CRR Postliceala Anul I Topograf in Constr.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Aprobat cu OMECT 1847/29.08.2007
CURRICULUM
Anul I
ŞCOALA POSTLICEALĂ
DOMENIUL: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
CALIFICAREA: TOPOGRAF ÎN CONSTRUCŢII
Nivel 3 avansat
BUCUREŞTI
2007
Autori:
Prof. Ing. , Verdeş Vasile Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny”,

Cluj-Napoca
Prof. Ing. Gr.II, Rusu Oliver Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny”,
Cluj-Napoca
Consultanţă
CNDIPT: expert Paula Posea
Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 2

Calificarea: Topograf in constructii
Anul I, Şcoala postliceală, Nivelul 3 avansat
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul I - Şcoala postliceală
Domeniul: Construcţii , instalaţii, arhitectură şi sistematizare
Calificarea: Topograf în construcţii
Modulul I: Total ore/an 96
Comunicare profesională în limba modernă din care: laborator tehnologic 64
instruire practică -
Modulul II: Total ore/an 32
Managementul calităţii din care : laborator tehnologic -
Modulul III: Total ore/an 64
Tehnologia informaţiei şi comunicării din care: laborator tehnologic 32
Modulul IV: Total ore/an 64
Desen tehnic de specialitate şi asistat de din care: laborator tehnologic 32
calculator instruire practică -
Modulul V: Total ore/an 94
Relevarea construcţiilor din care : laborator tehnologic 32
instruire practică 30
Modulul VI: Total ore/an 128
Măsurători planimetrice din care : laborator tehnologic 64
instruire practică
Modulul VII: Total ore/an 126
Instrumente şi aparate topografice din care : laborator tehnologic 64
Modulul VIII: Total ore/an 94
Elemente de trasare din care : laborator tehnologic 32
Modulul IX: Total ore/an 126
Elemente de cadastru general şi cadastru din care : laborator tehnologic 32
tehnic instruire practică 30
Modulul X: Total ore/an 64
Elemente generale de construcţii şi lucrări din care : laborator tehnologic 32
publice instruire practică
Total ore/an: 24 ore/săptămână x 32 săptămâni + 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 888

ore
TOTAL = 888 ore/an

PARCURGEREA MODULELOR
Cultura de specialitate Aria curriculară Tehnologii

Anul I - Şcoala postliceală
Calificarea: Tehnician topograf în construcţii - Nivel 3 avansat
Domeniul: Construcţii şi lucrări publice
Săpt. Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Modul I Modul II Modul III Modul IV Modul V Modul VI Modul Modul Modul IX Modul X
7. 96 ore 32 ore 64 ore 64 ore 94 ore 128 ore VII VIII 126 ore 64 ore
126 ore 94 ore
3 ore/săpt 1 ore/săpt 2 ore/săpt 2 ore/săpt 2 ore/săpt 4 ore/săpt 3 ore/săpt 2 ore/săpt
8. 3 ore/săpt 2 ore/săpt
(1T, (1 T) (1 T, (1 T, (1 T, (2 T, (2 T, (1 T,
2 LT) 1 LT) 1 LT) 1 LT) 2 LT) (1 T, (1 T, 1 LT) 1 LT)
9. 2 LT) 1 LT)
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.

22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
Stagiu de pregătire practică 120 ore - 4 săpt x 30 ore / săpt
34. Proiect integrat din module
35.
36.
Legenda: T – ore de instruire teoretică

LT – ore de instruire practică prin laborator tehnologic

Modulul I COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
I. Notă introductivă
Modulul Comunicare profesională în limba modernă face parte din pregătirea anului I, şcoala
postliceală, pentru calificarea :
 Tennician topograf in constructii
În modulul Comunicare profesională în limba modernă se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţă Comunicare profesională în limba modernă .Modulul are alocate 96 de ore. Prin
parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de
pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări profesionale.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.
II. Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul:
1. Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
III. Tabel de corelare a competenţelor si conţinuturilor
Nr Unitatea de Competenţe Conţinuturi

crt competenţă
1. Comunicare C.1. Obţine 1. Tipuri de informaţii:
profesională în informaţii prin - informaţii, inclusiv numerice, pe teme profesionale:
limba modernă receptarea de mesaje instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii;
orale, legate de - informaţii factuale, inclusiv numerice, privind
îndeplinirea de specificaţii de procese, produse şi servicii;
sarcini de serviciu, -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),
în contexte priorităţi.
profesionale 2. Surse şi tipuri de mesaje orale:
semnificative -mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi,
colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-
conferinţe);
-prezentări (formale / informale) de produse / servicii;
-transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
-conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice
înregistrate.

