P. 1
Pedagogie - Noile educatii

Pedagogie - Noile educatii

4.6

|Views: 20,886|Likes:
Published by raluca_eliana

More info:

Published by: raluca_eliana on Apr 26, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2013

pdf

text

original

Noile educatii

Pe langa unele tehnici traditionale care se mentin pentru ca sunt bune si altele care persista datorita unei detestabile rutine , scoala moderna ofera o infatisare diferita in anumite aspecte fata de cea din trecut. Asistam la o miscare complexa de o amploare extraordinara, prea puternica pentru a fi o moda trecatoare. Ceea ce exprimam curent prin expresiile : "scoala activa"; "scoli noi "; educatia progresiva", arata in mod global aceasta miscare. Sunt denumiri mai mul sugestive decat descriptive, evocand nu numai aspecte generale ale tehnicii educative, ci expresii si anumite principii pedagogice. Miscarea "educatii noi" incepe, practic, de la sfarsitul ultimului secol, ceea ce arata ca adjectivul "nou" nu este pe deplin justificat. Adevaratul precursor a fost J.J. Rousseau, atat prin filozofia sa naturalista, cat si prin intuitiile sale cu privire la (evolutia) psihologia evolutiva , la diferenta calitativa dintre adult si copil. Pestalozz si Frobel - crearea scolilor zise "noi" a fost prima realizare concreta. Scolile zise "noi" aveau caracteristici comune internate rurale unde munca de educatie se desfasura intr-o ambianta familiala si dupa metode liberale. Una din scolile noi cele mai bine cunoscute in Europa este scoala din Rodus. "Noile educatii" sunt noi obiective si noi tipuri de continuturi generate de "problematica lumii contemporane". Ele corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic, fiind integrative si cumulative.De asemenea ele mai figureaza ca fiind cel mai

pertinent si mai util raspuns ale sistemelor educationale generate de problemele lumii contemporane. "Alternativele educationale" sunt definite ca un ansamblu de obiective, continuturi, modalitati de organizare, care coexista cu sistemul traditional de invatamant.

"Educatiile paralele " sunt considerate educatia formala, nonformala, informala, autoeducatia. "Noile Educatii " sunt raspunsuri ale educatiei la cerintele dezvoltarii lumii contemporane: ~ educatia relativa la mediu ~ educatia pentru pace si pentru cooperare ~ educatia pentru participare si pentru democratie ~educatia in materie de populatie ~ educatia pentru o noua ordine economica internationala ~ educatia pentru comunicare si putere mass-media ~ educatia pentru schimbare si dezvoltare ~ educatia nutritionala ~ educatia economica si casnica moderna ~ educatia pentru timpul liber Educatia relativa la mediu- existenta oricarui om este conceputa ca desfasurandu-se intr-un spatiu eterminat ( aria geografica), intr-un timp dat (epoca istorica) si in cadrul colectivitatii umane specifice(mediu social). Acesti factori exercita o anumita influenta asupra intelegerii la vreme a realitatii lumii.Conferinta Natiunilor Unite asupra mediului inconjurator lansa o importanta chemare in acest sens: " Apararea si ameliorarea : mediul inconjurator pentru generatiile prezente si viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial." Chemarea reprezinta un semnal de alarma in legatura cu deteriorarea echilibrului natural provocat de om prin interventiile sale. Educatia relative la mediu isi propune sa-l conduca pe elev, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realitatii (al carei fundament e relatia om-oameni-mediu), sa-l incite la participare, devenind constient de viitor. Scopurile generale ale educatiei relative au fost precizate la conferinta interguvernamentala ( 1977 la Tbilisi,) sub egida UNESCO :" educatia relativa la mediu trebui, inainte de toate , sa urmareasca dezvoltarea gradului de constiinta si a iuresului responsabilitatii tuturor oamenilor fata de mediu si problemele sale. Oamenii trebuie sa dobandeasca cunostintele, atitudinile , motivatia , angajarea si instrumentele necesare pentru a actiona , individual si in colectiv , in vederea solutionarii problemelor actuale si prevenirii

aparitiei unor noi probleme". Obiectivele vizeaza in egala masura cunostintele , achizitia de atitudini, clarificarea valorilor si demersul practic. In perspectiva scolara, elevul trebuie ajutat sa: ~inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi ~obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat ~judece responsabilitatile individuale si colective ~dezvolte instrumentele de analiza , reflectie si actiune pentru a intelege , preveni si corecta neajunsurile provocate mediului Focalizarea interventiei pedagogice s-a realizat pe baza optiunii motivate anterior si avandu-se in vedere un set de principii pe care Claude Sauchon si Lester Brown le convertesc in caracteristici ale acestei educatii * in legatura cu problemelemediului obligatoriu trebuie stabilite interdependentele intre factori si efecte in lant, mergandu-se pana la o analiza critica globala. *educatia relativa la mediu nu-si va atinge scopul daca actiunile pe care le sugereaza elevului , le induce, ne se difuzeaza si in jurul acestuia , in familie, in comunitatea in care creste *eficienta se poate aprecia numai prin efectele pe termen lung asupra comportamentului viitorului cetatean, ramanand insa in vigoare si obligatia de a avea o utiliate imediata Astfel tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca pe o comoditaet pedagogica de distrugere a unor scopuri precise si in acelasi timp ca pe un mijloc de sporire a eficacitaitii invatamantului. Educatia pentru pace-omenirea are nevoie de o constiinta comuna , de promovare a unui nou umanism, bazat nu numai pe valorile morale, culturale, ci si pe achizitiile noii solutii stiintifice si tekurice si pe impactul lor asupra vietii. Individul trebuie format in spiritul solidaritatii cu cei din generatia sa , al respectului pentru cei care l-au precedat si cei ce-l vor urma, al increderii in destinul umanitatii si al valorilor umane. Din punct de vedere practic "Ed. pentru pace" corespunde sirului de activitati educative, de la simpla neintentionare in clasa a nivelurilor diferite ale conflictului si ale problemelor internationale, pana la integrarea mai comprehensiva a cercetarii, predarii activitatii la toate nivelurile procesului educativ, care are drept scop pregatirea oamenilor in vederea participarii la consolidarea uneilumi mai drepte si a unei ordini sociale in care valenta

directa sau structurala este redusa pe cat posibil"(Stephan M.) Johan Galtung (unul dintre promovatorii pacii ca disciplina educativa) deosebeste patru aspecte esentiale care trebuie avute in vedere: ~dezvoltare -ofera posibilitatea de a prezenta valori de baza , tendinte esentiale si starea evolutiilor internationale. ~pacea - ofera posibilitatea de a discuta modul in care dezvoltarea si abordarea in mod creator a conflictlui se pot uni impotriva solutiei obiecte sau structurale ~conflictulul- ofera posibilitatea de a proiecta toate aceste tendinte pe un ecran al viitorului, analizand tendinte, facand propuneri pentru actiune Educatia pentru pace se constituie ca o educatie a atitudinilor si mentalitatii , a conduitei in societate, scoala, familie. C finalitate isi propune autoconstientizarea facultatilor si proceselor fiecarui individ , pentru a putea fi utilizator apoi in activitatile sale, in afara relatiilor interpersonale din sacoala, familie, societate . Intre obiectivele urmarite se remarca si: * respectul fata de om ca valoae sociala suprema; * respectul fata de valorile culturale si acceptarea diversitatii culturale; * receptivitatea la ideile si sugestiile altora * capacitatea de a dobandi contacte satisfacatoare si de a dialoga * toleranta, acceptarea unor comportamente diferite * descurajarea agresivitatii si violentei * formarea spiritului critic si autocritic * protejarea florei si a faunei Educatia pentru pace , presupune cultivarea unor atitudini superioare si formarea oamenilor in vederea uitarii conflictelor si a promovarii dialogului constructiv, cultivarea receptivitatii si flexibilitatii, a respectului fata de valori si de aspiratii, fata de sine si de altii, a priceperii de a identifica punctele comune si de a respecta diversitatea situatiilor si stilurilor de viata. Aceste obiective sunt piatra de incercare in procesul de formare a fiecarei personalitati. Profesorul Stefan Barsavescu propune constituirea unei "pedagogii a pacii" care trebuie sa urmareasca: ~ ed. copiilor a.i. acestia sa se debaraseze de impulsuri agresive,si de comportamente ostile, ~ formarea tinerilor in spiritul ideilor de intelegere mutuala, cooperare , toleranta;

~ ed. tinerilor in ideea unei conceptii despre lume, care sa le permita sa se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii In conceptia acestei pedagogii isi gaseste loc ideea ca disputele se solutioneaza prindiscutii, argumentari, demonstratii, iar apelul la ratiune implica increderea in capacitatea omului de a invata sa-si exercite spiritul de intelegere mutuala. Educatia pentru participare si democratie- prin participare se intelege nu numai posibiliatatea de a desfasur o activitate creeatoare, care face apel la capacitatea tortala a individului si care este socialmente utila , ci semnifica si sansa oferita tinerilor de a-si defini si delimita aspiratiile si nevoile, de a inova, de a dobandi capacitatea de autossugestie. Prin participare, tinerii isi pot exprima optiunile in domeniul educatie, culturii, productiei, timpului liber , sportului , pot deveni coparticipanti la propria formare. Tineretul nu este numai un receptor de informatii si un consumator de produse ( materiale spirituale), ci si un participant activ la faurirea istoriei natiunilor carei ii apartine . Prin participare, el se integreaza in societate, dar in acelasi timp actioneaza si ca subiect integrator . El este un subiect activ al actiunii sociale, un factor si o resursa de progres spiritual, si moral, orientarile, valorile si optiunile fundamentale ale tinerei generatii se regasesc in comportamente afective in diferite domenii ale muncii si vietii tinerilor. Participarea dse manifesta prin actiuni de cooperare, prin dialoguri si prin fuziune moral-afectiva, creeaza solidaritate in spatiu, dezvolta dorinta de a deveni partener, de a racorda la valori , de a invoca. In procesul instructiv-educativ, incurajarea comportamentului participativ, inseamna "pasul de achizitie pasiva si confirmista , la actiune transformatoare, prin interventia profunda a modului de a fi , interactionare a individului ." De la " a invata" la "a invata sa fii si sa devii ", adica pregatirea pentru a face fata situatiilor, pentru a le crea, dobandind dorinta de angajare si actiune , de a interactiona satisfcator, iata finalitatile educatiei pentru participare si demonstratie ( Neculae A.) Invatarea participativa inseamna, prin urmare , nu numai incercarea individului cu cunostinte si mai ales cu atitudini, cu comportamente si modele actionale in situatii sociale , insemnand optiunea pentru acceptere si solidaritate . Participarea coreleaza pozitia cu coeziunea , increderea reciproca, respectul fata de om si realizare. Educatia economica si casnica moderna, initierea in teoria si practica favorizeaza dobandirea constiintei si conduitei economice ca temei al unei

vieti echilibrate si cu o buna integrare in planul vietii sociale . Cunoasterea si intelegerea faptelor economice in substratul lor cauzal ajuta la cresterea caliatii productiei de bunuri si prin aceasta la imbunatatirea calitatii vietii. Aveau in vedere atitudinea fata de bunri, spiritul de cooperare si respect fata de munca , capacitatea de particire directa la infaptuirea proiectelor economice ale socitetii. Daca unele din noile educatii sunt destul de bine conturate , altele fac obiectul unor discutii in vederea precizarii si delimitarii lor; oricum , abordarea noilor educatii sau a noilor continuturi ramane o problema deschisa. Pentru introducerea noilor tipuri de continuturi , s-au conturat deja doua strategii . Prima strategie vizeaza promovarea unor noi modele consacrate diferitelor educatii , iar in unele cazuri chiar a unor noi discipline . Tot aici includem si incercrile de a grupa cateva discipline noi, intr-o disciplina corespunzatoare: " educatia cetateneasca ", educatiaglobala"; " educatia internationala". In multe tari ca si in tara noastra , se recurge la o a doua strategie sin ce in ce mai mult, si anume la ceea ce in programele U.N.E.S.C.O. este denumit cu expresia approche infuionelle , adica o infuzie de elmente noi in cadrul continuturilor trditionale. Aceasta modalitate are amanunte indiscutabile: nu se aduc modificari importante structurii planului de invatamant, nu se supune formarea acestora. Noile continuturi nu se dispun de o coordonbare si astfel se pot pierde in masa cunostintelor specifice diferitelor materii. Procesul de invatamant a devenit in epoca noastra o actiune pe baza unor elemente anticipative, respectiv de prospectare a starii lucruri in care urmeaza sa se desfasoare activitatea seriilor, de absolventi dupa terminarea scolii. Exista in prezent , o literatura referitoare la ceea ce este cunoscut sub denumirea de educatie permanenta. "Bogata literatura pedagogica publicata pe aceasta tema in toate tarile lumii ca si faptul ca in ultimul timp responsabilii educatiei solicita studii de prospectia educatiei , concepandu-si actiunile deci fondate in functie de orientarile si tendintele care intrunesc sufragiile specialistilor, constituie argumente puternice pentru promovarea acestei categorii de cercetatori si pentru initierea unor cursuri de prospectia educatiei in beneficiul educatorilor si al cercetatorilor acestui domeniu"(Vardeanu G.) In acest context, prospectivistii vor trebui sa se intrebe in ce consta specificul stiintific, tehnologic si economic care va solicita omul in timpul ce

urmeaza spre a deslusi in imperativele acestuia liniile de perspectiva cadrul si continutul procesului formarii. Educatia pemanenta - educatia incepe odata cu nasterea fiintei umane si devine o aliniere a existentei sale pe parcursul intregii vieti: "ea implica un sistem comple , coerent si integrat , oferind mijloace proprii de a raspuynde aspiratiilor de ordin educativ si cultural ale fiecarui individ, potrivit facultatilor sale;ea este destinata sa permita fiecaruia sa-si dezvolte personalitatea pe durata intregii vieti prin numirea sa sau prin activiatile sale"(dave , R.H. 1973) Impunerea acestui principiu se datoreaza unei serii de conditii

Bibliografie: -Alvin Toffler-Al III-lea val -Pedagogia pentru examenele de deefinitivare si grade didactice, Ed. Polirom -Coord- Cerghit Cucos -Scoala si pedagogia in secolul XX -Ion GH. Stanciu, ed Polirom , Buc. 1983, pag 328... -Alvin Toffler-Socul viitorului -Pedagogia scolara contemporana, Emile Planchard, Ed Polirom, R.A. Buc., 1992 -Alvin toffler-Al saselea val

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->