SITUAȚIA PATRIMONIULUI

CONSTRUIT DIN TRANSILVANIA

Monitorizarea intervențiilor și exemple de
bune practici a intervențiilor reușite

Consolidarea societății civile pentru dezvoltare prin promovarea patrimoniului

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 - 2014,

în cadrul Fondului ONG în România /// Conţinutul
acestui material nu reprezintă în mod necesar
poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014
www.eeagrants.org
www.fondong.fdsc.ro
Cuprins

Cuvânt înainte 3

De ce apărăm patrimoniul? 4
Kristina Creoșteanu - Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității

Monitorizarea sitului ”Sate cu biserici fortificate din Transilvania”, înscris în Lista 8

Patrimoniului Mondial / UNESCO
Iosefina Postavaru - Institutul Național al Patrimoniului

Monitorizarea și salvgardarea patrimoniului cultural imobil din sudul Transilvaniei 10

Eugen Vaida - Asociația Monumentum

Fundația MET și protejarea patrimoniului transilvănean prin implicarea oamenilor 12

locului
Caroline Fernolend – Fundația Mihai Eminescu Trust

SIBIEL – Cultură Construită. Un Exerciţiu de Comunicare între Societatea Civilă și 14

Administraţia Publică
Andreea Tănase - Expert patrimoniu

Redescoperim împreună satul transilvan 16

Bogdan Bucur - Primar comuna Rășinari

Practica întreținerii curente în zona centrală - studiu de caz Reghin 18

Klaus Birthler - Asociația Reener Ländchen

Un exemplu concret de monitorizare şi intervenţie – pietonala oraşului Sibiu 20

Tudor Popa - Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu

Bibliografie 23

Casetă tehnică 23

2 Situatia patrimoniului construit din Transilvania,

Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
Cuvânt înainte
Este bine-cunoscut faptul ca Roma-
nia a plecat în anii 90 cu un handi-
cap major față de țările occidentale
în cursa de recuperare a decalajelor
din domeniul restaurării și conser-
vării, cel puțin din punct de vedere
cantitativ. Procesul a fost îngreunat
și de faptul ca deținem un număr
important de clădiri clasate dar mai
ales fond construit valoros, prezent
prin intermediul arhitecturii verna-
culare pe întreg teritoriul României
. Este evident că un număr atât de
mare de clădiri istorice nu poate fi
conservat sau restaurat cu o mana
de specialiști ci necesita găsirea unei
soluții alternative în care aceștia să
angreneze și alte resurse umane.
Recent, restauratorul reprezintă nu
numai specialistul de resort ci și cel
care inițiază proiectul, cel care caută
și găsește finanțarea dar și cel care
monitorizează intervențiile.. Trăim
într-o lume dinamica, acest lucru se
întâmpla nu numai în Romania ci și
la nivel mondial. Referitor la clădiri-
le istorice se conturează o abordare
noua în care tehnica de restaurare și
cercetarea pentru găsirea soluțiilor
tehnice noi trec în plan secund în
fața căutărilor privind sustenabilita-
tea intervenției, a re-fucționalizării
și mentenanței clădirii, a sprijinu-
lui pentru dezvoltarea economiei gândul de a merge pe această cale
locale și regionale prin exploatarea de unul sigur să fie demotivantă de
acestei resurse culturale fie prin in- aceea este nevoie mai mult decât ori-
tegrarea în circuitul turistic fie pe când de creare unei voci comune în
alte căi. În general vorbim despre o spiritul protejării și promovării pa-
abordare integrată în proiectele de trimoniului în care să se implice de-
restaurare și conservare. Integrat opotrivă specialiștii și reprezentanții
înseamnă inclusiv crearea unui sis- sectorului cultural independent.
tem de monitorizare și de apărare
De aceea lucrarea de față poate
a monumentelor prin plasarea lor
constitui un efort inedit din partea
în mijlocul atenției mediatice fie de
specialiștilor și a reprezentanților
către specialiști fie de către societa-
sectorului independent de abor-
tea civilă. Dacă în rândul celor din
dare a fondului construit istoric
urmă s-au făcut progrese vizibile nu
dintr-un unghi mai puțin abordat
există în schimb exemple prea multe
în publicațiile tematice sau de spe-
în care specialiștii să fi luat atitudi-
cialitate: cel al monitorizării pa-
ne publică referitor la un proiect sau
trimoniului. Degradarea rapida a
altul deși în ultima perioadă, o dată
fondului construit tradițional a de-
cu infuzia de capital străin, s-au efec-
terminat echipa membri Transylva-
tuat intervenții masive asupra celor
net să acționeze concertat în vederea
mai importante monumente istorice
stopării fenomenului. Aceasta este o
și aceasta fără a organiza măcar o
acțiune complexă, angrenând nume-
minimă consultare publică. Aduce-
roase resurse pe multiple planuri și
rea în atenția opiniei mediatice se
cerând disponibilitate pe o perioada
pare că este o măsură preventivă mai
mare de timp, dar are o miza uriașă,
eficientă de prevenire a distrugerii
cu repercusiuni asupra întregii cul-
patrimoniului, mai mult decât orice
turi naționale.
hățișuri birocratice de obținere a for-
melor legale. Din păcate, puțini sunt
cei care intervin public atunci când Eugen Vaida,
necesitatea opriri intervențiilor nea- Expert patrimoniu și dezvoltare
decvate sau dimpotrivă, promovarea locală
celor lăudabile, o cere. S-ar putea ca
3
De ce apărăm patrimoniul?

Federația TransilvaNet este o struc- și al Bisericii Evanghelice cu librărie

tură de acțiune născută din entuzi- și spații multifuncționale).
asmul, pasiunea și respectul pentru
Există clădiri vechi aflate în situații
patrimoniu al unor ONG-uri din
de risc, care odată reparate și con-
județele Brașov, Mureș și Sibiu.
solidate sunt redate folosinței locu-
itorilor sau comunităților. Ele pot fi
DE CE apărăm salvate numai prin acțiunea comună
patrimoniul? a locuitorilor și autorităților locale.
Trebuie să acceptăm că există și clă-
Patrimoniul este casa noastră:
diri de patrimoniu învinse de timp,
Kristina Creoșteanu Oamenii locuiesc în clădiri istorice
compromise din punct de vedere al
moștenite de la o generație la alta,
structurii și rezistenței, care dispar
Asociația Împreună pentru le întrețin, repară, consolidează,
pentru totdeauna, dar care rămân
Dezvoltarea Comunității înfrumusețează, adaptează confor-
în memoria oamenilor prin foto-
tului modern și le iubesc. Apărăm
grafii, documente, povești și mituri
patrimoniul pentru că îl iubim.
locale. Important este ca ceea ce se
Patrimoniul este o emblemă a construiește să păstreze memoria
continuității: locuitorii zonelor de locului și să contribuie la atmosfera
patrimoniu se mândresc cu istoria micro-comunității.
locurilor, iar clădirile de patrimoniu
sunt dovezile concrete ale realizări-
lor generațiilor, dând imaginea mo-
dului de organizare a comunităților.
Apărăm patrimoniul pentru că sun-
tem mândri de el.

Patrimoniul ne face cunoscuți pe

plan internațional și ne menține în
contact cu valorile culturale ale lu-
mii. Turiștii vizitează zonele de pa-
trimoniu și înțeleg istoria locurilor
privind clădirile, ascultând poveștile
locuitorilor, simțind atmosfera și
participând la tradiții și obiceiuri lo-
cale. Apărăm patrimoniul pentru că
ne reprezintă.
Prăbușirea turnurilor din Roadeș și Rotbav
a avut loc recent prin cumularea mai multor
factori: terenul se tasează în timp, clădirile
sunt aproape de șosea iar vibrațiile și zgomotul
traficului le afectează rezistența, timp de decenii
proprietarii și autoritățile nu au alocat fonduri
pentru reabilitare și întreținere, iar comunitățile
săsești sunt tot mai mici și nu mai pot sprijini
întreținerea clădirilor.

DE CINE apărăm
patrimoniul?
Apărăm patrimoniul de uitare -
Trecerea timpului afectează în egală
măsură oamenii și clădirile. Există
clădiri vechi cu structură sănătoa-
să, care au fost bine întreținute de-a
lungul generațiilor și au avut diferi-
te funcțiuni în timp: la Brașov Casa
Sfatului – Primăria (azi Muzeul de
Istorie Brașov) și Turnul Fierarilor
(azi sediul Arhivelor Statului), la Si-
biu Casa Teutsch (azi Muzeul sașilor
Apărăm patrimoniul de utiliza-
rea neresponsabilă – Pentru ca un
oraș sau un sat să fie un loc plăcut
în care să trăim, clădirile trebuie să
fie utilizate rațional și responsabil.
Responsabilitatea revine locuitori-
lor, utilizatorilor (comercianți, fir-
me, instituții), administrației locale
și instituțiilor care monitorizează,
întrețin și salvează patrimoniul.

4 Situatia patrimoniului construit din Transilvania,

Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
Îndepărtarea forțată a proprietarilor
și popularea clădirilor cu chiriași în
perioada comunistă a condus la de-
gradarea clădirilor, deoarece chiriașii
nu aveau posibilitățile financiare și
nici obligația de a întreține locuințe
care erau în proprietatea statului.
În perioada de schimbări sociale și
economice de după 1990 clădiri-
le din zonele lor de patrimoniu ale
localităților au suferit modificări
pentru exploatare în scop comercial.
Clădirile de pe arterele principale au
primit o dublă destinație: fațada spre
stradă e exploatată pentru activități
comerciale, iar partea din spate locu-
ită de proprietari și chiriași, păstrea-
ză funcția rezidențială.
La Brașov autoritățile nu impun amenajarea
unitară a fațadei: comercianții reabilitează
numai partea lor de fațadă, lăsând partea
rezidențială nereabilitată. Fațadele reabilitate
parțial, adeseori fără nici o legătură cu
arhitectura clădirii, dau un aspect neplăcut
străzii, atrag atenția turiștilor doar pentru
ciudățenia sau aspectul lor neglijent și reduc
fluxul de clienți în spațiile comerciale.
În perioada dezvoltării imobilia-
re 2000-2008, în localitățile din
România clădirile de patrimoniu
au fost lăsate să se degradeze prin
neintervenție, pentru ca pe terenul
eliberat prin demolare să se con-
struiască noi clădiri. Extinderea
agresivă a comerțului în zonele de
patrimoniu ale localităților continuă
și în prezent. Expansiunea funcțiunii
comerciale este de înțeles, fiind par-
te a evoluției sociale și economice a
comunităților, dar aceasta trebuie
să mențină condițiile decente de
locuire pentru rezidenți. Zgomotul,
poluarea, infracționalitatea legate de
zonele comerciale trebuie reduse la
minimum și monitorizate.
Locuitorii Cetății Sighișoara au solicitat la
audierea publică diversificarea activităților
economice în zona de patrimoniu, respectând
tradiția locală. Locuitorii propun deschiderea
atelierelor meșteșugărești pe modelul breslelor,
atelierelor de artă, magazinelor cu mâncăruri
tradiționale și atelierelor de artizanat autentic.
O soluție ar fi emiterea licențelor de comerț, prin
care autoritatea publică consultând populația, ar
putea modela profilul economic în zona Cetății.
Evenimentele culturale și comu-
nitare organizate în spațiul public
din zonele de patrimoniu nu trebu-
ie să compromită calitatea locuirii
și trebuie să respecte limitele de
zgomot, vibrații, poluare a aerului,
orarul/programul de desfășurare și
siguranța publică.
Municipiul Sibiu aplică Regulamentul de
organizare a evenimentelor pe spațiul public
astfel încât nivelul de zgomot, vibrație,
salubritate și poluare a aerului să nu afecteze
confortul locuirii pentru proprietarii din Centrul
istoric.
Municipiul Brașov a urmat exemplul Sibiului
și a adoptat în 2015 Regulamentul pentru
organizarea evenimentelor în Piața Sfatului, la
solicitarea și presiunea locuitorilor din zonă.
Locuitorii orașului Sighișoara au sesizat că multe
evenimente culturale organizate în Cetate sunt
kitsch, zgomotoase, afectează salubritatea
zonei și sunt destinate doar divertismentului
turiștilor, fără consultarea localnicilor și fără
respect sau legătură cu tradiția sau istoria.
Sighișoara nu a adoptat încă un Regulament
pentru desfășurarea evenimentelor culturale.
Apărăm patrimoniul de ignoranța/
indiferența instituțiilor respon-
sabile - Clădirile fără locuitori sunt
dezolante! Lipsa florilor și animației
în spatele ferestrelor, geamurile în-
tunecate seara, aspectul neglijent al
porților și fațadelor dau senzația de
oraș- fantomă, localitate-muzeu, în
care locuitorii se simt abandonați
și uitați, iar vizitatorii și turiștii le
evită.
În Brașov, seara, Piața Sfatului deși bine
iluminată arhitectural, cu spații comerciale
active la parterul caselor, pare pustie, casele par
părăsite dând impresia de amenajări comerciale
temporare. Etajele tuturor caselor din piață au
ferestrele întunecate în permanență, deoarece
zgomotul evenimentelor nu permite locuirea în
zona de fațadă.
Marea calitate a clădirilor din zonele
de patrimoniu constă în faptul că sunt
locuite. De aceea, autoritățile publice
locale și naționale ar trebui să pună
în centrul atenției OAMENII și să le
asigure condiții bune de locuire. Ca-
litatea locuirii atrage un mediu curat
și activități economice de calitate, iar
zona de patrimoniu devine atractivă
și pentru oaspeții localității.
5
CUM apărăm
patrimoniul?
Respectând și aplicând constant și
corect legile care protejează patri-
moniul – Legea 442/2001 privind mo-
numentele istorice, Legea 50 /1993
privind autorizarea construcțiilor
și alte legi corelate. Organizațiile
societății civile pot monitoriza și ra-
porta cum sunt respectate și aplicate
legile patrimoniului la nivel local, re-
gional și național. Îmbunătățind le-
gile, astfel încât acestea să protejeze
patrimoniul, locuitorii și utilizatorii
lui – pot fi promovate noi legi, abro-
gate legi nefuncționale sau imposibil
de aplicat și amendate sau simplifi-
cate legile sau normele de aplicare.
Acționând concret pentru salvarea,
conservarea și animarea clădirilor și
siturilor de patrimoniu
• Localitățile cu clădiri/situri
de patrimoniu ar trebui să
finanțeze și să programeze anu-
al intervenții pentru salvarea
obiectivelor de patrimoniu.
• Instituțiile responsabile pentru
patrimoniu ar trebui să aplice
Codul Patrimoniului, care
armonizează reglementările
și practicile pentru protejarea
patrimoniului.
• Procedurile pentru protejarea
patrimoniului, întreținerea/
conservarea curentă și
intervențiile de urgență ar
trebui simplificate și termenele
de implementare reduse.
• Responsabilitatea instituțiilor
care protejează patrimoniul
trebuie definită clar, în termeni
măsurabili și cu penalități
pentru neîndeplinirea
responsabilităților.
Responsabilizând proprietarii clă-
dirilor de patrimoniu prin acțiuni
concrete
• Proprietarii din siturile de
patrimoniu pot fi implicați în
evaluarea proprietăților neglija-
te și alertarea privind clădirile
aflate în situații de risc.
• Autorizarea pentru reabilitarea
6 Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
fațadelor poate fi simplificată
prin eliminarea acordului nota-
rial al tuturor proprietarilor din
clădire.
• Ar trebui acordate facilități
fiscale pentru evaluarea și
întreținerea clădirilor de patri-
moniu, indiferent de proprietar,
persoană fizică sau juridică
și premierea proprietarilor
responsabili.
În localitatea Criț Fundația Mihai Eminescu
Trust-MET a reabilitat biserica fortificată și
fațadele respectând strict standardele pentru
patrimoniu. Efortul MET are nevoie susținerea
locuitorilor, care trebuie să continue reabilitarea
prin consolidarea și reabilitarea caselor și
curților.
Localitatea Viscri este un exemplu de reabilitare
comunitară. MET a clădit dragostea și respectul
pentru patrimoniu prin educație, implicarea
locuitorilor și promovarea istoriei și tradițiilor.
Clădirile au fost reabilitate, meșteșugurile
tradiționale au fost reînviate, au fost dezvoltate
noi servicii turistice și viața socială s-a revigorat.
MET diseminează experiența Viscri și la alte
comunități rurale din județele Brașov și Mureș.
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
La Sibiu, prin programul Sibiu - Capitală culturală
2007, Centrul istoric a fost reabilitat unitar,
fiind un exemplu de bună practică în România.
Reabilitarea arhitecturală și peisagistică și
evenimentele culturale au dat impulsul vieții
culturale și emulației artistice din prezent. Din
păcate, acest exemplu nu a fost încă urmat de
nici un alt oraș.
Promovând inițiativele
Experții, societatea civilă și cetățenii
pot avea inițiative pentru reabilita-
rea, conservarea și animarea zonelor
de patrimoniu. Aceste inițiative se
transmit Guvernului sau Parlamen-
tului prin reprezentanții locali. Soci-
etatea civilă se poate implica în mod
eficient, urmărind inițiativele de la
depunere până la implementare și
informând populația despre impac-
tul lor.
La Brașov au fost create Asociațiile Civice
Stradale pe străzile din Centrul istoric al orașului,
grupuri civice de acțiune, recunoscute de
autoritatea locală ca parteneri de consultare.
La inițiativa membrilor Asociațiilor Civice
Stradale au fost instalate 142 numere de casă
personalizate pe strada Castelului și 42 plăcuțe
cu istoricul denumirii fiecărei străzi din Centrul
istoric.
La Sibiu remarcăm deschiderea curților spre
spațiul public. Curțile din Centrul istoric sunt
frumos amenajate, respectând elementele
originale de arhitectură, asigurând accesul
pietonilor și al mașinilor utilitare. Deschiderea
curților permite extinderea activității comerciale
respectând clădirile de patrimoniu și fără a
afecta vizibil calitatea locuirii.
La Sighișoara informația comercială și
semnalizarea turistică respectă profilul istoric
al zonei, amintind de meșterii cetății, de bresle
și vecinătăți. Pavajul istoric cu pietre de râu are
un aspect plăcut și pitoresc, dar cetățenii au
solicitat ca lucrările de pavare să fie de calitate
mai bună, pentru siguranța circulației pietonilor.
Locuitorii zonelor de patrimoniu re-
prezintă sursa cea mai importantă
pentru idei de reabilitare, întreținere,
animare, utilizare și promovare a pa-
trimoniului. Astfel, consultările pu-
blice sunt o metodă eficientă pentru
acțiunea comună autorități-cetățeni
pentru protejarea patrimoniului și
asigurarea confortului locuirii.
Audierile publice organizate de Federația
TransilvaNet la Brașov, Sibiu și Sighișoara au
demonstrat că locuitorii sunt foarte interesați
de starea patrimoniului deoarece locuiesc în
clădiri istorice și își doresc confort și siguranță. Ei
cunosc problemele, colaborează cu autoritățile,
se confruntă cu barierele birocratice, legislative
și tehnice, au propuneri constructive de
reabilitare și întreținere a clădirilor, animație
stradală și activități economice cu respectarea
specificului comunitar.
Informând Europa - Patrimoniul
României este cunoscut în Europa.
Informațiile privind modul în care
România își întreține și protejea-
ză patrimoniul la nivel național și
local sunt importante pentru Eu-
ropa și dau măsura respectului și
responsabilității țării noastre pentru
moștenirea istorică și pentru pro-
priul popor.
Sprijinind acțiunile autorităților
publice – Federația TransilvaNet
ajută comunitățile și autoritățile pu-
blice prin activități de monitorizare,
alertare pentru intervenții, consilie-
re cu experți, inițiative legislative și
sprijin logistic pentru salvarea patri-
moniului.
7
Monitorizarea sitului ”Sate cu biserici
fortificate din Transilvania”, înscris în
Lista Patrimoniului Mondial / UNESCO
ist. artă Iozefina Postăvaru
cercetător ştiinţific INP
Key words: monitoring, UNESCO sites,
villages with fortified churches, Tran-
sylvania
Situl cu poziţia 596 bis din Lista Pa-
trimoniului Mondial UNESCO – Sate
cu biserici fortificate din Transilvania
este compus din 7 localităţi rurale,
distribuite în 5 judeţe: Câlnic (jud.
Alba), Valea Viilor şi Biertan (jud.
Sibiu), Saschiz (jud. Mureș), Dârjiu
(județul Harghita) și, respectiv, Vis-
cri și Prejmer (jud. Brașov).
“Monumentul istoric înscris în Lis-
ta Patrimoniului Mondial UNESCO”
(ro.), (eng. “Property” / fr. „Bien” )
este, în cazul acesta, ansamblul nu-
cleelor istorice ale celor 7 localităţi,
dominate de bisericile lor fortifica-
te, înscriind o suprafaţă de 553 ha.
Acest teritoriu, investit prin legisla-
8 Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
ţia naţională şi internaţională cu un
grad de protecţie maxim, este înscris
în LPM împreună cu Zona de protec-
ţie (ro.), (eng. “Buffer zone” / fr. „Zone
tampon” ) care este destinată să con-
serve specificitatea peisajul cultural
înconjurător şi totalizează o suprafa-
ţă de 3728 ha1.
Situl „Sate cu biserici fortificate din
Transilvania” a fost înscris în Lis-
ta Patrimoniului Mondial UNESCO
în anul 1999, ca extensie a sitului
„Biertan”, înscris în 1993, în baza Cri-
teriului iv:
Reprezintă un exemplu excepțional al
unui tip de construcție, al unui ansam-
blu arhitectural sau tehnologic ori al
unuia natural, care ilustrează o etapă
semnificativă din istoria umanității..
Valoarea universală excepţională,
(eng. “Outstanding Universal Value”)
a sitului, definită, la momentul în-
scrierii, prin criterii şi indicatori (au-
tenticitate şi integritate) este ceea ce
Statul Român s-a angajat să apere
şi să crească în momentul semnării
dosarului de nominalizare (candida-
tură) a sitului „Sate cu biserici forti-
ficate din Transilvania” în Lista Patri-
moniului Mondial UNESCO.
Succesul sau insuccesul acestui an-
gajament se probează printr-un
instrument specific Comitetului Pa-
trimoniului Mondial UNESCO, moni-
torizarea, (eng. “Monitoring”), care, în
România, se face după reglementări
1 http://whc.unesco.org/en/list/596
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
legale2. Monitorizarea este, conform
acestora, complexul de activităţi prin
care se evaluează periodic rezultate-
le măsurilor de protecţie asupra mo-
numentelor istorice înscrise în Lista
Patrimoniului Mondial.
Ea revine autorităţilor administraţi-
ei publice locale iar Ministerul Cul-
turii m-a desemnat, în anul 2011,
ca specialist atestat, responsabil
din partea Institutului Naţional al
Patrimoniului pentru monitorizarea
sitului „Sate cu biserici fortificate din
Transilvania”.
Evaluările periodice, bazate pe onsta-
tările pe teren sunt efectuate împre-
ună cu reprezentanți ai deținătorului
monumentului istoric înscris în
LPM (comunitatea locală, parohii),
ai autorităților administraţiei pu-
blice locale – Primăria, Consiliul
Județean, Inspectoratul Judeţean de
Poliţie, Inspectoratul Județean pen-
tru Situații de Urgență și ai Direcției
Județene pentru Cultură și Patri-
moniu Național din județele Alba,
Brașov, Harghita, Mureș și Sibiu.
Aceste instituții sunt investite prin
Hotărârea de Guvern nr. 1102 din 2
noiembrie 2011 pentru modificarea
Programului de protecţie și gestiune
a monumentelor istorice înscrise în
2 Legea nr. 564/2001 şi H.G. nr. 493/
2004 pentru aprobarea Metodologiei privind
monitorizarea monumentelor istorice
înscrise în Lista patrimoniului mondial si a
Metodologiei privind elaborarea si continutul-
cadru al planurilor de protectie si gestiune
a monumentelor istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial
Lista patrimoniului mondial UNES-
CO, aprobat prin Hotărârea Gu-
vernului nr. 1.268/2010 să delege
reprezentanți în Comitetele de Orga-
nizare UNESCO (COU) pentru fiecare
dintre cele 7 sate.
Întâlnirile, corespondenţa, schimbul
de date şi deplasările in situ constitu-
ie conlucrarea acestor reprezentanți
în evaluarea globală a monumentu-
lui, ceea ce se transpune în Rapoarte3
şi conduce la configurarea Progra-
mului anual de protecție și gestiune
a sitului înscris în Lista Patrimoniu-
lui Mondial4.
plantaţii şi amenajări istorice este o În aceste condiţii, coordonarea acti-
sarcină imposibil de îndeplinit fără vităţii de monitorizare întreprinse
eforturi concertate. de către organismele guvernamen-
tale şi cele nonguvernamentale este
În România, menbrii Comitetelor de
benefică bilateral şi mai ales monu-
Organizare UNESCO enumeră aceas-
mentelor istorice. O bază de date
tă sarcină între celelalte numeroase
comună, cu o administrare riguroa-
atribuţii din cadrul instituţiei repre-
să, ar evita suprapunerile, risipa de
zentate, spre deosebire de majorita-
resurse, ar fluidiza informaţia şi ar
tea statelor semnatare ale Convenţiei
accelera şi potenţa acţiunile de pro-
Patrimoniului Mondial în care există
tejare a patrimoniului României, ca
servicii alocate exclusiv acestei acti-
patrimoniul universal.
vităţi.

În anul 2014, a fost înaintat către

Comitetul Patrimoniului Mondial
UNESCO, Raportul periodic, etapă
obligatorie la fiecare 5 ani a activi-
tăţii de monitorizare5. Spre deose-
bire de toate celelalte situri UNES-
CO de pe teritoriul României, care
au o administraţie jueţeană unică,
situl „Sate cu biserici fortificate din
Transilvania” este întins în 5 judeţe
iar elaborarea unui raport unitar a
ridicat multiple probleme. Rapoarte-
le periodice conţin informaţii detali-
ate, pe de o parte despre factorii care
afectează monumentul istoric înscris
în LPM (altele, pentru fiecare sat) şi,
pe de altă parte, despre măsurile de
monitorizare, protecţie şi de mana-
Il. 1. Valea Viilor. Membrii comitetul de
gement necesare şi adecvate.
organizare UNESCO (COU) într-o acţiune de
monitorizare
Monitorizarea unui sit UNESCO
întins pe 553 ha şi a zonei sale de
protecţie de 3728 ha, cuprinzând 7
localităţi, cu 5 administraţii judeţene
diferite, amplasate în cadre geofizi-
ce, economice şi sociale diverse, fie-
care cuprinzând, pe lângă ansamblul
bisericii fortificate, de la 100 la 1000
de case şi gospodării, instituţii isto-
rice, instalaţii de tehnică populară,
artere de circulaţie şi cursuri de apă,

Il. 2. Casa nr. 407 din Saschiz, soluţia de Il. 3. Biertan, str. Aurel Vlaicu nr. 35. COU
3 http://patrimoniu.gov.ro/ro/ amenajare ca pensiune a fost ameliorată, ca evaluează stadiul restaurării, în cadrul
monumente-istorice/lista-patrimoniului- urmare a monitorizării monitorizării
mondial-unesco/9-monumente-istorice/77-
raport-de-monitorizare-a-sitului-sate-cu-
biserici-fortificate-din-transilvania
4 Responsabilitate a Consiliului Judeţean,
cf.Lege nr. 564/2001, H.G nr. 493/2004
5 http://whc.unesco.org/archive/
periodicreporting/EUR/cycle02/section2/
groupb/596.pdf

9
Monitorizarea și salvgardarea
patrimoniului cultural imobil din sudul
Transilvaniei
Arh. Eugen Vaida
Asociatia Monumentum
coordonator de proiect
Urmare a unui proces accelerat de
distrugere a patrimoniului construit
din zona Transilvaniei de sud și din
nordul Olteniei, care în 2012 atingea
cote alarmante, Asociatia Monumen-
tum a lansat în același an, în parte-
neriat cu Direcțiile Județene pentru
Cultură Sibiu,Brașov,Mureș, Valcea,
Gorj și Consiliul Județean Mureș,
un proiect amplu de salvgardare a
fondului construit traditional pen-
tru un număr de 110 sate, săsești și
românești.
S-a început printr-un proiect de do-
cumentare fotografica a satelor cu
fond construit valoros, o actiune am-
pla de monitorizare ce implica parti-
10
ciparea mai multor operatori cultu- Traditionale din Sudul Transilvaniei.
rali din regiunile tarii, la initiativa si Fotografiile au fost facute din spatiul
sub coordonarea asociatiei. Pana in public, aspectul exterior al cladirilor
momentul de fata, s-a ajuns, in 3 ani, fiind cel determinant pentru conser-
la o arhiva cuprinzand informatii si varea peisajului cultural al satului
fotografii din 150 de localitati insu- traditional.
mand 20.000 de case, din judetele Si-
Având o arhivă fotografică pe baza
biu, Mures si Brasov si 1000 de case
careia se puteau verifica intervențiile
din judetele Vâlcea și Gorj, iar numa-
nedorite s-a trecut la o a două fază
rul lor este in continua crestere. Pro-
din program, cea de informare asu-
iectul urmareste constituirea unei
pra obligațiilor legale pe care le au
evidente a fondului construit, crea-
proprietarii în pastrarea specificului
rea unei baze de date a elementelor
local, dar și a avantajelor care decurg
arhitecturale folositoare specialisti-
din acestea. Proiectul își propunea
lor din domeniu si reprezintă, nu în
creşterea nivelului de informare
ultimul rând, o informatie vitala pen-
legislativa în rândul locuitorilor sa-
tru generatiile viitoare care vor dori
telor, nivel, care, în domeniul patri-
sa reconstruiasca ceea ce distrug in
moniului imobil, este încă extrem de
prezent, din nepasare parintii si bu-
scăzut în România. S-a reuşit infor-
nicii noștri. Documentatia efectuata
marea unui numar de 70 de sate, re-
in judetele Sibiu, Brasov si Mures va
prezentân un numar de circa 15.000
sta la baza alcatuirii Arhivei Caselor
proprietari din judeţele Sibiu, Mureş
Detaliu de fațadă surprins în satul Beia, comuna Cața, județul Brașov
Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
şi Braşov asupra obligativităţii ce le
revine în păstrarea fondului constru-
it trdiţional aflat în zonele de protec-
ţie ale monumentelor. Înştinţările
au fost semnate de catre primarul
localităţii şi contrasemnate de către
directorul direcţiei pentru cultură,
fiind structurate pe sistemul AŞA DA
/ AŞA NU şi conţinând informaţii im-
portante despre recomandari în rea-
bilitarea şi mentenanţa cladirilor tra-
diţionale dar şi interdicţii referitoare
la modalităţi greşite de intervenţie
aspura fondului construit tradiţional
în zonele de protecţie ale monumen-
telor. Orice intervenţie trebuie supu-
sa aprobarii direcţiei pentru cultura.
Instituţia,vine, la randul ei , în întâm-
pinarea cetăţenilor, pentru a-i in-
forma în prealabil asupra existenţei
acestor reguli pentru ca se întâmplă
adesea ca cetăţeanul să afirme că nu
ştia de obligativitatea obţinerii unei
aprobari pentru intervenţii în zonele
de protecţie ale monumentelor. Pe
pliantul de înştiinţare sunt trecute
contactele diecţiei pentru cultură ţi
ale asociaţiei , la care cetăţeanul poa-
te apela pentru a se informa în mod
direct asupra paşilor pe care trebuie
sa-i parcurgă în obţinerea unei apro-
bari pentru intervenţile planificate.
Totusi, constrangerea legala poate
fi in anumite cazuri ineficienta pen-
tru a stopa in scurt timp degradarea
ireversibila a cladirilor. Ce folos de
sanctiuni si amenzi, daca cladirea a
fost afectata iremediabil? Caracte-
rul de interdictie trebuie intarit prin
constientizarea faptului ca patrimo-
niul cultural imobil poate aduce in-
direct chiar si profit financiar. Marea
majoritate a locuitorilor nu inteleg la
ce le-ar putea folosi o casa veche sau
cum ar putea fi renovata si in lipsa
acestor informatii o demoleaza sau,
in cel mai fericit caz, o transforma
intr-o maniera gresita. De aceea, ne
propunem sa prezentam proprieta-
rilor de cladiri traditionale din zo-
nele vizate exemplul unei abordari
de succes pe toate planurile: al unor
restaurari corecte, al unor afaceri
turistice de succes, al unui proces de
dezvoltare durabila.
Informarea llocuitorilor din satul Retiș, comuna
Brădeni, județul Sibiu
In continuarea demersului de in-
formare a locuitorilor de la sate
asupra obligativităţii ce le revine în
pastrarea fondului construit tradiţi-
onal aflat în zonele de protecţie ale
monumentelor istorice, asociația,
împreună cu partenerii a montat 70
de panouri de informare în cele mai
reprezentative localităţi din judeţe-
le Sibiu, Mureș și Brașov. Montarea
panourilor a revenit in sarcina pri-
mariilor. Panourile sunt structura-
te pe sistemul AŞA DA / AŞA NU şi
conţin informaţii importante despre
recomandari în reabilitarea şi men-
tenanţa cladirilor tradiţionale dar şi
interdicţii referitoare la modalităţi
greşite de intervenţie aspura fondu-
lui construit tradiţional în zonele de
protecţie ale monumentelor.
Montarea panourilor de informare în comuna
Chirpăr, județul Sibiu
Eforturile Asociatiei MONUMEN-
TUM de a instiinta proprietarii asu-
pra obligatiilor legale ce le revin
conform Legii nr. 422/2001 si Legii
nr. 50/1991 au dus la obtinerea unor
rezultate notabile, reducand, con-
form unei analize proprii, cu 20%
frecventa aparitiei cazurilor de in-
terventii nelegitime. Chiar daca s-au
făcut pași importanți in combaterea
procesului de interventie neadecva-
ta asupra fondului construit traditi-
onal prin intermediul proiectelor de
informare.
Prin munca de teren fiind martori la
schimbarile ce petrec cu rapiditate in
mediul rural, estimam ca fara o impli-
care sustinuta din partea ONG-urilor,
a administratiilor locale si a institu-
tiilor statului, Romania va pierde in-
tr-un interval de trei ani aproximativ
jumatate din fondul construit tradi-
tional actual, incluzand in estimare
si modificarile incorecte ale cladiri-
lor. Situatia este cu atat mai grava,
cu cat „modernizarile” cu materiale
industriale neadecvate au de cele
mai multe ori o motivatie de ordin
social: pozitia in comunitate. Obiec-
tul ce marca odinioara statutul social
exista inca si astazi in lumea satului,
numai ca el a luat alte forme de ex-
presie, precum fereastra termopan
din PVC sau poarta din fier forjat.
Aceeasi aspiratie pentru un statut
mai bun in comunitate ii determina
pe proprietari sa „imbunatateasca”
casa cu elemente arhitecturale de
import, aduse de cei care muncesc in
strainatate. Casele traditionale mo-
dificate in stil spaniol sau italian se
inmultesc. Cel mai mare pericol il re-
prezinta insa faptul ca aceasta moda,
in speta un fenomen de aculturatie,
este repede preluata si de catre veci-
nii din sat, care nu accepta sa rama-
na mai prejos.
O alta problema este faptul ca se con-
struieste mult fara autorizatie, dar
nu numai modificarile si constructi-
ile noi fara autorizatie afecteaza ima-
ginea satul traditional, ci si o buna
parte a cladirilor proiectate de catre
arhitecti. In Romania, nici beneficia-
rul si nici arhitectul nu sunt prega-
titi pentru o abordare contextuala
a interventiilor in fondul construit
traditional. Necunoasterea tehnici-
lor traditionale de constructie si a
amenajarilor urbanistice specifice
locului creeaza o ruptura intre vizi-
unea arhitectului si realitatea fondu-
lui construit existent, in detrimentul
celui din urma.
11
Fundația MET și protejarea
patrimoniului transilvănean prin
implicarea oamenilor locului
Caroline Fernolend
Fundația Mihai Eminescu Trust
În cei 15 ani de când Fundația Mi-
hai Eminescu Trust se ocupă îndea-
proape de restaurarea patrimoniului
transilvănean s-au strâns peste 1200
de proiecte. 1200 de situații în care
Fundația a identificat un anumit
context local în care trebuia interve-
nit de urgență asupra patrimoniului
sau în care starea acestuia putea fi
îmbunătăță, și apoi a propus un plan
de măsuri, a găsit finanțările și parte-
nerii potriviți și a implementat pro-
iectul respectiv, cu rezultate bune.
Fiecare dintre aceste proiecte
reușite ne-au sporit curajul și ne-au
ajutat să nu renunțăm chiar acolo
unde părea foarte dificil de înaintat.
12
Ce am învățat în toți anii ăștia este
faptul că până și cele mai compli-
cate situații se rezolvă atunci când
mai multe organizații, instituții și
fundații își combină competențele și
cooperează, ca de exemplu Federația
Transylvanet. Am înțeles că lucrurile
bune se fac net mai bine atunci când
ai parteneri pe măsură, astfel că ne-
am asociat întotdeauna cu oameni cu
aceleași interese, entuziasmați ca și
Mihai Eminescu Trust se dedică păstrării
noi de protejarea patrimoniului din moștenirii locale și reînsuflețirii satelor și
Transilvania. Am avut programe de comunelor din Transilvania și Maramureș, două
dintre cele mai autentice zone din Europa.
mai mică amploare, dar și ceva mai
complexe, care au necesitat eforturi
și resurse dozate diferit și au fost materiale de construcție tradiționale,
abordate cu instrumente și resurse iar proprietarii caselor sunt cei care
specifice, în funcție de complexitatea au lucrat la repararea zidurilor,
și particularitățile fiecărui demers în acoperișului sau a fațadei. Toate
parte. aceste proiecte, deși poate nu la fel
Proiectele de restaurare a unor mo- de răsunătoare ca restaurarea clădi-
numente istorice importante, cum rilor importante, pe care le cunoaște
sunt de exemplu restaurarea Turnu- toată lumea, contribuie esențial la
lui Cojocarilor din Sighișoara medie- felul în care se păstrează peisajul
vală și, cel mai recent, incinta forti- cultural tradițional din zonă.
ficată din satul Alma Vii, ne-au adus
satisfacții pe măsură. Notorietatea
obținută în urma lor a contribuit la
derularea altor programe benefice
pentru comunitățile în care activăm.
Dar la fel de important este impactul
pe care Fundația l-a avut în prote-
jarea patrimoniului civil, și anume
casele, șuriele și alte anexe ale oa-
menilor care trăiesc în Transilvania.
Am fost implicați în peste 500 de
asemenea proiecte de întreținere și
salvare a patrimoniului civil în multe
localități din Transilvania. Pe lângă
acestea, mai sunt alte peste 100 de
proiecte la care MET a contribuit cu
Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
Fundația lucrează necontenit pentru
păstrarea patrimoniului construit
al Transilvaniei, dar în centrul pre-
ocupărilor MET se află oamenii ce
locuiesc aici și stilul lor tradițional
de viață. Ei sunt beneficiarii progra-
melor dezvoltate și sunt totodată și
custozii acestei moșteniri impor-
tante. Misiunea MET este aceea de
a îi susține să transmită această
moștenire într-o formă cât mai bună
mai departe, copiilor, nepoților și
strănepoților lor. Ne alegem pro-
iectele cu grijă și numai după ce ne
asigurăm că acestea sunt în armonie
cu dorințele membrilor comunității,
care văd în activitatea Fundației o
modalitate de a-și pune în practică
propriile lor idei și interese. Obiecti-
vele noastre cuantificabile se referă
mai degrabă la patrimoniul nostru
construit, dar una dintre izbânzile
noastre cele mai importante este
faptul că izbutim, cu fiecare proiect
nou, să-i motivăm pe oamenii locului
să aprecieze și mai mult ceea ce le-a
fost lăsat în grijă. Motivarea locui-
torilor este o modalitate cheie prin
care Fundația se îngrijește de păstra-
rea autenticității patrimoniului local
pe termen lung.
Unul dintre principiile de căpătâi care
ghidează Fundația în comunitățile în
care este prezentă se referă la iden-
tificarea adevăratelor nevoi și im-
plicarea membrilor comunității în
proiecte. Astfel, MET contribuie la
păstrarea durabilă a patrimoniului și
prin formarea de meșteri zidari, tâm-
plari și cărămidari. Împreună cu clă-
dirile istorice, legendele misterioase,
cântecele și datinile emoționante,
rețetele gustoase sau felul ordonat
în care sătenii își țin gospodăriile,
meseriile tradiționale ale locuitori-
lor contribuie la conservarea patri-
moniului transilvănean ca un întreg
ce se transmite mai departe, din
generație în generație.
Satele cu cei mai mulți locuitori
instruiți în meserii și meșteșuguri
tradiționale sunt Viscri, Mălâncrav
și Alma Vii. Aceștia, datorită impli-
cării nemijlocite în proiecte și prin
prisma activității economice pe care
o desfășoară în cadrul acestora, se
aproprie treptat de patrimoniu.
Cu timpul, încep să recunoască și
să aprecieze valoarea patrimoniu-
lui material și imaterial. Faptul că
meșterii care au lucrat la proiecte
importante au colaborat cu experți
renumiți în domeniu și au învățat să
aibă grijă la detalii semnificative și să
restaureze clădiri cu metode și mate-
riale tradiționale, își pune amprenta
pe modul în care ei vor lucra în con-
tinuare, chiar și în afara unui proiect
MET. Apoi, odată ce oamenii au deja
un exemplu bun, odată ce au partici-
pat la un proiect și au văzut cum se
obțin rezultate și cum se duce la bun
sfârșit o asemenea lucrare, au mai
multă tragere de inimă să pornească
mici lucrări pe cont propriu.
Efectele pe termen lung sunt îmbu-
curătoare. După terminarea proiec-
telor, o parte dintre oamenii școliți
de Fundație lucrează în continuare
pentru alți locuitori sau chiar în
alte sate, iar unii dintre ei au acum
PFA-uri și firme ce se bucură de
mare succes pe partea de restaura-
re tradițională. Este exact genul de
inițiativă pe care MET se străduiește
să o crească. Aceste cursuri au fost
făcute tocmai pentru că vrem ca lo-
cuitorii să prețuiască patrimoniul și
să își poată câștiga traiul lucrând la
păstrarea și punerea lui în valoare,
iar rezultatele obținute până acum
confirmă faptul că modul nostru de
lucru asigură rezistența în timp a
proiectelor.
Un alt lucru bun este faptul că în-
tr-o comunitate unită (și proiectele
noastre au darul de a-i strânge pe
membrii unei comunități laolaltă),
lucrurile se leagă natural mai depar-
te. Chiar și localnicii care nu au fost
direct implicați înțeleg, după termi-
narea unui proiect, care sunt benefi-
ciile concrete, și sunt în final incluși
într-un circuit benefic. Odată situația
patrimoniului construit reabilitată,
de obicei turismul cultural resimte
o învigorare, astfel că unii dintre ei
își deschid case de oaspeți sau locuri
unde turiștii pot lua masa, în timp ce
alții își pot vinde produsele și servi-
ciile acestora. Toate aceste lucruri
concură la punerea în valoare a pa-
trimoniului, iar șansele ca acesta să-
și păstreze autenticitatea în condiții
de siguranță mai mult timp cresc
considerabil.
13
Sibiel – Cultură Construită.
Un Exerciţiu de Comunicare între
Societatea Civilă și Administraţia
Publică

sud a Transilvaniei, putem constata acel actor care are resursele necesa-
că în decursul celor 25 de ani scurși re pentru a crea sau reabilita astfel
de la evenimentele din 1989, dar de spații. Cu toate acestea, în cele
cu preponderență după anul 2000, mai multe cazuri, se confruntă cu
acțiunile de conștientizare, salvare presiuni, nu își asumă decât în mică
și păstrare a patrimoniului construit, măsură riscurile legate de soluții al-
natural și antropic demarate de că- ternative, iar finanțarea din fondurile
tre societatea civilă prin intermediul europene este condiționată de alege-
organizațiilor nonguvernamentale au rea, prin licitație publică, a celui mai
luat amploare, având efecte vizibile. ieftin ofertant. În asemenea cazuri,
arh. Andreea Tănase, colaborarea cu societatea civilă poa-
O bună parte dintre aceste acțiuni
Expert patrimoniu te înclina balanța în favoarea unui
s-au concentrat pe mediul rural, unde
rezultat benefic comunității.
efectele schimbării modului de viață,
dar și al unor resurse economice re-
duce s-au tradus fie într-o degradare Sibiel – Cultură
progresivă a elementelor de valoare, construită
fie într-o serie de intervenții agresi-
Pornind de la aceste premise, în
ve. Dincolo de intervențiile negative
primăvara anului 2013 Ordinul
care vizează obiectele de arhitectură
Arhitecților din România, Filiala Te-
în sine, se observă însă o incapaci-
ritorială Sibiu-Vâlcea şi Fundația
tate de gestionare a spațiului public
Heritas împreună cu doamna dr. arh.
rural.
Mirela Weber au lansat, sub umbrela
Vechile cicluri de viață, amestecul ideii de Cultură construită, un con-
Din perspectiva patrimoniului con-
de culturi și tradiții, împreună cu curs de arhitectură pentru spațiul
struit, natural și antropic, Transilva-
construcțiile asociate lor sunt într-un public central din satul Sibiel din
nia beneficiază de o moștenire boga-
declin natural care cu greu poate fi Mărginimea Sibiului, urmat de un
tă, expresie directă a diversității și a
oprit, în condițiile în care diferențele simpozion care facilita transferul de
multiculturalității care a caracterizat
dintre modul de viată din mediul ur- cunoștințe între diverși actori locali.
această zonă pe întreg parcursul ei
ban și modul de viață din mediul ru-
istoric. Punerea în valoare a acestei Satul Sibiel este o localitate tipică din
ral devin tot mai efemere. Cu atât mai
moșteniri, respectiv capitalizarea Mărginimea Sibiului situată la 5 km
mult, oamenii au nevoie de spații în
potențialului pe care patrimoniul de Săliște și 24 km de Sibiu, pe cur-
care să comunice, cu care să se iden-
îl are în susținerea unei dezvoltări sul inferior al râului Sibiel, la poale-
tifice pentru a se solidariza și pentru
integrate bazate pe educație și pe le munților Cindrel. Satul aparține
a deveni purtători ai identității locale
recunoașterea valorilor locale, repre- administrativ de orașul Săliște. Fo-
în viața comunității. Din păcate însă,
zintă, însă, o provocare continuă. losind conjunctura favorabilă legată
în mediul rural, aceste spații publice
Societatea civilă a înțeles că așteptarea de tradițiile din regiune, de existența
sunt fie inexistente, fie prea puțin
nu este o soluție și schimbarea poate Muzeului de icoane pe sticlă și de
puse în valoare.
veni de jos în sus, pornind de la resur- energia locuitorilor săi, comunitatea
Administrația publică locală joacă un şi-a asigurat prosperitatea și un renu-
sele existente în comunitate. Rapor-
rol esențial în aceste demersuri, fiind me pe plan național și internațional,
tându-ne în mod special la zona de

14 Situatia patrimoniului construit din Transilvania,

Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
fiind una dintre cele mai importante
destinații turistice din zona Mărgi-
nimii Sibiului. Totodată, satul este
înscris în Lista monumentelor is-
torice ca ansamblu de arhitectură
protejat „Situl rural Sibiel”, cod SB-II-
s-B-12546. În această listă mai sunt
listate încă cinci obiecte - patru case
dintre care trei de lemn şi biserica
„Sf. Treime” cu turnul clopotniţă.
Concursul de amenajare
a spațiului public
Amplasamentul care a făcut obiectul
concursului se află pe malul drept
al râului ce străbate localitatea, în
zona centrală a satului, între școală
- construcție de secol XIX , obiect de
arhitectură de influență austriacă -
şi cămin (centru comunitar) - obiect
de arhitectură interbelică în stil ne-
oromânesc - într-o intersecție de
drumuri, un drum local şi un drum
județean ce unește Sibielul de orașul
Săliște.
Concursul a avut la bază ideea unor
locuitori ai satului Sibiel de a ame-
naja spațiul public din centrul satu-
lui cu un loc de joacă pentru copii și
regândirea spațiului din jurul monu-
mentului eroilor căzuți în cele două
războaie mondiale. Din contactul cu
câțiva arhitecți a rezultat oportuni-
tatea implicării locuitorilor satului,
arhitecților și administrație publice
în realizarea unei serii de acțiuni de-
dicate unor intervenții adecvate în
satul Sibiel. Modelul pentru această
abordare este experiența locală a
Fundației Heritas din Sibiu (www.he-
ritas.ro) și experiența Asociației Lan-
dLuft (www.landluft.at) din Austria.
Concursul a fost promovat de către
Primăria Săliște, care şi-a asumat
şi implementarea rezultatului, şi
Asociația Sibiel 2000, atrăgând 25
de participanți. Dincolo de rezultatul
concret al concursului, marele suc-
ces a fost procesul de conștientizare.
Primarul din Săliște, care participase
deja la workshop-ul „Societatea Civi-
lă și Primăriile“, s-a implicat activ în
desfășurarea concursului. Totodată,
ca membru al juriului, a profitat de
participarea la discuțiile de specia-
litate și si-a manifestat intenția de a
mai organiza astfel de concursuri.
Teritoriu și cultură
construită – politici
publice și inițiativa
privată
Simpozionul și-a propus continua-
rea dezbaterii pe tema construirii în
mediul rural privită din perspectiva
necesității cunoașterii reciproce și a
colaborării dintre actorii locali (pri-
mari, consilieri locali etc), arhitecți și
specialiști interesați de problematica
satului românesc.
Dificultățile financiare, dar mai ales
lipsa de conștientizare a problemelor
cu care se confruntă satul şi a modu-
rilor de acțiune constructive pentru
rezolvarea lor întrețin lipsa de poli-
tici publice coerente destinate spri-
jinirii comunităților. Tema propusă
cu prilejul acestui a reprezentat un
prim pas în deschiderea discuțiilor la
nivel național cu privire la problema
satelor românești și in același timp
dezvoltarea unui set de exemple care
sa asigure continuitate, modernizare
și crearea de cultură construită.
Desfășurat pe parcursul a două zile,
18 / 19 octombrie 2013, s-a structu-
rat sub forma unei sesiuni de prezen-
tări și discuții, în prima zi, respectiv
o excursie destinată studierii unor
exemple de bună practică din zonă,
în cea de a doua zi. Platforma de
discuții propusă pentru prima zi a
adus împreună primari de comune și
orașe de mici dimensiuni din judeţul
Sibiu, reprezentanți ai Asociației Co-
munelor din România, aleși locali din
Regiunea Puglia din Italia, precum și
arhitecți și urbaniști din România,
dar și din Austria și Germania, cadre
didactice din învățământul superi-
or, reprezentanți ai unor asociații și
fundații care lucrează în mediul rural.
Întreg simpozionul a fost un exercițiu
benefic, pentru fiecare dintre părți,
în cunoașterea reciprocă, acceptarea
sau medierea direcțiilor de acțiune
pe care le consideră necesare pentru
mediul rural.
Concluzii
In mod sigur timpul nu este de par-
tea peisajelor cultural-istorice, din-
tre care unele sunt deja ireversibil
pierdute. Motivele sunt diverse, ca de
altfel și posibilitățile de intervenție
ale potențialelor grupări de intere-
se. Din perspectiva mea, în plus față
de intervențiile concrete și corecte
asupra volumelor construite și asu-
pra peisajului urban/rural, etc. este
importantă atingerea unui consens
între toți cei interesați și implicați.
Susținerea acestor demersuri din
partea societății civile locale şi a
reprezentanților politici locali poa-
te duce la acceptarea pe termen
lung a schimbărilor. Multiplicarea
exercițiilor precum cel de la Sibiel
ar putea fi un prim pas în această
direcție.
15
Redescoperim împreună satul
transilvan
Bogdan Bucur
Primar comuna Rășinari
Mărginimea Sibiului este o zonă et-
nografică unică în România, situată
la vest de Sibiu și bine cunoscută de
către turişti, dar mai ales de cercetă-
tori, pentru specificităţile sale deo-
sebite. Patrie a oierilor care duceau
turmele lor până în Crimeea sau în
Moldova, Mărginimea a fost întot-
deauna românească şi ortodoxă. Din
acest motiv, teritoriul mărginenilor
a păstrat şi conservat cu grijă multe
tradiţii unice, precum şi ansambluri
arhitecturale şi monumentale de
excepţie. Comuna Răşinari, atestată
documentar la 1204 este locul unde
s-au nascut “Poetul Pătimirii Noas-
tre” Octavian Goga și marele filozof
Emil Cioran.
16
În anul 1915 a apărut lucrarea “Mo-
nografia satului Răşinariu”, scrisă
de Victor Păcală și premiată de Aca-
demia Română, în care Răşinariul
şi arhitectura locală era prezentată
astfel:
“Situată pe un teren cu o configuraţie
variată, aşezarea se întinde mai ales
de-a lungul a două rîuri: Rîul Caselor
şi Rîul Ştezii. Pe cele două văi se află
străzile cele mai importante ale satu-
lui: Strada Principală şi Strada Ştezii.
Din ele se desprind numeroase „hu-
diţe” creând o reţea întortochiată de
căi de comunicaţie. Construcţiile de
bază ale gospodăriei sunt casa, poar-
ta de intrare în curte şi şura cu grajd
sau grajduri. Mai apar: bucătăria de
vară sau căsoaia, şoproane şi coteţe.
Tipul cel mai răspândit de organizare
a gospodăriei, astăzi aproape exclu-
siv, are următoarea formulă: casa cu
peretele îngust şi poarta plasate pe
linia străzii, şura cu grajdurile, for-
mând o singură construcţie, aşezate
Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
curmeziş în fundul curţii. Celelalte
construcţii mai mici se așează, în li-
nie, între casă şi şură, pe o singură la-
tură sau pe două, închizând între ele
o curte interioară, de obicei pietrui-
tă. În gospodăriile în care există bu-
cătărie de vară sau căsoaie şi aceasta
se plasează pe linia uliţii, în faţa ca-
sei. În acest caz poarta ocupă locul
dintre casă şi căsoaie, legându-le şi
formând un front unitar spre stradă.
În curte, de obicei în faţa casei, în-
tâlnim adesea şi câte o grădiniță cu
flori. În spatele şurii, acolo unde lo-
cul destinat gospodăriei permite, se
află grădina cu zarzavaturi şi legume
sau pomi fructiferi.”
Această lucrare monumentală a fost
retipărită în anul 2015 şi am consta-
tat astfel că, în cei 100 de ani de când
a aparut “Monografia Satului Răşina-
riu”, multe lucruri s-au schimbat şi,
din pacate, nu tocmai în bine în ceea
ce priveşte arhitectura locală.
O casă este, pentru majoritatea oa-
menilor, un scop în viaţă, iar aspectul
pe care aceasta îl conferă este expre-
sia personalităţii proprietarului si
deoarece si-au schimbat preocupă-
rile majoritatea surilor le dărâmă si
construiesc în locul lor case noi. În
cele mai multe cazuri, mărginenii fo-
losesc modele diferite, noi, care, din
păcate nu respectă armonia arhitec-
turală a locului şi nu se încadrează în
climatul local. În prezent în Mărgini-
mea Sibiului, şi implicit în localitatea
Răşinari, majoritatea oamenilor care
dispun de resurse financiare mari
iau decizia de a demola casele vechi
tradiţionale şi construiesc altele noi
care să le asigure confortul dorit. În
acelaşi timp, pentru omul modern,
care caută un confort sporit, nu are
importanţă păstrarea şi conservarea
casei tradiţionale pe care ar putea să
o transforme în interor și să păstreze
în exterior elemente valoroase de ar-
hitectură locală.
Din fericire nu e totul pierdut mai
exista încă locuinţe tradiţionale,
ceea ce reprezintă şansa extraordi-
nară de a salva şi pune în valoare una
dintre cele mai particulare forme de
expresie a specificităţii cultural-et-
nografice a Transilvaniei. Acesta este
şi argumentul pentru care, la Răsi-
nari, localitatea care are peste 5400
locuitori şi 2200 de hornuri să existe
o initiativă lăudabilă a administratiei
publice locale care poate sa fie folo-
sită ca un model de bune practice si
anume faptul ca odată cu refacerea
Planului Urbanistic General, a fost
luată și decizia de a se face o bază
de date cu elementele de arhitectură
locală specifice. Astfel, pentru casele
răşinărenilor, au fost documentate
aceste elemente arhitecturale valo-
roase, alături de poze care să cer-
tifice existenţa acestora. Nu este o
muncă simplă, zilnic, o echipă de 2
experţi bate uliţele Răşinariului, no-
tează, fotografiază şi stă de vorbă cu
oamenii.
Inventarierea în regim de urgenţă a
tuturor locuinţelor din Răşinari este
punctul “zero” de la care pornim în
salvarea satului tradiţional din Măr-
ginimea Sibiului. Facem monitoriza-
rea caselor cu specific arhitectural
valoros pentru a avea o radiografie
exactă a ceea ce avem mai valoros
din punct de vedere arhitectural în
localitatea noastră, pentru a urmări
care este stadiul real de păstrare a
patrimoniului construit şi pentru a
stabili care sunt urgenţele de inter-
venţie în salvarea elementelor valo-
roase. În același timp monitorizăm și
elementele și intervenetiile negative
ce au fost aduse de-a lungul timpu-
lui casei traditionale. Spre exemplu,
elementele pozitive pe care le mai
întâlnim încă pe ulitele satului sunt
acoperişul în două ape, poarta cu
elemente tradiţionale, case vopsite
în albastru specific Mărginimii Si-
biului; dar din pacate nici elemen-
te negative nu lipsesc, mentionând
doar construcţie balcon, arhitectură
nepotrivită a casei și culori intense
nespecifice pentru satul transilvan.
Bază de date este în lucru în prezent
si ulterior, ea va fi folosită atât pen-
tru un Manualul de bune practice,
cât şi pentru realizarea unei signa-
listici necesare pentru valorificarea
obiectivelor tradiţionale. Acesta va
presupune montarea unor panouri
de identificare atât în centrul loca-
lităţii, cât şi la Centrul de Informare
Turistică care să scoată în evidentă
casele importante din punct de ve-
dere architectural ce pot fi văzute în
Rășinari. Sunt câteva lucruri pe care
le-am gândit pentru comuna noastră
pentru viitor și anume: păstrarea și
conservarea elementelor vechi exis-
tente, elaborarea unui Set de reguli
arhitecturale pentru păstrarea “Spe-
cificului Local” și stabilirea unor sti-
mulente pentru atât pentru proprie-
tari de cladiri cu arhitectura veche,
traditională , dar și pentru cei care
vor să construiască clădiri noi.
Toate aceste lucruri nu le vom putea
realiza insa singuri, ca membru invi-
tat al Comisiei zonale a monumente-
lor istorice am realizat faptul că este
necesară cooperarea și parteneriate
între administratia publica locală,
Ordinul Arhitectilor din Romania, In-
spectoratul în Constructii si nu în ul-
timul rând avem nevoie de ONG-uri
care să ne ajute ca satul românesc să
nu devină de nelocuit, ci peste încă
o sută de ani, ca cei care s-au scurs
de la aparitia Monografiei scrisă de
Vicor Pacală să mai întâlnim case și
elemente valoroase arhitecurale la
Rășinari și în Mărginimea Sibiului
Doamne Ajută!
17
Practica întreținerii curente în zona
centrală - studiu de caz Reghin
arh. Klaus Birthler
Asociația Reener Ländchen
Acum 12 ani, fiind student la facul-
tatea de arhitectură în Cluj, în anul
3, veneam acasă la Reghin și mă
surprindeau intervențiile vizibile în
spațiul public. Din păcate, majorita-
tea mă surprindeau negativ. Sprân-
cenele profilate ale ferestrelor erau
eliminate pe „clădirea lui Stats” când
eu tocmai învățasem că astăzi puțini
mai știu să facă profile trase, apoi
chioșcuri cu pereți și fundații în mij-
locul pieței centrale, acestea erau câ-
teva din intervențiile care m-au făcut
să înțeleg că societatea în care urma
să mă întorc după facultate are deze-
chilibre serioase.
18
Bătrânul fotograful clujean Szabo vire relevă faptul că aproape
Tamás pe care am avut ocazia să-l 65% din timpul pregătirii
întâlnesc, îmi mărturisea că fiind documentației pentru autori-
tânăr nu își dădea seama că el face zare nu se referă la intervenții
de fapt fotografie de arhivă, dacă ar în sine, ci la formalități, cum
fi realizat atunci, ar fi fotografiat și este ridicare topografică, aviz
alte lucruri. de mediu, avize de la deținătorii
de rețele. Părțile esențiale
După întâlnirea mea cu dl Szabo, am
ale documentației de autori-
început să fotografiez sistematic, cel
zare pentru o zugrăvire însă,
puțin o dată la 10 ani fiecare clădire
consider că sunt mai degrabă:
din zona istorică protejată a Reghi-
analiza situației existente
nului. Probabil voi apuca să fac ma-
(releveu, studiu de parament) și
xim 6 astfel de sesiuni în viață. Am
soluția propusă. Tot practica a
trecut de curând de a doua generație
demonstrat că, dacă conținutul
de fotografii iar constatările sunt ur-
documentației tehnice este bine
mătoarele:
elaborat, referințele meșterilor
• Dacă considerăm ca ipoteză implicați în execuție sunt ele-
că întreținerea periodică a mentul hotărâtor în realizarea
patrimoniului este cea mai unei bune intervenții.
bună prevenție pentru distru-
gerea lui, din păcate tocmai
acest aspect, intervențiile mici
și constante, sunt împovărate
de legislația în vigoare (legea
50/1991 actualizată si legea
422/2001)
• Formalitățile de autorizarea
lucrărilor costă mai mult
și durează mai mult decât
intervenția în sine. Exem-
plific din experiența proprie,
pentru lucrări de intervenții • Fațadele cu mulți proprietari
de 1200 lei, costul pregătirii sunt aproape de nerenovat
documentației este de 3900 lei din simplul motiv că nu toți
• Conținutul documentației de dintre aceștia își permit sau nu
autorizație pentru reparații au dispoziția pentru lucrări de
curente nu se rezumă la renovare.
esență. Analiza de timp a Drept urmare s-au instaurat ur-
uneia din intențiile de zugră- mătoarele cutume:
Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
1. „Te duci la Primărie doar dacă
vrei să-ți faci de lucru”
2. Primarul știe cât este de ne-
dreaptă legislația pentru zugrăviri și
reparații curente, drept pentru care
permite tacit intervențiile de zu-
grăvire/reparații curente, orice altă
condiționare oficială (ca de exemplu
asistarea execuției de un arhitect,
restaurator cu notorietate) fiind de
prisos fiindcă oricum acțiunea este
ilegală.
3. Neurmărirea intervenției de un
arhitect/restaurator cu notorietate a
dus la intervenții greșite. Acestea au
fost:
• extinderea intervenției de reno-
vare la schimbarea tâmplăriei
cu alte caracteristici decât cea
originală
• a legerea greșită a culorii și a
ordinii culorii în lipsa studiului
de parament
• lacări ale soclului cu materiale
p
atipice
• schimbarea materialului pentru
învelitoare
Subliniez expresia arhitect/restau-
rator cu notorietate și evit să spun
arhitect atestat MCC fiindcă practi-
ca a demonstrat că atestatul nu mai
este o garanție a bunei practici și că
este mai important fiecare moment
al activitatății atât cât și notorieta-
tea ca bun practician în protejarea
și restaurarea patrimoniului, mult
mai mult decât atestatul MCC la un
moment dat. Îmbunătățirea urmă-
ririi disciplinei în construcții este și
ea o verigă importantă în protecția
patrimoniului însă nu rezolvă pro-
blema de bază: ineficiența măsurii
legislative.
Protecția patrimoniului prin pro-
ceduri morale și ilegale
Deosebit de interesant de urmărit
pentru mine a fost momentul când
unul din primari a recunoscut că dis-
trugerea centrului istoric se întâmplă
cu girul legislației și al instituțiilor
statului. Fiind angajat în activitate
non profit pentru protecția patri-
moniului de peste 6 ani, primarul
mi-a propus să urmăresc tehnic fie-
care inițiativă de intervenție pe zona
centrală, de la consultanță inițială la
alegerea culorii, fără a mai solicita
proprietarului o autorizație. Această
procedură a dat în proporție de 80%
cele mai bune rezultate în sensul
că am evitat modificarea tâmplări-
ei, alegerea unor culori stridente, și
evitarea folosirii materialelor atipi-
ce. Există totuși câteva neajunsuri și
anume la anumite probleme de abor-
dare, părerea unei persoane nu este
suficientă.
„Direcția Județeană pentru Cul-
tură și-a pierdut credibilitatea
pentru protecția patrimoniului”
a afirmat unul din proprietari care
a pornit inițiativa de renovare a
fațadei. O dată ce clădirile se distrug
din cauza procedurilor de autorizare
complicate și de durată, îmi indica
cu degetul spre exemplul clădirii ve-
cine aflată tot în ansamblul protejat,
înseamnă că scopul acelei instituții
nu a fost atins, iar faptul că sarcinile
din fișa postului al angajaților acelei
instituții au fost îndeplinite, chiar nu
mai contează în această situație.
Acest argument l-a făcut pe pro-
prietar să evite orice așteptare din
partea acestei instituții și a început
reparațiile de întreținere, acceptând
toate amenzile care i s-au aplicat.
Eu cred că protecția patrimoniului
din zonele centrale ale orașelor din
România poate fi îmbunătățită prin
următoarele :
1. autorizări simplificate pentru
zugrăvirile și întreținerile curente
la fațadă și acoperișurile clădiri-
lor din ansambluri protejate și a
clădirilor cu valoare de patrimoniu,
în care studiul de parament și soluția
de intervenție să fie singurele piese
solicitate iar urmărirea lucrărilor de
către o persoană notorie în protecția
patrimoniului. Acestea sunt propu-
neri de măsuri legislative, ce modifică
legea 50/1991 si legea 422/2001):
2. Campanii de comunicare pentru
bune practici în intervenții de reno-
vări curente asupra imobilelor de pa-
trimoniu, din punctul meu de vedere,
este cea mai bună prevenție pentru
distrugere sau intervenții greșite.
19
Un exemplu concret de monitorizare şi
intervenţie – pietonala oraşului Sibiu
Tudor Popa
Asociaţia pentru
Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu
Sibiul are un areal generos protejat
din punct de vedere patrimonial. Un
procent considerabil din teritoriul
Sibiului este supus legislaţiei în vi-
goare de protejare şi supraveghere a
monumentelor istorice sau a zonelor
construite protejate.
Cea mai importantă zonă, clasată ca
sit de statul român, este Centrul Isto-
ric al municipiului Sibiu, ce cuprinde
în interiorul său tot fostul traiect al
cetăţii medievale (cod LMI SB-II-s-
A-12011). La acest sit se adaugă An-
samblul fortificaţiilor oraşului medi-
eval (cod LMI SB-II-a-A-12010), linia
ferată îngustă Sibiu-Agnita-Brădeni
între km. 106 – 730 şi 109 – 024 (cod
20
LMI SB-II-a-B-20923), Ansamblul bi-
sericii evanghelice Turnişor şi zona
de protecţie aferentă acesteia (cod
LMI SB-II-a-B-12065), Ansamblul
bisericii evanghelice fortificate Guş-
teriţa (cod LMI SB-II-a-B-12151),
Ansamblul urban „Str. Turnişor”
(cod LMI SB-II-a-B-12013), Ansam-
blul Muzeului Civilizaţiei Populare
Tradiţionale ASTRA (cod LMI SB-II-
a-A-12012). La acestea se adaugă
Situl arheologic de la Sibiu (cod LMI
SB-I-s-A-11925) şi aşezarea de pe
teritoriul cartierului Guşteriţa (cod
LMI SB-I-s-A-11926).
Municipalitatea, prin elaborarea Pla-
nului Urbanistic General şi a Regula-
mentului local de urbanism propune
11 zone construite protejate pe teri-
toriul întregului municipiu, şi anu-
me: ansamblul spitalicesc, cartierul
Guşteriţa, cartierul Iosefin – Măieri-
mea Porţii Cisnădiei, cartierul Turni-
şor Nord, Centrul Istoric, zona Cibin
Centru, zona Măierimea Porţii Oc-
nei, zona Măierimea Porţii Turnului,
zona Muzeul ASTRA, zona parcelări-
lor Zimmermann – Fonn, zona piaţa
Unirii. Toate aceste zone, situri şi
ansambluri cuprind în componenţa
lor toate acele monumentele istorice
de pe teritoriul municipiului, clădiri,
monumente de for public, situri ar-
heologice sau case memoriale.
Provocarea
Toate spaţiile de care am amintit,
aflate în zonele protejate, exceptând
desigur monumentele de for public,
sunt locuite sau folosite în scopul
Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
activităţii zilnice a localităţii. Din
acest motiv, provocarea întreţinerii
unui astfel de areal devine mult mai
antrenantă decât păstrarea unor ele-
mente de patrimoniu într-un spaţiu
destinat protejării cum sunt muzee-
le, de exemplu.
De fapt, aceasta este cea mai mare
provocare a secolului XXI din punct
de vedere patrimonial, prezervarea
contextului şi patrimoniului istoric
într-un spaţiu în care se locuieşte
şi se trăieşte. Un spaţiu vivant este
mult mai complicat de prezervat
decât unul care are deja un avantaj
prin lipsa permanentei necesităţi de
adaptare a sa la confortul de viaţă
contemporan.
Această complexă provocare atrage
cu sine un număr însemnat de fac-
tori care pot numai împreună a pre-
veni alterarea unui spaţiu cu o certă
valoare istorică şi patrimonială dar
care în acelaşi timp necesită adapta-
rea la nivelul de trai al vieţii din pre-
zent. Principalul factor este adminis-
traţia publică. Aceasta este cea care
prin actele normative adoptate (plan
urbanistic general, plan urbanistic
zonal sau regulament de urbanism,
pentru a da numai câteva exemple)
şi prin urmărirea respectării aces-
tora devine factorul determinant în
prezervarea acestui patrimoniu.
Un alt factor este grupul specialiş-
tilor. Arhitecţi, resturatori, istorici,
arheologi, liber profesionişti sau
angrenaţi în instituţii de specialita-
te, aceştia sunt cei care au obligaţia
de a supraveghea corecta aplicare a
legislaţiei în vigoare şi prezervarea
patrimoniului construit.
Realitatea societăţii româneşti ne-a
dovedit o lipsă acută de personal
calificat în instituţiile specializate
în protejarea patrimoniului. Proasta
salarizare pentru un angajat de acest
tip, legislaţia precară şi mai ales criza
financiară şi economică a ultimilor
ani a dus la crearea unui vid uman
de mărime considerabilă în dome-
niul urbanistic şi patrimonial. Spre
exemplu, conform cifrelor prezente,
în acest moment serviciul specializat
al Ministerului Culturii din judeţul
Sibiu are în activitatea dedicată pro-
tecţiei patrimoniului imaterial, mo-
bil şi imobil numai şase persoane în
raport cu 188 de localităţi ce cuprind
1017 monumente istorice şi 3103
bunuri culturale mobile clasate.
Monitorizarea şi
implicarea
Credem că în acest moment este mai
mult decât necesară implicarea so-
cietăţii civile specializate, ONG-uri,
fundaţii sau structuri profesionale,
acestea putând suplini cu succes ne-
cesarul de specialişti aflaţi “în teren”
în activitatea de protejare. Experi-
enţa sibiană a ultimilor ani a arătat
că reţeta de succes, astăzi, este cola-
borarea dintre administraţia locală,
administraţia specializată cu exper-
ţii ei şi societatea civilă specializată
în acest domeniu. Încă de la început, eficient şi la informarea permanentă
Asociaţia pentru Înfrumuseţarea între cetăţenii şi factorii decizionali
Oraşului Sibiu, şi-a propus un ast- ai oraşului Sibiu.
fel de sprijin, oferit permanent. Prin
Un act fundamental la care lucrăm şi
membrii săi, specializaţi în acest
îl actualizăm permanent este o bază
domeniu, ne-am propus o monito-
de date a mobilierului urban din zo-
rizare a intervenţiilor asupra patri-
nele protejate din Municipiul Sibiu.
moniului, în special a celor ilegale
Suntem interesaţi de firmele ampla-
şi neavizate precum şi a salvgardării
sate pe faţadele clădirilor de patri-
patrimoniului imobil din municipiul
moniu, de elemente de branşament
Sibiu. Şi nu numai. Ne propunem şi
(gaz, curent electric, etc.) de aseme-
oferirea de sprijin de specialitate
nea amplasate pe faţade, de mobili-
pentru cei care doresc să cunoască şi
erul urban propus de administraţia
să aplice legislaţia în vigoare.
locală precum şi de acele elemenen-
Asociaţia pentru Înfrumuseţarea te amplasate în spaţiile deschise
Oraşului Sibiu îşi propune şi în anii urbane cu scop comercial, cum sunt
ce urmează să fie parte a dialogului terasele restaurantelor şi cafenelelor
necesar între proprietar/investitor din zona mai sus amintită.
şi autorităţi/specialişti. Un aspect ce
Luând un singur exemplu, cel al stră-
ne îngrijorează, în care ne dorim să
zii pietonale, Nicolae Bălcescu, prin-
devenim cât mai activi, este starea
cipala stradă comercială şi turistică
mobilierului urban. AIOS lucrează
a oraşului, am remarcat o serie de
deja şi va înmâna în viitorul apropi-
elemente ce nu sunt în concordan-
at o serie de propuneri şi observaţii
Primăriei Municipiului Sibiu cu pri-
ţă cu legislaţia locală şi naţională în
vigoare. Strada este formată din 48
vire la modificarea regulamentului
de clădiri construite în perioade di-
teraselor sezoniere din Centrul Is-
ferite, începând din secolul al XV-lea
toric. Ne propunem, de asemenea,
până în secolul al XX-lea. Majoritatea
să încurajăm managerii şi investi-
imobilelor sunt folosite de societăţi
torii care îmbrăţişează soluţiile de
comerciale, în special la parterul
amenajare adecvate zonei istorice.
acestora aflându-se magazine ori lo-
Dintr-o altă perspectivă, aşa cum am
caluri cu utilitate publică.
susţinut şi până acum, un foarte im-
portant aspect al activităţii de prote- În urma evaluării noastre am ob-
jare a patrimoniului este înţelegerea servat că, pe timp de vară, faţadele
acestuia. De aceea, considerăm că a opt clădiri importante sunt obtu-
putem ajuta la realizarea unui dialog rate din cauza amenajării de terase
21
comerciale, construite neadecvat şi
nerespectând legislaţia în vigoare.
De asemenea, am numărat 15 clădiri
au elemente neadecvate aşezate pe
faţada imobilului sau feţele vitrate.
Ne referim la clădirile de la numere-
le 1-3, 9, 15, 17, 18, 20, 23, 25, 27, 30,
41, 42, 43, 45, 51.
De asemenea, am contorizat un nu-
măr de 8 clădiri pe faţada cărora
sunt aşezate firme în consolă care nu
respectă regulamentul de publicitate
stradală, de cele mai multe ori fiind
vorba de casete luminoase. Cele opt
clădiri sunt cele de la numerele 7,
17, 25, 32, 33, 34, 39 şi 41. Alte cinci
clădiri, de la numerele 7, 24, 32, 38
şi 43, au aplicate neadecvat firme pe
suprafaţa faţadei.
22
Intervenţii grave şi
propuneri
Există, din păcate, trei exemple gra- astfel respira, având un aspect curat
ve, referindu-ne la clădirile de la nu- şi estetic.
merele 12, 21 şi 22 de pe str. Nicolae
Casa de la numărul 21 are de ase-
Bălcescu din Sibiu, unde intervenţi-
menea de suferit în urma aplicării
ile sunt multiple şi total dăunătoare
ileagale a unei structuri de lemn care
acestora. Toate acestea sunt monu-
practic reduce din valoarea monu-
mente istorice dar din păcate comer-
mentului istoric. Se impune demon-
cianţii ce au închiriat spaţiile de la
tarea acestei structuri de lemn şi
parter au realizat intervenţii ilegale
aplicarea unei firme după modelul
ce au dăunat aspectului acestora dar
spaţiului comercial alăturat.
şi calităţii de monument şi în general
a sitului istoric. Casa de la numărul 22 a suferit cele
mai grave şi dese intervenţii, aces-
Casa Michael Brukenthal, aşa cum
tea ducând la dispariţia ornamen-
este cunoscută clădirea de la numă-
telor de cupru de pe acoperiş şi la
rul 12, este grav alterată de multitu-
destructurarea faţadei. Ultima in-
dinea de firme amplasate pe faţada
tervenţie, înlocuirea vitrinei cu una
acesteia. Deşi multe dintre acestea
de sticlă, neadecvată, a dus la degra-
sunt corect realizate, numărul mare
darea aproape irepalabilă a clădirii.
face ca ele să obtureze frumuseţea
Tocmai acest exemplu ne arată cât
clădirii. În acest caz se propune am-
de importantă este monitorizarea
plasarea unor totemuri paralele cu
permanentă a intervenţiilor asupra
faţada în care să fie puse reclamele
clădirilor aflate în zone protejate,
tuturor firmele ce funcţionează în
pentru evitarea unor situaţii dăună-
clădirea respectivă, faţada putând
toare ireversibile.
Situatia patrimoniului construit din Transilvania,
Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean, www.transylvanet.org, Sibiu, 2016
Bibliografie

1. Păcală, V., 1915, “Monografia satului Răşinariu” (retipărită în 2015).

Cadrul legislativ

1. Legea nr. 422/2001

2. Legea nr. 50/1991
3. Legea nr. 564/2001 şi H.G. nr. 493/ 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor
istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial si a Metodologiei privind elaborarea si continutul-cadru al planurilor
de protectie si gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial
4. Responsabilitate a Consiliului Judeţean, cf.Lege nr. 564/2001, H.G nr. 493/2004

Surse web:

1. http://whc.unesco.org/en/list/596
2. http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco/9-monumente-
istorice/77-raport-de-monitorizare-a-sitului-sate-cu-biserici-fortificate-din-transilvania
3. http://whc.unesco.org/archive/periodicreporting/EUR/cycle02/section2/groupb/596.pdf

Casetă tehnică

Redactare Adelina Cristea (Fundația Heritas)

Michael Engel (Fundația Heritas)

Autori Andreea Tănase (Fundația Heritas)

Bogdan Bucur (Primar comuna Rășinari)
Caroline Fernolend (Fundația Mihai Eminescu Trust)
Eugen Vaida (Asociația Monumentum)
Iosefina Postavaru (Institutul Național al Patrimoniului)
Kristina Creoșteanu (Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității
Michael Engel (Fundația Heritas)
Tudor Popa (AIOS - Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu)

Editor Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean

www.transylvanet.org
tel. +40 -(0)269 -211.988, E-Mail: transylvanet@gmail.com
Sibiu, 2016

Grafică Michael Engel

Fotografii pag. 1, 2, 3 Stefan Jammer, pag. 4-22 autori, pag. 24 Fundația Heritas

23
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului Transylvanet - Consolidarea societății civile pentru dezvoltare prin
promovarea patrimoniului (RO2014_C5.1_39). Proiectul este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul
Fondului ONG în România.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.

Acest material se distribuie gratuit.

Transylvanet - Federația pentru patrimoniul transilvănean

www.transylvanet.org

Sibiu, 2016

Ghidul de Dezvoltare al Municipiului Sibiu 2014 - 2024