Manastirea Veverita din Republica Moldova

Manastirea Veverita este o asezare monastica recenta, situata la marginea satului cu acelasi nume. Din datele disponibile putem spune ca manastirea a fost intemeiata pe la 1922-1924, avand o gospodarie mare si o biserica frumoasa, hramul careia nu se cunoaste. Pe timpul sovieticilor, in 1948, manastirea Veverita a devenit temporar schitul manastirii Capriana, iar in 1952 a fost inchisa definitiv. Unii calugari au fost intemnitati, ceilalti s-au refugiat, si doar doi doi calugari, Tarasie si Antonie, care locuiau in satul Veverita, care nu au acceptat sa plece, au fost ucisi de comunisti dupa 1960. Cladirile manastirii au fost distruse de reprezentantii gospodariei agricole din localitate. Biserica a fost folosita ca depozit, iar mai tarziu a fost prefacuta in grajd. In 1985 biserica a fost incendiata. Manastirea a fost reinfiintata in 1993, tot atunci au inceput si disputele intre Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei pentru stapanirea asupra acesteea. In august 1994, mai la deal de biserica ruinata, s-a pus fundatia bisericii de iarna cu hramul Maica Domnului Tuturor Sfintilor, staretiei si chiliilor pentru monahi. Aceste constructii au un plan deosebit; aripa dreapta, unde se afla biserica de iarna, este realizatain stil rusesc, iar cea stanga in stil gotic. Deasupra tindei, care imparte cladirea in doua, se inalta o clopotnita in stil gotic, rnasurand 35 m. Forma interioara a bisericii de iarna este dreptunghiulara, fara delimitari intre pronaos si naos. Altarul este despartit de naos prin iconostasul simplu. Tavanul bisericii este drept, iar peretii sunt impodobiti cu diferite icoane. Pe acoperis, deasupra naosului, se inalta trei turle. Povesteste un pelerin: Lacrimile Maicii Domnului la Manastirea de la Veverita Lasam in urma gara Bahmut si imi indreptam pasii spre manastirea din deal. Vreo trei km am parcurs pe drumul pietruit. Inima batea pentru prima data aveam sa merg la Manastirea Maica Domnului Tuturor Scarbitilor de la Veverita, raionul Ungheni. Un tablou trist apare de cum intri pe poarta, ochii ti se indreapta spre ruinele unei biserici vechi. Privirea, insa, se lumineaza de cum zaresti cladirea noua a manastirii. Iti dai seama ca in fata ai istoria mutilata a acestui loc. Aflu de la staretul manastirii Matei, ca deocamdata nu exista date precise despre anul infiintarii manastirii. Se presupune ca ar fi fost

intemeiata prin 1922-1924, avand o gospodarie mare si o biserica frumoasa, cu hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Pe timpul sovieticilor, in 1948, manastirea de la Veverita a devenit temporar schitul manastirii Capriana, iar peste patru ani a fost inchisa definitiv. Toate cartile si icoanele au fost distruse, insa, se spune ca pentru a fi salvate mai multe cruci au fost ingropate in padure. In acei ani, unii calugari au fost intemnitati, altii s-au refugiat. Acum mai bine de patru decenii, doi calugari au avut cel mai mult de suferit din cauza ca nu au dorit sa se lepede de Hristos. Parintele Anatolie a fost impuscat, iar parintele Tarasie dus intr-o directie necunoscuta. Pe teritoriul manastirii a fost tabara de odihna, biserica fiind transformata in sala de dansuri si concerte. Ea a mai fost folosita drept depozit, iar mai tarziu prefacuta in grajd. In anul 1985, niste insi, fiind in stare de ebrietate, au aprins focul in podul bisericii, lacasul fiind cuprins de flacari. La 3 octombrie 1993 a fost reinfiintata manastirea, iar in august 1994 a fost pusa temelia unei noi constructii - biserica de iarna, cu hramul Maica Domnului Tuturor Scarbitilor. De atunci si pana in prezent, doar datorita mirenilor si clerului de la manastire, a putut fi inaltat noul locas. Nu se stie daca vechea biserica va fi restaurata, urmeaza sa-si spuna cuvantul specialistii. Staretul Matei zice ca a schimbat hramul manastirii pentru ca atunci cand a venit la Veverita a observat ca mereu este inconjurat de oameni saraci, bolnavi si tristi. In biserica de iarna zaresc icoana Maicii Domnului Tuturor Scarbitilor. In fiecare an, la 7 noiembrie, sfantul lacas isi sarbatoreste hramul. Sute de enoriasi vin de prin toata Basarabia sa se inchine si sa inalte rugaciuni. Crestinii spun ca icoana aduce sanatate, liniste sufleteasca si pace in familie, inapoiaza pagubasilor obiectul furat, exorcizeaza puterea necuratului etc. Staretul Matei crede ca printr-o minune a lui Dumnezeu, pe chipul de pe icoana facatoare de minuni a mai aparut o lacrima alaturi de cele pictate de iconari. Parintele indeamna intotdeauna oamenii sa aprinda flacara credintei in suflete, sa spere si sa nutreasca in ajutorul lui Dumnezeu.Pe o fereastra a bisericii de iarna zaresc o icoana imensa, mancata de carii, de-abia mai deslusesti chipul Sfantului Nicolae. Sunt curios sa aflu istoria acesteia, dar nu este stiuta. Cica a fost pastrata in pod de niste batrani si a fost adusa la manastire de nepotii lor de la Veverita. Il intreb pe staret cum e lumea de la Veverita. Schiteaza un zambet si-mi spune ca sunt oameni dintr-o bucata si nu uita sa treaca pe la sfantul lacas. Satul e mic, daca sunt vreo 50 de case, putini oameni, foarte uniti si la bine si la greu, plini de credinta si speranta, conchide parintele.Paraseam manastirea de la Veverita cu gandul ca e atat de simpla incat drumul dintre cer si rugaciune e mult mai scurt. E tulburator sa vezi cum plange o icoana, e strigator sa vezi cum sta in ruine o biserica, e inaltator sa auzi cum bat clopotele manastirii de la geana codrului.

Schitul "Sfntul Mare Mucenic Dimitrie", Izvoare

(schit de clugri, obte n formare) Schitul Izvoare s-a format dup 1990, pe lng biserica Sfantul Dumitru, construit n 1907 de un proprietar de pmnt , pe nume Banta. n perioada comunist biserica a fost folosit ca depozit de ngrminte chimice, dar dup 1990, o dat cu nfiinarea schitului, calugrii au reconstruit-o aproape n ntregime. Tot atunci a fost scoas la iveal vechea fresc.

Hram: Sfntul Mare Mucenic Dimitrie Administrator- ieromonah Panteleimon (Josan) Adresa: s.Izvoare, r.Fleti Date de contact: MD-5931, s.Izvoare, r.Fleti Tel.0259-65-305 Aezare: la aprox. 47 km NV de Bli, la marginea satului Izvoare.

Manastirea "Adormirea Maicii Domnului", Cuselauca

Manastirea "Cuselauca" este situata raionul Soldanesti, pe o panta, langa raul Negru. Din partea de est, manastirea este deschisa, iar din celelalte parti inconjurata de paduri. Este intemeiata in anul 1786 de evlavioasa razasita din satul Cotiujeni - Maria Tocanos, calugarita cu numele Mitrodora. Are doua biserici - cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" si "Sf. Imparati Constantin si Elena".

Localizare: Manastirea Cuselauca, la 3 km de gara Cobalnea, la 28 km de orasul Soldanesti

Descriere succinta
Manastirea Cuselauca a fost intemeiata in 1786 de cuvioasa razasita din satul Cotiujeni Maria Tocanos, calugarita cu numele Mitrodora. In 1841, in locul primei biserici de lemn din sec. XVIII, a fost construita biserica de vara cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Monumentul l-a avut drept ctitor pe arhimandritul Nicandru a carui sora, schimonahia Irina in anul 1841 era egumena la manastire. Biserica de iarna "Sf. Imparati Constantin si Elena" a fost construita mai tarziu, dar tot cu sustinerea acelorasi ctitori si a schimonahiei Elena. A sprijinit manastirea si boierul Strajescu din s. Vascauti (jud. Soroca) donandu-i 65 de hectare de pamant. La inceput manastirea nu avea chilii construite. Ulterior ele au fost amplasate in semicerc. Arhitectura celor doua biserica constituie o simbioza intre un neoclasicism de factura ruseasca si unele elemente ale stilului autohton tardiv. In anul 1960 manastirea a fost inchisa. Lucrarile de restabilire au inceput abia in 1989.

Date privitoare la restaurare

Bisericile manastirii si chiliile au fost restaurate si reconstruite dupa redeschiderea manastirii in 1989, chiliile maicilor au ramas distruse si nerestaurate.

Povesteste un pelerin:

Cuselauca, Manastirea saraca

Dupa mai bine de doua ore de calatorie pe ruta Chisinau Cunicea, ies din autobus la o cruce pe care este inscriptionat cu litere mari MANASTIREA CUSELAUCA. De pe un indicator de tabla aflu ca pana la sfantul lacas sunt trei kilometri. Ma gandesc ca, cu ajutorul Domnului, ajung pana soarele fuge la culcare. Cel de Sus a inteles ca dorinta mea e foarte mare si in cale mi-a aparut un carutas. La o cotitura, omul imi spune ca trebuie s-o ia spre satul Cuselauca, iar pana la manastire mai sunt vreo 800 de metri. Cateva casute, cam 50 la numar, stau tupilate la margine de padure, in mijlocul lor doua biserici. E inca ziua, trei maicute muncesc la straturile de flori. Usa bisericii de vara Adormirea Maicii Domnului este deschisa. In sfantul lacas candelele sunt aprinse si ard lumanari. Maicutele se roaga bunului Dumnezeu, se inchina si-si fac semnul Crucii. Intru tiptil, pentru a nu deranja, aprind lumanari si trec in partea dreapta. Ascult cu atentie ceea ce se citeste, cuvinte de lauda Domnului si rugaciuni fierbinti. Citeam undeva: Atunci cand omul este prins de cuvantul Domnului mintea i se lumineaza si inima se aprinde de dragoste pentru Dumnezeu. Traiam momente deosebite, pentru ca Manastirea Cuselauca e un loc plin de sfintenie, care indeamna crestinul mereu sa tina aprinsa candela credintei.

Credinta Maicii Agnesia

S-a terminat vecernia si maicutele se duceau pe la casele lor. Imi doream sa stau de vorba cu stareta Manastirii Cuselauca, egumena Agnesia. In cerdacul chilioarei, sta o maica luminata la fata, care-mi raspunde la salutul meu si ma ia la cercetat cine sunt. Dupa ce schimbam cateva vorbe de protocol, trecem la o discutie de suflet. Aflu ca maica Agnesia este de la Oliscani, Soldanesti, si a venit la manastire pe cand avea 17 ani, in 1948. Si-a dorit sa devina invatatoare, dar i s-a spus ca trebuie sa calce crucea credintei si atunci tanara Parascovia Izbas, numele laic al maicii Agnesia, a hotarat sa se calugareasca. Ii era prea draga credinta si prea scump cuvantul lui Dumnezeu pentru a le schimba cu idealurile straine neamului. Nu am vazut niciodata Manastirea Cuselauca, dar am venit, mi-a placut si am ramas,

spune stareta. Parintii erau foarte bucurosi ca fiica lor a ales calea Domnului, si nu pe cea a pierzaniei, prin cufundarea in ateismul scrantit.

De la inceputuri...
O rog pe maica Agnesia sa-mi vorbeasca din istoricul manastirii, mai ales ca din 1948 si pana la inchiderea manastirii 1960, a avut functia de secretara. Imi spune ca, spre mare regret, satrapii comunisti au distrus arhiva manastirii si ea poate sa-mi vorbeasca din ceea ce mai tine minte si i-au povestit si alte maicute. Manastirea Cuselauca este ctitoria unei crestine din neam de razesi de la Cotiujenii-Mari Maria Tocanosov, care mai tarziu s-a si calugarit cu numele de Mitrodora. Dvs., poate pe la Chisinau, mai gasiti unele date si aflati si mai multe despre sfantul lacas, zice maica. Din cartea Arhimandritului Visarion Puiu Manastirile din Basarabia, aflam ca lacasul sfant de la Cuselauca a fost ctitorit la 1786, iar in Ghidul manastirilor din Basarabia de Gheorghita Ciocioi, gasim anul 1790. Biserica de vara Adormirea Maicii Domnuluia fost ctitorita in anul 1841 de catre Arhimandritul Nicandru, impreuna cu sora lui, schimonahia Irina, iar cea de iarna Sfintii Imparati Constantin si Elena a fost zidita in 1855, datorita egumenei Elena, stareta de atunci a Manastirii Cuselauca. Dintotdeauna, aceasta a fost o manastire de sine. Fiecare maica isi agonisea pentru viata, doar prin munca mainilor. Ceea ce le aduna erau bisericile. Pe langa acest sfant lacas a mai fost si o scoala primara in care invatau copii orfani si surorile care nu stiau carte. Chiar daca Manastirea Cuselauca era una dintre cele mai sarace din intreg spatiul basarabean, viata monahala isi urma cursul firesc. Departe de ochii lumii, maicutele de la Cuselauca nici nu banuiau ca va fi inchisa si manastirea lor.

