UNIVERSITATEA ”ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA,,

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

LUCRARE DE LICENȚĂ

,,Educația și provocările lumii contemporane”

Coordonator științific: Absolvent:

Conferențiar Univ. Dr. Jeder Daniela Cirimpei Mihaela

SUCEAVA
2019

1
 Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………3

Capitolul I. Introducere în problematica educației și a provocărilor contemporane

I.1. Definirea conceptului de educație, caracteristicile acesteia – Idealul educațional………..6

I.2. Conceptul de provocare a lumii contemporane – clasificări……………………………...8

I.3. Modalități de introducere a noilor educații …………………………………………….10

Capitolul II. Rolul școlii și al familiei în fața provocării lumii contemporane

II.1. Demersurile integrării noilor educații în învățământul preșcolar………………………..15

II.2. Rolul cadrului didactic și metodele utilizate de acesta în realizarea noilor educații…….18
II.3. Familia și școala parteneri în a face față cerințelor impuse de noile educații…………...20
II.4. Participarea părinților la activitățile educative din grădiniță, factor ce determină preveni
apariția prejudecăților la preșcolari…………………………………………………………...22

Capitolul III. Cercetare pedagogică privind rolul părinților în realizarea unei educații
conform cerințelor noilor educați......................……………………………………………24
III.1. Scopul și obiectivele cercetării………………………………………………………….24
III.2. Ipoteza cercetării……………………………………………………………...………...25
III.3. Eșantionul cercetării…………………………………………………………………….25
III.4. Variabilele cercetării……………...……………………………………………….........26
III.5. Metode de cercetare……………………………………………………………………26
III.6. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor ipotezei…………………………………..28

Bibliografie ………………………………………………………………………………….52
Anexe…………………………………………………………………………………………54

Introducere
2
„Educaţia are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar şi o
pregătire pentru un viitor, în bună măsură, imprevizibil”

Jacques Delors

Educația este percepută în mod diferit de fiecar persoană în parte, factorii ce o

influențează fiind multipli. Cei mai importanți factori sunt personalitatea fiecărui individ,
mediul social și familial în care trăiește zi de zi. Odată cu apariția noilor educații și
provocările lumii contemporane au devenit mai dinamice, schimbările având loc într-un ritm
rapid. Omenirea a fost pusă în fața unei alternative extreme: ” Sunt posibile atât o împlinire
umană fără precedent ,cât și o catastrofă finală.Ceeea ce se va intâmpla în realitate depinde
de un alt factor major și decisiv:înțelegerea și acțiunea umană.”(Botkin,Elmanjra,Malița ,
1981,p.15).
,,Noile educații” sau mai bine zis ,,tipuri noi de conținuturi” au fost un răspuns al
sistemului educațional la problematica lumii contemporane. Societatea contemporană are
acum alte valori de priorități, dimensiunile formării personalității tinerii generații lărgindu-se
mult. Și în învățământul preșcolar se urmărește formarea pentru viață a copiilor. S-a ajuns la
concluzia că nimic nu poate fi făcut la voia întâmplării dacă vrei să fie trainic și durabil. Din
acest motiv cadrele didactice din învățământul preșcolar au considerat că pentru o educație de
calitate a preșcolarilor, pentru formarea unei personalități puternice a viitorilor adulți, este
necesară colaborarea a trei factori cu influență: grădinița, familia și comunitatea.
Acesta a fost și motivul meu în alegerea acestei teme iar obiectivele prezentei lucrări
urmăresc felul în care cei trei parteneri pot influența activitatea educațională, educația sub
toate formele ei prin colaborarea și cooperarea lor pentru binele copiilor. Deasemeni am ales
tema și pentru a demonstra faptul că eficiența activităților educative în grădiniță crește dacă
există un parteneriat între factorii educativi. Cum nivelul aspirațiilor fiecărui om este
determinat de nivelul educației primite, dobândirea unei educații corecte și solide va da
posibilitatea viitorilor adulți să se adapteze mai ușor schimbărilor din sociatate.

Prezenta lucrare ,,Educația și provocările lumii contemporane” este structurată pe

tri capitole.

3
 Capitolul I ,,Introducere în problematica educației și a provocărilor contemporane”
este o fundamentarea teeoretică a noțiunii de educație, caracteristicile acesteia și ideal
iducațional. Deasemeni tratează și conceptul de ,,provocare a lumii contemporane dar și
modalitățile de introducere a noilor educații.
Capitolul II ,,Rolul școlii și al familiei în fața provocărilor lumii contemporane ”
tratează demersurile integrării noilor educații în învățământul preșcolar, rolul pe care îl are
cadrul didactic în realizarea noilor cerințe educaționale, metodele didactice utilizate de
aceștia. Tot aici am mai tratat rolul familiei și școlii în realizarea cu succes a cerințelor impuse
de noile educații.
Capitolul III se dovedește a fi un studiu experimental privind eficiența aplicării în
actul educațional al preșcolarilor, a cerințelor impuse de noilor educații prin parteneriatul
grădiniță – familie.
Pentru realizarea acestei cercetări am fixat obiectivele și ipotezele de lucru ale
cercetării, am stabilit eșantionul cercetării format din preșcolari cu vârste între 5 și 6 ani, apoi
am ales metodologia cercetării și am stabilit analiza, prelucrarea și interpretările datelor
colectate.
Cercetarea a fost precedată de o amplă investigație în rândul preșcolarilor grupei,
folosind atât observarea cât și ancheta verbală. Datele colectate m-au făcut să constat că în
grupa mea există o serie de prejudecăți care ar influența în mod negativ cerințele impuse de
noile educații. Cum prejudecățile reprezintă o componentă afectivă a relațiilor din grup și se
exprimă prin atitudini învățate din familie de obicei, am fost determinată să încep această
cercetare implicând și părinții preșcolarilor din grupă. Am dorit ca cercetarea mea să fie
îndreptată spre educația interculturală deoarece ea pune bazele creării unui viitor adult care
știe să accepte diversitatea, să respecte valorile și tradiția dar și să promoveze solidaritatea și
toleranța.

4
 CAPITOLUL I. Introducere în problematica educației și a
provocărilor contemporane

I.1. Definirea conceptului de educație, caracteristicile acesteia-

Idealul educațional
I.2. Conceptul de provocare a lumii contemporane - clasificări
I.3. Modalități de introducere a noilor educații

5
I.1. Definirea conceptului de educație, caracteristicile acesteia-
Idealul educațional

,,Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățam să se
adapteze.”

Maria Montessori

Educația reprezintă acel fenomen social care a apărut și s-a dezvoltat odată cu omenirea,
continuă să existe de-a lungul existenței acesteia, conservând și transmițând din generație în
generație cunoștințe teoretice, practice, precum și valori culturale.
Etimologic termenul ,,educație” provine din latinescul ,,educo-educare”(a hrăni, a
alimenta) și termenul educo-educere ( a conduce, a ridica) care împreună dau sens termenului
de ,,educație” – modelarea, creșterea unui copil, scoaterea lui din starea inițială și înălțarea lui
la starea de cultură. Prin educație, copilul dobânziște autonomie și independență. Educația
reprezintă obiectul de studiu al pedagogiei, cercetând fenomenul educațional sub toate
aspectele sale.
De-a lungul timpului s-a constatat că educația are mai multe carcteristici:
Caracterul specific uman, conștient al educației;
Ca fenomen pedagogic, educația este acel proces ce transmite cunoștințe dar și un
fenomen de învățare ce interacționează cu ceea ce transmite dascălul. Educația este specifică
omului iar prin actul de învățare se dovedește a fi un proces conștient și nu unul biologic.
Caracterul social – istoric al educației;
Deoarece procesul educației se realizează în legătură cu relațiile interumane și sociale
dar în acelașii timp și cu mediul social, putem spune că educația are și un caracter social –
istoric. Acest lucru are o puternică influență asupra conținutului educației dar și asupra
aspectului ei formal și informal.
Dezvoltându-se odată cu istoricul social, educația capătă și un caracter istoric.
Interacțiunea cu procesele psihice;

6
 Educația interacțuionează permanent cu procesele psihice ale dezvoltării umane, acestea
dezvoltându-se în cadrul activităților educaționale, ținând astfel cont de toate caracteristicile
proceselor psihice.
Caracterul odiectiv, permanent și necesar al educației;
Fiind o componentă permanentă și obiectivă în ceea ce privește dezvoltarea societății,
educația are un rol definitoriu în dezvoltarea socială a societății umane. Fară educație nu
poate exista dezvoltare socială și mai ales nu poate exista o societate.
Cel ce indică aspirațiile și nevoile unei societăți la un moment dat, într-o etapă istorică,
este idealul educațional. Acesta este proiectat pe termen lung, având un nivel de generalitate
ridicat iar sistemul educativ este cel ce contribuie la desăvârșirea sa. Educația are rolul de a
realiza aspirațiile fundamentale ale membrilor societății doar prin idealul educațional. Cele
trei coordonate importante ale idealului educațional sunt:
Dimensiunile sociale ce au în vedere aspectele generale ale dezvoltării societății.
Acestea vor avea ca rol anticiparea elementelor ce definesc societatea viitoare în raport cu
educarea oamenilor;
Dimensiunile psihologice care identifică tipul de personalitate de care societatea are
nevoie la momentul respectiv dar și trăsăturile psihocomportamentale ale indivizilor;
Dimensiunile pedagogice ce analizează resursele de care dispune activitatea
educațională pentru a putea implementa idealul educațional stabilit.
Idealul educațional al învățământului nostru actual se bazează pe dezvoltarea liberă și
armonioasă a indivizilor pentru a avea o personalitate creativă și autonomă, să dea acestora
posibilitatea integrării în societate și să facă față cu succes oricăror cerințe ale societății.
Idealul educațional al societății noastre actuale vizează și dimensiunile vocaționale, alegerea
profesiilor cu randament optim.
Putem spune deci că idealul educațional are valori orientative și necesită o anumită
atitudine față de individul ce este educat.

7
I.2. Conceptul de provocare a lumii contemporane - clasificări

,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”

Kant

Odată cu societatea umană a apărut și fenomenul ,,educație” care a suferit modificările

necesare pe parcurs. Educația a evoluat de la acea pregătire pentru viață a individului, la acea
știință cu statut propriu. Actuala civilizație parcurge una din cele mai dinamice etape
caracterizată de importante schimbări structurale în toate domeniile. Toate aceste ere: ale
informaticii, ale roboticii, era genetică, dezvoltă un nou mediu de viață și o conștiință
deasemeni nouă în raport cu mediul creat.
Datorită celor trei ipostaze ale educației: formală, informală și nonformală, educația
are datoria de a crea personalități ușor adaptabile la nou, creative și în acelașii timp
responsabile. Școala a căpătat astfel un rol important, făcând față cu succes ritmului rapid al
schimbărilor care au născut probleme complexe aducând astfel omenirea în fața unor situații
extreme: ,,Sunt posibile atât o împlinire umană fără precedent ,cât și o catastrofă finală.Ceeea
ce se va intâmpla în realitate depinde de un alt factor major și decisiv:înțelegerea și acțiunea
umană.”(Botkin,Elmanjra,Malița ,1981, p.15).
Conceptul de ,,problematică a lumii contemporane” a fost introdus tocmai de aceste
evoluții ale societății și are următoarele caractere:
 Caracter universal - în afara acestei problemațici nu se poate afla nici o țară;
 Caracter global – problematica lumii contemporane fiind ea însăși un izvor de
probleme sau dificultăți uneori, atât pentru viața materială cât și pentru cea
spirituală;
 Caracter pluridisciplinar – ce se referă la tentația omului de a folosi
demersuri unidisciplinare. Folosind demersurile pluridisciplinare, ei se văd
dezorientați.
 Caracter prioritar și presant – presiunile puse asupra fiecărei comunități sunt
atât de puternice, încât ele necesită răspunsuri ingenioase, prompte dar și
importante eforturi financiare;
 Evoluție rapidă și greu previzibilă – oamenii sunt adesea
nepregătiți pentru situațiile complexe în fața cărora sunt puși, fără a avea soluții
sau metode potrivite.

