!еlеgеrеа Sсфturii
este sensul literal;
> оri de cite оri iпtеrрrеtаrеа-litеrаlа
nu duce la iubire, trebuie
рйrйsitй са gregita gi рйguЬitоаrе;
} Sensul alegoric este suрriоr celui literal;
> Atit cit este posibil, sсrфturа trebuie
explicatй prin еа insй'i
(textele оЬsсurе prin cele сlаrе);
} Unul gi acelagi text poate avea deodatй mai multe
sensuri, iar
comentatorul este liber sй adopte
ре cele voite, dасй nu-s сопtrаrе
altor texte qi nu se abate de la
роruпса iubirii.

16.6 Exegeza tп Ечul fuIediu

Exegeza in Ечul Mediu urmеаzй dоuй

сйi diferite, in Rйsйrit incepe
ероса пumitЙ bizantinй, саrе
line din veacul al V-lеа gi merge рiпё 1а
сйdеrеа Constantinopolului sub turci (1453).
i" ;;;;'t'i'йр teotogii
continuЙ sй arate aceeaqi
рrеfеriп!й репtru adincirea dоgmеlоr
hristologice 9i pentru соmьаtirеа ultimelor
rёtйсiri de 1а adevйrurile de
credin!й. Se scriu mai multe comentarii,
dar in general lipsite de
originalitate. Nu se mai creeazб асum
nici noi principii ermineutice,
nici ореrе exegetice de mаrе чаlоаrе. Comentaio.ii
*. -uiP-esc sб
reprodrrcй рriп ореrеlе 1оr сееа се au
zis Pйrinfii Bir".i.il, iur luсrйrilе
alcёtuite de ei imЬrбсй fоrmа uпоr antologii
catene
(lап!uri). Uпеогi, duрё ingiruirea "r"е.ti.Ъ, "rйl'"
рйrеrilоr сеlоr vJchi autorii igi spun 9i
opinia 1оr реrsопаlй. Alteori, comentariile
sunt alcёfuite in fоrmй de
iпtrеЬйri gi rёsрuпsuri.
Tot in acest timp textul original а1
Noului Testament сарdtй,
baza celor mai Ьuпе manuscrise, о fоrп - ре
criticii о cunosc sub denumirea de
rёsйritепi din асеаstй
,,,"*,"ii#ffi 1fi"J:T*.lt'fr:
реriоаdй uйiпti* ре: Оесumепius diп Tesalia
(sec- Х), саrе пе-а lёsit comentarii
la Faptele Apostolilor, Epistolele
Pauline, Epistolele sоЬоrпiсе gti Apocalip
9i s а; Teb7i hci uriцir"орur
Ohridei (Bulgaria, +1107), care аЪо-рu,
mai multe comentarii la
Vechiul gi Noul Testament, dintre .ur"
in romineqte ,urr1 t.udrrr.
69
 comentariile la cele 14 Epistole а]е Sf. Apostol Pavel; Eftimie ZigаЬепul
(+1118), саrе а comentat, ре scurt, арrоаре toate clrlile Sf. Scripturi
duрй tradilia exegeticй а Bisericii ortodoxe qi mai ales duрй sf. Ioan
Hrisostom.
Exegelii apuseni nu exceleazй in luсrйri de specialitate, din calza
impýurlrilor istorice gi necunoagterea limbii grecegti. incepind din
sec. V,Imperiul deApus se descompune, iаrророаrеlе саrе-1 alcituiserё
intr5 intr-o mаrе fiеrЬеrе politicй, есопоmiсй 9i socialй. Асum dispar
арrоаре cu tоtul рrеосuрйrilе culturale аlе teologilor. Luсrйrilе exegetice
din aceastй еросй frйmintat1 se саrасtеri zeazб,
рiпliрsб de originaiitate,
de spirit critic 9i printr-o tendinla tot mai pronunlatй de а pune
iпtеrрrеtаrеа Scripturii iп slujba dominalieipapale, jusfificindu-se
рriпtr-
insa cruzimile inchiziliei, jafurile сruсiаlilоц rйzboaiele de сuсеrirе,
abuzurile clerului superior.
Treptat, tбlmбcirea Scripturii se perverteýte; se plr5segte Sf. Tradilie,
cerindu-se doar supunere оаrЬ5 fа!б de autoritatea papei qi se ajunge la
scolasticism. DatoritE scolasticismului, teologia occidentalб este
invadatй de intelectualism gi de logicй, iar sf. sсriрturй este cercetat1
пu репtru а i se afla аdечйrаtul inleles, dar spre а scoate dintrinsa texte
in sprijinul unor idei strёine de аdечйrаtа invillfurd сrеgtiпй. Teologii
se lаsй antrenali de cele mai abstracte disculii, са de exemplu: dacб
ingerii au Sex, dacй pot sta mai mulli deodatй in acelagi loc, dасй unul
poate sta in mаi multe locuri etc.
Mai reprezentativi din aceastй perioadй, са teologi gi exege{i
amintim ре: Grigorie cel Mare (+604), Isidor de Sevilla (+6З6), Beda
VепеrаЬilul (+735), АпsеIm de СапtеrЬury Qll09), ДlЬеп cel Mare
(+ 1 280), Тоmа d' Дquiпо (+|252), В опаv епturа (+ 1 340) etc. in
tot acest
timp, poporul este linut departe de contactul cu Sf. Sсriрturi,
ре саrе
nimeni n-o mai traduce in limbile nalionale gi саrе devine astfel о carte
sigilat5, inaccesibilй credinciogilor. Se inlelege de la sine сl о astfel de
situalie paradoxali nu putea dura la infinit gi avea sй
рrimеаsсi in cuTind
lovituri puternice.
 16.7 Renasterea si protestantismml

