UNIVERSITATEA TEHNICA IASI

FACULTATEA DE MECANICA
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE

CAIET DE PRACTICA

STUDENT: Bodnariuc Marius Costel

GRUPA:8304
 Fluxul activitatii I.T.P.

1. Identificarea vehiculului;

2.Verificare sistem franare;

3.Verificare emisii poluante;

4.Verificare aspect exterior + dotari;

5.Verificare jocuri+verificare sistem rulare;

6.Verificarea instalatiei electrica de iluminare si

semnalizare;

7.Eliberare documente;

8.Prelevare imagini foto;

1.Identificarea vehiculului

Identificarea vehiculelor in cadrul statiilor de inspectie tehnica are ca scop

verificarea corespondentei intre vehiculul prezentat la ITP si acetele
insotitoare(CIV, certificat de inmatriculare).
Pentru identificarea unui vehicul prezent la ITP se vor efectua urmatoarele
operatii:

-se stabileste vizual marca, tipul si categoria vehiculului si se verifica

corespondenta cu actele insotitoare ale acestuia;

-se verifica corespondenta dintre numarul de identificare al vehiculului

prezentat si acetele insotitoare ale acestuia

-se verifica corespondenta dintre tipul si seria motorului vehiculului prezentat si

actele insotitoare ale acestuia.

In cazul in care corespund toate elementele se trece la efectuarea ITP. Daca

apar neconcordante intre vehicul si actele insotitoare in ceea ce priveste oricare
dintre elementele prezentate anterior , se completeaza raportul de inspectie cu
datele care pot fi luat in considerare de pe vehicul si din actele insotiotare, se
mentioneaza in raport neconcordentele, se inregistreaza in calculator si se
trimite vehiculul la Reprezentanta RAR din judetul respectiv.
2.Stand de franare

Conexiunile intre module se face prin cablu UTP, standul de franare putand fi
comparat cu o retea de calculatoare. Comunicarea intre module precum si
comunicarea cu calculatorul se face in timp real. Legatura la calculator este prin
USB.Listing conform RAR cu tiparirea urmatoarelor valori: data si ora, fortele
de franare pe fiecare roata in parte, dezechilibru pe fiecare axa, greutatea totala,
eficacitatea de franare totala pentru frana de serviciu sic ea de parcare,
ovalitatea, rezistenta la rulare, forta de apasare la pedala.

Caracteristici tehnice::
 Lăţimea de testare: 800 – 2.200 mm
 Sarcina maximă pe axă: 4.000 kg
 Diametru role: 202 mm
 Viteza de testare: 5 km/h
 Putere electrică motor: 2 x 3,7 kW
 Domeniu de măsură: 0 – 8 kN
 Alimentare electrică: 380 V
 Kit 4 x 4
 Dispozitiv de măsurat sarcina pe punte – 4 senzori tensometrici
 Soft utilizator cu bază de date+conectică
3. Analizor de 4 gaze la motoarele
pe benzină + opacimetru pentru
motoarele Diesel

Caracteristici tehnice::

 Pentru benzina, diesel si GPL

 Imprimantă termica inclusa
 Sonda pentru temperatura ulei
 Camera de fum separată,
 Afisaj cu cristale lichide LCD
 Funcţie de autocalibrare pentru
unitatea de măsurare şi camera de
fum
 Cameră de măsură în infraroşu
termostatată SIEMENS
 Traductor de turaţie piezo-electric
 Pregătit pentru kit NOx
 Ceas în timp real
 Măsurarea CO, HC, CO2, CO corectat, O2 şi Lambda
 Porturi de comunicaţii seriale şi paralele pentru conectare la PC
 Alimentare: 220 V
 5. Detector de jocuri in
articulatii

Caracteristici tehnice:

 Sarcina maximă pe axă: 2.500 kg

 Miscare pe 4 direcţii perpendiculare
 Forta maxima - 4000 N
 Acţionare electro – pneumatică
 Alimentare 220V + aer comprimat 8 bar
 6. Standard cu luxmetru –
aparat pentru reglat faruri
auto

Caracteristici tehnice:

 Luxmetru analogic cu scara

dublă
 Bloc optic reglabil pe verticală,
cu clapetă de blocare
 Sistem reglabil pentru alinierea
aparatului cu autovehiculul
 Alimentare: energie luminoasă
Conditii impuse sistemului de franare. Un sistem de franare trebuie
îndeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure o franare sigura si eficace;
- sa asigure imobilizarea automobilului in panta:
- sa fie capabil de anumite deceleratii impuse:
- franarea sa fie progresiva, fara socuri;
- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;
- efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie
proportional cu deceleratia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensi-
tatea dorita a franarii;
- forta de franare sa actioneze în ambele sensuri de miscare ale automobilului;
- franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;
- sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere în timpul franari;
- sa se regleze usor sau chiar în mod automat;
- sa aiba o constructie simpla si usor de întretinut.

Clasificarea sistemelor de frânare.

Sistemele de frânare, dupa rolul pe care-l an. se clasifică în:
- sistemul principal de frânare,, întâlnit şi sub denumirea de frâna primi'
pala sau de serviciu, care Se utilizează la reducerea vitezei de deplasare sau la
oprirea automobilului. Datorită acţionării, de obicei prin apăsarea unei pedale cu
piciorul, se mai numeşte şi frâna de picior.
- sistemul staţionar de frânare sau frâna de staţionare care are rolul de a
menţine automobilul imobilizat pe o pantă, în absenţa conducătorului, un timp
nelimitat, sau suplineşte sistemul principal în cazul defectării acestuia. Datorita
acţionăm manuale, se mai numeşte şi frâna de mână. Frâna de staţionare este
întâlnită şi sub denumirea de „frână de parcare" sau „de ajutor”. Frana de
staţionare trebuie să aibă un mecanism de acţionare propriu, independent de cel
al franei principale. Deceleratia recomandată pentru frâna de stationare trebuie
să fie egala cu cel puţin 30% din deceleraţia frânei principale. In general frâna
de staţionare preia şi rolul frânei de siguranţă;
-sistemul suplimentar de frânare sau dispozitivul de încetinire care are
rolul de a menţine constantă viteza automobilului, la coborârea unor pante lunţr
iară utilizarea îndelungată a frânelor. Acest sistem de frânare se utilizează în ca-
zul automobilelor cu mase mari sau destinate special să lucreze în regiuni de
munte, contribuind la micşorarea uzurii frânei principale şi la sporirea securităţii
circulaţiei.
 Sistemele de frinare cu antrenare prin lichid

Sistemul de franare este compus din pompa centrala de frana, servofrana

si franele cu disc, pentru rotile anterioare, respectiv franele cu tambur, pentru
rotile posteroare. In functie de puterea motorui, automobilul poate fi echipat cu
frane cu disc si la rotile posterioare. Sistemul hidraulic de franare este compus
din doua circuite, care functioneaza in diagonala. Adica un circuit actioneaza
franele fata dreapta/spate stanga si celalalt actioneaza franele fata stanga/spate
dreapta. Prin aceasta, in cazul defectari unui circuit de exemplu din cauza
neetanseitatii, automobilul poate fi franat prin intermediul celui de-al doilea
circuit de franare, nefiind afectata stabilitatea acestuia pe traiectoria de
deplasare. Presiunea pentru ambele circuite de franare este creata in pompa
centrala de frana tandem, prin intermediul pedalei de frana.
Rezervorul de lichid de frana, care este dispus in compartimentul
motorului, deasupra pompei centrale de frana, alimenteaza intregul sistem de
franare cu lichid de frana. Un nivel de lichid de frana prea scazut in rezervor
este indicat la automobilele prin aprinderea unui bec de control in tabloul de
bord. In orice caz, nivelul de umplere al rezervorului de lichid de frana ar trebui
verificat in mod regulat.
Servofrana la modelele cu motoare pe benzina utilizeaza o parte din
vacuumul creat de motor in colectorul de aspiratie. La actinarea pedalei de
frana, forta de apasare este amplificata, prin intermediul unor supape. Deoarece
la modelele cu motoare Diesel nu exista depresiune in colectorul de aspiratie, o
pompa de vacuum montata in partea posterioara a chiulasei creeaza depresiunea
necesara functionarii servofranei. Pompa de vacuum este antrenata de catre
arborele cu came.
Franele anterioare cu disc sunt dotate cu etrieri mobili. In acest caz,
pentru apasarea placutelor de frana pe disc este necesar un singur piston. La
frana posterioara cu disc exista doi etrieri ficsi. Pentru apasarea placutelor de
frana, in cazul etrierului fix, este nevoie de doua pistoane.
Frana de mana este actionata prin intermediul unor cabluri si actioneaza
asupra rotilor posterioare. La modelele cu frane cu disc la puntea posterioara,
sunt montate tambururi de frana suplimentare in discurile de frana pentru frana
de mana. Acest lucru este necesar deoarece frana cu disc nu se dovedeste a fi o
frana de stationare eficienta.
Placutele de la franele cu disc cat si sabotii de la franele posterioare cu
tambur se regleaza automat, astfel incat reglarea franei rotilor posterioare
devine necesara doar in cazul in care la reparatie s-a demontat sistemul de
franare.
 Sistemul de frânare cu actionare hidraulică