8
 Lumea contemporană se confruntă cu o serie de probleme dintre care amintim:
 Creșterea analfabetismului, șomajului și existența sărăciei;
 Înrăutățirea stării de sănătate a oamenilor;
 Degradarea mediului;
 Existența rasismului;
 Îmbătrânirea populației și scăderea natalității.
Cum criza afectează multe, nici învățământul nu a fost ocolit. Amploarea exploziei
cunoștințelor este una dintre cauzele crizei în acest domeniu. Datorită volumului mare de
informații care nu au putut fi asimilit prin tehnicile de instruire din trecut, s-a ajuns la o așa
zisă ,,criză”.
Ritmul creșterii demografiei a fost un alt factor al crizei în învățământ, acesta
neputând face față cererii.
Aspirațiile explozive ale oamenilor care doreau fiecare un nivel cât mai ridicat de
educație, au contribuit și ele la criza educației.
Ca un răspuns al educației la problematicile lumii contemporane, a fost introducerea
de noi educații. Noile educații introduse sunt:
1. Educația ecologică;
2. Educația pentru sănătate,
3. Educația pentru timpul liber,
4. Educația pentru pace și cooperare,
5. Educația pentru drepturile omului,
6. Educația mass-media și comunicare,
7. Educația pentru dezvoltare și schimbare,
8. Educația casnică și economică,
9. Educația pentru demografie.
Deoarece educația trebuie să pregătească în mod activ generația viitoare, noile educații
au fost impuse într-un timp relativ scurt, în ciuda tuturor obstacolelor cu care se confruntă
educația. Comportamentul potrivit atenuării șocului viitorului este pregătit de ,,noile
educații”. Educația are conținuturi dinamice, societatea fiind cea care face ca unele
conținuturi să dispară și să apară altele, ca urmare enumerarea făcută nu poate fi limitată.

9
 Dorința de asimilare a noilor educații este din ce în ce mai mare dar la fel de mare
rămâne și decalajul dintre studiile și rezultatele obținute la nivel internațional, și ceea ce
numim practică educațională.
Majoritatea celor ce întocmesc programele și planurile școlare, nu consideră
problematica lumii contemporane ca sursă importantă de alimentare a conținuturilor
învățământului. O problemă considerată momentan deschisă, este cea de solicitare a elevilor
în etapele de reforme ce se aduc învățământului.
Pentru o integrare a elevului cu brio în societatea contemporană este necesară
introducerea treptată a ,,noilor educații” în sistemul de învățământ. Aceste noi educații, oferă
școlilor șansa de vedea îndeplinit scopul dictat de imperativele lumii contemporane, unde
elevul este cel ce joacă rolul principal.
Orice dascăl încearcă să facă față acestui ideal educațional deși nu este deloc ușor mai
ales cu copiii de vârstă preșcolară. La ei rezultatele nu apar imediat ci treptat- treptat. În
procesul instructiv-educativ cu preșcolarii, în funcție de caracteristicile și particularitățile
grupei vom alege strategia. Feedbackul e și el diferit la preșcolari, constând în buline,
simboluri, dulciuri, etc.
Datorită noilor educații și strategiilor ei, astăzi la grădiniță nu mai poți prezenta o
poveste ca pe o simplă povestire sau lectură a educatoarei, ci prin diverse modalități cum ar fi:
PPT-uri, dramatizări cu costumații, filme pe youtybe, Cd-uri, teatru cu păpuși. Și metodele s-
au modernizat: utilizăm explozia stelară, diamantul, ciorchinele, etc. Există deosebiri mari
între metodele din trecut și cele de astăzi. Acum copiii au ușor la îndemână diverse informații
de informare și comunicare. Calculatorul este ajutorul lor de bază.
Putem spune așadar că noile educații au venit cu idealul lor educațional. Acesta
vizează finalitățile educaționale în ansamblul lor la nivelul societății, acompaniat de scopurile
și obiectivele care urmăresc desfășurarea unor activități educative concrete și determinante.

10
I.3. Modalități de introducere a noilor educații

Noile educații au în vizorul lor toate dimensiunile educației ( intelectuală, fizică,

estetică, morală) dar și cele trei forme ale ei: formală, nonformală și informală. Acest mod de
abordare face trecerea de la acele demersuri specifice la interdisciplinaritate, abordări globale.

Introducerea noilor educații se face pe baza unui plan elaborat și prin aplicarea unor
strategii speciale. Ceea ce face realizabilă implementarea noilor educații, sunt cele patru
demersuri de proiectare a conținuturilor instruirii.
1. Demersul de infuziune ce necesită implicarea tuturor educatorilor în a face
cunoscute conținuturile noilor educații. Acest demers presupune probleme de ordin
metodologic:
- integrarea informației desprinsă din ,,noile educații” în conținutul programei
școlare, evitând tratarea ei ca o parte a unui capitol, sau manual, etc.
- nevoia realizării unei sinteze curriculare între cele două tipuri de demers.
Ca avantaj menționăm faptul că nu este necesară o modificare a programelor sau
planurilor școlare, poate fi abordat interdisciplinar, face ușor transferul de cunoștințe, nu costă
mult și nici nu aglomerează programele școlare.
2. Demersul disciplinar/modular face din ,,noile educații” discipline ce pot fi
studiate integrat la nivelul unor trepte de școlarizare dar și la unele dimensiuni
educaționale. De exemplu, dacă ar fi să ne gândim la educația ecologică, ea este
abordată ca modul al domeniului ,,ȘTIINTĂ” în grădiniță, cu obiective specifice
aparținând educației intelectuale. O problemă în acest caz ar fi unilateralizarea
obiectivelor specifice și pregătirea suplimentară a cadrelor didactice pentru a face
față noilor cunoștințe.
3. Disciplinaritatea demersului așează ,,noile educații” în rama unor discipline
școlare distincte care preia adecvat obiectivele generale și specifice ale celorlalte
dimensiuni educaționale. Acest gen de demers a introdus deja în planul de
învățământ discipline noi precum: educația civică, ecologică, educația pentru
sănătate, etc. Proiectarea noilor discipline, presupune înlocuirea, măcar parțială, a
tendințelor monodisciplinare cu strategii pluridisciplinare ce pun accent pe
conținuturile științifice ce au fost preluate informativ dar și pe efectele aplicative,
prelucrate formativ.
11
 4. Trandisciplinaritatea demersului. Conform acestui demers, ,,noile educații”sunt
utilizate ca sinteze științifice semestrial sau anual la propunerea unei echipe de
profesori.
După cele afirmate de George Văideanu, Acest demers este ,,probabil cel mai
interesant, mai promiţător, dar şi mai greu de pus în aplicare”. El răspunde temelor ce
oglindesc în ele tensiunile psihologice și ideologice ale problemelor lumii contemporane
(democrație, îngrijirea mediului natural, utilizarea eficientă a timpului lober, cultura societății,
etc).
Ce este dificil la acest demers? Responsabilitatea educatorilor, gradul de sensibilitate ce
trebuie angajat de către aceștia, măiestria de a aborda global acțiunile de formare și dezvoltare
a personalității elevilor. Deasemeni educatorii mai trebuie să fie caracterizați de acea
deschidere către problemele unei instruiri permanente, de dorința permanentă de auto-
perfecționare.
În lucrarea sa ,, Educaţia la frontiera dintre milenii”,1988 – G. Văideanu, numește trei
posibilități de introducere a noilor educații, și anume:
Introducerea acestor noi educații în programele școlare ca și recomandări sau
eventula așa zise module de studiu independente care să fie popularizate și prin
radio, tv, rețele de internet, etc.
Includerea noilor educații în programa școlară sub forma unor module
complementare de instruire, ghiduri, sau îndrumătoare. Acestea trebuie să fie
centrate pe problemele lumii contemporane în ceea ce privește dezvoltarea
economică, educație, reforma în educație …
Regândirea selectării și organizării informațiilor din curriculum care pot
,,introduce module specifice” noilor educații sau pot introduce infuzional,
conținuturile specifice unei noi educații în sfera altor discipline.
S-a constatat că noile educații pot fi aplicate tuturor formelor educației:
 Informal, în cadrul activităților extrașcolare;
 Formal, în cadrul activităților desfășurate în școală;
 Nonformal, în cadrul orelor de dirigenție și a celor extracurriculare.
Deci, noile educații sunt forme ale educației ce aduc conținuturi noi, putând fi
considerate o bună investiție în ceea ce privește soluționarea problemelor lumii
contemporane. Școala încearcă valorificarea acestor conținuturi prin metode diverse pentru a

12
forma și sensibiliza tinerii dar și adulții care participă la rezolvarea problemelor cu care se
confruntă omenirea.
Activitățile, vizând noile educații, propuse și desfășurate în școală trebuie să fie
desfășurate sub îndrumarea cadrului didactic dar și a părinților dacă se dorește integrarea cu
succes în comunitate precum și o bună pregătire pentru societatea contemporană.
Pentru educatoare este o adevărată provocare punerea în pratică a noilor educații. Cum
tipul de interacțiune eficientă la grădiniță îl reprezintă ,,jocul”, prin el educatoarele îi pot
apropia pe copii de realitatea socială. În lumea lui îmaginativă, copilul pune în aplicare ceea
ce învață de la adult, acționând cu obiecte reale, transformând în joc situații întâlnite în
familie sau în colectivul din grupa sa.
În procesul lor de învâțare copiii se bazează pe cercetare și asociere de înformații noi
corelate cu cele deja cunoscute. Învățând în grup, cooperând, copiii asimilează mai ușor atât
subiectele științifice cât și deprinderile sociale. Aspectele pozitive și negative ale muncii lor
sunt analizate la încheierea activității și împreună cu cadrul didactic decid ce comportamente
vor trebui schimbate.
Jocurile de comunicare sunt mijloace binevenite de schimbare a unor comportamente
care nu corespund principiilor noilor educații și înlocuirea lor cu altele noi. Lăsând copilul să
fie creativ, să comunice prin gesturi și mimică, vom ajunge mult mai ușor la țelul nostru.
În munca mea la catedră am încercat mereu să nu îngrădesc creativitatea și imaginația
copiilor. Urmărind limbajul trupului la preșcolari, am căpătat mai ușor informații despre
relațiile stabilite între grupuri. De exemplu în jocuri precum: ,,Caută-ți partenerul
perfect”, ,,Mima”, ,,În țara liniștei depline”, copiii mi-au arătat cum ei își manifestă
simpatia(antipatia), atașamentul(respingerea) față de cineva.
Noile educații sunt constituite ca educații ale atitudinilor și mentalităților în societate,
școală și familie. Pe prim plan sunt puse atitudinile superioare ce trebuie dezvoltate precum și
formarea unor viitori oameni valoroși capabili să promoveze evitarea conflictelor, să respecte
valorile de orice fel, să se respecte pe ei, pe cei din jurul lor dar să respecte și diversitatea.

13
 CAPITOLUL II. Rolul școlii și al familiei în fața provocărilor
lumii contemporane

II.1. Demersurile integrarii noilor educații în învățământul

preșcolar
II.2. Rolul cadrului didactic și metodele utilizate de acesta în
realizarea noilor educații
II.3 Familia și școala parteneri în a face față cerințelor impuse de
noile educații.
II.4 Participarea părinților la activitățile educative din grădiniță,
factor ce determină eficiența actului educațional.

14
II.1. Demersurile integrarii noilor educații în învățământul
preșcolar

,,Educația este ceea ce suprviețuiește după ce tot ce a fost învățat, a fost

uitat.”
Burrhus Frederic Skinner

Datorită noilor transformări suferite de către educație, și școala românească a trebuit să

se adapteze acestora, să fie în ton cu realitățile culturii europene actuale. Societatea are niște
așteptări și pentru aceast fapăt, ea a trebuit să găsească o soluție optimă care să mulțumească
pe cei implicați în procesul educațional dar și prin care să promoveze competența și
autonomia dascălilor.
A pregăti temeinic tinerele vlăstare pentru viață, înseamnă a-i educa să respecte
idealurile poporului lor, principiile și normele impuse de sistemul educațional. Ca primă
treaptă de educare, grădinița are rolul acelei implicări afective a formării viitorului adult
responsabil și autonom. Deoarece grădinița este acea instituție care scoate copilul din nucleul
său obișnuit – familia și îl integrează într-un mediu nou, putem vorbi de fenomenul
,,socializare”. Această socializare a micilor preșcolari se poate realiza în mod simplu sau
dificil, în funcție de temperamentul și independența copilului, deschiderea acestuia spre
relațiile cu ceilalți dar și în funcție de competențele pe care le are educatoarea de a colabora
cu copilul și familia lui, de calitatea mediului educațional din grădiniță.
Noile educații nu înseamnă altceva decât conținuturi noi, specifice, ce pot fi raportate la
cele cinci conținuturi ale activității instructiv-educative din grădiniță.: educația intelectuală,
educația morală, educația estetică, educația tehnologică și educația psihofizică.
În funcție de particularitățile de vârstă, ,,noile educații” pot fi aplicate la nivelul
fiecărei dimensiuni educaționale, vizând toate dimensiunile și formele acesteia. Acest nou
proces de abordare a educației face trecerea de la demersuri specifice la abordări globale,
abordări care necesită soluții concrete și permit aprofundări ale unor probleme
sociale( democrație, pace, dezvoltarea mediului, sănătate, etc).
În grădinițele de copii din țara noastră, noile educații puse în practica, sunt:

15
 Educația pentru sănătate – este acea ramură a educației care îi învață pe copii cum
să aibă un regim de alimentație și viață rațională, cum să respecte anumite reguli de
igienă proprie. Fără ajutor, copilul nu va putea să-și cunoască propria schemă
corporală, alimentele de bază necesare alimentației sănătoase a omului, nevoia de a
face mișcare pentru călirea organismului, respectarea unui program zilnic de activitate,
joc și somn. Opționalele de genul ,,Mici dar sănătoși”, ,,Fac gimnastică de mic/ Să
cresc mare și voinic”, ,,Minte sănătoasă în corp sănătos”, etc. au fost implementate în
grădinițe tocmai pentru a incita interesul copiilor pentru o viață sănătoasă și
armonioasă dar și pentru transformarea unor anumite deprinderi în obișnuințe.
 Educația moral civică – se realizează în grădinițe cu ajutorul activităților D.O.S. sau
educația pentru societate. Prin aceste activități copilul este ajutat să cunoască și să
respecte principii și norme morale, să facă deosebirea între bine și rău, între adevăr și
minciună. Deasemeni, tot aici vor învăța să asculte și să respecte cerințele educatorilor
și părinților, vor învăța să cum să se comporte în societate(vizite, mijloace de
transport, în cadrul unor instituții, etc.).
 Educația interculturală – ce facilitează însușirea noțiunii de acceptare, deschidere și
înțelegere a celorlalți din jurul tău. Prin intermediul educației interculturale, la
grădiniță, copiii vor învăța că nu suntem toți la fel. Suntem ,,egali” dar totuși
,,diferiți”. Oamenii trebuie să se respecte între ei, să-și respecte diferențele culturale,
religiile și etnia. Învățarea pluralității culturale, începe așadar de la grădiniță.
 Educația estetică – este acea educație care ne face să înțelegem și să vedem mai bine
frumosul din jurul nostru: artă, natură, etc. Ca urmare aceasta are numeroase funcții
educative. Arta, prin punerea față în față a omului cu realitatea, antrenează educația
estetică. La grădiniță este mai greu de înțeles acest lucru de către copii. Cum
activitatea lor specifică este jocul, obiectivele educației estetice sunt incluse sintetic în
structuri accesibile vârstei preșcolarilor și sunt atinse prin acel ,,joc” atât de mult
îndrăgit de copii. Dansul, muzica, filmul, basmele, cântecele populare, literatura
accesibilă copiilor, le dezvoltă acestora receptivitatea, le dezvoltă exprimarea corectă
și plastică, îi ajută să înțeleagă mesajul artistic și deasemeni, le va dezvolta dorința de
a fi ei autori, compunând mici povestioare, versuri sau zicători
 Educația muzicală - este întâlnită atât în cadrul procesului instructiv-educativ dar și
în cadrul activităților extracurriculare. Cântecul este mereu prezent în cadrul tuturor
activităților desfășurate în grădiniță.

16
 Educația fizică – este cea care se ocupă de dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor, de
întărirea sănătății, formarea unor deprinderi corecte de muncă și viață. Obiectivele
educației fizice sunt îndeplinite în cadrul activităților A.DE. – activități comune cu
întreaga grupă sau diferențiat dacă situația o cere. La această vârstă, educația fizică
urmărește însușirea unor mișcări de bază, respectarea regulilor din cadrul jocurilor,
învățarea segmentelor corpului și mișcările specifice acestora.
 Educația profesională – urmărește încă de la grădiniță orientarea copilului spre o
viitoare profesie. Prin joc, solicitând preșcolarului efectuarea unor sarcini fără să fie
impusă din exterior, aceasta fiind cerută de regula sau cerința jocului, introducem
primele elemente de muncă cu ținta precisă de a forma anumite capacități, priceperi și
deprinderi. Jocurile din cadru activităților A.L.A. sunt un mod important de a scote în
relief talentele și înclinațiile unui copil.
S-a dovedit așadar că ,,noile educații” au aplicabilitate largă atât în cadrul activităților
pe domenii experențiale (A.D.E-uri) cât și în cadrul activităților extracurriculare, sau
activităților A.L.A. Totul depinde de imaginația creatoare și măiestria cadrului didactic.

17
 II.2. Rolul cadrului didactic și metodele utilizate de acesta în
realizarea noilor educații

Odată cu dobândirea noilor conţinuturi, educația a început să acopere o arie largă, ea

fiind în concordanță cu dorințele moderne ale indivizilor. Școala a căpătat un rol mai
complex, părăsind formalul și simpla transmitere a cunoștințelor și îndreptându-și atenția spre
formarea de comportamente și dezvoltarea de capacități.
Rolul școlii a început să se îndrepte spre:
- Adaptarea la schimbare prin ajutarea copilului să-și dezvolte potențialul, să fie
motivat mereu, să fie comunicativ și să colaboreze cu ceilalți;
- Avansarea valorilor, punerea accentului pe diversitate, toleranță și abordarea
unei gândiri critice;
- Ajutarea celor care se află în situații de risc, deci egalizarea șanselor tuturor
copiilor;
Datorită ,,noilor educații” integrate în conținuturile deja existente, școala românească
pune accent pe conținuturi moderne care să înlesnească sprijin reciproc, cooperare, respect și
încredere.
Noile cerințe educaționale și nevoile copiilor impun cadrelor didactice o nouă viziune
în ceea ce privește abordarea activităților didactice. Noile educații au ca obiectiv modificarea
mentalităților dascălilor, crearea unor cadre reflexive, capabile să folosească în demersul
educațional (opționale, extracurriculare, etc.) aparatură I.T.
O unitate școlară, ghidată după ,,noile educații”, va derula programe variate cu
tematici ce urmăresc petrecerea eficientă a timpului liber. Deasemeni, școala va elabora și
aplica programe de educare a părinților, urmărindu-se folosirea de către aceștia a unor metode
moderne, și renunțarea la cele învechite și rigide. Buna colaborare a cadrelor didactice cu
părinții, asigură o continuitate educativă benefică copiilor.
Pentru realizarea cu succes a cerințelor ,,noilor educații”, cadrele didactice includ în
nevoile educației moderne câteva metode:

18
  Metodele interactive de grup;
 Metoda proiectelor la vârste timpurii;
 Metoda învățării prin cooperare.
Metodele interactive de grup sunt axate pe modul de gândire și manifestare a
copiilor, îndrumându-i în rezolvarea problemelor întâmpinate, în luarea deciziilor și stingerea
conflictelor. Copiii, fiind puși în diverse siruații de învățare, își dezvoltă gândirea
democratică, o exersează pe cea critică. Metodele interactive îi învață pe copii să aducă
argumente, să descopere soluții și să dea sfaturi.
Metoda proiectelor la vârste timpurii presupune o temeinică pregătire teoretică a
cadrului didactic. Proiectul în sine este un efort deliberat de cercetare, preocupat să găsească
răspunsuri la întrebările despre subiectul ales.
Metoda învățării prin cooperare este metoda ce dă copiilor posibilitatea cooperării,
învățării și participării împreună la proiecte, îmbogățindu-și astfel performanțele. Cooperarea
dintre preșcolari determină angajarea activă a acestora în procesul de învățare. Lucrând în
grupuri, copiii au același țel, fiecare contribuind la creșterea performanțelor coechipierilor.
Determinând preșcolarii să lucreze în echipă se promovează învățarea activă dar se pregătește
și o acomodare mai ușoară pentru etapa următoare - școlaritatea. Dina acest motiv activitățile
trebuie să fie stimulative, sub forma jocurilor cu rol sau povestirilor inspirate din viața de zi
cu zi. Orice activitate are o sarcină precisă, scopul este găsirea unei soluții și câștigarea
competiției.
De o mare importanță este calitatea relației cadru didactic – elev și relația elev-elev.
Acesta trebuie să dea dovadă de flexibilitate în relația cu elevii săi, să le dea posibilitatea să
gândească critic și să-și dezvolte stima de sine.
,, Adevărata libertate este o consecinţă a dezvoltării , libertatea dezvoltă prin
educaţie ghidul interior latent al copilului. Libertatea este construirea propriei personalităţi
obţinută prin efortul şi experienţa fiecăruia; este un drum lung pe care fiecare copil trebuie
să-l parcurgă pentru atingerea maturităţii...în care nimeni nu poate forţa pe altcineva în
dezvoltare.” (Dr. Montessori).
N.Garaștea afirma ideea că noile educații sunt cele care formează un educator
contemporan, complex, capabil să se adapteze ușor la situații noi și să găsească soluții
numeroaselor probleme care îi apar în derularea actului educațional. Obiectivele noilor
educații urmăresc transmiterea cunoștințelor, dezvoltarea unor convingeri, cunoașterea
problematicii lumii dar și găsirea de soluții pentru problemele existente.
Noile educații ajută cadrele didactice să se adapteze la lumea aflată în schimbare dar îi

19
și obligă să organizeze educația după cele patru tipuri de învățare: să înveți pentru a ști, să
înveți ca să faci, să înveți să colaborezi și să înveți să fii. Aceste tipuri de învățare reușesc să
realizeze problematica lumii contemporane dar să și contribuie la dezvoltarea potențialului
creativ al celui instruit.
II.3 Familia și școala parteneri în a face față cerințelor impuse de
noile educații.

„Niciodată  familia  nu  a  fost  mai  solicitată  si  rolul  său  nu  a  fost  niciodată  atât 
de  mare  ca  azi”

Boutin  şi  During,  1994.

Noile educații ajută cadrele didactice să se adapteze la lumea aflată în schimbare dar îi
și obligă să organizeze educația după cele patru tipuri de învățare: să înveți pentru a ști, să
înveți ca să faci, să înveți să colaborezi și să înveți să fii. Aceste tipuri de învățare reușesc să
realizeze problematica lumii contemporane dar să și contribuie la dezvoltarea potențialului
creativ al celui instruit.
Pentru realizarea cu succes a tuturor cerințelor impuse de noile educații, dascălii nu
vor putea face față singuri. Acest lucru i-a determinat să apeleze la un angajament mutual,
bine stabilit între școală și familie, elaborând un contract educațional individual. Acest
contract are ca scop asigurarea unor condiții optime de desfășurare a procesului instructiv –
educativ, implicând și antrenând familia copilului.
Cadrele didactice au descoperit faptul că pentru o bună colaborare cu familiile copiilor
sunt necesare diverse metode și forme de colaborare. Pentru rezultate bune și soluții eficiente
la problemele educative, familia trebuie privită ca un partener ce se implică.
Factorii educativi formali, informali și nonformali au influențe majore asupra copiilor
încât aceștia nu fac față singuri tuturor cerințelor. Formare și dezvoltarea personalității lor va
fi vegheată de școală și familie iar dacă raporturile dintre acești factori vor fi de colaborare,
rezultatele vor fi benefice pentru beneficiari.
Cândva exista concepția că școlii îi revine sarcina instruirii iar familiei sarcina
educării copilului. Odată cu noile provocări ale lumii contemporane, s-a constatat faptul că o
bună colaborare între familie și școală, încrederea și respectul reciproc, au rezultate bune în
ceea ce privește educarea de calitate a copilului. Părinții și-au păstrat atribuția de a-i crește pe
copii, de a le asigura resursele materiale necesare, climatul afectiv și moral de care au nevoie.

20
Școlii îi revine sarcina creării acelor premise care să asigure integrarea socială, spirituală și
economică a copiilor dar și datoria de a stimula aptitudinile,atitudinile și trăsăturile
personalității acestora.
Forma cea mai eficientă de colaborare a școlii cu familia, este parteneriatul. Aceste
parteneriate nu mai sunt percepute ca activități facultative sau fictive cum erau de multe ori.
Atât cadrele didactice cât și părinții și-au dat seama de importanța derulării lor. Ele reprezintă
pași importanți spre soluționarea problemelor educative dar și forme de colaborare în ceea ce
privește sprijinul colectiv (școală – familie).
Pedagogul Sorin Cristea a ajuns la concluzia că parteneriatul ,,reflectă mutaţiile înregistrate
la nivelul relaţiilor existente între instituţiile implicate direct şi/sau indirect în proiectarea şi
realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ: şcoala, familia, comunitatea locală, agenţii
sociali…”( Cristea S., 2010, Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iași).
Parteneriatele încheiate între cei doi parteneri, școală și familie, urmăresc comunicarea
eficientă între ei dar și hotărârile comune cu privire la sistemul de valori și cerințele pentru
copii. Cei ce au de câștigat din aceste parteneriate sunt copiii așa cum afirma și Mircea
Agabarian (2005). Ca urmare a parteneriatelor munca dascălilor este mult ajutată și
ușurată,competențele școlare seperfecționează, părinții își dezvoltă abilitățile educaționale și
se crează un mediu securizat în unitatea școlară.
Prin implicare în parteneriat cu instituția școlară, părinții reușesc să-și cunoască mai
bine copiii, să fie informați exact despre evoluția lor, despre schimbările în bine sau rău.
Legătura permanentă cu școala, cu cadrul didactic, le va da posibilitatea părinților să stopeze
la timpeventualele comportamente negative.
Cadrul didactic este cel ce cunoaște cel mai bine nevoile copiilor din clasă dar este
necesară și implicarea părintelui. Acesta poate fi atras către colaborarea cu școala prin:
 invitații la stabilirea temelor unui proiect tematic derulat împreună cu ei,
 invitații să participe la activități împortante,
 vizionarea portofoliilor copiilor,
 participarea împreună cu copiii la derularea unor activități distractive,
 discuții individuale atunci când sunt probleme sau ori de câte ori este nevoie.
Respectarea particularităților de vârstă este foarte importantă. Părinții trebuie să fie
conștienți că actul educațional în derularea sa ține cont de acest lucru și ar fi absurd să
pretindă copiilor mai mult decât pot ei da. Implicarea alături de copilul lor în toate formele de
activități desfășurate în grădiniță sau școală va fi un pas important pentru dezvoltarea și
educarea personalității copilului dar îi și va responsabiliza mai mult în ceea ce reprezintă

21
,,meseria de părinte”.

II.4 Participarea părinților la activitățile educative din grădiniță,

factor ce determină preveni apariția prejudecăților la preșcolari

Noile educații apărute se confruntă direct cu problemele lumii contemporane. Se

impune o educație mai amplă, ramificată în cât mai multe direcții pentru a asigura copiilor o
educație solidă și de bună calitate. Noul Curriculum precizează clar atribuțiile cadrelor
didactice în ceea ce privește educația copiilor. Deasemeni prevede și responsabilitatea
părinților în creșterea și dezvoltarea propriilor copii în ritmul lor propriu, chiar daca:
„Părintele e dator să-şi stăpânească nerăbdarea de a vedea rezultate imediate la
copil.”( Dumitrana, Magdalena, 2000, Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania,
Bucureşti, p.64)
Cum grădinița este primul început de drum spre dezvoltarea intelectuală, fizică și
psihică a copiilor, aceasta are și sarcina de a atrage de partea sa familiilor acestora. Cei doi
factori educaționali au acelașii obiectiv comun: educarea la standarde înalte a copiilor.
Această cooperare a grădiniței cu familia conduce la obținerea unor rezultate pozitive pe toate
laturile educaționale.
Buna cooperare și colaborare a grădiniței cu familia pentru realizarea obiectivelor
stabilite, se poate realiza prin stabilirea unor parteneriate între cei doi factori educaționali. La
începutul anului școlar se stabilește de comun acord cu părinții activitățile ce urmează a fi
desfășurate de- a lungul anului școlar. Implicările în cadrul acestor parteneriate cunosc două
clasificări:
1. Relația părinte – copil, ce presupune:
 Evoluția copilului,
 Acordarea de ajutor în îndeplinirea sarcinilor,
 Acordarea de suport material și moral pentru derularea activităților.
2. Relația grădiniță – familie, ce presupune;
 Libera alegere a unității de învățământ,
 Contactul permanebt al familiei cu cadrul didactic.
Aceste contacte se pot stabili și înfăptui îmn mod:
a. Formal (întâlniri, lecții deschise, lectorate, expoziții, etc.)

22
 b. Informal ( serbări, excursii, vizite, aniversări, întreceri sportive, concursuri, etc.).
„Atunci când şcolile, familiile şi comunităţile colaborează ca parteneri, beneficiarii
acestei colaborări sunt elevii” (Robu, Maria, 2008, Empatia în educaţie, Necesităţi
pedagogice moderne, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, p. 66 )
Permanenta colaborare a familiei cu grădinița are efecte benefice asupra rezultatelor
preșcolarilor. Prin aceste colaborări se urmărește:
- Sprijinirea actului educațional prin ajutorul moral și material acordat;
- Permanenta comunicare cu cadrul didactic despre starea de sănătate, siguranță,
alimentație sănătoasă,
- Acordarea de ajutor pentru îmbunătățirea și modernizarea spațiului
educațional,
- Solicitarea părinților de a propune și lua decizii în cadrul unității școlare,
- Dorința de colaborare cu diverși agenți economici pentru realizarea de
activități extrașcolare, acțiuni culturale, sponsorizări, etc.
Noile educații ancorate în reformele educaționale actuale, dau posibilitatea unităților
școlare de a avea autonomie, de a implica famila în obținerea succesului școlar dar și la
îmbogățirea bazei materiale și a ofertei educaționale. Dificultățile ivite, fie de ordin material
sau comportamental, deseori întâlnite la membrii ce fac parte din aceste parteneriate(părinți
sau chiar cadre didactice), duc la rezultate slabe și sunt o problemă pentru buna colaborare.
Dacă se constată că educatorii nu pot găsi o cale de comunicare cu părinții, activitățile
propuse în proiect sunt mai mult formale sau părinții nu participă la activități socotindule
neinteresante, atunci rezultatele educative vor fi slabe și copiii vor fi în dezavantaj. Dar dacă
se descoperă eficiența acestor tipuri de activități, colaborarea este permanentă, educatoarele
iau decizii pentru grupa de copii împreună cu părinții, copiii se dovedesc câștigători în toate
planurile.
Implicând părinții în viața grădiniței, făcându-i să conștientizeze rolul lor în viața
propriului copil, calitatea actului educațional sporește iar rezultatele școlare vor fi de calitate
superioară.

23
 CAPITOLUL III.

Studiu experimental privind implicarea părinților în realizarea unei

educații conform provocărilor contemporane, în grădiniță

III.1. Scopul & obiectivele cercetării:

Prezenta cercetare a pornit de la faptu că pregătirea pentru viața de adult începe încă de
la grădiniță, iar părinții sunt primii educatori ai copiilor. Părinții împreună cu educatoarele își
pun definitiv amprenta asupra educației și personalității copiilor, fiind baza a ceea ce
înseamnă viitorul matur al acestora.
Grădinița, ca instituție de învățământ se ghidează după anumite direcții. O bună
colaborare cu familia și comunitatea locală, duc la o educație de calitate și ghidată după
,,noile eucații” induse de problemele lumii contemporane.
Educației incluzivă și interculturală reprezintă o latură importantă a reformei educației
în țara noastră. Ea își trage rădăcinile din adoptarea Convenției Națiunilor Unite prinind
Drepturile Copiilor în anul 1989, reformulată în anul 1994 de către UNESCO sub titlul de
,,Educația pentru toți”. Se regăsesc tendințe ale acestei convenții și în Noul Curriculum pentru
Învățământul Preșcolar, aprobat prin O.M. nr 5233/1.09.2008 în țara noastră.
Diversitatea culturală este așadar recunoscută explicit în societate dar și în instituțiile
educaționale. Întrebarea este cum serviciile de educație timpurie pot gestiona cât mai bine
problema diversității culturale.
Copiii de vârstă preșcolară percep ,,diferențele” dintre ei ca firești, nu sunt steriotipi, nu
au prejudecăți. Vârsta lor nu este vârsta la care ei să facă diferențieri de rasă sau etnie. Ca și
cadru didactic nu de multe ori am auzit etichetări: ,,știi că X este țigan?”, ,,ești murdar … ai
microbi”, ,,să nu mai vii la grădiniță că ești țigan și nu ne jucăm cu tine …”, ,,nu te primim în
joc că ești șchiop …”, etc. Pentru a descoperi sursa acestor comportamente, a descriminării și
marginalizării în rândul copiilor preșcolari dar și pentru a găsi cele mai eficiente metode de
ameliorare a acestor situații, am considerat că această cercetare este binevenită în primul rând
pentru a-mi clarifica mie anumite probleme fără răspuns precis până acum.

24
Obiectivele cercetării;

 Găsirea și implementarea unor strategii potrivite de promovare a unei atitudini

tolerante, de înțelegere și acceptare a celor diferiți de noi ca etnie sau cu nevoi
speciale;
 Pregătirea preșcolarilor pentru a face față provocărilor diversității și pentru
schimbarea atitudinii față de cei diferiți de el;
 Elaborarea unui parteneriat cu părinții preșcolarilor centrat pe competențele specifice
noilor educații și care să le stimuleze dezvoltarea atitudinii pozitive față de copiii
unui grup indiferent de religie, dizabilitate, etnie ;
 Optimizarea relațiilor grădiniță – familie și fructificarea potențialului preșcolarilor
prin implicarea familiei în desfășurarea unor acțiuni comune cu grădinița;
 Îmbunătățirea relațiilor de cooperare între părinți;
 Eliminarea tuturor prejudecăților.

III.2. Ipotezele cercetării:

 Se prezumă că implementarea și conceperea unor parteneriate grădiniță – familie pot
preveni apariția prejudecăților la preșcolari, precum și înlăturarea celor deja
conturate.

 Există o corelație semnificativă între rolurile și responsabilitățile atribuite de către

educatoare preșcolarilor și capacitatea lor de acceptare a diversității în cadrul unui
grup.

III.3. Eșantionul cercetării:

Eșantionul cercetării a cuprins un număr 19 preșcolari de grupă mare,,Fluturașii”-
Grădinița ,,Voinicelul”, Botoșani (din care 3 copii sunt rromi, 3 provin din familii sărace, 2
copii cu handicap fizic, 9 copii provin din familii de intelectuali și 2 copii ai căror părinți au
studii medii; 11 sunt băieți și 8 sunt fete) și 29 de părinți dintre care 22 de mame cu vârste
între 21 și 42 de ani, 1 bunic și 6 tați cu vârste între 25 și 44 de ani. La unii copii au participat
ambii părinți.

25
III.4. Variabilele cercetării:

Variabila independentă: implicarea părinților în activitățile desfășurate în parteneriat cu

grădinița;
Variabila dependentă: capacitatea de acceptare a diversității de către preșcolari.

III.5. Metodele cercetării:

Metodele ce au fost utilizate în demersul de cercetare pe care l-am inițit, au fost:
- ancheta verbală în rândul copiilor;
- observația curentă;
-metodele statistice de interpretare a rezultatelor obținute în urma activităților
desfășurate în colaborare cu părinții preșcolarilor.
- ancheta pe bază de chestionar;
Metodele de cercetare au fost selectate ținând cont de specificul și caracteristicile
activităților educaționale ce urmau a fi desfășurate cu preșcolarii și părinții acestora, de
instrumentele de investigație avute la dispoziție.

Ancheta verbală în rândul copiilor

Am încercat pentru început să fac un inventar al cunoștințelor de care dispun copiii
despre cei ce sunt ,,diferiți”, despre problemele lor și cum reacționează ei la situațiile diferite
pe care le întâlnesc. Convorbirile și discuțiile cu copiii au scos la iveală informații pe care
aceștia le cunosc din familia lor dar și comportamentele pe care le-au însușiit tot în cadrul
acesteia. Întrebările au fost de genul:
De ce spui că X este țigan și unde ai auzit acest lucru?
De ce nu te joci cu colegul ce nu vede prea bine?
Tu știi care este etnia ta?
Ce știi despre români?
De ce refuzi să dansezi cu Y?
Ai fi deacord să dai din jucăriile(hăinuțele, dulciurile) tale și copiilor care nu au?
Ce desbiri crezi că există între tine și copilul X? Dar asemănări?

26
 Concluziile finale au fost:
Ce au învățat copiii de la familie Traducerea în comportament a ceea ce
știu din sânul familiei
-Unii copii au altă culoare; - Refuză relaționarea cu cei diferiți;
-Trebuie să se joace doar cu copiii
indicați de familie; -Refuză se se joace cu copiii ,,altfel”
(rromi);
-Unii copii nu pot auzi, vedea sau -Nu oferă ajutor celor ce au nevoie;
merge;
-Există copii care nu au ce mânca, nu -Cedează greu sau deloc diverse obiecte
au jucării, haine sau rechizite; pentru copiii nevoiași(adesea părinții donează
obiecte fără știrea lor)
-Nu există ideea de apartenență etnică;
-Numai românii sunt oameni buni;
-Nu se joacă cu copiii bolnavi fiindvă -Dacă nu le convine ceva la aspectul
nu le dau voie părinții. unui coleg nu se joacă cu el

Observația curentă:
Alături de celelalte metode am folosit și observația curentă. Cu ajutorul ei am reușit să
surprind unele aspecte din desfășurarea cercetării, mai ales am urmărit faptele educaționale
defășurate în condiții obișnuite.
Ca la orice observare, mi-am fixat: ce voi observa, cum voi observa, cum voi înregistra
și voi interpreta datele pentru a le teoretiza? Acesta a și fost motivul pentru care am întocmit
câte un raport la sfârșitul fiecărei activități defășurate. În acest raport am precizat activitatea
ce s-a desfășurat, scopul acesteia, impresiile părinților, sugestii pentru activitățile viitoare.
Interpretarea rezultatelor
Pașii urmați în interpretarea rezultatelor au fost:
Completarea chestionarelor întocmite de educatoare;
Centralizarea rezultatelor obținute în urma completării lor;
Întocmirea unor rapoarte din care să rezulte manifestarea dorinței sau neinteresul pentru
participarea la activități menite aprofundării noilor;
Analizarea efectivului numărului de participanți;
Analiza gradului de implicare la acest gen de activități.

În urma colectării și măsurării datelor ce sunt de ajutor prezentei cercetări, acestea vor
trebui analizate și interpretate pentru desprinderea concluziilor finale. Demersurile efectuate

27
nu au fost altceva decât indicatorii ce au demonstrat că activitățile în parteneriat cu familiile
preșcolarilor sunt cele care pot preveni apariția prejudecăților la copii dar și înlăturarea celor
deja conturate. Cooperând împreună, copil și părinte, încercând să schimbăm mentalități,
promovând toleranța, doar așa vom reuși formarea unui individ capabil de a înțelege
diversitatea și de a-i considera pe ceilalți egali cu el.

III.6. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor ipotezelor

Pentru o cercetare eficientă și exactă, am desfășuratcu părinții întâlniri în care am

identificat împreună problemele specifice ale unor colegi ai copiilor lor, s-au cerut diverse
detalii părinților copiilor așa ziși ,,diferiți,”cu nevoi speciale, s-a acționat și asupra atitudinii
părinților. I-am făcut să înțeleagă necesitatea conviețuirii în comun, în ciuda unor situații
deosebite sau neplăcute pentru copiii lor.
Am desfășurat paralel și intervenții ce au vizat concepțiile părinților. Acestea au constat
în:
Combaterea oricăror prejudecăți;
- Acceptarea diversității de orice fel din cadrul grupei unde și-au înscris copilul;
- Cooperarea și îmbunătățirea relațiilor și comunicării cu părinții de altă etnie;
- Afișarea unei atitudini pozitive a adulților față de toți preșcolarii grupei indiferent de
religie, dizabilitate sau etnie.
- Pentru ca toate aceste intervenții să poată fi implementate cu succes, am intreprins
anumite măsuri:
- Plasarea de panouri și afișe informative cu privire la egalitatea șanselor, drepturile
copiilor, responsabilități și norme de comportament;
- Amenajarea unei biblioteci cu cărți și broșuri privind educația copiilor după cerințele
noilor educații;
- Organizarea unor cursuri pentru părinți ,,Educăm Așa ”;
- Discuții cu ocazia oricărei probleme ivite;
- Invitarea părinților de a participa la activitățile din cadrul parteneriatelor desfășurate la
grupă.
În cadrul proiectului de parteneriat cu familia ,,Sunt copil european!” am desfășurat
activități împreună cu familiile copiilor, menite să dezvolte spiritul de diversitate în sânul

28
grupului. Activitățile au fost adevărate provocări de schimbare a vechilor norme, lipsă de
prejudecăți și steriotipuri.

Planificarea activităților din cadrul proiectului: ,,Sunt copil

european!”

NR. DATA ACTIVITĂȚI PROPUSE MIJLOACE DE PARTICIPANȚI

CR REALIZARE
T

Organizarea
Activitate informativă colectivului pentru
SEPTEMBRIE
desfășurarea unor
2019 Educatoare,
1. activități în cadrul
părinți, preșcolari,
proiectului de
bunici
parteneriat ,,Sunt
copil european”.
Stabilirea temelor de
comun acord cu
părinții.

Activități transsemestriale Desfășurarea unei Educatoare,

,,Timp prețios cu copilul meu activități cu tema părinți, preșcolari,
la grădiniță?,, ,,Copil ca tine sunt și bunici
eu ”

Activitate artistico –
Activitate transsemestrială
plastică:,,Copiii din
OCTOMBRIE
2. întreaga lume”
2019 Educatoare,
,,Educația începe de timpuriu”
Jocuri educative: părinți, preșcolari,

29
 ,,Colțul opiniei”, bunici
,,Caută fără să vezi”

,,Călătorie prin țara

3. NOIEMBRIE Proiect transsemestrial Educatoare,
poveștilor”
2019 părinți, preșcolari,
bunici

,,Hai în laboratorul lui

Moș Nicolae”
DECEMBRIE Educatoare,
Activitate de voluntariat Implicarea părinților
2019 părinți, preșcolari,
4. și preșcolarilor în
bunici
realizarea unor
produse de patiserie,
dulciuri, etc. și
oferirea lor unor copii
de la un centru de
plasament.

,,Sunt și eu un Moș
Crăciun”
Educatoare,
Antrenarea părinților
Activitate de voluntariat părinți, preșcolari,
și preșcolarilor într-o
bunici
activitate de
voluntariat și oferirea
de cadouri copiilor
defavorizați.

5. IANUARIE Activitate transsemestrială Jocuri de rol: ,,Eu Educatoare,

2019 astăzi sunt primar”, părinți, preșcolari,
”De-a familia”, etc. bunici

30
 ,,Pot să mă schimb”
Activitate de
Educatoare,
6. FEBRUARIE Activitate transsemestrială conștientizare a
părinți, preșcolari,
2019 prejudecăților
bunici

7. ,,Toți copiii au o
MARTIE 2019 Activitate tematică mamă,, Educatoare,
Activitate artistico- părinți, preșcolari,
plastică de realizare a bunici,
portretului mamei Profesor de arte
unui copil ,,diferit” plastice.
9. MAI 2019 Educatoare,
Activitate de voluntariat părinți, preșcolari,
,,O carte pentru
bunici, copii
fiecare”
defavorizați de la
Donare de cărți și
Grădinița
recchizite
Girotondo –
Botoșani
Educatoare,
10. IUNIE 2019 părinți, preșcolari,
,,Jurnalul reflexiv” bunici
Opinii, gânduri, păreri
Activitate de încheiere Educatoare,
părinți, preșcolari,
bunici

Activitatea informativă
Prima întâlnire a fost una menită să facă cunoscut părinților intenția educatoarei de a
derula un proiect de parteneriat cu activități ale căror obiective să vizeze formarea unor
comportamente cerute de noile educații. Acțiunile vor urmări promovarea în rândul
preșcolarilor ideea de cooperare, prietenie, solidaritate cu toți copiii indiferent de cultură,
culoare sau dizabilitate.
Au fost prezentate mai întâi părinților conceptul de ”noi educații”, clasificarea acestora,
modul de implementare, avantajele lor dar și contribuția pe care o are familia în reușita

31
implementării lor și a succesului educațional. De comun acord cu părinții au fost stabilite
temele ce se vor derula lunar, au fost selectate instituțiile cu care vor colabora și unde doresc
să intervină pentru acțiuni de caritate și voluntariat.

Histograma nr. 1 - Monitorizare

La activitate au fost prezenți toți cei 29 de părinți și bunici implicați;

Un procent de 100% au fost mulțumiți de activitățile propuse care se vor derula și de
tematica abordată de ele;
100% au acordat un feedback pozitiv.

Activitatea ,,Timp prețios cu copilul meu la grădiniță”

,, Copil ca tine sunt și eu ” a reprezentat activitatea prin care preșcolarii au intrat în

contact cu informațoole noi. Am folosit strategii de lucru să corespundă obiectivelor noilor
educații privind incluziunea și respectând particularitățile de vârstă.
Momentul organizatoric al activității și captarea atenției participanților(copii și părinți) a
constat în răsfoirea unor pliante, broșuri, cărți, etc. pentru familiarizarea lor cu diversitatea
oamenilor: aspect, culoare, stare materială. Le-am povestit situații concrete.