Tacerea sfantului lacas

Insa, in anul 1960, comunistii pun lacate la cele doua biserici. In staretie si adapostul manastirii a fost spital pentru cei care sufereau de boli pulmonare. Biserica de vara Adormirea Maicii Domnului este transformata in club, mai apoi devine depozit pentru carbuni, iar in cea de iarna Sfintii Imparati Constantin si Elena, din 1968 pana in 1970 gospodaria agricola din localitate deschide o crescatorie de pasari. Maica stareta, egumena Agnesia, imi spune ca biserica de iarna a fost distrusa pana la temelie. Medicii veniti in acei ani la manastire doreau sa distruga si biserica de vara, dand turlele jos si facand un al doilea nivel. Intr-o seara o doctorita a visat ceva tulburator. O voce i-a spus Aici a fost manastire si va fi!. De frica nu au mai distrus, dar in schimb

faceau sarbatori bolsevice si de denigrare a celor sfinte. In acei ani maicile, vreo 200 la numar, au lucrat in colhoz. Avand mari datorii au si vandut animalele doua vaci, perechea de boi, caii si oile. Lucram la viermi de matase si primeam trei ruble. Macar bine ca puteam sa ne rugam in casele noastre. Am ramas aici, crezand ca poate vom salva manastirea si din nou or bate clopotele, ne-om putea duce la biserica, spune egumena Agnesia.

Reaprinderea candelei...
Si dupa o lunga tacere de 29 de ani, la Manastirea Cuselauca se aprinde din nou lumina credintei. Mai intai, maicile au adunat bani pentru a repara biserica de vara, care era intr-o stare jalnica. I-au redat aspectul de altadata. Doar ca din multimea de icoane deosebit de frumoase, doar patru au revenit in sfantul lacas. Una din icoanele valoroase Maica Domnului de la Moldova, a fost salvata si ocrotira de un bun crestin, pe nume Ion Botezatu. Despre aceasta icoana am scris in numarul din martie al revistei Natura. Interiorul bisericii de vara a fost pictat in anul 1989 si impodobit cu icoane noi. Peste trei ani, maica Agnesia, sustinuta de obstea manastirii si de mai multi crestini, reuseste sa inalte biserica de iarna Sfintii Imparati Constantin si Elena.

Viata si minunile Maicii Agafia

Se va ruga bine pentru mine, atunci si eu ma voi ruga pentru voi. Aceasta inscriptie am citit-o pe mormantul maicii Agafia, cea care a facut minuni si continua sa faca. Chiar daca este inmormantata in anul 1873, la cimitirul manastirii, cei care vin de se roaga la ea cunosc vindecari incredibile. De cativa ani, moastele Cuvioasei Agafia, asa cum ii spun maicile de la Cuselauca, au fost stramutate intr-o frumoasa racla din Biserica de vara Adormirea Maicii Domnului. Maicile de la Cuselauca au inaintat Mitropolitului Vladimir un demers prin care au cerut canonizarea acesteia. Deocamdata, nu au nici un raspuns. Aceasta nu-i impiedica pe crestini sa se roage la ea, iar multi dintre bolnavi sa se vindece. Cuvioasa Agafia s-a nascut in 1819 in satul Pasatel, in Moldova dintre Bug si Nistru, in familia lui Ioan si a Eudochiei Maranciuc. Acestia mergeau des la locurile sfinte, avand o evlavie aparte pentru Lavra Pecerska de la Kiev. Micuta Agafia ii ruga cu lacrimi in ochi sa o ia cu ei, insa acestia stiind greutatea drumurilor o lasau in grija apropiatilor.

Intr-o buna zi, Agafia se porneste in pelerinaj spre Kiev, avand marea dorinta de a se inchina la moastele sfintilor de acolo. In drum spre Pecerska Lavra cade intr-o fantana pustie si adanca, traumatizandu-si grav ambele picioare. Parintii au revenit de la Kiev si cu tristete au trait pierderea fiicei si au planso ca trecuta in lumea celor drepti. Insa, mare este putere Domnului. Cel de Sus pregatise o bucurie pentru ei, binecuvantare pentru niste oameni care au adus pe lume un copil cu ravna deosebita de cele sfinte. Se spune ca a stat in aceasta fantana trei ani, doar ajutata de Dumnezeu si de ingeri, care, potrivit unor marturii, au hranit-o cu mana cereasca. O alta legenda spune ca, in fiecare zi, doi porumbei ii aduceau de mancare Agafiei.Nu departe de fantana in care-si ducea viata Agafia un cioban isi pastea turma, cantand psalmi. La un moment dat, a auzit o melodie ingereasca ce venea din fantana. ...Au venit parintii si au luat-o acasa. Dintr-o fire vesela si vorbareata, Agafia s-a transformat in una taciturna, tot timpul se ruga. Peste ea au dat multe boli si suferinte, dar Dumnezeu i-a oferit harul facerii de minuni. La patul suferindei veneau foarte multi oameni, iar ea prin sfaturi si rugaciuni ii ajuta. Casa parinteasca a Agafiei era de multe ori neincapatoare pentru cei care veneau sa-si caute vindecare si alinare. Intr-o buna zi, Agafia a avut un vis: Maica Domnului i-a spus sa plece la Cuselauca - cea mai saraca manastire din Basarabia. A venit la Cuselauca, dar si aici o vizitau foarte multi crestini. Aduceau daruri, astfel ca viata de la manastire inflorea. Veneau tot mai multe tinere dornice de a se calugari, se faceau noi constructii. De la egumena Agnesia aflu ca maica Agafia a prevestit unei diaconite ca dupa moartea ei aceasta se va calugari, va construi o bisericuta si va sapa o fantana, care au ramas pana in prezent. Am gustat din apa de la fantana si am observat ca are un gust deosebit, iar maica Agnesia a spus ca aceasta ajuta la vindecarea mai multor boli. Cuvioasa Agafia, la noua iunie, in anul 1873, s-a impartasit cu Sfintele Taine, apoi a plecat la Cel de Sus. Frica de Dumnezeu Maicile de la Cuselauca sunt iubitoare de smerenie si rugaciune neincetata. Pe timpuri se traia si mai greu, dar lumea avea mai multa credinta, isi petrecea viata cu multa frica de Dumnezeu. Cand am venit la Cuselauca, la manastire erau peste doua sute de maici, acum sunt peste 20. Tinerele nu vin nici la manastire, dar nici de maritat nu li-i pofta. Chiar de vine cate una, sta vreo cateva zile si se duce. Nu are televizor, muzica. Aici trebuie sa faca ascultari, sa se roage, sa fie linistita si buna cu toata lumea. Sa

traiasca dupa cum vrea Domnul! Lor le place sa se duca in Italia, sa fumeze, sa fie dezmatate!, zice maica.

Rugaciune si iertare
Credinta le-a ajutat dintotdeauna - si pe timpul razboiului, pe timpul prigoanei crestinilor si acum cand unii oameni din sat vor sa se pricopseasca cu cate ceva din ceea ce au mai agonisit bietele maicute. Neincetat trebuie sa ne rugam, pentru ca stim de la Sfintii Parinti ca rugaciunea este mama tuturor faptelor bune. Omul care se roaga are sufletul luminat si nu poate face rau. Nici satan nu se apropie de sufletul lui, pentru ca-i este frica, iar cel care fuge de Dumnezeu are pecetea necuratului. Stim foarte bine ca el se teme de cruce si noi ar trebui mereu sa pastram acest simbol al credintei. Chiar Apostolul Pavel spune: Cuvantul Crucii pentru cei pieritori este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu, sustine maica. Egumena imi vorbeste cu mult tact despre lectia pe care omul ar trebui sa o stie cel mai bine, lectia data de Mantuitorul nostru, Iisus Hristos iertarea. Domnul ne-a poruncit sa iertam de saptezeci de ori cate sapte, adauga maicuta... E dimineata. Bate toaca. O calugarita aprinde candelele si lumanarile. Se aude glasul preotului, apoi maicutele canta psalmi. In padure ecoul clopotelor. Se simte fiorul unei adieri sfinte peste tot in dangatul clopotelor, in frunza codrului, in inima omului. Peste Manastirea Cuselauca pluteste un aer divin. Cerul parca a imprumutat ceva din albastrul de la vesmintele Maicii Domnului, iar florile, de la adierea vantului, se inchina, de parca si-ar spune a lor rugaciune.

Manastirea "Sf. Mironosite Marta si Maria", Hagimus

Manastirea Marta si Maria din Hagimus a fost deschisa in anul 1997, cu ajutorul manastirii "Noul Neamt", si intemeiata de parintele Andrei Cotruta, duhovnicul manastirii "Marta si Maria". In manastire sunt cam 50 de persoane, adica monahiile si ascultatoarele, apoi parintele Andrei plus doi ieromonahi care slujesc cu saptamana. Slujbele sunt zilnice, in fiecare zi se savarseste Liturghie. La inceput teritoriul era doar aici la casa cu doua etaje, restul s-a construit dupa ce s-a intemeiat manastirea. Manastirea se afla la mijlocul drumului dintre Causeni si Tighina. Pana la Tighina sunt 7 km. Aici este si o scoala religioasa care se ocupa foarte mult cu muzica, adica scoala de regentie.

Povesteste un pelerin: Manastirea cu muscate la ferestre

Am pornit la drum intr-o vineri, zi care pentru un adevarat crestin este de o sfintenie aparte. Multa lume si zarva in autobuz, dar nu sunt bulversat, gandurile mele senine zboara la o manastire despre care stiu foarte putine lucruri, doar ca se afla la vreo jumatate de kilometru de la traseul central Causeni - Tighina si poarta numele Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria. Se-nsera si chiar ca nu stiam cum o sa ajung la Hagimus, acolo unde este sfantul lacas. La Gara auto de la Causeni mi se spune ca e prea tarziu si doar daca am noroc poate-poate apare ceva, daca nu - am de ales - fie pornesc pe jos - sunt vreo 13 km pana la manastire, fie dorm in gara.Ies la margine de drum si cu gandul ca Dumnezeu ma va ajuta - astept o minune. Stopeaza o masina, soferul foarte amabil, gaseste un locusor si pentru mine, imi spune ca ajung cu el chiar la manastire pentru ca e padurar, iar casa lui se afla alaturi de sfantul lacas. Cale de cativa kilometri admir peisajul toamnei - frunze argintii si lanuri tihnite. Pe traseul Causeni - Tighina, pe un indicator este inscriptionat - Manastirea Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria. Ii multumesc calauzei mele - padurarul si-mi indrept pasii spre mica biserica.

Miros de smirna si tamaie

Aerul e plin de rugaciune, la boxe rasuna vocea lina a unei maicute - Mare este puterea Ta, Doamne! In veci Te slavim! La usa bisericii este un smoc de

busuioc, legat cu o panglica tricolora, iar ca un veghetor sfant se afla si o toaca. Pe micutele ferestre stau pitite muscate. Intru in sfantul locas, cateva maicute asculta ingenuncheate cuvantul Domnului, apoi, aprind lumanari. E o tacere ca la facerea lumii, iar biserica poarta pecetea simplitatii, in schimb in ea te simti mangaiat puternic de forta divina. Ochii mi se inlacrimeaza cand vad icoanele pline de lumina, iar chipurile sfintilor sunt atat de luminoase incat am impresia ca zbor, iar ingerii imi soptesc Bine ai venit in Casa Domnului! Intr-un colt, pe o masuta, sunt cateva ofrande aduse Celui de Sus - paini rumene si frumoase, mere, sticle de ulei si vin. Imi fac semnul crucii, iar cand ies din biserica sunt tulburat - mirosul de smirna si tamaie a umplut vazduhul. In numele lui Dumnezeu, o rog pe o maicuta sa o cheme pe stareta manastirii. Spre mine, cu pasi grabiti se indreapta o tanara imbracata in haine monahale. E slaba ca o trestie. Are licar in ochi, iar privirea e plina de lumina. Binecuvanteaza venirea mea. E stareta manastirii - egumena Marta. Ii spun ca vreau sa stam de vorba. Intr-o cameruta frumos amenajata, incepe discutia noastra. Stareta are o vorba asezata, orice cuvant este cantarit. Ii zic ca doar cu ajutorul Celui de Sus am putut ajunge la manastire, iar egumena adauga: Dumnezeu mereu ne calauzeste pasii, iar noi cu credinta si iubire de cele sfinte traim pe acest pamant. Si acest locas a fost pornit din calauza Domnului, iar atunci cand ai credinta toate sunt cu putinta, chiar daca acum ne este un pic mai greu, spune egumena Marta.Toate lucrurile sunt cu putinta celui ce crede, aminteste maicuta din ceea ce este scris in Evanghelia dupa Marcu, 9:23.

Lacasul de sub geana padurii

Aflata la poale de padure, Manastirea Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria are o istorie mica. Prin 1997, preotul Andrei Cotruta, pe atunci inspector la Seminarul Teologic de la Noul-Neamt, impresionat de frumusetea si pitorescul locului, a avut inspiratia divina ca sa fie inaltat un lacas care l-ar slavi pe Dumnezeu. Sustinut de Arhimandritul Dorimedont, care era staret al Manastirii de la Chitcani, actualmente Episcop de Edinet si Briceni, la 26 mai deschide un schit al Manastirii Noul-Neamt. In toamna aceluiasi an, acesta devine manastirea cu hramul Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria. Parintele Andrei Cotruta este numit duhovnic al manastirii, iar egumena Eufrosinia - stareta a sfantului locas. Din 1999 si pana in prezent, manastirea este diriguita de maica stareta - egumena Marta. Din vorba in vorba ne spune ca Biserica Acoperemantul Maicii Domnului este prea mica pentru multimea de crestini. Mai multi ani la rand, vara si iarna sau rugat maicutele si enoriasii care au trecut pragul sfantului locas. Acum sase ani, intr-o zi de vara, obstea manastirii, sustinuta de oameni de buna credinta, a pus temelia unei catedrale, in doua nivele. Biserica de vara va

avea hramul Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria, iar cea de iarna Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat. Se spune ca atunci cand a fost taiat un arbore de pe locul unde urma sa fie inaltata catedrala, maduva tulpinii acestuia, de la radacina pana la varf, avea semnul Sfintei Cruci.

Calea adevarului
Maica stareta, egumena Marta este originara din Hiliuti, Falesti. Dupa absolvirea scolii din satul natal a facut studii la scoala de meserii din Ungheni, apoi a hotarat sa sustina examene de admitere la Universitatea Tehnica din Moldova, specialitatea tehnologia alimentara. Insa a intarziat. A ramas in Chisinau pentru a-si aprofunda cunostintele, intre timp a inceput sa frecventeze Biserica Sfantul Teodor Tiron(Ciuflea) de la Chisinau. De fapt, spune ca a fost o reintoarcere la credinta, pentru ca atunci cand era la Hiliuti, impreuna cu parintii, fratii si surorile, frecventau des biserica si au fost educati in spiritul fricii si dragostei de Dumnezeu. Biserica a insemnat lumina si calea spre adevar. Rita Cusnir, numele oficial al maicii Marta, nu a mai dorit sa invete la UTM, ci a ales viata monahala. Avea 18 ani Primul lacas in care a devenit Mireasa Domnului, a fost Manastirea Japca. Mai apoi vine la Hagimus si este numita stareta. Egumena Marta spune ca a dorit sa afle care este esenta vietii vesnice, ce inseamna sa traiesti cu credinta si cu mare frica de Dumnezeu. Staretia este una din cele mai grele ascultari pentru ca trebuie sa ai grija de viata ta, dar si a obstii monahale, sustine maicuta. Stareta spune ca cine vine la manastire trebuie sa lase toate cele lumesti la o parte, pentru ca aici oameni se unesc in rugaciune si dragoste pentru Hristos.

Dragostea intru Hristos

Obstea de la Manastirea Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria numara peste 50 de maicute. Toate prin voia Domnului au ales viata monahala. Zi de zi se roaga, orice cuvant in numele Domnului inseamna dragoste. Aici slujbele divine sunt oficiate zilnic si includ Tedeum, Acatistul zilei, Ceasurile, Utrenia si Vecernia. De asemenea, este citita Psaltirea pentru bine-credinciosi crestini, in deosebi ctitori si binefacatori. De pe la cinci, la manastire se fac auzite clopotele si toaca. Maicutele, ca niste furnicute, dupa ce si-au facut semnul crucii si si-au spus rugaciunea in micile chilioare se grabesc sa treaca pragul bisericii, apoi fiecare, dupa legile monahale isi face ascultarea - fie la biserica, pe ogor, la prisaca, bucatarie, in atelierele de cusut etc. In fiecare seara se face procesiunea Drumul Crucii in

jurul manastirii cu icoana Acoperemantul Maicii Domnului, hramul careia o poarta biserica actuala. La manastire, in spiritul legilor Sfintilor Parinti, este savarsita randuiala Miezonopticii si acatistele de noapte Slava lui Dumnezeu pentru toate si Egumena a manastirilor din toata lumea. Maicutele se roaga, muncesc si traiesc cu dragoste de Hristos, ori sunt miresele Domnului. Ele cred ca trebuie sa fie fidele urmase a femeilor mironosite care l-au urmat pe Mantuitor. Maicutele vorbesc cu admiratie despre Marta si Maria, or dupa cum sustine parintele Cleopa - Dintre marile virtuti care au impodobit viata sfintelor femei mironosite cele mai alese au fost ravna lor sfanta pentru Hristos, evlavia si barbatia de suflet. Marta si Maria erau surorile lui Lazar cel pe care l-a inviat Iisus Hristos. La ele deseori gazduia Mantuitorul si sfintii apostoli, atunci cand se indreptau spre Ierusalim sau Galileea. Biserica spune ca femeile mironosite, printre acestea Marta si Maria, credeau cu tarie ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu si a venit pe pamant sa mantuiasca neamul omenesc. Ele duceau o viata curata, sfanta, plina de rugaciune si post, de infranare si milostenie, traiau in iubire sfanta unele cu altele si cu avutul lor ospatau si odihneau cu dragoste in casele lor pe Iisus si pe sfintii Sai ucenici. Ele sunt primele care vestesc apostolilor si lumii intregi ca a inviat Hristos, ca moartea, diavolul si iadul au fost biruite si raiul s-a deschis.

Lumina divina
Maica stareta, egumena Marta m-a invitat in biblioteca manastirii. Bine amenajata, pe rafturi sa fie peste vreo mie de carti sfinte si literatura religioasa in limbile romana si rusa. Maicutele citesc mult pentru ca trebuie sa le vorbeasca despre Dumnezeu, despre Mantuitor, despre cele sfinte, despre credinta copiilor si tinerilor de la Causeni, Tanatari, Hagimus si Ursoaia, care frecventeaza scoala duminicala. In 1998 la Manastire a fost deschisa o Scoala de regentie, unde fetele invata specificul muzicii bisericesti, apoi pot deveni dirijoare de cor. Mai multe domnisoare venite la scoala, dupa ce au cunoscut viata de la manastire, s-au calugarit. Egumena Marta imi spune ca acestea raman pentru ca le place sa slujeasca in asemenea mod lui Dumnezeu. Stareta zice ca Dumnezeu deschide calea monahala in mod diferit - sunt din cei care au venit dintr-o chemare a inimii, apoi vin cei care s-au certat cu parintii si vor sa-si aline sufletul. De asemenea, trec pragul manastirii si se calugaresc oamenii care au avut greutati. La Manastirea Sfintelor Mironosite Marta si Maria sunt maicute care pur si simplu au venit in vizita, apoi nu au mai dorit sa plece, mai sunt si din cele care au fost impuse de mame sa se calugareasca, iar acum nu regreta. Viata monahala e o chemare a sufletului, sustine maica Marta.

O intreb pe stareta care ar fi cea mai mare ispita pe care i-o poate face vrajmasul unui maicute? Imi raspunde fara ezitare - plecarea de la manastire. Diavolul este foarte smecher si daca cineva trece de la viata monahala la cea mireana, acest om cunoaste foarte multe greutati. Cred ca viata i se va schimba foarte mult si nu va mai fi cum a fost inainte de a veni la manastire. Vrajmasul se staruie sa nu scape pe fiecare om din mana, iar un suflet este foarte scump in fata lui Dumnezeu. Omul care slujeste diavolului va trece prin focul pierzaniei. Cine a plecat din manastire s-a departat si de biserica si de Dumnezeu, sufletul si l-a stricat. Omul acesta nu stiu daca se va mai intoarce la credinta. Se spune ca cine a avut viata monahala, apoi s-a casatorit nu mai are dreptul de a fi inmormantat dupa toate regulile crestine, ci trebuie dus pe un lan sa-l manance ciorile, sustine maica Marta.

Legea iubirii de neam si tara

Era ora tarzie cand i-am spus staretei Noapte buna!, iar ea mi-a dorit inger pazitor aproape. Am fost condus intr-o incapere in care urma sa ma odihnesc. Dar in una din odaite era parintele Andrei, duhovnicul manastirii cu niste oaspeti de-ai sai din partea dreapta a Prutului. M-au invitat si pe mine sa stam la sfat. Maica Susana avea grija sa gust din bucatele puse pe masa si mi-a turnat si un pahar de vin manastiresc. Era o atmosfera divina cu vorbe de duh. De la credinta pana la dragostea de neam si tara. Parintele Andrei vorbea frumos si unduit despre adevaratele valori crestine si pastrarea acestora de-a lungul veacurilor. Apoi se referea la istoria neamului romanesc in Basarabia. Parintele isi exprima regretul ca pe parcursul anilor a invatat niste falsuri, iar tatal sau a suferit pentru ca era un adevarat patriot. Acum cativa ani a inceput sa studieze istoria neamului romanesc si recunoaste ca uneori lacrimeaza cand citeste despre faptele marete ale domnitorilor, care atunci cand luptau pentru binele tarii se gandeau la Dumnezeu si doar cu ajutorul Celui de Sus aveau vitejie. Doar prin credinta si cu sufletul curat putem sa fim un neam pre care Domnul il ajuta, dar avem nevoie de un domnitor, precum a fost Stefan cel Mare, sustine parintele Andrei. Duhovnicul spune ca nu-i intelege pe cei care promoveaza falsurile ca pe niste adevaruri. Trebuie sa ai frica de Cel de Sus, chiar daca oamenii te cred, Dumnezeu vede ca tu minti si va trebui sa raspunzi. Asta e legea crestineasca, conchide parintele.

Izvorul tamaduitor si dulcele rai

E dimineata. Rasuna toaca si clopotele, iar pe fundalul acestor sunete sfinte se face auzit cate un cocos, vitelus din mica gospodarie a manastirii. Cand se

face ziua, ma scol din pat si-mi spun rugaciunea de dimineata, apoi ma indrept spre Izvorul Maicii Domnului datator de viata. Se spune ca daca bei sau te scufunzi in aceasta apa sfanta Dumnezeu te ajuta sa scapi de toate necazurile. Sigur, doar prin credinta adauga, una dintre maicute. Apoi trec pe la prisaca manastirii. Maica Petronia si monahia Evlampia au in grija vreo 80 de familii de albine. Au deprins tainele stupinei de la maicutele batrane. Maica Petronia spune ca micile vietuitoare au o viata interesanta, care poate fi comparata cu cea de la manastire. Ele parca ne invata cum ar fi bine sa ne facem ascultarea, zice maicuta. Monahia Evlampia sustine ca atunci cand sunt obosite, daca vin la prisaca se linistesc complet. Atunci cand pornesc lucrul la stupina se roaga lui Dumnezeu si Sfintilor de la Solovet, protectorii albinarilor. Noi fara ajutorul lui Dumnezeu nu putem face niciun lucru, de aceea spunem Doamne, intaresti-ne si binecuvanteaza lucrul de azi, sustin maicutele. E sambata. In mica biserica lumea intra cu piosenie. Unii au venit sa se marturiseasca, altii sa pomeneasca mortii sau sa boteze copiii. Crugul vietii la o manastire de la poale de padure. Si mirenii si monahii se gandesc in unison la mantuire. Las tihnita manastire, fara ziduri si acareturi impunatoare si pornesc la drum cu sufletul la gura pentru a vorbi si altora despre Manastirea Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria.

