REFERAT FIZICA – FRECAREA IN VIATA COTIDIANA

CLASA IX C / 29.01.2024
ELEV RADULESCU CRISTINA

FRECAREA - IN VIATA COTIDIANA

Fortele de frecare
Sa consideram un corp care aluneca pe suprafata altui corp.
Cele doua suprafete in contact, oricat de bine ar fi lustruite mai au inca asperitati pe care, chiar
daca nu le vedem cu ochiul liber la putem vedea la microscop.
Asperitatile acestea constituie tot atatea piedici si corpul, daca nu este in stare sa le sara, sa le
rupa, sa le indoie, va ramane in repaus. Alunecarea intampina deci o forta de opunere, pe care
o numim frecare si forta tangentiala minima, in stare sa scoata corpul din repaus este, evident
egala si opusa ca sens acestei frecari.
Forta de frecare actioneaza tangential si se opune alunecarii unui corp, pe o suprafata data.
Este de asemenea evident ca, atata vreme cat forta de frecare este exact compensata de forta
exterioara aplicata, corpul nu se mai poate misca decat uniform, o data scos din repaus.
Daca forta exterioara depaseste frecarea, diferenta lor va servi ca sa accelereze miscarea.
Legile frecarii pot fi cercetate cu dispozitivul experimental din fig.1(Anexa1) unde o sanie de
greutate cunoscuta poate sa alunece pe un plan inclinat.
Daca marim treptat inclinatia planului, pana cand sania se misca uniform la vale, realizam
conditia ca forta tangentiala Ft, care apare prin descompunerea greutatii proprii a corpului, sa
fie egala cu forta opusa de frecare F.
Pe de alta parte, corpul apasa pe plan cu forta normala Fn si din figura (fig. 1 Anexa1) se vede
imediat ca raportul dintre intensitatile fortei de frecare si fortei normale este :
F=tg( .
Fn
El poate fi determinat prin masurarea directa a unghiului de inclinatie.
Expresia ne arata ca acest raport nu depinde nici de greutatea corpului care aluneca, nici de
marimea suprafetelor de contact, insa depinde de natura si de gradul de slefuire ale acestor
suprafete.
Pentru toate suprafetele de aceeasi natura si cu acelasi grad de slefuire, raportul constant
F=(=tg( reprezinta, prin definitie, coeficientul d.

A. Frecarea in natura
Avalanse uscate de zapada prafoasa .Avalansele
De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in cand
mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-si pe parcurs
volumul, greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand odata cu desprinderea lor
din loc intervine insolatia! Oamenii de munte rezerva apelativul de avalansa sau lavina
tuturor miscarilor de zapada sau de gheata de mai mari proportii.
Cu forte dinamice ale naturii,avalansele, au un mecanism de declansare brutal din
impulsuri variate,,prioritate fiind acumularea in covorul de zapada,rezistenta
acestuia,structura ca si vanturile,temperatura considerandu-se ca avand un rol
secundar,dar cu importanta in caderile mari de precipitatii solide! 18373xlk34kgf3y
Avalansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice,cea mai neasteptata si cea

1
REFERAT FIZICA – FRECAREA IN VIATA COTIDIANA
CLASA IX C / 29.01.2024
ELEV RADULESCU CRISTINA

mai spectaculoasa,rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie asupra maselor de

zapada aflate intr-un echilibru instabil si cuy o slaba coeziune in adancime!
In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare static,dar si
unghiul de frecare cinetic,desigur mult mai slab,care poate sa scada pana la 14 grade C
pentru zapada prafoasa si nu depaseste 27 de grade C pentru zapada
umeda,tasata,Totusi zapada nu se poate scurge pe pantele a caror unghicu orizonatala
este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare statica,dar o data pusa
in miscare intr-o cauza oarecare,pleaca la vale,rupand coeziunea si antrenand prin
energia eliberata de travaliul gravitatiei,care este supererior travaliului de frecare
interna si masele de zapada alaturate! Coborand de-a lungul pantelor,avalansele smult
arbori,bucati de roci si material mobil pe care-l depun la sfarsitul cursei lor intr-o
gramada confuza de daramaturi!In Alpi apar cu zecile in fiecare anb,in oricew anotimp si
fara ca sa urmareasca permanent acelasi c.

