Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
socurile provenite de neregularitatile cailor de rurare sa nu se trensmita la volan ,ci sa fie amortizate
unghiurile de rotatie ale volanului sa fie suficient de mici pentru a realize o conducere sigura in raport cu viteza
automobilului
sa permita stabilizarea miscari rectilinii (rotile de directie,dup ace virajul sa efectuat sa aiba tendinta de a reveni in
pozitia mersului in linie dreapta)
sa aiba constructie simpla, sa nu produca blocari sis a prezinte o durabilitate cat mai mare.
Sa nu prezinte uzuri excessive ce poate duce la jocul mari si prin aceasta la micsorarea conduceri.
Capacitatea de virare a unui automobile este caracterizata de raza minima de viraj R min adica distanta de la centrul de
viraj pana la centrul suprafetei de virat al anvelopei roti exterioare, corespunzator unghiului de bracare.
i unghi de bracare al rotii interioare
O centrul de viraj
Virajul este corect cand rotile ruleaza fara alunecare si descriu toate cercuri concentrice in
centrul de viraj O.
1.2. Stabilizarea rotilor de directie
Pentru usurinta cinduceri mai ales in mersul pe distante lingi sau in caziul treceri pe anumite obstacole care tind sa
scoata rotile din pozitia lor neutra automobilul trebuie sa aiba o buna tinuta de drum..
Un automobil care nu isi tine drumul necesita la mersul pe o traectorie rectilinie cu o manevrare continua a volanului
obosind foare mult conducatorul.
In scopul asigurarii unei bune tinute de drum al automobilului rotile de directie se stabilizeaza.Prin stabilizarea
rotilor de directie se intelege capacitatea lor de asi mentine directia la mersul in linie dreapta si de a reveni in aceasta
conditie dupa ce au fost bracate sau deviate sub influenta unor forte perturnatoare.
Dintre masurile constructive care au nastere la momentele de stabilizare ,unghiurile de asezare a rotilor si pivotilor
au rolul cel mai important.In acest scop ,rotile de directie si pivoti rotilor fuzetelor de directie prezinta anumite unghiuri in
raport cu planul longitudinal si traversversal al automobilului.
La pivoti fuzetelor se deosebesc 2 unghiuri :
-
unghiul de convergenta
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului (sau unghiul de fuga)reprezinta incinarea longitudinala a pivotului si se
obtine prin inclinarea pivotului in asa fel incat prelungirea axei lui sa intalneasca calea intrun punct A, situate inaintea
punctului B de contact al rotii.
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului face ca, dupa bracare , rotile de directie sa aiba tendinta de revenire la
pozitia de mers in linie dreapta.
Convergenta este de 0-5 mm la autoturisme,ajungand la autocamioane si autobuze pana la 8-10 mm.
1.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SISTEME DE DIRECTIE
amortizeaza intr-o oarecare masura trepidatiile volanului la circulatia pe drumuri cu denivelari pronuntate.Din motive de
securitate ,incepe sa se raspandeasca la autoturisme solutia cu coloana volanului deformabila,sub actiunea unui soc puternic
.In general s-a raspandit solutia coloanei telscopice ,compusadin 2 tuburi,care devin telescopice la o anumita forta axiala.
Patrulaterul format din osia 12,levierele fuzetelor 8 si 14 si bara transversala de directie 7 se numeste trapezul
directiei .Mecanismul de directie prezentat are patrulaterul directiei situate in spatele puntii din fata.
In functie de destinatia lor ,elementele componente ale sistemului de dirrectie se impart in 2 grupe si anume:
--mecanismul de actionare sau comanda a directiei,care serveste la transmiterea miscarii de la volan la levierul de
directie;
--transmiterea directiei, cu ajutorul careia miscarea este transmisa de la levierul de directie la fuzetele rotilor.
1.3.2.ClLASIFICAREA METODELOR DE DIRECTIE
Clasificarea sistemelor de directie se face dupa mai multe criterii,si anume:
-locul de dispunere a mecanismului de actionare;
-locul unde sunt plasate rotiile de directie;
-tipul mecanismului de actionare;
-particularitatile transmisiei directiei.
Dupa locul de dispunere a mecanismului de actionare a directiei se deosebesc sistemele de directie pe dreapota si
sistemele de directie pe stanga.
Dupa locul unde sunt plasate rotiile de directie ,sistemele de directie se impart astfel :
---la automobilele cu 2 punti ,pot fi directoare rotile puntii din fata,ale puntii din spate sau ale ambilor punti;
---la automobilele cu 3 punti ,pot fi directoare rotile puntii din fata,ale puntii din fata si ale puntii posterioare
,sau cele ale puntii din fata si ale puntii din mijloc;
---la automobilele cu 4 punti ,pot fi directoare rotile primelor 2 punti ,ale primei si a ultimei punti sau cele ale
tuturor puntilor.
