Sunteți pe pagina 1din 27
DIAGNOSTICAREADIAGNOSTICAREA TRANSMISIEITRANSMISIEI

DIAGNOSTICAREADIAGNOSTICAREA

TRANSMISIEITRANSMISIEI

DateleDatele statisticestatistice indicindicăă faptulfaptul ccăă,, dindin totalultotalul defectiunilordefectiunilor apapăăruterute lala autovehiculeautovehicule îînn timpultimpul exploatexploatăării,rii, 20%20% suntsunt datoratedatorate transmisiei.transmisiei.

-- 10%10% dindin cheltuielilecheltuielile generalegenerale dede mentenanmentenanţţăă suntsunt generategenerate dede transmisie.transmisie.

sunt sunt generate generate de de transmisie. transmisie. Defec Defec ţ ţ iunile iunile ap ap

DefecDefecţţiunileiunile apapăăruterute îînn transmisietransmisie auau urmurmăătoareatoarea structurstructurăă::

-- 60%60% ambreiajulambreiajul -- 1616%% ccutiautia dede vitezeviteze -- 1414%% ttransmisiaransmisia centralcentralăă,, diferendiferenţţialulialul şşii arboriiarborii planetariplanetari -- 1313%% ttransmisiaransmisia cardaniccardanicăă

Rol: Preia mişcarea de la motor şi o distribuie către roţile motoare

de la motor ş i o distribuie c ă tre ro ţ ile motoare Fig. 1.
Fig. 1. Schema cinematică de organizare a echipamentului de tracţiune pentru automobilele DACIA 1310-1410:
Fig. 1. Schema cinematică de organizare a
echipamentului de tracţiune
pentru automobilele DACIA 1310-1410:

1 - arborele cotit; 2 - ambreiajul; 3-cutia de viteze; 4 - transmisie principală; 5 - diferenţial; 6 - transmisii la roţile motoare; 7 – roţile motoare; v a - sensul vitezei de deplasare a automobilului.

1.1. DiagnosticareaDiagnosticarea generalgeneralăă aa transmisieitransmisiei

ParametriiParametrii dede diagnosticarediagnosticare generalgeneralăă utilizautilizaţţii sunt:sunt:

DrumulDrumul liberliber parcus;parcus; PutereaPuterea pierdutpierdutăă prinprin frecfrecăări;ri; JoculJocul unghiularunghiular global;global; ZgomoteleZgomotele sisi vibravibraţţiileiile

1.1. Diagnosticarea după drumul liber parcus

Metoda constă din măsurarea distanţei parcuse de autovehicul prin inerţie.

surarea distan ţ ei parcuse de autovehicul prin iner ţ ie. Autenticitatea informa ţ iilor este

Autenticitatea informaţiilor este relativ redusă datorită influenţei unor factori care nu au legătură directă cu starea tehnică a transmisiei.

Rezultatele obţinute se compară cu datele indicate de producător.

1.2. Diagnosticarea după puterea pierdută prin frecări

-Se realizează pe standuri cu rulouri echipate cu frâne electrice reversibile -Starea generală a transmisiei se apreciează raportând puterea necesară pentru antrenarea punţii motoare la puterea nominală a motorului.

1.3. Diagnosticarea transmisiei după jocul unghiular global

Valoarea medie a jocului unghiular global este de 20 0

23 0
23 0

1- indicator 2- cadran reglabil 3- cheie dinamometrică 4– tamburul roţii

Măsurarea se realizează la una din roţile motoare, roata opusă fiind blocată iar autovehiculul este suspendat.

surarea se realizeaz ă la una din ro ţ ile motoare, roata opus ă fiind blocat

1.4. Diagnosticarea transmisiei după zgomote şi vibraţii

Creşterea jocurilor din transmisie ca urmare a proceselor de uzare precum şi datorită dereglărilor se manifestă adeseori şi prin apariţia de zgomote şi vibraţii.

Zgomotele şi vibraţiile se transmit şi carcaselor şi de acolo prin intermediul suporţilor elastici la şasiu şi caroserie şi se amplifică proporţional cu parcursul efectuat.