Dispozitivele de franare cu transmisie hidraulica sunt in prezent cele mai

raspandite la automobile. Acestea se intalnesc la toate autoturismele si la toate
autocamioanele si autobuzele de mica capacitate si la o buna parte a autobuzelor
si autocamioanelor de medie capacitate, precum si la unele tractoare

Avantajele principale ale dispozitivelor de franare cu transmisie

hidraulica sunt:
- franare concomitenta a tuturor rotilor;
- repartizarea dorita a efortului de franare intre ounti si intre saboti se
realizeaza mult mai usor;
- randamentul ridicat datorita in special faptului ca lichidul hidraulic este
practic incompresibil;
- posibilitatea tipizarii dispozitivelor de franare pentru automobile cu
diferiti parametri;
- masa redusa si constructie simpla;
- timp redus la intrarea in actiune;
- cost redus;
- intretinere usoara.

Dezavantajele actionarii hidraulice pot fi:

- imposibilitatea realizarii unui raoort de transmisie ridicat;
- scoaterea din functiune a intregului dispozitiv de franare in cazul
spargerii unei conducte;
- scaderea randamentului transmisiei la temperaturi joase;
- patrunderea aerului in circuitul hidraulic duce la marirea cursei pedalei
si reduce foarte mult eficienta franarii.
 În fig.8.14 se prezintă schemele dispozitivelor de frânare cu transmisie
hidraulica în cazul folosirii unui singur circuit pentru ambele punţi (fig.8.14,a)si
în cazul a doua circuite (fig.8.14,b)
Vibratia volanului - CE INSEAMNA?
Volanul tremura in timpul franarii. Volanul tremura tot timpul cand masina este
in miscare.
DE CE SE INTAMPLA Vibratiile pot fi cauzate de trepidatiile franei
- franele tremura cand placuta atinge discul.
- Discul poate avea grosime diferita in jurul circumferintei.
- Discurile pot fi deformate din cauza supraincalzirii.
CUM POATE REPARA MECANICUL - Pentru variatia grosimii discului,
grosimea trebuie verificata in jurul intregii circumferinte. Daca discul are
grosime variabila, ambele discuri de pe punte trebuie inlocuite.
Nota: Nu este sigur sa inlocuiti doar discurile - placutele de frana trebuie
schimbate in acelasi timp pentru a asigura performanta de franare maxima.

Zgomot de la frane - CE INSEAMNA?

Acesta este, de obicei, un scartait sau poate fi un zgomot de frecare.
DE CE SE INTAMPLA -
Uzura placutelor de frana poate fi completa iar placa de baza a acestora sau
senzorul de uzura sa frece pe discul de frana.
- Placuta amortizoare (care acopera partea din spate a placii de baza a placutei
de frana) poate lipsi sau poate fi deteriorata.
- Etrierul se blocheaza.
CUM POATE REPARA MECANICUL
- Se inlocuiesc placutele de frana (si discurile, daca sunt deteriorate).
- Se repara etrierul.

Masina trage intr-o parte si-n alta la franare - CE INSEAMNA?

Cand apasati frana, simtiti ca masina trage in stanga sau in dreapta.
Nota: aceasta este diferita de situatia alinierii gresite a rotilor, cand masina trage
intotdeauna intr-o singura parte in timpul deplasarii.
DE CE SE INTAMPLA
- Placutele de frana au fost contaminate cu ulei sau cu vaselina, franarea fiind
ineficienta pe o parte.
- Etrierul se poate bloca
- placutele de frana de pe o parte nu pot frana eficient.
CUM POATE REPARA MECANICUL
- Se verifica placutele de frana si se inlocuiesc daca este necesar (se inlocuiesc
intotdeauna pe ambele parti).
- Se verifica functionarea corecta a etrierului si se repara daca este necesar.
Cursa lunga, pedala moale - CE INSEAMNA?
Aceasta apare cand trebuie sa apasati pedala foarte mult in jos pentru a obtine
decelerarea, SAU pedala da o senzatie mai moale decat de obicei sau de lipsa de
fermitate cand o apasati.
DE CE SE INTAMPLA
- Daca masina dvs. are un sistem cu tambur de frana, sabotii de frana sunt
reglati gresit.
- Lichidul de frana - exista aer in sistem, exista scurgeri de lichid sau acesta este
degradat.
- Senzorul sau supapa repartitorului de sarcina la franare s-a blocat.
- Furtunurile de frana prezinta scurgeri sau umflaturi.
CUM POATE REPARA MECANICUL
- Se regleaza sabotii de frana.
- Se verifica calitatea lichidului de frana, se purjeaza sistemul si se inlocuieste
cu lichid de frana nou.
- Se verifica etanseitatea pompei de frana si a cilindrilor receptori si se
inlocuiesc daca este necesar.
- Se verifica furtunurile de frana daca prezinta scurgeri sau umflaturi, si se
inlocuiesc daca se gasesc defecte.

Pedala tare - CE INSEAMNA?

Cand apasati pedala de frana simtiti elasticitate foarte redusa in pedala. Aceasta
este efectiv greu de apasat.
DE CE SE INTAMPLA
- Placutele de frana sunt "lustruite" deoarece materialul de frecare nu poate face
fata la solicitarile de franare.
- Etrierul se blocheaza, mentinand placutele pe discul de frana.
- Servofrana prezinta scurgeri sau crearea de vid este defectuoasa, ceea ce duce
la aplicarea unei forte reduse in sistemul de franare.
CUM POATE REPARA MECANICUL
- Se verifica daca placutele sunt lustruite si se inlocuiesc.
- Se repara etrierul.
- Se verifica servofrana si se inlocuieste sau se repara, dupa cum este necesar.

Frana aspra - CE INSEAMNA?

Cand actionati frana pentru prima data (de obicei, dupa ce masina stationeaza o
perioada indelungata), apare un scrasnet usor.
DE CE SE INTAMPLA
- Discul de frana a fost corodat, de obicei in timpul iernii de sarea de pe drum
sau in zonele de litoral. Metalul placutei a ruginit si a aderat la disc
- sunetul de tipul unei perii de sarma aspre apare pe masura ce coroziunea este
indepartata de pe disc.
CUM POATE REPARA MECANICUL
- Coroziunea este indepartata, de obicei, de pe disc dupa cateva aplicari usoare
ale franei. Daca coroziunea este severa, placutele si discurile de frana trebuie
inlocuite.

In legatura cu sistemul de franare este bine de stiut:

 Criteriul de apreciere a eficacitatii franelor este spatiul de franare.

 Neeliberarea completa a franei de stationare determina un consum

suplimentar de carburant, precum si incalzirea excesiva a butucilor
rotilor din spate.

 Frana de serviciu a autovehiculului trebuie sa aiba capacitatea de

a asigura incetinirea si oprirea rapida, sigura si eficace a masinii,
indiferent de gradul de incarcare a acesteia si de inclinarea drumului.

 Sistemul de franare ABS (Anti-lock Breaking System) reprezinta

un sistem pentru vehicule motorizate, ce previne blocarea rotilor in
timpul franarii, astfel, avand controlul masinii. In cazul in care una sau
mai multe roti da tendinta de blocare in timpul franarii, sistemul ABS
permite stapanirea directiei masinii, eliberand rotile cu tendinta de
blocare.
 Pe perioada desfasurarii prcaticii in service , am luat parte la desfasurarea
mai multor operatiuni de intretinere si reparare a autovehiculelor.Printre
operatiunile efectuate se enumera , schimb ulei , schimb filtre , schimb placute
frana , diagnosticare si inlocuire injector common rail , inlocuire bujii
incandescente , etc.
Pentru diagnosticarea injectorului defect , la Mercedes Vito 108 CDI , an
fabricatie 2002 , am folosit testerul Star Diagnosis , apoi am efectuat testul de
masurare a cantitatii evacuate pe retur de catre injector.Acest test se face
deconectand mufa de la senzorul axei cu came , iar in locul rampei de retur se
conecteaza pe fiecare injector o eprubeta gradate.Apoi , se actioneaza demarorul
timp de 10 secunde , dupa care se verifica eprubetele.Orice injector care are
valoare cantitatii refulate pe retur mai mare de 3 ml este defect.
La aceeasi masina au fost inlocuite si bujiile incandescente.Pentru aceste
operatiuni este necesara demontarea tubulaturii si a galeriei de admisie , a
carcasei filtrului de aer , si a debitmetrului.
O problema des intalnita in cazul schimbarii bujiilor incandescente este ruperea
acestora in chiulasa.Service ul este dotat cu un set de extractoare pentru bujii
rupte , produs de KLANN.
Operatiunile de inlocuire filtre si ulei s-au desfasurat asupra mai multor
modele de masini , printre care Opel , Alfa Romeo , si VW.
Ca prim pas inainte de efectuarea schimbului de ulei pentru motor , a fost
necesar ca motorul sa fie tinut la turatie de relanti pentru 10-15 minute , fapt
care asigura incalzirea si subtierea uleiului , astfel putand fi eliminat tot uleiul si
eventualele particule rezultate din uzura motorului sau depuneri.Inainte de a
scoate busonul baii de ulei , se demonteaza filtrul si se scoate busonul de
umplere al motorului.