VINUL SPUMANT SI SERVIREA ACESTUIA

Temperatura de servire: 7-10 grade

Dulceața: Cantitatea de zahăr (dozajul) adaugată după a doua fermentare și învechire variază și
determină nivelul de dulceață al vinului spumant.

Clasificările sunt următoarele:

Brut Natural sau Brut Zero (mai puțin de 3 grame de zahăr pe litru)
Extra brut (mai puțin de 6 grame de zahar pe litru)
Brut (mai puțin de 15 grame de zahăr pe litru)
Extra Sec sau Extra Dry (12 până la 20 grame de zahăr pe litru)
Sec (17 până la 35 grame de zahăr pe litru)
Demisec (35 până la 50 grame de zahăr pe litru)
Dulce (mai mult de 50 grame de zahăr pe litru)

Deoarece punctul forte al unui spumant sunt bulele, se cade să le serviți în pahare care le
păstrează cât mai mult timp - înalte și subțiri. Pentru a obține maximum de aroma, folosiți pahare
de șampanie care se îngustează un pic la gură.

Spumarea, așa cum e numită de profesioniști, e foarte sensibilă la urmele de detergent de vase.
De aceea, paharele de șampanie trebuie clătite cu foarte mare atenție.

Istoria vinului spumant

Este un tip de vin obținut prin fermentație naturală, spre deosebire de cel spumos, care este
îmbogațit cu dioxid de carbon.
Vinul spumant conține un nivel semnificativ de dioxid de carbon, obținut în urma fermentației
naturale. Fermentația naturală poate avea loc în sticlă (metoda champenoise) sau în cisterne
speciale construite pentru a face fată presiunii din timpul fermentării (metoda Charmat).
Exemplul clasic de vin spumant este șampania, vin spumant produs în regiunea Champagne din
Franța. Există și alte exemple de vin spumant, produse în diferite țări: Espumante în Portugalia,
Cava în Spania, Sekt în Germania, Asti în Italia (denumirea generală pentru vinurile spumante
din Italia este Spumante) și Cap Classique în Africa de Sud. În unele regiuni ale lumii cuvintele
„șampanie” și „spumante” sunt folosite ca sinonime pentru vinul spumant, deși legile din Europa
și alte tări rezervă cuvantul șampanie pentru un vin spumant specific din regiunea Champagne
din Franța. Termenii francezi „Mousseux” sau „Cremant” sunt folosiți pentru referirea la vin
spumant provenit din alta regiune decât Champagne. Statele Unite ale Americii sunt un
producator semnificativ de vin spumant: în California în special producatorii francezi de
șampanie au achiziționat podgorii pentru a produce vin spumant american după metoda
tradiționala. De curând, Marea Britanie, care a avut unele dintre primele producții de vin
spumant, a început din nou să producă vinuri în stilul șampaniei.

Vinul spumant este de obicei alb sau rose, dar există și multe exemple de vin spumant roșu, cum
ar fi italianul Brachetto sau australianul Shiraz spumant.
Efervescența vinului a fost observată pe parcursul istoriei și a fost notată de scriitorii Greciei
Antice și ai Romei. Cauzele acestei efervescențe nu au fost însă întelese. De-a lungul timpului a
fost atribuită fazelor lunii, precum și spiritelor bune și rele.

Tendința vinului liniștit din regiunea Champagne de a face spumă a fost observată din Evul
Mediu, dar a fost considerată un defect al vinului și a fost respinsă.
Dom Perignon a fost inițial însarcinat de către superiorii săi de la abația Hautvillers sa elimine
spuma, deoarece din cauza presiunii multe sticle se spărgeau în pivnița. Mai târziu, când a
crescut producția voita de vin spumant, pivnicerii trebuia să poarte maști grele de fier pentru a
preveni rănirea ca urmare a sticlelor ce explodau. Deranjul produs de spargerea unei sticle putea
provoca o reacție în lanț, astfel ajungând un fapt normal pentru pivnițe să piardă 20-90% din
sticle din pricina instabilitații. Circumstanțele misterioase ce îinconjurau procesul de fermentare
și dioxidul de carbon i-au determinat pe unii critici să denumească vinul spumant „Vinul
Diavolului”.

