I. Introducere Frecarea este un fenomen fizic care se opune mișcării reciproce a corpurilor și a particulelor interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare.
II. Cum ar arăta o lume fără frecare?
O lume fără frecare ar fi o lume în care până și mersul ar fi imposibil, oamenii alunecând tot timpul, creionându-se o imagine asemănătoare cu cea din timpul iernii, atunci când încercăm să ne păstrăm echilibrul pe străzile înghețate bocnă. De asemenea, toate nodurile s-ar dezlega, inclusiv șireturile. Astfel se distinge o piedică în plus a omului, pe lângă străzile deja alunecoase.
III. Frecarea în natură
Deși la o primă vedere, frecarea poate sa fie considerată un – inamic – al oamenilor, există și situații în care frecarea este utilă, mai ales în natură. Realizarea focului prin frecare: Focul poate fi făcut cu ajutorul frecării prin măcinarea rapidă a unor bucăți de material solid combustibil (cum ar fi lemnul) unul împotriva celeilalte Focul și controlul acestuia au fost descoperit acum mai bine de 400.000 de ani, reprezentând un prim punct de cotitură al evoluției umane. - Plantele cățărătoare/urcătoare urcă ușor pe suprafețe datorită forței de frecare. În general, ele folosesc suprafețe aspre pentru a urca ca scoarța copacilor etc. - Șopârla gecko este capabilă să urce pe suprafețe verticale datorită unei forțe de frecare foarte puternice între picioare și perete. Aceasta folosește forțele lui Van der Waal pentru a crea o forță de frecare atât de mare. Însă există și circumstanțe în care putem spune că frecarea lucrează împotriva noastră. În timp ce înotăm, întâlnim frecare fluidă, fiind nevoiți să ne opunem acesteia. Există tehnici specifice precum unghiul de scufundare, mișcarea mâinilor etc. pentru a reduce această frecare. Astfel, frecarea vă permite să aveți un antrenament mai bun. Nu numai înotătorii întâmpina frecarea, ci și bicicliștii și atleții se confruntă cu rezistența la frecare ce acționează asupra lor. IV. Frecarea în tehnică - Deși, în cazul vehiculelor cu roți, frecarea reprezintă principiul fundamental de funcționare, utilizatorul poate constata că o parte din lucrul mecanic efectuat de motor se pierde prin punerea în mișcare a sistemelor de transimsie a energiei, de la motor la roți, asupra cărora acționează forța de frecare, astfel reducându-se randamentul automobilului și implicit crescându-se cantitatea de combustibil de care acesta va avea nevoie pentru a se deplasa - Un alt caz de frecare, ce are impact direct asupra automobilelor, dar și a tuturor motoarelor termice în general este cea exercitată între pistoane și cilindrii acestora, fenomen ce poate duce, în cazul în care motorul nu este bine lubrifiat, la scăderea performanțelor acestuia și în cazuri extreme la supraîncălzirea sau chiar griparea acestuia, fenomen caracterizat de erodarea internă atât a pistoanelor cât și a blocului motor, ceea ce duce la distrugerea lui - O situație în care intervine frecarea și care îngreunează foarte mult explorarea spațiului de către oameni o reprezintă reintrarea în atmosferă a vehiculelor spațiale, care, pentru a suporta căldura imensă cauzată de frecarea dintre suprafața acesteia și particule de aer care se lovesc de ea cu viteză foarte mare, trebuie dotate cu un scut termic costisitor care s-a dovedit foarte fragil, ca în cazul tragediei din 2004, în care naveta Columbia s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă din cauza unei găuri mici din acest scut, întregul echipaj murind.
Metode de reducere a frecării
- Folosirea lubrifianților pentru a reduce impactul frecării în mașini, utilaje, automobile sau alte mecanisme - Folosirea rulmenților pentru a facilita mișcarea pieselor ce glisează în mod circular, și a transforma frecarea statică sau de alunecare în frecarea de rostogolire (a bilelor din interiorul rulmentului) - Utilizarea unor materiale precum teflonul (un polimer cu coeficientul de frecare extrem de scăzut) ca mediator între două suprafețe concurente, ca un lubrifiant solid