Mass-media în Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat, în principal, în perioada post-
sovietică. Imediat după declararea independenței, piața de media din Moldova era
practic inexistentă. Presa moldovenească era constituită din televiziunea națională
(moștenită de la URSS), cele două canale ale societății naționale de radiodifuziune,
precum și câteva ziare.
Fosta televiziune sovietică, cu sediul la Moscova, a continuat să transmită în Moldova,
exclusiv în limba rusă. Concomitent, televiziunea de stat din România (Televiziunea
Română) a început să-și transmită programele de la București, ulterior emisia acestei
televiziuni a fost sistată (invocându-se motive financiare) și înlocuită cu televiziunea
autohtonă "2 Plus", care inițial în mare parte retransmitea televiziunea națională din
România, TVR 1. Toate cele trei televiziuni sunt transmise și în prezent în regim gratuit
și acoperă aproximativ întreg teritoriul Moldovei.
Programele de televiziune române și ruse s-au dovedit concurență neloială pentru piața
săracă de televiziune din Moldova. Dezvoltarea rapidă a audiovizualului în cele două
țări, a făcut ca moldovenii să primească tot mai multe stații TV străine în detrimentul
producțiilor autohtone. Piața de publicitate s-a concentrat pe fluxurile TV retransmise
din România și Rusia. Chiar dacă guvernul moldovean primește bani din România și
Rusia pentru înlesnirea transmisiunii în Moldova, aceste sume sunt net inferioare celor
care ar fi rezultate din publicitate.
Așadar în anii de după independență în Moldova nu au apărut stații TV locale care să
acopere întreaga țară. În schimb a început crearea filialelor locale ale televiziunilor
străine. Prima a fost Pro TV Chișinău, care retransmite programele „Pro TV” de
la București cu câteva programe de știri locale în română . Același lucru se întâmplă cu
canalul rus „ORT”, care a devenit cel mai popular canal în Moldova după independență.
La 1 ianuarie 2015, în Republica Moldova erau înregistrate 218 licențe audiovizuale,
dintre acestea, 72 de licențe de emisie pentru serviciile televizate și 58 de licențe pentru
serviciile radiofonice:[1]

 35 de licențe pentru difuzarea serviciilor televizate prin eter;

 10 licențe pentru studiouri televizate cu emisie prin satelit;
 27 de licențe pentru studiouri televizate cu emisie prin cablu.
 55 în domeniul difuzării serviciilor radio prin eter;
 2 în domeniul difuzării serviciilor radio prin satelit;
 1 în domeniul difuzării serviciilor radio prin fir.
În 2015, în conformitate cu noile modificări la Codul audiovizualului, operatorii privați de
radio au fost obligați să facă publice numele proprietarilor beneficiari și datele privind
cota lor de participare la capitalul social, precum și alte informații de interes public.
Până la 10 noiembrie 2015, aceștia urmau să facă publice informațiile pe pagina web a
serviciului de programe și, în același termen, să le furnizeze Consiliului Coordonator al
Audiovizualului.[2]
Teleradio Moldova este compania publică de televiziune care transmite postul de
televiziune Moldova 1. Postul difuzează emisiuni sociale, buletine de știri în
limbile română și rusă și emisiuni de divertisment și actualitate. "2 plus" (română)
și ORT Moldova (rusă), televiziunea națională din Rusia, se bucură de difuzare
națională prin eter, acoperind 89% și, respectiv, 96% din teritoriul Republicii
Moldova. Spre deosebire de „2 plus”, „ORT Moldova” produce și buletine de știri
locale în limbile română și rusă.
TVC21 [3], lansat în 1994, este un post TV moldovenesc de limbă rusă care
transmite săptămânal două emisiuni în limba română: "Bună dimineața,
Chișinău!" (din 25 iulie 1998) și Casino Muzical (din 1 octombrie 2006).
În 1997 este lansat la Chișinău postul de televiziune privat NIT TV (Noile idei
televizate) cu emisie aproape exclusivă in limba rusă și apropiat de Partidul
Comuniștilor din Republica Moldova. Ca urmare a ajungerii PCRM la putere în
anul 2001, NIT TV reuseste ca pana in anul 2005 să obțină de la CCA (Consiliul
Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel incât, în
prezent este recepționat liber si gratuit pe aproape întreg teritoriul republicii.
Pro TV Chișinău, lansat la sfârșitul lui 1999 emite în eter pe raza
orașelor Chișinău, Bălți, Cahul, Varnița, Anenii Noi și suburbii, precum și prin
rețelele de cablu în toată țara.[4][5] Retransmite programele postului omonim din
București, dar creează și emisiuni proprii (buletine de știri locale, emisiunea „În
profunzime” cu Lorena Bogza, „VIP Magazin”, „Autoexpert”). Potrivit
barometrului Opinia, Pro TV Chișinău este cel mai bun post de televiziune din
Moldova în perioada 2002-2006.[6] Pro TV Chișinău impreuna cu NIT TV sunt
singurele televiziuni din dreapta Nistrului prezente pe retelele de cablu
din Transnistria.
Pro TV Chișinău a fost barometrul grilă post de televiziune in Republica Moldova
in perioada 2016-2017
In 2002 este fondat RIF TV, care avea sa devina mai tarziu N4, post de
televiziune cu emisie aproape inegrala in limba rusa, care acopera in prezent
aproximativ 70% din teritoriul Republicii Moldova.
Tot in 2002 este inființat si EuTV Chișinău.Postul a fost înființat în anul 2002 ca
un post public în proprietatea municipalității Chișinău și a fost privatizat în 2007,
fiind cumpărat de Igor Boldureanu. EUTV a ajuns la inceputul anului 2009, sa fie
in incapacitate de plata, astfel s-a ajuns sa se renunte la redactia de stiri, pentru
moment difuzandu-se doar filme artistice dublate in Limba rusă si subtitrate in
in Limba română. Trebuie precizat ca in acest moment EUTV are acoperire
pentru 50-60% din teritoriu si drepturi de emisie care i-ar putea asigura un
procent de 70-75% acoperire din republica.
La 1 martie 2006, a fost lansat canalul TV7, care retransmite preponderent
emisiunile postului rus NTV, dar produce și propriile programe informative și
analitice: „Astăzi în Moldova” (în rusă), „Cotidian” (în română), „Cotidian
Exclusive” (în română, uneori în rusă), „Vedete cu șorț” (în română), „Studio
deschis” (în rusă) și prognoza meteo (în română și rusă).[7][8] Programul poate fi
recepționat prin toate rețelele de cablu din capitală.
La 5 martie 2010 a început să emită prima televiziune de știri din Republica
Moldova având denumirea "Jurnal TV". Acesta are majoritatea emisiunilor în
limba română, și o parte în limba rusă. Jurnal TV este și prima și singura
televiziune din Republica Moldova care poate fi vizionată și în România prin
intermediul rețelelor de cablu tv.
Publika TV
În anul 2010 o altă televiziune de știri, Publika TV a început să emită. Publika TV
este o televiziune multiculturală, bilingvă, cu programe în limbile română și rusă,
care transmite știri din oră în oră, precum și talk-show-uri pe teme politice,
economice și sociale. Publika TV este o investiție românească a grupului
media Realitatea-Cațavencu.
Piața de cablu din Moldova este dominată de operatorul Sun TV, care transmite
în pachetele sale, în afara televiziunilor cu flux local, și posturi din România
ca : TVR 1, PRO TV, Realitatea TV, Național TV, Prima TV, Acasă TV, Kiss
TV, N24, TeleSport, Minimax, Favorit, HBO, AXN dar și canalele Viasat
History, Discovery, National Geographic Channel și Animal Planet dublate în
rusă cu titrare în română.[9][10][11]
Alături de Sun TV în Republica Moldova mai activează și rețele de cablu tv și
satelit, printre care și Focus Sat, care este prima companie care a început a
presta servicii TV digital prin satelit.
Pe 4 iulie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a sancționat o serie de
posturi de televiziune, și anume „TV7”, „Prime”, „Ren TV Moldova”, „RTR
Moldova” și „Rossia 24”, pentru că ”în emisiunile informativ-analitice preluate din
Federația Rusă, posturile de televiziune respective utilizează instrumente de
propagandă agresive, promovează și intensifică zvonuri neconfirmate,
manipulează prin text și imagini, utilizează etichetări pentru a discredita și a
prezenta într-o conotație negativă guvernul de la Kiev, dezinformează și
manipulează opinia publică referitor la evenimentele din Ucraina prin tertipuri de
montaj și comentarii ce abundă în invective. De asemenea, posturile
monitorizate au difuzat știri și reportaje în care nu există pluralism de opinii,
acestea prezentînd, unilateral și preponderent punctul de vedere al Moscovei și
al adepților federalizării Ucrainei. Limbajul utilizat în comentarii este unul agresiv
și intolerant, care conține insulte directe față de Guvernul Ucrainei și față de
populația care îl susține. Totodată, raportul evidențiază cîteva cazuri de instigare
la violență și ură interetnică, discriminare pe motiv de apartenență la forțele
proucrainene și proeuropene.”[12]
La 1 ianuarie 2016 a început să emită canalul NTV Moldova, difuzează precum:
Edineț, Soroca, Bălți, Ungheni, Chișinău și Cahul. În acest canal, scriere prin
Facebook/Youtube.
De asemenea in septembrie 2016 a fost lansat postul Unirea TV.
Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin
transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău.[13]

Piața de radio din Moldova este mult mai bine delimitată din punct de vedere lingvistic între limbile
română și rusă. Sub auspiciile societății publice „Teleradio Moldova”, emite postul național Radio
Moldova, singurul post de radio care acoperă integral teritoriul Moldovei. Alte posturi cu acoperire
națională sunt Vocea Basarabiei (90% din teritoriul Moldovei) BBC (70%), Antena C (61%) și Micul
Samaritean, toate preponderent de limbă română. Pe lângă posturile naționale, există o serie de stații
de radio încadrate în categoria regionale, între care se numără și majoritatea stațiilor de radio
retransmise din România și Rusia cu un anumit volum de producții locale. În funcție de acoperire, cei mai
importanți operatori regionali de radio sunt radiourile moldovenești „Sănătatea” și „Radio Noroc” cu o
acoperire de 21% și, respectiv, 19% din teritoriu, precum și posturile retransmise de la Moscova („Ploaia
de argint”, „Русское радио”) și de la București („Național FM”). În Chișinău, însă, și în suburbii, sunt
difuzate și stațiile locale ale Kiss FM, Radio 21, Radio ZU și PRO FM din România, cu inserții locale, sau
posturi autohtone ca Fresh FM, Radio Discovery, toate cu profil muzical.

Potrivit sondajului sociologic online „Moldova 2006. Bilanțul anului”, între preferințele ascultătorilor
moldoveni se numără Radio Antena C și Radio Noroc cu aproximativ 10% din răspunsurile exprimate
fiecare, Kiss FM (8%) și Hit FM (6%).[6]

Lista stațiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) și VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată
de 30 kHz) în Chișinău la 22 iunie 2008:

editează

Frecvență Frecvență
Stație de radio Stație de radio
(MHz) (MHz)

66.44 „Sănătatea” web 67.58 „Antena C” web

69.44 „Micul Samaritean” 71.57 „Vocea Basarabiei” web

„Radio Șanson” ru Радио
87.60 88.00 „Antena C” web
Шансон

88.60 „Megapolis” 89.10 „Retro FM” ru Ретро FM

89.6 „Arena FM” 90.70 „Aquarelle FM” web

92.10 „Publika FM” web 92.80 „Univers FM”

93.30 „Radio ZUM”

96.20 "Radio One" 96.70 „Veritas FM"

97.20 „BBC” web 97.70 „Maestro FM”

99.70 „Noroc” web 100.10 „Sănătatea” web

100.50 „Radio Moldova” web 100.90 „Kiss FM” web

101.30 „Nașe radio” ru Наше радио 101.70 „Hit FM” web

102.70 „Radio 21” web 103.20 „Avtoradio” ru Авторадио

„Novoe radio” ru Новое
103.70 104.20 „Micul Samaritean”
радио

„7 na semi holmah” ru 7 на семи

104.70 „Radio Plai” web 105.20
холмах

105.80 „Nova” web 92.10 „Fresh FM” web

 „Evropa plius” ru Европа
106.40
плюс

106.90 „Pro FM” web 107.30 „RFI” web

„Inter FM” ru webИнтер „Serebreanîi dojdi” ru webСеребряный

107.70 107.90
FM дождь

Presa scrisă
La ora actuală, în Republica Moldova apar următoarele publicații:
 ziare și reviste în  ziare și reviste în rusă  Agenții de presă
română o Iscra  ru  Искра o „TheNews”
o Moldova o Chișiniovschie novosti o „Moldpress”
Suverană o „Interlic”
o "Capital   ru  Кишинёвские новости o „BASA Press”
Market" o „Reporter”
o „Capitala” o Commersant PLUS o „Infotag”
o „Jurnal de
Chișinău”   ru  Коммерсант  id
o „Săptămîna” PLUS (cotidian)
o „Timpul de o Agenția de Presă a
o Comsomoliscaia pravda v Tinerilor Jurnaliști
dimineață”
Moldove "AMP-International"
 (cotidian) o INFO-PRIM NEO
  ru  Комсомольская правда
в Молдове (cotidian) o DECA-press
o „Flux” o FLUX
o Macler o DNIESTER
 (cotidian)
o „Infomarket”
  ru  Маклер o „Ria Novosti
o "Literatura și
Arta" Moldova”
o Moldavschie vedomosti
o Ziarul "Copiii o „Novopress”
Europei"   ru  Молдавские ведомости o Monitorul Civic
o Revista
"Micul Prinț" o Ofensiva Rusă  ru  Русский
Прорыв
o Democrația
o Nezavisimaia Moldova
o Contrafort
o „Stare de   ru  Независимая
urgență” Молдова (cotidian)
o Ziarul de
Gardă o Economicescoie Obozrenie
o "Vocea   ru  Экономическое обозрение
Basarabiei"
o „Eco” o Sport-Curier
o „Sport Plus”
 o „Autoexpert”
o VIP Magazin  Спорт-курьер
o "Unghiul" o Fizica găurilor, teleportare si
o Drochia levitare  ru  Дырочная физика,
Reporter телепортация и левитация
 Publicații online și portaluri
o "Timpul.md"
o "Stiri Moldova"
o "Știri Non Stop"
o "Unimedia"
o „Moldova Azi”
o "Jurnal Tv"
o "Hotnews"
o „Ournet”
o YAM!
o Neogen
o Știri RMN ru  Лента ПМР
o „Point”

  ru

o Curaj.net
o "ONG.md"
o www.allmoldova.com
o Wall Street Moldova
Sursa: Independent Journalism Center, Ministerul Dezvoltării
Informaționale

Internet
Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaționale din Republica Moldova, la
începutul anului 2005, erau înregistrate 7 200 de domenii .md.[14] „Centrul de
Analiză și Investigații Sociologice, Politologice Și Psihologice CIVIS” a publicat
în 2005 pentru programul „Edificarea Guvernării Electronice în Moldova” (sub
egida PNUD Moldova) un studiu referitor la prezența și conținutul siturilor web în
Republica Moldova. În urma procesării a 1230 de instituții s-a constatat că
aproximativ fiecare a treia (34%) instituție este prezentă în spațiul web local. În
acest context, se evidențiază prezența înaltă în spațiul web a instituțiilor pieței
virtuale (100% din instituțiile studiate), instituțiilor medicale (78%) și a instituțiilor
guvernamentale (61%). Cel mai prost la acest capitol stau instituțiile mass-
media, înregistrând o pondere de 21%.
În proporție de 85% (sau ca număr 291) din siturile accesibile la momentul
efectuării studiului prezintă informația în limba română și în alte versiuni
lingvistice. Acest indice este mai mic în cazul instituțiilor pieței virtuale (63%) și a
instituțiilor mass-media (72%). Din totalul siturilor accesibile, puțin mai mult de
jumătate (53%) oferă informația exclusiv în limba de stat, iar siturile ce oferă
conținutul simultan în 3 limbi (română, rusă și engleză) au o pondere de 20% (cel
mai bine se prezintă la acest capitol instituțiile educaționale și instituțiile pieței
virtuale).

Problema licențierii în UTA Găgăuzia[modificare | modificare sursă]

În Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, pe parcursul mai multor ani,
executivul local eliberează, contrar prevederilor legislației în vigoare, licențe de
emisie atît pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică
terestră, cât și pentru etransmisia acestora prin rețelele de cablu. Singura
autoritate abilitată în domeniul audiovizualului din Republica Moldova
este Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), care este reprezentantul și
garantul interesului public în domeniul audiovizualului, autoritatea responsabilă
pentru implementarea și respectarea Codului audiovizualului și a tratatelor
internaționale din domeniu la care Republica Moldova este parte.
Administrația găgăuză a eliberat ilegal licențe de emisie următoarelor
întreprinderi: „Ilk Нalk Televizionu” S.R.L., „Манол.нет” S.R.L., „Cadirtelcom”
S.R.L., „Teleghium” S.R.L., „Oryitmedia” S.R.L., „VTV Media” S.R.L.,
„Stamsatelit-TV” S.R.L., „Infomedia net” S.R.L., „L ansica-TV” S.R.L.,
„Oguztelcom” S.R.L., ÎI „Темп-Кысса”, „Огузсатлинк” S.R.L., „Media-tel-com”
S.R.L., ÎI „Piron S” și „Cismet” S.R.L. Conform CCA, întreprinderile nominalizate,
utilizând frecvențele terestre și rețelele de cablu, neglijează deciziile CCA,
încalcă constant prevederile codului audiovizualului, Convenției Europene cu
privire la Televiziunea Transfrontalieră, Codului Electoral, Legii privind dreptul de
autor și drepturile conexe și alte acte legislative și normative în vigoare pe
teritoriul Republicii Moldova.
La 14 decembrie 2013, CCA a contestat în instanța de judecată acțiunile ilegale
ale autorității găgăuze (Direcția principală de construcții, dezvoltăre,
infrastructură și comunicații a Găgăuziei) și a solicitat anularea licențelor de
emisie eliberate, încetarea activității de licențiere și stoparea activității
întreprinderilor respective în domeniul audiovizualului. Litigiul continuă până în
prezent, procesul de judecată fiind tergiversat și se află pe rol încă în prima
instanță.[1]
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media_%C3%AEn_Republica_Moldova