ş i se amplific ă propor ţ ional cu parcursul efectuat. Metoda vibroacustic ă de m

Metoda vibroacustică de măsurare se bazează pe dependenţa care există între gradul de uzură sau de deteriorare a suprafeţelor de angrenare şi vibraţia carterelor.

Instalaţia care se utilizează cuprinde unul sau mai mulţi senzori piezoelectrici care se plasează pe carcasa subansamblului.

Prin măsurarea amplitudinii şi intensităţilor vibraţiilor se poate stabili gradul de uzare, comparând rezultatele cu valorile etalon.

2. Diagnosticarea pe elemente a transmisiei

2. Diagnosticarea pe elemente a transmisiei 2.1 Diagnosticarea ambreiajului Fig. Ambreiaj - secţiune transversală: Este

2.1 Diagnosticarea ambreiajului

Fig. Ambreiaj - secţiune transversală:
Fig. Ambreiaj - secţiune transversală:

Este unul din elementele intens solicitate, atât termic cât şi mecanic;

1 - discul de ambreiaj; 2 - garniturile discului de ambreiaj; 3 -arcuri elicoidale; 4 - diafragma arc; 5 - rulment de presiune; 6 - arbore de ambreiaj; 7 - volant; 8 - coroana volantului; 9 - disc de presiune; 10 - furca ambreiajului.

Ambreiajul care echipează transmisia autoturismului Dacia 1300, 1310, 1400 este de tip monodisc uscat, prevăzut cu mecanism de debreiere cu diafragmă şi cu comandă mecanică.

de debreiere cu diafragm ă ş i cu comand ă mecanic ă . Ambreiajul care echipeaz

Ambreiajul care echipează transmisia autoturismelor SuperNova, Opel Astra, Vectra este de tip monodisc uscat cu comandă hidraulică. Alimentarea circuitului hidraulic se face din rezervorul de lichid de frână.

uscat cu comand ă hidraulic ă . Alimentarea circuitului hidraulic se face din rezervorul de lichid

In timpul cuplărilor şi decuplărilor repetate discurile se încălzesc, lucrul mecanic de frecare transformându-se în căldură;

Temperatura discurilor ambreajului ajunge la 120 – 150 0 C, iar în cazul folosirii lui incorecte poate creşte până la temperatura de revenire de 450 0 C.

ş te pân ă la temperatura de revenire de 450 0 C. Inc ă lzirea excesiv

Incălzirea excesivă poate duce şi la topirea unsorii consistente din rulmenţi; ungerea acestora se compromite, ajungându-se la gripare.

Astfel, când autovehiculul încărcat urcă pante pronunţate, ambreiajul nu mai poate transmite întreg cuplul motor; maşina se deplasează încet, deşi motorul se ambalează. Acelaşi lucru se întâmplă şi când se încearcă demarajul rapid al vehiculului pe teren orizontal.

Tinând cont de rolul său în transmisia unui autovehicul şi de condiţiile specifice care se impun la funcţionare, verificarea ambreiajului presupune următoarele: cuplarea lină, gradul de patinare, regimul de temperatură în timpul funcţionării şi uzura garniturilor de frecare.

Deoarece diagnosticarea ambreiajului presupune verificarea sa fără demontare, realizarea obiectivelor menţionate se face utilizând următorii parametrii:

Cursa liberă a pedalei ambreiajului, Gradul de patinare, Decuplarea totală a ambreiajului

ă torii parametrii: Cursa liber ă a pedalei ambreiajului, Gradul de patinare, Decuplarea total ă a

1. Verificarea şi corectarea cursei libere a pedalei de ambreiaj

Pentru cuplarea corectă, decuplarea totală a ambreiajului şi uzuri cât mai reduse este nevoie ca pedala de ambreiaj să aibă o cursă liberă. Mărimea cursei libere a pedalei de ambreiaj este de 20 – 50 mm.

cursei libere a pedalei de ambreiaj este de 20 – 50 mm. cursei libere a pedalei
cursei libere a pedalei de ambreiaj:
cursei
libere
a pedalei de
ambreiaj:

Fig. Verificarea

1 - riglă gradată; 2 - cursor; 3 -articulaţie; 4 - talpa riglei; 5 - pedala de ambreiaj; 6 - cablul de ambreiaj; 7 -furca ambreiajului; 8 - piuliţă de asigurare; 9 - piuliţă de strângere; 10 -arcul de rapel; 11 -axul pedalei; 12 -capătul cablului.

