Visan Dragos-Constantin

Grupa: 8406 b

DIAGNOSTICAREA SUSPENSIEI

Starea tehnica a suspensiei influenteaza intr-o mai mare masura confortul,

securitatea circulatiei si anduranta vehiculului in ansamblu. Se stie ca organismul
umansuporta fara dificultati obiectionale oscilatii care au frecvente aflate in jurul a
80 Hz. Oscilatiile mai lente, intretinute vreme indelungata, creeaza stari
asemanatoare raului de mare, asa cum oscilatiile cu frecvente care depasesc
pragul mentionat afecteaza sistemul nervos central cu consecinte foarte
neplacute. In plus, starea precara a suspensiei mareste acceleratiile verticale; intre
1,5 si 2 m/s2 miscarea accelerata a caroseriei provoaca senzatii dureroase iar
depasirea acestor valori atrage dupa sine ameteli, migrene, senzatii de voma
s.a.m.d.
Cresterea de 4-5 ori a solicitarilor dinamice provocata de o suspensie
defecta slabeste stringerile si grabeste uzura unor parti ale vehiculului, cum sunt
roti, rulmenti, bucse, articulatii, caroserie etc, reducand durata de exploatare a
acestora pana la de 1,5 ori. In sfarsit, o suspensie aflata in stare
necorespunzatoare face ca, in timpul rulajului, rotile sa nu mai pastreze contactul
permanent cu carosabilul, deoarece acestea nu mai pot urmari toate denivelarile
solului. Ca urmare, controluidirectiei masinii se inrautateste, favorizandu-se
derapajul, mai ales cand aderenta drumului este mai slaba. Din acest motiv,
rulajul unui autovehicul care are suspensia defecta se face in alura mai moderata,
micsorand viteza de trafic si, uneori, marind consumul specific de combustibil.
Cele mai frecvente defecte ale suspensiei sunt ruperea, slabirea arcurilor si
a barelor stabilizatoare, uzura bolturilor si a bucselor de prindere, uzura sau
ruperea limitatoarelor de cauciuc, uzura amortizoarelor, pierderea de lichid din
amortizoare, deformarea bratelor suspensiei. Producerea unora din aceste defecte
are ca urmare aparitia unor manifestari specifice cum ar fi: zgomote si batai in
suspensie, proasta amortizare a oscilatiilor caroseriei (oscilatii prelungite dupa
depasirea unei denivelari) si scurgeri de lichid. Simptomele defectarii suspensiei
si cauzele lor posibile sunt prezentate in figura 6.1, din care se poate trage
concluzia ca, spre deosebire de celelalte ansambluri ale automobilului, suspensia
nu admite un sistem de diagnosticare impartit riguros in procedee de diagno
838h75i sticare generala si pe elemente. Parametrii de diagnosticare care ar
caracteriza starea generala a suspensiei, cum sunt zgomotele, socurile, oscilatiile
1

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

rotilor s.a.m.d., au legaturi multiple si cu alte parti ale autovehiculului nefiind

caracteristice doar suspensiei.
De aceea diagnosticarea suspensiei se face numai pe elemente, parametrii
de diagnosticare fiind prezentati in tabelul 6.1. Dintre toti parametrii aratati in
tabel, numai inregistrarea si analiza oscilatiilor caroseriei prezinta o oarecare
interferenta a influentei starilor amortizorului si a arcului, dar in acest caz, asa
dupa cum se va vedea, este posibila o neta decelare a defectiunilor.

Din examinarea tabelului anterior rezulta ca parametrii de diagnosticare a

suspensiei pot fi impartiti in patru grupe: geometrici si de stare, de etansare, de
elasticitate, dinamici (de oscilatie).
2

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Parametrii din primele doua grupe se determina vizual sau prin masurari
simple, care nu necesita o tratare speciala.
Parametrii de elasticitate caracterizeaza starea arcurilor si a stabilizatoarelor
de viraj, asa dupa cum cei de oscilatie dau indicii mai ales asupra functionarii
amortizoarelor.

Observatii
In cadrul laboratorului de diagnosticare am efectuat masuratori pe un
autovehicul tip Daewoo Tico.
Am verificat atat suspensia puntii fata cat si suspensia puntii spate.
Am facut mai multe incercari asupra puntii spate a automobilului observand
diferentele aparute atunci cand : se scade presiunea in pneuri, se creste treptat
masa automobilului sau cand se renunta la unul din amortizoare ( si combinatii
dintre acestea ) .

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Rezultatele obtinute
Curbe rezultate la verificarea de tip superautomat

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Se observa ca diferentele dintre valori ( in procente) sunt admisibile atat

intre puntile automobilului ( fata , spate ) cat si intre valorile obtinute pentru rotile
din stanga respective dreapta.

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Rezultatele obtinute cu amortizoarele montate si cu cresterea treptata a

greutatii pe puntea din spate

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

La cresterea greutatii se observa o mica diferenta intre roti , insa nu este

semnificativa.
9

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Presiune pneu dreapta spate : 1bar

Se observa ca mare parte din socurile de pe partea dreapta sunt preluate de pneu si de
aceea exista o diferenta semnificativa intre cele doua roti. Roata din dreapta atenueaza mai rapid
socurile.
10

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

La cresterea greutatii creste si forta din pneuri insa aliura curbelor ramane aceeasi ca in
imaginea de mai sus , diferentele fiind vizibile intre cele 2 roti.

11

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

La o greutate de 471 kg repartizata pe puntea din spate se observa ca la roata din stanga
fortele care apar in timpul exploatarii depasesc 3000 de N ( se apropie de 4000 N) , in timp ce la
roata din dreapta ( pres.1bar) fortele abea ating valoarea de 3000 de N.
12

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Cu ambele roti la presiune egala rezultatele obtinute se incadreaza in parametrii, diferenta

dintre valorile obtinute fiind foarte mica.
13

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Rezltate obtinute fara amortizor montat pe partea din stanga a puntii

spate

Dupa demontarea amortizorului din stanga din grafic reiese ca valorile fortelor tind sa
creasca pana in momentul in care roata nu mai are contact cu solul, moment in care se termina si
trasarea curbei.

14

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

Odata cu cresterea greutatii cresc si valorile fortelor care apar in timpul verificarii insa
roata din stanga ( fara amortizor ) tot pierde contactul cu calea de rulare.
15

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

16

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

17

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

La o crestere semnificativa a greutatii pe puntea din spate (574 kg) se observa ca in ciuda
lipsei amortizorului roata din stanga nu isi pierde aderenta fata de calea de rulare, insa fortele
care apar in partea stanga sunt semnificativ mai mari fata de cele din dreapta.
18

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

19

Visan Dragos-Constantin
Grupa: 8406 b

20