Chițcani

Chițcani este o localitate-centru de comună în Raionul Căușeni, Republica Moldova.

Este unul dintre cele mai vechi sate atestate documentar în Moldova. Istoria sa
datează încă din anul 1367.

Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore

Chițcani, sat, în jud. Bender, în valea Nistrului, pe râul Botna, la 20 km. de Căușenii-Noi.
Face parte din volostea cu același nume. Acest sat a fost mai înainte construit pe locul unde
astăzi se află Mănăstirea Noul-Neamț, numită și Mănăstirea Chițcani. Pentru a da loc
mănăstirii, întemeiate de niște călugări rusofili, fugăriți din mănăstirea Neamțului, pe
vremea secularizărei averii mănăstirești, satul a fost mutat de guvernul rus pe un loc nou,
unde se află și acum. La 1827, satul Chițcani era locuit de 120 familii țărani români, trei
familii de evrei și 3 familii de ruteni. Țăranii posedau pe atunci 296 cai, 1116 vite mari, 391
oi; prisăci; mori de vânt; grădini cu pomi și vii. Astăzi (începutul secolului al XX-lea) satul
are o populație de 1920 suflete, care au sărăcit mult

Satul este cunoscut pentru Mănăstirea Noul Neamț, asezamant monahal , care isi are
inceputurile pe la 1859; fondata oficial însă, prin ucaz imperial în 1864, de catre Țarul
Alexandru al 2 lea.
una dintre cele mai bogate mănăstiri din Basarabia, închisă de autoritățile sovietice
de-a lungul dominației sovietice a Republicii Moldova.
Catedrala de iarnă, cum i se mai spune, a fost edificată intre anii 1902-1905, dupa
planul arhitectorului basarabean Mihail Seroținski. La 17 martie 1902, episcopul
Iacob Piatnițchi al Chișinăului si al Hotinului, a sfințit temelia acestei biserici cu
hramul in cinstea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. Ridicarea edificiului
bisericesc, a avut loc pe timpul domniei țarului rus Nicolae al II-lea, in timp ce obștea
monastică, era condusă de cel de-al treilea stareț, arhimandritul Gherman (Erimcioi),
care a contribuit, putin mai târziu, si la construcția clopotniței.

La 14 august 1905, episcopul Vladimir (Șincovskii) al Chișinăului și Hotinului, a

sfințit biserica.

Arhitectura acestei zidiri, seamănă, destul de mult, cu cea a Catedralei Schimbării la

Față din centrul Chișinăului, care, de fapt, este si ea o operă a arhitectorului sus
numit. Biserici de asa tip arhitectural, se mai gasesc si in orasele ucrainesti precum
Kiev, Odesa si altele. Biserica cu hramul Sf. Pantelimon din Chisinau, este si ea,
erectificată dupa un stil asemanator, arhitectorul careia e rusul, de origine italiană,
Alexandru Bernardazzi.
Conform recensământului din anul 1930, populația localității era de 4.744 locuitori,
dintre care 2.456 (51.77%) moldoveni (români), 71 (1.49%) ucraineni si 2.146 (45.23%)
ruși.
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 9.266 locuitori,
dintre care 3.153 (34.02%) moldoveni (români), 969 (10.45%) ucraineni si 4.921
(53.1%) ruși