32
 Desfășurarea activității propriu zise s-a realizat prin aplicareametodei hărții conceptuale
pentru a realiza cum gândesc părinții și copiii despre drepturile și necesitățile altora.
Participanții s-au grupat părinte și copil și au primit câte o coală pe care era desenat câte
un copil de rase diferite. Le-am cerut să deseneze în jurul lui tot ceea ce ei doresc sau cred că
ar trebui să aibă copilul respectiv. După expirarea timpului de lucru grupat câte patru echip, s-
au comparat desenele iar un reprezentant al grupului mare format a precizat lucrurile comune
desenate. S-au căutat apoi elementele diferite . Ca o constatare, chipurile desenate cu maro
erau cele mai sărace în conținut, având desenate în jurul lor doar dulciuri și părinți.
Turul galeriei s-a realizat prin afișarea desenelor pe un panou și fiecare copil care l-a
realizat, lângă ele. Cei ce aveau copii de culoare și elemente puține s-au simțit stingheriți,
neștiind să motiveze lipsa mai multor elemente în desen. Pentru a evita stânjeneala lor și a
apărinților am emis întrebări ce le-au adus idei copiilor:
Care copii ar trebui să aibă drepturi, doar cei albi? (…toți copiii lumii au drepturi);
Putem izola un copil care are altă culoare a pielii? (copiii au răspuns cu un NU hotărât);
Ce copil de la noi din grupă nu are drepturi? (toți avem drepturi…)
Ne jucăm doar cu anumiți colegi?(ne jucăm toți împreună cum nimerim..)
Atât copiii cât și părinții au înțeles în urma acestei activități că toți copiii, indiferent de
culoare au părinți care-i iubesc, bunici, frați, au animăluțe, merg la grădiniță, se joacă, au o
casă și o țară a lor și mai ales vor s
ă aibă cât mai mulți prieteni.

Histograma nr. 2 - Monitorizare

33
 În urma desfășurării acestei activități s-au făcut aprecieri globale și colective, s-a
remarcat lucrul în echipă, cooperarea dar și prezența entuziasmului. Atât părinții cât și copiii
și-au manifestat dorința de a mai participa la activități de acest gen. Fotografiile făcute în
timpul activității au fost atașate la Jurnalul Grupei, s-au făcut consemnări, apoi am aplicat
părinților un chestionar privind gradul lor de implicare, impresiile în urma activității,
mulțumirea și acordarea unui feedback pozitiv.
Raportul de Activitate completat în urma analizei chestionarelor a fost completat astfel:
Participarea a fost în procent de 98%, din 19 preșcolari au fost prezenți toți iar din 29 de
părinți implicați a lipsit unul din motive medicale.
Un procent de 100% din participanți au considerat această activitate le-a stimulat
interesul pentru anumite probleme ale lumii contemporane
Un procent de 100% doresc să mai participe la activități asemănătoare

Activitatea -,, Copiii din întreaga lume” - Activitate artistico – plastică.

A treia activitate desfășurat ,,Copiii din lumea întreagă”a avut ca scop întărirea
principiilor dobândite anterior despre egalitate, diversitate, prietenie.
 Ca la orice activitate am încercat asigurarea unor bune condiții de desfășurare:
 Asigurarea unui mediu de lucru prielnic;
 Formarea centrelor de lucru;
 Pregătirea materialelor necesare;
Desfășurarea activității:
Părinții și copiii au fost invitați în cadrul activității artistico-plastice să ia ei inițiativa în
realizarea temei intitulate ,,Copiii din întreaga lume”. La început erau debusolați, neștiind cu
ce să înceapă dar copiii privind materialele expuse au venit cu ideea ca fiecare părinte să-și
picteze copilul într-o culoare a unui ,,copil diferit”. Ideea i-a încântat și pe adulți și imediat s-
au apucat de treabă. Cum activitatea a fost de tip outdoor, s-a desfășurat în curtea grădiniței.
,,Operele” au fost apreciate de colegii de la celelalte grupe, iar toți împreună au întins o
horă mare.

34
 Histograma nr. 3 - Monitorizare

La această activitate au fost prezenți un număr de 44 de participanți, lipsind 2 copii și 2

părinți. În urma aplicării chestionarelor, rezultatele au fost consemnate în Jurnalul Grupei și în
Raportul de activitate. Am sesizat următoarele aspecte:
 Prezența a fost în proporție de 96%;
 Implicarea părinților și copiilor a fost în proporție de 95%;
 Mulțumirea și feedbackul pozitiv au fost de 100%.
Atât părinții cât și copiii au fost entuziasmați de activitatea desfășurată, au manifestat
empatie față de copiii de etnie rromă din grupă. Chiar și cei mai reticenți până atunci au
răspuns pozitiv provocărilor temei din cadrul parteneriatului. Prezența părinților le-a dat
încredere, le-au eliminat reticențele și frica de ,,diversitate”.

Activitatea - Jocuri educative: ,,Caută fără să vezi”/ ,,Colțul opiniei”,

În cadrul activității transsemestriale ,,Educația începe de timpuriu”, s-au desfășurat două

jocuri educative: ,,Colțul opiniei” și ,,Caută fără să vezi”.
Scopul:
-dezvoltă respectul și încrederea de sine a copiilor,
- educarea spiritului de toleranță, trezirea interesului pentru anumite probleme ale lumii
contemporane.
Desfășurarea jocului ,,Caută fără să vezi”

35
 Se formează două cercuri: un cerc din părinți și alt cerc în mijloc din preșcolari. Un
copil este legat la ochi și ghidat de un părinte el trebuie să atingă și să recunoască un coleg.
Va putea să-i pipăie, ochii, nasul, hainele, apoi să spună cine este. Toți copiii trebuie să treacă
prin proba ghicitului. Și părinții au fost puși în situația de ași găsi legați la ochi propriul copil.
La finalul jocului am dat curs unei discuții despre ceea ce s-a întâmplat.
 De ce credeți că am ales să jucăm acest joc?
 Cum ați reușit să vă recunoașteți colegii?
 Ce consecințe are faptul că unii au o altfel de culoare sau au forma nasului mai
neobișnuită sau nu văd bine cu ambii ochi?
 Cum ar fi dacă toți am semăna între noi ca niște gemeni?
Jocul ,,Colțul opiniei”:
 Pregătirea activității:
 Voi fixa două colțuri ale grupei care reprezintă pozițiile față de o anumită problemă
depistată:
 Un colț al celor ce sunt pro;
 Un colț al celor ce nu sunt contra.
Desfășurarea jocului:
Prezint participanților câteva scurte filmulețe despre copii defavorizați, de etnii diferite
sau cu dizabilități Copii și părinți fac un cerc mare iar un părinte care este ales conducătorul
jocului face o afirmație cu o problemă întâlnită la un copil din poveștile vizualizate.
Preșcolarii sunt puși să gândească și să analizeze problema cerând și părerea
adulților(părinții). Conform concluziei la care ajung își aleg colțul unde se vor așeza. La
fiecae colț se poartă discuții între alegători, se împărtășesc părei iar dacă vreunul își schimbă
opinia se poate muta la celălalt colț. Chestionați de către educatoare în legătură cu alegerea
făcută, s-au primit răspunsuri de genul:
Nu vreau să dau jucăriile mele niciunui copil;
Nu vreau să mă joc cu copii țigani;
Nu m-aș juca cu copii care au hainele murdare;
E frumos să învățăm și noi obiceiurile altor popoare;
Trebuie să împărțim și cu alți copii dulciurile și jucăriile;
Ar trebui să ajutăm pe colegii care au probleme.
Fiecare copil și părinte a trebuit să explice alegerea făcută. Ca o surpriză pentru
educatoare au fost intervențiile părinților care au argumentat alegerile făcute de copiii lor dar

36
au și încercat să le explice acestora că trebuie să fie darnici, toleranți și să ajute pe cei ce au o
problemă de sănatate.
Ambele jocuri au demonstrat că preșcolarii au capacitatea de a analiza, a argumenta
ceea ce susțin. Deasemeni sub îndrumarea părinților au dat dovadă de înțelegere mai ușoară a
unor situații problematice, au reușit să treacă mai ușor peste prejudecăți și chiar și-au arătat
compasiunea pentru cei nevoiași sau cu diverse probleme de sănătate.

Histograma nr. 4 - Monitorizare

La încheierea activității părinții au completat chestionarele oferite iar pe baza lor a fost
întocmit Raportul de Activitate. Am consemnat activitatea și în Jurnalul Grupei. În urma
rezultatelor obținute am constatat următoarele:
Prezența la activitate a fost de 100%;
Procentul celor care au putut argumenta cele susținute a fost de 94%.;
Mulțumirea participării la acest gen de activitate și feedbackul pozitiv acordat a fost în
procent de 100%.
Activitatea - ,,Călătorie prin țara poveștilor”
În cadrul activității ,,Călătorie prin țara poveștilor”s-a urmărit dezvoltarea la copii a
spiritului de solidaritate și compasiune cu cei aflați în dificultate și neajutorați.
Desfășurarea activității:

37
 O mămică s-a oferit să le citească copiilor povestirea ,,Fetița cu chibriturile”. Apoi
fiecare copil împreună cu părintele său au avut ca sarcină găsirea unor soluții pentru fetița din
poveste, cum ar reacționa ei și ce ar face dacă ar întâlni în realitate asemenea situații. Le-am
mai cerut copiilor ca ajutați de părinți să dea alt final povestirii, apoi s-a ales cel mai frumos
final și a fost ilustrat de copii prin desen. Pe acest scenariu au mai fost abordate și alte
povestiri.

Histograma nr. 5 - Monitorizare

Rezultatele acestei activități au fost mulțumitoare deopotrivă pentru participanți cât și

pentru educatoare. Pe baza chestionarelor completate de părinți s-au fixat rezultatele pentru
Raportul de Activitate. Acestea au fost:
100% participare;
100% implicare din partea colectivului de părinți și preșcolari;
100% mulțumire;
100% feedbak pozitiv.
Activitatea - ,,Hai în laboratorul lui Moș Nicolae”
În cadrul proiectului de voluntariat: ,,Hai în laboratorul lui Moș Nicolae”, de comun
acord cu părinții am inițiat un program de voluntariat cu ocazia sosirii Moșului Nicolae.
Beneficiarii au fost copiii din Centru de Plasament ,,Sf. Parascheva”-Botoșani.
În cadrul unei ședințe cu părinții sau stabilit toate detaliile necesare desfășurării acțiunii
în bune condiții. Părinții și-au asumat responsabilitatea procurării ingredientelor necesare

38
preparării dulciurilor și produselor de patiserie ce urmau a fi oferite copiilor de la centrul de
plasament.

Histograma nr. 6 - Monitorizare

Activitatea a fost un real succes în ceea ce privește implicarea tuturor participanților.

Copiii au fost încântați de rolul lor de ”Moș Nicolae,, oferind cu mare drag cele pregătite și
trecând peste bariere legate de prejudecăți, repulsie față de cei mai necăjiți sau de etnii
diferite. S-au legat prietenii frumoase și promisiuni de a mai reveni.
Rezultatele obținute în urma completării Raportului de Activitate au arătat că:
Participaniii au fost în număr de 44, lipsind 4 din motive de sănătate;
Implicarea a fost de 100%, toți participând cu cele necesare;
Mulțumirea și feedbackul pozitiv fiind de 100% din partea tuturor celor ce au
participat direct.
Jocuri de rol: - ,,Eu astăzi sunt primar”, ”De-a familia”
Această activitate a reușit să plaseze copiii și părinții în ipostaze noi, inedite. Intenția
mea a fost a-i face să înțeleagăunele situații diferite, să se adapteze mai ușor, să înțeleagă
diferențele de opinii dintre persoane. Participanții au avut ca sarcină interpretarea unor
personaje aflate în diferite situații sau oarecum mai neobișnuite. Astfel copiii vor înțelege

39
propriul rol dar și a celor din jur, dezvoltându-și empatia gândirea critică. Vor avea de luat
decizii hotărâtoare fiind puși să interpreteze rolui importante(primar sau rolul de părinte). .
Jocurile desfășurate au pus în evidență modul cum se comportă fiecare copil sau părinte,
dacă adoptă o atitudine corectă sau incorectă față de unele situațiiproblematice. Fiecare, pe
rând a fost corectat dacă era cauzul, informat și sfătuit cum să aleagă decizia corectă. Atât
părinții dar și copiii au fost încântați de jocurile desfășurate încât au inițiat și altele cum ar
fi: ,,La grădiniță”, ,,La cumpărături”, etc.
Participare a fost de 99%, (un părinte a lipsit din motive personale ), implicarea 100%
iar feedbackul pozitiv și mulțumirea au fost deasemeni 100%. Pozele de la activitate și
impresiile bune au dus la îmbogățirea jurnalului grupei.

