Frecarea

in viata
Frecarea este un fenomen foarte des intalnit in
natura si in tehnica. Unele efecte ale frecarii sunt utile,
altele nu.
Frecarea face posibil:

practica
Mersul fiintelor pe sol – forta de frecare ( )exercitata de sol asupra piciorului
care tinde sa se miste fata de sol, in spate, ne impinge inainte.

Echilibrul corpurilor pe suprafete usor inclinate – forta de

frecare este orientata in sus, in sens invers componentei
tangentiale a greutatii.

Franarea vehiculelor - pentru aceasta la periferia

rotii exista saboti (piese metalice speciale) care
prin apasare pe marginea rotii franeaza rotatia
rotii, sau placi de frana care apasa pe discul rotii.

● Aparitia diferitelor forme de relief ale Pamantului – exista forte de

frecare nu numai intre solid si solid, ci si intre solid si fluid ( apa, aer )
care produc eroziunea rocilor mari alaturi de actiunea dizolvanta a ape-
lor.
 ● Legarea nodurilor la sfori pentru ambalarea marfurilor, tinerea cu de-
getele mainii a diferitelor obiecte.

● Inaintarea vehiculelor – forta de frecare exercitata

asupra rotii este orientata inainte( roata impinge
asfaltul inapoi) si ea actioneaza ca forta de tracti-
une.

● Transmisia miscarii de rotatie prin roti dintate si

curele de transmisie – cu roti late si curele late se
pot transmite forte mari. Rotile dintate se folosesc
frecvent la masini-unelte, vehicule etc.

Avantajele fortei de frecare:

In cazul vehiculelor:

1) Franarea vehiculelor :

Pentru aceasta la periferia rotii exista saboti (piese metalice speciale) care prin
apasare pe marginea rotii franeaza rotatia rotii, sau placi de frana care apasa
pe discul rotii.

2) Inaintarea vehiculelor :

Forta de frecare exercitata asupra rotii este orientata inainte( roata impinge
asfaltul inapoi) si ea actioneaza ca forta de tractiune.

3) Frecare de rostogolire:

O roata de rulare necesita o anumita intensitate a fortei de frecare,astfel incat

punctul de contact al rotii cu suprafara nu va aluneca. Forta de tractiune care
poate fi obtinuta pentru o anvelopa auto este determinate de coeficientul de
frecare intre pneu si drum.

Deplasarea oamenilor
4) Forta de frecare este un avantaj deosebit pentru deplasarea oamenilor.
Fara implicarea fortei de frecare,acest proces nu ar exista. Conform ,, Principi-
ului al treilea al miscarii ‘’ (fiecare actiune are o reactiune egala si opusa) , oa-
menii se pot misca numai daca pamantul pe care se deplaseaza le impinge in-
apoi piciorul cu o forta. Acum,conform acestei legi, suprafata de

deplasare ar trebui sa ne impinga inapoi piciorul cu o forta. Dar daca ne mis-

cam pe o suprafara perfect neteda,unde nu apare forta de frecare, corpul nos-
tru ar neutraliza forta primita de la pamanat si oamenii ar putea cadea.

Scrisul

5) Scrierea cu creionul necesita forta de frecare. Oamenii nu ar putea tine

creionul in mana fara aceasta forta,din cauza transpiratiei produse in urma
contactului. Forta de frecare impiedica alunecarea creionului.De asemenea,se
poate vorbi de forta de frecare dintre creion si foaie,care ne permite sa scriem
ceea ce dorim.

Patinaj schi:

6) Forta de frecare dintre gheata si lama patinei permite patinatorului sa

alunece mai usor pe aceasta suprafara . Forta de frecare atat la marirea vi-
tezei patinatorului,cat si la miscorarea ei.
Dezavantajele fortei de frecare:

La vehicule:
-se tocesc piesele mobile ale masinilor

-se dezvolta energie sub forma de caldura care duce la deformarea pieselor
sau chiar la topirea lor

- vehiculele nu pot atinge viteza dorita din cauza fortei de frecare cu solul si
aerul.

Face miscarea corpurilor statice dificila :

Cu totii stim ca atunci cand vrem sa mutam un obiect greu de mobilier,acesta

opune rezistenta. Aceasta rezistenta este data de forta de frecare,care ingreu-
neaza deplasarea corpului.

Consumul de combustibil :
 La multe vehicule,precum masina,avionul
sau barca, forta de frecare inseamna ca mai
mult combustibil va trebui folosit pentru a
porni vehiculul. Cu alte cuvinte,energia si
combustibilul sunt consummate in plus din
cauza fortei de frecare.

Lansarea rachetelor :

In acest caz intervine forta de frecare cu aerul,deoarece rachetele sunt lansate

cu viteza foarte mare. In urma lansarii ,din cauza fortei de frecare,se produce
caldura,iar din cauza acesteia rachetele sunt in pericol sa se supraincalzeasca

sau chiar sa ia foc.Pentru evitarea producerii acestui tip de incident,varfurile

rachetelor sunt construite din ceramica.

