Sunteți pe pagina 1din 14

CAPITOLUL 1-ARGUMENT

In ultimii ani s-a produs un salt calitativ important in perfectionarea si modernizarea automobilelor, acordandu-se o atentie deosebita economicitatii, sigurantei circulatiei si reducerii mesei proprii.Pentru o mai mare diversitate in oferta pentru clienti , motoarele noi sunt tot mai performante , lupta ducandu-se intre solutiile constructive moderne care sa asigure o importanta functionala , o viteza din ce in ce mai mare in conditiile unei sigurante sporite. Oricare ar fi alegerea , un motor trebuie sa se supuna in prezent . Punerea in valoare a performantelor de viteza si acceleratie ale autovehiculului in conditii de siguranta depend intr-o masura hotaratoare de capacitatea de franare a acestuia. Cu cat sistemul de franare este mai eficace, cu atat vitezele medii de deplasare cresc iar indicii de exploatare ai autovehiculului au valori mai ridicate. De asemenea, calitatile bune de franare asigura evitarea unor accidente care se pot produce chiar in cazul vitezelor relativ mici, provocate de aparitia neprevazuta a unui obstacol. Statisticile accidentelor de circulatie arata fara drept de apel, important ape care o are un sistem de franare eficace in eliminarea consecintelor grave ale functionarii nesatisfacatoare a altor parti componente ale autovehiculului. Pentru reducerea vitezei autovehiculului trebuie create forte care se opun miscarii. Deoarece unele rezistente la inaintare au efecte reduse, iar rezistenta la accelerare, in cazul franarii devine forta activa, rezulta necesitatea ca autovehiculul sa fie prevazut cu dispozitive care sa realizeze forte de sens opus miscarii.

CAPITOLUL 2 1.1.Destinatia sistemului de directie. Sistemul de directie serveste la modificarea directiei de deplasare a automobilului. Schimbarea directiei de mers se obtine prin schimbarea planului !bracarea" rotilor de directie in raport cu planul longitudinal al autovehicolului. 2.1.C nditiile im!use sistemului de directie Sistemul de directie trebuie sa asigure o buna tinuta de drum !capacitatea acestora de a mentine directia de mers in linie dreapta"#sa permita stabilizarea miscarii rectilinie !rotile de directie, dup ace vira$ul s-a efectuat, sa aiba tendinta de a reveni in pozitia mersului in linie dreapta"# efortul necesar pentru manevrarea directiei sa fie cat mai redus# randamentul sa fie cat mai ridicat# socurile provenite din neregularitatile caii sa fie transmise la volan cat mi atenuate# sa permita reglarea si intretinerea usoare# sa nu prezinte uzuri excessive care pot duce la socuri mari si la micsorarea sigurantei conducerii# sa aiba o constructie simpla si sa prezinte o durabilitate cat mai mare. ".1.Partile c m! nente si clasi#icarea sistemel r de directie %lementele componente ale sistemuli de directie se impart in doua grupe, in functie de destinatia lor, si anume& mecanismul de actionare sau conamda a directiei - serveste la transmiterea miscarii de la volan la levierul de directie#
'

transmisia directiei - cu a$utorul careia miscarea este transmisa de la levierul de directie la fuzetele rotilor. Sistemele de directie se clasifica dupa mai multe criterii, astfel& (. Dupa locul de dispunere a mecanismului de actionare a directiei& a" siteme de directie pe dreapta# b" sisteme de directie pe stanga. ). Dupa tipul mecanismului de actionare& a" raportul de transmitere, care poate fi constant sau variabil# b" tipul angrana$ului, intalnindu-se mecanismeme cu melc, cu surub, cu manivela si cu roti dintate# c" tipul comenzii, poate fi& mecanica, mecanica cu servomechanism !gidraulic, pneumatic sau electric" si hidraulica. . Dupa particularitatile transmisiei directiei& a" pozitia trapezului de pozitie in raport cu puntea din fata& anterior sau posterior# b" constructia trapezului de directie, care poate fi cu bara transversala de directie dintr-o bucata sau compusa din mai multe parti. '. Dupa locul unde sunt plasate rotile de directie& a" automobile cu roti de directie la puntea din fata# b" automobile cu roti de directie la puntea din spate# c" automobile cu roti de directie la ambele punti.

$.1.%ta&ili'area r til r de directie In scopul asigurarii unei bune tinute de drum a automobilului, rotile de directie se stabilizeaza. Prin stabilizarea rotilor de directie se intelege capacitatea lor de a-si mentine directia la mersul in linie dreapta si de a reveni in aceasta pozitie, dup ace au fost bracate sau deviate sub influenta unor forte perturbatoare. Dintre masurile constructive care, dau nastere la momentele de stabilizare, unghiurile de asezare a rotilor si pivotilor au rolul cel mai important. In acest scop, rotile de directie si pivotii fuzetelor prezinta anumite unghiuri in raport cu planul longitudinal si transversal al automobilului. +a pivotii fuzetelor se deosebesc doua unghiuri& Un()iul de inclinare l n(itudinala * !sau unghiul de fuga" - reprezinta inclinarea longitudinala a pivotului si face ca dupa bracare, rotile de directie sa aiba tendinta de revenire la pozitia de mers in linie dreapta. Prezenta unghiului , face ca manevra automobilului sa fie mai grea, deoarece, la bracarea rotilor, trebuie sa se invinga momentul stabilizator. -eactiunile laterale dintre pneu sic ale apar mai frecvent in urma actiunii asupra automobilului a unor forte centrifuge# de aceea momentul de stabilizare realizat prin inclinarea longitudinala a pivotului este proportional cu patratul vitezei si poarta denumirea de moment stabilizator de viteza. .omentul stabilizator creste cu cat pneurile sunt mai elas/ice, deoarece reactiunea laterala se deplaseaza mai mult, in spate, fata de centrul suprafetei de contact. In general, marimea elasticitatii pneurilor se realizeaza prin scaderea lor inerioare. +a automebilele cu puntea rigida, valoarea unghiului , este de roti cu suspensie independenta de ( - 1 23. Un()iul de inclinare trans+ersala ,!laterala" - da nastere la un moment stabilizator care actioneaza asupra rotilor bracate.
4

- 01, iar la cele cu

+a bracare, datorita unghiului de inclinare transversala, rotile tind sa se deplaseze in $os, dar deoarece acst lucru nu este posibil, intrucat roata se spri$ina pe drum, rezulta o ridicare a pivotului, respective a puntii din fata si a cadrului. Sub actiunea greutatii preluate de puntea din fata, rotile tind sa revina la pozitia corespunzatoare mersului in linie dreapta, dand nastere la un moment de stabilizare. 5arcarea rotilor de directie necesita un lucru mechanic egal cu produsul dintre greutatea ce revine rotilor de directie si marimea ridicarii puntii din fata. .omentul de stabilizare depinde de greutatea care revine rotilor de directie si de aceea se intalneste si sub denumirea de moment de stabilizare a greutatii. 6nghiul de inclinare transversala a pivotului conduce la micsorarea distantei intre punctual de contact al rotii cu solul si punctual de intersectie a axei pivotului cu suprafata de rulare!distanta denumita deport". +a o reducere exagerata a deportului se reduce momentul stabilizator al rotilor de directie si stabilitatea automobilului. +a automobilele actuale, unghiul de inclinare transversala a pivotului are valori de ' - (21 -otile de directie, ca si pivotii, prezinta doua unghiuri& Un()iul de cadere sau de car sa- . - reprezinta inclinarea rotii fata de planul vertical. 7cest unghi contribuie la stabilizarea directiei, impiedicand tendinta rotilor de a oscila datorita $ocului rulmentilor. Prin inclinarea rotii cu unghiul 8, greutatea ce revine asupra ei 9r va da o componenta 93r si o componenta orizontala :, care va impinge tot timpul rulmentii catre centru, facand sa se comporte ca fara $oc si reducand solicitarile piulitei fuzetei. +a automobilele cu punti rigide, unghiul de cadere variaza la trecerea rotilor peste denivelarile caii de rulare, iar la unele automobile cu punti articulate, unghiul de cadere variaza cu sarcina.
;

<aloarea unghiului de cadere este de 2 - (1. .ai rar se adopta si valori negative In timpul axploatarii automobilului, bucsele fuzetei se uzeaza, iar unghiul de cadere se micsoreaza, putand a$unge, uneori, la valori negative. 6nghiul de cadere conduce la o uzare mai pronuntata a pneurilor. Un()iul de c n+er(enta sau de in()idere a r til r din #ata , - este unghiul de inclinare a rotilor fata de planul longitudinal al automobilului. 6nghiul de convergenta este cuprins intre 21(23 si 21 23. Convergenta rotilor este necesara pentru a compensa pentru a compensa tendinta de rulare divergenta a lor, cauzata de unghiul de cadere. Convergenta se allege astfel incat, in conditiile normale de deplasare, retile sa aiba tendinta se ruleze parallel. Daca convergenta nu este corespunzatoare, se produce o uzare excesiva a pneurilor, facand sa creasca si consumul de combustibil. Convergenta este de 2 - * mm la autoturisme, a$ungand la autocamioane si autobuze pana la = - (2 mm. +a automobilele cu puntea motoare in spate mai exista o tendinta de rulare divergenta a rotilor, datorita faptului ca pivotii nu sunt asezati in planul rotii, ci sunt deplasati inspre interior. /.1.De#ecte in e0!l atare ale sistemului de directie Defectiunile sistemului de directie se pot manifesta sub forma& Mane+rarea + lanului necesita un e## rt mare - se datoreaza urmatoarelor cauze& frecarilor anormale in caseta de directie si la pivotii fuzetelor, deformarii axului volanului, precum si unor defectiuni ale pneurilor. >recarile mari in articulatii se produc ca urmare a unui monta$ sau regla$ incorrect, a gresa$ului nesatisfacator sau a patrunderii prafului intre elementele articulatiei. Defectiunile se remediaza la atelierul de reparatii, prin demontarea organelor respective, prin curatarea si ungerea lor.
=

>recarile anormale in caseta de directie se produc datorita gresa$ului insufficient, uzarii sau deteriorarii surubului melc, rulmentilor uzati sau incorrect montati, $ocului insufficient intre elementele casetei sau fixarii incorecte a casetei de directie pe cadrul automobilului. Defectiunile, cu exceptia gresa$ului insufficient, nu se pot remedia decat la atelir. >recarile anormale la pivotii fuzetelor se datoreaza gresa$ului nesatisfacator, $ocului insufficient intre pivoti si rulmenti sau bucse, griparii pivotilor. -emedierea consta in curatarea si gresarea pivotilor# organelle deteriorate se schimba la atelier. Defectiunile pneurilor care ingreuneaza manevrarea volanului pot fi& presiune insuficienta sau inegala, uzura neuniforma sau pneuri de dimensiuni diferite. R tile de directie scilea'a la +ite'e reduse. Oscilatia rotilor de directie, la viteze mai mici de 42?m@h, se datoreaza& presiunii incorecte in pneuri, pneuri de dimensiuni diferite, roti neecghilibrate, organelle sistemului de directie sunt uzate, rulmentii rotilor au $oc mare, osia din fata deplasata, suspensia defecta, cadrul deformat, geometria rotilor incorecta. R tile de directie scilea'a la +ite'e mari. Cauzele sunt similare cu cele care produc oscilatii la circulatia cu viteze reduse, in plus mai intervin& $ocuri insuficiente la franele din fata, dezechilibrarea sau deformarea rotilordin spate, suportii motorului slabiti sau defecti. Directia tra(e intr- !arte. Cauzele pot fi& pneurile rotilor din fata nu au aceeasi presiune sa nu sunt identice ca marime, franele sunt reglate incorrect, cadrul este deformat, unul din arcurile suspensiei din fata are ochiul foii principal erupt. In parcurs se corecteaza presiunea in pneuri si se regleaza franele. -estul defectiunilor se repara la atelier. % curile !r +enite din interactiunea r til r cu drumul se transmit + lanului1>enomenul apare in special la deplasarea pe drumuri cu denivelari datorita&

