CL - XI - Tehnician Productie Poligrafica

Anexa nr. 4 la OMEdC nr. 4947/2308.
2006
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CURRICULUM
pentru clasa a XII-a
CALIFICARE: TEHNICIAN PRODUCTIE POLIGRAFICA

NIVELUL 3
BUCUREŞTI
2006
1
Autori:
Adagena MITREA profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti
Matei OLTEANU profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti
Maria ZAMFIR profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti
Consultanţă:
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI
TEHNIC
Paula POSEA – inspector CNDIPT
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceul tehnologic
prin ruta
Şcoala de Arte şi Meserii
Clasa a XII-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Tehnici poligrafice

Calificarea : Tehnician productie poligrafica
Modulul I: Total ore/an 60

Forme de tipar 3
din care: laborator tehnologic 18
instruire practică 18
Modulul II: Total ore/an 120
Imprimarea clasica
din care : laborator tehnologic 36
Modulul III: Total ore/an 120

Imprimarea numerica
Modulul IV: Total ore/an 30

Elemente de siguranta
pentru produsele tiparite
Total ore/an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore
Practică comasată: 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 120 ore
Modulul V: Total ore/an 120
Sisteme automatizate de
finisare
Curriculum în dezvoltare locală:
CDL: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore
Modulul VI: Total ore/an 66
Design (Elemente de
proiectare)
Modulul VII: Total ore/an 66

Asigurarea calităţii
TOTAL:582 ore/an
3
MODULUL I: FORME DE TIPAR 3
Total ore/an 60
din care laborator tehnologic 18
I. NOTA INTRODUCTIVĂ
Curriculum-ul pentru domeniul Tehnici poligrafice, nivelul trei, calificarea Tehnician

productie poligrafica, clasa a XII-a, cuprinde sapte module dintre care, modulul V,Sisteme
automatizate de finisare este modul care se parcurge pe perioada practicii comasate iar
modulele VI, Design (Elemente de proiectare), VII; Asigurarea calităţii, sunt module care
alcătuiesc Curriculum în dezvoltare locală.
În schema din figura 1, se evidenţiază calificările pentru toate cele trei niveluri :
Nivelul I: Lucrător poligraf
Nivelul II:
 Operator montaj, copiat, tipar de probă
 Tipăritor offset
 Legător
Nivelul III: Tehnician productie poligrafica.
Corespunzător nivelului trei din schemă – Figura 1 - a fost întocmită structura unităţilor de
competenţă pentru calificarea Tehnician poligraf care cuprinde unităţi de competenţă cheie,
unităţi de competenţă tehnică generală şi unităţi de competenţă tehnică specializată – Fig. 2.
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN PRODUCTIE

POLIGRAFICA
OPERATOR MONTAJ,
COPIAT, TIPĂRITOR LEGĂTOR
Nivel 2 TIPAR DE PROBĂ OFFSET
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
4
10. Legatorie de arta si restaurare
9. Marketing
8. Expedierea produselor poligrafice
7. Pregatirea si urmarirea productiei

Competenţe
tehnice
specializate 6. Analiza proceselor de fabricatie
5. Sisteme automatizate de finisare
4. Elemente de siguranta pentru produsele tiparite
3. Imprimarea numerica
2. Imprimarea clasica
1. Forme de tipar 3
Sănătatea şi securitatea muncii
Competenţe
tehnice Design (Elemente de proiectare)
generale
Planificarea şi organizarea producţiei
Competenţe cheie
1) Comunicare în limba modernă
2) Comunicare
3) Dezvoltarea carierei profesionale
4) Gândire critică şi rezolvarea de probleme. Dezvoltare
de relaţii interpersonale
5) Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
6) Figuraproprii
Iniţierea unei afaceri 2
7) Managementul relaţiilor interpersonale
8) Procesarea datelor numerice
Figura 2
5
Ruta curriculară, descrisă pentru domeniul Tehnici poligrafice prin schema din figura 1, se
derulează astfel:
 un traseu de calificare la nivelul I, prin ciclul inferior al Şcolii de Arte şi Meserii;
 un traseu de calificare profesională de nivel II, prin ciclul superior al învăţământului
profesional, respectiv anul de completare (clasa a XI–a).
 un traseu de calificare tehnică de nivel III, ruta profesională, calificare condiţionată de
profesionalizările anterioare de nivel II, şcolarizate prin ciclul superior (doi ani,
respectiv clasele a XII – a şi a XIII – a).
În clasa a XII – a se parcurg 7 module. Conţinuturile care sunt trecute în programa modulelor
sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul de
Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare. Titlurile modulelor sunt
identice cu titlurile unităţilor de competenţă tehnică generală sau specializată corespunzătoare din
cadrul Structurii programului pentru nivelul trei din figura 2.
În clasa a XII – a, competenţele din unitatea de competenţă cheie, Procesarea datelor numerice
au fost agregate în modulul VII, Design (Elemente de proiectare).
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Forme de tipar 3
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Modulul I: FORME DE TIPAR 3
Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi

crt. competenţă
1. Forme de 1. Diferentiaza Tehnologii de expunere a plăcii:
tipar sistemele CTP  sisteme cu tambur intern
 cu tambur extern
 procedeul de gravare plană
Diferenţe tehnice: sistemul optic, tipuri de plăci
prelucrate, surse de expunere
2. Realizeaza Obţinerea imaginilor bitmap:
placi in  printarea paginilor gata pentru tipar în fişiere
tehnologia CTP individuale
 interpretarea fişierelor PostScript obţinute cu
ajutorul RIP – lui (Raster Image Processor)
Specificaţiile tipografiei:
 semne de clapă
 de big
 cruci de potriveală
 alte menţiuni pe marginea colii
 Preluarea bitmap-urilor de programul
calculatorului ce coordonează sistemul
Computer to Plate
3. Verifica Realizarea probelor: verificarea conformităţii solicitării
formele de clientului cu rezultatul final
imprimare
Sisteme de control: pentru controlul selecţiilor de
culoare, pentru verificarea expunerii
6
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de

Aplicabilitate. Ordinea parcurgerii temelor din cadrul modulului este la latitudinea profesorului
de specialitate ea putând fi stabilită în momentul întocmirii planificării calendaristice
Instruirea se poate desfăşura după caz în:
 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de tipografie sau la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura

contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Actualizarea permanentă tehnologiilor de realizare a plăcilor ofset direct din calculator înlesneşte
adaptarea absolvenţilor în activitatea productivă.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales
interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează
numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă
se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele
specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare
solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea
sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:

 investigaţia
 fişe de observaţie
 fişe de autoevaluare
 metoda proiectelor ş.a.
7
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă
şi cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea

acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări
multidirecţionale.
Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe

rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul

profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.
VI. ADRESE WEB ŞI ALTE SURSE DE INFORMARE
1. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura

Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965;
2. CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura
3. ROGER DEDAME, Les matières d’oeuvre et les méthodes de travail dans
l’impression offset, Editions François Robert, Paris 1990.
4. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives,
Editions François Robert, Paris 1987.
5. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François
Robert, Paris 1988.
6. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS –
HELMUT REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der
8
Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vor der
Hohe, 1995
7. Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate,
Bucureşti, 2000 – 2004
8. www.ippaper.com/printers_links.asp
9. http://cerig.efpg.inpg.fr/icg/Dossiers/Presses_num/Chapitre_1.htm
10. www.aireinfo.com/FR/sites_imprim.html
11. www.stbride.org/links.htm
12. www.caractere.net
13. www.design-technology.info/
14. www.howstufworks.com/
15. www.delmar.com/printingtech/dolin/suportlink.html
16. www.reuels.com/reuels/page451/html
17. www.teched.edtl.vt.edu/gcc/default.html
18. www.campus xml.org
19. www.xpresspress.net/glosaary.html
20. http://www.canadianconnections.com/usa/
Categories/newprintingtechnologies.com/usa/
21. www.linkisd.org.UK/PDF/20.flexolithographic_print.pdf
22. www.swansea.ac.uk/printing
9
MODULUL II: IMPRIMAREA CLASICA
Total ore/an 120

Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE

POLIGRAFICA
OPERATOR MONTAJ,
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
10
10.Legatorie de arta si restaurare
9.Marketing
8.Expedierea produselor poligrafice
7.Pregatirea si urmarirea productiei

Competenţe
tehnice 6.Analiza proceselor de fabricatie
specializate
5.Sisteme automatizate de finisare
4.Elemente de siguranta pentru produsele tiparite
3.Imprimarea numerica
2.Imprimarea clasica
1.Forme de tipar 3
Asigurarea
Sănătatea calităţiimuncii
şi securitatea
Design (Elemente de proiectare)
Competenţe
tehnice Planificarea şi organizarea producţiei
generale
Competenţe cheie
2) Comunicare
4) Gândire critică şi rezolvarea de probleme.
Dezvoltare de relaţii interpersonale
6) Figura
Iniţierea unei 2 proprii
afaceri
Figura 2
11
derulează astfel:

Imprimarea clasica
Modulul I:IMPRIMAREA CLASICA

crt. competenţă
1. Imprimarea 1. Imprimă Materii prime şi materiale:
clasica lucrări  soluţii de umezire
poligrafice  cerneluri
prin procedeul  lacuri
de tipar offset  accesorii pentru modificarea consistenţei
cernelurilor
 adaosuri pentru soluţii de umezire
 hârtie
 carton
 metal
 lemn
 plastic dur
 praf anticopiativ
Pregătirea materiilor prime şi materialelor:

 manipularea şi depozitarea suporturilor de
imprimare
 tăierea şi rotunjirea colilor – îndepărtarea
stratului superior al bobinelor – aclimatizarea
suporturilor – satinarea şi firnisarea hârtiei şi
cartonului
 prepararea soluţiilor de umezire
 introducerea în cerneală a diferitelor adaosuri
Maşini de tipar offset:

 cu hârtie în coli
 rotative de ziare (OFFSET – WEB)
12
 rotative de reviste (OFFSET - COMMERCIAL)
Pregătirea maşinilor:
 fixarea aşternuturilor pe cilindrii
 fixarea cauciucurilor offset
 fixarea formelor pe cilindrii port-formă
 reglarea aparatelor de cerneală
 reglarea aparatelor de umezire
 reglarea mecanismelor de alimentare cu hârtie
 reglarea mecanismului de eliminare în coli sau a
aparatelor de fălţuit, tăiat, lipit, agrafat
 asigurarea registrelor
 reglarea presiunilor de imprimare
 setarea parametrilor dispozitivelor de uscare
 alimentarea maşinii cu praf anticopiativ
 pornirea dispozitivelor de eliminare a
electricităţii statice a hârtiei
 efectuarea tiparului de probaPregătirea formei:
 verificarea gosimii uniforme pe toată suprafaţa
 controlul vizual al deteriorărilor mecanice
 verificarea fixării elementelor tipăritoare pe
placă
 verificarea lipsei „tonului” sau a impurităţilor pe
elementele netipăritoare
 verificarea poziţiei imaginii de pe placă în cazul
formatului de imprimare
 verificarea existenţei semnelor de control pe
placă
 Imprimarea tirajului:
 imprimarea numărului total de coli al unei lucrări
2. Realizează Forme de tipar serigrafic:

produse  ecrane de mătase, fire sintetice sau din metal
imprimate prin (bronz, oţel)
serigrafiere
Realizarea formelor
 efectuarea şabloanelor pe cale normală
 efectuarea şabloanelor pe cale foto-mecanică
(direct, indirect sau direct/indirect)
 gravarea electronică a formelor (cu scântei)
Maşini specializate
 cu ecran plat pe suport plan
 rotative
 cu ecran plat şi cilindru de presiune rotativ
 pentru imprimarea pe obiecte rotunde
Decalcomanii:
 pachete de transfer obţinute prin serigrafiere sau
combinat (serigrafiere şi tipar offset) destinate
13
aplicării pe suport
3. Utilizează Realizarea formelor:
procedeul de  gravarea clişeelor
imprimare
tampografic Maşini specializate:
 cu sistem deschis
 cu sistem închis
Produse:
 din plastic dur şi suplu, ceramică
Imprimarea:
 manuală
 semiautomată
 automată
4. Tipăreşte Materii prime şi materiale:

lucrări  hârtie şi carton pentru tipar adânc
poligrafice  plastic suplu
prin procedeul  cerneluri pentru tipar adânc
de tipar adânc  diluanţi pentru cerneluri

 adăugarea în cerneală a toluenului sau a
toluenului amestecat cu benzină în funcţie de
viteza de imprimare
 manipularea, depozitarea, tăierea şi rotunjirea
suporturilor de imprimare
 îndepărtarea stratului superior al bobinelor
 aclimatizarea suporturilor
Maşini de tipar adânc:

 cu hârtie în bobină
 fixarea aşternuturilor pe cilindrii maşinilor cu
hârtia în coli sau şlefuirea mecanică a stratului de
cauciuc vulcanizat de pe cilindrii de presiune ai
maşinilor cu hârtia în bobine
 reglarea mecanismului de alimentare cu hârtie
 fixarea cilindrilor monolit, a cilindrilor tubulari
sau a plăcilor de formă în maşină
 reglarea presiunii între cilindrii
 aranjarea suprapunerii şi a registrului de
imprimare
 executarea potrivelii pe maşinile cu hârtia în coli
 reglarea parametrilor dispozitivelor de uscare
(temperatură, debit de aer)
 reglarea aparatelor de coasere cu sârmă
 reglarea rachelului
14
 reglarea mecanismului de eliminare
Pregătirea formei:
 acoperirea cilindrilor cu un strat de cupru de
bază, cu un strat de argint şi cămaşa de cupru
exterioară
 gravarea formelor
Imprimarea tirajului:
 imprimarea numărului total de tipare al unei
lucrări
5. Imprimă Materii prime şi materiale:
produse  cerneluri flexografice, solvenţi (apă, alcool)
poligrafice  hârtie, carton, plastic suplu
prin procedeul
flexografic Pregătirea materiilor prime şi materialelor:
imprimare
 aclimatizarea suporturilor
 introducerea în cerneluri a solvenţilor
Maşini de tipar flexografic:

 rotative cu materialul care se imprimă în sul
 fixarea formelor în maşină
 reglarea presiunii
 reglarea peliculei de cerneală ce ajunge pe formă
(distanţa între rachel şi cilindrul ceramic gravat
ANILOX)
 setarea parametrilor (temperatură, debit de aer) ai
aparatelor de uscare
Pregătirea formei:
 realizarea formelor din fotopolimeri
 matriţarea şi realizarea stereotipiilor de cauciuc
prin presare, urmată de vulcanizare
 şlefuirea formelor
 imprimarea numărului total de tipare al unei
lucrări
15

 sala de curs

sau simulată).
fost încheiată.
 investigaţia
16

multidirecţionale.


1. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1965;
2. CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura Didactică
3. ROGER DEDAME, Les matières d’oeuvre et les méthodes de travail dans l’impression
offset, Editions François Robert, Paris 1990.
4. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives, Editions
François Robert, Paris 1987.
5. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François Robert,
Paris 1988.
6. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS – HELMUT
REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der
Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vor der Hohe,
1995
17
7. Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate, Bucureşti,
2000 – 2004
20. http://www.canadianconnections.com/usa/ Categories/newprintingtechnologies.com/usa/
18
MODULUL III: IMPRIMAREA NUMERICA
Total ore/an 120

Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE

POLIGRAFICA
OPERATOR MONTAJ,
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
19
9.Marketing

Competenţe
tehnice 7.Pregatirea si urmarirea productiei
specializate
6.Analiza proceselor de fabricatie
1.Forme de tipar 3
Competenţe
tehnice
generale Design (Elemente de proiectare)
Competenţe cheie
2) Comunicare
6) Figura
afaceri
Figura 2
20
derulează astfel:

Imprimarea numerica
Modulul I:IMPRIMAREA NUMERICA

crt. competenţă
1. Imprimarea 1.Compara Sisteme de imprimare numerică:
numerica procedeele de  CTPress (GTO DI, QUICKMASTER DI,
imprimare SPEEDMASTER 74 DI)
numerica cu  CTCylinder (DICOpress, DICOpage,
procedeele clasice DICOpack)
 CTPrint (Docutech, DocuColor,
ColorgraphX)
Examinarea:
 Consultarea cărţilor tehnice ale maşinilor
Date tehice:
 Formate
 Tipul formei de imprimare şi modalitatea de
realizare
 Viteza de imprimare
 Tipul serverului şi RIP-ului
 Tipul dispozitivului de cerneluire
 Dimensiuni
 Valoarea emisiilor acustice
 Greutăţi
 Tiraj
 Calitatea imprimării
Procedee de imprimare clasice:

 Offset
 Tipar adânc
21
 Flexografie
 Serigrafie
2.Descrie fluxul de Operaţii:

productie pe  Prelucrarea datelor pre-press
echipamentele de  Stocarea lucrărilor de imprimat
imprimare  Realizarea formei de tipar
numerica  Reglarea cerneluirii
 Alimentarea cu suportul de imprimare
 Eliminarea imprimatelor
 Spălarea (curăţarea) a formelor şi a
cauciucurilor
 Schimbarea formelor
Lucrări tipografice:
 Cărţi şi broşuri
 Buletine şi reviste
 Ziare
 Ambalaje
Procese de producţie:
 CTPlate on Press
 CTCylinder
 CTPrint
Etape:
 Pre-press
 Imprimare
 Finisare
3. Explica rolul Elemente constructive:

functional al  Sisteme de introducere şi prelucrare a datelor
elementelor  Grupuri de imprimare
constructive pentru  Baterii de cerneluire
echipamentele de  Aparate de alimentare, transport şi eliminare
imprimare a suporturilor de imprimare
numerica  Dispozitive de spălare
 Dispozitive de prelucrare a formelor de tipar
 Dispozitive de înlocuire a formelor de tipar
Operaţii tehnologice:
 Prelucrarea datelor pre-press
 Stocarea lucrărilor de imprimat
 Realizarea formei de tipar
 Reglarea cerneluirii
 Alimentarea cu suportul de imprimare
 Eliminarea imprimatelor
 Spălarea (curăţarea) a formelor şi a
cauciucurilor
 Schimbarea formelor
22
4. Realizeaza
produse Materii prime şi materiale:
imprimate pe  soluţii de umezire, cerneluri, lacuri, accesorii
echipamentele pentru modificarea consistenţei cernelurilor,
de imprimare adaosuri pentru soluţii de umezire, hârtie,
numerica carton, metal, lemn, plastic dur, praf
anticopiativ

imprimare
 tăierea şi rotunjirea colilor
 alimatizarea suporturilor
 satinarea şi firnisarea hârtiei şi cartonului
 prepararea soluţiilor de umezire
 introducerea în cerneală a diferitelor adaosuri
Maşini :
 rotative de ziare (OFFSET – WEB)
 rotative de reviste (OFFSET -
COMMERCIAL)
 fixarea aşternuturilor pe cilindrii
 fixarea cauciucurilor offset
 fixarea formelor pe cilindrii port-formă
 reglarea aparatelor de umezire
 reglarea mecanismelor de alimentare cu hârtie
 reglarea mecanismului de eliminare în coli
sau a aparatelor de fălţuit, tăiat, lipit, agrafat
 reglarea presiunilor de imprimare
 setarea parametrilor dispozitivelor de uscare
 alimentarea maşinii cu praf anticopiativ
 pornirea dispozitivelor de eliminare a
electricităţii statice a hârtiei
 efectuarea tiparului de probă
Pregătirea formei:
 verificarea gosimii uniforme pe toată
suprafaţa
 controlul vizual al deteriorărilor mecanice
 verificarea fixării elementelor tipăritoare pe
placă
 verificarea lipsei „tonului” sau a impurităţilor
pe elementele netipăritoare
 verificarea poziţiei imaginii de pe placă în
cazul formatului de imprimare
23
 verificarea existenţei semnelor de control pe
placă
 imprimarea numărului total de coli al unei
lucrări

 sala de curs
solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin
.

sau simulată).
fost încheiată.

 investigaţia
24
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de
performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.

multidirecţionale.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru
abilităţi cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.