.
Histograma nr. 7 – Monitorizare
Activitatea transsemestrială - ,,Pot să mă schimb”
Această activitata a avut ca scop:
Conștientizarea de către preșcolari și părinți a efectelor negative pe care le au
prejudecățile;
Abordarea unor situații conflictuale din perspectiva câștigului.
Cadrul necesar desfășurării în bune condiții a activității a fost bine stabilit, s-au ales
materiale care să ilustreze concret scopul și obiectivele activității propuse. Părinții au fost
informați din timp care va fi rolul și sarcinile lor în cadrul acestei activități.
Desfășurarea activității:
Am ales câteva povești ale căror personaje pozitive și negative se află în conflict vizibil.
S-au format grupuri din câte trei părinți și trei copii care au ascultat povestea și apoi au
identifică conflictul personajelor negative. Au fost ajutați de educatoare prin întrebări de
genul:

40
 Credeți că au fost încălcate drepturile vreunui personaj din poveste? Precizați cui și de
către cine.
Cine este cel mai supărat din poveste? Dar cel mai bucuros?
Participanții sunt apoi încurajați să recreeze povestea sau să-i dea alt curs transformând
personajul negativ într-unul pozitiv sau invers: zmeul, lupul din ,,Scufița Roșie” sau ,,Capra
cu trei iezi”, etc. Exemplele date de ei au fost impresionante:
Scufița făcea gălăgie în pădure împreună cu celelalte animale, rupeau florile, scriau pe
copaci iar lupul i-a pedepsit pe toți.
Zmeul cel rău din ,,Prâslea cel voinic și merele de aur” a devenit personajul bun care l-
a ajutat pe Prâslea să ajungă înapoi la familia lui împreună cu fata de împărat.
Lupul citește povești iezilor din ,,Capra cu trei iezi și-i învață cântece până ajunge
mama lor acasă.
Sarcina copiilor și părinților a fost și aceea de a găsi soluții pașnice de rezolvare a unor
conflicte întâlnite în povești, astfel încât toată lumea să fie mulțumită și să rămână prietenă.
Activitatea a fost una frumoasă și captivantă pentru participanți. Au fost 42 de
participanți, lipsind 3 părinți și 3 copii. Rezultatele colectate în urma chestionarelor m-au
ajutat să completez Raportul de Activitate iar Jurnalul Grupei s-a îmbogățit cu impresii,
fotografii și dorințe noi. Analiza chestionarelor a adus următoarele concluzii:
 Procentul de participare din numărul totalal eșantionului cercetat a fost de 87%;
 Implicarea a fost în proporție de 93% din totalul participanților;
 Mulțumirea și feedbackul pozitiv a fost de 100%.

Histograma nr. 8 – Monitorizare

41
Activitatea ,,Toți copiii au o mamă,,
Această activitate din cadrul proiectului ,,Sunt cetățean European” a pornit de la faptul
că în grădiniță copiii nu îi percep pe toți colegii lor ca fiind la fel ca ei. Adesea discriminarea
și marginalizarea unor copii este prezentă încă de la acesată vârstă timpurie. Pentru a afla
sursa tuturor ,,micilor răutăți” din cadrul colectivului meu, am făcut scurte
investigații(chestionare verbale) asemănătoare celor de la începutul cercetării. La întrebări
precum:
De ce ai spus că mama lui ….este țigancă?
Răspuns: - Așa a zis mama mea;
Ce poți să-mi spui despre faptul că ai afirmat că mama …. Este săracă?
Răspuns: Mama mea a zis că nu are bani nici de un ruj, așa că este săracă;
Tu crezi că unele mame sunt altfl decăt a ta?
Răspuns: Unele mame sunt rele și nu au grijă de copiii lor.
Toate aceste răspunsuri își au rădăcina în convorbirile părinților cu copiii lor, în
atitudinea părinților față de alte persoane. Toleranța și acceptarea trebuie să pornească de la
familie și doar așa copilul va fi capabil și el de acestea. Puterea exemplului este cea mai bună
învățătură.
Activitatea a debutat la începutul lunii martie cănd am organizat o activitate la Liceul de
Arta ,,Ștefn Luchian”- Botoșani. În cadrul proiectului de parteneriat cu acest liceu am stabilit
de comun acord o activitate dedicată atât copiilor cât și părinților. Cum d-na profesor de arte
plastice are copilul în grupa noastră ne-a invitat la o oră ,,de cultură”. Ne-a prezentat mai întâi
un filmuleț despre copiii săraci din Africa și lupta mamelor lor pentru supraviețuire. Apoi au
urmat filmulețe cu copii cu dizabilități și care erau dependenți de mamele lor dar și mame cu
diverse probleme care încercau să-și îngrijească copiii. Au urmat imagini din lumea
animalelor în care mamele își îngrijeau puii asemenea mămicii ,,OM”. Participanții au rămas
foarte impresionați de filmulețe dar și de explicațiile d-nei profesor care le-a zis:
Fiecare copil are o mamaă care-l iubește;
Fiecare mamă își iubește copilul indiferent dacă este sănătos sau are o dizabilitate;
Fiecare copil își iubește mama chiar dacă este frumoasă, urâtă sau are o altă culoare;
A urmat apoi partea practică când fiecare pereche (părinte-copil) au avut de pictat
portretul mamei unui copil ,,DIFERIT”. Au extras dintr-un bol fotografia unui copil ,,diferit”
și împreună au pictat chipul mamei lui așa cum și-au închipuit-o ei. A urmat o expoziție a
lucrărilor și un juriu format din elevi de școală primară au declarat căștigătoare toate echipele.

42
Fiecare lucrare era unică în felul ei. Chestionarul aplicat părinților în urma activității a dus la
următoarele rezultate: participare, implicare, mulțumire și feedback pozitiv, au fost de 100%.
A fost poate cea mai frumoasă și interesantă activitate din cadrul proiectului. Părinții și
copiii au reușit să depășească barierele intoleranței, au lăcrimat de bucurie și au înțeles că toți
suntem la fel, avem o mamă și un tată, iubim și vrem să fim iubiți.

Histograma nr. 9 – Monitorizare

Activitatea ,,O carte pentru fiecare”
Această activitate s-a dorit a fi o acțiune care să sprijine cultura și răspândirea dragostei
pentru lectură. A fost o activitate de ajutor și solidaritate cu copiii defavorizați sau din familii
monoparentale de la o grădiniță cu regim special din Botoșani – Grădinița Girotondo.Părinții
au fost foarte receptivi și împreună cu copiii lor au colectat cărți și rechizite pentru copiii de la
Grădinița Girotondo. Participanții au petrecut câteva ore minunate alături de copii săraci,
copii rromi, copii cu dizabilități cărora cu multă plăcere părinții le-au citit povești și poezii. S-
au legat prietenii și biblioteca grădiniței a fost îmbogățită cu cărțile oferite. De bun augur au
fost și rechizitele dăruite.
Barierele toleranței s-au deschis și spiritul toleranței și nediscriminării s-a simțit prezent.
Chestionarele aplicate părinților au adus rezultate bune pentru Raportul de Activitate.
Au participat 46 de membri din grupul experimental, 2 lipsind dar participând cu
materiale pentru donație. Gradul de implicare, mulțumire și feedback pozitiv fiind de 100%

43
 Histograma nr. 10 – Monitorizare
Activitate de încheiere ,,Jurnal reflexiv”
Ajunși la final am vrut să verific încă o dată ipoteza cum că implementarea unor
parteneriate cu familiile copiilor pot preveni apariția unor prejudecăți la păreșcolari. Am
observat că atribuind responsabilități copiilor, capacitatea lor de acceptare a diversității este
mai mare. Implicând părinții în activitățile desfășurate cu preșcolarii, prim modificarea
modalităților de lucru, prin încurajarea copiilor de părinți, obținem rezultate deosebite.
Copiii au progresat în urma activităților desfășurate în ceea ce privește comportamentul
fizic și verbal față de copiii ,,diferiți”. Jurnalul Reflexiv a fost locul unde am notat
sentimentele, gândurile și opiniile participanților la experiment.:
Amelia: ,,îmi place să mă joc cu toți colegii mei”;
Părinte: ,,sunt bucuros că fiica mea are asemenea colegi”;
Alexix: ,,aș vrea săpot să oa ajut mai mult pe Maria”;
Vlad: ,,trebuie să fim buni mereu”;
Părinte: ,,și părinții rromi sunt oameni de treabă cu care poți colabora bine;
Andi:,, mi-a plăcut să ajutăm copiii săraci! Chiar aveau nevoie de ajutor”;
Maria: ,,trebuie să învățăm și să ne jucăm toți împreună”;
Părinte: ,,E frumos când toată lumea se înțelege bine”.
Raportul de activitate în urma acestei activități de încheiere a cuprins rezultate de doar
100% . Atât mulțumirea cât și feedbackul pozitiv au urcat la cote maxime.

44
 Histograma nr. 11 – Monitorizare

Monitorizarea efectivului de părinți și preșcolari participanți la experiment

Nr. Nr.copii Nr. părinți

Crt. Activități monitorizate participanți participanți
1
0 29
Activitatea informativă-Monitorizare

45
2 Activitatea ,,Timp prețios cu copilul
meu la grădiniță”-Monitorizare 19 29

3 Activitate,,Copil ca tine sunt și eu”

-Monitorizare 17 27
4 Activitatea,,Copiii din lumea
întreagă”-Monitorizare 19 28
5 Activitatea - Jocuri educative:,,Caută
fără să vezi”/ ,,Colțul opiniei”-
Monitorizare 16 26

6 Activitate,,Călătorie prin țara

poveștilor” 17 27
7 Activitatea - ,,Hai în laboratorul lui
Moș Nicolae” -Monitorizare 19 28

8 Jocuri de rol: - ,,Eu astăzi sunt primar”,

”De-a familia”-Monitorizarea 16 26

9 Activitatea transsemestrială ,,Pot să mă

schimb” 19 29

10 Activitatea ,,O carte pentru fiecare”

19 27
11 Activitate de încheiere – jurnal reflexiv
-Monitorizare 19 29

46
Centralizarea efectivului de părinți și preșcolari participanți la experiment, pe activități

47
CONCLUZII:

În contextual actual, cadrul didactic, pe lângă rolul de teoretician, practician sau

cercetător, trebuie să dețină și acele capacități de modulare și modelare, toate în raport cu
noile educații. El trebuie să se reinformeze despre virtualizarea formativă a noilor educații.
Problematica lumii contemporane promovează o viziune globală, sugerează o
mulțime de proiecte caretrasează diverse direcții de acțiune. Una dintre direcții este educația
ca proces de formare a tinerii generații dar și disciplinarea adulților, având ca scop
soluționarea proplemelor cu care se confruntă lumea contemporană.
Am ales spre cercetare tema ,,Educația și provocările lumii contemporane” deoarece
educația s-a îmbogățit cu conținuturi noi în ultimile decenii. Noile finalități sunt bazate pe
valori democratice și aspirații moderne. Școala capătă un rol mult mai complex, lăsând în
urmă esența primară și formală și se îndreaptă spre formarea de atitudini și comportamente.
M-am axat pe una din noile educații și anume educația incluzivă deoarece aceasta
este cea care ridică cele mai mari probleme în rândul preșcolarilor. Incluziunea școlară se
referă la acceptarea de către școală a tuturor copiilor indiferent de etnie, sex, religie,
naționalitate, capacitate intelectuală sau fizică. Educația incluzivă promovează deschiderea
spre acceptare prin valorificarea egalității între semeni.
La grădiniță, la fel ca și la școală, cadrul didactic trebuie să fie pregătit ca prin
intervenția lui să stimuleze dorințele și nevoile de cunoaștere ale copiilor. Copiii învață prin
imitație și oferindu-i această oportunitate rezultatele vor fi deosebite.
Din cercetările pe care le-am efectuat în această lucrare am reușit să identific factorii
care pot influența schimbarea gândirii și mentalității copiilor dar și a adulților. Educația
incluzivă are obiectivele și caracteristicile sale care contribuie la dezvoltarea individului și a
potențialului său creativ.
Consider că ipotezele supuse cercetării au fost pe deplin demonstrate. Am constatat prin
analiza făcută că un copil va învăța mai repede și mai ușor prin imitați și susținut de persoana
în care are cea mare încredere. Lucru în echipă (părinte – copil) la grădiniță nu poate fi
realizat decât prin intermediul unor parteneriate cu acțiuni bine stabilite și cunoscute de toți
părinții. Implicarea și prezența lor alături de propriul copil va fi liantul de bază care va întări
încrederea copilului, va fi exemplul cel mai bun de urmat de către acesta dar îi va da și
încrederea în forțele proprii.
Am observat și demonstrat deopotrivă faptul că atunci când copilul primește sarcini și
responsabilități va accepta mai ușor ceea ce este ,,diferit” în jurul său. Atunci când este