presiunii prea mari in pneuri, dezechilibrarii rotilor, amortizoarelor defecte, uzarii sau reglarii incorecte a organelor sistemului de directie. 2( m te an rmale ale r(anel r sistemului de directie1 Cauzele ce conduc la zgomote anormale pot fi& $ocuri excessive in articulatiile transmisiei directiei, deteriorarea rulmentilor sau montarea lor gresita, frecari anormale datorita gresarii nesatisfacatoare. Pe parcurs se remediaza numai acele defectiuni care nu necesita demontarea organelor sistemului de directie. Ru!erea &arei trans+ersale sau l n(itudinale 1 este un defect foarte periculos deoarece directia nu mai poate fi controlata. -epararea se va face in atelierul de reparatie, pana la care automobilul va fi remorcat. Ru!erea le+ierului de directie 1 se produce mai rar, cauza principala fiind un defect de material sau fenomenului de oboseala al acetuia. Pana la atelierul de reparatie automobilul va fi remorcat. 3.1.Re!ararea sistemului de directie Caseta de directie poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza& >isuri sau rupture ale flansei de prindere se elimina prin craituirea fisurilor sau rupturilor pe adancimea de ' mm, incarcarea cu sudura electrica si polizarea pana la nivelul materialului de baza# >iletul orificiilor de fixare a capacelor deteriorate se remediaza prin& incarcarea cu sudura electrica, polizarea suprafetei frontale pana la nivelul materialelor de baza al flansei, dupa care se gaureste si se fileteaza la dimensiunea nominala# ma$orarea gaurilor filetate# 7lia$ele pentru rulmentii axului melcului uzate se reconditioneaza prin bicsare, dupa cum urmeaza& se strun$este locasul la o cota ma$orata, se confectioneaza o bicsa

(2

din O+A 4' sau teava, se preseaza bucsa in locas, se alezeaza bucsa la cota nominala si se sanfreneaza# 7leza$ul pentru bucsa arborelui levierului uzat se reconsitioneaza prin inlocuirea bucsei astfel& se largeste locasul, se confectioneaza prin roluire o bucsa cu diametrul exterior ma$orat, se preseaza bucsa in locas, dupa care se alezeaza la cota nominala.

((

CAPITOLUL " - ANE4E

>ig.( 6nghiurile de asezare ale rotilor si pivotilor

>ig.) Aransmisia directa la automobilele cu suspensie independenta a rotilor ()