C.2. Obţine 1. Tipuri de texte:
informaţii prin - documente profesionale specifice specializării: manuale,
receptarea de mesaje rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;
scrise specializate, - texte de popularizare pe teme profesionale: articole de
legate de presă, prezentări, reclame, anunţuri;
îndeplinirea de - texte cu conţinut operaţional profesional:
sarcini de serviciu, corespondenţă, faxuri, circulare, formulare,
în contexte instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese verbale.
profesionale 2. Tipuri de informaţii scrise:
semnificative - elemente cheie din documente relevante;
- informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ
complexe, pe teme de interes comun;
- informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date
tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări;
- date privind: materii prime, materiale şi produse
finite, operaţii şi procese tehnologice.
C.3. Exprimă mesaje 1. Tipuri de informaţii:
orale în limbaj - informaţii factuale , idei, opinii;
complex, în contexte - instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi;
profesionale descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.
semnificative, în 2. Tipuri de discurs:
scopul îndeplinirii - discuţii profesionale formale şi informale.
de sarcini de - prezentări.
serviciu - scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- faţă în faţă, individual sau în grup;
- la telefon, robot telefonic.
C.4. Elaborează 1. Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale:
mesaje scrise - formulare şi alte documente specifice specializării
specializate, în (facturi, facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de
contexte evidenţă, fişe de producţie, documente de evidenţă,
profesionale specificaţii, evaluări);
semnificative, în - corespondenţă profesională: scrisori, note circulare,
scopul îndeplinirii faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);
de sarcini de - dări de seamă, procese verbale, minute, referate,
serviciu rapoarte.
- formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaţii:
- informaţii factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi
date tehnice), despre produse şi servicii;
- aranjamente şi instrucţiuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportări privind desfăşurarea unor evenimente,
şedinţe, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de muncă;
- operaţii, activităţi şi procese de producţie;
- calitatea serviciilor / produselor.

C.5. Participă la 1. Discuţii profesionale:
interacţiuni orale şi - situaţii sociale si profesionale formale şi informale;
în scris legate de - interviuri individuale sau în grup;
îndeplinirea de - întâlniri formale / informale profesionale de rutină,
sarcini de serviciu, activităţi profesionale zilnice.
în contexte 2. Comunicare telefonică:
profesionale - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în
semnificative activităţi profesionale zilnice;
- comunicări formale / informale cu parteneri şi
clienţi;
- interviuri telefonice individuale.
3. Corespondenţă profesională:
- formală şi informală, legată de sarcini de serviciu;
- în interiorul organizaţiei: cu subalterni, cu colegi,
cu superiori;
- în afara organizaţiei: cu clienţi, cu parteneri, cu
potenţiali clienţi / parteneri.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu

aceleaşi conţinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat din domeniile profesionale tehnice
(Construcţii şi lucrări publice, Mecanică, Electric şi Electromecanică, Electronică, automatizări,
etc) fiind dezvoltat pe baza unei unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie. Parcurgerea conţinuturilor
se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap III), dar
abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire.
Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv informaţiile,
mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional respectiv.
În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN
LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu
caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversaţia, jocul de rol, simularea, proiectul.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.
O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor
din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi
numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Pentru mai buna înţelegere a modaliţătilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de
evaluare sumativă pentru competenţa C1 din unitatea de competenţă COMUNICARE
PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, criteriile de performanţă (a) şi (b).
Realizarea criteriului de competenţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa
corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.
Titlul unităţii: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ (NIVEL 3 avansat)