48
responsabilizat să ajute, să intervină într-o problemă, copilul va accepta mult mai ușor ce până
atunci ignora sau ura. Activitățile desfășurate împreună cu părinții au fost de un real folos
pentru copii care au reușit astfel să treacă anumite bariere, să-și învingă unele temeri și
repulsii.
Activitățile supuse cercetării au reușit să demonstreze că promovarea unor atitudini
tolerante, de acceptare și deschidere, nu este posibilă decât prin ajutor și susținere din partea
adultului. Răspunzând pozitiv la provocările mele atât preșcolari cât și părinți, am reușit să
demonstrez că:
 S-au înregistrat progrese în ceea ce privește schimbarea atitudinii față de copilul cu
deficiențe;
 S-au recunoscut și acceptat diferențele culturale,conștientizându-se coexistența
interculturală;
 S-au eliminat prejudecățile de orice fel.
Concluzia mea finală este că munca cu copiii trebuie să continuie până când vor
dispărea total diferențele și segregărilor din cadrul grupului, iar părinții preșcolarilor sunt
capabili să accepte toți colegii copilului său. Uneori, diversitatea din cadrul grupuluin poate
produce grave probleme. Cei ce conduc grupul au sarcina de a menține grupul împreună și să
lupte împotriva excludeii.
În urma implementării acestor ipoteze s-a înregistrat o mare schimbare a atitudinii și
manifestărilor față de copiii diferiți înscriși în grup. Vreau să cred că atunci când acești copii
vor fi mari, vor ști cum să colaboreze cu cineva diferitt, vor ști cum sa se adreseze unui om
necunoscut, vor ști să profite de toate resursele care ni le oferă ,,diversitatea”.

49
 Bibliografie:

 Agabarian.M.,(2005) Parteneriate școală-familie-comunitate,Iași: Institutul

European;
 Andrei. P., (1997) Filosofia valorii, Iași: Polirom;
 Bătrânu. E., (2005) Educația în familie,București:Politică;
 Bârzea. C., (1995) Arta și știința educației, București: Didactică și Pedagogică;
 Bocoș. M., (2003) Cercetarea pedagogică, Cluj Napoca:Casa cărții de știință;
 Bunescu.  Ghe.,  Alecu  G. ,  Badea  D. ,(1997) Educaţia  părinţilor - Strategii  şi 
programe, Bucureşti: E.D.P.;
 Calaraș. C., (2010) Cultura educației elevului, Chișinău: Primex com S.R.L.;
 Cristea. S., (2010) Fundamentele pedagogiei, Iași: Polirom;
 Cristea. S., (2000) Dicționar de pedagogie,Chișinău: București;
 Cristea. S.,(1994) Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, București:
Didactică și pedagogică;
 Cucoș. C.,(1998) Psihopedagogie, Iași: Polirom;
 Cobianu-Băcanu. M., (2002) Cultura, identitatea națională în dezvoltarea durabilă a
societății românești, București: Paralela 45;
 Garștea. N., (2003) Familiarizarea părinților cu noile educații, Chișinău: UPS Ion
Creangă;
 Ionescu. M., Radu. I., (2004) Didactica modernă, Cluj-Napoca: Dacia;
 Joița. E., (2003) Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Craiova: Arves;
 Lăzărescu. Paisi.,(2011) Laborator Preșcolar – Ghid Metodologic: București;
 Marinescu. M., (2013) ,Noile educații în societatea cunoașterii, București: Pro
Universitaria;
 MECT., (2008) Ghid de bune practici pentru educația timpurie de la 3 la 6/7 ani;
 Metodica Activităților Instructiv Educative în Grădinița de copii (2009), București:
Gh. Cartu Alexandru;
 Neacșu. I., (1999) Instruire și Învățare, București: E.D.P.;
 Papuc. L., (1996) Noile educații imperative ale lumii contemporane, Chișinău:
Tipografia Centrală;
 Planchard. E.,(1992) Pedagogie școlară contemporană, București: E.D,P.;

50
 Rădulescu. E., Tîrcă. A., (2002) Școală și comunitate,București: Humanitas
Educațional;
 Revista Învățământului Preșcolar și Primar, Nr. 1-2 (2013);
 Revista Învățământului Preșcolar și Primar, Nr. 1, (2007);
 Revista Didactică, Nr.4., (2009), februarie;
 Robu.M., (2008) Empatie în educație, Necesități pedagogice moderne),
București:E.D.P.;
 Stan. C., (2001) Teoria educației, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană;
 Stanciu. M., (1999) Reforma conținuturilor învățământului. Cadru metodologic,
Iași:Polirom;
 Toader. A.D., (1995)Psihologia schimbării și educației, București: E.D.P..;
 Țoca. I.,(2008) Management educațional, București: Didactică și Pedagogică;
 Văideanu. G., (1988) Educația la frontiera dintre milenii,București: Politică;
 Vințanu. N., (1998) Educația adulților. Idei pedagogice contemporane, București:
E.D.P.;
 Vrasmaș. E., (2008) Intervenția socio educațională,București:Aramis;
 Vrasmaș. T., (2004) Școala și educația pentru toți, București:Miniped;

 WWW. Didactic.ro

 Zamfir. E., (2007) Politici sociale de protecție a copilului în situații de risc,

București: Omfal;

51
ANEXA NR. 1

CHESTIONAR aplicat părinților la sfărșitul fiecărei activități derulate

1. Care a fost reacția surprinsă pe chipul copilului dvs. în timpul derulării acestei
activități?
a. Bucurie
b. Satisfacție
c. Tristețe
2. Care este părerea dvs. despre această activitate?
a. Educativă
b. Atractivă
c. Neinteresantă
3. Considerați că această activitate a fost constructivă?
a. Am descoperit că este plăcut să lucrez alături de copilul meu
b. Am văzut cum comportamentul copilului meu se schimbă în bine
c. Nu am văzut nimic diferit
4. Ce ați simțit dvs. ca părinte în timpul acestei activități față de comportamentul
copilului?
a. Bucurie
b. Admirație
c. Uimire
d. Indiferență
5. Ce ați schimba dvs la activitățile viitoare pentru a le îmbunătăți derularea?
a. Organizarea
b. Modul de desfășurare
c. Nimic
6. Ați descoperit o schimbare a comportamentului copilului dvs. vis a vis de diversitate?
a. Da
b. Nu
c. Nu am dat importanță
7. Această activitate v-a făcut să vă schimbați părerea despre unii părinți și copii diferiți
din grupă?
a. Da

52
 b. Puțin
c. Deloc
8. Ați observat în timpul activității o atitudine pozitivă a celor din jur față de cei diferiți?
a. Da
b. Puțin
c. Nu am observat
9. Pe o scară de la 1 la 5 căt de mulțumit ați fost de rezultatele acestei activități?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
10. Precizați care din obiectivele următoare au fost atinse de această activitate?
a. Eliminarea prejudecăților
b. Dezvoltarea unei atitudini tolerante
c. Schimbarea atitudinii despre cei diferiți
d. Recunoașterea și respectarea diferențelor culturale
11. Vă doriți să mai participați la alte activități de acest gen?
a. Da
b. Nu
c. Nu sunt sigur

Vă mulțumesc pentru colaborare !

53
ANEXA 2

CHESTIONAR
(aplicat părinților la încheierea parteneriatului ,,Sunt copil European”)

Dorind să cunosc cât de important a fost derularea acestui proiect și cât de mult a
schimbat comportamentul și viziunea copilului dvs. vis a vis de diversitate, am rugămintea să
completați chestionarul pus la dispoziție.
1. Cu ce așteptări ați venit la prima activitate înscrisă în proiect?
a. Doream să aflu lucruei noi
b. Mă gândeam că va fi ceva diferit de ce știu eu
c. Nu aveam mari așteptări
2. Cât timp ați avut de alocat acestor activități?
a. Atât cât era necesar
b. 1, maxin 2 ore
3. V-a stârnit curiozitatea prima activitate desfășurată?
a. Foarte mult
b. Puțin
c. Deloc
4. Care dintre cele nouă acțivități vi s-au părut mai educaționale conform așteptărilor
dvs.?
a. Toate
b. Câteva (precizați care)
c. Una (precizați care)
d. Niciuna
5. Ați depistat și înțeles ,,problemele” specifice ale unora dintre copiii grupei?
a. Da
b. Nu
c. Nu prea bine
6. Considerați că munca în echipă, părinte-copil este mai benefică pentru corectarea unor
atitudini și prejudecăți ale copiilor?
a. Da
b. Nu

54
 c. Nu sunt sigur
7. Care este acum părerea despre părinții copiilor diferiți din grupa copilului dvs.?
a. Foarte bună
b. Bună
c. Nu am nici o părere
8. Vă doriți ca acești copii diferiți să facă parte în continuare din colectivul grupei?
a. Da
b. Nu
c. Nu sunt sigur
9. Considerați importanță colaborarea familiei cu grădinița?
a. Foarte importantă
b. Împortantă
c. Nu prea importantă
10. Pentru cine credeți că este importantă această colaborare?
a. Copiilor
b. Părinților
c. Grădiniței
d. Tuturor
11. Considerați că instituția numită grădinița este suficient de deschisă la dorințele dvs.?
a. Da
b. Nu
c. Puțin
12. Considerați un beneficiu acest proiect derulat?
a. Da
b. Nu
c. Nu sunt sigur

Vă mulțumesc pentru colaborare!

ANEXA NR. 3
55
 Raport de activitate întocmit în urma fiecărei activități desfășurate

Denumirea activității desfășurate………………………………………………………….

Scopul și obiectivele activității…………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………

Locul / Data desfășurării activității:………………………………………………………….

Nr. total de participanți la activitate …………………………………………………………

Descrierea activității/Mod de desfășurare……………………………………………………

………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
Păreri și impresii ale părinților………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
Păreri și impresii ale unor invitați speciali……………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Propuneri pentru îmbunătățirea activităților viitoare ………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..

ANEXA NR. 4

56
 Proiect educațional de parteneriat ,,Sunt copil European!”

Activitate de informare

57
58
Activitatea ,,Copil ca tine sunt și eu”

59
Activitatea ,,Copiii din lumea întreagă”

60
Activitatea ,,Jocuri educative”

61
Activitatea ,,Hai în laboratorul lui Moș Nicolae

62
Activitatea,,Sunt și eu un Moș Crăciun

Excursie

63
64
65