P. 1
Proiect Diploma -Cutia de Viteze

Proiect Diploma -Cutia de Viteze

|Views: 5,810|Likes:
Published by Raul Lazar

More info:

Published by: Raul Lazar on Sep 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $19.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

01/17/2015

$19.99

USD

Page 1 Anexe

INTRODUCERE

Automobilul este un vehicul rutier, carosat şi suspendat elastic pe cel puţin trei roţi care se deplasează prin mijloace de propulsie proprii în diferite condiţii de teren, destinat transportului direct sau prin tractare al unor încărcături ce pot fi bunuri, persoane, etc. Apariţia primelor automobile este strâns legată de

descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu abur şi a motorului cu ardere interna. Primele automobile au apărut pe la mijlocul seculului trecut şi erau echipate cu motor cu abur, iar spre sfârşitul secolului, motorul a fost înlocuit cu motorul cu ardere internă. Aceste automobile erau prevazute cu roţi fără pneuri, aveau o transmisie simplă, masă mare, iar viteza de deplasare era foarte mică. Primele 1 automobile au fost utilizate în special Lucrare persoanelor. de diploma . Cutia de viteze pentru transportul

În secolul nostru, începe folosirea roţilor cu pneuri, s-au perfecţionat motorul cu ardere internă şi transmisia şi s-a diversificat continuu construcţia automobilelor. După cel de-al doilea război mondial, se produce un salt calitativ important în perfecţionarea şi modernizarea automobilelor, acordându-se atenţie deosebită economicităţii, siguranţei circulaţiei şi reducerii masei proprii. Precursorii români se remarcă prin contribuţii originale la dezvoltarea automobilului modern.Printre ei se afla si inginerul Aurel Persu, primul automobil cu forma aerodinamica fiind construit de acesta. În anul 1880 Dumitru Văsescu, student la Paris, realizează un automobil propulsat cu ajutorul motorului cu abur.

Page 2 Anexe

Primul automobil aerodinamic a fost construit în anul 1923 de inginerul Aurel Persu. Autoturismul fără diferenţial şi cu motorul în spate, a fost brevetat în multe ţări. Traian Vuia a brevetat în anul 1930 un automobil propulsat cu ajutorul generatorului Vuia. După cel de-al doilea război mondial, în ţara noastră au fost realizate de către unii ingineri şi tehnicieni talentaţi un număr de câteva automobile prototip la care solutiile utilizate în ce priveşte motorul, transmisia şi caroseria, s-au situat pe acelaşi plan cu automobilele străine de atunci, de aceeaşi capacitate cilindrică. Dintre acestea pot fi amintite microautomobilele realizate între anii 1945-1947 la Uzinele I.A.R. din Braşov şi echipate cu motoare în doi timpi. În anul 1953, începe la Braşov fabricarea autocamionului SR-101, cu sarcina utilă de 4 tone, echipat cu un 2 motor cu aprindere prin scânteie în patru timpi cu 6 cilindrii verticali Lucrare de diploma . Cutia de viteze în linie. Tot la Întreprinderea de autocamioane din Braşov s-a trecut la fabricarea autocamioanelor din familia Carpaţi şi Bucegi, echipate cu motorul SR-211, cu opt cilindrii în V la 90º şi cu aprindere prin scânteie. În anul 1970, Întreprinderea de Autocamioane din Braşov a început fabricarea autocamioanelor DAC şi ROMAN, cu sarcina de 8 şi 10 tone, echipate cu motor Saviem D 797-05 şi o mare diversitate de autocamioane cu sarcina utilă cuprinsă între 10-27 tone, echipate cu motorul D 2156 HMN 8. Pentru a mari puterea s-au introdus în fabricaţie motoare cu supraalimentare (turbo). La Societatea Comercială Rocar S.A. din Bucureşti se produc şi autobuze destinate transportului urban şi interurban.

Page 3 Anexe

Autoturisme de teren se produc la Societetea Comercială Aro S.A. din Câmpulung Muscel cum ar fi Aro-24 echipat cu motor cu aprindere prin scânteie (L-25) sau cu aprindere prin compresie.

Cap I.Memoriu tehnic
(descriere , partii componente , functionare)
Cutia de viteze (schimbatorul de viteze ) . Destinatia . Conditiile impuse si clasificarea cutiilor de viteze

3

In functie de valoarea rezistentei de viteze Lucrare de diploma . Cutia care se opune ianitarii automobilului , trebuie modificata forta de tractiune a acestuia . Motoarele cu ardere interna a automobilelor permit o variatie limitata a momentului motor , respective a fortei de tractiune . Din aceasta cauza , automobilele echipate cu motoare cu ardere interna trebuie sa fie prevazute cu cuitie de viteze cu scopul : - modificarii fortei de tractiune in functie de valoarea rezistentei de inaintare ; - mersul inapoi al automobilului , fara a inversa sensulul de rotaie al arborelui cotit al motorului ; - intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisie , in cazul in care automobilul stationeaza , cu motorul in functiune Principalele conditii impuse unei cutii de viteze : - sa asigure automobilului calitati dinamice si economice bune ; - sa prezinte siguranta in functionare (sa nu cupleze sau decupleze fara intervnti conducatorului auto ) ; - sa aiba constructie simpla si a fie usor de manevrat ;

sase sau chiar mai multe trepte Dupa modul de schimbare a treptelor de viteze : cutiile de viteze pot fi cu actionare directa .sa functioneze fara zgomot sis a aiba un radament mechanic cat mai ridicat .Page 4 Anexe . Cutiile de viteze in trepte cu arbori .cu trepte (etaje) .cu axe fixe (simple) . la care arborii cu axa geometrica fixa .planetare .mecanismul reductor sau cutia de viteze propriu-zisa . deoarece aceste tipuri sunt simple din punct de vedere constructiv deci fabricarea lor este ieftina . . Dupa modul de variatie a raportului de transmisie : cutiile de viteze pot fi : . la care variatia raportului de transmitere este discontinua . . Cutia de viteze .sa prezinte un nivel de rezistenta mare la uzura si a fie usor de intretinut Clasificarea cutiilor de viteze : se poate face dupa modul de variatie a raportului de transmisie si dupa modul de schimbare a treptelor de viteza . . Cutia de viteze in trepte se compune din : . Dupa felul miscarii axei arborilor : cutiile de viteze cu trepte pot fi : 4 . Dupa numarul treptelor de viteze : cutiile de viteze pot fi cu trei .mecanismul de actionare . cu actinoare semiautomata sau cu actionare automata Cutia de viteze in trepte . la care axele unor arbori ai cutiei de viteze au o miscare in jurul unui ax central . Lucrare de diploma . . care asigura intre anumite limite variatia continua a raportului de transmitere . cinci . cu axe fixe sunt cele mai rapandite la automobile .continua sau progresive .dispozitivul de fixare a treptelor . patru .

cand motorul functioneaza automobilul sta pe loc deoarece miscarea se transimte de la arborel primar la arboreal intermediar prin rotile 1 si 2 . 12. 6 . b-schema cinematica Diverse trepte ale cutiei de viteze se obtin prin deplasarea pe arboreal secundar a blocului de roti dintate 5-7 sau a mansonului m (cu ajutorul furcilor f1 si f2 ).dispozitivul de zavorare a treptelelor Mecanismul reductor Mecanismul reductor constituie o parte principala a cutiei de viteze si serveste la modificarea raportului de transimtere in functie de variatia rezistentelor la inaintarea automobilului . 12. In aceasta situatie . Mecanismul reductor se compune din doi sau trei arbori (fig. 8 si 10 . In felul acesta . cutia de viteze se afla in pozitia neutra ( punct mort ) Lucrare de diploma . Arborele intermediar I are fixat pe el roti dintate 2 . daca rotile cutiei de viteze ocupa pozitia din fig 12. arboreal primar P este in generl si arboreal ambreajului .11.11. 4 .Cutia de viteze cu trei arbori : a-sectiune .11) pe care se afla montate mai multe perechi de roti dintate ( cu caruciorul carora se transmite miscarea intre arbori ) si dintr-un carter . arboreal secundar fiind liber .Page 5 Anexe . miscarea se poate transmite de la arborele intermediar la arborele secundar prin perechi de roti 7-8 .5-6 si 3-4 . Cutia de viteze 5 Fig. Arborele secundar S este prevazut cu caneluri pe care pot culisa blocul rotile dintate 5-7 si mansonul m . .

cu dispositive de tip roata libera Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala: rotile dinate 2 si 4 (fig 12.11) 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 7 7 8 8 m Raportul de transmitere I II III IV x x x x x x x x x x x x i1= i2= C-C`` C-C` i3= i4= x Modul de cuplare a rotilor dintate pentru obtinerea diverselor trepte la o cutie de viteze cu patru trepte 6 Lucrare de diploma . ceea ce duce la uzarea dintilor . respective roata 3 va angrena cu roata 4 .Page 6 Anexe Cutia de vieteze cu trei arbori da posibilitatea obtinerii treptei de priza directa prin cuplarea arborelui primar cu cel secundar cu ajutorul cuplajului (mansonului) m .3 (semnul x indica rotile dintate angrenate) Numarul treptei 1 Numarul rotilor dintate (fig12. Cuplarea treptelor se obtine prin deplasarea spre stanga sau spre dreapta a blocului de roti 1-3 pana cand roata 1 va angrena cu roata 2 . a carui dantura c se va cupla cu dantura c` . Cutia de viteze Solutii constructive de cuplare a treptelor : Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obtine rin : roti dintate cu deplasare axiala (culisante) . . se poate produce zgomot datorita socurilor ce au loc din cauza vitezelor tangentiale diferite ale rotilor ce intra in angrenare . roti dintate permanente agrenate si mufe de cuplare . Mufele de cuplare pot fi simple : .cu dispozitiv de sincronizare (sincronizatoare) .12) sunt fixe pe arboreal primar P iar blocul rotilor dintate 1-3 se poate deplasa axial pe arboreal secundar S prevazut cu caneluri . Treptele posibili ale unei astfel de cutii de viteze sunt date in tabelul 12. La cuplarea treptelor cu roti dintate culisante . In aceasta treapta cutia de viteze functioneaza in zgomot redus si cu randament ridicat .

b-schema cinematica Fig 12.12. spre stanga sau spre dreapta pana cand dantura sa interioara se va cupla cu dantura auxiliara d a rotii 1 respective 3 . O solutie asemanatoare se intalneste la cutiile de viteze AK de pe automobilele ROMAN In figura 12. a-sectiune .13. Prin deplasarea mufei de cuplare 3 pe canelurile arborelui S dantura d1 va cupla cu dantura d2 si va solidariza roata 2 cu arborele S 7 Lucrare de diploma . Rotile dintate 1 si 3 (fig12.a) se rotesc liber pe arborele S si sunt in agrenare permanenta cu rotile 2 si 4 fixate pe arborele P . Avantajele sincronizarii sunt urmatoarele : se elimina zgomotle .13 Cuplarea Nici la aceasta solutie socurile de cuplare nu au fost eliminate ele fiind preluate acum de danturile auxiliare ale rotilor si mufei . se usureaza conducerea .Page 7 Anexe Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simple: Solutia se aplica in cazul rotilor dintate permanent agrenate .b roata dintata 1 fixata pe arborele P se afla in agrenare permanenta cu roat dintata 2 prevazuta cu dantura frontal d2 si montata liber pe arborele S . prevazuta cu o dantura prin care se solidarizeaza cu mansonul de ghidare Cuplarea treptelor se obtine prin deplasarea coroanei culisante 6 . Datorita faptului ca la cuplare toti dintii mufei vin in contact in acelas timp uzura va fi mai redusa . Cutia de viteze Fig 12. se mareste durabilitatea rotilor dintate . Cuplarea treptelor cu sincronizatoare: prin sincronizare se urmareste ca inainte de cuplarea mufei cu roata dintata vitezele unghiulare sa se egalizeze astfel incat cuplarea rotilor sa se faca fara socuri . Mufa de cuplare m se compune dintr-un manson 5 (solidar la rotatie cu arborele S) si dintr-o coroana culisanta 6 .12 Cuplarea treptelor prin roti dintate cu treptelor cu mufe de cuplare simple Deplasare axiala .