Dom Perignon a ajuns până la urmă să aprecieze perlajul vinului spumant și a perfecționat
tehnica realizării acestei băuturi în cramele manăstirii. Claude Moet a transformat aceasta
mănăstire într-o vinarie de mare renume în anii 1740. Cea mai bună șampanie produsă în
vinariile sale poartă acum numele călugărului care a creat-o, în cinstea memoriei acestuia. Printre
primele tări care au produs vin spumant au fost, în afară de Franța, Rusia și Germania, în secolul
19.
Producție

Vinul spumant este produs într-un mod relativ asemănător cu vinul linistit, existand însa anumite
diferențe. În podgorie, strugurii sunt culeși devreme, când încă mai conțin un nivel ridicat de
aciditate. Spre deosebire de producția de vin liniștit, nivelul ridicat al zahărului nu este de dorit.
În momentul culesului trebuie avut grijă la evitarea contactului cu tanin și alți compusi fenolici,
drept pentru care mulți producători premium aleg în continuare culesul manual în dauna celui
mecanic, în timpul căruia boabele se pot sparge și pot încuraja macerarea dintre pielița și suc.
Locul de procesare al strugurilor se află de multe ori aproape de podgorie, pentru că strugurii să
fie presați și separați de pielișa lor cât mai repede cu putința. Soiuri roșii, precum Pinot Noir, pot
fi folosite în producția de vin spumant, deoarece sucul lor este alb, el devenind roșu de-abia dupa
contactul cu pigmenții din pielița boabelor de strugure. Există însă unele cazuri în care contactul
cu pielița este dorit, cum ar fi vinurile spumante rose sau roșii.

Fermentarea primară a vinului spumant începe la fel ca în cazul tuturor celorlalte vinuri, deși unii
producători aleg să folosească drojdii special cultivate pentru vinul spumant. Vinurile pot trece
prin fermentare malolactică, deși producătorii care doresc vinuri mai simple, fructuoase renuntă
la acest pas. După fermentare, vinurile bază sunt cupajate într-un cuvee. Deși există exemple de
vin spumant obținut dintr-un singur soi de struguri, cum ar fi blanc de blancs din 100%
Chardonnay, cele mai multe vinuri spumante reprezintă un amestec de soiuri, podgorii și ani de
recoltă. Mari producatori de șampanie, precum Moet & Chandon, folosesc o selecție din câteva
sute de vinuri bază pentru a crea un cuvee ce să reflecte „stilul casei”.

A doua fermentare este cea care distinge vinul spumant și îi conferă acel perlaj caracteristic.
Unul dintre produsele adiacente fermentației este dioxidul de carbon. În timp ce acest gaz poate
fi eliberat în timpul primei fermentații, în cea de-a doua fermentare sunt depuse eforturi speciale
pentru a reține gazul, pentru ca acestă să fie încorporat în vin. Acest proces creează o presiune
foarte mare în sticla (până la 6 bar), de aceea producătorii de vin spumant au grijă să îl
îmbutelieze în sticle foarte rezistente. Când sticla este deschisă și vinul spumant este turnat în
pahar, gazul este eliberat și apare perlajul.
A doua fermentare Sparcle Wine
Există mai multe metode pentru desfașurarea celei de-a doua fermentări. Cea mai cunoscută este
cea tradițională sau metoda Champagne, în care cuvee-ul este îmbuteliat cu un amestec de zahăr
și drojdie. Introducerea drojdiei proaspete și a unei surse de hrană (zahărul) declanșează procesul
de fermentare în sticlă în care vinul spumant urmează a fi comercializat. Prin procese speciale
celulele de drojdie moarte sunt inlaturate din vin fara a elibera dioxidul de carbon din sticla. Un
dozaj (amestec) din vin proaspat si sirop de zahar este folosit pentru a ajusta dulceata vinului
dupa degorjare. In metoda ancestrală etapa degorjării este sărită, iar vinul este vândut cu drojdiile
incă prezente în sticlă, ca sediment al vinului. În metoda transvasării, după ce vinurile au fost
fermentate prin metoda traditională, încluzand etapa degorjării, conținutul sticlelor este vărsat
într-o cisterna mare, de unde se trage lichidul pentru îmbuteliere.

Metoda Charmat presupune utilizarea pentru fermentare a cisternelor presurizate din inox.
Drojdia proaspată și zahărul sunt adăugate vinului, ceea ce stimulează rapid fermentarea în
mediul presurizat. Vinul este apoi răcit, limpezit și iîmbuteliat folosind un îmbuteliator de
contrapresiune.

Metoda impregnării cu dioxid de carbon este metoda folosită de asemenea pentru producerea
băuturilor carbogazoase și presupune introducerea dioxidului de carbon în lichid, fară a fi
necesară o a doua fermentare. În acest caz, dioxidul de carbon din lichid este de origine exogenă,
nu endogenă. Aceasta metodă produce un perlaj mare, ce se evapora rapid. Vinurile produse
astfel se încadrează în categoria vin spumos, nu vin spumant.

Perlajul sau mousse-ul vinului spumant.

O explozie de efervescentă are loc în momentul în care vinul spumant este turnat în pahar.
Aceste „bule” se pot forma datorită imperfecțiunilor paharului, ce facilitează formarea perlajului
sau datorită fibrelor de celuloză ramase în urma procesului de ștergere/uscare. Imperfecțiunile
sunt necesare pentru stimularea perlajului, deoarece dioxidul de carbon trebuie să se desprindă
din vin (din lichid) înainte de a iesi din pahar în aer. Un pahar cu vin spumant își va pierde
perlajul și gazul de dioxid de carbon mult mai repede decât o sticlă deschisă de vin spumant.