B. Amprentele digitale reprezinta mici crestaturi in pielea degetelor, dobandite de oameni pe

parcursul evolutiei, care permit apucarea si utilizarea de obiecte folosind mainile, astfel,
amprentele actioneaza ca o priza, sporind frecarea dintre obiectul sau unealta folosita si
mana utilizatorului, facand mult mai grea alunecarea acestuia. Astfel, amprentele servesc,
atat omului modern cat si celui neolitic, ca o priza, ce ii permite sa manipuleze o gama
mult mai larga de obiecte,folosindu-si doar mainile.

C. O alta situatie in care omul beneficiaza de pe urma folosirii frecarii o reprezinta sistemele
de franare bazate pe acest principiu. Majoritatea acestora, in special cele folosite la
automobile, constau intr-o serie de placute alcatuite dintr-un aliaj special ce atunci cand
este nevoie sunt apasate impotriva unui disc metalic de o duritate mai mare decat cea a
placutelor, astfel provocand frecare intre cele doua suprafete, oprind sau incetinind
utilajul. In cele din urma, placutele se vor toci datorita frecarii si vor trebui inlocuite.

2
REFERAT FIZICA – FRECAREA IN VIATA COTIDIANA
CLASA IX C / 29.01.2024
ELEV RADULESCU CRISTINA

D. O alta inventie cea reprezentat un punct de cotitura in evolutia civilizatiei umane si se

bazeaza tot pe principiul frecarii este roata. Aceasta este menita sa usureze efortul de a
transporta un obiect sau o presoana din punctul A in punctul B, prin transformarea
frecarii statice sau de alunecare intr-o forma mult mai slaba a fortei, si anume frecarea de
rostogolire. Acest lucru afacilitat dezvoltarea lumii, incepand cu popoarele antice, pentru
care a deschis noi cai de comunicatie, cat si pentru civilizatia actuala, care nu ar putea
exista in lipsa vehiculelor cu doua sau mai multe roti.

Desi, in cazul vehiculelor cu roti, frecarea reprezinta principiul fundamental

de functionare, utilizatorul poate constata ca o parte din lucrul mechanic efectuat de
motor se pierde prin punerea in miscare a sistemelor de transmisie a energiei, de la motor
la roti, asupra carora actioneaza forta de frecare, astfel reducandu-se randamentul
automobilului si implicit crescand cantitatea de combustibil de care acesta va avea nevoie
pentru a se deplasa.

E. O situatie in care intervine frecarea si care ingreuneaza foarte mult explorarea spatiului
de catre oameni o reprezinta reintrarea in atmosfera a vehiculelor spatiale, precum
Shuttle-urile care, pentru a suporta caldura imensa cauzata de frecarea dintre suprafata
acesteia si particulele de aer care se lovesc de ea cu o viteza foarte mare, trebuiesc dotate
cu un scut termic, foarte costisitor si care s-a dovedit foarte fragil, ca in cazul tragediei
din 2004 in care naveta Columbia s-a dezintegrat la reintrarea in atmosfera, datorita unei
gauri foarte mici in acest scut, intreg echipajul pierind.

3
REFERAT FIZICA – FRECAREA IN VIATA COTIDIANA
CLASA IX C / 29.01.2024
ELEV RADULESCU CRISTINA

F. Un alt caz de frecare, ce are impact direct asupra automobilelor, dar si a

tuturor motoarelor termice in general, este cea exercitata intre pistoane si cilindrii
acestora, fenomen ce poate duce, in cazul in care motorul nu este bine lubrifiat, la
scaderea performantelor acestuia si in cazuri extreme la supraincalzirea sau chiar griparea
acestuia, fenomen caracterizat de erodarea interna atat a pistoanelor cat si a blocului
motor, ceea ce duce la distrugerea lui. Acest lucru poate fii evitat prin folosirea
lubrifiantilor de calitate superioara si prin monitorizarea permanenta a temperaturii
motorului.