iпсй de 1а sfirgitul ечului mediu, cind scolastica decade, incep si se

fасб auzite, in Occident glasurile сеlоr nemulfumili de abuzurile 9i
rйtlсirilе introduse in sinul Bisericii romano-catolice.
Mai intii, Rеuсhliп (+1525) сеrе са iпtеrрrеtаrеа Sf. Scripfuri sб fie
йсutб dupб textul original, dеоаrесе traducerile ii stricй inlelesul 9i
protesteazй impotriva obiceiului de а se citi in teologie пumаi summa
Teologica а lui Toma d'Aquino. Duрй el, Erasmus de Rotterdam(+1536)
tip5regte pentru рrimа datб о edilie criticЙ а Noului Testament grec,
pledind pentru un text cit mai autentic а1 Sf. Scripfuri. El pune bazele
criticii tехtuаlе gi сеrе о inter-pretare а textului sfint, bazatб,pefilologie
gi gramaticй.
моmепful de rёsсruсе iп istoria exegezei il reprezintб, Reforma lui
Luther (+154б). Pentru Luther, singurul izvor al credin}ei este Sf.
Sсфturй, iпlйtцriпd complet Sf. Tradilie. Sf. Scripturб, dupй Luthец
este inspiratй literal 9i orice credincios о poate interpreta, ajutat fiind
de luminile Duhului Sfint qi de raliunea рrорriе. Autoritatea Bisericii
este astfel inllfuratб, Sсфturа, suslinea el, explicindu-se
рriп еа insйýi.
Еа nu conline decit un singur sens, cel literal, celelalte trebuind sй fie
iпlёturаtе. Prin Rеfоrm6, Sf. Sсфturй este declaratё singura поrmd
репtru credin}й. Disculiile in jurul ei se inmullesc qi studiile biblice se
dezvoltй. se pune accenful pe critica textului, ре studiile introductive
1а сlrlilе sfinte 9i ре sensul literal al Scripturii. Se incepe traducerea
Bibliei tn toate limbile na{onale.
Duрй Rеfоrmй, exegeza ia о nou5 dezvoltare. Lucrйrile de
Ermineuticй iau iпfrliýйri confesionale: ortodoxe, romano-catolice,
protestante. Protestanlii inqigi сеrеаu credincioqilor са, in explicaliile
biblice, sб nu se depйrteze рrеа mult de principiile doctrinare, stabilite
in cl4ile confesionale. Tofuqi, odatй declarat principiul interpretbrii
individuale, protestanlii de mai tirziu, sub influenla curentelor filosofice
ale vremii, socotesc Sf. Scripfur1 asemenea оriсёrеi сйr{i profane,
71
 negindu-i inspira{ia gi iпсеrсiпd in diferite moduri sё indepёrteze
supranaturalul din еа, аdiсй minunile
9i profeliile. Араr astfel mai multe
сurепtе teologice. Astfel este:
