Forțe de frecare

Obiective operaționale: Elevul va fi capabil

-să definească oral, într-un limbaj științific adecvat conceptul de forță de frecare
-să identifice cauzele apariției forței de frecare
-să determine experimental caracteristicile forței de frecare
-să reprezinte analitic și grafic forța de frecare
 1. Reactualizãri…
• Ce forţe acţioneazã asupra unui corp ce este suspendat pe un resort?
Forta de greutate, forta elastic si forta deformatoare
• Ce forţã numim forta elastica?
O problema la table scriu conditai si cerinta problemei
 2. Captarea atentiei.
• Ştiati cã existã un anumit tip de forţã fãrã
de care noi nici nu am putea merge? (nici
pe jos, si nici chiar cu maşina !) ?
• • Dar cã acelaşi tip de forţã ne împiedicã
atunci când dorim sã mutãm mobila prin
casã?
• Priviti cu atenie aceste imagini.
 Realizarea sensului.
• Ati observat cã atunci când deplasezi un dulap împingându-
l, întâmpini o rezistenţă, o forţă care ţi se opune.
• Ce forţă crezi că ţi se opune ?

• DIfinitai: La suprafaţa de contact a douã corpuri ce au

tendinţa sã alunece unul faţã de altul, apar forţe de frecare,
ce se opun alunecãrii(deplasãrii) corpurilor.
• De exemplu o sãniuţã ce a lunecat din deal la vale, se
opreşte în final datoritã forţei de frecare.
• • Sensul forţei de frecare este opus deplasãrii, iar mãrimea
ei depinde şi de natura şi asperitãţile suprafeţelor de
contact.
Care sunt cauzele apariției forței de frecare?
• Una din cauze este existența asperităților pe suprafețele
de contact, chiar și pe acele suprafețe care ne par foarte
netede
• Altă cauză este atracția reciprocă dintre moleculele
corpurilor care se află în contact direct.
Putem concluziona că forța de frecare este o forță de rezistență
ce se opune mișcării relative a suprafețelor una față de alta.
• Atunci când trebuie sã împingi un corp greu(dulap) pe
parchet, sau pe ciment, ori pe gresie, efortul tãu e acelaşi?
• Daca suprafeţele de contact sunt mai netede, forţele de
frecare sunt mai mici.
• Deci, de exemplu, efortul de a deplasa un corp greu pe o
suprafaţã din lemn(parchet) e mai mare decât pe o suprafaţa
lucioasã din gresie.
• forţa de frecare depinde de asprimea suprafeţelor de contact
ale corpurilor.
• Suprafeţele de contact sunt caracterizate de COEFICIENTUL
DE FRECARE – notat miu
• Coeficientul de frecare e mãrime adimensionalã (nu are
unitate de mãsurã, şi are doar valoare numericã: un numar
între 0 si 1.
 Cum crezi că e mai eficient să împingem un corp: ?
• Ca în imaginea 1 (adicã împingându-l oblic, cu o oarecare apãsare spre podea)
• Ca în imaginea 2 (adicã împingându-l drept, orizontal)
• Sau nu conteazã. Important e cât de greu e corpul.
• În imaginea 1 (adicã împingându-l oblic, cu o oarecare apãsare spre podea) se
mãreste forţa de apãsare pe podea şi forţa normalã de reacţiune, şi atunci şi
forţa de frecare creşte, îngreunând deplasarea.
CONCLUZIE: forţa de frecare(Ff) creşte DIRECT PROPORŢIONAL
cu forţa normalã de reacţiune ( |N| )
Factorul de proporţionalitate este coeficientul de frecare m,
deci: Formula forţei de frecare: Ff = m|N|
• Şi la deplasarea unui corp printr-un mediu gazos sau lichid
apar forţe de rezistenţã similare celor de frecare.
Exemple: asupra paraşutei acţioneazã astfel de forţe si cade
lent ; şi asupra meteoriţilor acţioneazã, si ei se încãlzesc si ard
datoritã frecãrilor cu aerul si praful atmosferic.
 Tipurile de forte de frecare
- forță de frecare statică;
- forță de frecare la alunecare;
- forță de frecare la rostogolire;
1. Pe un teren înclinat, în pantã, ar putea sta în echilibru un corp oarecare
fãrã sã alunece la vale ?
• jaloanele din imagine stau în echilibru pe terenul înclinat !
• • Forţa de frecare nu le permite să alunece la vale !!
• • Un corp poate sta în echilibru pe teren înclinat dacă e suficient de mare
coeficientul de frecare ! (şi dacã unghiul de înclinare e mai mic ca unghiul
de frecare – la care ar începe alunecarea)
• • Concluzie: Forţa de frecare acţionează şi asupra corpurilor în repaus,
dar care ar avea tentinţa să se deplaseze datoritã altor forţe. Acest gen
de frecare se numeşte frecare static
2. Uneori mergem cu biicicleta si vedem ca roata se invirte greu sau
cihiar scartie ce facem noi de obicei?
• • Descoperim ca intre piesele mobile de la un vehicul(bicicletã de
exemplu) apar frecãri mari, vehicolul merge greu (…şi scârţâie…)
• • Pentru a micşora frecãrile se folosesc uleiuri (se ung piesele mobile cu
ulei), sau rulmenţi (cu bile) care înlocuiesc alunecarea cu rostogolirea
reducând frecarea
3. Dacă dai un brânci unui cãrucior pe rotile, pe un drum orizontal,
acesta se va mişca, dar viteza sa va scãdea pânã la oprire. Ce forţã crezi
cã îl opreşte?
• Forta de frecare o opreste insa viteza lui depinde de masa corpului pe
carel are.
• Forța de frecare statică maximă este mai mare decât forța de frecare la
alunecare, care la rîndul ei este mai mare decât forța de frecare la
rostogolire.
• Fs>Fa, Fa>Fr
 Concluzii...
1.Forța de frecare nu depinde de aria suprafeței de contact. A 3 Legea a fortei de
frecare
2.Depinde de tipul materialelor care interacționează. A doua lege a fortei de frecare
3.Corpul care alunecă este reținut de forța de frecare de alunecare.
4.Corpul care se rostogolește este reținut de forța de frecare de rostogolire.
5.Forța de frecare este direct proporțională cu forța de apăsare normală pe
suprafața de contact dintre corpuri. Prima Legea a foarteide frecare

• Ce sar intimpla daca ar lipsi Forta de frecare?

Raspuns. Orice obiect nu sa mai putea opri sar misca continu.
 Bilanțul lecției
1. Numește cauzele apariției forței de frecare
2. Ce se numește forță de frecare?
3. În ce caz forța de frecare este mai mare: la rostogolire sau la alunecare?
4. Cum se măsoară forța de frecare?
5. Numește caracteristicile forței de frecare.
6. Dă exemple din tehnică unde forța de frecare se mărește intenționat și exemple
unde ea se micșorează.
7. Reprezintă grafic forțele de frecare ce acționează asupra corpurilor
Tema pe acasa
• de invata tema 2.6 din manual
• De rezolvat exercitiul 22 pagina 57