Dupa particularitatiile transmisiei directiei,clasificarea se face in functie de:
---pozitia trapezului de directie in raport cu puntea din fata ,care poate fi anterior sau posterior;
---constructia trapezului de directie care poate fi cu bara transversala de directie dintr-o bucata sau compusa din
mai multe parti.
1.3.3. MECANISMUL DE ACTIONARE A DIRECTIEI
Conditiile impuse sistemului de directie sunt satisfacute in mare masura de comstructia mecanismului de actionare care
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
---sa fie reversibil
---sa aiba un randament ridicat
---sa asigure caracterul si valorile necesare ale raportului de transmitere
---sa aiba un nr minim de puncte de reglare
MECANISMUL DE ACTIONARE CU SURUB, PIULITA SI SECTOR DINTAT (cu bile reciclabile)
Axul volanului este prevazut la partea inferioara cu o portiune filetata,care se sprijina in caseta de directie,prin intermediul a
2 rulmenti cu role conice .PIulita si parte filetata a axului volanului sunt prevazute cu un filet special cu profil
semicircular.Prin suprapunerea canalelor piulitei si ale surubului se formeaza un canal elicoidal ,care,impreuna cu tubul de
ghidaj se umple cu bile, asigurandu-se astfel circulatia neintrerupta a acestora. Piulita are taiat la exterior o cremaliera
,careangreneaza cu sectorul dintat ,solidar cu axul al levierului de directie.
Jocul axial al volanului se regleaza cu piulita ,iar jocul dintre piulita si sector prin deplasaea sectorului dintat .Jocul
dintre surub si piulita nu se regleaza
Acest mecanism ,,datorita existentei frecarii cu rostogolire ,prin intermediul bilelor ,permite obtinerea unui
randament ridicat .Greutatea si dimensiunile de gabarit sunt destul de reduse.Acest mechanism se utilizeaza la unele
autocamioane grele .
MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA
Axul levierului de directie precum si levierul de directie se executa din oteluri aliate cu Cr Si Ni sau OLC .
Levierele si barele mecanismului sunt executate din OLC.
Melcul globidal este executat din otel special aliat cu Cr si Ni.care se cianureaza sau se cementeaza.
Rola se executa tot din otel aliat cu Cr si Ni si se cementeaza ,iar axul volanului din OLC 45.
CAPITOLUL II
DEFECTE IN EXPLOATARE ALE SISTEMULUI DE DIRECTIE
2.1. SIMTOMUL SI DEFECTIUNI
SIMPTOMUL
DEFECTIUNI PROBABILE
Scade repetat nevelul uleiului Pierderi de ulei de la garniturile de etansare a servodirectiei
din rezervorul de ulei al
servodirectiei
Racordurile tevilor si al furtunelor din circuitul servodirectiei sunt slabite
Lipseste capacul de la rezervorul de ulei sau nu e fixat bine
Volanul se roteste foarte greu S-a defectat supapa de scurtcircuitare din blocul supapelor
in una din parti cand motorul e
oprit si puntea fata suspendata
Joc mare la directie
Joc la articulatiile mecanismului de directie sau fixarea necorespunzatoare
servodirectiei pe support
Levierul de directie e insufficient fixat pe axul sau
Manevrarea volanului necesita Ulei insufficient in circuitul servodirectiei
un effort mare
Aer in circuitul servodirectiei
Periodicitatea,km echivalenti
In
perioada
de Dupa
OPERATIILE
garantie si rodaj
perioada
rodajului
Verificarea etanseitatii si pozitiei 500;2 500;5 000
3 000
corecte a conductelor si imbinarilor
elementelor sistemului de directie
500;2 500;5 000
3 000
Dupa
inlocuirea
motoarelor cu altele
noi sau recuperate
3 000
12 000
Max
3 000
24 000
3 000
Inlocuirea uleiului
Gemmer FD 68
la
3 000
12 000
3 000
12 000
3 000
12 000
directia
Max
24 000
100 000
-a 2 a schimbare
-a 3 a si urm. schimbari
se aduce indicatorul dispozitivului in pozitia mijlocie ( in dreptul diviziunilor din mijlocul sectorului gradat
se roteste volanul spre dreapta si apoi spre stanga pana la pozitile maxime in care acesta se manevreaza usor ,fara
sa roteasca rotile (forta care se aplica la volan in acest caz nu trebuie sa depaseasca 10 N).
se noteaza volanul in dreapta carora ajunge acul indicator,jocul volanuluifiind egal cu diferenta valorilor de la cele
doua citiri.
Jocul la volan nu trebuie sa depaseasca 15 (grade)deoarece manevrarea directiei devine nesigura.
Cauzele jocului mare la volan pot fii uzarea articulatilor directiei sau a pieselor mecanismului directiei devine
nesigura.
Articulatile uzate ale transmisiei directiei (capetele de bara)se inlocueste iar jocurile din mecanismul de actionare a
directiei se regleaza.
2.5 Ungerea sistemului de directie
Piesele sisitemului de directie care necesita ungerea sunt: caseta de directie, articulatiile sferice si pivotii.
Caseta de directie se unge, de regula, cu ulei de transmisie, respectandu-se periodicitatea prescrisa de fabrica.
In cazul ungerii cu ulei, se controleaza periodic nivelul si, la nevoie, se completeaza pierderile cu acelasi tip de ulei. Daca
pierderile de ulei devin prea mari, trebuie depistata si inlaturata cauza care le genereaza, pentru a evita avariile.
In cazul servodirectiei hidraulice o data cu inlocuirea uleiului se schimba si filtrul de ulei.
Instalatia si pompa se umple prin orificiul de pe rezervorul de ulei. La umplerea initiala cat si la schimbarea uleiului motorului se
invarteste cu intermitenta, cu ajutorul demarorului, iar uleiulu se completeaza in permanenta, evitandu-se posibilitatea ca pompa
sa absoarba aer. Aerul inchis in cilindrul casetei se indeparteaza cu ajutorul surubului de aerisire.
Temperatura uleiului din servo directie poate fi de maxim 100 C; peste aceasta temperatura, garniturile de etansare se intaresc
si permit pierderi de ulei.
Articulatiile sferice si pivotii se ung cu unsoare consistenta tip U, introdusa sub presiune prin gresare. Periodicitatea de ungere
variaza intre 1000 si 2000 km parcursi.
Trebuie avut in vedere ca, inainte de introducerea unsorii consistente, gresoarele sa fie bine sterse pentru a nu introduce in
articulatie, o data cu unsoarea, si impuritati depuse pe gresor.
Introducerea unsorii sub presiune se continua pana cand din articulatie incepe sa iasa afra unsoare curata.
CAPITOLUL III.
Repararea sistemului de directie
3.1 Reconditionarea casetei de directie
Caseta de directie propriu-zisa ( fig. de mai sus ) este formata din carcasa 1 , in interiorul carora este executat un cilindru in
care culiseaza pistonul 2 , ce transforma miscarea de rotatie a arborelui volanului intr- o miscare de translatie axiala si o
transmite sectorului dintat 29 , pe al carui arbore se monteaza levierul de comanda. Pentru aceasta pistonul este prevazut
in exterior ,la partea inferioara , cu dinti care angreneaza cu sectorul dintat 29 , iar in interior cu un cilindru in care intra
surubul conducator 7 . Transformarea miscarii de rotatie a surubului in miscare axiala a pistonului se face cu ajutorul bilelor
27 si a piulitei de directie 3 , montat in interiorul pistonului cu ajutorul piulitei inelare 26 .
Prespalarea externa.
Demontarea si spalarea tuturor partilor componente.
Individualizarea defectelor.
Readucerea la regim de functionare a componentelor uzate (reparabile).
Asamblarea cu inlocuirea completa a componentelor vechi cu cele noi, continute in kitulde reparatie: simeringuri, OR-uri,
segmenti, bucsi, burdufe, etc.
Tot in interiorul casetei de directie propriu-zise , in partea opusa levierului de comanda , sunt montate supapele 3 si 4, care au
rolul de a scurtcircuita patrunderea uleiului sub presiune , fie in fata pistonului ( virare la stanga ) , fie in spatele pistonului (
virare la dreapta ) , atunci cand unghiurile de virare ( bracare ) respective ating limita prescrisa. Ambele supape sunt actionate de
arborele sectorului dintat , prevazut in acest scop cu doi umeri de impingere.
La carcasa casetei de directie propriu-zise este montata carcasa 16 , in care se gaseste mecanismul supapelor pentru obtinerea
servodirectiei , etansata prin capacul interior 8 si garniturile de etansare 22 si 25. Acest mecanism se compune din :
-
blocul portsupape 21 ( executat dintr-o bucata cu surubul conducator 7 ) , in care sunt executati , in plan transversal , doi
Gaurile din urechile pentru fixare uzate se reconditioneaza prin incarcare cu sudura electrica, polizarea suprafetelor frontale pana
la nivelul materialului de baza, urmata de gaurire la cota nominala.
Alezajul pentru trompa intermediara uzat se reconditioneaza prin bucsare.
Caseta de directie se rebuteaza daca prezinta fisuri sau rupturi de orice natura si pozitie, in afar celor de la flansa de prindere
(daca nu depaseste 1/3 din lungimea circumferintei orificiului sau nu sunt in numar mai mare de doua).
Axul asamblat cu melcul. Pot aparea urmatoarele defecte: uzura, stirbirea si exfolierea suprafetei active 1 a melcului; uzura
suprafetelor conice 2; rasucirea si incovoirea axului 3; uzarea canelurilor 4.
Suprafata activa a melcului uzta, stirbita sau exfoliata, se reconditioneaza prin deprisarea melcului de pe ax si presarea unui melc
nou, la o presa hidraulica de 25x104 N.
Suprafetele conice ale melcului pentru rulmentii uzate se reconditioneaza prin rectificarea conurilor; cromare dura (se rectifica
conurile pentru uniformizarea suprafetei, se cromeaza si se rectifica la cota nominala).
Rasucirea si inconvoirea axului se elimina prin depresarea axului din alezajul melcului si presarea unui ax nou, la o presa
hidraulica de 25x104 N.
Canelurile uzate in latime se reconditioneaza prin depresare melcului si presarea unui melc nou.
Axul asamblat cu melcul se rebuteaza daca prezinta defecte: fisuri sau rupturi de orice natura si in orice pozitie; deteriorarea sau
ruperea a peste 3 caneluri consecutive pe axa: uzura, stirbirea si exfolierea suprafetelor active a melcului (se rebuteaza melcul),
rasucirea sau inconvoirea axului (se rebuteaza axul).
Axul levierului de directie asamblat cu rola defecte: stirbirea si exfolierea stratului cimentat de pe suprafata activa 1 a rolei;
deteriorarea filetului surubului de reglaj 2; uzura canelurilor fusului conoc 3; uzura fusurilor 4 si 5; uzarea suprafetei de lucru a
axului fetei laterale a rolei.
In cazul suprafetei active a rolei stirbite sau axfoliate rola se inlocuieste astfel: se taie stratul de sudura de la capetele axului rolei,
se scoate rola si se inlocuieste, se sudeaza din nou axul rolei la capete si se ajusteaza prin polizare.
Daca filetul surubului de reglaj este deteriorat, se inlocuieste surubul (daca are mai mult de 2 spire deteriorate).
Canelurile fusului conic uzate nu se reconditioneaza.
Fusul scurt al axului uzat se reconditioneaza prin rectificarea de uniformizare, urmata de cromarea dura, apoi rectificarea la cota
nominala.
Fusul lung al axului uzat se reconditioneaza prin: cromarea dura si rectificarea la cota nominala; montarea unei bucse noi cu
diametrul interior micsorat.
Daca suprafata activa a axului rolei este uzata se inlocuieste axul (daca diametrul sau scade sub o anumita valoare).
Daca locasul interior pentru rulmentii cu roleace este uzat se schimba rola (daca diametrul locasului creste peste o anumita
valoare).
Suprafata laterala a rolei uzate se reconditioneaza prin rectificarea si montarea cu saibe de presiune majorate corespunzator.
Axul levierului asamblat cu rola se rebuteaza daca prezinta defectele: fisuri sau rupturi de orice natura si in orice pozitie pe ax sau
pe rola; deteriorarea a mai mult de 3 caneluri consective pe axul levierului; uzarea canelurilor peste limita admisa.
Levierul de directie. Pot aparea urmatoarele defecte: uzura canelurilor 1, uzura gaurii conice 2 si indoirea levierului.
CAPITOLUL IV
NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII
Unitatile care executa operatii de intretinere, reparatii curente si capitale ale motoarelor cu ardere interna si ale
autovehiculelor vor avea in vedere :
-
fata de automobilul parcat se va asigura un spatiu de 1,5m intre pereti sau alte instalatii ;
manevrarea in incinta halelor se face numai sub supravegherea maistrului si de personal instruit ;
scoaterea automobilului se face numai dupa degajarea lui de scule si dispozitive utilizate la reparare ;
baile cu petrol pentru degresare vor fi montate la distanta de orice sursa de caldura, prevazute cu nise de evacuare ;
orice operatie de gresare si schimbare a uleiului se face numai cu motorul oprit de catre personalul pregatit special
BIBLIOGRAFIE
Gh Fratila; Mariana Fratila, S .Samoila Automobile-cunoastere intretinere si reparare -manual
Gh Fratila; Mariana Fratila; M Pop- Automobile sofer mecanic auto