Robert, Paris 1988.
HELMUT REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe
25
der Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vor
der Hohe, 1995
MODULUL IV: ELEMENTE DE SIGURANTA PENTRU PRODUSELE TIPARITE

Total ore/an 30

Nivelul II:
 Legător
26
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE

POLIGRAFICA
OPERATOR MONTAJ,
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
27
9.Marketing
Competenţe 7.Pregatirea si urmarirea productiei

tehnice
specializate
1.Forme de tipar 3
Competenţe
tehnice
Competenţe cheie
2) Comunicare
6) Figura
afaceri
Figura 2
28
derulează astfel:

Elemente de siguranta pentru produsele tiparite
Modulul IV: ELEMENTE DE SIGURANTA PENTRU PRODUSELE TIPARITE

crt. competenţă
1. Elemente de 1. Imprima Materiale:
siguranta produse  hârtie cu filigran şi/sau fire aleatoare
pentru poligrafice vizibile în lumina naturală sau in spect
produsele securizate  cerneluri vizibile în lumina UVgalbenă sau
tiparite albastră
Tipare de siguranţă :
 imprimate protejate contra falsificării .
Imprimarea:
 realizată prin procedeul offset ce asigură
suprapunerea perfectă precum şi fidelitatea
culorii
Finisarea:
 înseriere
 numerotare
 embosare
 brosare cu termoclei a documentelor
asamblate în bloc
2. Explica Categorii de holograme :

procesul de  2D/3D
realizare a  Stereograme
hologramelor  Dot Matrix
 Multigram
29
Procesul tehnologic
de realizare a hologramelor:
 Selectarea obiectelor sau modelelor
 Fotografierea – laser
 Developarea
 Matritarea
 Transferarea
3. Descrie
elementele de Nivel: 0 – 11
siguranta
suplimentare ale Tip:
hologramelor  Vizual
 Ascuns
 Criminalistic
Elemente de siguranţă
suplimentare :
 imagini 2D, 3D, organizate pe mai multe
planuri reale sau generale pe computer,
efecte cinetice, imagini ce apar sau dispar,
animaţii .
 înserierea simplă sau codificată .
 microtexte .
 informaţii codificate ce pot fi citite cu
microlentile
 înserierea simplă sau codificată vizibilă în
UV .
 informaţii ascunse vizibile cu laser ce pot fi
citite direct şi cu dispozitive electronice .
 animaţii vizibile cu laser .
 informaţii codificate ce pot fi citite şi
interpretate direct de om şi de dispozitive
electronice .
 nanonotexte şi nanonoimagini
 stabilirea reproducerii unei holograme de
către un alt producător de holograme
Aplicaţii:
 Testări complexe pentru echipamente
(interferograme)
 Imagistică medicală.
 Elemente optic variabile.
 Lentile de contact.
 Securizarea documentelor şi hârtiilor de
valoare.
 Securizarea şi autentificarea bunurilor.
 Ambalaje.
 Obiecte de artă.
 Coperte de reviste.
30
 Reclame.
 Arta modernă.
 Stocare de date.
 Televiziune şi cinematografie holografice.
 Computere cu ecrane holografice.
 Telecomunicaţii personalizate holografic.

 sala de curs

31

sau simulată).
fost încheiată.

 investigaţia

multidirecţionale.

32
1. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura Didactică

2. CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura Didactică
3. ROGER DEDAME, Les matières d’oeuvre et les méthodes de travail dans l’impression
offset, Editions François Robert, Paris 1990.
4. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives, Editions
François Robert, Paris 1987.
5. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François Robert,
Paris 1988.
6. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS – HELMUT
REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der
Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vor der Hohe,
1995
7. Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate, Bucureşti,
2000 – 2004
20. http://www.canadianconnections.com/usa/ Categories/newprintingtechnologies.com/usa/
33
MODULULV: SISTEME AUTOMATIZATE DE FINISARE
Total ore/an 120

Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE

POLIGRAFICA
OPERATOR MONTAJ,
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
34
9.Marketing
7.Pregatirea si urmarirea productiei

Competenţe
tehnice
specializate 5.Sisteme automatizate de finisare
3. Imprimarea numerica
1.Forme de tipar 3
Competenţe
tehnice
Competenţe cheie
2) Comunicare
6) Figura
afaceri
Figura 2
35
derulează astfel:
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU

MODULUL SISTEME AUTOMATIZATE DE FINISARE
III. CORELAREA COMPETENŢELOR CU CONŢINUTURILE
Nr. Unitate de competenţă Competenţă Conţinuturi

crt.
I. Sisteme automatizate de 1. Execută lucrări a). Pregătirea materialelor
finisare poligrafice pentru executarea lucrărilor
poligrafice:
 Manipularea
materiilor şi
materialelor
 Depozitarea
materiilor şi
materialelor
 Verificarea calitativă
a materiilor şi
materialelor
b). Pregătirea maşinilor pentru

executarea elementelor
componente ale lucrărilor
poligrafice:
 Realizarea scoarţelor:
- Croire mucava
- Material de îmbrăcat
scoarţe în bandă sau
bucăţi
 Executarea
coperţilor:
- Tăierea coperţilor
- Fălţuirea coperţilor
- Biguirea coperţilor
 Introdus blocul în
scoarţe(coperţi)
36
 Cusut reviste
 Presare
 Uscare
 Filetare
 Aplicare a
supracoperţii
c). Pregătirea maşinilor de

prelucrare a elementelor
componente, ale lucrărilor
poligrafice:
 De alimentare cu
blocuri de carte
 Transportor cu bacuri
şi dispozitive de:
- Încleierea blocului de
carte
- Uscarea blocului de
carte
- Presarea cotorului
blocului de carte
- Tăierea din trei părţi
a blocului de carte
- Rotunjirea cotorului
- Formarea falţului
- Lipirea semnului de
2. Finisează lucrări carte(tres)
poligrafice pe linii - Lipirea
automate capitalbandului
- Caşerarea cotorului
cu hârtie
 De eliminare a
lucrărilor
a). Pregătirea elementelor

componente necesare
finisării automate a lucrărilor
poligrafice:
 Bloc de carte, revistă
 Adezivi
 Tifon
 Hârtie
 Capitalband
 Colorant
 Scoarţe
 Coperţi
 Supracoperţi
b). Executarea finisării automate
a lucrărilor poligrafice:
 Încleiat cotor
37
 Uscare cotor
 Presare cotor
 Tăiere din trei părţi a
blocului de carte
 Rotunjirea cotorului
 Bătut falţ
 Aplicat adeziv, tifon,
hârtie, capitalband
 Aplicat adeziv pe
3. Aplică condiţiile de
părţile laterale ale
calitate în realizare şi
cotorului
întreţinerea produsului
 Introducerea blocului
în scoarţe
 Presare, filetare
 Aplicat supracoperta
 Coasera cu sârmă a
revistelor
a). Verificarea corespondenţei

între produsul realizat şi
cerinţele de calitate la agenţi:
 Fizici
 Chimici
 Mecanici
b). Fixarea criteriilor de
menţinere a calităţii
produsului:
 În concordanţă cu
metodele indicate la locul
de muncă
38


 sala de curs


sau simulată).
fost încheiată.

 investigaţia
39

multidirecţionale.