avand in mijloc o proeminenta . Pe manson este dispusa coroana culisanta 16 . prevazuta cu dantura interioara . iar suprafata dintata interioara are un santulet Lucrare de diploma .partile frontale ale dintilor inelelor de blocare si ai coroanei rotilor dintate . Pinionul 1 si roata dintata 8 sunt prevazute cu coroanele dintate 3 si respective 7 si cu suprafetele tronconice 10 si 18 . cel mai raspandite sunt sincronizatoarele conice cu inertie. Datorita faptului ca partea central a pastilelor este asezata in canalele 2 ale mansonului iar partile laterale in ferestele inelelor de blocare mansonul si inelele se rotesc impreuna . Sincronizatorul conic cu inertie cu inele de blocare : (fig 12. pe partea canelata a arborelui secundar . fiind apasate pe coroana . solidarizarea prin pastille 5 (a caror proeminenta 15 este apasata pe canalul semicircular 20 din coroana de catre inele elastice 13 si 21 ) se 8 . la partea dispre manson sunt tesite sub acelas unghi ca si dintii interior ai coroanei 16 La partea frontal dinspre mansonul si inel de blocare sunt executate trei ferestrele inelelor 12 in carte intra capetele pastilelor 5 . Roata dintata 8 este montata liber pe arboreal secundar 9 si este in agrenare permanenta cu alta roata dintata a arborelui secundar 9 si este in agrenare permanenta cu alta roata dintata a arborelui intermediar. In present la automobile . Pe suprafetele conice 10 si 18 se gasesc dispuse inelele de blocare din bronz 11 si 17 . Coroana este prevazuta la exteriror cu un guler pentru furca de actinare . Cutia de viteze inelar semicircular 20 in care intra proeminente 15 ale pastilelor 5 . avand acelas pas ca si coroanele dintate 3 si 7 si dantura interioara a coroanei 16 . se afla mansonul 14 al sincronizatorului prevazut la exterior cu o dantura cu dinti drepti si cu trei crestaturi longitudinale 2 in care intra piedicile (pastilele) 5 . prevazute cu coroanele dintate 4 si 6 . Latimea ferestelor 12 din inele de blocare este mai mare decat latimea pastilelor cun un joc putin mai mare decat jumatate unei deplasari unghiulare in raport cu mansonul si coroana 16 Pentru cuplarea prizei directe si mansonul . Pastilele 5 se gasesc sub actiunea inelelor elastice 13 si 31 .Page 8 Anexe prin micsorare timpilor morti intre schimbarile trepetelor de viteze etc.14) pinionul 1 al arborelui primar se afla in agrenare permanenta cu roata dintata a arborelui intermediar. Intre pinionul 1 si roata 8 .

apasa acest inel pe suprafata conica 18 . Pastilele sprijinindu-se cu capetele in ferestele inelului de blocare 17 . cat ii permite jocul dintre pastilele 5 si ferestele 12 ale inelului . c-vedere In momentul in care vitezele unghiulare ale arborelui primar sic ea a inelului de blocare devin egale component tangential a fortei de . Sincronizatorul conic cu inertie cu inel de blocare a-sectiune . apasand asupra suprafetei conice 18 . care . Efortul axial transmis de conducatorul asupra coroanei si mansonului se transmite inelului de blocare . Datorita frecarii care ia nastere suprafetele conice in contact inelul de blocare se roteste in raport cu mansounul . in sensul rotirii rotii dintate 1 .Page 9 Anexe deplaseaza spre stanga (coroana) cu ajutorul furcii .14. Cutia de viteze Fig 12. b-schema cinematic . 9 Lucrare de diploma . In urma rotatie inelului de blocare cu un sfert de pas dintii inelului vin partial in dreptul dintilor coroanei 16 . da nastere la o forta de frecare ce conduce la egalarea vitezelor unghiulare. impiedicand deplasarea coroanei spre pinionul 1 pana cand vitezele ungiulare ale pinionului 1 si a arborelui secundar nu se egaleaza .

prin impingerea pastileleor in canalele din manson (si scoaterea proeminentelor 15 din canalul semicircular 20) iar dantura ei va angrena dantura 3 a rotii 1 cupland treapta fara soc si fara zgomot. iar boltul revine in pozitia initiala sub actiunea arcurilor fixatorului . Cutia16 prevazute cu arcuri .Page Anexe 10 apasare dintre tesiturile dintilor coroanei si ai inelului devine suficienta pentru a rotii inelul de blocare in sens opus rotatie arborelui primar . coroana si ansamblul discurilor se deplaseaza axial impreuna.Dupa sincronizarea . Un sincronizator asemanator se utilizeaza si la autoturismele dacia 1300 pentru cuplarea treptelor III si IV Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare : coroana 6 (fig. conul de blocare 7 intrand in orificiul coroanei .In aceasta situatie . coroana 16 se poate deplasa in lungul mansonului dupa invingerea fortelor inelelor elastic 21 si 13 . Cand vitezele unghiulare nu sunt egale . In felul acesta rezulta o descentrare a bolturilor 5 in raport cu orificile din coroana 6 facand imposibila deplasarea mai departe a coroanei conului de blocare 7 chiar daca forta axiala depaseste forta fixatorului . deoarece boltul 5 ocupa o pozitie concentric fata de orificiu 10 . blocarea se anuleaza . Datorita Lucrare din stifturile elastic de viteze acestei legaturi . Datorita frecarii dintre suprafetele conice se produce egalarea vitezeleor unghiulare ale coroanei 6 si a rotii 10. blocarea se anuleaza iar boltul revine in pozitia initiala sub actiunea arcurilor fixatorului.c) .15. Dupa sincronizare .12. La rotirea inelului de blocare chiar cu un unghi mic dintii coroanei intra in angrenare cu dintii inelului de blocare iar interactiunea dintre tesiturile dintilor inceteaza si cu aceasta frecarea dintre suprafetele conice ale inelului de blocare si ale arborelui primar . La cuplarea unei trepte coroana 6 se deplaseaza in cazul de fata se presupune spre dreapta iar discul conic 8 este impins catre contraconul 9 care este solidar cu roata 10 si care se presupune ca are o turatie diferita de cea a coroanei . forta de frecare dintre suprafetele discului conic 8 si a contraconului 9 produce o deplasare tangential intre bolturile 5 si coroana 6 (fig 12.15. In aceasta situatie coroana 6 poate fi deplasata spre dreapta .Intre coroana 6 si ansamblul format din bolturile de blocare 5 si discurile conice de frictiune 4 si 8 exista o legatura elastic data de un fixatorde diploma .a) culiseaza pe canelurile exterioare 14 ale mansonului 13 ce este solidarizat la rotatie cu arboreal 11 prin intermediul unor caneluri .

16. 4-8 – discuri conice de sincronizare . 16-bolturi elastic de fixare.15 Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare: a-sectiune . In figura 12. 10-roata dintata . 3 si 9 contraconuri de sincronizare . 11-arbore secundar .15. 11 Lucrare de diploma .12. 7-con de blocare . Daca in pozitia decuplata blocul de roti dintate 3 si 3` este deplasat pe axul M1 pana cand roata dinata 3` va angrena cu roata dintata 2 iar roata dintata 3 cu roata dintata 1 sensul de rotatie al arborelui secundar se va schimba deci si sensul de mers alautomobilului. .d) .Roata dintata 1 de pe arboreal secundar S impreuna cu o roata dintata 2 de pe arboreal intermediar 1 formeaza treapta 1 de viteza . Prin deplasarea coroanei . b-chema cinematic . 2–pinion arbore primar . Treapta de mers inapoi. 5-bolt de blocare .a se reprezinta treapta de mers inapoi ce se obtine cu doua roti dintate culisante . dantura se va cupla cu dantura auxiliara 12 a rotii 10 si in felul acesta se solidarizeaza la rotatie roata 10 cu arboreal 11 prin intermediul sincronizatorului . 1-arborele primar . 14-dantura manson . 13-manson . c si d – functionare . 6-coroana culisanta . 12 si 15-dantura auxiliara de cuplare .Page Anexe 11 (fig. Treapta de mers inapoi se poate obtine prin intercalarea unor roti dintate suplimentare intre cele doua roti dintate ale treptei 1. Cutia de viteze Fig12.

pentru evitarea uzurii neuniforme.12.In felul acesta sensul de rotatie al arborelui secundar se schimba .Rotile dintate 1 si 2 ale treptei 1 vor fi cuplate simultant cu pinionul 3 care in acest caz este mai lent raportul de treansmitere fiind insa egal cu cel al treptei 1 . Actionarea poate fi directa cu maneta pe capacul cutiei cutiei de viteze (fig.16.Page Anexe 12 Treapta de mers inapoi se poate realize constructive mai simplu prin intercalarea unei singure roti dintate intre rotile dintate 1 (fig.b).16 Treapta de mers inapoi : a-cu bloc de doua roti dintate b-cu o singura roata culisanta 12 Mecanismul de comanda .12. Mecanismul de actionare a cutiei de viteze: Mecanismul de actionare a cutiei de viteze serveste la cuplarea si decuplarea perechilor de roti dintate cu scopul obtineri diferitelor trepte .comanda cuplarii si decuplarii treptelor . .zavorarea treptelor (impiedicand cuplarea simultanta a doua trepte de viteza) Conditia esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca acest mecanism . deci si sensul de mers al automobiluluil. Cutia de viteze cutiei de viteze : Cu acest mecanism se pot realiza : . este ca rotile dintate sa cupleze pe toata lungimiea dintilor .17) sau la distanta utilizata la automobilele la care cutia de viteze nu se gaseste in apropierea conducatorului. fixare si zavorare a treptelor Lucrare de diploma .fixarea treptelor (nepermitand decuplarea sau cuplarea decat la interventia conducatorului auto ) . Fig 12.

17. 7-suruburi de fixare . . treapta 1 si mersul inapoi sunt comandata de aceasi tija iar pentru cuplarea lor maneta 16 trebuie actionata cu o forta marita pentru a invinge forta arcului 13 13 Lucrare de diploma . 12-tampon . Apoi prin deplasarea manetei in plan longitudinal tija culiseaza se deplaseaza o data cu ea si furca pe care o poarta . Cutia de viteze Fig.17. 11-gheara de ghidare care impieduca rotirea tijei .Furcile au niste locasuri in care intra capatul inferior al manetei 16. 3-furci .Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte . 8-arc dispozitiv de fixare . cupland treapta corespunzatoare . Rezulta deci ca pentru cuplarea unei trepte sunt necesare doua operatii : selectarea (alegerea treptei) si cuplarea propiu-zisa . 2-tije culisante . 9-bila dispozitiv de fixare . 5-articulatie sferica . 14-coroane culisante .Page Anexe 13 In capacul 1 (fig. 15-arc de apasare maneta . 12. Pentru imbunatatirea selectarii . 10-stifturi dispozitiv zavorare . 4-manson furca .Articulatie sferica 5 este apasata in locasul sau de arcul 15 La cuplarea unei trepte conducatorul deplaseaza maneta 16 in plan transversal astfel incat capatul inferior al ei sa intre in locasul mansonului 4 de pe una din tijele 2 . 6-stift pentru impiedicarea rotirii manetei . Mecanismul de actionare a cutiei de viteze : 1-capac carter cutie .) pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate furcile 3. 13-arc .12. 16-maneta de actionare . Mecanismul de actionare prezentat este prevazut cu trei tije culisante 2 cu ajutorul carora se obtin cele cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi.