CAP. $. NORME DE PROTECTIA MUNCII %I P%I ProtecBia muncii face parte integrantC din procesul de muncC Di are ca scop asigurarea celor mai bune condiBii de muncC, prevenirea accidentelor de muncC Di a EmbolnCvirilor profesionale. ObligaBia Di rCspunderea pentru realizarea deplinC a mCsurilor de protecBia muncii o au cei ce organizeazC, controleazC Di conduc procesul de muncC. (.Forme de protecBia muncii En timpul vinificaBiei primare Pentru deservirea maDinilor, utila$elor, Di aparatelor, se vor folosi numai muncitori calificaBi Di instruiBi En vederea executCrii acestor munci, dupC ce li s-au Entocmit fiDele de instructa$. Gdrobitoarele, presele Di alte utila$e, vor fi montate En ordinea procesului tehnologic Di vor avea distanBele de lucru Entre ele de cel puBin ( m, pentru a putea permite trecerea fCrC pericol de accidentare a muncitorilor. .uncitorii vor trece pe lHngC maDini Di aparate cu halatele Di EmbrCcCmintea descheiate, spre a evita accidentele ce se pot provoca prin prindere sau agCBare. Strugurii destinaBi alimentCrii maDinilor trebuie sC fie controlaBi pentru a nu conBine En masa lor pietre, bucCBi de fier sau alte corpuri tari, care prin introducerea En maDini ar putea provoca deteriorarea acestora Di accidentarea muncitorilor. SClile de fermentare vor fi construite la suprafaBa solului Di prevCzute cu instalaBie de ventilaBie pentru eliminarea gazelor nocive ce se dega$C En EncCpere. In timpul fermentaBiei se vor astupa toate deschiderile care au eventual legCturC cu alte EncCperi, pentru evitarea infiltraBiilor de dioxid de carbon. <asele sau cisternele vor fi prevCzute En partea de $os cu clape pentru golire Di vizitare, iar En partea de sus cu gura de EncCrcare, pentru a se putea face EndepCrtarea bioxidului de carbon. <asele cu must En fermentaBie nu vor fi astupate cu dopuri pentru a se evita formarea presiunii interioare Di eventuala plesnire a cercurilor. Se vor EntrebuinBa En acest scop pHlnii de fermentare En permanenBC umplute cu apC, care se vor schimba zilnic. DupC golirea cisternelor Di budanelor este obligatoriu sC se deschidC gura de alimentare Di clapa de $os pentru eliminarea vaporilor de alcool formaBi En interiorul lor. DupC aerisire se vor spCla intens pereBii budanelor Di cisternelor cu a$utorul unui furtun
(

cu apC rece Di numai dupC aceasta, En prezenBa unui Def de echipC, se permite intrarea muncitorilor En interiorul lor. <erificarea pereBilor interiori ai budanelor Di cisternelor se va face folosind lCmpi electrice la tensiunea de ()<. Se interzice folosirea flCcCrilor deschise la turnarea vinurilor En budane Di cisterne pentru urmCrirea umplerii. In acest scop se folosesc numai lCmpi portative la tensiunea de ()<. +a folosirea acidului sulfuric pentru tratarea vaselor, se interzice cu desCvHrDire ca la prepararea soluBiei sC se toarne apC En acid. Se va turna acidul sulfuric En apC, En cantitCBi mici, agitHnd permanent pentru a se evita arsurile prin stropirea cu acid. CHnd se lucreazC la sulfitarea mai multor vase, este necesar sa se lucreze cu Entreruperi pentru aerisire, En scopul evitCrii intoxicCrii muncitorilor. Instalarea butoaielor Di budanelor direct pe duDumele este interzisC. 5utoaiele aDezate culcat vor fi prevCzute cu pene pentru evitarea rostogolirii. ). Forme de protecBia muncii la Embutelierea vinurilor. Se interzice aDezarea sticlelor goale En stive mai Enalte de (,;2 m. +a cCzile de spClare sau la bCile de Enmuiere, unde se foloseDte apC caldC Di rece, umplerea se face prin douC robinete separate, sau un robinet cu douC cCi. Pentru a evita producerea aburilor la umplerea cCzilor cu apC, este necesar sC se introducC mai EntHi apa rece Di numai dupC aceea, cHnd nivelul apei reci a$unge la un sfert din EnClBimea cCzii sau bazinului, se introduce apC caldC, astfel ca temperatura amestecului sC fie de circa '2C SClile de spClare En care se adunC aburul vor fi prevCzute cu instalaBii de ventilaBie, pentru eliminarea vaporilor Di schimbarea aerului. Inainte de a se trece sticlele la spClare, acestea se vor sorta, eliminHndu-se cele sparte sau ciocnite, pentru a se evita accidentele En timpul spClCrii. +HngC vasele Di maDinile din sClile de turnare Di etichetare, se vor aDeza grCtare din lemn pe care vor sta muncitorii. . Forme de protecBia muncii En laboratoare. +aboratoarele trebuie sC fie instalate Entr-un spaBiu liniDtit, ferrite de trepidaBii Di de zgomotul produs de diferite instalaBii Di maDini En funcBiune.
('

