Teza Clasa A X-A Sem I

Clasa a X- a
Nr. 3
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE
SEMESTRUL I
SUBIECTUL I 20 de puncte
Citeşte cu atenţie textul:

Fraţii mei, a început cu mare putere comisul Ioniţa, şi s-a desfăşurat în picioare cât era de înalt şi de uscat; adevăr
mărturisesc în fața lui Dumnezeu că istorisirea cuvioşiei sale părintele Gherman mi-a zbârlit părul sub cuşmă; dar eu vreau să
vă spun ceva cu mult mai minunat şi mai înfricoşat!
S-ascultam povestirea comisului... a strigat cu glasu-i repezit moş Leonte Zodierul, Să ascultăm povestirea cinstitului
comis! Să vedem dacă avem pe lângă noi ce ne trebuie şi s-ascultăm. Chiar tare voiam să te rog, comise lonita, să nu-ti uiţi
datoria şi cuvântul. Noi aici, de când ţin eu minte, încă de pe vremea Ancuței celei de demult, am luat obiceiul să întemeiem
sfaturi şi să ne îndeletnicim cu vin din Țara - de - Jos. Gustând băutură bună ascultam întâmplări care au fost. Socot eu,
cinstite comise lonita, că nu se găseşte alt han ca acesta cât ai umbla drumurile. Aşa ziduri ca de cetate, aşa zăbrele, aşa
pivniţă - aşa vin - în alt loc nu se poate. Nici aşa dulceaţă, aşa voie bună şi asemenea ochi negri eu parcă tot sub ei as sta
până ce mi-a veni să mă duc la limanul cel fără de vifor...Nu trebuie să-ţi încrunţi privirea, jupâneasă Ancuţă, căci eu am fost
prietin maicii tale, i-am căutat şi ei in cartea de zodii, cum ţi-am căutat şi dumitale. Foarte bine şi foarte adevărat i-am spus, şi
scot că nici dumneata n-ai rămas nemulţumită.
Ba am fost mulţămită, răspunse hangiţa, râzând.
Se-nţelege, că altfel nu se poate, jupâneasă Ancuţa, căci eu în taşca asta de la sold am carte veche întru care se
spune tot adevărul. Când m-ai întrebat ţi-am spus toate după rânduială, mai ales că porţi după dumneata miros de busuioc şi
faci pe bătrânii să dorească anii tinereţii.
Asta-i foarte adevărat, întări răzăşul de la Drăgăneşti, însă asta o puteam spune şi eu fără cartea de zodii.
Se poate, comise loniţă, şi te poftesc, nu-ţi uita cuvântul. Cum am spus, asemenea poveşti numai la asemenea han se pot
auzi. Deci am ascultat pe părintele Gherman, care iar s-a învăluit întru întristarea sa şi tace. Ci eu nu ştiu, comise loniță, dacă
ai să ne poţi arăta ceva mai înfricoşat. Vă spun drept cum numai o dată, de când sunt, mi-am mai simţit aşa inima, ca
potârnichea în căngile şoimului. Hangiţa a întors spre bătrân ochii ei aprigi, c-un glas pripit:
Când ai văzut balaurul, moş Leonte!
Da, încuviinţă bătrânul, când am văzut balaurul. Toţi ne-am întors către zodier şi s-a ridicat şi părintele Gherman din
barba sa.
Ce vorbeşti de balaur, frate? a întrebat cu tulburare comisul loniță, şi s-a aşezat la locul lui. Care balaur? Şi privea
înfricoşat şi nedumerit, parcă atunci căzuse printre noi.
- Când am văzut întâi balaurul... grăi cu linişte moş Leonte. Eram aşa flăcău trecut de douazeci de ani şi părintele meu
mă învăţa meşteşugul lui, căci şi el a fost zodier şi vraci care nu se mai afla pe lume. Şi după Santilie, stând cu el în târla pe
dealul Bolandarilor, îmi arăta ziua buruienele şi rădăcinile pământului, iar noaptea stelele cerului. Atunci am văzut întâi
balaurul.
(Mihail Sadoveanu - Balaurul- vol. Hanul Ancuţei.)
Prezintă în minimum 50 de cuvinte apartenența textului la specia povestire

NOTĂ: Se vor acorda 10 puncte pentru conținutul demonstrației şi 10 pentru redactare: 2 puncte - abilități
de analiză şi argumentare, 2 puncte organizarea ideilor în scris, 2 puncte - utilizarea limbii literare, 2 puncte -
ortografie, 2 puncte - punctuație
SUBIECTUL II 20 de puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 150 de cuvinte, despre importanța păstrării tradițiilor într-o lume
globalizării
Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice
adecvate exprimării unei aprecieri; 4 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea identificată în
afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argument adecvate ipotezei, formularea unei concluzii
pertinente; 10 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de
punctuaţie). 6 puncte
SUBIECTUL III 50 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să exemplificaţi trăsăturile nuvelei , prin
referire la o operă literară studiată. Pentru realizarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
➢ precizarea a patru caracteristici ale speciei literare nuvelă; prezentarea rolului perspectivei narative în nuvela
studiata/prezentare instanţelor narative în nuvelă: autor, narator / i, personaj /e, cititor;
➢ evidenţierea construcţiei subiectului (acţiune, conflict, relaţii temporale si spaţiale) în nuvela studiată;
➢ prezentarea trăsăturilor şi a atitudinii a două personaje faţă de întâmplările naraţiunii
Pentru conţinutul eseului vei primi 30 puncte (câte 10 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea
eseului vei primi 20 puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; abilităţi de
analiză şi de argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2
puncte).
Clasa a X- a
Nr. 5
SEMESTRUL I
Și mai mergând ei o bucată, numai iaca ce vede Harap-Alb altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu
arcul după vânat păsări. Ș-apoi, chitiți că numai în arc se încheia tot meșteșugul și puterea omului aceluia? Ți-ai găsit!
Avea un meșteșug mai drăcos și o putere mai pe sus decât își poate dracul închipui: când voia, așa se lățea de tare, de
cuprindea pământul în brațe. Și altădată, așa se deșira și se lungea de grozav, de ajungea cu mâna la lună, la stele, la
soare și cât voia de sus. Și dacă se întâmpla să nu nimerească păsările cu săgeata, ele tot nu scăpau de dânsul; ți le
prindea cu mâna din zbor, le răsucea gâtul cu ciudă și apoi le mânca așa, crude, cu pene cu tot. Chiar atunci avea un
vraf de păsări dinainte și ospăta dintr-însele cu lăcomie, ca un vultan hămesit. Harap-Alb, cuprins de mirare, zise:
— Dar oare pe acesta cum mama dracului l-o fi mai chemând?
— Zi-i pe nume, să ți-l spun, răspunse atunci Ochilă, zâmbind pe sub mustăți.
— Dar te mai duce capul ca să-l botezi? Să-i zici Păsărilă... nu greșești; să-i zici Lățilă... nici atâta; să-i zici Lungilă...
asemene; să-i zici Păsări-Lăți-Lungilă, mi se pare că e mai potrivit cu năravul și apucăturile lui, zise Harap-Alb,
înduioșat de mila bietelor păsări. Se vede că acesta-i vestitul Păsări- Lăți-Lungilă, fiul săgetătorului și nepotul arcașului;
brâul pământului și scara cerului; ciuma zburătoarelor și spaima oamenilor, că altfel nu te pricepi cum să-i mai zici.
— Râzi tu de mine, râzi, Harap-Alb, zise atunci Păsări-Lăți-Lungilă, dar mai bine ar fi să râzi de tine, căci nu știi ce păcat
te paște. Chitești că fata împăratului Roș numai așa se capătă? Poate n-ai știință ce vidmă de fată e aceea, când vrea,
se face pasăre măiastră, îți arată coada, și ia-i urma dacă poți! De n-a fi și unul ca mine pe-acolo, degeaba vă mai bateți
picioarele ducându-vă.
— Hai și tu cu noi, dacă vrei, zise atunci Harap-Alb; de-abia mi-i lua pe Gerilă de țuluc și l-îi purta cu nasul pe la soare,
doar s-a încălzi câtuși decât și n-a mai clănțăni atâta din măsele, ca un cocostârc de cei bătrâncioși, că parcă mă
strânge în spate când îl văd așa.
Păsări-Lăți-Lungilă se ia atunci după Harap-Alb și pornesc ei tusșase înainte. Și pe unde treceau, pârjol făceau: Gerilă
potopea pădurile prin ardere. Flămânzilă mânca lut și pământ amestecat cu humă și tot striga că moare de foame.
Setilă sorbea apa de prin bălți și iazuri, de se zbăteau peștii pe uscat și țipa șarpele în gura broaștei de secetă mare ce
era pe acolo. Ochilă vedea toate cele ca dracul, și numai înghețai ce da dintr-însul:
Că e laie,
Că-i bălaie;
Că e ciută,
Că-i cornută.
Mă rog, nebunii de-a lui, câte-n lună și în stele, de-ți venea să fugi de ele. Sau să râzi ca un nebun, credeți-mă ce vă
spun! (Ion Creanga – Povestea lui Harap Alb
Prezintă în minimum 50 de cuvinte apartenența textului la specia basm cult
ortografie, 2 puncte - punctuațiem
Scrie un text de tip argumentativ, de 150 de cuvinte, despre importanța protejării mediului şi a
păstrării nealterate a biodiversității.

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini despre relatiile dintre doua personaje ale unui text narativ studiat, apartinând
lui Ioan Slavici. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmatoarele repere:
➢ prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru constructia personajelor alese (de
exemplu: tema, perspectiva narativa, actiune, conflict, relatii temporale şi spatiale, constructia subiectului,
➢ evidentierea situatiei initiale a celor doua personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadreaza,a statutului
lor social, psihologic, moral etc.
➢ relevarea trăsăturilor celor doua personaje, semnificative pentru ilustrarea relațiilor, prin raportare la două
episoade/ secvențe narative ale textului narativ ales
Pentru conţinutul eseului vei primi 30 puncte (câte 10 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului
vei primi 20 puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; abilităţi de analiză şi de
argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).
Clasa a X - a
Nr. 1
SEMESTRUL I
Nu se mai ducea seara pe la Ana, cum obișnuia înainte de poznă. Când a aflat că în schimb George a început să
dea târcoale fetei, l-a cuprins o mânie mare, a trântit şi a suduit toată ziua, s-a certat cumplit cu Glansetaşu şi era cât
pe-aci să-l stropşească pentru că l-a făcut fără noroc, iar pe urmă a băut singur, tăcut şi posomorât, o cupă de rachiu, la
Avrum, pe prispă. Îi venea să turbeze gândindu-se că pământurile lui Vasile Baciu vor înmulți averea lui George, iar el
va rămâne tot calic, mai rău chiar decât o slugă...
Se întâlnea cu Ana uneori, dar nu-i vorbea. Îi dădea binețe ca oricine. Fata avea un surâs dureros pe buze...
Poate nici ea nu-l mai vrea?! Poate că dragostea ei a fost numai o închipuire a lui? Mai ales acum, de la o vreme
încoace, Vasile Baciu prea îl îmbulzea cu prietenia, ceea ce putea însemna că nu-i mai pasă de dânsul.
( Liviu Rebreanu - Ion)
Prezintă în minimum 50 de cuvinte rolul timplui imperfect din al doilea paragraf al textului
Scrie un text de tip argumentativ, de 150 de cuvinte, despre importanța bunelor maniere în societatea
contemporană.

Realizează un eseu de 2 - 4 pagini în care să prezinţi transformarea generata de patima banului a unui personaj
dintr-o nuvela studiata.
In realizarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
➢ relevarea trăsăturilor personajului, evidenţiate in raport cu tema, cu aspectele societăţii, reflectate in conflictul nuvelei;
➢ ilustrarea a doua procedee / modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin secvenţe potrivite sau prin citate
comentate;
➢ relevarea semnificaţiei deznodământului operei pentru destinul personajului.
analiză şi de argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea
– 2 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
Clasa a X - a
Nr. 4
SEMESTRUL I
Citeşte cu atenţie textul următor:
- Ce-ţi doreşte inima pe ziua de azi? îl întrebă ea. O ţigancă, o grecoaică, o nemţoaică...
- Nu, o întrerupse Gavrilescu, ridicând braţul. Nu nemţoaica.
- Atunci, o ţigancă, o grecoaică, o ovreică, reluă bătrâna. Trei sute de lei, adăugă.
Gavrilescu zâmbi cu gravitate.
- Trei lecţii de plan! exclama el începând sa se caute in buzunare. Fără să mai socotim tramvaiul dus şi întors.
Bătrâna sorbi din cafea şi rămase pe gânduri.
- Eşti muzicant? Îl întrebă ea deodată. Atunci are să-ţi placă.
- Sunt artist, spuse Gavrilescu [....] Pentru păcatele mele am ajuns profesor de plan, dar idealul meu a fost, de totdeauna,
arta pură. Trăiesc pentru suflet...
(M. Eliade - La Ţigănci)

Prezintă în minimum 50 de cuvinte rolul modurilor de expunere în incipitul nuvelei, pornind de la fragmentul
citat.
Scrie un text de tip argumentativ, de 150 de cuvinte, despre importanța toleranței în societatea
contemporană.

Scrie un eseu de 400 de cuvinte despre relaţiile dintre două personaje ale unui text narativ studiat,
aparţinând lui Liviu Rebreanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
➢ prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajelor alese (de
exemplu: temă, perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului,
modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
➢ evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a statutului
lor social, psihologic, moral etc.;
➢ relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la două
episoade/ secvenţe narative ale textului narativ ales;
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
– 2 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
Clasa a X -a
Nr. 2
SEMESTRUL I
Veneau câteodată pe la cârciuma lui Ghiţă şi porcari, nişte oameni îndeobşte înalţi şi bine făcuţi, cu cămaşa
neagră şi părul strălucitor de untura cea multă şi căzut în plete lungi şi răsucite asupra grumajilor goi: oameni şi ei, chiar
oameni cinstiţi, care mănâncă, beau şi plătesc. [...]
Peste puţin sosi şi sămădăul, vestitul Lică Sămădăul la Moara cu noroc.
Lică, un om de treizeci şi şase de ani, uscăţiv şi supt la fata, cu mustaţa lungă, cu sprâncenele dese şi împreunate
la mijloc. Lică era porcar, însă dintre cei ce poartă cămaşă albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint şi bici de carmajin, cu
codiriştea de os împodobit cu flori tăiate şi cu ghintuleţe de aur.
(Ion Slavici – Moara cu noroc)
Prezintă în minimum 50 de cuvinte rolul tehnicilor narative în incipitul operei epice, pornind de la fragmentul
citat.
Scrie un text de tip argumentativ, de 150 de cuvinte, despre importanța îmbrăcăminții în recunoașterea
socială

Scrie un eseu in care să evidenţiezi particularităţile de realizare a unui personaj dint -un basm cult
studiat, cu integrarea argumentată a conceptelor operaţionale.
In realizarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

