You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei

The Annual of the Transylvanian Museum of Ethnography

Location: Romania
Author(s): Maria TONCA, Mioara SÎNTIUAN
Title: RESTAURAREA ICOANEI PE LEMN
„MAICA DOMNULUI A SEMNULUI”
The Restoration of the icon on wood “Our Lady of the Sign”
Issue: 10/2020
Citation Maria TONCA, Mioara SÎNTIUAN. "RESTAURAREA ICOANEI PE LEMN
style: „MAICA DOMNULUI A SEMNULUI”". Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei 10:335-
342.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=920225
CEEOL copyright 2023

RESTAURAREA ICOANEI PE LEMN

„MAICA DOMNULUI A SEMNULUI”

MARIA TONCA, MIOARA‑MIHAELA SÎNTIUAN

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca

The Restoration of the icon on wood “Our Lady of the Sign”

The paper describes the state of conservation of a Lipovan icon, with the theme
“Our Lady of the Sign”, presenting the degradation forms, and also describes the
restoration stages, characterized by specific techniques and materials. The icon
dates from the beginning of 19th century and it is painted in tempera technique on
wooden panel. It is one of the oldest Russian Orthodox Mariological Iconography
celebrated on November 27. 

Keywords: conservation, restoration, icon, wooden panel, ”Our Lady of the Sign”

Î n acest articol prezentăm etapele restaurării icoanei pe lemn „Maica

Domnului a Semnului” atribuită Școlii Lipovenești, datând de la începutul
secolului al XIX-lea, cu dimensiunile 40 × 50x2,5 cm.
Cuvântul „icoană” provine de la termenul grecesc „εικών” și înseamnă „chip”,
„portret” (Uspensky, 2012:15). Rolul icoanei este conturat încă de la începuturile
creștinismului, Biserica propovăduind în același timp atât prin cuvânt, cât și prin
imagine (Uspensky, 2012:31), iar fundamentul dogmatic al acesteia constă în
decizia lui Dumnezeu de a se arăta lumii în întruparea Fiului Său: „întruparea
vine de la Dumnezeu, din dorinţa Lui de a deveni Om și de a face din umanitatea
Sa o Teofanie, un lăcaș și o icoană vie a prezenţei Sale” (Evdokimov, 1993:169).

Descrierea piesei
Icoana reprezintă tema „Maica Domnului a Semnului”. Acest tip iconografic
o înfățișează pe Maica Domnului bust sau stând în picioare, cu mâinile ridicate
în gest de orantă, iar pe piept, într-o mandorlă este reprezentat Pruncul Hristos,
având chip matur, prunc „vechi de zile”– aluzie la profeția proorocului Daniel,
capitolul 7:9 (Sendler, 2005:72). Este una din cele mai vechi reprezentări
iconografice mariologice ale Rusiei Ortodoxe, sărbătorită în 27 noiembrie.
Fecioara Orantă, redată frontal, bust înalt, purtând maforion ocru-roșu, drapat

CEEOL copyright 2023

CEEOL copyright 2023
336 Maria TONCA, Mioara-Mihaela SÎNTIUAN

cu brunuri, peste tunica redată cu albastruri, Îl poartă în pântece pe Hristos

Emanuel, binecuvântând și ținând în mână un rotulus înfășurat. Mântuitorul
poartă tunică ocru-oranj sub himationul albastru închis. Acesta este reprezentat
frontal, bust, într-o mandorlă circulară, iar întreaga scenă este proiectată pe
un fundal verde închis, perspectiva fiind sugerată de griurile albăstrui. Grafia
slavonă, cu negru, Maica Domnului, Iisus Hristos, Образ Знамение–Obraz
Znamenie (Chipul Semnului), face trimitere la proorocia lui Isaia 7:14: „Pentru
aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște
Fiu și vor chema numele lui Emanuel”. Cromatica folosită: foiță metalică argintie,
roșu, verde, ocru, brun, albastru.

Tehnica originală
Icoana „Maica Domnului a Semnului” este confecţionată din două blaturi (de
dimensiuni diferite) din lemn de esență rășinoasă, debitate tangențial. Panourile
au fost asamblate prin simpla alăturare a canturilor, adică prin încleiere (probabil
cu un clei animal) pe „laturi vii” (Dancu, 1966:15). Traversele sunt încastrate.
Stratul de preparație a fost aplicat peste o bucată de hârtie, iar tehnica folosită este
tempera cu emulsie de ou.
Se remarcă prezenţa foiţei de argint, folosită la delimitarea scenei și la aureole.
Aceasta este un aliaj de argint tras în foi subţiri prin batere. Aplicarea a fost
executată probabil cu un adeziv pe bază de ulei, deoarece prezintă un aspect mat
și nu sunt urme de sclivisire. Protecţia peliculei de culoare a fost asigurată de
un vernis compus din rășină naturală, posibil rășină Dammar. Vernis-ul (stratul
de protecţie) a fost probabil aplicat prin pensulaţie pe toată suprafaţa pictată. A
suferit degradări cromatice de-a lungul timpului–îmbrunire. Pensulaţia a fost
făcută inegal, în consecinţă producându-se aglomerări locale ale stratului de
vernis.

Starea de conservare înainte de restaurare

Suportul icoanei este alcătuit din două planșe din lemn de rășinoase îmbinate
cu adeziv, pe muchii, consolidate de traverse încastrate. Deși debitate tangențial,
curbura e minimă. Un atac inactiv de insecte xilofage (Anobiumpunctatum) este
vizibil atât pe suprafața pictată, cât și pe verso, dar rezistența mecanică a panoului
nu a avut de suferit.
Stratul de pictură prezintă cracluri de vechime, fisuri pe fibră, fisură la
îmbinarea panoului de lemn, mari zone de desprinderi oarbe, desprinderi în
acoperiș în două ape și lacune de profunzimi și arii diferite. La nivelul peliculei de
culoare apar lacune în special în zonele unde culoarea a fost aplicată peste foiță.
Există lacune profunde, până la nivelul suportului și lacune profunde provocate
de cuiele de fier.

CEEOL copyright 2023