.esele de laborator vor fi prevCzute cu anexele necesare, dispuse En aDa fel EncHt sC uDureze cHt mai mult munca. .esele vor fi confecBionate din materiale antiacide Di vor fi prevCzute cu eta$ere pentru pCstrarea reactivilor preparaBi En scopul efectuCrii analizelor curente. 7tHt mesele cHt Di eta$erele vor fi menBinute En perfectC stare de curCBenie. %ste interzisC punerea pe masa de laborator a BigCrilor, alimentelor sau a altor substanBe care nu se folosesc En lucrCrile de laborator. <asele care prezintC zgHrieturi, crCpCturi, bule de aer incluse En masa sticlei sau alte defecBiuni, nu vor fi folosite, deoarece En timpul executCrii lucrCrilor acestea s-ar putea sparge Di provoca arsuri, intoxicCri cu substanBe. Auburile de sticlC care urmeazC a fi introduse En gCurile dopurilor sau En tuburi de cauciuc trebuie tCiate drept, iar marginile ascuBite ale acestora se rotun$esc la flacCrC. +a aprinderea becurilor de gaz, deschiderea robinetului trebuie sC se facC cu atenBie, flacCra fiind adusC la gura becului. DacH becul se aprinde En interior, robinetul de la conducta de gaz trebuie Enchis imediat, pentru a evita accidentele. '. Forme de protecBie Empotriva incendiilor. Aoate unitCBile vor aplica Di respecta normele pentru prevenirea incendiilor Entocmite conform prevederilor de stat privind prevenirea Di stingerea incendiilor. ConducCtorii unitCBilor vor Entocmi planuri de mCsuri tehnico-organizatorice de prevenire Di stingere a incendiilor. .Csurile prevCzute En aceste planuri vor fi aduse la cunoDtinBC celor EnsCrcinaBi sC le EndeplineascC dupC ce conducCtorii proceselor de muncC le-au efectuat instructa$ul necesar. Conducerea unitCBii are obligaBia sC asigure dotarea secBiei cu utila$e, echipamente de protecBie, necesare stingerii incendiilor# sC constituie formaBia de pazC contra incendiilor la locurile de muncC# sC asigure mCsurile necesare pentru evacuarea personalului En condiBii lipsite de pericol de accidentare, En cazul izbucnirii unui incendiu. Pentru prevenirea accidentelor de muncC En timpul Endeplinirii sarcinilor ce revin anga$aBilor En legCturC cu paza contra incendiilor, accidente ce pot avea loc datoritC& acBiunii flCcCrilor, intoxicCrilor cu fum sau gaze, dCrHmCrilor, alunecCrilor de pe scCri, acoperiDuri, electrocutCri
(*

5I5LIOGRA6IE
(.D. <aiteanu, .... Stoleru, F. automobilistului ), editura tehnica, 5ucuresti Campean, >. Gamfirescu# 7genda

).9:. >ratila, .. >ratila, SA. Samoila# 7utomobile-cunostere, intretinere si reparare, %ditura Didactica si Pedagogica, -7 .Colonel dr. ing. C. .anea , Colonel dr.ing. .. Stratulat# diagnosticarea automobilelor, %ditura .ilitara, 5ucuresti >iabilitatea si

'.7l. 9roza, 9h. Calciu, S. Saviuc, 9h. Smarandescu, I. 7ldescu# .etode si lucrari practice pntru repararea automobilelor# %ditura tehnica, 5ucuresti (0=* *. Caiet notite

(4