Robert, Paris 1988.
HELMUT REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der
Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vor der
Hohe, 1995
40
41
Modulul VI : DESIGN (ELEMENTE DE PROIECTARE)
Total ore/an 66
instruire practică
Notă introductivă
Conţinuturile incluse în structura modulului DESIGN (ELEMENTE DE
PROIECTARE) oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice
privind proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor, în condiţiile participării lor
nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile
proprii.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
În modulul DESIGN (ELEMENTE DE PROIECTARE) au fost corelate competenţele
din unitatea de competenţă tehnică generală DESGIN (ELEMENTE DE PROIECTARE) şi
unitatea de competenţă cheie PROCESAREA DATELOR NUMERICE cu conţinuturile.
 ##.##. DESIGN (Elemente de proiectare) 1 credit
- ##.#.1. Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor
- ##.#.2. Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat
- ##.#.3. Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului
##.#.4 Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare
Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
Competenţe Conţinuturi
competenţă
Procesarea 1. Planifică o 1.Colectarea datelor numerice corespunzătoare activităţii
datelor numerice activitate şi planificate. Date numerice: dimensiuni, distanţe,
culege date temperatură, masă, concentraţie, densitate, tensiune
numerice în 2. Selectarea datelor obţinute din măsurători/alte surse
legătură cu Selectare: după natura mărimii măsurate şi scopul
aceasta măsurării
3. Înregistrarea datelor. Date: tabele, fişe.
2. Prelucrează 1. Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de
datele numerice mai multe mărimi. Calcule: puteri, radicali, procente,
scări şi proporţii
2. Utilizarea formulelor de calcul. Formule de calcul:
transformări de unităţi de măsură, calcule economico-
financiare, ecuaţii liniare cu două variabile, media
aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie
pătratică
3. Reprezentarea grafică a datelor obţinute. Reprezentare
grafică: grafice în plan.
4. Citirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia
dintre mărimile reprezentate
42
Unitatea de
Competenţe Conţinuturi
competenţă
3. Interpretează 1. Compararea rezultatelor cu valori date pentru
rezultatele determinarea erorilor/abaterilor şi tendinţelor.
obţinute Comparare rezultate: erori, cauze, tipuri de erori,
tendinţe
2. Formularea concluziilor în baza unei analize critice
3. Utilizarea rezultatelor în rezolvarea unei probleme şi
luarea deciziilor optime
4. Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare,
radar, Gantt
5. Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie
##.#. ##.#.1. Cerinţele de bază şi specificaţiile tehnice pentru
DESIGN Realizează proiectarea produsului:
(ELEMENTE specificaţii  Cerinţe de bază: cercetarea pieţei, funcţiile şi
DE pentru scopul produsului, aspect, materiale şi tehnologii,
PROIECTARE) proiectarea costuri, timp de realizare, tipul producţiei;
produselor pe  Specificaţii tehnice: performanţe (tehnice) în
baza cerinţelor exploatare, dimensiuni, masă, încadrare în
clienţilor standarde, fiabilitate, termene de garanţie
##.#. ##.#.2. 1. Soluţii de proiectare.
DESIGN Propune soluţii 2. Standardele şi legislaţia în vigoare utilizate la
(ELEMENTE de proiectare proiectarea unui produs dat:
DE iniţiale pentru - cerinţe de calitate;
PROIECTARE) un produs dat - protecţia mediului;
- siguranţă.
##.#.3. 1. Surse de informaţie folosite în proiectarea unui
Investighează produs: baze de date pentru materiale,
posibilităţile componente, cataloage de prezentare.
##.#. reale de 2. Informaţii specifice pentru proiectarea unui
DESIGN proiectare a produs dat: despre materiale şi procese de
(ELEMENTE produsului producţie, cu aplicabilitate în calcule simple de
DE proiectare.
PROIECTARE) 3. Factori ce pot afecta soluţiile de proiectare:
influenţa proprietăţilor fizice şi mecanice ale
materialelor asupra tehnologiei de fabricaţie,
disponibilitatea resurselor.
##.#.4. Alegerea şi prezentarea soluţiei finale :
Alege şi - Justificarea soluţiei finale în conformitate cu
prezintă soluţia specificaţiile pentru proiectarea produsului,
finală de standardele şi legislaţia în vigoare, evaluarea
proiectare critică a soluţiei propuse;
##.#. - Forme de prezentare: simulare cu ajutorul
DESIGN softurilor specializate, prezentări scrise ce pot
(ELEMENTE cuprinde desene tehnice, specificaţii de
DE materiale, tehnologii de realizare, costuri
PROIECTARE) estimative;
- Prezentări grafice: desene 2D (în varianta
tradiţională sau utilizând aplicaţii de tip CAD) ca
de exemplu: desene de ansamblu, desene de
detaliu, diagrame, scheme.
43
Sugestii metodologice
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea

competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accentuare
pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului DESIGN (ELEMENTE DE
PROIECTARE) în ordinea prezentată:
1. Cerinţele de bază şi specificaţiile tehnice pentru proiectarea unuiprodus dat.

2. Standardele şi legislaţia în vigoare utilizate la proiectarea unui produs dat.
3. Soluţii de proiectare.
4. Surse de informaţie folosite în proiectarea unui produs.
5. Informaţii specifice pentru proiectarea unui produs dat.
6. Factori ce pot afecta soluţiile de proiectare.
7. Alegerea şi prezentarea soluţiei finale.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.
Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în
cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi
filme didactice tematice, planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale,
bibliografie tehnică selectivă ş.a.
Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător
dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.
44
MODULUL VII: ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII
Total ore/an 66
instruire practică
I. Modulul “Asigurarea si controlul calitatii” are o pozitie distincta in cadrul curriculum-

ului clasei a XII-a si se parcurge cu un numar constant de ore pe durata intregului an scolar
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
5.1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate

5.2. Utilizeaza documentele sistemului calităţii
5.3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii
5.4. Aplică instrumente ale calităţii
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Unitati de Competente Continuturi tematice

competenta
 Conceptul de asigurarea calitatii, controlul calitatii,

sisteme de calitate coform standardelor de calitate
romanesti, europene si internationale
 Asigurarea calitatii:
- calitate interna
- calitate externa
- calitate totala
Asigurarea si Descrie conceptele de  Controlul calitatii:
controlul asigurare a calităţii, - evaluarea calitatii,
calitatii controlul calităţii şi - supravegherea calitatii,
sisteme de calitate - inspectia calitatii
- verificarea calitatii
 Sisteme de calitate (terminologie, standarde romanesti,
europene si internationale)
 Elementele sistemului calitatii:
- de conducere
- de desfasurare a sistemului calitatii
- documentatia sistemului calitatii
45
 Documentele sistemului calitatii:
- Manualul calitatii
- Procedurile sistemului calitatii
- Proceduri/ instructiuni de lucru
- Inregistrarile calitatii
 Documente specifice locului de munca:
- proceduri operationale
- proceduri si instructiuni de inspectie
- proceduri de incercari
- instructiuni de lucru
Asigurarea si Utilizeaza documentele - fise tehnologice
controlul sistemului calităţii - desene / specificatii tehnice
calitatii - buletine de analiza/ incercari
 Inregistrarile calitatii:
- note de receptie
- registre de intrari
- raporte de respingere
- buletine de analiza pentru produse
- registru pentru evidenta analizelor efectuate
- registru de evidenta a neconformitatilor
- buletin de verificare metrologica
- registru de evidenta a reclamatiilor
- planificarea si evidenta lucrarilor effectuate
Auditul calitatii -terminologie

-evaluarea conformităţii
proceselor/produselor/serviciilor
- evaluarea conformităţii unor elemente ale sistemului
calităţii
- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii
- identificarea punctelor critice
- iniţierea actiunilor preventive/ corective
- urmărirea aplicării acţiunilor corective
Asigurarea si Utilizeaza procedurile de  Tipuri de audit
controlul audit al calităţii - auditul produsului
calitatii - auditul procesului/ serviciului
- auditul sistemului calitatii
- audituri interne/ externe
 Documente de audit:
- plan de audit
- raport de audit
- raport de actiuni preventive/corective
- rapoarte de neconformitate
 Instrumentele calitatii
- diagrame ( Pareto, Ishikawa)
Asigurarea si Aplică instrumente ale - histrograma defectelor
controlul calităţii - fisa de inspectie
calitatii  Utilizarea instrumentelor calitatii in diverse aplicatii
specific unei activităţi profesionale
III Sugestii metodologice
46
1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 46 de ore, repartizate după cum
urmează:
 15 ore de teorie
 31 ore de laborator
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură
dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
2. Parcurgerea conţinuturilor modulului « Asigurarea si controlul calitatii » şi adecvarea

strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente
nivelului 3 şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi
dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+, sau
a integrării pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi
informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte,
în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi
adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei
permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele

principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi
din experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi
şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un
caracter activ şi centrat pe elev.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de
lucru;
47
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la
niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin
contact direct);
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător,
grupurilor de studiu:
 Diferenţierea răspunsului, prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul

în şcoală a tuturor elevilor, acceptând faptul că fiecare elev este
diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care
prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul
condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe
individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care
au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici
progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
3. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor

probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din
SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi
poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 Fişe de observaţie şi fişe de lucru
 Chestionarul
 Fişe de autoevaluare
 Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
48
49

CL - XI - Tehnician Productie Poligrafica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL - XI - Tehnician Productie Poligrafica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 4 la OMEdC nr. 4947/2308.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CALIFICARE: TEHNICIAN PRODUCTIE POLIGRAFICA

Paula POSEA – inspector CNDIPT

Domeniul: Tehnici poligrafice

Modulul I: Total ore/an 60

Modulul III: Total ore/an 120

Modulul IV: Total ore/an 30

Modulul VII: Total ore/an 66

Curriculum-ul pentru domeniul Tehnici poligrafice, nivelul trei, calificarea Tehnician

Nivel 3 TEHNICIAN PRODUCTIE

8. Expedierea produselor poligrafice

7. Pregatirea si urmarirea productiei

5. Sisteme automatizate de finisare

4. Elemente de siguranta pentru produsele tiparite

Sănătatea şi securitatea muncii

Planificarea şi organizarea producţiei

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Modulul I: FORME DE TIPAR 3

Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de

În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura

Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:

Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea

Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul

VI. ADRESE WEB ŞI ALTE SURSE DE INFORMARE

1. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura

Curriculum-ul pentru domeniul Tehnici poligrafice, nivelul trei, calificarea Tehnician

Nivel 3 TEHNICIAN PRODUCTIE

8.Expedierea produselor poligrafice

7.Pregatirea si urmarirea productiei

5.Sisteme automatizate de finisare

4.Elemente de siguranta pentru produsele tiparite

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Modulul I:IMPRIMAREA CLASICA

Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi

Pregătirea materiilor prime şi materialelor:

Maşini de tipar offset:

2. Realizează Forme de tipar serigrafic:

4. Tipăreşte Materii prime şi materiale:

Pregătirea materiilor prime şi materialelor:

Maşini de tipar adânc:

Maşini de tipar flexografic:

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de

În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura

Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul

VI. ADRESE WEB ŞI ALTE SURSE DE INFORMARE

Curriculum-ul pentru domeniul Tehnici poligrafice, nivelul trei, calificarea Tehnician

Nivel 3 TEHNICIAN PRODUCTIE

8.Expedierea produselor poligrafice

6.Analiza proceselor de fabricatie

5.Sisteme automatizate de finisare

4.Elemente de siguranta pentru produsele tiparite

Sănătatea şi securitatea muncii

Planificarea şi organizarea producţiei

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Modulul I:IMPRIMAREA NUMERICA

Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi