Excursie Virtuală la Mănăstirea Căpriana

Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi

mănăstiri din Republica Moldova. Este situată în zona
centrală a țării, la aproximativ 40 km nord-vest de 
Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată
numele de Codrii Lăpușnei.
Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1429 când într-un
hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a
hotarelor unui boier.

O a doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 

1429 un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire
domnească din partea domnului Alexandru cel Bun.
 În acest act lăcașul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâșnovăț
unde este egumen Chiprian”. Aici se amintește că mănăstirea este
ctitoria răzeșilor din satul Mereni. Fiica unuia dintre cei mai de
vază oameni ai locului și nepoată a egumenului mănăstirii,
Marena, avea să devină soția domnului.
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus (1812),
mănăstirea Căpriana a trecut în 1813 în subordinea Casei
Bisericii din Chișinău a nou formatei Arhiepiscopii a
Basarabiei, în fruntea căreia s-a aflat mitropolitul 
Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746 – 1821). Acesta a întreprins
importante lucrări de refacere a bisericii de piatră cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”, dându-i înfățișarea actuală.
În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii, cu
hramul Sfântul Gheorghe, iar în 1903 o a treia biserică „de
iarnă”, cu hramul Sfântul Nicolae.
În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana, ca de altfel toate lăcașurile de
cult din RSS Moldovenească, a avut mult de suferit, averiile fiindu-i trecute
în proprietatea statului, pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și
devastată. Încă din 1949, autoritățile sovietice au încercat închiderea
mănăstirii deoarece, după cum era scris într-un document al vremii:
„Actualmente mănăstirea creează obstacole în procesul de colectivizare în
satul Căpriana. Călugarii au o atitudine dușmănoasă față de colhoz și prin
diverse metode caută să impiedice organizarea acestuia”. 
La Căpriana a existat cea mai mare bibliotecă mânăstirească din Basarabia. În
ciuda declarării mănăstirii ca „monument de arhitectură ocrotit de stat”, au
dispărut cărțile bibliotecii, clopotele și numeroase obiecte de cult. În chilii a fost
deschis un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoză, în biserica „Sfântul
Nicolae” s-a organizat clubul sătesc, iar biserica „Sfântul Gheorghe” a fost
transformată în depozit.
De abia în anul 1989, odată cu redeșteptarea naționala a moldovenilor, în
contextul politicii mai liberale promovată de Mihail Gorbaciov, mănăstirea și-a
redeschis porțile.
”. 
Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de
restaurare cu bani de la bugetul statului dar și de la numeroși donatori
particulari.
De reținut faptul că regimul comunist a promovat imaginea a bisericii
țariste, construite în anul 1903, în detrimentul mănăstirii voievodale care nu
corespunde arhitecturii ruse ci arhitecturii monahale românești, aidoma cu
cea a mănăstirilor din Nordul Moldovei. Numeroase clipuri și filme prezintă
noua construcție din perioada țaristă drept biserica istorica a mănăstirii
Căpriana, fapt cu atât mai condamnabil cu cât adevărata biserică
voievodală, aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă, nu este încă
renovată și în interior. 
Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat încheierea lucrărilor
de renovare a complexului monahal cu toate că lucrările la adevărata
biserică voievodală a lui Ștefan cel Mare nu fuseseră încă finalizate.
Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul
ctitoriei voievodale autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica
lui Ștefan cel Mare. Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia
Moldovei, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse promovează teoria
istoriei comune a bisericii ruse și a credinței în Basarabia. Precizăm faptul
că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a
Moldovei, cea din urmă fiind subordonată Moscovei.
După 7 aprilie 2009, noul guvern nu a reușit nici până în prezent
restaurarea interiorului bisericii voievodale Adormirea Maicii
Domnului.
Specialiștii din Marea Britanie au apreciat că: „Renovarea s-a
făcut pe baza unor criterii pe care le-a fost greu să le definesc după
inspectarea clădirii. În nici un caz prezervarea patrimoniului
artistic și istoric - și așa nu foarte mare - al Moldovei. Poate s-a
dorit crearea unui loc luxos, unde bogații Moldovei să se simtă ca
acasă
 CTITORII MĂNĂSTIRII CĂPRIANA

 ALEXANDRU CEL BUN

 ȘTEFAN CEL MARE
 PETRU RAREȘ
 ALEXANDRU LĂPUȘNEANU
 VASILE LUPU
 GAVRIIL BĂNULESCU-BODONI