Manastiri si biserici

din Basarabia
Moderna.
PROECT LA ISTORIE
DE BITCA RARES-RAZVAN
Mănăstirea Rudi
Situat la nordul republicii, cca 200 km de Chisinau, satul Rudi este
una dintre cele mai interesante localitati pentru vizite.
Aici descoperim vestigii preistorice intr-o pestera naturala de cca
100 m, o rezervatie peisagistica de exceptie, fortificatii antice de
promontoriu (sec.IV-III i.e.n.), 2 cetati inelare de pamant (sec.IX-XII)
”Farfuria turceasca” si “Germanariu”, o comunitate rurala cu traditii
bogate s.a.
Principalul obiect de vizita in zona este una dintre cele mai vechi
manastiri din Moldova. Pe parcursul mai multor secole manastirea
de calugari a conservat un stil de viata monahal traditional.
Biserica “Sf. Treime”, inaltata in 1777, este considerata drept o
mostra reprezentativa a stilului vechi moldovenesc de arhitectura
de cult. Biserica este amplasata intr-un cadru natural deosebit in
valea raului Bulboana, afluent de dreapta al Nistrului.
Mănăstirea Noul Neamţ (Chiţcani)
Întemeierea mănăstirii datează de pe timpul domnitorului
Alexandru Ioan Cuza. Se spune ca mai mulţi călugări din vechea
lavra “Nemţ”, nefiind de acord cu secularizarea, au trecut Prutul
spre Basarabia Ţaristă. În fruntea lor se afla unul dintre confesori,
numit Andronic Popovici. Împreună cu ieromonahul Teofan Cristea,
care se găsea la moşia mănăstirească Chiţcani, au cerut
binecuvîntarea arhiepiscopului Chişinăului Antonie să rămînă în
Basarabia Ţaristă, mai rugîndu-l să intervină pe lîngă Sfîntul Sinod
de la Sankt-Petersburg pentru a li se da dreptul de stăpînire a
moşiilor Copanca şi Chiţcani. Dolianţele călugărilor au fost
satisfăcute printr-un ordin din 1860. Prin decretul imperial ţarist
din 1864 li s-a permis să intemeeze aici o nouă mănăstire, cu
numele “Noul Neamţ” şi cu hramul “Înălţarea Domnului”. Serviciile
religioase se făceau în două limbi: română şi slavonă.
Mănăstirea Saharna
A fost înfiinţată la 1776 de schimonahul Vartolomeu, poreclit Ciungul. Este situata
lînga satul Saharna (care este atestat documentar de la 1495) din raionul Rezina,
din fostul judeţ Orhei. În apropiere este mănăstirea rupestră Buna Vestire din
Saharna. Biserica Sfînta Treime dătătoare de viaţa a fost construita între 1818-1821,
sub egumenii Paisie şi Tarasie. Biserica a fost mărita în anul 1900.
În 1918 a devenit mănăstire de maici, în 1964 a fost transformată în spital de
psihiatrie, fiind redeschisă de călugări în 1991. Mănăstirea Saharna are propriul site
pe internet.
Mănăstirea Căpriana
Este unul din cele mai vechi așezăminte monastice din Moldova, situată în
codrii ce acoperă ținutul deluros din centrul Basarabiei, numiți cândva codrii
Lăpușnei, reprezintă un monument de valoare culturală și istorică
excepțională pentru neamul românesc.
Există cîteva ipoteze și legende privitor la data întemeerei mănăstirii Căpriana. Prima ipoteză,
adeverită și de Zamfir Arbore în Dicționar geografic al Basarabiei, se afirmă că mănăstirea
Căpriană a fost întemeeață de domnitorul Moldovei Petru Rareș la 1545. Faptul nu corespunde,
însă, adevărul, căci mănăstirea existase și mai înainte. A doua ipoteză, confirmată de B.P.Hasdeu
care a găsit la mănăstirea Zografu un hirsov pe care l-a tradus din slavonă și în care se relateză că
data fondării mănăstirii este 19.02.1429. În document se menționează că Alexandru cel Bun i-ar fi
hărăzit Doamnei Maria și copiilor săi mănăstirea “Vișnevetul”, al cărui stareț era pe atunci un
anume Caprian. Mănăstirea s-a bucurat și de sprijinul lui Ștefan cel Mare, moment ce a condus la
crearea legendei precum că mănăstirea ar fi fost construită de marele voievod ca amintire a unui
popas avut aici cu oastea cu care alungă-se tătarii peste Nistru.