George Fra Cap1
George Fra Cap1
corespunzatoare. Un reper (piesa) care nu este tehnologic fie este imposibil de prelucrat fie ca se
poate prelucra doar cu complicatii tehnice si economice inutile.
Un produs care este tehnologic asigura urmatoarele avantaje:
Manopera si eforturi de prelucrare minime
Ciclu de fabricatie minim
Realizarea piesei cu consum de S.D.V. si scule minim
Costuri de productie minime
Astfel, verificarea tehnologicitatii piesei coroana dintata, vizeaza urmatoarele aspecte:
-
Forma si configuratia piesei, este realizabila prin procedee obisnuite de: strunjire, gaurire,
danturare si mortezare pe masini universale. Predomina in realizarea acestei piese prelucrarile
realizate pe strung.
Materialul si Tratamentele Termice prevazute. Maretialul din care se realizeaza piesa este
40 Cr 10 detalii in STAS 791-80 Oteluri aliate pentru tratament termic destinate constructiei
de masini. Acest otel se preteaza atat la prelucrari prin forjare din care provine semifabricatul;
cat si prelucrarilor de strunjire predominate in cazul realizarii acestei piese.
Tehnologicitatea este caracteristica complexa a constructiei piesei ce asigura, in conditiile
respectarii conditiilor de eficienta si siguranta in functionare, posibilitatea fabricarii acesteia prin
cele mai economice procese tehnologice , cu cheltuieli minime de forta de munca, utilaje,
materiale,[Link] poate fi apreciata prin indici absoluti sau relativi.
In conditiile productiei moderne prin elaborarea acestor tehnologii se pot organiza liniile
de fabricatie in flux, se pot utiliza masinile cu comanda program, liniile specializate si automate
de prelucrare.
Pentru usurarea elaborarii unui proces tehnologic este necesara executarea unor operatii
principale care in general sunt aceleasi. In principiu la prelucrarea pieselor de acest tip se parcurg
urmatoarele etape:
Operatii pregatitoare(debitare,indreptare,bazare) prelucrari de degrosare ,
prefinisare , finisare;
Prelucrarea canelurilor, a canalelor de pana, a gaurilor si filetelor;
Tratamentul termic;
Rectificarea;
Prelucrarea foarte fina, control.
Pe baza elementelor de principiu aratate, la elaborarea unui anumit proces tehnologic sistabilirea
succesiunii operatiilor se va avea in vedere caracterul productiei, dimensiunile si tipul fuzetei,
materialul si procedeul de obtinere a semifabricatului, gradul de precizie si calitatea suprafetelor.
Semifabricatele in productia de serie si de masa se obtin printr-un procedeu
combinat de forjare de refulare si apoi matritare in doua trepte. Complexitatea, forma si
aspectul pieselor variaza n functie de: materialele utilizate procedeul de turnare a
semifabricatelor.
Alegerea materialului depinde att de aspecte functionale ncarcare, zgomot,
ct si de aspecte tehnologice productia zilnica, procedeul de turnare si tehnologia de
uzinare disponibila etc
Forma constructiva piesei asigura posibilitatea de strngere suficienta a semifabricatului
n dispozitivul masinii unelte.
Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare a pieselor se face dupa o studiere
amanuntita a documentatiei tehnice a produsului ce urmeaza a fi fabricat, dupa analizarea
conditiilor de precizie si de exploatare.
Se va urmari fabricarea acestei piese n limite economice favorabile: cost minimn dar
productivitate maxima.
STAS 791-80 se refera la oteluri aliate prelucrate prin deformare plastica la cald (laminare si
forjare) sub forma de produse ca: semifabricate, bare forjate si produse laminate finite cu
dimensiuni pana la 250mm., folosite in stare tratata termic sau termochimic in constructia de
masini, avand conditii termice generale de calitate conform STAS 7450-79.
Marcile de otel din prezentul stas sunt destinate executarii organelor de masini si pieselor
tratate termic cu adancimea de calire garantata conform curbei de calibilitate a marcii respective.
Marca
40 Cr 10
Utilizari principale
Roti de antrenare, arbori, tije de pistoane, discuri de frictiune, supape de
admisie
Compozitia chimica
Marca
otel
40 Cr 10
Compozitia chimica
C
Mn
Cr
Ni
Mo
0.380.45
0,6-0,9
max
0,035
max
0,035
0,90-1,20
0,30
0,15-0,30
Caracteristici mecanice
Marca
Caracteristici mecanice
Otelului
Felul
Limita de
Rezistenta Alungirea
tratamentul curgere
ui termic
la
Rp 0,2
tractiune
la rupere,
A5,
Rm
N/mm
N/mm
Rezilienta
Duritate Brinell
minim
minim
40 Cr
10
CR
790(80)
980..1180
10
29(3)
39(4)
217
(100..120)
Tratament termic
Tratare termica*
Catre
Marca
otelului
Temperatura
Mediu de
racire
Temperatura
820 850
apa
540 680
830 860
ulei
C
40 Cr 10
Revenire
Mediu de
racire
Temeratura
ausentizata la
incercarea de
calire
frontala
apa
850
ulei
zile/an.
Zs numarul zilelor sarbatorilor legale; Zs=6 zile/an.
ns numarul de schimburi, ns=2.
ts durata unui schimb; ts=8 ore/schimb.
kp - coeficient care tine cont de pirderile de timp datorita reparatiilor executate in timpul normal
de lucru; kp=0,96 pentru ns=2
Fr=[365-(104+6)]*2*8*0,96=3916,8 ore/an.
1.3.2 Calculul planului productiei de piese
Pentru calculul planului productiei de piese se foloseste formula:
Npp=Np* n + Nr + Nrc + Nri [piese/an], unde:
Np - planul de productie pentru produsul respectiv; Np=220.000 buc.
n numarul de piese de acelasi tip pe produs; n=2.
Nr - numarul de piese de rezerva livrate odata cu produsul; Nr=0.
Nrc - numarul de piese de rezerva livrate la cerere (pentru reparatii). Se adopta intre 0 si
200... 300% din Np*n.
Nri -numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze inevitabile.
Se adopta in functie de dificultatea proceselor tehnologice presupuse a fi utilizate, intre 0,1 ... 1
% din (Np*n+ Nr+ Nrc).
Astfel, Npp=220000*1+0+0+0,005*220000=221100 piese/an.
Npp=221100 piese/an.
Nlot=221100*6 / 255
Nlot=5202 [piese/lot].
Bibliografie - Capitolul 1:
1. Grunwald, B. Teoria, constructia si calculul motoarelor pentru autovhicule rutiere, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
2. Marincas, D. , Abaitancei, D. Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti
3. Bejan, N., Iozsa, D., Fabricarea si repararea industriala a autovehiculelor - Indrumar de
proiect, 1995
4. D. Abaitancei, C. Hasegan, I. Stoica Motoare pentru automobile si tractoare, vol1 Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti