de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treaca lumina.Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara.Acest aparat simplu numit “camera obscura" exista de la inceputul sec. al XVII-lea.Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pt. a inregistra imaginea respectiva.Aceasta problema a fost rezolvata abea in 1826 cand Joseph Nicepe a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint. Pentru a functiona, orice aparat foto, oricat de simplu, trebuie sa aiba urmatoarele parti componente: Corpul – o cutie perfect opaca in care sta filmul pt. a fi expus. Obiectivul – un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film. Diafragma – un dispozitiv care controleaza cat alumina ajunge pe film. Prin inchiderea si deschiderea diafragmei (diafragmare) se realizeaza doua operatii de o importantã esentialã in fotografie: a) se adaptezã luminozitatea obiectivului la conditiile de expunere impuse de iluminarea subiectului fotografiat; b) se mareste profunzimea campului de claritate al obiectivului cu cat diafragma este mai inchisa si invers. Obturatorul – un dispozitiv care controleaza cat timp este expus filmul la lumina. Vizorul – un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient imaginea care va fi inregistrata pe film. Sistemul de transport –desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi important in functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat. Despre obiectiv: Cel mai simplu obiectiv este format dintr-o lentila subtire convergenta. Ea formeaza in apropierea partii posterioare a camerei obscure, o imagine reala, rasturnata si mai mica decat obiectul, deoarece, de obicei, obiectul se gaseste la o distanta mai mare decat dublul distantei focale a lentilei. Subiectul de fotografiat se gaseste la diferite distante fata de aparatul fotografic. Ca urmare, distanta dintre obiectiv si film este variabila.
Partile componente ale unui aparat foto sunt:
1) Cutia: care este inchisa astfel incat san u patrunda lumina; pe interior este neagra pentru a evita difuzia luminii. Ea are rol de camera obscura. 2) Obiectivul: este alcatuit dintr-o lentila convergenta sau un ansamblu de lentile convergente a carui distanta focala este de cativa centimetri (5 cm pt aparatele obisniute). 3) O diafragma: care este reglabila, aflata in spatele obiectivului, a carei deschidere variaza prin glisarea unor lamele montate una peste celelalte. 4) Obturatorul: aflat in apropierea peliculei fotograficei, care impiedica patruderea luminii atunci cand nu se fotografiaza. Apasand declasatorul se deschide obturatorul un timp scurt si pelicula primeste lumina. 5) Un sistem de vizualizare care permite fotografului sa vada ce va fotografia, sa incadreze corect si sa realizeze diferitele reglaje. 6) Pelicula fotografica: este un film din plastic, acoperit cu un strat de granule microscopice, pe care lumina provoaca o reactie chimica. Imaginea va fi astfel inregistrata pe pelicula chiar daca este invizibila. Pentru a aparea imaginea, pelicula trebuie sa sufere un tratament chimic, numit developare. In functie de filmul utilizat, se obtin diapozitive sau negative, dupa care se pot face fotografii pe hartie fotografica.