Manastirea Celje

Manastirea Celije a fost ctitorita in secolul al 13-lea, de catre regele sarb Dragutin
Nemanja (1282-1316), ea fiind reconstruita undeva in secolul al 18-lea. Numele
manastirii, anume "celije", este posibil sa vina de la multele "chilii" sihastresti sapate in
muntele de deasupra manastirii.

Cu toate acestea, nu se stie insa cu certitudine nici ctitorul, nici data exacta a zidirii
manastirii. O legenda locala marturiseste cum trei frati din dinastia regala Nemanja au
construit in aceasta zona fiecare cate o manastiri: Manastirea Celije, Manastirea
Jovanje si Manastirea Pustinja.

In orice caz, cel mai probabil este ca manastirea a fost construita in vremea domniei
regelui Stefan Lazarevic (1389-1427), intr-o perioada de renastere sociala si religioasa
din vestul Serbiei. In acea vreme, localitatea Valjevo era resedinta mitropolitana a
episcopului, iar biserica episcopala se afla in Manastirea Celije.

Este cunoscuta ca si manastirea Sf Iustin Popovici, canonizat in anul 2010 de catre

Biserica Ortodoxa Sarba

Manastirea de la Celije a fost atacata de mai multe ori, de-a lungul vremii, de fiecare
data ea fiind reconstruita la fel de frumoasa. In vremea dominatiei otomane, manastirea
a fost incendiata de mai multe ori, de fiecare data ea fiind reconstruita dupa modelul
initial.

In anul 1739, langa Manastirea Celije, cateva mii de familii de sarbi au fost masacrate
de catre turci. De atunci, localitatea cu pricina a ramas cunoscuta sub denumirea de
Lelici, "lelek" insemnand "plangere", "tanguire".

In cea de-a doua jumatate a secolului al 18-lea, calugarii din Manastirea Celije au
participat la revolta populara condusa de Koca Kapetan, motiv pentru care turcii au ars
manastirea din temelii, in anul 1791. La scurta vreme insa, sarbii au reconstruit
manastirea, atunci avand drept staret pe Hadzi Ruvim.

In anul 1804, clerul din Manastirea Celije a luat parte la organizarea Primei Revolutii
Sarbe. In manastire se vede si astazi mormantul ducelui Ilija Bircanin, omorat de turci
in anul 1804, alaturi de alti mari conducatori sarbi.

In anul 1810, turcii au incendiat din nou manastirea, sarbii reconstruind-o insa in anul
1811, cu ajutorul armenilor instariti din Valjevo. Cupola bisericii a fost construita in
stilul armean, dupa dorinta unora dintre ctitorii cei mai de pe urma.
Intre anii 1804-1813, Manastirea Celije a gazduit Spitalul militar Karadjordje. Mai
tarziu, in Serbia eliberata a lui Milos Obrenovic, o Scoala elementara a functionat in
manastire. Scoala a fost cinstita si cu prezenta aici a Sfantului Nicolae Velimirovici,
unul dintre cei mai mari sfinti si oameni de cultura ai secolului al XX-lea.

In timpul Primului Razboi Mondial, austriecii au daramat manastirea. Fiind

reconstruita, aceasta va fi din nou daramata, in timpul celui de-al Doilea Razboi
Mondial.

Dupa terminarea razboiului, manastirea a fost reconstruita si populata cu o obste de

maici. Acestea au cules toate oasele si ramasitele umane gasite pe teritoriul manastirii,
urme ale vitregiilor vremii, le-au spalat cu vin si le-au asezat intr-o micuta cripta, chiar
in curtea manastirii..

Sfantul Iustin Popovici, renumitul teolog sarb, a vietuit in Manastirea Celije intre anii
1948 si 1979, cand s-a si mutat la Domnul. Avva Iustin a fost unul dintre cei mai mari
teologi ortodocsi ai vremii sale, cat si unul dintre intemeietorii Societatii Sarbe de
Filosofie.

Biserica din Manastirea Celije este inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil,

Ultima restaurare a manastirii si a bisericii a avut loc in anul 1936. Astazi, maicile din
obstea manastirii se ocupa cu zugravirea de icoane si cu publicarea de carti
duhovnicesti.

Interiorul bisericii nu prezinta nici o fresca. Pe peretii acesteia sunt asezate insa icoane
vechi si noi. In manastire se pastreaza o veche Biblie, care a apartinut odata
conducatorului religios sarb Prota Mateja Nenadovic.

In partea de sud a altarului se afla mormantul Sf Iustin Popovici , si conform dorintei

sale are doar o cruce de piatra si numeroase flori, conform dorintei sale.

телефон:
адреса: 014/3519-716
Манастир Ћелије
п.фах 68 факс:
14000 Ваљево 014/3519-715
Parintele Iustin Popovici s-a nascut de praznicul Bunei Vestiri, in ziua de 25 martie
1894, intr-o localitate din sudul Serbiei, Vranie. La botez a primit numele de Blagoie,
care aminteste de ziua praznicului in care s-a nascut. Provenea, dupa cum spunem noi
romanii, dintr-un neam bun, caci parintii sai, Spiridon si Anastasia, veneau dintr-un
neam cu traditii - timp de sapte generatii au existat in aceasta familie preoti din tata in
fiu.

In anul 1905 a fost admis Seminarul „Sf. Sava” din Belgrad. Aici l-a avut ca dascăl pe
Sf. Nicolai Velimirovici, care pe atunci era proaspăt ieromonah şi doctor în filozofie şi
teologie..

La 1 ianuarie 1916, în sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare, Blagoie a fost călugărit şi a
primit numele Sf. Iustin, filozof martir. La scurt timp după intrarea în monahism, Iustin
a plecat la Petrograd, capitala de atunci a Rusiei, pentru a urma cursurile Academiei
Teologice. În Rusia, el i-a cunoscut pe marii sfinţi ruşi, Sf. Serafim de Sarov şi Sf. Ioan
de Kronstadt.

În iunie 1916, Iustin a plecat în Marea Britanie, acolo unde ieromonahul Nicolae
Velimirovici devenise o personalitate recunoscută. Iustin şi Nicolae au reuşit un
adevărat miracol prin cuvântările lor, mobilizând întreg poporul englez în sprijinul
Serbiei, ceea ce a făcut ca un general britanic să-i numească „cea de-a treia armată
sârbă”.

În anul 1921, Iustin s-a întors în Serbia şi a fost primit de patriarhul Dimitrie, care l-a
binecuvântat să predea la Seminarul din Karlovac. În anul 1922 a fost hirotonit
ieromonah, iar câţiva ani mai târziu a fost numit lector la Facultatea de Teologie din
Belgrad, la Catedra de Dogmatică.

Din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial, parintele Iustin Popovici va sta ascuns in
cele mai izolate manastiri sarbesti. Dupa razboi, lupta impotriva comunismului, motiv
pentru care este arestat.

Parintele Cleopa l-a vizitat la Celie in anul 1977 si i-a cerut sfatul atunci cand a vrut sa
ramana in Athos. Parintele Iustin Popovici i-a spus: "Sfantul Munte este asemenea unei
gradini pline cu flori inmiresmate. Daca te duci acolo nu faci decat sa mai adaugi o
floare la acel buchet frumos mirositor. Dar in tara ce lasi? Ramai in Romania si
continua sa indrumi pe cei fara speranta, ridica pe cei cazuti, fii aproape de copiii
neamului in care te-ai nascut. Si eu am avut gandul plecarii in Athos, dar mi-am dat
seama ca paraseam tara care poate avea nevoie de mine“. Se crede ca acesta a fost
motivul pentru care parintele Cleopa a ramas in tara.
Parintele Iustin Popovici si-a sfarsit viata pamanteana in anul 1979, la manastirea Sfintii
Arhangheli - Celie de la Valjevo, unde a si fost inmormantat.
. In data de 29 aprilie 2010, Biserica Ortodoxa Sarba a facut publica hotararea de
canonizare a Sfantului Arhimandrit Justin Popovici, de acum Sfantul Iustin de
Celije. Sfantul Justin va fi pomenit in ziua de 1 iunie, dupa calendarul iulian, sau pe 14
iunie dupa cel gregorian.