Sunteți pe pagina 1din 32

PageAnexe

INTRODUCERE

Automobilul este un vehicul rutier, carosat şi suspendat elastic pe


cel puţin trei roţi care se deplasează prin mijloace de propulsie
proprii în diferite condiţii de teren, destinat transportului direct sau
prin tractare al unor încărcături ce pot fi bunuri, persoane, etc.

Apariţia primelor automobile este strâns legată de


descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu abur şi a motorului cu
ardere interna. Primele automobile au apărut pe la mijlocul seculului
trecut şi erau echipate cu motor cu abur, iar spre sfârşitul secolului,
motorul a fost înlocuit cu motorul cu ardere internă. Aceste
automobile erau prevazute cu roţi fără pneuri, aveau o transmisie
simplă, masă mare, iar viteza de deplasare era foarte mică. Primele
automobile au fost utilizate în special pentru transportul
1 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
persoanelor.

În secolul nostru, începe folosirea roţilor cu pneuri, s-au


perfecţionat motorul cu ardere internă şi transmisia şi s-a
diversificat continuu construcţia automobilelor.

După cel de-al doilea război mondial, se produce un salt


calitativ important în perfecţionarea şi modernizarea automobilelor,
acordându-se atenţie deosebită economicităţii, siguranţei circulaţiei
şi reducerii masei proprii.

Precursorii români se remarcă prin contribuţii originale la


dezvoltarea automobilului modern.Printre ei se afla si inginerul Aurel
Persu, primul automobil cu forma aerodinamica fiind construit de
acesta.

În anul 1880 Dumitru Văsescu, student la Paris, realizează un


automobil

propulsat cu ajutorul motorului cu abur.


PageAnexe
2

Primul automobil aerodinamic a fost construit în anul 1923 de


inginerul Aurel Persu. Autoturismul fără diferenţial şi cu motorul în
spate, a fost brevetat în multe ţări.

Traian Vuia a brevetat în anul 1930 un automobil propulsat cu


ajutorul generatorului Vuia.

După cel de-al doilea război mondial, în ţara noastră au fost


realizate de către unii ingineri şi tehnicieni talentaţi un număr de
câteva automobile prototip la care solutiile utilizate în ce priveşte
motorul, transmisia şi caroseria, s-au situat pe acelaşi plan cu
automobilele străine de atunci, de aceeaşi capacitate cilindrică.

Dintre acestea pot fi amintite microautomobilele realizate


între anii 1945-1947 la Uzinele I.A.R. din Braşov şi echipate cu
motoare în doi timpi. În anul 1953, începe la Braşov fabricarea
autocamionului SR-101, cu sarcina utilă de 4 tone, echipat cu un

2 motor cu aprindere
Lucrare prin scânteie
de diploma . Cutia în
depatru timpi cu 6 cilindrii verticali
viteze
în linie.

Tot la Întreprinderea de autocamioane din Braşov s-a trecut la


fabricarea autocamioanelor din familia Carpaţi şi Bucegi, echipate
cu motorul SR-211, cu opt cilindrii în V la 90º şi cu aprindere prin
scânteie.

În anul 1970, Întreprinderea de Autocamioane din Braşov a


început fabricarea autocamioanelor DAC şi ROMAN, cu sarcina de 8
şi 10 tone, echipate cu motor Saviem D 797-05 şi o mare diversitate
de autocamioane cu sarcina utilă cuprinsă între 10-27 tone,
echipate cu motorul D 2156 HMN 8.

Pentru a mari puterea s-au introdus în fabricaţie motoare cu


supraalimentare (turbo).

La Societatea Comercială Rocar S.A. din Bucureşti se produc şi


autobuze destinate transportului urban şi interurban.
PageAnexe
3

Autoturisme de teren se produc la Societetea Comercială Aro


S.A. din Câmpulung Muscel cum ar fi Aro-24 echipat cu motor cu
aprindere prin scânteie (L-25) sau cu aprindere prin compresie.

Cap I.Memoriu tehnic


(descriere , partii componente ,
functionare)
Cutia de viteze (schimbatorul de viteze ) . Destinatia .
Conditiile impuse si

clasificarea cutiilor de viteze

3 In functie
Lucrare dede
valoarea
diplomarezistentei care
. Cutia de se opune ianitarii
viteze
automobilului , trebuie modificata forta de tractiune a acestuia .
Motoarele cu ardere interna a automobilelor permit o variatie
limitata a momentului motor , respective a fortei de tractiune . Din
aceasta cauza , automobilele echipate cu motoare cu ardere interna
trebuie sa fie prevazute cu cuitie de viteze cu scopul :

- modificarii fortei de tractiune in functie de valoarea rezistentei


de inaintare ;

- mersul inapoi al automobilului , fara a inversa sensulul de


rotaie al arborelui cotit al motorului ;

- intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul


transmisie , in cazul in care automobilul stationeaza , cu motorul in
functiune

Principalele conditii impuse unei cutii de viteze :

- sa asigure automobilului calitati dinamice si economice bune ;

- sa prezinte siguranta in functionare (sa nu cupleze sau


decupleze fara intervnti conducatorului auto ) ;

- sa aiba constructie simpla si a fie usor de manevrat ;


PageAnexe
4

- sa functioneze fara zgomot sis a aiba un radament mechanic


cat mai ridicat ;

- sa prezinte un nivel de rezistenta mare la uzura si a fie usor de


intretinut

Clasificarea cutiilor de viteze : se poate face dupa modul de


variatie a raportului de transmisie si dupa modul de schimbare a
treptelor de viteza .

Dupa modul de variatie a raportului de transmisie : cutiile de


viteze pot fi :

- cu trepte (etaje) , la care variatia raportului de transmitere


este discontinua ;

- continua sau progresive , care asigura intre anumite limite


variatia continua a raportului de transmitere .

Dupa felul miscarii axei arborilor : cutiile de viteze cu trepte pot


fi :

- cu axe fixe (simple) , la care arborii cu axa geometrica fixa ;


4 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
- planetare , la care axele unor arbori ai cutiei de viteze au o
miscare in jurul unui ax central .

