2.

Programul de fabricaţie al întreprinderilor poligrafice

2.1.Programul de fabricaţie şi comercializare a produselor poligrafice
Obiectivele principale ale planificării activităţii unei întreprinderi sunt:
 Asigurarea producerii (fabricării) uniforme, complexe şi în termen a produselor în
sortiment determinat;
 Identificarea mijloacelor de producţie necesare, forţelor de muncă şi resurselor
financiare în vederea valorificării lor în cel mai raţional mod;
 Identificarea regulată a rezervelor de producţie;
 Perfecţionarea continuă a tehnologiei, organizării şi administrării procesului de
producţie.
Planificarea cuprinde toate asepctele activităţii întreprinderii:
 Fabricarea şi desfacerea;
 Aprovizionarea tehnică şi cu materiale;
 Utilizarea fondurilor de producţie;
 Remunerarea forţei de muncă;
 Activitatea serviciiilor şi secţiilor auxiliare.

Programul de fabricaţie și desfacere este unul din cele mai importante compartimente ale
planului de activitate al întreprinderii. Aici sunt stabilite așa obiective ca: volum de fabricaţie,
sortimentul de producţie şi calitatea ei, comercializarea producției.
Programul de fabricaţie și desfacere se elaborează pe baza cercetărilor de marketing, precum și
cererilor din partea editurilor și altor consumatori de produse poligrafice (magazine, gherete).
Programul de fabricaţie este exprimat în unităţi valorice şi unităţi materiale.

Volumul de fabricaţie în unităţi materiale este calculat pornind de la sortimentul reglementat:

 cărţi şi broşuri — în mii de coli lansate raportate la format standard (60×90 cm) şi în mii
de coli imprimate raportate la format standard (60×90 cm);
 reviste — în aceleaşi unităţi;
 ziare — în mii de exemplare raportate la format A2 în 4 pagini sau în mii de exemplare de
unităţi fizice.

Volumul de fabricaţie în unităţi valorice:

1. Producția-marfă;
2. Producția realizată;
3. Producția globală.

Producția-marfă reprezintă producția (produse finite, semifabricate, producție în curs de

execuție) şi servicii (lucrări cu caracter industrial) destinate pentru comercializarea în afara firmei.
Produsele finite sunt produse (cărți, ziare, reviste, etc.) finisate, completate integral în
conformitate cu standarde în vigoare și gata pentru comercializare.
Semifabricatele sunt produsele prelucrate de către o secție și destinate prelucrării ulterioare de
către altă secție, ori pentru comercializarea lor altor agenți economici, unde vor fi în continuare
prelucrate în scopul fabricării produselor finite.
Producție în curs de execuție reprezintă materia primă aflată în etapa prelucrării.

Producția-marfă (Pm) se determină cu relația:

Pm=Cp×P+S,

unde: Cp – Cantitatea de producție de un gen (unități fizice);

P – prețul en-gros pentru o unitate de produs de acest gen;

1
 S – servicii (lucrări cu caracter industrial).
Producția realizată (Pr): volumul ei se determină ca costul producției finite și a
semifabricatelor care vor fi achitate de către client în perioada planificată. Se determină cu relația:

Pr=Pm+Pmî-Pms,

unde: Pm – producția-marfă;
Pmî – sold de producția-marfă la începutul perioadei;
Pms – sold de producția-marfă la sfîrșitul perioadei.

Producția globală (Pg) reprezintă rezultatul finit al activității firmei și include suma valorică a
produselor finite, a semifabricatelor comercializate altor agenți economici, a soldului
semifabricatelor (și a producției neterminate) la sfîrșitul perioadei și a serviciilor prestate de firmă
pe parcursul perioadei. Se determină cu relația:

Pg=Pm+Sfs-Sfî,

unde: Pm – producția-marfă;
Sfs – soldul semifabricatelor la sfîrșitul perioadei planificate;
Sfî – soldul semifabricatelor la începutul perioadei planificate.

Prezența acestor trei tipuri de producție obiectiv este condiționată de următoarele:

1. Evidența producției-marfă este necesară pentru stabilirea volumului potențial de
realizare și pentru încheierea contractelor.
2. Producția realizată: evaluarea volumului ei este necesară pentru estimarea rezultatelor
financiare, profitului.
3. Producția globală: evidența ei este necesară pentru planificarea volumului de
remunerare a muncii, casarea (decontarea) materiei prime și a materialelor.

Pentru argumentarea realizării planului de fabricație și comercializare este necesar ca volumul

și sortimentul stabilit să fie asigurate de resurse corespunzătoare: materiale, financiare, umane.
O importanță majoră o deține asigurarea planului cu capacități de fabricație. Aceasta va permite
realizarea reală a contractelor încheiate.

Genuri de bază de produse poligrafice sunt trecute în price-list cu preţuri en-gros. Specificul
price-listelor în vigoare constă în calcularea preţului nu a produsului gata, dar a grupelor separate de
procese:
1. Design;
2. Obţinerea filmelor;
3. Pregătirea formelor pentru tipar;
4. Imprimarea;
5. Procese de finisare;
6. Confecţionarea blocurilor de carte sau confecţionarea broşurilor;
7. Confecţionarea scoarţelor, etc.
Preţul total al comenzii este stabilit ca suma preţurilor en-gros pe procese.
Programul de fabricaţie şi desfacere prezintă punctul de pornire pentru calculul necesarului de
personal, fondului de salarizare, programului de aprovizionare tehnico-materială, cheltuielilor
generale de producţie, programului de obţinere a profitului şi rentabilităţii producţiei.

2
 2.2. Capacitatea de fabricaţie a întreprinderii şi valorificarea ei
Capacitatea de fabricație reprezintă volumul anual maxim posibil de producţie calitativă cu
sortiment stabilit cu utilizarea completă a utilajului de producţie, a posibilităţilor tehnicii şi
tehnologiilor avansate, a organizării muncii şi procesului de fabricaţie îmbunătățite.
Capacitatea de fabricație a întreprinderii se determină după capacitatea secţiei (sectorului,
agregatului) principale de producţie.
Se consideră secții (sectoare, agregate) principale acele unde se realizează imprimarea, excepție
fiind înreprinderi specilaizate (de pregătire a formelor, de finisare).
Calculul capacității de fabricație se bazează pe următoarele elemente principale:
- numărul de unități de utilaj tehnologic cu considerarea acelui ce se află la reparație,
precum și a informațiilor despre introducere şi retragere a utilajului tehnologic de bază;
- suprafața de producție a întreprinderii poligrafice;
- normative tehnico-economice de exploatare a utilajului: normative de timp pentru
staționări tehnologice; staționările în timpul examinărilor, verificărilor, reparațiilor
curente și capitale;
- programul de activitate a întreprinderii poligrafice – fond de timp anual de lucru al
utilajului și numărul de ture.

Se deosebesc 3 fonduri de timp de lucru al utilajului:

1. Fond de timp calendaristic, care se determină conform
calendarului pentru perioada planificată;
2. Fond de timp de regie se determină după relația 1;
3. Fond de timp util (sau efectiv) – relația 2.

Tabel 2. Fond de timp de regie pentru an 2009

Numărul Numărul Numărul de Numărul total de ore
Lunile Numărul Numărul de
de zile de de zile ore lucrătoare lucrătoare pentru 1
anului de zile zile de odihnă
sărbătoare lucrătoare pentru 1 zi1 lună
Ianuarie 31 3 9 19 8 151
Februarie 28 - 8 20 8 160
Martie 31 - 9 22 8 176
Aprilie 30 2 8 20 8 159
Mai 31 1 10 20 8 159
Iunie 30 - 8 22 8 176
Iulie 31 - 8 23 8 184
August 31 2 10 19 8 151
Septembrie 30 - 8 22 8 176
Octombrie 31 1 9 21 8 167
Noiembrie 30 - 9 21 8 168
Decembrie 31 - 8 23 8 175
Numărul total anual de ore lucrătoare pentru 1 schimb 2010
Numărul total anual de ore lucrătoare pentru 2 schimburi 4020

Fond de timp de regie Tr — este produsul dintre numărul de zile lucrătore în

perioada calculată şi durata unui schimb de lucru şi numărul de schimburi
planificate (relaţia 1).
Tr = Tcal – (ts.,od. × tt. - tî.s.) × c, (1)
unde: Tcal — fond de timp calendaristic, zile;
ts.,od. — numărul de zile de odihnă şi de sărbătoare;
tt. — durata unei ture, ore;
tî.s. — numărul de zile prescurtate precedente sărbătorilor;
c — indicatorul regimului de funcționare a mașinii în ture (1, 2 sau 3).
1
În zile înainte de sărbătoare ziua de muncă se reduce cu 1 oră
3
 Fond de timp util Tu — este timpul în decursul căruia utilajul execută
operaţiuni tehnologice de fabricare a producţiei şi se exprimă ca diferenţa
dintre fond de timp de regim şi cheltuieli de timp care nu sunt luate în calcul de
către norme de timp şi de productivitate (timp pentru reparaţii, examinări
periodice, verificări şi staţionări tehnologice). Se determină după relaţia 2.
Tu = Tr – (trep + tex + tver.) (2)
unde: trep — timpul pentru reparaţii, ore;
te.,v. — timpul pentru examinări, verificări, ore;
Capacitatea de fabricație a întreprinderii poligrafice este influențată atît de volumul de
fabricație, cît și de amploarea nomenclatorului și sortimentului de producție fabricată.
Relația de calcul a capacităţii de fabricaţie a unei maşini (CF) este următoare:

CF = T × n, (3)

unde: T – fondul de timp anual al lucrului utilajului (ore);

n – norma de productivitate pentru 1 oră (unităţi materiale).

