Forta de frecare (utila sau nu?!

Sa consideram un corp care aluneca pe suprafata altui corp.

Cele doua suprafete in contact, oricat de bine ar fi lustruite mai au inca
asperitati pe care, chiar daca nu le vedem cu ochiul liber la putem vedea
la microscop.
Asperitatile acestea constituie tot atatea piedici si corpul, daca nu
este in stare sa le sara, sa le rupa, sa le indoie, va ramane in repaus.
Alunecarea intampina deci o forta de opunere, pe care o numim frecare si
forta tangentiala minima, in stare sa scoata corpul din repaus este,
evident egala si opusa ca sens acestei frecari.
Forta de frecare actioneaza tangential si se opune alunecarii unui corp, pe
o suprafata data.Ea depinde de natura i de masa corpului i apare la
alunecare i rostogolire. Totdeauna fora de frecare la alunecare este mai
mare dect fora de frecare la rostogolire.
Relaia de calcul a forei de frecare este: coeficientul de frecare
nmulit cu greutatea corpului (

*Forta de frecare in viata de zi cu zi*

Experienta zilnica ne arata, intr-adevar, ca este mai greu sa urnim
un corp din repaus decat sa-l obligam sa alunece pe o suprafata
orizontala, o data ce a pornit.Pe de alta parte, cresterea frecarii cu viteza
ne face sa intelegem de ce o piatra de polizor se toceste mult mai repede
la vitezele mari.
In toate fenomenele descrise, am facut abstractie de cazurile in
care greutatea proprie a corpului ce aluneca este asa de mare incat
ajunge sa-l cufunde in suprafata de sprijin fiindca atunci nu mai poate fi
vorba de frecare, ci de un proces de rupere, in care toate fortele puse in
joc sunt incomparabil de mari.
Putem patina pe gheat, dar nimeni nu se gandeste sa patineze pe
zapada moala. Acolo folosim skiurile , tocmai ca sa evitam scufundarea.
In alta ordine de idei, o experienta milenara a aratat omenirii ca
frecarea de rostogolire a unui corp rotund este mult mai mica decat
frecarea de alunecare.Oricine stie ca este mult mai usor sa deplasam un
corp greu, cand punem sub el niste drugi rotunzi de lemn.

Asa s-a nascut ideea rulmentilor cu bile, pe care tehnica moderna ii

foloseste la scara mare la masini si la vehicule. Frecarile devin atunci de
cateva sute de ori mai mici decat la o simpla alunecare.
Eficacitatea rulmentilor este cu atat mai mare, cu cat otelul din care sunt
facuti este mai dur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la
minim.
Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de
lucru mecanic si experienta ne arata ca, in schimb apare o cantitate
corespunzatoare de caldura.
Evident aceasta transformare nu poate fi decat suparatoare, cand sustrage
folosintei noastre o parte din energia mecanica pe care avem interesul s-o
folosim integral.
Cu toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avantaje
practice vadite, fiindca daca nu ar exista, orice vehicul sau pieton ar putea
deveni un sistem izolat, incapabil sa se miste din loc sau sa se opreasca, o
data pus in miscare.

Avalansele
De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind
din cand in cand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la
vale,marindu-si pe parcurs volumul,greutatea si viiteza care cresc mai ales
atunci cand odata cu desprinderea lor din loc intervine insolatia! Fiind o
alunecare brusca a zapezii pe panta, dupa ce initial zapada respectiva era
statica, avalansa se explica prin legile fizicii.
Modelata mecanic, simplificat, apare cand componenta tangenta la panta
agreutatiidepaseste fortade frecare statica ce retinea pana atunci
respectiva masa de zapada. Acesta rupere a echilibrului static existent
pana atunci sa poate intampla daca scade aderenta sau creste
greutatea.De asemenea, in afara de greutatea proprie a zapezii si
respectiv forta de frecare statica intre straturile diferite de zapada
respectiv stratul profund de zapada si substrat (stanca / vegetatie / sol...)
se manifesta si diverse forte suplimentare, motiv pentru care ar trebui
operat cu rezultantele fortelor, nu doar de greutatea proprie a zapezii
respectiv forta de frecare statica. Asemenea forte cresc sau reduc
aderenta respectiv greutatea aparenta

Ambreiajul
Face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre
motor si cutia de viteze , reprezentand organul de transmitere a

momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre
motor si cutia de viteze , reprezentand organul de transmitere a
momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.
Principiul de functionare. Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza
pe fortele de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de
suprafete sub actiunea unei forte de apasare.
Partile componente ale unui ambreiaj sunt grupate astfel : partea
conducatoare ; partea condusa ; mecanismul de actionare . Partea
conducatoare a ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului ,
iar partea condusa cu arborele ambreiajului .
Pe volantul al motorului este apasat discul condus de catre discul de
presiune datorita fortei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate
deplasa axial pe canelurile arborelui al ambreiajului . Pentru a mari
coeficientul de frecare. Discul de presiune este solidar la rotatie cu
volantul prin intermediul carcasei.
Partea conducatoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de
presiune, carcasa si arcurile de presiune.
Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si
arborele 8 al ambreiajului .
Prin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului
si discul de presiune pe de o parte si suprafetele discului condus pe de alta
parte , momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteza
si mai departe , prin celelalte organe ale transmisiei , la rotile motoare.
Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului ,
forta se transmite prin parghia cu furca la mansonul discului de presiune si
invingand forta dezvoltata de arcurile ,departeaza discul de frecare , iar
momentul motor nu se transmite mai departe ; aceasta este pozitia
decuplat a ambreiajului .

Transmisii prin curele

Transmisia prin curea este mecanismul care are rolul de a transmite
miscarea si puterea mecanica de la un arbore la altul, prin intermediul
elementului flexibil tensionat numit curea.
Principii de functionare.
Cureaua se monteaza tensionat, intre roata conducatoare si una sau
mai multe roti conduse. Intinderea se poate realiza prin deplasarea unei
roti sau prin apasarea curelei cu o rola de intindere. Transmiterea miscarii
este determinata de fortele de frecare dintre curea si periferia rotilor.