Dupa numarul treptelor de viteze : cutiile de viteze pot fi cu trei ,


patru , cinci , sase sau chiar mai multe trepte

Dupa modul de schimbare a treptelor de viteze : cutiile de viteze


pot fi cu actionare directa , cu actinoare semiautomata sau cu
actionare automata

Cutia de viteze in trepte .


Cutiile de viteze in trepte cu arbori , cu axe fixe sunt cele mai
rapandite la automobile , deoarece aceste tipuri sunt simple din
punct de vedere constructiv deci fabricarea lor este ieftina .

Cutia de viteze in trepte se compune din :

- mecanismul reductor sau cutia de viteze propriu-zisa ;

- mecanismul de actionare

- dispozitivul de fixare a treptelor ;


PageAnexe
5

- dispozitivul de zavorare a treptelelor

Mecanismul reductor

Mecanismul reductor constituie o parte principala a cutiei de


viteze si serveste la modificarea raportului de transimtere in functie
de variatia rezistentelor la inaintarea automobilului .

Mecanismul reductor se compune din doi sau trei arbori (fig.


12.11) pe care se afla montate mai multe perechi de roti dintate
( cu caruciorul carora se transmite miscarea intre arbori ) si dintr-un
carter . arboreal primar P este in generl si arboreal ambreajului .
Arborele secundar S este prevazut cu caneluri pe care pot culisa
blocul rotile dintate 5-7 si mansonul m . Arborele intermediar I are
fixat pe el roti dintate 2 , 4 , 6 , 8 si 10 . daca rotile cutiei de viteze
ocupa pozitia din fig 12.11. cand motorul functioneaza automobilul
sta pe loc deoarece miscarea se transimte de la arborel primar la
arboreal intermediar prin rotile 1 si 2 , arboreal secundar fiind liber .
In aceasta situatie , cutia de viteze se afla in pozitia neutra ( punct
mort )
5 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Fig. 12.11.Cutia de viteze cu trei arbori :

a-sectiune ; b-schema cinematica

Diverse trepte ale cutiei de viteze se obtin prin deplasarea pe


arboreal secundar a blocului de roti dintate 5-7 sau a mansonului m
(cu ajutorul furcilor f1 si f2 ). In felul acesta , miscarea se poate
transmite de la arborele intermediar la arborele secundar prin
perechi de roti 7-8 ,5-6 si 3-4 .
PageAnexe
6

Cutia de vieteze cu trei arbori da posibilitatea obtinerii treptei de


priza directa prin cuplarea arborelui primar cu cel secundar cu
ajutorul cuplajului (mansonului) m , a carui dantura c se va cupla cu
dantura c` . In aceasta treapta cutia de viteze functioneaza in
zgomot redus si cu randament ridicat .

Treptele posibili ale unei astfel de cutii de viteze sunt date in


tabelul 12.3 (semnul x indica rotile dintate angrenate)
Numarul Numarul rotilor dintate (fig12.11) Raportul de
treptei transmitere
1 2 3 4 5 7 8
1 2 3 4 5 6 7 8 m

I x x x x i1=

II x x x x i2=

III x x x x C-C`` i3=

IV C-C` i4=
x
Modul de cuplare a rotilor dintate pentru obtinerea diverselor trepte la o cutie
de viteze cu patru trepte

6 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Solutii constructive de cuplare a treptelor :

Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obtine rin : roti


dintate cu deplasare axiala (culisante) , roti dintate permanente
agrenate si mufe de cuplare .

Mufele de cuplare pot fi simple : - cu dispozitiv de sincronizare


(sincronizatoare)

- cu dispositive de tip roata


libera

Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala: rotile dinate


2 si 4 (fig 12.12) sunt fixe pe arboreal primar P iar blocul rotilor
dintate 1-3 se poate deplasa axial pe arboreal secundar S prevazut
cu caneluri . Cuplarea treptelor se obtine prin deplasarea spre
stanga sau spre dreapta a blocului de roti 1-3 pana cand roata 1 va
angrena cu roata 2 , respective roata 3 va angrena cu roata 4 . La
cuplarea treptelor cu roti dintate culisante , se poate produce
zgomot datorita socurilor ce au loc din cauza vitezelor tangentiale
diferite ale rotilor ce intra in angrenare , ceea ce duce la uzarea
dintilor .
PageAnexe
7

Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simple: Solutia se aplica in


cazul rotilor dintate permanent agrenate . Rotile dintate 1 si 3
(fig12.12,a) se rotesc liber pe arborele S si sunt in agrenare
permanenta cu rotile 2 si 4 fixate pe arborele P . Mufa de cuplare m
se compune dintr-un manson 5 (solidar la rotatie cu arborele S) si
dintr-o coroana culisanta 6 , prevazuta cu o dantura prin care se
solidarizeaza cu mansonul de ghidare

Cuplarea treptelor se obtine prin deplasarea coroanei culisante 6 ,


spre stanga sau spre dreapta pana cand dantura sa interioara se va
cupla cu dantura auxiliara d a rotii 1 respective 3 . O solutie
asemanatoare se intalneste la cutiile de viteze AK de pe
automobilele ROMAN

In figura 12.13,b roata dintata 1 fixata pe arborele P se afla in


agrenare permanenta cu roat dintata 2 prevazuta cu dantura
frontal d2 si montata liber pe arborele S . Prin deplasarea mufei de
cuplare 3 pe canelurile arborelui S dantura d1 va cupla cu dantura d2
si va solidariza roata 2 cu arborele S

7 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Fig 12.12 Cuplarea treptelor prin roti dintate cu Fig 12.13 Cuplarea
treptelor cu mufe de cuplare simple

Deplasare axiala ; a-sectiune ; b-schema cinematica

Nici la aceasta solutie socurile de cuplare nu au fost eliminate ele


fiind preluate acum de danturile auxiliare ale rotilor si mufei .
Datorita faptului ca la cuplare toti dintii mufei vin in contact in
acelas timp uzura va fi mai redusa .

Cuplarea treptelor cu sincronizatoare: prin sincronizare se


urmareste ca inainte de cuplarea mufei cu roata dintata vitezele
unghiulare sa se egalizeze astfel incat cuplarea rotilor sa se faca
fara socuri .

Avantajele sincronizarii sunt urmatoarele : se elimina zgomotle ,


se mareste durabilitatea rotilor dintate , se usureaza conducerea
PageAnexe
8

prin micsorare timpilor morti intre schimbarile trepetelor de viteze


etc.

In present la automobile , cel mai raspandite sunt


sincronizatoarele conice cu inertie.

Sincronizatorul conic cu inertie cu inele de blocare : (fig 12.14)


pinionul 1 al arborelui primar se afla in agrenare permanenta cu
roata dintata a arborelui intermediar. Roata dintata 8 este montata
liber pe arboreal secundar 9 si este in agrenare permanenta cu alta
roata dintata a arborelui secundar 9 si este in agrenare permanenta
cu alta roata dintata a arborelui intermediar.

Pinionul 1 si roata dintata 8 sunt prevazute cu coroanele dintate 3


si respective 7 si cu suprafetele tronconice 10 si 18 . Intre pinionul 1
si roata 8 , pe partea canelata a arborelui secundar , se afla
mansonul 14 al sincronizatorului prevazut la exterior cu o dantura
cu dinti drepti si cu trei crestaturi longitudinale 2 in care intra
piedicile (pastilele) 5 , avand in mijloc o proeminenta . Pe manson
este dispusa coroana culisanta 16 , prevazuta cu dantura
interioara . Coroana este prevazuta la exteriror cu un guler pentru
furca de actinare , iar suprafata dintata interioara are un santulet
8 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
inelar semicircular 20 in care intra proeminente 15 ale pastilelor 5 .
Pastilele 5 se gasesc sub actiunea inelelor elastice 13 si 31 , fiind
apasate pe coroana .

Pe suprafetele conice 10 si 18 se gasesc dispuse inelele de


blocare din bronz 11 si 17 , prevazute cu coroanele dintate 4 si 6 ,
avand acelas pas ca si coroanele dintate 3 si 7 si dantura interioara
a coroanei 16 .partile frontale ale dintilor inelelor de blocare si ai
coroanei rotilor dintate , la partea dispre manson sunt tesite sub
acelas unghi ca si dintii interior ai coroanei 16

La partea frontal dinspre mansonul si inel de blocare sunt


executate trei ferestrele inelelor 12 in carte intra capetele pastilelor
5 . Datorita faptului ca partea central a pastilelor este asezata in
canalele 2 ale mansonului iar partile laterale in ferestele inelelor de
blocare mansonul si inelele se rotesc impreuna . Latimea ferestelor
12 din inele de blocare este mai mare decat latimea pastilelor cun
un joc putin mai mare decat jumatate unei deplasari unghiulare in
raport cu mansonul si coroana 16

Pentru cuplarea prizei directe si mansonul , solidarizarea prin


pastille 5 (a caror proeminenta 15 este apasata pe canalul
semicircular 20 din coroana de catre inele elastice 13 si 21 ) se
PageAnexe
9

deplaseaza spre stanga (coroana) cu ajutorul furcii . Pastilele


sprijinindu-se cu capetele in ferestele inelului de blocare 17 , apasa
acest inel pe suprafata conica 18 . Datorita frecarii care ia nastere
suprafetele conice in contact inelul de blocare se roteste in raport
cu mansounul , in sensul rotirii rotii dintate 1 , cat ii permite jocul
dintre pastilele 5 si ferestele 12 ale inelului . In urma rotatie inelului
de blocare cu un sfert de pas dintii inelului vin partial in dreptul
dintilor coroanei 16 , impiedicand deplasarea coroanei spre pinionul
1 pana cand vitezele ungiulare ale pinionului 1 si a arborelui
secundar nu se egaleaza . Efortul axial transmis de conducatorul
asupra coroanei si mansonului se transmite inelului de blocare ,
care , apasand asupra suprafetei conice 18 , da nastere la o forta de
frecare ce conduce la egalarea vitezelor unghiulare.

9 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Fig 12.14. Sincronizatorul conic cu inertie cu inel de


blocare

a-sectiune ; b-schema cinematic ; c-vedere

In momentul in care vitezele unghiulare ale arborelui primar sic ea


a inelului de blocare devin egale component tangential a fortei de
Page Anexe
10

apasare dintre tesiturile dintilor coroanei si ai inelului devine


suficienta pentru a rotii inelul de blocare in sens opus rotatie
arborelui primar . La rotirea inelului de blocare chiar cu un unghi mic
dintii coroanei intra in angrenare cu dintii inelului de blocare iar
interactiunea dintre tesiturile dintilor inceteaza si cu aceasta
frecarea dintre suprafetele conice ale inelului de blocare si ale
arborelui primar .In aceasta situatie , coroana 16 se poate deplasa
in lungul mansonului dupa invingerea fortelor inelelor elastic 21 si
13 , prin impingerea pastileleor in canalele din manson (si
scoaterea proeminentelor 15 din canalul semicircular 20) iar
dantura ei va angrena dantura 3 a rotii 1 cupland treapta fara soc si
fara zgomot.

Un sincronizator asemanator se utilizeaza si la autoturismele dacia


1300 pentru cuplarea treptelor III si IV

Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare : coroana 6


(fig.12.15,a) culiseaza pe canelurile exterioare 14 ale mansonului 13
ce este solidarizat la rotatie cu arboreal 11 prin intermediul unor
caneluri .Intre coroana 6 si ansamblul format din bolturile de blocare
5 si discurile conice de frictiune 4 si 8 exista o legatura elastic data
10 de un fixatorde
Lucrare dindiploma
stifturile .elastic
Cutia16deprevazute
viteze cu arcuri . Datorita
acestei legaturi , coroana si ansamblul discurilor se deplaseaza axial
impreuna.

La cuplarea unei trepte coroana 6 se deplaseaza in cazul de fata


se presupune spre dreapta iar discul conic 8 este impins catre
contraconul 9 care este solidar cu roata 10 si care se presupune ca
are o turatie diferita de cea a coroanei . Datorita frecarii dintre
suprafetele conice se produce egalarea vitezeleor unghiulare ale
coroanei 6 si a rotii 10.

Cand vitezele unghiulare nu sunt egale , forta de frecare dintre


suprafetele discului conic 8 si a contraconului 9 produce o deplasare
tangential intre bolturile 5 si coroana 6 (fig 12.15,c) . In felul acesta
rezulta o descentrare a bolturilor 5 in raport cu orificile din coroana
6 facand imposibila deplasarea mai departe a coroanei conului de
blocare 7 chiar daca forta axiala depaseste forta fixatorului . Dupa
sincronizare , blocarea se anuleaza , iar boltul revine in pozitia
initiala sub actiunea arcurilor fixatorului .Dupa sincronizarea ,
blocarea se anuleaza iar boltul revine in pozitia initiala sub actiunea
arcurilor fixatorului. In aceasta situatie coroana 6 poate fi deplasata
spre dreapta , conul de blocare 7 intrand in orificiul coroanei ,
deoarece boltul 5 ocupa o pozitie concentric fata de orificiu
Page Anexe
11

(fig.12.15,d) . Prin deplasarea coroanei , dantura se va cupla cu


dantura auxiliara 12 a rotii 10 si in felul acesta se solidarizeaza la
rotatie roata 10 cu arboreal 11 prin intermediul sincronizatorului .

11 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Fig12.15 Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare:

a-sectiune ; b-chema cinematic ; c si d – functionare ; 1-arborele primar ; 2–pinion arbore primar , 3 si


9 contraconuri de sincronizare ; 4-8 – discuri conice de sincronizare ; 5-bolt de blocare ; 6-coroana
culisanta ; 7-con de blocare ; 10-roata dintata ; 11-arbore secundar ; 12 si 15-dantura auxiliara de
cuplare ; 13-manson ; 14-dantura manson ; 16-bolturi elastic de fixare.

Treapta de mers inapoi.

Treapta de mers inapoi se poate obtine prin intercalarea unor roti


dintate suplimentare intre cele doua roti dintate ale treptei 1.

In figura 12.16,a se reprezinta treapta de mers inapoi ce se obtine


cu doua roti dintate culisante .Roata dintata 1 de pe arboreal
secundar S impreuna cu o roata dintata 2 de pe arboreal
intermediar 1 formeaza treapta 1 de viteza . Daca in pozitia
decuplata blocul de roti dintate 3 si 3` este deplasat pe axul M1
pana cand roata dinata 3` va angrena cu roata dintata 2 iar roata
dintata 3 cu roata dintata 1 sensul de rotatie al arborelui secundar
se va schimba deci si sensul de mers alautomobilului.
Page Anexe
12

Treapta de mers inapoi se poate realize constructive mai simplu


prin intercalarea unei singure roti dintate intre rotile dintate 1
(fig.12.16,b).Rotile dintate 1 si 2 ale treptei 1 vor fi cuplate
simultant cu pinionul 3 care in acest caz este mai lent raportul de
treansmitere fiind insa egal cu cel al treptei 1 .In felul acesta sensul
de rotatie al arborelui secundar se schimba , deci si sensul de mers
al automobiluluil.

Fig 12.16 Treapta de mers inapoi :

a-cu bloc de doua roti dintate b-cu o singura roata culisanta

Mecanismul de comanda , fixare si zavorare a treptelor


12 Lucrare
cutiei de diploma
de viteze : . Cutia de viteze

Cu acest mecanism se pot realiza :

- comanda cuplarii si decuplarii treptelor

- fixarea treptelor (nepermitand decuplarea sau cuplarea


decat la interventia conducatorului auto )

- zavorarea treptelor (impiedicand cuplarea simultanta a doua


trepte de viteza)

Conditia esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca acest


mecanism , este ca rotile dintate sa cupleze pe toata lungimiea
dintilor , pentru evitarea uzurii neuniforme.

Mecanismul de actionare a cutiei de viteze:

Mecanismul de actionare a cutiei de viteze serveste la cuplarea si


decuplarea perechilor de roti dintate cu scopul obtineri diferitelor
trepte .

Actionarea poate fi directa cu maneta pe capacul cutiei cutiei de


viteze (fig.12.17) sau la distanta utilizata la automobilele la care
cutia de viteze nu se gaseste in apropierea conducatorului.
Page Anexe
13

In capacul 1 (fig.12.17.) pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate


furcile 3.Furcile au niste locasuri in care intra capatul inferior al
manetei 16.Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte
.Articulatie sferica 5 este apasata in locasul sau de arcul 15

La cuplarea unei trepte conducatorul deplaseaza maneta 16 in


plan transversal astfel incat capatul inferior al ei sa intre in locasul
mansonului 4 de pe una din tijele 2 . Apoi prin deplasarea manetei
in plan longitudinal tija culiseaza se deplaseaza o data cu ea si furca
pe care o poarta , cupland treapta corespunzatoare . Rezulta deci ca
pentru cuplarea unei trepte sunt necesare doua operatii : selectarea
(alegerea treptei) si cuplarea propiu-zisa .

Mecanismul de actionare prezentat este prevazut cu trei tije


culisante 2 cu ajutorul carora se obtin cele cinci trepte pentru
mersul inainte si una pentru mersul inapoi.

Pentru imbunatatirea selectarii , treapta 1 si mersul inapoi sunt


comandata de aceasi tija iar pentru cuplarea lor maneta 16 trebuie
actionata cu o forta marita pentru a invinge forta arcului 13

13 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Fig. 12.17. Mecanismul de actionare a cutiei de viteze :

1-capac carter cutie ; 2-tije culisante ; 3-furci ; 4-manson furca ; 5-articulatie sferica ; 6-stift pentru
impiedicarea rotirii manetei ; 7-suruburi de fixare ; 8-arc dispozitiv de fixare ; 9-bila dispozitiv de fixare
; 10-stifturi dispozitiv zavorare ; 11-gheara de ghidare care impieduca rotirea tijei ; 12-tampon ; 13-arc
; 14-coroane culisante ; 15-arc de apasare maneta ; 16-maneta de actionare .
Page Anexe
14

Dispozitivul de fixare a treptelor :

Dispozitivul de fixare a treptlor exclude posibilitatea autocuplarii


si autodecluparii treptelor .El mentine cutia de viteze intr-o anumita
treapta sau la puctul mort atat timp cat nu intervine conducatorul
auto .

La automobile dispozitivele de fixare cele mai raspandite sunt cele


cu bila .Fiecare tija culisanta 1 (fig.12.18) are ;lla partea superioara
trei locasuri semisferice in care intra bila 2 apasata pe arcul 3
.Locasurile extreme ale tijei 1 corespund celor 2 trepte pe care le
realizeaza furca respective iar cel din mijloc pozitie
neutre.Distantele l dintre aceste locasuri trebuie astfel alese incat
sa asigure angrenarea rotilor dintate ale fiecarei trepte pe toata
lungimea dintilor .

14 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Fig12.18 Dispozitivul de fixare a treptelor

Dispozitivul de zavorare a treptelor :

Dispozitivul de zavorare (blocare) a treptelor exclude posibiliatea


cuplarii simultane a doua sau mai multor trepte . Dispozitivul de
zavora re a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in acelas plan
este reprezentat in figura 12.19,a,b, . Tijele culisante extreme 4 si 9
sunt prevazute in plan orizontal pe partea interioara cu cate un
locas semisferic . Tija central 8 este prevazuta in plan orizontal cu
cate 2 locasuri semisferice . Un dreptul locasurilori tija central este
prevazuta cu un orificiu in care se monteaza stiftul 1 . Intre tijele
extreme si tija centrala se gasesc zavoarele 2 si 7 .

In pozitie neutra (fig12.19,a) toate locasurile se afla pe aceasi linie


iar intre zavoare si locasuri exista un mic joc j . In cazul deplasarii
tijei 4 (fig.12.19.b) ea va actiona asupra zavorului 2 scotadu-l din
Page Anexe
15

locasul lui si obligandu-l sa intre in locasul tijei 8 : acesta va deplasa


stiftul 1 in locasul din cealalata parte a tijei 8 . Prin acesata
deplasare stiftul 1 va impinge zavorul 7 in locasul tijei 9 . In acest fel
tijele 8 si 9 sunt zavorate in pozitia neutra .

La deplasarea tijei 8 se vor zavora tijele 4 si 9 iar la deplasarea


tijei 9 se vor zavora tijele 8 si 4 .

In fig12.19,c se prezinta dispozitivul de zovarare a treptelor la o


cutie de viteze cu trei tije culisante 1 , 2 si 3 care insa nu su8nt
dispuse in acelas plan . In pozitie neutra intre locasurile din tije si
zavorul 4 exista un anumit joc . La deplasarea unei tije (ex .tijei 2 )
zavorul 4 este scos din orificiu acestei tije si introdus fara joc in
orificiu tijelor 1 si 3 pe care le blocheaza (fig.12.19,d) Aceasta
solutie este utilizata la autoturismul Dacia 1310

15 Lucrare de diploma . Cutia de viteze


Page Anexe
16

Fig. 12.19 Dipozitivul de zavorare a treptelor

Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte :

Cutii de vieteze pentru autoturisme . Autoturismele construite


dupa solutia “clasica” (motorul in fata si puntea motoare in spate)
sunt prevazute cu cutii de viteze cu trei arbori .

In cazul autoturismelor construite dupa solutiile “totul in fata” si


“totul in spate” cutia de viteze are doi arbori (arborele primar cuplat
cu arborele ambreajului printr-un manson si arborele secundar
montat sub arborele primar ) .

Deoarece nu se poate realize coaxialitatea arborelui primar cu


arborele secundar “priza directa” lipseste . La aceste cutii de viteze
valoarea raportului de transmitere in treapta cea mai rapida este
subunitara sau supraunitara in fig 12.20 este reprezentat grupul
cutie de viteze-punte motoare al autoturismului dacia 1310
organizat dupa solutia “totul in fata”

16 Lucrare
Cutia de diploma
de viteze . Cutia
are 2 arbori de viteze
si permite obtinerea a patru trepte de
mers inainte sincronizate si o treapta de mers inapoi
nesincronizata . Arborele primar 2 primeste miscarea de la arboreal
ambreajului 1 prin intermediul mansonului de lagatura . Rotile
dintate de pe arboreal sunt solidare cu el in timp ce rotile dintate de
pe arboreal secundar 3 sunt libere . Solidarizarea rotilor cu arboreal
secundar se face cu ajutorul sincronizatoarelor 15 si 14 de tipul cu
inertie si inele de blocare .
Page Anexe
17

Autoturismele Dacia 1310 pot fi echipate si cu o cutie de viteze cu


cinci trepte de mers inainte sincronizate si o treapta de mers inapoi
nesincronizata . Cuplarea treptei a cincea se obtinea cu ajutorul
unui sincronizator ca la autoturismul Dacia Nova

In figura 12.21 este prezentat grupul cutie de viteze-punte


motoare al autoturismului Dacia Nova . Cutia de viteze 3 are cinci
trepte pentru mersul inainte , sincronizate si o treapta de mers
inapoi nesincronizata . Pentru obtinerea treptei a cincea aceasta
cutie de viteze are in plus fata de cutia cu patru trepte utilizata la
dacia 1310 grupul de roti dintate 2 si 8 . Cuplaarea treptei a cincea
se obtine cu ajutorul sincronizatorului 1 . Arborele primar al cutiei
de vieteze este si arborele ambreajului 4 .

Datorita faptului ca motorul autoturismului Dacia Nova este dispus


17 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
transversal transmisia principal este organizata sub forma unui
agrenaj cu roti dintate cilindrice 5 si 6 deoarece axa arborilor
planetari 7 este paralela cu axele arborilor cutiei de viteze .
Page Anexe
18

18 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Materiale utilizate in constructia cutiei de viteze :

Rotile dintate se executa din oteluri aliate . Dupa prelucrare , ele


sunt supuse unui tratament termochimic (cementarea sau
cianurarea ) , precum si unui tratament termic corespunzator . Sunt
recomandate oteluri : 15 CO 8 , 18 MC 10 , 21 MoMC . 13 CN 3 OX
(stas 791-60) pentru rotile care se cementeaza , respective otelurile
aliate cu Cr-Ni-Mo pentru cele care se cianureaza .

Arborii cutiei de viteze sunt realizati tot din oteluri aliate pentru
cementare daca sunt executati dintr-o bucata cu rotile dintate , sau
din oteluri aliate de imbunatatire de tipul 41 MoC 11 x : 40 C 10 etc
Page Anexe
19

Carterul cutiei de viteze se realizeaza din fonta cenusie , de


rezistenta medie . In unele solutii constructive pentru reducerea
masei cartere se fac din aliaje de aluminiu ( Dacia si Olcit )

19 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Cap II. Tehnologii de intretinere si


reparatii

Intretinerea cutiei de viteze

Intretinerea cutiei de viteze cuprinde urmatoarele lucrari :

-controlul fixarii pe carterul


ambreajului sau pe cadru
Page Anexe
20

-verificarea strangerii piulitelor de


flansa arborelui

secudar

-verificarea etanseitatii carterului


prin observarea

locurilor pe unde au loc pierderile


de ulei

-controlul cu stetoscopul a
zgomotelor

-controlul functionarii dispozitivelor


de fixare si zavorare

- reglarea mecanismelor de
actionare a treptelor

- gresarea articulatiilor mecanismului de


actionare

20 - controlul
Lucrare de diploma . Cutia de vitezesi complectare nivelului
lubrifiantului

- schimbarea lubrifiantului din carter

Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie .


Schimbarea uleiului consta din golirea celui uzat si umplerea pana la
nivel cu ulei proapat cu ulei de tip corespunzator (tabelul 12.4) .
Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a
carterului si astupat cu un buson filetat

Pentru o scurgere mai buna a lubrifiantului din carter golirea


trebuie facuta la venirea din cursa . Introducerea uleiului in carte se
face in general printr-un orificiu lateral astupat tot cu un buson .

Periodic se controleaza nivelului lubrifiantului in carter care


trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare
Page Anexe
21

Tipul Dacia DAF ARO ROMA IVECO Oltcit Dacia


autovehico N Nova
lului

Tipul T 90 AGIP T 90 T 90 CASTR 80 W SAE


lubrifiantul EP2 ATF EP2 EP2 OL EPX 85 W 80W
ui
2D 90 SAE
80W/9
0
Periodicita 10.00 30.00 20.00 24.00 50.000 15.00 10.00
tea de 0 0 0 0 0 0
schimbare
in km

21 Lucrareinde
Defectele diploma . a
exploatare Cutia dede
cutiei viteze
viteze :

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub


forma :

- blocarea cutiei de viteze

- ramanerea intr-o trapta fara


posibilitatea de a mai

cupla alta

-autodecuplarea cutiei de viteze

- schimbarea cu zgomot a treptelor


de demaraj , cu

ambreajul decuplat complect

-zgomotul continuu mai puternic


la mersul in plina

sarcina

Blocarea cutiei de viteze:


Page Anexe
22

Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul


inapoi , ca urmarea a deteriorarii dispozitivului de zavorare a
treptelor sau din cauza ruperilor de dantura.

-Defectarea dispozitivelor de zavorare a treptelor poate conduce la


cuplarea simultana a doua trepte , in acelas timp rezultand o
blocarea a cutiei de viteze . Inlaturarea defectului consta in
inlocuirea pieselor uzate ale dispozitivului .

-Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutii de viteze


atunci cand frahmente din dantura sparta se intepenesc intre dintii
pinioanelor . inlaturarea defectului poate fi facut numai intr-un
atelier reparator prin inlocuirea pinioanelor cu dintii ruptii.

Ramanerea cutii de viteze intr-o treapta fara posibilitatea de a mai


cupla alta:

Defectul se datoreaza mai multor cauze , cele mai importante


fiind : ruperea manetei de schimbare a treptelor , ruperea furcilor de
cuplare sau a tijelor culisante , defectarea dispozitivului de zavorare
si congelarii uleiului pe timp de iarna .

22 -Ruperea manetei
Lucrare de schimbare
de diploma . Cutiaade
treptelor
vitezede viteze se poate
datora oboseli materialului sau a manevrarilor bruste , in deosebi
iarna cand ulei de transmisie din carte este prea vascos . Daca
ruperea manetei s-a facut deasupra articulatie sferice , pentru a se
putea continua drmul pana la atelierul reparator se va folosi o chei
tubular sau o teava , introdusa pe capatul manetei cu ajutorul
careia se va schimba treptelor

-Ruperea furcilor de cuplare sau atijelor culisante se produce


datorita oboselii materialului , schimbarilor brutale sau manevrarilor
fortate cand ulei este congelat .

Defectul se constata prin faptul ca desi maneta se poate manevra


totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor . Pentru a preveni
producerea unor astfel de deteriori , la imposibilitatea cuplarii
pinioanelor se debreiaza si se apreste motorul .

Autodecuplarea cutiei de viteze (sare dn viteza):

Defectul se poate datora urmatoarelor cauze : defectarea


dispozitivul de fixare a treptelor , danturile pinioanelor si dnturile de
cuplare (crabotii) uzate accentuat , rulementii cu jocuri mari ,
jocurile axiale mari ale pinioanelor pe arboreal secundar .
Page Anexe
23

-Defectarea dispozitivului de fixare al treptelor conduce la


autodecuplarea treptei. Inlaturarea defectului consta in inlocuirea
partilor uzate ale dispozitivului de fixare .

-Uzura exccesiva a danturii pinioanelor se datoreaza functionarii


indelungate sau manevrarii incorecte a manetei cutiei de viteze .
Inlaturarea defectului consta in inlocuirea rotilor uzate peste limitele
admise .

Schimbarea cu zgomot a treptelor la demarj , cu ambreajul


complect decuplat:

Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteoriarea


sincronizatoarelor .

Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor


cuplarea treptelor se face cu zgomot datorita faptului ca vitezele
unghiulare ale elemntelor , in momentul cuplarii , nu mai sunt egale.

Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina:

Se datoreaza uzurii sau detriorarii rulmentilor arborilor de


asemenea el poate aparea si la montajul prea strans , fiind urmat de
23 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
incalziri locale ale lagarelor si eventual de griparea rulmentilor.

Bataia ritmica: se datoreaza rupturii danturii rotillor dintate .


Continuarea drumului se va face cu atovehiculul remorcat pana la
atelierul reparator .