Capacitatea de fabricație a mașinii de tipar se determină cu relația 4:

Tut  N  c
CF   k tr , (4)
t potr  t imp  t tehn
unde: CF – capacitatea de fabricație a mașinii de tipar;
Tut – fondul de timp util (efectiv) anual al lucrului utilajului (ore);
N – tiraj mediu al ediției (mii de coli lansate);
C – numărul de culori ce pot fi imprimate la o lansare;
ktr – coeficient de transfer al formatului mașinii la format 60×90cm;
tpotr – timpul de portivire a formelor conform normelor;
timpr – timpul de imprimare a tirajului conform normelor de productivitate;
ttehn – timpul pentru intreruperi tehnologice (schimbarea formelor, ștergerea cauciucului ofset,
alimentarea mașinii cu coli ș.a.).

În cazul utilizării ineficiente a suprafeței de tipar (formatul edițiilor tipărite

este mai mic decât formatul maxim de imprimare a mașinii) capacitatea de
fabricație a mașinii de tipar se determină (formula 6) prin înmulțirea capacității
de fabricație calculate în coli fizice CF fiz cu coeficient de utilizare a formatului
de tipar kf, care se determină cu relația 5:

S fm  S h
kf  , (5)
S tr

unde: Sfm – aria formatului de tipar al mașinii;

Sh – aria hârtiei pe care se tipărește;
Str – aria formatului 60×90cm.

CFfm = CFfiz × kf (6)

Programul de fabricație al tipografiei în proces de elaborare trebuie să fie

coordonat cu capacitatea de fabricație. În acest scop întreprinderea dispune de
bilanțurile capacităților de fabricație, unde se indică informația despre CF la
începutul anului, modificări de CF în urma introducerii sau retragerii, CF la
sfârșitul anului și CF medie anuală.
4
 Pentru evaluarea eficienței utilizării capacităților de fabricație se aplică
coeficientul de utilizare a capacității de fabricație KuCF
Pf
K uCF  ,
CFma

unde: Pf – programul de fabricație pentru un an;

CFma – capacitatea de fabricație medie anuală.

Exemplu 1: de calculat fond de timp util pentru utilajul în 4 culori de

format 60×90, dacă pentru reparaţie sunt prevăzute 120 ore pe an, staţionări
pentru examinare periodică — 8 ore de 4 ori pe an, verificări profilactice — 12
ore lunar.
Rezolvare
Fond de timp de regie — 4020 ore (tabel 2).
Fond de timp util Tef= 4020 – (120 ore + (8 ore × 4 examinări) + (12
verificări periodice × 12 ore)) = 3724 ore.

Exemplu 2: de calculat capacitatea de fabricație anuală pentru utilajul în 4

culori de format 52×72, dacă tiraje medii constituie 10000 de ex. postere cu
format A2, nr. de culori 4+0.
Norme de timp: pentru portivirea formelor t potr = 40min/1 set; pentru
imprimare tun = 6,9min/1000 coli lansate; pentru staționarea tehnologică
(schimbarea formelor și spălarea cauciucului) tteh = 15 min/1 grup de tipar.
Staționări planificate constituie: pentru reparaţie – 100 ore pe an, staţionări
pentru examinare periodică — 8 ore trimestrial, verificări profilactice — 4 ore
lunar.
Rezolvare
Fond de timp de regie — 4020 ore.
Fond de timp util Tef = 4020 – (100 ore + (8 ore × 4 examinări) + (4 ore × 12
luni) ) = 3840 ore
Format A2 – 420×524mm, deci se va monta un poster pe 1 montaj.
Respectiv, obținem 1 coală de tipar egală cu 1 coală de hârtie.
Numărul de forme pentru imprimare: 1 coală de hârtie × (4+0) = 4 forme
de tipar.
Cantitatea de hârtie: 1 c.h./ed.×10000ex. = 10000 c.h. Necesități
tehnologice de hârtie: 1,5%
Total hârtie cu necesități tehnologice: 10000 c.h. × 1,015 = 10150c.h.
Timpul pentru portivirea formelor – 40 minute (1 set = 4 forme)
Timpul pentru imprimarea tirajului – 10150c.h.× 6,9 min/1000c. = 70min
Timpul pentru staționarea tehnologică 15 min/1 grup de tipar × 4 grupuri = 60min.
Determinarea capacității de fabricație a mașinii de tipar în coli fizice
aplicând formula 4:
3840h / an  10150c.h. / tiraj  4culori 155904000c.im. / an
CF fiz    54,9 mln
( 40 min/ tir  70 min/ tir  60 min/ tir ) / 60 min/ oră 2,84
c.imp.
Determinarea capacității de fabricație a mașinii de tipar în coli
convențional-standarde (de format 60×90cm) aplicând formula 4.
42  52,4 155904000c.im. / an
k tr   0,4 ; CF   0,4  22 mln c.imp.st.
60  90 2,84
Coeficientul de utilizare a formatului de tipar (formula 5).

5
 kf 
 52  72   42  52,4
 0,3
60  90
Capacitatea de fabricație luând în considerație pierderile prin utilizarea ineficientă a formatului de
tipar al mașinii (formula 6):
CFfm =54,9mln c.imp. × 0,3 = 16,5mln c.imp.