C.1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de
serviciu, în contexte profesionale semnificative
Criterii de performanţă:
(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale
care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat
(b) Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu,
din mesaje orale diverse
(c) Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea lor de informaţii factuale sau de altă natură (legi,
idei, concepte)
(d) Identificarea, cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor privind
priorităţi şi urgenţe
(e) Identificarea şi utilizarea de indicii verbale, non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni pentru
clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare
(f) Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin
vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală
Condiţii de aplicabilitate:
Contexte:  Activităţi de serviciu
 Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinţe, întâlniri,
şedinţe)
 Situaţii formale
 Situaţii informale

Surse şi tipuri Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză
de mesaje orale: normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
 mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi, colegi sau de cei din jur;
 discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);
 prezentări (formale / informale) de produse / servicii;
 transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
 conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.
Informaţii  ideea principală (sensul global);
obţinute:  informaţii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări,
explicaţii;
 informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de procese, produse şi
servicii;
 opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităţi.
Limbaj:  limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în registre sociale şi profesionale
uzuale;
 termeni specifici mesajelor mass media;
 vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul ocupaţional;
 vorbire la viteză normală;
 varietăţi de accent.
Moduri de  întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse;
acţiune:  comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
 acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
Probe de evaluare
Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obţină prin
ascultare informaţii / detalii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în condiţiile
de aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice opinii şi
atitudini şi să le distingă de informaţii de altă natură, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă
(c) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice informaţii
privind priorităţi şi urgenţe cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, aşa cum se
precizează în criteriile de performanţă (d) şi (e), în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege instrucţiuni, solicitări şi
întrebări şi că este capabil să acţioneze pe baza informaţiei obţinute prin ascultare, aşa cum se
precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii de
înţelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c), (d), (e) şi (f) şi
în condiţiile de aplicabilitate.
Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă.
Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare
criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

INSTRUMENT DE EVALUARE pentru:
C.1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de
serviciu, în contexte profesionale semnificative
(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje
orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat
(b) Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu,
din mesaje orale diverse
1 a. Identificaţi informaţiile necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global din mesajul oral
dat.
2 b. Extrageţi informaţiile specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesajul
oral dat.
Nr Activitatea probată Evaluator Data

crt.
1. Identificarea informaţiilor
2. Extragerea informaţiilor
V. Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 96 de ore pe an din care 32 ore de
instruire teoretică şi 64 ore de instruire practică prin laborator tehnologic. Profesorii au libertatea de a
decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul
de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.
Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce
pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în
standard.

Modulul II: MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Modulul MANGEMENTUL CALITĂŢII se studiază pe parcursul anului I, al şcolii postliceale

pentru realizarea pregătirii de specialitate specifică domeniului Construcţii şi Lucrări Publice, în
vederea obţinerii calificării de nivel 3 avansat Tehnician topograf in constructii. Face parte din cultura
tehnică de specialitate a ariei curriculare Tehnologii şi are alocate 32 de ore pe an de instruire teoretică
(câte o oră / săptămână).
Modulul va dezvolta competenţele din unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie
MANGEMENTUL CALITĂŢII.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula
unui parteneriat între şcoală şi firme (societăţi) acreditate să gestioneze probleme specifice de
asigurarea şi managementul calităţii, dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza
materială a şcolii, cadrul de colaborare cu agenţii economici, cerinţele locale pentru pregătirea în
calificarea de nivel 3 avansat Tehnician topograf in constructii.
Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităţi de analiză, de interpretare, de aplicare
şi de implementare a sistemului de management al calităţii pentru lucrările din domeniu.
Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardul de
pregătire profesională, document care stă la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.
Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.
Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuţia propriei activităţi, de
asigurarea calităţii atât pe timpul desfăşurării procesului, cât şi la finalul lui, de îmbunătăţire a calităţii,
dar şi de evaluare a cerinţelor impuse pentru construcţii şi lucrări publice.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

1. Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie – MANGEMENTUL CALITĂŢII

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi

crt. competenţă
1. Managementul C. 1. Precizează 1.Principiile de management al calităţii:
calităţii principiile orientarea către client, leadership, implicarea
de management al personalului, abordarea procesuală, abordarea
calităţii sistemului de către management, îmbunătăţirea
continuă, abordarea concretă în luarea
deciziilor, relaţii reciproc avantajoase cu
furnizorii.
2. Funcţiile managementului calităţii :
planificarea calităţii, organizarea activităţilor
referitoare la calitate, coordonarea activităţilor
referitoare la calitate, antrenarea personalului
pentru realizarea obiectivelor calităţii, ţinerea
sub control a calităţii, asigurarea calităţii,
îmbunătăţirea calităţii.
C. 2. Efectuează 3. Elementele controlului statistic: caracteristica

controlul statistic controlată, lot, mărime eşantion, reguli de
extragere a eşantionului, plan de control, grad
de severitate, nivel de calitate acceptabil (AQL),
cifra de acceptare, cifra de respingere.
4. Etape ale controlului statistic: extragerea
eşantionului, determinarea caracteristicii
conform procedurii specifice, compararea
caracteristicii controlate cu condiţiile din
standarde, identificarea defectelor, compararea
numărului de defecte identificate cu cifra de
acceptare/de respingere.
5. Măsurile care se impun în urma efectuării
controlului statistic: acceptare/ respingere lot de
produse trecerea la alt plan de control (alt grad
de severitate, AQL).
C. 3. .Acţionează pentru 6. Cerinţele pentru implementarea unui sistem

menţinerea sistemului de asigurarea calităţii: proceduri, manualul
de asigurarea calităţii calităţii, satisfacerea clienţilor, costuri,
standarde de firmă, legislaţie, feed-back, grafice
de documentare.
7. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe
metode statistice, mentenanţă, planificarea
întreţinerii, urmărirea parametrilor de
funcţionare- interpretarea lui.
8. Factori care afectează costurile calităţii:
rebuturi, recondiţionări, reparaţii, produse
neconforme, reclamaţii clienţi, produse
returnate, penalizări pentru întârziere,
despăgubiri pentru daune.

C. 4. Aplică tehnici de 9. Conceptul de îmbunătăţire continuă a
îmbunătăţire continuă calităţii..
a calităţii 10. Strategii de îmbunătăţire a calităţii: strategia
Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-
verifică-acţionează), principiul “zero defecte”.
11. Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii conform
standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO
specifice domeniului de activitate.
12. Instrumente de îmbunătăţire a calităţii:
instrumente ajutătoare (brainstorming,
stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele
calităţii (grafice, diagrame, histograme, fişe de
control statistic).
IV.Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Parcurgerea conţinuturilor modulului MANGEMENTUL CALITĂŢII se va realiza integral,
parcurgând tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile (cap. III), dar abordarea acestora
trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată, ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de
performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea Proiectant decoraţiuni
interioare.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate
pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de
analiză, interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităţii. Orele de instruire teoretică se
recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic
corespunzător: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem, operaţionale, instrucţiuni de
lucru, colecţie de reglementări tehnice şi normative specifice construcţiilor şi instalaţiilor, proiecte
pentru construcţii şi instalaţii, fişe de lucru, fişe de autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe
de aplicaţii pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calităţii.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
-elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
-elevii au stiluri diferite de învăţare
-elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care

O competenţă se evaluează o singură dată. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă,
iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Proiectarea evaluării competenţelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului
de evaluare.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei
competenţe, numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP- ul stabileşte un nivel naţional
comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.
Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de
evaluare pentru competenţa C. 1. – Precizează principiile de management al calităţii.
Instrument de evaluare nr. 1
Unitatea de competenţă : MANGEMENTUL CALITĂŢII
Evaluarea 1: Precizează principiile de management al calităţii
Numele candidatului:
Număr de înregistrare:
Ora de curs:
Centru:
Data de început:
Numele evaluatorului:
Data de încheiere:
Semnătura evaluatorului
Data de verificare

Evaluarea 1
Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanţă:
(a) Definirea principiilor de management al calităţii
(b) Indicarea funcţiilor managementului calităţii
Principiile managementului calităţii: orientarea către client, leadership, implicarea personalului,

abordarea procesuală, abordarea sistemului de către management,
îmbunătăţirea continuă, abordarea concretă în luarea deciziilor,
relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii
Funcţiile managementului calităţii: planificarea calităţii, organizarea activităţilor referitoare la

calitate, coordonarea activităţilor referitoare la calitate, antrenarea
personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii, ţinerea sub
control a calităţii, asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităţi de evaluare.
Instrucţiuni pentru candidaţi
 Citiţi cu atenţie conţinutul fişei de evaluare înainte de-a rezolva itemii privind principiile de
management al calităţii
 Dacă observaţi vreo problemă la conţinut, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a
începe rezolvarea fişei
 Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de instrumente de desen necesare
rezolvării fişei
 Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o veţi
înmâna evaluatorului
 Rezolvaţi toate punctele acestei fişe
 Când aţi terminat, predaţi evaluatorului documentul cu rezolvarea fişei