2. Gradul de patinarea a ambreiajului

Determinarea patinării ambreiajului se poate face pe stand sau în parcurs.

A) Pentru autovehiculele echipate cu MAS, care au transmisia cu schimbător de viteze cu treaptă de priză directă şi arbore cardanic, se poate determina patinarea ambreiajului pe standul cu role. Dacă ambreiajul nu patinează arborele cardanic se va vedea virtual static

nu patineaz ă arborele cardanic se va vedea virtual static B) apas ă complet pedala de

B)

apasă complet pedala de ambreiaj şi se eliberează brusc atunci când motorul a ajuns la turaţia nominală.

Dacă turaţia motorului revine lent la nivelul corespunzător deplasării cu viteza constantă, atunci ambreiajul patinează.

In parcurs autovehiculul se aduce la o viteză constantă cuprinsă între 70 – 80 km/h şi se

C)

cu frâna acţionată şi cu motorul pornit. Se aduce motorul la turatia de 1500 - 2000 rot/min,

Controlul patinării ambreiajului poate fi determinat şi cu autovehiculul aflat în staţionare,

după care se cuplează lent ambreiajul. Dacă motorul se opreşte brusc la cuplarea ambreiajului, se consideră stare tehnică bună a ambreiajului.

3. Decuplarea totală

Se pot utiliza două metode:

3. Decuplarea total ă Se pot utiliza dou ă metode: a) schimb ă succesiv treptele de

a)

schimbă succesiv treptele de viteză. Dacă decuplarea este totală, schimbarea treptelor se poate realiza uşor şi fără zgomote.

În timp ce autovehiculul se află în staţionare, cu motorul pornit, se debreiază şi se

În timp ce autovehiculul se află în staţionare pe o pantă cu înclinaţie mică, cu motorul

oprit şi cu schimbătorul de viteză cuplat. Se acţionează lent pedala de ambreiaj pentru debreiere, sesizându-se momentul în care autovehiculul începe să se mişte la vale.

b)

4. Intreţinerea ambreiajului

Pentru întreţinerea curentă şi exploatarea raţională a ambreiajului se fac următoarele recomandări:

-în timpul mersului automobilului, în diferite condiţii ale căii (denivelări, curbe, pante, semafoare, etc). nu trebuie să se menţină apăsată pedala de ambreiaj - deoarece conduce întotdeauna la uzură prematură a rulmentului de presiune, sau chiar la patinări ale ambreiajului;

de presiune, sau chiar la patin ă ri ale ambreiajului; - atunci când automobilul se depoziteaz

- atunci când automobilul se depozitează pe o perioadă mai îndelungată (peste 6 luni), se recomandă a se introduce între pedala de ambreiaj şi glisiera scaunului din faţă o cală din lemn care să menţină decuplat ambreiajul, în scopul evitării lipirii garniturilor de fricţiune de volant sau de placa de presiune;

- se recomandă să se verifce periodic jocul cursei libere a pedalei de ambreaj;

- se recomandă să se efectueze foarte fin manevra de decuplare sau de cuplare a ambreiajului, ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj să fie sincronizată cu o creştere uşoară a turaţiei motorului şi, invers, evitându-se cuplări sau decuplări forţate.

5. Defecţiuni în funcţionarea ambreiajului

Din manualul autovehicului Opel Astra
Din manualul autovehicului
Opel Astra

Deoarece remedierile defecţiunilor în funcţionarea ambreiajului sunt mai dificile, se recomandă ca acestea să se efectueze numai în atelierele service, necesitând utilaje şi scule specializate.