Defectele si tehnologia de reconditionare a cutiei de viteze :

Carterul cutiei de viteze: poate prezenta urmatoarele defecte care


se inlatura dupa cum urmeaza :

-fisurile carterului daca sunt mai mici de 50 mm sau nu traverseaza


mai mult de 2 gauri se inlature prin sudare oxiacetilenica si
refacerea suprafetelor afecate de fisuri la forma si dimensiunile
initiale

-locasurile pentru axul de mers inapoi uzate se alezeaza la cote


majorate si se folosesc axe majorate

-filetul gaurilor deteoriat se recoditioneaza prin majorarea gaurilor si


refiletarea la cota majorata sau prin incarcarea cu sudura a
gaurilor , gaurirea si refiletarea la cota nominala
Page Anexe
24

-locasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzate se


reconditioneaz prin alezarea la o cota amajorata – bucsare (bucse
montate cu stranger prin presare) – prelucrarea alezajului la cota
nominal sau prin metalizare , urmata de prelucrare la cota nominala

Arborele primar: al cutiei de viteze poate prezenta urmatoatrel


defecte care se inlautura dupa cum urmeaza :

-suprafat locasului pentru spijinirea arborelui secundar uzata se


reconditioneaza prin rectificarea la cota majorata . Reconditionarea
se poate face si prin cromare , dupa care se rectifica la cota
nominala .

-suprafata de fixare a rulmentului din carterul cutiei de viteze uzata


se reconditioneaza prin cromare , metalizare cu pulberi metalice sau
metalizarea cu sarma si rectificarea la cota nominala .

-uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreajului


peste limita admisa duce la rebutarea arborelui

-fusul de ghidaj in arborele cotiti uzat se reconditioneaza prin


cromare si rectificarea la cota nominala sau metalizare cu pulberi
24 metalice si retificare
Lucrare de diplomala cota nominala
. Cutia de viteze
-suprafata de alunecare a inelelui de etansare uzata se
reconditioneaza prin cromare sau prin metalizare cu pulberi
retificare la cota nominala .

-suprefetele de lucru ale dintilor de angrenare sau cuplare stirbite se


reconditioneaza prin polizarea marginilor daca defectul nu
depaseste 25% din suprafata dintelui sic and nu apare la doi dinti
alaturati

Arborele intermediar : poate prezenta urmatoarele defecte care


se inlarura dupa cum urmeaza :

-fusurile pentru rulmenti uzate se reconditioneaza prin cromare si


rectificare la cota nominala

-suprafetele de contact cu rotile dintate uzate se reconditioneaza :


prin cromare si rectificare la cota nominal cand se folosesc roti
dintate cu diametrul interior la cota nominala : prin cromare si
rectificare la cota majorata cand se folosesc roti dintate la o treapta
de reparatie

-uzarea in grosime a dintilor danturii rotilor peste limita admisa


conduce la rebutarea arborelui
Page Anexe
25

-incovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea


acestuia daca bataia frontal masurata in locul precizate depaseste
valoarea prescrisa

-fisurile de orcie natura sau pozitie conduc la rebutarea arborelui

-suprafetele de lucru ale dintilor stirbite se reconditioneaza prin


polizarea marginilor , daca nu depasesc 25% din suprafata dintelui
si nu se produc la doi dinti alaturati

Arborele secundar : poate prezenta urmatoarele defecte care se


inlatura dupa cum urmeaza :

-suprafete de centrare a canelurilor uzate nu se reconditioneaza .


Daca dimensiunile sunt sub limita admisa arborele se rebuteaza

-uzura in grosime a canelurilor conduce la inlocuirea arborelui daca


cota este sub limita admisa

-suprafetele de lucru pentru rulmenti cu role-ace (pe care se sprijina


rotile dinate) uzate se reconditioneaza prin : cromare dura si
rectificare la cota nominala ; metalizare cu pulberi metalice si
rectificare la cota nominala ; rectificarea la treapta de reparatie ,
25 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
inlocuirea rolelor-ace initiale cu unele avand diametrul majorat si
folosirea unei roti dintate reconditionate

-fusurile pentru rulmentii de sprijin uzate se reconditioneza prin


rectificare si uniformizare , cromare dura si rectificare la cota
nominala

-fisuri de orce natura conduc la rebutarea arborelui

-incovoierea arborelui se masoara cu un dispozitiv cu comparator .


Bataia radiala la prindere intre varfuri nu trebuie sa depaseasca o
anumita valoarea prescrisa . Arborele incovoiat nu se reconditineaza
.

Reconditionarea rotilor dintate :

Tinand seama de complexitatea problemelor ridicate de


danturari , nu este indicat a se reconditiona danturile rotilor dintate .
Stirbirile mici se indeparteaza cu o masina portabila cu piatra
abraziva . Suprafete laterale functionale se reconditioneaza prin
cromare , urmata de rectificare . Daca uzurile sun mari , suprafetele
se rectifica , iar difernta de cota la montaj se compeseaza prin saibe
plane . Alezajele butucilor rotilor dintate se reconditioneaza prin
Page Anexe
26

cromare urmata de rectificare la cota nominal . La uzuri mari , se


pot bucsa , prelucrandu-se apoi la cota nominala.

26 Lucrare de diploma . Cutia de viteze

Norme de protectie a muncii:

1.Asigurarea iluminatului,incalzirii si ventilatiei in atelier;

2.Masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

3.Sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor


actionate electric;

4.Masinile sa fie echipate cu ecran de proctie conform normelor de


protectia muncii;
Page Anexe
27

5.Atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a


incendiilor;

6.Atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea


pieselor mai mari de 20 kg;

7.Muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile


incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

8.Inaintea de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor,a


dspozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

9.Se va verifica inaintea lucrului daca admosfera nu este incarcata cu


vapori de benzina sau alte gaze infamabile;

10.La terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la


prize,masinile vor fi oprite,sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

11.Muncitorii se vor spala pe maini cu emulsie de racier si se vor sterge pe


maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii.Daca pentru spalarea
masinilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi
imediat apa si sapun;
27 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
12.Ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare,fara noduri sau
crapatur;este interzis lucrul cu ciocane,nicovale care au fisuri
,stirbituri,sparturi sau deformari in forma de floare;

13.La folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce


intepaturi iar dupa uilizare vor fi asezate in truse speciale;

14.Daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;

15.In cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele


de polizat astfel incat sa nu se prezinte fisuri sau sparturi precum si
prinderea piesei pe masina.Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de
protectie.