Perlajul sau „mousse”-ul vinului spumant, împreună cu dimensiunile medii și consistența

bulelor, pot varia în funcție de calitatea spumantului și a tipului de pahar folosit.
O sticlă obisnuita de șampanie conține destul dioxid de carbon pentru a produce un potențial de
49 milioane bule. Expertul în vin, Tom Stevenson, susține că cifra ar fi de 250 milioane bule.
Bulele se formează inițial cu un diametru de 20 micrometri și se măresc pe măsură ce câstigă
forța ascensională și se ridică la suprafață. Se presupune că bulele din vinul spumant ajută la
accelerarea intoxicării, ajutând alcoolul sa ajungă mai repede în sistemul sanguin. În cadrul unui
studiu condus de Universitatea din Surrey, Marea Britanie, li s-au administrat subiectilor cantitați
egale de șampanie cu bule si fară bule. La 5 minute din momentul consumului, grupul care
consumase șampanie cu bule avea 54 mg alcool în sange, pe când celalalt grup, căruia i se
administrase șampanie fară bule, avea numai 39 mg.

O sticlă de vin efervescent poate însemna sărbatoare, dar e și o armă periculoasă.

http://www.revino.ro/vinul-spumant-champagne-cava-prosecco-espumante-asti-cap-classique-
sekt-a202.html
Cum, cand si cu cine se bea vinul spumant?
Se spune ca vinul spumant se bea rar … din sete pentru viata. Asa se spune. Noi suntem de alta
parere. Spumantul sau spumosul se consuma atunci cand ai nevoie de el. Pentru ca poate fi
confindentul tau in clipele cele mai intense din viata ta.
Temperatura optima a vinului spumos: 6-10 grade

Daca ar fi sa spunem ca exista o conditie obligatorie pentru a desface o sticla de vin spumant
(cava), atunci aceasta ar fi aceea ca trebuie sa fie rece. Undeva intre 6 si 10 grade este
temperatura optima pentru consumul acestei bauturi. Daca vei incerca sa desfaci o sticla de cava
vara – dar fara a fi racita suficient in prealabil – vei afla ca aceasta e solutia cea mai sigura sa
ramai fara lichid in ea! Asta din cauza presiunii foarte mari din interior, care va duce la risipirea
vinului in momentul deschiderii.

PONT: Paharele in care vei servi vinul spumant trebuie sa fie speciale (cunoscute si sub numele
de sampanie) si – foarte important – nu trebuie racite inainte! In caz contrar, se va pierde
spuma atat de apreciata in momentul turnarii lichidului in pahar.

Vinu spumant se bea inainte de masa sau intre mese, la o discutie cu prietenii

Putina lume stie ca vinul spumant se bea pe stomacul gol, ca aperitiv ce pregateste stomacul
pentru festinul culinar ce sta sa inceapa. Spre deosebire de vinul normal, care, dupa deschidere,
trebuie asteptat un pic inainte de a fi servit, spumantele se desfac fix atunci cand vor fi servite,
pentru a-si pastra prospetimea.

Un alt mod de a te bucura de vigoarea unui spumant de calitate superioara, asa cum este si Cava
Can Paixano, poate fi o iesire cu prietenii. La o cafenea sau in club, intre doua intalniri ori in
pauza de masa, un pahar de cava poate face orice discutie spumoasa.

Sampania Cava poate fi asociata cu diverse mancaruri

Incepand de la aperitiv, pana la felul doi si desert, vinul spumant poate fi asociat cu aproape
orice mancare, cu conditia unei minime informari asupra produsului. Sa presupunem ca ai ales sa
mananci un somon la gratar. Cea mai buna alegere pentru tine ar fi Cava Can Paixano Rosat,
datorita prospetimii sale deosebite. Ramon Berenbguer I.

Vinul spumos Cava Brut Nature este recomandat atunci cand ai pofta de fructe de mare sau de
alte preparate asemanatoare. Nota sa catifelata si bulele fine il recomanda oricand pentru astfel
de delicatese.

Ideea de baza in alegerea unui vin spumant de calitate ar trebui sa fie metoda dupa care a fost
preparat. Metoda traditional – Champenoise – de fermentare in sticla e cea mai apreciata, insa
daca vrei sa ai la indemana in orice moment o solutie pentru a sarbatori ceva, poti opta oricand
pentru un vin obtinut prin fermentare in rezervor.

Vinul spumant Can Paixano Rosat (vin spumos – prin fermentare in rezervor) si Ramon
Berenguer I. Cava Brut si Brut Nature (vinuri spumante) sunt propunerile noastre pentru tine. Pe
oricare il vei alege, tine minte ca orice vin spumant duce cu sine o poveste.
http://www.cavafil.ro/cum-cand-si-cu-cine-se-bea-vinul-spumant/