AUTOAUTO TESTTEST laboratorlaborator dede diagnosticarediagnosticare autoauto www.autotest.rowww.autotest.ro
AUTOAUTO TESTTEST
laboratorlaborator dede diagnosticarediagnosticare autoauto
www.autotest.rowww.autotest.ro

Cutia de viteze, a reductorului central si a arborelui cardanic

1. Diagnosticarea şi întreţinerea cutiei de viteze

Diagnosticarea cutiei de viteze poate fi realizată vizual (verificarea etanşeităţii garniturilor de la transmisii sau de la comanda vitezelor) sau auditiv (la cuplarea vitezelor, la pornirea de pe loc sau în timpul circulaţiei automobilului), apreciindu-se destul Diagnosticarea cutiei de bine unele schimbări în starea tehnică la piesele componente ale cutiei de viteze.

tehnic ă la piesele componente ale cutiei de viteze. Se prezint ă câteva aspecte privind aprecierea

Se prezintă câteva aspecte privind aprecierea schimbărilor în starea tehnică a cutiei de viteze:

1.1.

2.

3.

4.

Dacă la pornirea de pe loc se produc zgomote în cutie sau ambreiaj

Zgomote la cuplarea unei viteze

Imposibilitatea introducerii în viteze

Ieşirea necontrolată din treptele de viteze

Recomandări privind întreţinerea: întrucât ungerea angrenajelor şi a celorlalte piese componente ale cutiei de viteze -difcrenţial se ("ace prin "bălăcire", este necesar ca în permanenţă să existe în carterul cutiei de viteze-diferenţial o cantitate de 2 litri de ulei pentru tipul 352. 2.5 litri pentru tipul 365 şi 2.8 litri pentru tipul A10.

Diagnosticarea cutiei de viteze

Automobilele DACIA sunt echipate cu trei tipuri de cutii de viteze:

- cutie de viteze tip 352, cu patrii trepte de mers înainte sincronizate (sincronizatoarele vitezelor 1 şi 2 de tip Renault şi sincronizatoarele vitezelor 3 şi 4 tip Borg-Warner. - cutia de viteze tip 365, cu cinci trepte de mers înainte, sincronizate, şi o treaptă de mers înapoi nesincronizată; cutia înglobează şi diferenţialul;

Fig. Cutia de viteze-diferenţial tip 352 - secţiune longitudinală:
Fig. Cutia de viteze-diferenţial tip 352 - secţiune longitudinală:

1 - pinionul vitezei a 1-a de pe arborele primar; 2 - pinionul vitezei a 2-a de pe arborele primar; 3 - pinionul vitezei a 3-a de pe arborele primar; 4 - pinionul vitezei a 4-a de pe arborele primar; 5 - pininonul de mers înapoi de pe arborele primar; 6 - arborele primar; 7 - rulment faţă al arborelui primar; 8 - rulmentul spate al arborelui primar; 9 - rondelă de reglare: 10 - arbore secundar: 11 - pinionul vitezei a 1-a de pe arborele secundar; 12 - pinionul vitezei a 2-a de pe arborele secundar: 13 - pinionul vitezei a 3-a de pe arborele secundar; 14 - pinionul vitezei a 4-a de pe arborele secundar; 15 - manşoane sincronizatoare: 16 - rulmentul pinionului de atac; 17 - rulment biconic; 18 - rondela de reglare a rulmentului biconic; 19 - carcasa cutiei de viteze; 20 - carcasa ambreiajului; 21 - arborele de ambreiaj; 22 - coroana diferenţialului; 23 - bucşă canelată; 24 - ştilt elastic; 25 - capacul spate al cutiei de viteze; 26 - burduful de protecţie a axului de comandă a vitezelor.

Se utilizeaza urmatorii parametri :

.jocul unghiular global; .temperatura carterelor

Se utilizeaza urmatorii parametri : • .jocul unghiular global; • .temperatura carterelor