➢ prezentarea particularităţilor basmului studiat prin referire la doua elemente din următoarea lista:
perspectiva narativa, discurs narativ, planuri narative, spaţiul şi timpul specifice, stil, moduri de
expunere şi evidenţierea statutului social si psihologic al personajului ales, in relaţie cu tema basmului
➢ relevarea trăsăturilor personajului ales, şi ale unui alt personaj al basmului, prin referire la textul studiat in
diferite momente ale basmului, folosind concepte operaţionale specifice evidenţiate în două momente ale
conflictului din basm;
➢ exemplificarea pe baza unor secvenţe narative sau a unor citate comentate a patru modalităţi de
caracterizare a personajului din basmul studiat;
.
Pentru conţinutul eseului vei primi 30 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului
vei primi 20 puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; abilităţi de analiză şi de
argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 punct).
Clasa a X -a
Nr. 6
SEMESTRUL I
Păsări-Lăţi-Lungilă se ia atunci după Harap-Alb şi pornesc ei tusşase înainte. Şi pe unde treceau, pârjol făceau: Gerilă
potopea pădurile prin ardere. Flămânzilă mânca lut şi pământ amestecat cu humă şi tot striga că moare de foame.
Setilă sorbea apa de prin bălţi şi iazuri, de se zbăteau peştii pe uscat şi ţipa şarpele în gura broaştei de secetă mare ce
era pe acolo. Ochilă vedea toate cele ca dracul, şi numai îngheţai ce da dintr-însul:
Că e laie/ Ca-i bălaie/
Că e ciută,/ Că-i cornută.
Mă rog, nebunii de-a lui, câte-n lună şi în stele, de-ţi venea să fugi de ele. Sau să râzi ca un nebun, credeţi-mă ce vă
spun. În sfârşit, Păsări-Lăţi-Lungilă ademenea zburătoarele şi, jumulite, nejumulite, ţi le păpa pe rudă, pe sămânţă, de
nu se mai stăvilea nimene cu păsări pe lângă casă de răul lui.
Numai Harap-Alb nu aducea nici o supărare. Însă, ca tovarăş, era părtaş la toate: şi la pagubă, şi la câştig, şi prietenos
cu fiecare, pentru că avea nevoie de dânşii în călătoria sa la împăratul Roş, care, zice, cică era un om pâclişit şi
răutăcios la culme: nu avea milă de om nici cât de un câine. Dar vorba ceea: "La unul fără suflet trebuie unul fără de
lege". Şi gândesc eu că din cinci nespălaţi câţi merg cu Harap-Alb, i-a veni el vreunul de hac; ş-a mai da împăratul Roş
şi peste oameni, nu tot peste butuci, ca până atunci. Dar iar mă întorc şi zic: mai ştii cum vine vremea? Lumea asta e pe
dos, toate merg cu capu-n jos; puţini suie, mulţi coboară, unul macină la moară. Ş-apoi acel unul are atunci în mână şi
pâinea, şi cuţitul şi taie de unde vrea şi cât îi place, tu te uiţi şi n-ai ce-i face. Vorba ceea: "Cine poate oase roade; cine
nu, nici carne moale". Aşa şi Harap-Alb şi cu ai săi; poate-ar izbuti să ia fata împăratului Roş, poate nu, dar acum,
deodată, ei se tot duc înainte şi, mai la urmă, cum le-a fi norocul. Ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să spun povestea şi vă
rog să ascultaţi.
Amu Harap-Alb şi cu ai săi mai merg ei cât merg şi, într-o târzie vreme, ajung la împărăţie, Dumnezeu să ne ţie, că
cuvântul din poveste, înainte mult mai este. Şi cum ajung, odată intră buluc în ogradă, tusşase. Harap-Alb înainte şi
ceilalţi în urmă, care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau obielele după dânşii, parcă era
oastea lui Papuc Hogea Hogegarul. Şi atunci, Harap-Alb se şi înfăţişează înaintea împăratului Roş, spunându-i de
unde, cum, cine şi pentru ce anume au venit.
Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb
Prezintă în minimum 50 de cuvinte modalitățile de creare a oralității stilului şi contribuția ei la realizarea
originalității operei lui Ion Creangă
Scrie un text de tip argumentativ, de 150 de cuvinte, despre importanța prieteniei în societatea
contemporană
Scrie un eseu de 400 de cuvinte despre relaţiile dintre două personaje aparținând unei nuvele studiate.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
➢ prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajelor alese (de
exemplu: temă, perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului,
modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
➢ evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a statutului
lor social, psihologic, moral etc.;
➢ relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la două
episoade/ secvenţe narative ale textului narativ ales;
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
– 2 punct).

Teza Clasa A X-A Sem I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Clasa A X-A Sem I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa a X- a

Citeşte cu atenţie textul:

Prezintă în minimum 50 de cuvinte apartenența textului la specia povestire

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL III 50 de puncte

SUBIECTUL III 50 de puncte

Citeşte cu atenţie textul:

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL III 50 de puncte

(M. Eliade - La Ţigănci)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL III 50 de puncte

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL III 50 de puncte

In realizarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

SUBIECTUL III 50 de puncte

S-ar putea să vă placă și