La automobile dispozitivele de fixare cele mai raspandite sunt cele cu bila .El mentine cutia de viteze intr-o anumita treapta sau la puctul mort atat timp cat nu intervine conducatorul auto . .12.b.Fiecare tija culisanta 1 (fig. Tija central 8 este prevazuta in plan orizontal cu cate 2 locasuri semisferice .lla partea superioara trei locasuri semisferice in care intra bila 2 apasata pe arcul 3 .a) toate locasurile se afla pe aceasi linie iar intre zavoare si locasuri exista un mic joc j .a. In pozitie neutra (fig12. In cazul deplasarii tijei 4 (fig.Page Anexe 14 Dispozitivul de fixare a treptelor : Dispozitivul de fixare a treptlor exclude posibilitatea autocuplarii si autodecluparii treptelor .Distantele l dintre aceste locasuri trebuie astfel alese incat sa asigure angrenarea rotilor dintate ale fiecarei trepte pe toata lungimea dintilor . Tijele culisante extreme 4 si 9 sunt prevazute in plan orizontal pe partea interioara cu cate un locas semisferic . Un dreptul locasurilori tija central este prevazuta cu un orificiu in care se monteaza stiftul 1 .19.18 Dispozitivul de fixare a treptelor Dispozitivul de zavorare a treptelor : Dispozitivul de zavorare (blocare) a treptelor exclude posibiliatea cuplarii simultane a doua sau mai multor trepte .Locasurile extreme ale tijei 1 corespund celor 2 trepte pe care le realizeaza furca respective iar cel din mijloc pozitie neutre. 14 Lucrare de diploma .19. Intre tijele extreme si tija centrala se gasesc zavoarele 2 si 7 . Dispozitivul de zavora re a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in acelas plan este reprezentat in figura 12.19.b) ea va actiona asupra zavorului 2 scotadu-l din .12.18) are . Cutia de viteze Fig12.

d) Aceasta solutie este utilizata la autoturismul Dacia 1310 15 Lucrare de diploma .Page Anexe 15 locasul lui si obligandu-l sa intre in locasul tijei 8 : acesta va deplasa stiftul 1 in locasul din cealalata parte a tijei 8 . La deplasarea unei tije (ex . In fig12. Cutia de viteze . In pozitie neutra intre locasurile din tije si zavorul 4 exista un anumit joc . 2 si 3 care insa nu su8nt dispuse in acelas plan .c se prezinta dispozitivul de zovarare a treptelor la o cutie de viteze cu trei tije culisante 1 . Prin acesata deplasare stiftul 1 va impinge zavorul 7 in locasul tijei 9 .tijei 2 ) zavorul 4 este scos din orificiu acestei tije si introdus fara joc in orificiu tijelor 1 si 3 pe care le blocheaza (fig.12. In acest fel tijele 8 si 9 sunt zavorate in pozitia neutra .19.19. La deplasarea tijei 8 se vor zavora tijele 4 si 9 iar la deplasarea tijei 9 se vor zavora tijele 8 si 4 .

Rotile dintate de pe arboreal sunt solidare cu el in timp ce rotile dintate de pe arboreal secundar 3 sunt libere . Deoarece nu se poate realize coaxialitatea arborelui primar cu arborele secundar “priza directa” lipseste . Cutia de viteze Cutia de viteze are 2 arbori si permite obtinerea a patru trepte de mers inainte sincronizate si o treapta de mers inapoi nesincronizata .20 este reprezentat grupul cutie de viteze-punte motoare al autoturismului dacia 1310 organizat dupa solutia “totul in fata” 16 Lucrare de diploma . 12. La aceste cutii de viteze valoarea raportului de transmitere in treapta cea mai rapida este subunitara sau supraunitara in fig 12.Page Anexe 16 Fig.19 Dipozitivul de zavorare a treptelor Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte : Cutii de vieteze pentru autoturisme . Solidarizarea rotilor cu arboreal secundar se face cu ajutorul sincronizatoarelor 15 si 14 de tipul cu inertie si inele de blocare . In cazul autoturismelor construite dupa solutiile “totul in fata” si “totul in spate” cutia de viteze are doi arbori (arborele primar cuplat cu arborele ambreajului printr-un manson si arborele secundar montat sub arborele primar ) . Arborele primar 2 primeste miscarea de la arboreal ambreajului 1 prin intermediul mansonului de lagatura . . Autoturismele construite dupa solutia “clasica” (motorul in fata si puntea motoare in spate) sunt prevazute cu cutii de viteze cu trei arbori .

Cuplarea treptei a cincea se obtinea cu ajutorul unui sincronizator ca la autoturismul Dacia Nova In figura 12. Cuplaarea treptei a cincea se obtine cu ajutorul sincronizatorului 1 . Cutia de viteze transversal transmisia principal este organizata sub forma unui agrenaj cu roti dintate cilindrice 5 si 6 deoarece axa arborilor planetari 7 este paralela cu axele arborilor cutiei de viteze . Pentru obtinerea treptei a cincea aceasta cutie de viteze are in plus fata de cutia cu patru trepte utilizata la dacia 1310 grupul de roti dintate 2 si 8 . 17 Datorita faptului ca motorul autoturismului Dacia Nova este dispus Lucrare de diploma . Cutia de viteze 3 are cinci trepte pentru mersul inainte .21 este prezentat grupul cutie de viteze-punte motoare al autoturismului Dacia Nova . .Page Anexe 17 Autoturismele Dacia 1310 pot fi echipate si cu o cutie de viteze cu cinci trepte de mers inainte sincronizate si o treapta de mers inapoi nesincronizata . sincronizate si o treapta de mers inapoi nesincronizata . Arborele primar al cutiei de vieteze este si arborele ambreajului 4 .

Dupa prelucrare . Cutia de viteze Materiale utilizate in constructia cutiei de viteze : Rotile dintate se executa din oteluri aliate . Arborii cutiei de viteze sunt realizati tot din oteluri aliate pentru cementare daca sunt executati dintr-o bucata cu rotile dintate . Sunt recomandate oteluri : 15 CO 8 . sau din oteluri aliate de imbunatatire de tipul 41 MoC 11 x : 40 C 10 etc . 21 MoMC . 13 CN 3 OX (stas 791-60) pentru rotile care se cementeaza .Page Anexe 18 18 Lucrare de diploma . respective otelurile aliate cu Cr-Ni-Mo pentru cele care se cianureaza . ele sunt supuse unui tratament termochimic (cementarea sau cianurarea ) . 18 MC 10 . precum si unui tratament termic corespunzator .

Page Anexe 19 Carterul cutiei de viteze se realizeaza din fonta cenusie . In unele solutii constructive pentru reducerea masei cartere se fac din aliaje de aluminiu ( Dacia si Olcit ) 19 Lucrare de diploma . Cutia de viteze Cap II. Tehnologii de intretinere si reparatii Intretinerea cutiei de viteze Intretinerea cutiei de viteze cuprinde urmatoarele lucrari : -controlul fixarii pe carterul ambreajului sau pe cadru . de rezistenta medie .

Page Anexe 20 -verificarea strangerii piulitelor de flansa arborelui secudar -verificarea etanseitatii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderile de ulei -controlul cu stetoscopul a zgomotelor -controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorare . Cutiacontrolul si complectare nivelului lubrifiantului .4) .reglarea mecanismelor de actionare a treptelor . Introducerea uleiului in carte se face in general printr-un orificiu lateral astupat tot cu un buson .gresarea articulatiilor mecanismului de actionare 20 . Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si astupat cu un buson filetat Pentru o scurgere mai buna a lubrifiantului din carter golirea trebuie facuta la venirea din cursa . Schimbarea uleiului consta din golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proapat cu ulei de tip corespunzator (tabelul 12.schimbarea lubrifiantului din carter Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie .de viteze Lucrare de diploma . Periodic se controleaza nivelului lubrifiantului in carter care trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare .

000 15.Page Anexe 21 Tipul autovehico lului Tipul lubrifiantul ui Dacia DAF ARO ROMA N IVECO Oltcit Dacia Nova T 90 EP2 AGIP ATF 2D T 90 EP2 T 90 EP2 CASTR OL EPX 90 80 W 85 W SAE 80W SAE 80W/9 0 10.00 0 20.00 0 24.ramanerea intr-o trapta fara posibilitatea de a mai cupla alta -autodecuplarea cutiei de viteze .schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj . Cutia de viteze Defectele in exploatare a cutiei de viteze : Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma : .00 0 Periodicita tea de schimbare in km 10.00 0 30. cu ambreajul decuplat complect -zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina Blocarea cutiei de viteze: .00 0 21 Lucrare de diploma .blocarea cutiei de viteze .00 0 50.

Autodecuplarea cutiei de viteze (sare dn viteza): Defectul se poate datora urmatoarelor cauze : defectarea dispozitivul de fixare a treptelor . Cutia treptelor datora oboseli materialului sau a manevrarilor bruste .Page Anexe 22 Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul inapoi . pentru a se putea continua drmul pana la atelierul reparator se va folosi o chei tubular sau o teava . inlaturarea defectului poate fi facut numai intr-un atelier reparator prin inlocuirea pinioanelor cu dintii ruptii. Ramanerea cutii de viteze intr-o treapta fara posibilitatea de a mai cupla alta: Defectul se datoreaza mai multor cauze . 22 -Ruperea manetei de schimbare ade vitezede viteze se poate Lucrare de diploma . Inlaturarea defectului consta in inlocuirea pieselor uzate ale dispozitivului . Defectul se constata prin faptul ca desi maneta se poate manevra totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor . -Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutii de viteze atunci cand frahmente din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor . Daca ruperea manetei s-a facut deasupra articulatie sferice . schimbarilor brutale sau manevrarilor fortate cand ulei este congelat . rulementii cu jocuri mari . -Defectarea dispozitivelor de zavorare a treptelor poate conduce la cuplarea simultana a doua trepte . cele mai importante fiind : ruperea manetei de schimbare a treptelor . jocurile axiale mari ale pinioanelor pe arboreal secundar . . Pentru a preveni producerea unor astfel de deteriori . introdusa pe capatul manetei cu ajutorul careia se va schimba treptelor -Ruperea furcilor de cuplare sau atijelor culisante se produce datorita oboselii materialului . in acelas timp rezultand o blocarea a cutiei de viteze . in deosebi iarna cand ulei de transmisie din carte este prea vascos . danturile pinioanelor si dnturile de cuplare (crabotii) uzate accentuat . ca urmarea a deteriorarii dispozitivului de zavorare a treptelor sau din cauza ruperilor de dantura. ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante . la imposibilitatea cuplarii pinioanelor se debreiaza si se apreste motorul . defectarea dispozitivului de zavorare si congelarii uleiului pe timp de iarna .

gaurirea si refiletarea la cota nominala . nu mai sunt egale. -Uzura exccesiva a danturii pinioanelor se datoreaza functionarii indelungate sau manevrarii incorecte a manetei cutiei de viteze . Bataia ritmica: se datoreaza rupturii danturii rotillor dintate . Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina: Se datoreaza uzurii sau detriorarii rulmentilor arborilor de asemenea el poate aparea si la montajul prea strans . cu ambreajul complect decuplat: Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteoriarea sincronizatoarelor . Cutia de viteze incalziri locale ale lagarelor si eventual de griparea rulmentilor. Inlaturarea defectului consta in inlocuirea rotilor uzate peste limitele admise . Inlaturarea defectului consta in inlocuirea partilor uzate ale dispozitivului de fixare . Continuarea drumului se va face cu atovehiculul remorcat pana la atelierul reparator . 23 Defectele si tehnologia de reconditionare a cutiei de viteze : Carterul cutiei de viteze: poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza : -fisurile carterului daca sunt mai mici de 50 mm sau nu traverseaza mai mult de 2 gauri se inlature prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafetelor afecate de fisuri la forma si dimensiunile initiale -locasurile pentru axul de mers inapoi uzate se alezeaza la cote majorate si se folosesc axe majorate -filetul gaurilor deteoriat se recoditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletarea la cota majorata sau prin incarcarea cu sudura a gaurilor . Schimbarea cu zgomot a treptelor la demarj . Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor cuplarea treptelor se face cu zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elemntelor .Page Anexe 23 -Defectarea dispozitivului de fixare al treptelor conduce la autodecuplarea treptei. in momentul cuplarii . fiind urmat de Lucrare de diploma .

-suprafata de fixare a rulmentului din carterul cutiei de viteze uzata se reconditioneaza prin cromare . Cutia de viteze -suprafata de alunecare a inelelui de etansare uzata se reconditioneaza prin cromare sau prin metalizare cu pulberi retificare la cota nominala . metalizare cu pulberi metalice sau metalizarea cu sarma si rectificarea la cota nominala .Page Anexe 24 -locasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzate se reconditioneaz prin alezarea la o cota amajorata – bucsare (bucse montate cu stranger prin presare) – prelucrarea alezajului la cota nominal sau prin metalizare . -uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreajului peste limita admisa duce la rebutarea arborelui -fusul de ghidaj in arborele cotiti uzat se reconditioneaza prin cromare si rectificarea la cota nominala sau metalizare cu pulberi metalice si retificare la cota nominala Lucrare de diploma . Reconditionarea se poate face si prin cromare . urmata de prelucrare la cota nominala Arborele primar: al cutiei de viteze poate prezenta urmatoatrel defecte care se inlautura dupa cum urmeaza : -suprafat locasului pentru spijinirea arborelui secundar uzata se reconditioneaza prin rectificarea la cota majorata . dupa care se rectifica la cota nominala . -suprefetele de lucru ale dintilor de angrenare sau cuplare stirbite se reconditioneaza prin polizarea marginilor daca defectul nu depaseste 25% din suprafata dintelui sic and nu apare la doi dinti alaturati Arborele intermediar : poate prezenta urmatoarele defecte care se inlarura dupa cum urmeaza : -fusurile pentru rulmenti uzate se reconditioneaza prin cromare si rectificare la cota nominala -suprafetele de contact cu rotile dintate uzate se reconditioneaza : prin cromare si rectificare la cota nominal cand se folosesc roti dintate cu diametrul interior la cota nominala : prin cromare si rectificare la cota majorata cand se folosesc roti dintate la o treapta de reparatie -uzarea in grosime a dintilor danturii rotilor peste limita admisa conduce la rebutarea arborelui 24 .

Daca dimensiunile sunt sub limita admisa arborele se rebuteaza -uzura in grosime a canelurilor conduce la inlocuirea arborelui daca cota este sub limita admisa -suprafetele de lucru pentru rulmenti cu role-ace (pe care se sprijina rotile dinate) uzate se reconditioneaza prin : cromare dura si rectificare la cota nominala . urmata de rectificare . cromare dura si rectificare la cota nominala -fisuri de orce natura conduc la rebutarea arborelui -incovoierea arborelui se masoara cu un dispozitiv cu comparator . Suprafete laterale functionale se reconditioneaza prin cromare . nu este indicat a se reconditiona danturile rotilor dintate . Cutia de viteze inlocuirea rolelor-ace initiale cu unele avand diametrul majorat si folosirea unei roti dintate reconditionate -fusurile pentru rulmentii de sprijin uzate se reconditioneza prin rectificare si uniformizare . Lucrare de diploma . daca nu depasesc 25% din suprafata dintelui si nu se produc la doi dinti alaturati Arborele secundar : poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza : -suprafete de centrare a canelurilor uzate nu se reconditioneaza . Daca uzurile sun mari .Page Anexe 25 -incovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca bataia frontal masurata in locul precizate depaseste valoarea prescrisa -fisurile de orcie natura sau pozitie conduc la rebutarea arborelui -suprafetele de lucru ale dintilor stirbite se reconditioneaza prin polizarea marginilor . suprafetele se rectifica . metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala . rectificarea la treapta de reparatie . Alezajele butucilor rotilor dintate se reconditioneaza prin 25 . iar difernta de cota la montaj se compeseaza prin saibe plane . Stirbirile mici se indeparteaza cu o masina portabila cu piatra abraziva . Reconditionarea rotilor dintate : Tinand seama de complexitatea problemelor ridicate de danturari . Arborele incovoiat nu se reconditineaza . Bataia radiala la prindere intre varfuri nu trebuie sa depaseasca o anumita valoarea prescrisa .

La uzuri mari . 4. 2.Page Anexe 26 cromare urmata de rectificare la cota nominal .Masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire. 26 Lucrare de diploma . .Sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric. prelucrandu-se apoi la cota nominala. Cutia de viteze Norme de protectie a muncii: 1.incalzirii si ventilatiei in atelier.Masinile sa fie echipate cu ecran de proctie conform normelor de protectia muncii. 3.Asigurarea iluminatului. se pot bucsa .

Ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare.Muncitorii se vor spala pe maini cu emulsie de racier si se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii.Muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat. Lucrare de diploma . economici si procesul pentru determinarea costului unui produs sau unei reparati. 9.a dspozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare. 14.Atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg.stirbituri.La terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize.unde C=costul (pretul). .Atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor.Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie. produsului sau reparatiei (lei).III:CALCULUL ECONOMIC Indicatorii tehnici. 10.este interzis lucrul cu ciocane. 15. se va folosii.Daca pentru spalarea masinilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun.In cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat astfel incat sa nu se prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina.sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate. 27 CAP.sparturi sau deformari in forma de floare.masinile vor fi oprite.Se va verifica inaintea lucrului daca admosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze infamabile.Inaintea de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor. 8. 13.nicovale care au fisuri . 11.Page Anexe 27 5. 6.La folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa uilizare vor fi asezate in truse speciale.fara noduri sau crapatur. formula: C=M+S+CAS+r+R+B . 7. Cutia de viteze 12.Daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie.

3-somaj 1 % . 2-sporul de la persoanele directe si indirecte (vechime . 6-cheltuieli de intretinere utilaje.energie electrica.Page Anexe 28 M=valoarea materialelor prime si materiale folosite pentru fabricarea produsului sau reparatiei. -vopsea: 11. 10-utilitati (gaz.5 lei kg .verificatoare.sanatate 7 % . 9-amortizarea cu cladirea si mijloace fixe ale sectiei. -mecanic: 7. CAS=contributiile pentru asigurarile sociale. Cutia de viteze -sudor: 5 lei/ora. Pretul estimativ al principalelor materii prime sunt urmatoarele: -fonta: 3.pensii 5 % . 28 Valoarea sudurilor directe brute estimate sunt: Lucrare de diploma . apa. -electrozi: 10 lei kg .5 lei kg . handicapati 2 % .5 lei/ora.dispozitive. maistru. 4-carti de munca . 7-aprovizionarea cu scule. 5-concedii de odihna si medicale. B=beneficiu. 8-cheltuieli la terti. -tabla: 3 lei kg .incalzire). -otel rotund: 2.8 lei kg . S=salariile directe brute platite executantului lucrarii. conditii grele). sef sectie intretinere) . R=cheltuieli generale ale societatii. R=cheltuielile generale ale societatii cuprind: . Cheltuielile indirecte ale sectiei cuprind: 1-Salariile persoanelor indirecte (sef de echipa. -otel special: 4 lei kg . -grund: 7.r=100-800 % din (CAS+S) si depinde de societatea comerciala. sef de atelier.5 lei kg . -diluant: 6 lei kg .

6+212. MARIANA FRĂŢILĂ.1+ 290.1 lei Pretul produsului este de 1530. -cheltuieli materiale pentru intreprindere (piese de schimb). Costul produsului C=M+S+CAS+r+R+B CAS=23.2 lei. EXEMPLU DE CALCUL ESTIMATIV Repararea cutiei de vieze : -valoarea materialelor folosite pentru reparatie (electrozi de sudura.PSI. R=18% din ( M+S+CAS+r) =18 � (10 + 40+9. Cutia de viteze r=300 % din ( CAS+S) r=300 � (9.2) � 100=139 lei .33 % din salar=>CAS=(23.33+1119.33+1119.33+1119.1 lei . -cheltuieli impozite si taxe locale.7 lei. TVA=(19 � 1530. B= 10 % din ( M+S+CAS+r+R) = 10�( 10+40+9. salarizare). 29 Lucrare de diploma .S=40 lei. telefoane.33 � 40 )�100=9.7 =~1821 lei BIBLIOGRAFIE 1.)GHEORGHE SAMOILĂ FRĂŢILĂ. -cheltuieli de amortizare la cladirile administrative. Pretul de livrare =( C+TVA )= 1530. -cheltuieli postale. -valoarea salariilor directe brute =40 lei .adminitrativ.contabilitate . -cheltuieli de desfacere. hartie abraziva)=10 lei.33 � 40) � 100= 1119.iar la livrare se adauga TVA 19 % din C.6+212.„AUTOMOBILE ”Editura Didactică Pedagogică.6) �100= 212.1 ) � 100=290.6 lei . =>C=10+40+9.2+139= 1530. M=10 lei. şi ŞTEFAN .Page Anexe 29 -punctele 1-5 de la cheltuieli indirecte ale sectiei pentru personalul TESA. .33 lei . a societatii (conducere .

) NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ÎNTREŢINERE MINISTERUL ŞI REPARAŢII ŞI AUTOVEHICULE PROTECŢIEI 2004. 2003 2.(1981) 5)”Automobilul Dacia” ing.(1985) 4)”Technologia repararii automobilului” ing. Bucureşti.Corneliu Mandiru-Ed.Francu Tanase Iosif Floare-Ed. dr.Tech. MUNCII DEPARTAMENTUL PROTECŢIEI MUNCII. „AUTOMOBILE”. Elena Antonescu prof. Cuprins .Tech.-Buc. Cutia de viteze auto Editura didactica si pedagogica . I Prof. 1992. MARIA-VALENTINA POPA. Editura Didactică şi Pedagogică. gr.Dan Vadeanu Mihalache-Ed.Tech.Page Anexe 30 Bucureşti. – Bucuresti . 3)”Agenda automobilului” ing.A. Mariana Fratila 7.-Buc.(1998) 6) Instalatii si echipamente auto-tehnologia meseriei electromecanic 30 Lucrare de diploma . 1995 ing.-Buc.) GHEORGHE FRĂŢILĂ. SOCIALE. R.

.. Cutia de viteze Mecanismul de actionare a cutiei de viteze…………………………………………………..4 Solutii constructive de cuplare a treptelor …………………………………………………….11 Lucrare de diploma .…17 31 Cap II.11 Dispozitivul de fixare a treptelor…………………………………………………………………..…18 Defectele in exploatare a cutiei de viteze ………………………………………………….14 Materiale utilizate in constructia cutiei de viteze ………………………………………......Page Anexe 31 Cap I. fixare si zavorare a treptelor cutiei de viteze……….6 Treapta de mers inapoi………………………………………………………………………………… 10 Mecanismul de comanda . .1 Cutia de vieteze in trepte………………………………………………………………………………4 Mecanismul reductor…………………………………………………………………………….12 Dispozitivul de zavorare a treptelor…………………………………………………………….Memoriu tehnic Introducere……………………………………………………………………… ………………………….. Tehnologii de intretinere si reparatii Intretinerea cutiei de viteze……………………………………………………………………….…19 ....13 Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte …………………………………………….

III:CALCULUL ECONOMIC Exemplu de calcul estimative…………………………………………………………………….Page Anexe 32 Defectele si tehnologia de reconditionare a cutiei de viteze ………………………...29 32 Lucrare de diploma .24 CAP...… 25 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………… ……………………….26 ANEXE……………………………………………………………………………… ………………………. Cutia de viteze Anexe .21 Norme de protectie a muncii……………………………………………………………………….

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->