Manastirea Japca
Manastirea Japca este situata in judetul Soroca, in Moldova. Localitatea
Japca, aflata la 160 de km nord de Chisinau, este bine cunoscuta vizitatorilor prin manastirea de maici de aici, care a fost singura functionala in perioada sovietica. Nu se stie cu certitudine cand a fost intemeiata manastirea Japca. Aflata la circa 45 km la sud de Soroca, pe o stanca de piatra din apropierea Nistrului, ea a avut de la inceput un stabiliment rupestru. Conform legendei, fondatorul manastirii din Japca a fost ieromonahul Izechiil, originar din Lvov, care a calatorit prin Basarabia. Consolandu-i pe locuitorii din Japca, care din cauza invaziei tatarilor nu si-au permis o biserica, calugarul le-a propus sa amplaseze biserica in stanca ce se afla in nemijlocita apropiere de sat. Cu timpul, langa biserica au fost cioplite chilii si astfel a inceput Jezechil sa adune calugari.

In anul 1693 are un donator de mosie, Ioan Turba, consemnat intr-o judecata din secolul al XVIII-lea. Traditia manastireasca si unele izvoare il considera drept prim intemeietor al manastirii rupestre pe calugarul Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Ulterior, pe la anul 1770, egumenul Feodosie a construit o biserica de lemn la poalele stancii. In felul acesta, manastirea isi largeste amplasamentul alaturi de cel rupestru, dezvoltand un complex intins de chilii si anexe si prin 1812 are deja doua biserici de lemn, inclusiv o clopotnita de lemn, deasupra turnului de intrare in incinta. Pe la 1829 in mijlocul curtii se construieste biserica "Inaltarea Domnului", care in anul 1912 a fost rezidita in stil eclectic, si clopotnita etajata deasupra portii. In 1849 se zideste biserica "Arhanghel Mihail", in arhitectura careia se simte influienta clasicismului.

In anii imediat urmatori, schitul Japca, datorita situatiei sale prospere, va obtine de la mitropolitul G.Banulescu-Bodoni statutul de manastire, iar in secolul XIX bisericile de lemn, impreuna cu clopotnita, au fost reconstruite din piatra. Amplasamentul initial, rupestru, al manastirii a suferit si el o restaurare in anul 1852. Manastirea Japca continua sa existe si astazi pe stabilimentul initial, fiindui doar imbunatatite constructiile, care s-au reconstruit ori s-au reinnoit din piatra. Ea a avut de suferit sub regimul sovietic, insa, cu toate incercarile, n-a putut fi inchisa ca si celelalte manastiri. Atacurile activistilor de partid au suferit esec datorita stoicismului pana la sacrificiu al calugaritelor de aici, fiindu-i totusi devastate unele edificii, inclusiv complexul cu biserica si cele doua chilii rupestre. Actualmente biserica rupestra dupa ce a fost reparata acum 4 ani, este functionala si in ea se savarseste serviciul religios. Manastirea Japca se

prezinta la ora actuala drept cea mai amenajata si mai prospera dintre Manastirile din Republica Moldova.

Din cele relatate pana aici reiese ca pentru cunoasterea inceputului manastirii Japca un interes deosebit il prezinta studiul asupra bisericii rupestre. Analiza structurii sale planimetrice si arhitecturale s-a facut prima oara in cadrul Societatii Istorico-Arheologice din Basarabia la inceputul secolului nostru. In evaluare acesteia, care poarta un caracter descriptiv, se remarca in structura bisericii "trei compartimente inegale ale planului in afara de altar". Acest lacas rupestru denota clar trasaturile sistemului aditional alungit al bisericilor romanesti cunoscut pentru prima oara in arhitectura bisericilor de lemn. Prezentand la general, o filiatie cu bisericile de lemn din timpurile cele mai vechi, cateva compartimente de plan, adaugate unul alaturi de altul, despartite la origine printr-un perete plin, strapuns probabil de o usa, biserica rupestra de la Japca exprima un program arhitectonic preluat din arhitectura religioasa culta de zid.

Destul de individualizat in Tara Moldovei, tipul aditional alungit a cunoscut aici dezvoltarea sa maxima, inclusiv prin contributia adusa la sporirea numarului de compartimente de plan. Tavanul bisericii este boltit, in semicilindru, si daca in primul compartiment, incepand cu usa, si in al treilea semicilindru este pe lungime, intr-al doilea este pe transversala edificiului. Caracteristicile relatate se pastreaza si dupa ultima reparatie. Comparand-o cu bisericile moldovenesti, bolta in semicilindru, orientata pe transversala, era cea a gropnitelor. In felul acesta, edificiul cu patru compartimente de plan se reda in ordinea lui corecta in felul urmator - altar, naos, iar al treilea compartiment reprezinta camera mormintelor din edificiile clasice ale bisericilor mari de manastire.

Daca analizam si structura celorlalte compartimente, sesizam ca ultimul este cel mai lung si are doua ferestre. Exact ca la pronaosul bisericilor mentionate, gropnita este cea mai mica - initial ea a avut fereastra, dar s-a astupat recent - iar naosul este mai lat decat toate compartimentele, asemanator impreuna cu altarul semicercular, cu un plan triconc. In felul acesta constatam la Japca o biserica rupestra care reproduce planul bisericilor mari de manastire din arhitectura culta de zid a statului moldovenesc din secolul al XV-lea; camera mormintelor, numita si gropnita, a aparut pe timpul voievodului Alexandru cel Bun.

Camera mormintelor intr-o incapere rupestra nu-si are argumentarea. Cazuri cu morminte in biserici rupestre din Moldova nu s-au constatat. Lucrul imposibil de realizat si din cauza dimensiunilor miniaturale ale lacasului rupestru din Japca, de numai 14 metri in lungime, spre deosebire de bisericile mari, care atingeau lungimea de 30-40 metri.

Tipul bisericilor mari de manastire s-a constituit in Tara Moldovei in secolul al XV-lea, cum deja am mentionat prin prezenta camerei mormintelor pe timpul lui Alexandru cel Bun. Biserica rupestra de la Japca, implicit perioada de inceput a manastirii, se trage de pe timpul lui Stefan cel Mare, inainte de anul 1484, sau din timpul lui Alexandru cel Bun. La aceste considerente trebuie sa mai adaugam ca, privind la planul in stanca si la amplasamentul pe terasa, pridvorul putea fi realizat in continuarea edificiului.

Intre elementele asemanatoare cu cele ale arhitecturii de zid mentionam si bolta din altar care imita sfertul de sfera si, lucru esential, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element ingenios in arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare in cazul nostru, avand doar un rol decorativ.

La acest capitol de plastica decorativa trebuie sa remarcam faptul ca biserica rupestra de la Japca se prezinta ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru.

Alaturi de aceste trasaturi, nisa din partea sudica a naosului releva ca la aceasta biserica s-au facut lucrari si pe la mijlocul secolului al XVII-lea, deoarece anume atunci concile laterale ale naosului erau inlocuite cu nise scunde in interior, redate prin mici rezalite in exterior. Fondarea manastirii Japca se situeaza in perioada de evolutie de la statornicirea camerei mormintelor in bisericile manastiresti, pana la aparitia pridvorului, adica din perioada lui Alexandru cel Bun sau cea a lui Stefan cel Mare, inainte de anul 1484. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea biserica "Inaltarea Sfintei Cruci" a suferit unele modificari in partea sudica a naosului, iar usile, imanente unei biserici moldovenesti la trecerea dintr-un compartiment in altul, au fost inlocuite prin arcade mai largi in secolul XIX, atunci cand are loc unificarea compartimentala a spatiului interior. In zilele noastre aceasta biserica are trei altare: "Inaltarea Domnului", "Schimbarea la Fata" si "Sfanta Cruce". Manastirea poate fi vizitata zilnic. In imprejurimile manastirii se aflau inca cateva obiecte, care se merita sa fie cunoscute. In primul rand, acestea sunt rezervatiile naturale Rascov si Valea Adanca, izvorul cu apa minerala, fortificatii antice si asezari paleontologice in Socola si Rascov.

Manastirea Hirova
(manastire de calugarite, 33 de vietuitoare) Hram; Sfantul Simeon Stalpnicul Stareta: Iraida Barca Adresa: sat Niculaeuca, com. Isacova, jud. Orhei Asezare; la 60 km N de Chisinau sau la 15 km N de Orhei

Manastirea Hirova a fost intemeiata ca manastire de calugarite in anul

1805, de Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi, pe locul unui schit de calugari parasit, despre care nu se stie decat ca a ars in 1803. Aici sosesc calugarite de la schitul Hartop, care construiesc o biserica de lemn in cinstea Marelui Ierarh Nicolae. In anul 1836 in locul bisericii din lemn este construita actuala biserica din piatra. Printre ctitori se numara si monahia Pelaghia, sora Mitropolitului Moldovei Gavriil Callimachi. Aceasta se afla inmormantata in pridvorul bisericii. In anul 1865, Ioan Botezat, om cu dare de mana de pe aceste locuri zideste biserica de iarna, in cinstea Intampinarii Domnului. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, manastirea numara peste 190 de calugarite.

Manastirea Hirova este inchisa in anul 1959, dar maicile raman in

casutele lor invelite cu stuf si lucreaza la colhozul din sat. Timp de 30 de ani ele au privit neputincioase cum bisericile le-au fost inchise si transformate in depozite de cereale ori de materiale. Icoanele au fost ascunse de maici, pastrate la biserica Sfantul Nicolae din Orhei ori la manastirea Japca, singura ramasa deschisa din toata Basarabia. Biserica Sfantul Nicolae este reparata intre anii 1988-1990. Cele peste 40 de maici au trait o mare bucurie in februarie 1990 cand, dupa atata amar de ani, biserica a fost redeschisa. Pictura bisericii a fost refacuta in 1997. Biserica Sfantul Simeon Stalpnicul, ramasa in ruina in perioada comunista, urmeaza sa fie reparata cu multa atentie, deoarece a fost construita din nuiele si lut, in urma cu aproape 140 de ani.

Mnstirea Sfntul Mare Mucenic Dumitru", Pripiceni-Curchi

(mnstire de clugrie)

Hramul: Sfntul Mare Mucenic Dumitru Stare: Monahia Filoteea (Railean) Duhovnic: Egumen Ioan (Hangan) Adresa: sat Pripiceni-Curchi, r.Rezina Aezare: la aprox. 90 km de Chiinu, sau la 16 km SV de Rezina Date de contact : MD-5430, sat Pripiceni-Curchi ,r.Rezina Tel.0254-65-256 Din istoria Mnstirii aflm c denumirea ei, provine de la localitatea acestui sat - Pripceni, i Mnstirea Curchi din raionul Orhei. Apariia ei se datoreaz ofierului de armat rus Teodor Sabu, care la anul 1780, fiind cpitan de grniceri n inutul Sorocii, cumpr o parte din pmntul boierului Dumitrache Clemente i o face danie mnstirii Curchi din inutul Orhei, una din cele mai bogate mnstiri de atunci. n 1811, dup serviciul

militar, mpreun cu soia se stabilete la Chiinu. Era om bogat, ns bogia nu-i prea alina btrneele, deoarece Dumnezeu nu-i druise copii i probabil sub influiena convorbirilor povuitoare a stareului Chiril de la mnstirea Curchi, soii Sabu sau nvoit s se despart i s se clugreasc. Astfel, Teodor se stabilete la mnstirea Curchi i e clugrit sub numele Filaret, iar soia lui sub numele de Magnisia, la mnstirea Tabra. A cumprat i a druit mai multe desetine de pmnt pe moia Pripiceni, ceva mai trziu, soia sa, a cumprat restul moiei lui Dumitrache Clemente de la Pripceni, druind-o la fel mnstirii Curchi, care avea circa 800 desetine de pmnt n hotarele satului Pripiceni. O parte din pmnt a fost sdit pdure, care i pn astzi poart numele de Pdurea Clugrilor, restul terenurilor era folosit n scopuri agricole, lucrat de clugrii i fraii venii de la Curchi. n anul 1817, n partea de sud a moiei se construiesc cteva chilii i un Schit de lemn n care clugrii rmn a locui permanent. n 1903, n vecintatea Schitului este pus temelia Bisericii de piatr cu hramul "Sfntul Mare Mucenic Dimitrie", ctitorit din fondurile mnstirii Curchi. n 1918 slujitorii i fraii schitului, nemulumii de faptul c cele agonisite se duceau la mnstirea Curchi, Orhei, au ieit n faa carelor i nu le-au permis s ia cele agonisite. Astfel, din 1920 Schitul devine oficial independent, ocrmuit de ieromonahul Petru Sacinschi. Au urmat ani de nflorire, dup care mari zguduiri sociale. Din 1939, schitul cu 40 vieuitori a fost condus de Protosinghelul Efrosente (Trofim) din Chitelnia . n 1959 locaul a fost nchis, iar averea mnstirii confiscat: 80 ha. pmnt arabil, 25 ha. pdure, o moar i o oloini. Pn n anul 1961 edificiile mnstirii sau aflat sub gestiunea colhozului din localitate, apoi trec sub jurisdicia Ministerului Sntii, care deschide un spital, ce a funcionat pn n 1993, cnd la cererea unor credincioi, edificiile au fost retrocedate. n anul 1995, Schitul este redeschis, enumer 5 clugri i civa frai, condus de Ieromonahul Alipie. n 1997 se transform n Schit de Maici, avnd ca stare pe Monahinea Varvara. Tot n acest an e luat sub stpnirea Mnstirii Hncu. Din 1998, Schitul i recapt autonomia, stare - Mon. Serafima, ca duhovnic - Ieromonah Ioan (Hangan). La 27 mai 2000, a fost sfinit Biserica de var cu hramul "Sfintei Treimi". n anul 2001 prin binecuvntarea nalt Prea Sfinitului VLADIMIR, Mitropolitul Chiinului i a ntregii Moldove, Schitul de la Pripceni-Curchi a cptat statutul de Mnstire, stare fiind numit Monahia Filoteea (Railean), Duhovnic - Egumen Ioan (Hangan), care sunt i n prezent. La momentul actual, obtea mnstirii numr: 2 preoi, 1 monah, 4 schimnice, 8 maici, 10 ascultatoare. Astzi mnstirea Pripceni-Curchi i

recapt faima de altdat, dangtele de clopote amintesc locuitorilor din mprejurimi despre lucrurile venice, peste amintirile anilor care au fost. Icoane i sfinte odoare: o icoan a Maicii Domnului "Bucuria tuturor scrbiilor", veche de peste 200 de ani.

Mnstirea "Sf. Mc. Gheorghe", Suruceni

(mnstire de clugrie)

Hram: Sfntul Mare Mucenic Gheorghe Stare: monahia Epistimia Goncearenco Aezare: la aprox. 25 km SV de Chisinau, la 7 km de Ialoveni Date de contact: MD-6827,com. Suruceni, r.Ialoveni Tel.0-268-33-262, Mob.0-691-89-146 Istoric n anul 1785, la sfatul ieromonahului muntenegrean Iosif, boierul Casian Suruceanu construiete pe moia sa un schit de clugri. Familia boierului a druit mnstirii 40 ha de pmnt, unde s-a construit biserica de var cu hramul Sf. Gheorghe" i, mai apoi, o cas pentru stareie, n care se afla i biserica de iarn cu hramul Sf. Ierarh Nicolae". n prima jumtate a sec. XIX moiile mnstirii ajungnd la circa 600 desetine. ncoace se retrgeau oamenii care rvneau s se nchine cu mai mult osrdie lui Dumnezeu i spre a-i tri zilele n linitea sfntului loca, n rugciuni i n cntecele armonioase de stran. Dupa ieromonahul Iosif (1785-1794), la conducerea mnstirii s-au rnduit mai multi starei, care s-au ngrijit de viaa spiritual a obtei monahale, precum i de dezvoltarea gospodriei, au renovat cldirile i, totodat, au cultivat n sufletele oamenilor din prile locului credina n Dumnezeu. Printre stareii care au dus faima aezmntului monahal de aici a fost i arhimandritul Dionisie Erhan. Ca i oricare alt loca sfnt basarabean, aezmntul monahal de la Suruceni a fost supus n perioada sovietic unor grele ncercri, fiindu-i pus sub

semnul ntrebrii nsi existena. Din 1959 i pn la nceputul anilor nouazeci el a gzduit" un spital de narcologie, cu regim nchis, pzit de miliie. Clugrii mnstirii au fost izgonii cu fora de ctre activitii din raion" ca s prseasc localul sfnt. Biserica de var, un adevrat monument de arhitectur, a fost transformat n club, biserica de iarn servea ca spital, altarul fiind sala de operaii. n scurt timp ncperile fostei mnstiri deveniser de nerecunoscut, fiind pngrite, distruse. A fost nimicit pn i cimitirul de aici, din care rmser doar cteva cruci. Clopotele bisericii fuseser date jos. Cel care se ncumetase s faca acest lucru, un tractorist din sat, se spune c a decedat chiar a doua zi. Nimeni nu credea ca va mai fi salvat i refcut acest aezmnt monahal. Dar iat c la 1992 el a fost redeschis, ca mnstire de clugrie. Prin strduinele maicii starea Taisia (n lume Tamara Ojog), iar dup aceasta ale maicii starea Epistemia (n lume Elena Goncearenco), care conduce n prezent mnstirea, precum i cu ajutorul nemijlocit al multor binefctori a fost restaurat i mpodobit cu noi obiecte de cult biserica de var, s-au ngrijit i vechile ncperi, s-a nceput construcia unui bloc separate pentru chilii, care astzi este n finisare. Chiar la ntrarea pe teritoriul mnstirii acesteia, se afl seminarul teologic de fete Regina Maria, o instituie de nvamnt fondat de civa ani, n care i fac studiile viitoare nvtoare de religie pentru clasele primare din coli, dsclie i cntree n coruri bisericeti. Sfinte Moate: o parte din moatele Preacuviosului Antipa de la Calapodeti, druite n anul 1999 de mnstirea Schimbrii la Fa - Valaam (Rusia). Icoane i sfinte odoare: Aici se afl dou icoane vestite : Mntuitorul binecuvntnd cu Evanghelia i Maica Domnului cu Pruncul "de la Suruceni". Imagini:

Manastirea Varzaresti din Republica Moldova

Cea mai veche dintre manastirile basarabene este, dupa datele documentare, manastirea Varzaresti. Prima mentiune despre aceasta manastire dateaza din 25 aprilie 1420. Este Vorba despre hrisovul care-l da Alexandru cel Bun boierului sau Venea, prin care ii intareste niste mosii. In acest document se mentioneaza si "Kisno-Varzareva manastirea", ca fund un hotar al mosiei acestui boier. Pana. in 1862 exista numai o singura biserica, cu hramul Sfantul Dumitru. Biserica era de lemn, acoperita cu sindrila. Ea a fost cladita in 1796, de protoiereul Macarevici, avand si o clopotnita, ridicata in 1835. In locul bisericii de lemn, in 1863 s-a zidit o biserica de piatra. In anul 1926 manastirea avea doua biserici. Parasind calugarii aceasta manastire in 1815, au venit aici calugaritele din schitul desfiintat, Cosauti. In 1944 gospodaria manastirii a fost confiscate de rusi. Ultima stareta a manastirii Varzaresti a fost monahia Platonida. In prima vara anului 1959 in manastire au sosit reprezentanti ai puterii sovietice, condusi de Feodor Scofari, pe atunci presedinte al sovietului satesc. Au dat jos clopotele, au scos icoanele, cartile bisericesti, arhiva, odoarele, le-au incarcat si le-au dus spre a le da foc. Au fost inchise cele doua biserici, calugaritele fund lasate sa traiasca in continuare in casutele lor. Pe atunci in manastire se aflau 50 de

calugarite si surori. Complexul monastic a fost devastat, iar clopotnita si un corp de case ce adapostea atelierul de tesut si de cusut au fost sterse de pe fata pamantului. Biserica de vara Sfantul Dumitru a fost transformata in depozit de produse alimentare, iar cea de iarna in club. In timp, ansamblul monastic a ajuns intr-o stare jalnica, biserica de vara s-a ruinat, ramanand fara turla, iar clubul, din cauza proastei intretineri a bisericii care il adapostea, a fost transferat in alta parte. Numai casutele celor 15 monahii si surori care mai erau in viata in 1989 au ramas intacte. In 1990, la cererea calugarilor si crestinilor din sat, a fost reinfiintata manastirea. In 1991 a inceput reconstructia manastirii Varzaresti, carmuita de monahia Feodosia Enache pana in anul 1994. Maica Feodosia a venit la aceasta manastire in 1949, unde, dupa cativa ani de ascultare, s-a calugarit. Duhovnic al manastirii a fost numit preotul Vasile Placinta, calugarit cu numele Serafim. Biserica de iarna Nasterea Maicii Domnului, fiind ruinata si irecuperabila, a fost distrusa pana la temelie, iar pentru slujbe a fost amenajata o chilie in care se oficiaza slujbele divine. In anul 1994 a fost numita stareta monahia Georgia, avand numele de mireana Claudia Placinta, fiica duhovnicului manastirii, Serafim Placinta. In acest an a inceput reparatia bisericii de vara Sfantul Dumitru.

Mnstirea de la Coada Iazului

Pe traseul Chiinu-Bli un indicator din localitatea Bilicenii-Vechi te ndreapt spre Mnstirea de la Coada Iazului. Sunt vreo trei km care despart dou lumi paralele: agitaia oselei i un sat tupilat i "tcut" ca o fat mare. De pe un vrf de deal vezi un lca simplu, nici nu ai bnui c e mnstire. Parc nu e att de departe, dar nu tiu cum drumul de ar nu se mai termin.

n sfrit ajung la Coada Iazului. Am impresia c e un sat "insular", nconjurat de o mulime de iazuri. E un peisaj nstrunic, parc eti la captul satului, dar mai urci un delu i apar nc vreo 6 - 7 csue i o ap' Caut cu ochii s gsesc mcar un suflet care m-ar ndruma spre mnstire. Zresc o mtuic, grbesc pasul pentru a o ajunge. i dau binee i-o ntreb dac se duce la vecernie. mi spune c ea deja s-a rugat. Din vorb n vorb am neles c e de alt confesiune. Mi-a vorbit cu tact despre mnstire, nu aa cum o fac unii sectani, cu mult crtire. "Fiecare i alege calea sa, important este ca ea s ajung la Dumnezeu". Dup ce mi-a spus cum ajung la mnstire, mi-a urat drum bun i mpcare cu sine i cu Cel de Sus.

Mai aproape de Dumnezeu Era spre sear, clopotele chemau la vecernie, micuele i surorile alergau ca nite furnicue spre sfntul lca. Biserica nu este prea mare, dar de cum intru observ c e foarte frumos mpodobit i ngrijit. O micu care trebluia prin mnstire, m ntmpin cu mult dragoste i m binecuvnteaz. ncepe vecernia. Am triri deosebite, n micul lca o lumin lin m cuprinde, iar vocile surorilor i micuelor sun ngerete. Din cnd n cnd, se face auzit glasul puternic al printelui. E o atmosfer pe care mi-a dori-o n fiecare zi, e o atmosfer care cu adevrat i d gndul c te afli aproape de Dumnezeu. Chiar i tcerea e nu tiu cum altfel - divin i purificatoare. Din nou, clopotele i toaca - cele mai dumnezeieti sunete, e sfritul vecerniei, preotul vine s miruiasc. Micuele i surorile, dou cte dou, vin de se nchin pios, atingnd pmntul cu degetele, srutnd icoanele, apoi printele face cu ulei sfinit forma crucii pe frunte. Vreo patru enoriai, atia erau n acea sear, sfios se apropie i ei s fie miruii.

Maica stare, Minodora, mi spune c e mare bucurie cnd cineva, de prin alte pri, trece pragul mnstirii. M ndeamn s vin i mine, s asist la Sfnta Liturghie, apoi vom sta de vorb. M poftete la mas, sunt bucate simple, mnstireti. i dai seama c mncarea aici nu nseamn ghiftuire, ci o rsplat pentru ceea ce ai fcut ntreaga zi. Fiecare micu i sor se retrage n chilioara sa i-i continu ascultarea, domnete rugciunea. Plmarul mnstirii m ajut s ajung la o csu unde este un pat i o plapum pentru a m odihni peste noapte. Adorm repede i m trezesc la auzul clopotelor i toacei. E trecut de cinci, micuele vin la rugciunea de diminea. Sfnta Liturghie ncepe la opt, aa c mai stau tolnit, mai citesc o carte a printelui Cleopa. Rsun din nou clopotele, de aceast dat e chemarea la slujb. Pe vrful dealului, vntul e rebel de tot, sufl ameitor, e iute i te pic bine de obraji. Reuesc s fac o poz, mai multe nu, pentru c minile mi nghease bocn. Intru n biseric, lume puin, cred c gerul i sperie. E o tcere deosebit, parc e la Facerea lumii, toi tresar cnd se aude vocea preotului: "Domnului s ne rugm!". E puin lume, brbaii stau n partea dreapt, femeile - stng, aa e legea

veche a bisericii. Candele i lumnri aprinse, enoriai n genunchi i rugciuni venite din inim. O micu tnr citete sinaxarul zilei. Este srbtorit fericitul i minunatul Clement, care a trit n mucenicie ntreaga via n numele adevratei credine. La sfritul Sfintei Liturghii, pun o anafur n gur i iau un gt de agheasm. Maica stare, Minodora, mi spune c dup ce vom lua masa, putem sta la sfat. La trapez sunt surorile, micuele, preoii i civa enoriai. Masa este binecuvntat, fiecare mnnc n tcere, dup care se aude un clopoel, semn c ar trebui s ne ridicm i s mulumim Domnului.