Micsorarea efectelor frecarii se poate realiza prin :

-polizarea suprafetelor de contact

-ungerea cu lubrifianti a pieselor mobile

-inlocuirea frecarii la alunecare cu frecarea de rostogolire( de exemplu, cu aju-

torul rulmentilor de otel )

-lasand un “joc” intre suprafetele care se afla in contact

-utilizarea la autovehicule a pernei de aer ( motoare speciale creeaza o patura

de aer sub vehicul pe care acesta aluneca)
 Frecarea in
rulmenti
1.1. Rostogolirea în condiţiile frecării uscate sau mixte

Pentru studiul pierderilor prin frecări în rulmenţi se vor adânci în primul rând
aspectele frecării de rostogolire. Dacă pe su-
prafeţele de contact există o lubrifiere săracă şi
când vitezele de rotaţie sunt reduse, va exista
un regim de frecare uscată sau mixtă. Forţa de
frecare elementară va avea direcţia rezultantei
vitezelor relative de alunecare diferenţială,
care, în cazul general, are componente pe di-
recţiile celor două axe ale elipsei de contact şi
o componentă tangenţială datorată vitezei
unghiulare de pivotare.

Dacă nu se ţine seama de adeziunea ce are

loc pe o porţiune a suprafeţei de contact,
atunci, în prima aproximaţie, coeficientul de
frecare va fi acelaşi pe întreaga zonă de contact şi va depinde de natura mate-
rialelor şi de starea suprafeţelor şi lubrifierea lor. Se pot calcula forţele şi mo-
mentele de frecare care apar în ecuaţiile de echilibru.

Momentul forţelor de frecare elementare în raport cu axa care trece prin

centrul bilei, perpendiculară pe linia care defineşte unghiul de presiune. Similar
cu momentul forţelor de frecare luat în raport cu axa Oy, existent numai în ca-
zul când momentul giroscopic nu este frânat de forţele de frecare.
 ● Calculul pierderilor prin frecare în rulmenţi, se poate trata mai uşor dacă
se consideră independent
mişcarea de rostogolire şi cea
de pivotare. Pe lângă factorii
menţionaţi anterior frecarea de
rostogolire mai depinde şi de
fenomenul de adeziune de pe
o anumită porţiune a zonei de
contact.

● În afară de pierderile prin

frecare datorate alunecării rel-
ative dintre suprafeţele de
contact, în procesul de rostogolire mai apar şi pierderi datorate histere-
zisului elastic.

A.Frecarea in natura
Avalanse uscate de zapada prafoasa
Avalansele
De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in
cand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-
si pe parcurs volumul,greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand
odata cu desprinderea lor din loc intervine insolatia! Oamenii de munte rezerva
apelativul de avalansa sau lavina
tuturor miscarilor de zapada sau de gheata de mai mari proportii.
Cu forte dinamice ale naturii,avalansele, au un mecanism de declansare brutal
din impulsuri variate,,prioritate fiind acumularea in covorul de zapada,rezis-
tenta acestuia,structura ca si vanturile,temperatura considerandu-se ca avand
un rol secundar,dar cu importanta in caderile mari de precipitatii solide! Ava-
lansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice,cea mai neasteptata
si cea mai spectaculoasa, rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie
asupra maselor de
zapada aflate intr-un echilibru instabil si cuy o slaba coeziune in adancime! In
deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare
static,dar si unghiul de frecare cinetic,desigur mult mai slab,care poate sa
scada pana la 14 grade C pentru zapada prafoasa si nu depaseste 27 de
grade C pentru zapada umeda,tasata,Totusi zapada nu se poate scurge pe
pantele a caror unghicu orizonatala este cuprins intre unghiul de frecare ci-
netic si unghiul de frecare statica,dar o data pusa in miscare intr-o cauza
oarecare,pleaca la vale,rupand coeziunea si antrenand prin energia eliberata
de travaliul gravitatiei,care este supererior travaliului de frecare interna si
masele de zapada alaturate!
Din cauza frecarii:

-se tocesc piesele mobile ale masinilor

-se dezvolta energie sub forma de caldura care duce la deformarea

pieselor sau chiar la topirea lor

Pentru a mari forta de frecare:

-pe cauciucurile rotilor autovehiculelor se imprima reliefuri

-curelele de transmisie se impregneaza cu sacaz

Micsorarea efectelor frecarii se poate realiza prin :

-polizarea suprafetelor de contact

-ungerea cu lubrifianti a pieselor mobile

-inlocuirea frecarii la alunecare cu frecarea de rostogolire( de exemplu, cu

ajutorul rulmentilor de otel )

-lasand un “joc” intre suprafetele care se afla in contact

-utilizarea la autovehicule a pernei de aer ( motoare speciale creeaza o

patura de aer sub vehicul pe care acesta aluneca)