CAP.III:CALCULUL ECONOMIC

Indicatorii tehnici, economici si procesul pentru determinarea costului unui

produs sau unei reparati, se va folosii, formula: C=M+S+CAS+r+R+B ,unde


C=costul (pretul), produsului sau reparatiei (lei).
Page Anexe
28

M=valoarea materialelor prime si materiale folosite pentru fabricarea


produsului sau reparatiei.
S=salariile directe brute platite executantului lucrarii.
CAS=contributiile pentru asigurarile sociale.
R=cheltuieli generale ale societatii.
B=beneficiu.
Pretul estimativ al principalelor materii prime sunt urmatoarele:
-fonta: 3,5 lei kg ;
-otel rotund: 2,5 lei kg ;
-otel special: 4 lei kg ;
-tabla: 3 lei kg ;
-electrozi: 10 lei kg ;
-vopsea: 11,8 lei kg ;
-grund: 7,5 lei kg ;
-diluant: 6 lei kg .
Valoarea sudurilor directe brute estimate sunt:
28 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
-sudor: 5 lei/ora;
-mecanic: 7,5 lei/ora.
Cheltuielile indirecte ale sectiei cuprind:
1-Salariile persoanelor indirecte (sef de echipa, maistru, sef de atelier, sef sectie

intretinere) ;
2-sporul de la persoanele directe si indirecte (vechime , conditii grele);
3-somaj 1 % ,sanatate 7 % , handicapati 2 % ,pensii 5 % ;
4-carti de munca ;
5-concedii de odihna si medicale;
6-cheltuieli de intretinere utilaje;
7-aprovizionarea cu scule,dispozitive,verificatoare.
8-cheltuieli la terti;
9-amortizarea cu cladirea si mijloace fixe ale sectiei;
10-utilitati (gaz,energie electrica, apa,incalzire),r=100-800 % din (CAS+S) si depinde
de societatea comerciala;
R=cheltuielile generale ale societatii cuprind:
Page Anexe
29

-punctele 1-5 de la cheltuieli indirecte ale sectiei pentru personalul TESA. a societatii
(conducere ,adminitrativ,contabilitate ,PSI. salarizare).
-cheltuieli de amortizare la cladirile administrative;
-cheltuieli postale, telefoane.
-cheltuieli impozite si taxe locale.
-cheltuieli materiale pentru intreprindere (piese de schimb).
-cheltuieli de desfacere.

EXEMPLU DE CALCUL ESTIMATIV


Repararea cutiei de vieze :
-valoarea materialelor folosite pentru reparatie (electrozi de sudura, hartie
abraziva)=10 lei, M=10 lei.
-valoarea salariilor directe brute =40 lei ,S=40 lei.
Costul produsului C=M+S+CAS+r+R+B

CAS=23.33 % din salar=>CAS=(23.33 � 40 )�100=9.33 lei ;


29 Lucrare
r=300 de diploma . Cutia de viteze
% din ( CAS+S)
r=300 � (9.33 � 40) � 100= 1119.6 lei ;
R=18% din ( M+S+CAS+r) =18 � (10 + 40+9.33+1119.6) �100= 212.2 lei;
B= 10 % din ( M+S+CAS+r+R) = 10�( 10+40+9.33+1119.6+212.2) � 100=139 lei
.
=>C=10+40+9.33+1119.6+212.2+139= 1530.1 lei
Pretul produsului este de 1530,1 lei ,iar la livrare se adauga TVA 19 % din C.
TVA=(19 � 1530,1 ) � 100=290,7 lei.
Pretul de livrare =( C+TVA )= 1530,1+ 290,7 =~1821 lei

BIBLIOGRAFIE

1.)GHEORGHE FRĂŢILĂ, MARIANA FRĂŢILĂ, ŞTEFAN


SAMOILĂ ,„AUTOMOBILE ”Editura Didactică şi Pedagogică,
Page Anexe
30

Bucureşti, 2003

2.) GHEORGHE FRĂŢILĂ, MARIA-VALENTINA POPA,


„AUTOMOBILE”,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992;

3)”Agenda automobilului”

ing.Dan Vadeanu Mihalache-Ed.Tech.-Buc.(1985)

4)”Technologia repararii automobilului”

ing.Francu Tanase Iosif Floare-Ed.Tech.-Buc.(1981)

5)”Automobilul Dacia”

ing.Corneliu Mandiru-Ed.Tech.-Buc.(1998)

6) Instalatii si echipamente auto-tehnologia


meseriei electromecanic
30 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
auto Editura didactica si pedagogica , R.A. – Bucuresti , 1995
ing. Elena Antonescu prof. gr. I Prof. dr. Mariana Fratila

7.) NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU


ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AUTOVEHICULE 2004,
MINISTERUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE,
DEPARTAMENTUL PROTECŢIEI MUNCII.

Cuprins
Page Anexe
31

Cap I.Memoriu tehnic


Introducere………………………………………………………………………
…………………………..1

Cutia de vieteze in
trepte………………………………………………………………………………4

Mecanismul
reductor…………………………………………………………………………….
........4

Solutii constructive de cuplare a treptelor


…………………………………………………….6

Treapta de mers
inapoi…………………………………………………………………………………
10

Mecanismul de comanda , fixare si zavorare a treptelor


cutiei de viteze……….11
31 Lucrare de diploma . Cutia de viteze
Mecanismul de actionare a cutiei de
viteze…………………………………………………..11

Dispozitivul de fixare a
treptelor…………………………………………………………………..12

Dispozitivul de zavorare a
treptelor……………………………………………………………...13

Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte


……………………………………………..14

Materiale utilizate in constructia cutiei de viteze


……………………………………….…17

Cap II. Tehnologii de intretinere si reparatii


Intretinerea cutiei de
viteze……………………………………………………………………….…18

Defectele in exploatare a cutiei de viteze


………………………………………………….…19
Page Anexe
32

Defectele si tehnologia de reconditionare a cutiei de viteze


………………………..21

Norme de protectie a
muncii………………………………………………………………………..24

CAP.III:CALCULUL ECONOMIC
Exemplu de calcul
estimative…………………………………………………………………….…
25
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………
………………………..26

ANEXE………………………………………………………………………………
………………………..29

32
Anexe
Lucrare de diploma . Cutia de viteze