У сurепtul protestantismului ortodox, din саrе fac parte Luthец
Меlапсhtо,п (+1560), Саlviп (+15б0), Hugo Grotius (1564) _
саrе admite rovela{ia" minunile, profeliile
9i inspiralia Sfintei
Sсфturi.
у Сurепtul protestantismului liberal, curent rafionalist, dupй саrе
toate faptele gi ideile trebuie judecate
рriп prisma singurei rafiuni.
Reprezntanlii acestui curent пеаgа inspiralia bibli;a, revelalia
divin1 cu minunile 9i profe}iile. Privesc Sf. Sсфturё са
ре orice
altЁ carte рrоfапй. Ei rесоmапdй о exegezй filologicё
9i istоriсй.
Dintre reprezentanlii protestantismului liberal йпtim mai int?i
ре Н. Sаmuеl Reimarus (1768), саrе susline сЁ Evangheliile se
contrazic (Moise 9i Iisus au fost nigte ?ngelltori; trupul lui Iisus
а fost furat de ucenici, Sрrе а pretinde сй а inviat
ýi minunile,
tainele qi biserica au fost nйscocite de preoli din dоriпlа de ciýtig).
Fеrdiпапd christiatn Baur iп sec. хlх contest5 autenticitatea
celor mai multe scrieri аlе Noului Testament gi cautЁ originea
lоr iп pretinsul conflict dintre petrinism qi paulinism. David
Frederich Straus (1s74) pretinde сй Evangheliile, epistolele gi
minunile sunt simple mituri,legende gi niscociri . Ейеst Rепап
(1892) tйglduiegte existenla factorului supranatural din
lume gi
posibilitatea miпuпilоц pretinzind сй Evangheliile sunt produsul
fanteziei; Biblia ёstе о саrtе umап6, iar tainele sunt simboluri
йrй calitate spiritual1; Iisus Hristos е un simplu оm. Ре aceastй
linie de gindire se sifueazй, iпtrе allli, ВruпЬ Ваuец D. Wette,
Еiсhоrп qi allii.
^
In teologia protestant5, exist5 atitea gcoli qi сurепtе exegetice,
incit
interpretarea Sf. Scripturi а devenit uп labirint de пер5truпi.
О reaclie
s-a produs, iпsб, in chip firesc, 9i impotriva acestor tendinle
centrifuge
din sinul protestantismului, mai ales in ultima чrоmе. Exbgeli
Th.
Zаhп qi Е Godet, duрй се реrеgriпеаzй о чrеmе "u,
ре сбrйri nesigure, se
"I2
 reintorc 1а consultarea ореrеlоr exegetice rйmаsе de
la vechii соmеп-
tatori фatristici), арйriпd autenticitatea, integritatea gi
canonocitatea
cl4ilor sfinte, suslinind caracterul istoric al minunilorrelatate
in сйrtilе
Vechiului gi Noului Testament qi apropiindu-se tot mai
mult de,n.'ocЪi"
оrtоdохе de сеrсеtаrе gi interpretare а cuvintului lui
Dumnezeu din sf.
Sсriрturй.

1 6. 8 Exegeza romaпo-catolicй

Exegeza romano-catolicй s-a dezvoltat, luind pozilie

impotriva
doctrinelor protestanlilor gi арйriпd ?nvй!йturile fundamentale
cregtine:
ierarhia bisericeascб, sfintele taine, diviniiatea Mintuitorut,ri
|i caracterut
suрrапаturаl al sf. scripturi. printre exegelii de seam5
romano-catolici
se пumйrй: Дug- Calmet, В. Weiss, J. ItL. lл.grап8е,
etc, Comentatorii
amintili au renunfat 1а metoda scolasticЙ in sпdiйеа
textului originar.
Rйstйlmйсеsс unele texte sfinte in lеgйturй cu papalitatea,
primatul,
infailibilitatea etc. se rесоmапdй practicarea criticii
textului, чаlоriгь
саrеа descoperirilor arheologice qi соmраrаrеа cu celelalte
religii;
autorul сйr!ii, imрýurйrilе qi scopul саrе 1-au determinat
sй scrie cartea.
In lеgйfur5 cu curentul,,istoriei fоrmеlоr'' documentul
Conciliului
II Vatican rесоmапdй exegelilor sй Seama
!iпй de genul literar al сйrlilоr
sfinte qi de legбtura lоr cu mediul respectiv. Se specificё
despre
evangheligti сй ei au luat din tradilie, au interpretat-o
in funclie de nevoile
comunitйlii respective, trecind-o
рriп prisma credinlei lor. Aghiografii
au fost martori direcli ai faptelor qi iпчб}йfurilоr
istorisite. Ei sunt аutоri
ai сйrlilоr sГtnte, пu numai editori.
Iп Biseica опоdохй, studierea exegeticй а
Sfintei Scripturi urmеаzё
calea trаsаtб de Mintuitorul, Sfinlii Apostoli, Sfinlii
ГаНпli gi intreaga
tradi{ie а Bisericii. Sf. Sсriрturё este о саrtе inspiratй
9i exegelii 1in
Seama, iп iпtеrрrеtаrеа ei, de поrmеlе Ermineuticii
biБtice speciale:
analogia credinlei gi consensul sf. Рйriп{i, valorificind
toate mйrturiile
tradiliei bisericegti. Exegetul ortodox аrе iп чеdеrе
aflarea textidui
autentic al Sf. Scripturi, traduc*o:-] corect, utilizind
studiile introduc-
1-7
tive ale сйrlii respective, genul literar а1 scrierii, lеgбfurа cu mediul
unde s-a fогmаt qi toate rezultatele сеrсеtёrilоr recente in mаtеriа
respectivё. Тоtuýi, va trebui s5 ачеm о atitudine сritiсё fala de exagerёrile
gi ideile рrесопсерutе ale oriclrui сuгепt gtiinfiГrc, са iаlё de
9i
concluziile pripite deduse din orice descoperire аrhеоlоgiсй recent1 (сum
е саzul cu descoperirile de 1а Qumrаф. in аfаrй de exegeza Sfinlilor
plrinli gi scriitorilorbisericegti, teoiogii ortodocýi folosescai
comentarii
romano-catolice qi protestante, dar numai pentru partea pur teologic-
gtiinlificй а acestora.

,l4
 Bibliografie:

дrhim_ I. Scriban, Manual de Ermineuticй biblicЁ, Bucuregti

I 9 1 t, р. ] 04 - 1 I 8,
Рrф С. Соrпi!еsсu, Сurs de Noul Testam еп\ Bucuresti,
р. I, р. 430-440.
Gr Marcu, Ртеосuрбri ermineutice de interes actualpanortodox
gi ecumenist,
iп rеv. ,,Mitropolia Ardealului'', ]g58,
р. 4B4-5l5.
Nicolaescu, N. i, Biserica оrtоdохб,
рёstrёtоаrеа celor mai bune tradifli 9i
metode de exegezб biblicё. Iп rev. ,,Studii Teologice'',
tЭSZ, pg ttз-tзз,
Рr Рrф Mircea Basarab, Еrmiпеutiсё biblicё, Oradea. ]997.
Сопs t. Chiric еs сu, Ermineutica Bibilicй, Вuсurеs ti, 1В9 5.
Рr I. Сопstапtiпеsсu, Ermineutica biblicб (in Studiul Noului
Testament,
mапuаl репtru semiпariile teologice), Bucuresti, I98l.
Р. G. Duпсkец De vera et genuina Sасrае Sсriрturае
interpretatio пе, 1943.
V lапоviсiu, Emlneutica biblicй gепеrаlй, Viепа, ]867.
Gr Marcu, PreocupЁri ermineutice de interes асtшаl panortodox qi ecumenist,
tп rey. ,,Mitropolia дrdеаlului'', хш (1g5S), p.lBi-stS
К. Н. Miskotte, Zut biblischen Hermeneutik, ]964,
N- L Niсоlаеsси, Biserica оrtоdохб,
рйstrйtоаrеа celor mai bune. tradilii ýi
metode de ехеgеzй biblicй, tп rev. " Studii Tbolo gic e,,, g N ( 1 5 2 ), р. 1 1 3 -13 3.
Calistrat Oricdrui, Deosebitele feluri de interpretare
а Sf. Script uTi, tп
rev.,, Bis erica Ortodoxй Rоmtпа'', ] 908.

Filarel SсriЬап, Sfinlita Ermineutic5 , Iaqi, I956.

Iuliu Scriball, Ermineutica Biblicй, Bucureqti, 1922.
Itlstin Suсiц, Ermineutica Silicй, дrаd, 1933.
J. D, Wood, The Interpretation of the Sihle, 195В.
V Zapletal, Неrmепеutiса Bibilica, 1908.

75