'Povestea lui Harap-Alb"

Ion Creangă
basm cult
clasic al literaturii române

Particularitățile de constructie a unui basm cult

Particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm cult
Temă și viziune despre lume într-un basm cult

Date despre Ion Creangă este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii
autor
române alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici și I.L.Caragiale.
Opera sa literară cuprinde povești, povestiri și romanul
Opera sa literară
autobiografic "Amintiri din copilărie".
Basmul Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, ce are ca temă
Temă
lupta dintre bine și rău, care se încheie întotdeauna cu triumful binelui.
Ca scriitor, Creangă aparține curentului realist.
O trăsătură specifică acestui curent literar o reprezintă personajele
basmului, în cazul cărora dacă înlăturăm ceea ce este fantastic, după
Curent realist-
cum afirmă criticul Garabet Ibrăileanu, descoperim țărani din Humulești
trăsături
cu calități și defecte.
O altă trăsătură specifică realismului prezentă în acest basm este
limbajul popular specific acestui curent literar.
Basmul este o specie a genului epic de mare întindere, cu un număr
Definiția mare de personaje, cu acțiune complexă pe două planuri, real și
basmului fantastic, care are ca temă lupta dintre bine și rău și care se încheie
întotdeauna cu triumful binelui.
În Povestea lui Harap-Alb apar o serie întreagă de motive specifice
basmului popular, motivul împăratului fără urmaș, motivul
Motive
mezinului superior fraților săi, motivul probelor depășite, motivul
podului, motivul fântânii.

1
 Formula Ca orice basm și acesta începe cu o formulă specifică: "Amu cică era
specifică de
inceput odată".
Împăratul Verde trimite o scrisoare fratelui său, Craiul, pentru a-i trimite
pe unul dintre cei trei feciori să-i urmeze la tron, deoarece el avea trei
fete.
Craiul, pentru a proba curajul, când feciorul cel mare îi spune că vrea să
Început meargă el, îl așteaptă la un pod deghizat în urs.
Feciorul cel mare nu trece această probă și face cale întoarsă.
Același lucru se întâmplă și cu cel mijlociu.
Mezinul, ajutat de Sfînta Duminică și de calul tatălui său din tinerețe,
reușește să treacă proba curajului.
Povestire Înainte de a pleca tatăl său îl sfătuiește să se ferească de omul spân și
de omul Roșu, deoarece sunt răi.
Feciorul cel mic pleacă la drum și ajunge într-o pădure ca un labirint,
unde se rătăcește.
Se întâlnește cu Spânul, care se oferă să-l ajute și a treia oară este
nevoit să încalce sfatul dat de tatăl său, luându-l pe spân ca ajutor.
Mai târziu, aceștia ajung la o fântână, unde, prin vicleșug, Spânul află
tot ceea ce dorește de la feciorul de împărat, își însușește actele
acestuia, iar pe mezin îl transformă în sluga sa, dându-i numele de
Harap-Alb.
Ajunși la Împăratul Verde, Spânul, pentru a scăpa de Harap-Alb, îl
supune unor probe: aducerea salatelor din grădina ursului, a pieii cu
nestemate a cerbului, precum și aducerea fetei Împaratului Roș.
Pentru depășirea primelor două probe, Harap-Alb este din nou ajutat
de Sfânta Duminică și de cal.
În depășirea celei de-a treia probe, Harap-Alb este ajutat de celebrele
personaje cosmice, Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Păsări-Lați-Lungilă și
Ochilă, precum și de regina furnicilor și de regina albinelor.
Fata Împăratului Roș, despre care se spune că este o farmazoană îl
supune și ea unei probe, aducerea celor trei smicele fermecate, a apei

2
 vii și a apei moarte, de unde se băteau munții în capete.
Aceasta probă este depășită cu ajutorul calului său năzdrăvan.
Apoi Harap-Alb împreună cu fata împaratului Roș pornesc spre curtea
Împăratului Verde.
Când ajung, fata Împăratului Verde îl dă în vileag pe Spân, iar acesta,
conform jurământului, îi taie capul lui Harap-Alb.
Acesta moare ca slugă a spânului și este înviat de către fata Împăratului
Roș cu ajutorul celor trei smicele fermecate, a apei moarte și a apei vii.
Acesta revine la statutul inițial, de fecior de împărat.
Calul însuși îl pedepsește pe Spân, ridicându-l până în înaltul cerului și
lăsându-l să cadă pentru a se face mii de fărâme.
Basmul se încheie ca orice basm, cu nunta celor doi și cu ideea de
Finalul basmului
bogație și fericire.
Dar ca scriitor realist, Creangă extrage cititorul din planul ficțiunii,
Scriitor realist făcând trimitere la realitate "iar la noi, cine are be și mănâncă, iar cine
nu, se uita și rabdă".
Caracterizare Povestea lui Harap-Alb are caracter de bildungsroman (roman al
Harap -Alb
formării), deoarece pe parcursul acestui basm se urmărește și procesul
de formare și de maturizare a lui Harap-Alb.
Ca orice orou de basm, Harap-Alb dă dovadă de curaj, chiar dacă la
îndeplinirea tuturor probelor este ajutat de diferite personaje.
În același timp este urmărit procesul maturizării sale de la statutul unui
erou lipsit de experiență, boboc în felul său, cum îl numește scriitorul
însuși, până la statutul de erou, care a depășit toate probele la care a
fost supus.
Astfel, el capătă experiență, devine mai înțelept, iar în cele din urmă
ar fi capabil să devină împărat.
În povestea lui Harap-Alb, elementele basmului popular se împletesc
armonios cu elemente de originalitate specifice acestui basm cult.
Astfel, eroul nu are de la început, ca eroul basmului popular, toate
calitățile, ci le capătă pe parcursul subiectului basmului.

3
 De asemenea, el nu are numai calități, ci dă dovadă de neascultare
sau de naivitate.
Totodată, acest basm este original și prin umanizarea și localizarea
Originalitate
fantasticului.
De asemenea, limbajul este original, specific lui Creangă, domină
Limbaj
elemnetele populare, cât și cele comice.
Prin originalitatea creațiilor sale, prin limbajul specific, prin prezența
numeroaselor proverbe și zicători, precum și prin viziunea realistă
Concluzie
asupra vieții, Ion Creangă a contribuit la dezvoltarea literaturii
române.