Frecarea este un fenomen foarte des intalnit in natura si in

tehnica. Unele efecte ale frecarii sunt utile, altele nu.

Frecarea face posibil:
Mersul fiintelor pe sol forta de frecare ( )exercitata de sol asupra
piciorului care tinde sa se miste fata de sol, in spate, ne impinge
inainte.


Echilibrul corpurilor pe suprafete usor inclinate forta de frecare este
orientata in sus, in sens invers componentei tangentiale a greutatii.






Franarea vehiculelor - pentru aceasta la periferia rotii exista
saboti (piese metalice speciale) care prin apasare pe marginea
rotii franeaza rotatia rotii, sau placi de frana care apasa pe
discul rotii.





Aparitia diferitelor forme de relief ale
Pamantului exista forte de frecare nu numai intre
solid si solid, ci si intre solid si fluid ( apa, aer ) care
produc eroziunea rocilor mari alaturi de actiunea
dizolvanta a apelor.
Legarea nodurilor la sfori pentru ambalarea
marfurilor, tinerea cu degetele mainii a diferitelor
obiecte.
Inaintarea vehiculelor forta de frecare
exercitata asupra rotii este orientata inainte( roata impinge asfaltul inapoi) si ea actioneaza
ca forta de tractiune.
Transmisia miscarii de rotatie prin roti
dintate si curele de transmisie cu roti
late si curele late se pot transmite forte
mari. Rotile dintate se folosesc frecvent
la masini-unelte, vehicule etc.







1.1. Rostogolirea n condiiile frecrii uscate sau
mixte

Pentru studiul pierderilor prin frecri n rulmeni
se vor adnci n primul rnd aspectele frecrii de
rostogolire. Dac pe suprafeele de contact
exist o lubrifiere srac i cnd vitezele de
rotaie sunt reduse, va exista un regim de frecare
uscat sau mixt. Fora de frecare elementar va
avea direcia rezultantei vitezelor relative de
alunecare diferenial, care, n cazul general, are
componente pe direciile celor dou axe ale elipsei de contact i o component tangenial
datorat vitezei unghiulare de pivotare.
Dac nu se ine seama de adeziunea ce are
loc pe o poriune a suprafeei de contact,
atunci, n prima aproximaie, coeficientul de
frecare va fi acelai pe ntreaga zon de
contact i va depinde de natura
materialelor i de starea suprafeelor i
lubrifierea lor. Se pot calcula forele i
momentele de frecare care apar n ecuaiile
de echilibru.
Momentul forelor de frecare elementare n raport cu axa care trece prin centrul bilei,
perpendicular pe linia care definete unghiul de presiune. Similar cu momentul forelor de
frecare luat n raport cu axa Oy, existent numai n cazul cnd momentul giroscopic nu este
frnat de forele de frecare.
Calculul pierderilor prin frecare n rulmeni, se poate trata mai uor dac se consider
independent micarea de rostogolire
i cea de pivotare. Pe lng factorii
menionai anterior frecarea de
rostogolire mai depinde i de
fenomenul de adeziune de pe o
anumit poriune a zonei de contact.
n afar de pierderile prin frecare
datorate alunecrii relative dintre
suprafeele de contact, n procesul de
rostogolire mai apar i pierderi
datorate histerezisului elastic.

Din cauza frecarii:
-se tocesc piesele mobile ale masinilor
-se dezvolta energie sub forma de caldura care duce la deformarea pieselor sau chiar la topirea lor
Pentru a mari forta de frecare:
-pe cauciucurile rotilor autovehiculelor se imprima reliefuri
-curelele de transmisie se impregneaza cu sacaz
Micsorarea efectelor frecarii se poate realiza prin :
-polizarea suprafetelor de contact
-ungerea cu lubrifianti a pieselor mobile
-inlocuirea frecarii la alunecare cu frecarea de rostogolire( de exemplu, cu ajutorul rulmentilor de
otel )
-lasand un joc intre suprafetele care se afla in contact
-utilizarea la autovehicule a pernei de aer ( motoare speciale creeaza o patura de aer sub vehicul
pe care acesta aluneca)