Mecanismul de directie influenteaza intr-o masura importanta siguranta circulatiei:

- 17-22% din accidentele tehnice sunt cauzate de mecanismul de directie

- in acelasi timp stabilitatea la rulare, maniabilitatea si manevrabilitatea automobilului sunt influentate in
mod hotarator de starea tehnica a acestui mecanism.
Modificarea starii tehnice, ca urmare a uzurii, slabirii legaturilor sau altor cauze, determina marirea jocului
unghiular si axial al volanului, cresterea efortului la volan, dereglarea geometriei rotilor de directie.
Parametrii de diagnosticare ai mecanismului de directie sunt:
- jocul unghiular al volanului (jocul liber)
- forta de actionare a volanului
- forta laterala in zona de contact a pneurilor cu solul

Verificarea jocului unghiular al volanului

Conform legislatiei rutiere, jocul maxim admis al volanului nu trebuie sa depaseasca 15 grade.
Jocul liber al volanului este determinat de:
- uzurile pieselor din caseta de directie si al capetelor de bara
- uzura casetei de directie favorizeaza cresterea jocului cu 1°-20°, a articulatiilor barelor de directie cu 2-
4°, a pivotului si bucselor de pivot cu 3-4°
Pentru verificarea jocului se monteaza pe una dintre roti un proiector de tipul celor utilizate la verificarea
geometriei rotilor.
Cum se face? Volanul se roteste spre un sens pana in momentul in care se misca spotul luminos pe un
ecran plasat in fata rotii. In acest moment se fixeaza indicatia scalei la o valoare oarecare. Se roteste apoi
volanul in sens invers pana cand se observa din nou miscarea spotului pe ecran, citindu-se acum
valoarea unghiului parcurs. OBS: Masurarea se face cu rotile pe sol.
Suspendarea rotilor din fata in timpul masurarii, nu este recomandabila deoarece reactiunile in articulatii
sunt mai mici, ca si efortul la volan, ceea ce nu duce la anularea jocurilor din articulatii, iar jocul masurat
poate sa fie inexact. Stabilirea cauzei existentei unui joc marit al volanului, se face prin blocarea unei roti
directoare si incercarea de a roti volanul in mod repetat cu 6-10 daN. In cazul unei stari tehnice
corespunzatoare a articulatiilor nu trebuie sa existe nici o deplasare perceptibila in articulatii.
Verificarea fortei de actionare a volanului
Marimea fortei de actionare a volanului, depinde de:
- frecarile in articulatiile barelor de directie,
- lagare,
- angrenajul sau mecanismul casetei de directie.
Masurarea fortei de actionare a volanului se realizeaza cu un dispozitiv dinamometric care permite si
masurarea jocului liber al volanului. Dinamometrul are două arcuri cu elasticitati diferite pentru masurarea
fortelor cuprinse intre 0,3 si 2 daN si respectiv 2-10 daN.
Efortul la volan se determina actionand volanul prin intermediul dinamometrului pana cand rotile incep sa
vireze. Valoarea maxima admisa, diferind de la un tip constructiv la altul si este cuprinsa intre 3 si 8 daN.
Valorile mai mari sunt valabile pentru mecanismele melc-roata melcata la autocamioane. Efortul la volan
este de 1,5-2 ori mai mare, la capatul cursei acestuia, decat cel masurat in pozitie mediana.
Pentru masurarea efortului la volan, rotile de directie sunt libere si valoarea acestui efort se citeste in
momentul in care rotile incep sa vireze. Stabilirea cauzei maririi efortului la volan se poate face
cunoscand ca asezarea incorecta a pivotului fuzetei in bucse poate mari efortul la volan cu 3-10 daN.
Starea tehnica a articulatiei fuzetei se poate determina cu ajutorul unui dispozitiv ca cel prezentat
anterior. Cu ajutorul dispozitivului se pune in evidenta si jocul in rulmentii butucului. Sistemul de masurare
se utilizeaza la punti rigide de autocamioane si autobuze. Instalatia se compune din doua platouri mobile,
distribuitor pneumatic, robinete de franare si comapratoare cu palpator sau traductoare tensometrice.
Pentru deplasarea platoului se utilizeaza camere de franare folosite la autocamioane.