Pn una-alta, mai rsfoiesc crile din sraca bibliotec a mnstirii, aflat n trapez. Dac o fi vreo 50 de exemplare, dar se vede c sunt "chinuite" de cei care doresc s tie mai multe despre calea spre Cel de Sus. Rug i credin Starea Minodora mi spune c Mnstirea cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" de la Coada Iazului este deschis n septembrie 1998, iniial fiind schit al Mnstirii de la Frumoasa. Pe la nceputuri nici nu aveau chilii, dormeau n biseric, luptau cu frigul i se rugau. Multe surori i micue nu au rezistat i au plecat de la mnstire. Acum sunt vreo 16 la numr i i duc viaa n comuniune cu Dumnezeu. "Tot de ce avem trebuin pentru a tri, ne facem singure i depindem doar de voina Celui de Sus", spune starea. Maica zice c pe la nceputuri, cnd i s-a dat streia i s-a prut o misiune peste puterile ei, mai trziu a neles c asta este crucea pe care trebuie s o duc cu smerenie. "Multe tinere vin pe la mnstire, dar pleac, nu rezist, ispitele sunt mari. Dar trebuie s reziti acestora, pentru c diavolul vrea s te scoat, s te ndeprteze de calea pe care i-a artat-o Dumnezeu". Din vorb n vorb neleg c la mnstire nu e grea nici o ascultare, dac ai puterea credinei i toate le faci fr crtire.

Micuele i surorile cos paramane, mantii, mpletesc sutane i caftane. i doresc foarte mult un atelier de croitorie, unde ar confeciona veminte.Maica Minodora vorbete foarte puin despre sine, e o fire discret i retras, calm i modest, smerit i blnd.

De mic i-a dorit s se clugreasc, ns nu i-a permis maic-sa. Astfel, a rmas la batin, la Pelenia, Rcani, s-a cstorit, a crescut trei copii, dar nici de Dumnezeu nu a uitat. A cntat i s-a rugat n stranele bisericilor de la Grinui (Rcani), Ruseni i Goleni (Edine). Acum mai bine de 10 ani, printele Vasile de la Mnstirea Frumoasa a chemat-o pentru a fi dascl. Se ducea la srbtorile mari, apoi, tot mai des i mai des, rmnnd pentru totdeauna mireasa lui Hristos.

S-a clugrit la 27 septembrie, stil vechi, de nlarea Sfintei Cruci, lundu-i numele Minodora, n cinstea Sfintei srbtorit la 23 septembrie. De opt ani e starea mnstirii de la Coada Iazului, aici i gsete linitea sufleteasc, aici, n micul lca, spune c se simte mai aproape de porile raiului. Micua mi-a zis s mai trec pe la mnstirea de la Coada Iazului, chiar dac e mic - e ncptoare pentru cei care au n inim mult credin. S venii cnd vor nflori cireii, mi spune, oricum zmbind, starea Minodora.

Mnstirea "Sf. Irh. Vasile cel Mare", Cuizuca

(mnstire de clugrie)

Hram: Sf. Irh. Vasile cel Mare Stare: egumena Heruvima (Vrlan) Adresa: s. Cuizuca, r.Rezina Aezare: la aprox. 63 km N de Chiinau, trecand prin Orhei Date de contact: MD-5415, s. Cuizuca, r.Rezina Tel.0254-40-310, mob.0693-34-371

Pe oseaua principal Chiinu-Rezina, la kilometrul 27 de Orhei, o troi indic drumul spre Mnstirea "Sfntul Vasile cel Mare". De la osea, un drum btrn de ar erpuiete spre miezul pdurii, cam 50 de metri. Puini cltori tiu, ns, c acolo exist un loc izolat de lume, unde se ntmpl lucruri minunate. Uimii de mesajul indicatorului, doar cei mai curioi dintre pelerini ajung n acel loc aproape necunoscut, deoarece nu figureaz pe traseele turistice. n 1999, o mn de clugri a nfiinat acolo, pe ruinele unei tabere pioniereti, un aezmnt monahal, care azi poart hramul unui Sfnt Printe de prim importan. Zilnic, patru micue mpreun cu printele lor duhovnic, se druiesc postului i cumptrii, nlnd rugciuni pentru ntreaga ortodoxie romneasc. Dei se afl n

vecintatea satului Cuizuca, rar suflet poposete acolo pentru nchinare i rugciune. Monahii sunt ngduitori cu localnicii deosebit de afectai nc spiritual de regimul comunist, care nu neleg rostul i menirea jertfei duhoviceti.

Mnstirea Sfntul Vasile cel Mare a fost nfiinat de civa clugri, risipii ulterior prin lume. Obtea actual se nevoiete acolo din 2002. La nceput, mnstirea purta hramul Cuviosului Efrem Sirul i a lui Antim Ivireanul. Schitul a fost deschis la iniiativa Protopopiatului Rezina pe locul unei foste tabere pioniereti. i nu ntmpltor. Prinii au tot cutat prin arhive, unde au mai existat mnstiri n cursul istoriei. i, minune! S-a ajuns la descoperirea uneia pe teritoriul localitii Cuizuca, chiar pe amplasamentul actual. Conform arhivelor documentare, cu aproximativ 300 de ani n urm, pe acel loc exista o mnstioar. Un hrisov domnesc din 1778 arat c voievodul Alexandru Ghica delimita proprietile a doi moieri, care se judecau pentru nite terenuri ce atingeau teritoriul mnstirii Cuizuca. Nu se tie exact ct timp a existat mnstirea. Localnicii n-o rein. Se presupune c ntistttorul Bisericii Ortodoxe din Moldova, arhiepiscopul Dimitrie Sulima, succesorul binecunoscutului mitropolit Gavriil Bnulescu-Bodoni, a dus o campanie de nchidere a mnstirilor mici care nu aveau subzisten economic i, probabil, aezmntul monahal ar fi fost nchis. Conform altor versiuni, mnstirea a disprut n urma unor invazii ttare sau a vre-unei rebeliuni rneti.

Mnstirea "Sfntul Kneaz Vladimir", Horeti

(mnstire de clugri)

Hram: "Sfntul Kneaz Vladimir" Stare-arhim. Nectarie (Gherman) Adresa: com. Horeti, r.Ialoveni Date de contact : MD-5911, com.Horeti, r.Ialoveni Tel.0696-06-888 Aezare: lng comuna Horeti, la aprox. 23 km S de Chiinu, pe drumul spre Cimilia Ieind din Chiinu prin oseaua Grenobl, mergind pe directia Cimilia, se ajunge la o rscuce de drumuri (cam pe la km.25), din care unul duce spre localitatea Horti (Ialoveni), se iese din drumul principal, i imediat se cotete spre dreapta, pe sub pod, spre ajunge dup vreo trei kilometri n faa unei ciudate construcii, ncununate cu cupole n form de bulb de ceap dup tipicul arhitectural rusesc. Este noua mnstire Horeti, sfinit cu hramul Sfntului Cneaz Vladimir. Dei fondat cu civa ani n urm, mnstirea a nceput s funcioneze n toat regula de-abia dup hramul la 29 iulie 2007, a fost sfinit n prezena PS Vladimir, i a numeroi oameni ai bisericii i mireni. Ciudata construcie, care se decupeaz ca o fortrea n marea de verdea, reprezint un edificiu cu dou nivele cu o clopotni dispus n chiar axul acesteia, surmontat de o cupol. Stare al acestui aezmnt este Arhimandritul Nectarie (Gherman), n a crui subordine se afl un foarte amabil i smerit preot laic, venit s fac ascultare tocmai din Bucovina, i civa monahi tineri. Obtea este n formare, iar aezmntul va avea, se pare, un viitor spectaculos, din cte mi-am putut da seama din macheta expus n una din camerele de la intrarea n edificiul principal.

Terenul alocat aezmntului monahal, cedat de mai muli rani ai zonei, este foarte extins, i va cupinde cteva acareturi cu diverse funcii, i o mare biseric de zid, care va amplasat n partea de rsrit a ansamblului. Momentan, mnstirea dispune de puine construcii, i, cu excepia celei principale, n care este ncorporat i capela n care se slujete, sunt precare i vechi. Lacul din proximitate va putea deveni i el o surs de venituri pentru obtea monahal, n viitor. Pitorescul locului, distana relativ mic de Chiinu, i slujbele frumoase, fac toate ca duminica s asiste la slujbe mulime de lume, i, aflu din spusele protului mirean, c aceasta nu este din satul Horeti...

Icoana aceasta - care i va ocupa locul de cinste n arhitectura iconostasului, ca icoan de hram - a fost adus de un mirean anonim rus tocmai din Siberia ndeprtat, druindu-o acestui loca, aflnd c se va sfini cu numele Sfntului Cneaz Vladimir, cel ntocmai cu Apostolii. Cu adevrat, BisericaUna nu are granie, nu tie de naionaliti, i sfinete pe fiecare ce se apropie cu credin! Biserici cu acest hram sunt multe n Ukraina i Rusia, cci tocmai Cneazul Vladimir a fost acela care a cretinat slavii la anul 988 dup Hristos. Aici, n Moldova, evlavia crescnd pentru Sfntul Cneaz Vladimir se poate explica i prin nmulirea celor care au fost botezai cu acest nume, dar i prin faptul c acesta e purtat i de ntistttorul bisericii locale...De puin vreme, Sfntul Cneaz Vladimir a intrat i n calendarul BOR.

Mnstirea "Sfntul Prooroc Ilie", Nicoreni

(mnstire de clugri)

Hram: "Sfntul Prooroc Ilie" Stare: arhim. Rafail (Bodiu) Adresa: s.Nicorenim r. Drochia Aezare: la aprox. 180 km N de Chiinu, trecnd prin Bli, sau la 12 km de Drochia Date de contact: MD-5224, s.Nicoreni, r.Drochia Tel.0252-37-571, mob.0691-16-714 Istoric Mnstirea Nicoreni este situat la o distan de 12 km spre vest de oraul Drochia, n satul Nicoreni. Mnstirea a fost nfiinat n vara anului 1992 de ctre arhimandritul Rafail, pe locul fostei tabere de odihn. Complexul, alctuit din doua corpuri de case i o cldire, a fost reparat timp de doi ani i sfnit n anul 1994. Cldirea n care era cantina a fost transformat n biserica de iarn cu hramul Maicii Domnului-Portria, iar cele dou corpuri de case adpostesc n prezent chiliile calugrilor i cteva chilii pentru pelerini, pentru a lua parte la acatistele i slujbele oficiate de printele Rafail, socotit tmduitor de boli, cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Construcia bisericii de var, cu hramul Sfantul Prooroc Ilie a fost nceput n anul 1993. Timp de cinci ani a fost ridicat nivelul nti. Aceast biseric va fi construit n stil rusesc, mbinat cu cel local, va avea dou nivele, fiecare nivel avnd cate trei altare. De asemenea, a fost construit, n 1996, o trapez ncptoare cu buctarie, iar n vara anului 1998 trapeza este pictat in stil neobizantin de doi pictori din Drochia. Mnstirea dispune de o bibliotec impunatoare, alcatuit din literatura bisericeasc, n special acatiste, canoane i cri de slujb.

Mnstirea Nicoreni este renumit mai ales pentru uriaa putere a printelui Rafail de tmduire a sufletului i trupului. Aici vin muli cretini din toate colurile Moldovei, dar i din Rusia i Ucraina. Printele st de vorb cu fiecare n parte, dnd sfaturi pentru izbvirea de pcate i ntremarea sufletului. Diverse sunt motivele pentru care cretinii vin la printele Rafail de la Mnstirea Nicoreni. Preotul uneori se roag pn la epuizare, dar i ndeamn i pe cretini s se implice, adic s se roage, s fac metanii, s aprind lumnri etc. E un fel de terapie a sufletului n care printele nu are dreptul s rosteasc: i-e fcut, i este legat cununia! i alte diagnosticri pe care le pun vrjitorii. Arhimandritul Rafail consider c nu trebuie s fie folosit cu nesbuin Cartea Sfntului Vasile, urmrindu-se scopul cptuirii. Preotul are un stil aparte de a aborda cretinul, de la dojana printeasc, ce pare uneori dur, alteori exagerat, la sfaturi calde i pline de nelepciune. Arhimandritul mereu citeaz din lecia rostit de Mntuitorul ctre slbnog: Iat c te-ai fcut sntos, de acum s nu mai greeti, ca s nu-i fie ceva mai ru (Ioan 5,14). Totodat, adaug ceea ce spunea Schimonahul Macarie: Bolile trupeti cur bolile sufleteti. La Mnstirea Nicoreni Sfnta Liturghie se oficiaz zilnic, seara se fac privegheri, dup care clugrii i fac canonul n comun, urmeaz Miezonoptica i Ceasurile. n timpul zilei se fac Acatiste i Canoane la dorina credincioilor. Stareul spune c mnstirea atrage ca un magnet foarte mult lume pentru c aici se ine la sfnta tradiie i sunt respectate rnduielile monahale. Orice Mnstire e o parte din cer care s-a pogort pe pmnt. i la cea de la Nicoreni trebuie s avem statornicie ca toat grija cea lumeasc s o lsm. Deci, s mergem la sfntul loca cu sufletul curat, cu aproapele mpcai i cu gndul luminat. nger de paz la drum pentru cei ce vor s ajung la Mnstirea de la Nicoreni.

Mnstirea "Sf. Ap. Petru i Pavel", Bocancea

(mnstire de clugari)

Hram: Sfinii Apostoli Petru i Pavel Stare: ieromonah Pahomie (Jugnaru) Adresa: sat Bocancea, r.Sngerei Aezare: la aprox. 105 km NV de Chiinau sau la 40 km SE de Bli Manastirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel din localitatea Bocancea, r. Singerei are un inceput istoric nemijlocit alaturi de fiintarea manastirii Hirjauca. La Arhiva Nationala a republicii se pastreaza o Nota istorica despre Manastirea Hirjauca, datata cu anul 1874, din care spicuim urmatoarele> In 1865 si 1868 din toata suprafata padurii manastirii au fost vindute cu permisiunea Sfintului Sinod Guvernamental 400 desetine si pe banii obtinuti au fost cumparate 1032 desetine, de pamint nelocuit din competent mosiei Ciuciueni, judetul Iasi, de la proprietarul Leon Bocancea, cu scopul ca aici sa se mute cu traiul locuitorii satului Harjauca, care erau prea aproape de manastire. Insa satenii au refuzat sa se mute si arhiepiscopul Antonie a fost nevoit sa intemeieze pe aceasta mosie o gospodarie calugareasca, amintita sub denumirea de Antonovca (dupa numele cumparatorului, Inalt Preasfintitului Antoniu), asupra caruia manastirea avea harta si carti de hotar. In 1869 pe acest pamint pe mijloacele manastirii si cu permisiunea regretatului Inalt Presfintitului Antoniu a inceput zidirea bisericii din piatra si caramida, iar in anul 1872 sint finisate lucrarile in constructive si este sfintita la 29 iunie de parohul Preasfintia sa Pavel, Episcop al Chisinaului si Hotinului, in numele Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Biserica e de o arhitectura destul de reusita, iconostasul e inzestrat cu picture, obiecte si alte accesorii deosebit de bune. Biserica a fost construita pentru conferirea calugarilor aflati acolo in timpul ascultarilor care duminicile si in zilele de sarbatoare asculta slujbele religioase, caci pe acest pamint se concentreaza

toata averea manastirii. Serviciul Divin se oficiaza in limbile slavono-rusa si romina. Odata cu incheierea lucrarilor de cimp toti calugarii se intorc la manastire, iar la biserica si edificiile de pe linga ea ramin pentru infaptuirea slujbelor religioase un ieromonah si un cintaret in strana Despre soarta acestui schit relateaza arhimandritul Melchisedec Dimitriu: "Fiind departe de manastirea Harjauca, iar dupa exproprierea din 1917 luindu-i-se tot pamantul, schitul acesta a ramas aproape nelocuit si in parasire. De aceea, in 1920 exarhul manastirilor basarabene, arhimandritul Visarion Puiu, cere Arhiepiscopiei Chisinaului ca schitul sa fie despartit de Harjauca si dat in grija unui staret propriu, care sa poata griji de aproape macar de vatra ce i s-a lasat, dandu-i-se numele Bocancea, dupa numele fostului proprietar moldovean al mosiei." In prezent in apropierea manastirii exista satul Bocancea Schit, ai carui locuitori ne-au povestit despre soarta sfintului locas in anii ce au precedat devastarea si in cei care au urmat dupa aceasta. De la despartirea de Harjauca schitul Bocancea a avut urmatorii stareti: protosinghelul Gurie Tautu, 1920-1923; protosinghelul Gherasim Chisca, 1923-1924; protosinghelul Dionisie Haraz - de la 1 decembrie 1924. In perioada comunista locasul a fost devastate iar ultimul superior al manastirii, staretul Esanu, a fost nevoit sa se retraga peste Prut. Biserica cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel a fost transformata in depozit de grane, apoi in uscatorie de tutun. Staretia a fost data in folosinta, brigazii de tractoare, iar in chiliile de langa biserica s-a instalat gradinita pentru copiii satului. Dezastrul cotropitor al comunistilor a ajuns si in acest loc unde crestinii isi gaseau alinare duhovniceasca si incepind cu anul 1958 edificiile manastirii au de suferit, unele fiind distruse, altele au devenit ca hambare pentru grine si tutun. Odata cu trecerea puterii autoritare sovietice locasul sfint a fost inchis timp de 30 ani pingarit si devastate. Prin mila lui Dumnezeu in 1991 isi reia activitatea Manastirea cu hramul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, dispunind de 5 hectare de pamint. La 1 septembrie 1995 manastirea intrunea un ieromonah duhovnicul Bartolomeu (in lume Victor Sirbu) si patru surori de ascultare. Locasul sfant are un plan dreptunghiular, fara absidele laterale. In schimb, la absida altarului, care are forma semicirculara, diaconicul si proscomdiarul se evidentiaza in exterior prin doua camere-anexe. Biserica are un pronaos mic, despartit de naos prin doi stalpi in forma patrata. Pictura interioara este simpla. Deasupra pronaosului se inalta turla clopotnitei. In partea vestica a bisericii este anexat un corp de case care include: trapeza, bucataria si cateva chilii.Manastirea Hancu a patronat acest schit pana in 1997, iar in 1998 schitul Bocancea dobandeste statutul de manastire. Prin binecuvinarea Inalt Preasfintitului Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si al intregii Moldove de la 9 decembrie 1997 ca duhovnic este numit ieromonah Pahomie (Juganaru), iar la 04 iulie 2000 este numit ca staret al manastirii pn n present.

Mnstirea "Sf. Arh. Mihail i Gavriil", Chitelnia

(mnstire de clugari, obte n formare)

Hram: Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil Adresa: com. Chitelnia, jud. Orhei Stare: ieromonah Serafim Prinos Aezare: la aprox. 75 km de Chiinu sau la 27 km de Teleneti

Istoric: Iniial (n anul 1856) s-a construit aici o biseric cu hramul Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil, aezat n mijlocul cimitirului din sat. n anul 1992 n jurul bisericii se infiineaz i o coal de cntarei, iar din anul 1994 dateaz recunoaterea oficial a mnstirii.

Dup repararea vechii biserici de cimitir, s-a construit o mic biseric de iarn nchinat Sfntului Mare Mucenic Pantelimon, lipit de biserica veche. Dup ce coala de cntrei s-a mutat ntr-o alt localitate, n cldirea rmas liber se organizeaz stareia i cteva chilii. Casa parohial a fost reparat i se folosete ca trapez. Biserica este pictat n stil realist rusesc, precum multe alte biserici din secolele al XVIII-lea i al XlX-lea din fostul Imperiu arist. Mnastirea Chitelnia a fost nfiinat n anul 1994, pe lng biserica din deal cu hramul Sfinii Voievozi Mihail i Gavriil, din satul Chitelnia, Teleneti.

n cadrul mnstirii n 1992 este infiinat o coal de cntrei. Aceasta ns din lips de spaiu este transferat lang satul Zaharovca, Teleneti, ntr-o fost tabar de odihn, reamenajat n acest scop. Tot atunci s-a deschis i o secie pentru dascli.

Biserica Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil, a fost construit n sec. XIX, ns n perioada sovietic a fost nchis si prasit. Grosimea pereilor zidii din piatr este de jumatate de metru. Are o tind mic, ptrat, deasupra creia se na turla clopotniei. Mnstirea mai are i o biseric de iarn, cu hramul Sfntul Pantelimon. n aceast biseric se poate intra prin tinda bisericii Sfinii Arhangheli. Biserica are un plan dreptutunghiular, fr delimitri ntre pronaos si naos. n interior nu este pictat, pereii fiind mpodobii cu icoane.

Mnstirea "Acopermntul Maicii Domnului", Cosui

(mnstire de clugri)

Mnstirea Cosui este situat la aproximativ 5 km de comuna Cosui, raionul Soroca. Mnstirea a fost nfiinat n anul 1994 de ctre parohul satului Cosui, Ieronim Palii. Acesta construiete o biseric, dup un proiect donat de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Astefl n anul 1999 biserica este terminat, construindu-se apoi i un corp de chilii cu trapez.

Mnstirea Cosui este situat n apropierea locului numit "la Pristol". Aici, conform datelor, n urm cu 170 de ani s-a aflat o mnstire de clugri, cu hramul Naterea Maicii Domnului, ntemeiat n anul 1729 de doi preoi monahi, Gavriil i Pavel.

Peste timp mnstirea a ajuns n ruin, astfel nct n anul 1833, a fost nchis. Arhiva precum i averea ei au fost predate mnstirii Clrueuca. Pe locul ei a rmas un mic paraclis, unde pelerinii n prezent aprind lumnri i se nchin. Slujbele, la mnstirea Cosui, se oficiaz n limbile romn i rus.

Mnstirea Clineti dup 235 ani de la prima atestare

La numai 15 km de malul Prutului, n raionul Fleti, chiar n mijlocul unei pduri imense este situat mnstirea cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din comuna Clineti, zis dup o denumire mai veche "Tureatca". Istoria mnstirii este veche dar din pcate nu se cunosc dect unele date despre activitatea ei. Trecutul aprig nu a lsat nici o fil scris din istoria mnstirii care s ateste etapele activitii aezmntului monahal n decursul secolelor. Clopotele mnstirii "Adormirea Maicii Domnului" au nceput s bat pentru prima dat n anul 1774. A fost ctitorit de cneazul Rumeanev care locuia prin preajma oraului Rbnia de azi. Istoria zbuciumat a mnstirii a fcut ca s fie reconstruit de 6 ori pn la etapa actual. Din unele surse aflm c mnstirea a fost reconstruit pentru a patra oar n anul 1922 dup care a fost destrmat din nou fiind reconstruit n anul 1947 de ctre un locuitor al satului Clineti pe nume mo Srghi Magdl. Nu se cunoate cnd a fost nchis i din ce cauz dar e posibil acest lucru s se fi ntmplat n jurul anilor 1960 atunci cnd au fost nchise majoritatea mnstirilor de pe teritoriul Basarabiei. n anul 1992 cu binecuvntarea PS Vladimir Cntrean, Mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove mnstirea a fost redeschis, aici poposind civa vieuitori n frunte cu ieromonahul Irineu n calitate de stare. Odat cu sosirea lor la "Tureatca" au nceput i lucrrile de renovare. De menionat este faptul c pe teritoriul mnstirii nu mai exista dect unii perei ai bisericii "Adormirea Maicii Domnului" pe care erau pictate cteva icoane precum i ultimul ctitor al mnstirii mo Srghi Magdl. n scurt timp au

fost demolai i aceti perei iar n ziua prznuirii "Adormirii Maicii Domnului" a fost pus din nou pe acela loc piatra de temelie a unei noi biserici cu acelai hram de ctre un sobor de preoi din satele vecine. n acelai timp mnstirii i s-au acordat de cte Gospodria Agricol din comuna Clineti 5 ha de pmnt din care se ntreineau veuitorii. A fost ridicat o cas n care locuia obtea monahal care era format 6 persoane. n timpul n care mnstirea a fost nchis vechea stareie a fost cas pentru pdurairi i nu a fost restituit mnstirii nici pn la etapa actual. n anul 1998 ieromonahul Irineu a plecat de la mnstirea Clineti iar n locul su au fost numii pe rnd mai muli starei care nu au onorat aceast funcie prea mult timp, ultimul dintre ei fiind ieromonahul Antonie venit de la mnstirea Nicoreni. n timpul ieromoahului Antonie a fost construit un nou corp de chilii i o biseric cu hramul "Maica Domnului cu 7 sgei". Din 1992 pn n anul 2005 mnstirea nu a dus o via foarte linitit activitatea ei fiind coordonat din toate punctele de vedere de o locuitoare a oraului Fleti pe nume Nina Mopan care i-a atribuit pe cont propriu unele drepturi asupra mnstirii tulburnd astfel viaa duhovniceasc i mpedicnd dezvoltarea pe plan material a mnstirii. n anul 2005 cu binecuvntarea PS Vladimir, Mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove mnstirea Clineti este reorganizat. Monahii au plecat la alte mnstiri iar aici au fost aduse maici. Monahia Anastasia Verde este numit n calitate de stare i egumenul Bartolomeu Puitrziu n calitate de duhovnic. Din acest moment starea att duhovniceasc ct i cea material a mnstirii ncepe s dea roade. Mai nti au reuit s ndeprteze implicarea n treburile interne ale mnstirii a doamnei Nina Mopan. Lucrrile de renovare au nceput cu corpul de chilii apoi cu biserica "Maica Domnului cu 7 sgei", n interiorul creia a o fost amplasat un nou iconostats precum i mai multe icoane mari. n anul 2008 a fost sfinit noua biseric cu hramul "Sf. Apostol Bartolomeu". Din anul 2007 mnstirea se supune Episcopiei de Bli i Fleti condus de ctre PS Marchel, care a vizitat mnstirea n numeroase rnduri apreciind munca conducerii mnstirii prin unele distincii bisericeti. La mnstire a fost adus o racl cu mai multe prticele de moate de Sfini din Rusia, Grecia, Ucraina i Romnia. Au fost confecionate clopote pentru mnstire. n prezent lucrrile de renovare continu iar construcia bisericii "Adormirea Maicii Domnului" nc prezint o prioritate pentru conducerea mnstirii.

Mnstirea "Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron", or. Chiinu

(mnstire de clugrie)

Hram: Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron Duhovnic-administrator-prot.mitr.Teodor Roca Adresa:or. Chiinu, str. Ciuflea 12 Date de contact: MD-2001, str. Ciuflea 12,or. Chiinu tel.022-27-82-66, mob.0691-22-848 Mnstirea este situat nu departe de centrul istoric al Chiinului - piaa Marii Adunri Naionale, pe strada Ciuflea, 12. Catedrala Mnstirii constituie un templu din piatr alb, cu nou cupole aurite, construit de fraii Teodor (1796-1854) i Anastasie (1801-1870) CIUFLI, i este cunoscut n popor drept Mnstirea Ciuflea". Construcia catedralei a fost nceput n anul 1854 i ncheiat n anul 1858. Ctitorii i ntemeietorii sfntului lca, fraii Teodor i Anastasie, snt nhumai n apropierea zidului sudic, despre care fapt mrturisete inscripia pe placa de marmor din interiorul catedralei mnstireti. Primul paroh al sfntului lca a fost protoiereul Ioan Butuc. La 6 iulie 1933, n legtur cu jubileul de 75 de ani de la prima sfinire a hramului, la iniiativa consiliului parohial i al asociaiei femeilor cretine s-a instituit un POMELNIC pentru a fi nscrii n el i venic pomenii ntemeietorii, binefctorii, i ctitorii acestui sfnt lca. Au fost nscrise n el, de asemenea, i numele preoiolr-parohi: protoiereul Petru Perojinschi, protoiereul Petru Daniei i protoiereul Vasile Glavan.

n anul 1962 biserica Sf. M. Mc. Teodor Tiron" a devenit Catedral Episcopal, paroh fiind numit protoiereul Valentin Dumbrav. Dup decesul lui, n anul 1968, paroh devine protoiereul Gheorghe Mucinschi. n anul 1972 s-au nceput lucrrile de reparaie capital a Catedralei, iniiatori fiind epitropii bisericeti: Gordei Cotlearenco (1970-1972) i Alexandru Gurschi (1972-1990). Restaurarea picturii murale deteriorate a efectuat-o pictorul A.I. Burbela. Pictura a fost executat n stil Vasneov. n anul 1974 n Catedral, prin binecuvntarea .P.S. Ionatan, Arhiepiscopul Chiinului i Moldovei, a fost ridicat i nfrumuseat altarul lateral de sud n cinstea Acopermntului Maicii Domnului.

n anul 2002, obtea monahal deja constituit, s-a adresat ctre .P.S. VLADIMIR, Mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove cu rugmintea de a nfiina la fosta Catedral "Sf. M. Mc. Teodor Tiron " din Chiinu prima Mnstire Ortodox din capitala Republicii Moldova. Astfel, la 17 iulie 2002, n urma cererii obtii monahale i a raportului Mitropolitului VLADIMIR, Sf. Sinod al BORu a binecuvntat nfiinarea Mnstirii. La 08 august 2002, n ziua pomenirii Sf. M. Mc. i Tmduitor Pantelimon, Mnstirea a primit Certificatul de nregistrare Nr. 1652, eliberat de ctre Serviciul de Stat pentru Culte i semnat de ctre directorul Serviciului, Dl. Serghei IAC0. Prin Decret Mitropolitan, n funcia de duhovnic-administrator al Mnstirii nounfiinate a fost binecuvntat protoiereul mitrofor Teodor ROCA, care a slujit aici n calitate de chelar (1992-1994), paroh-adjunct (1994-1998) i paroh (1998-2002) al fostei Catedrale. n prezent a fost finalizat construcia blocului social-administrativ al Mnstirii, care cuprinde: biserica de iarn "Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil"; chiliile pentru clugrie i asculttoare; Muzeul de Art Bisericeasc;

buctria; trapeza; vemntria; prescurria i celelalte ncperi, necesare vieii i activitii monahiceti. n anul 2008, la 2 mai, la Mnstirea Ciuflea a fost adus Icoana Maicii Domnului "Portria" de la Sfntul munte Athos. Icoana se pstreaz la momentul actual n Biserica de iarn a mnstirii. Pe teritoriul mnstirii a fost ridicat un nou paraclis n cinstea icoanei fctoare de minuni a Maicii Domnului de la Iviron. Ideea vine din anul 2002 cnd un grup de pelerini de la mnstire, condus de ctre PS Vladimir, s-a deplasat la Sf. Munte. Aici toi au fost impresionai de icoana de la Mnstirea Iviron, copia cruia a fost executat de nevoitorii acestei mnstiri pentru credincioii din Moldova. Anul trecut copia icoanei a fost finisat i adus cu mare cinste la mnstirea din Chiinu, fiind aezat n Biserica de iarn Sf. Arh. Mihail i Gavriil". Civa pelerini au propus de a-i nchina acestei icoane o bisericu n incinta Mnstirii Ciuflea. Astfel, cu binecuvntarea PS Mitropolit Vladimir, cu jumtate de an n urm duhovnicul-administrator al acestui sfnt aezmnt Prot. Mitr. Teodor Roca a pornit construcia acestui paraclis. Ctitorul principal al acestei bisericue este dl Valeriu Pleca care ne-a mprtit bucuria acestui vis mplinit: Maica Domnului ne iubete ca o mam. i acest lucru l-am simit cnd m rugam la Sfntul Munte. Atunci i-am fgduit c i vom zidi o mic cas i n Moldova, lucru care ne-a reuit cu Doamne ajut. Credem c acest loca este perfect pentru pravila nevoitoarelor, precum i pentru nchinarea credincioilor care vor veni s-i nale cereri i mulumiri Pururea Fecioarei". n cea de-a treia zi de Pati (21 aprilie 2009), cnd a coincis una din prznuirile acestei icoane, a fost o slujb cu totul deosebit. Au liturghisit PS Mitropolit Vladimir mpreun cu Prea Sfiniii Episcopi Anatolie i Marchel, i numeroi slujitori din diferite localiti. Dup slujb s-a fcut nconjurul mnstirii cu citirea evangheliilor, dup care a urmat sfinirea icoanei i paraclisului nchinat Maicii Domnului Portria". Fosta Catedral, actualmente Mnstirea ,,Sf M. Mc. Teodor Tiron", a fost pe parcursul anilor 1962 2002 i rmne i n prezent a fi un centru spiritual al Mitropoliei, avnd un loc aparte i deosebit n istoria Bisericii Ortodoxe din Moldova. n vremile grele ale ateismului, aici s-a pstrat nestins candela credinei noastre strmoeti. n incinta fostei Catedrale (n prezent Mnstire) au primit hirotonia n diaconi i preoi marea majoritate a slujitorilor Sfintelor Altare din cuprinsul Mitropoliei Chiinului i a ntregii Moldove. Tot aici absolvenii colilor Teologice, dup hirotonie i nainte de

numirea la parohie, participau la Serviciile Divine, acumulnd deprinderile necesare unui cleric pentru sfintele slujbe. Aici au fost botezai i cununai, mrturisii i mprtii enoriai att din Chiinu, ct i din ntreaga Republic. Deci, pentru toi acetia, fosta Catedral i actuala Mnstire "Sf. M. Mc. Teodor Tiron" a fost i este locul sfnt de rugciune i comuniune cu Dumnezeu. n incinta Catedralei se gsesc icoane vechi, de mare pre, ferecate n aur i argint. Enoriaii Mnstirii cinstesc n mod deosebit icoanele Maicii Domnului de Hrbov i Cazan. Dar o bogie spiritual aparte constituie icoanele cu prticele din Sfintele Moate ale Sf. M. Mc. i Tmduitor Pantelimon; Sf Cuvios Serafim de Sarov; Sf. Cuvios Antipa Athonitul; Sf. Cuviosi Iov i Amfilohie de la Poceaev; Sf. Ierarh Ignatie (Breanceaninov); Sf Binecredincioasei Kneaghine Ana de Cainsc. n anul jubiliar 2000 de la Naterea lui Hristos, prin milostivirea Bunului Dumnezeu, din bunvoina i dragostea freasc a Patriarhiei Srbe, i ndeosebi a clugrilor din Mnstirea Hopovo, Mnstirea noastr a primit un dar de mare pre: o prticic din Sf. Moate a Marelui Mucenic Teodor Tiron. Prin struina i jertfa clericilor i enoriailor catedralei (pe atunci), s-a realizat i nfrumuseat un Chivot din argint aurit, n care s-a aezat prticica din Sf Moate. Iar n anul 2004, n ajunul srbtorii Naterii Domnului, la Mnstire a fost adus un Chivot aurit, unde se pstreaz 30 prticele din Moatele Sfinilor Prini de la Lavra Pecersca din Kiev (Ucraina). Ambele Chivote i icoanele cu prticele din Sfintele Moate sunt expuse n naosul Mnstirii spre nchinarea tuturor binecredincioilor cretini. Aici slujbele se svresc dup tipicul mnstiresc: seara i dimineaa, n fiece zi.

n acest sfnt lca, sub Acopermntul Maicii Domnului, sub ocrotirea i cu rugciunile Sfntului Mare Mucenic Teodor Tiron, enoriaii, prin povuitorii si duhovniceti clericii, slijitorii i obtea monahal a Mnstirii primesc ajutor binefctor de la Dumnezeu i ndrumare n viaa cretin.

Mnstirea "Sf. Mare Mucenic Gheorghe", Ungheni

(mnstire de clugrie)

Hram: Sf. Mare Mucenic Gheorghe Duhovnic-administrator: arhim. Panteleimon (Mateevici) Date de contact : MD-3600, str.Gr.Ureche 3, or.Ungheni Tel-0236-22-002 / 26-814 / 20-232 Mob.0691-53-999

Istoric Acest mnstire este una din cele mai tinere din Moldova. Pn nu demult era teritoriul unei grdinie de copii, apoi n anul 2000 a fost ntemeiat biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe. n anul 2003 pe baza acestei biserici ntemeiat mnstirea. Are doua biserici de var Sf. Mare Mucenic Gheorghe i de iarn Sfntul Panteleimon.

Manastirile Republicii Moldova