Tema evaluării: Precizeză principiile de mangement al calităţii
1(a). Definirea principiilor de mangement al calităţii

1. Pentru ca o organizaţie să poată fi condusă şi să funcţioneze este necesar ca aceasta să fie coordonată
şi controlată într-un mod sistematic şi transparent. Se identifică cele 8 principii ale managementului
calităţii. Definiţi aceste principii:
Principii Definiţia Data Evaluator
1. Orientarea către client 1……………………………………

..........................................................
2. Leadership 2……………………………………
…......................................................
3. Implicarea personalului 3……………………………………
…......................................................
4. Abordarea de procese 4……………………………………
…......................................................
5. Abordarea sistemică a 5……………………………………
managementului …......................................................
6. Imbunătătţirea continuă 6……………………………………
…......................................................
7. Abordarea bazată pe fapte 7……………………………………
în luarea deciziilor ….....................................................
8. Relaţii cu beneficiarul 8……………………………………
ambelor părţi, cu furnizorii …......................................................
1(b) Indicarea funcţiilor managementului calităţii

2. Managementul = stabilire şi atingere continue de obictive. Se dă următoarea schemă. PIVA (PEVA)
reprezintă metodologia de abordare bazată pe proces a îmbunătăţirii continue.(P = Planning, I = Do, V
= Check, A = Act). Indicaţi pentru acest proces funcţiile managementului calităţii:
Nr. Funcţiile managementului calităţii Data Evaluator

crt.
1. P ……………………………………….................
.............................................................................
.............................................................................
2 I .............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
3 V .............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
4 A .............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

P
A I
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în
funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi anterioare ale
elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile (cap. III).
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.
Instruirea în laboratoare tehnologice are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii proiectanţi în decoraţiuni interioare
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităţilor privind proiectarea şi
implementarea sistemului calităţii, pe baza documentaţiei tehnice de specialitate din domeniu: SR EN
ISO 9000:2001 Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular, SR EN ISO
9000:2001 Cerinţe, PS – Proceduri de sistem, PG – Procedura generală, PO – Proceduri operaţionale,
IL – Instrucţiuni de lucru, Înregistrări, STAS- uri în vigoare.

Modulul III TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII
Modulul III TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII se studiază pe

parcursul anului I, şcoală postliceală, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea
calificării de nivel 3 avansat, Tehnician topograf in constructii.
Modulul are alocat un număr de 64 de ore pe an, din care instruire practică prin laborator
tehnologic 32 de ore. Acest modul, TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII, se va
parcurge cu aceleaşi conţinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat din domeniile profesionale
tehnice (Construcţii şi lucrări publice, Mecanică, Electric şi Electromecanică, Electronică,
automatizări, etc).
La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în
Standardul de pregătire profesională specific calificării, document care face parte din Sistemul Naţional
de Calificări Profesionale.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows,
să compare reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel, să administreze o bază de date, să
comunice prin Internet, să structureze şi să prezinte informaţii din surse variate.
Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuţia propriei activităţi, dar şi de
realizarea sarcinilor încredinţate grupului din care face parte, având atribuţii de coordonare şi control.
Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenţe suficiente şi cunoştinţe
care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.
II. Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul

1. Unitatea de competenţă tehnică generală: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII

Nr. Unitate Competenţe Conţinuturi

crt. de competenţă
1. Tehnologia C.1. Utilizează sistemul de 1. Noţiuni elementare de operare: pornirea şi

informaţiei şi operare Windows închiderea calculatorului, repornirea
comunicării calculatorului, obiecte de lucru pe desktop.
2. Interfaţa sistemului Windows: obiecte
grafice de interfaţă- pictograma, butonul, lista
de selecţie, caseta de text, grupul de obiecte,
fereastra - obiectul fereastră, navigarea în şi
între ferestre.
3. Organizarea informaţiilor în sistemul de
operare Windows: creare directoare, fişiere;
operaţii asupra directoarelor şi fişierelor.
4. Elemente avansate de operare:
modificarea configuraţiei pentru desktop,
configurarea tastaturii, configurarea
imprimantei, shortcut-uri, suporturi mobile.
C.2. Compară reprezentări 5. Operaţii de operare asupra structurii unui

grafice în aplicaţiile Word şi tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere,
Excel copiere/lipire, redenumire, grupare linii şi
coloane, exploatare foi de calcul, consultarea
documentaţiei auxiliare.
6. Formatare document şi foi de calcul:
setare pagină, stil, font, mărime font, tip
caracter, aliniere, chenare, selectare culori,
grosimea liniei, antet, subsol.
7. Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel:
sortare, filtrare, subtotaluri, referinţe absolute
şi relative, funcţii simple (adunare, scădere,
medie aritmetică).
8. Trasare diagrame: tip, sursa datelor,
suprafaţă diagramă, formatare, localizare,
tipărire.
9. Inserare obiecte: imagini, grafice,
şabloane prezentări, ecuaţii, fişiere
multimedia, documente text.
C.3. Administrează o bază 10. Tipuri de date: numerice, alfanumerice,

de date logice, date calendaristice, şir de caractere,
memo şi funcţii pentru date de tip numeric, şir
de caractere, date calendaristice, conversii, de
uz general.
11. Structura bazei de date: tabele (nume
componente, tip, dimensiune).
12. Operaţii asupra tabelului dintr-o bază de
date: creare, poziţionare pe o înregistrare,
actualizare, sortare, indexare.
13. Încărcarea unei baze de date: introducere
şi validare date.
14. Exploatarea unei baze de date: deschidere,
închidere bază de date şi tabele.
C.4. Comunică pe Internet 15. Tehnici de căutare adecvate surselor de

informaţii: motoare căutare Internet, cuvinte-
cheie, grupuri de cuvinte.
16. Operaţii pentru transmitere informatii:
crearea unui cont, accesare cont, expediere
mesaje.
17. Metode de schimb al informaţiilor: e-mail,
dialog, dezbatere on-line, forum, liste de
discuţie a informaţiilor.
C.5. Structurează şi prezintă 18. Surse de informatii: baze de date,

informaţii din surse variate materiale scanate, Internet, fişiere de pe
floppy şi CD-ROM, dicţionare, cataloage,
normative.
19. Îmbinare informaţii într-un mod coerent:
conţinut unitar, de la simplu la complex,
limbaj.
20. Prezentare material realizat: operaţii
complexe de calcul tabelar, diagrame, grafice,
baze de date corespunzatoare domeniului de
activitate.
Modulul TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII poate fi parcurs în mod

independent, iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. III - Tabel de
corelare a competenţelor şi conţinuturilor.
Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv reprezentările
grafice în aplicaţiile Word şi Excel, bazele de date şi informaţiile din surse variate vor corespunde
domeniului profesional.
Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Activităţile la lecţii pot fi
variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse. Pentru atingerea competenţelor
din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter interactiv. Se recomandă metode
cum sunt: demonstraţia, exerciţiul, proiectul, metoda practică, observaţia sistematică a
comportamentului elevilor, autoevaluarea.
Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă,
respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permite individualizarea
învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat.

Alegerea acestor activităţi conduc la o orientare asupra celui care învaţă, urmând să le pună mai
bine în valoare, permit diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător
calificării. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ,
pentru verificarea atingerii competenţelor. Se evaluează numai competenţele din acest modul,
evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.
Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru competenţa C.1.
Utilizează sistemul de operare Windows.
Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat
realizarea sarcinii. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile, care
atestă dobândirea competenţei.
EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII
Evaluarea 1 - Competenţa 1: Utilizează sistemul de operare Windows
Oră de instruire practică prin laborator tehnologic
Centru:
Data de început:
Data de încheiere:
Semnătura evaluatorului:
Data de verificare:

Evaluare 1:
(a) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator

(b) Utilizarea interfeţei sistemului Windows
(c) Organizarea informaţiilor în sistemul de operare Windows
(d) Utilizarea elementelor avansate de operare
Noţiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului, repornirea

calculatorului, obiecte de lucru pe desktop
Interfaţa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaţă- pictograma, butonul, lista de

selecţie, caseta de text, grupul de obiecte, fereastra -
obiectul fereastră, navigarea în şi între ferestre
Organizarea informaţiilor: creare directoare, fişiere; operaţii asupra directoarelor

şi fişierelor
Elemente avansate de operare: modificarea configuraţiei pentru desktop, configurarea

tastasturii, configurarea imprimantei, shortcut-uri,
suporturi mobile
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 32 activităţi de evaluare
INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:
- Citiţi cu atenţie fişa tehnologică de execuţie

- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa tehnologică, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de
a începe rezolvarea sarcinii
- Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă, echipamentul,
materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii
- Asiguraţi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna
evaluatorului
- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe tehnologice
- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa rezolvată.

Evaluare 1 Utilizează sistemul de operare Windows
1(a) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator
Efectuaţi operaţiile elementare de operare într-o sesiune de lucru cu calculatorul
Nr. Sesiune de lucru Evaluator Data

crt.
1 Pornirea calculatorului
2 Închiderea calculatorului
3 Repornirea calculatorului
4 Identificare obiecte de lucru pe desktop
1(b) Utilizarea interfeţei sistemului Windows
Utilizaţi interfaţa sistemului Windows şi completaţi tabelul cu elementele folosite.
Nr. crt. Interfaţa sistemului Windows Evaluator Data

5
6
7
8
9
10
11
1(c) Organizarea informaţiilor în sistemul de operare Windows
Creaţi un director numit Examen, două subdirectoare numite Subexamen1 şi Subexamen2 şi un fişier
în subdirectorul Subexamen1. Copiaţi fişierul din subdirectorul Subexamen1 în celălalt subdiector, apoi
mutaţi-l în directorul Examen.
Nr. Funcţii specifice Evaluator Data

crt.
12 Creare director-Examen
13 Creare Subdirectorul Subexamen1
14 Creare Subdirectorul Subexamen2
15 Creare Fişier
16 Copiere Fişier
17 Mutare Fişier

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor
şi de formare a deprinderilor.
Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu softul
corespunzător. Instruirea prin activitatea la computer are importanţă deosebită în realizarea
corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcţii.
Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite criteriile de
performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de
aplicabilitate descrise în standard.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul de caz, exerciţiul, demonstraţia,
dezbaterea şi discuţii în grup.
Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire
profesională.

Modulul IV: DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE ŞI ASISTAT DE
CALCULATOR
Modulul DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE ŞI ASISTAT DE CALCULATOR

face parte din cultura de specialitate din anul I, şcoala postliceală, pentru calificarea de nivel 3 avansat
Tehnician topograf în construcţii.
Modulul are alocate 64 de ore pe an, din care laborator tehnologic 32 de ore. Prin parcurgerea
programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională,
document care sta la baza Sistemului naţional de calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza
împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
1.Unitatea de competenţă tehnică specializată DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE ŞI
ASISTAT DE CALCULATOR
Nr Unitatea de Competenţe Conţinuturi

crt competenţă
1 Desen tehnic de C. 1. Interpretează planuri 1. Semne convenţionale şi elemente de cotare
specialitate şi de construcţii şi desene de specifice pentru: căi de comunicaţii şi
asistat de execuţie pentru căi de construcţii
calculator comunicaţii 2. Planuri de construcţii şi desene de execuţie
pentru căi de comunicaţii: planuri fundaţii, plan
parter, plan etaj, secţiune verticală prin clădire,
profile longitudinale şi transversale pentru căi
de comunicaţii (mixt, rambleu, debleu), plan
situaţie, traseu
C.2. Execută planuri pentru 3. Elemente standardizate: formate, linii,

construcţii şi pentru căi de simboluri, cotare, scări – utilizate corect
comunicaţii 4. Planuri şi detalii de execuţie, de arhitectură,
executate la scara: planuri de situaţie, planuri
de arhitectură, detalii de arhitectură
5. Profile specifice căilor de comunicaţii:
profile longitudinale, profile transversale,
detalii la lucrări de artă
C. 3. Utilizează programe 6. Introducerea datelor într-o aplicaţie de tip

de tip CAD CAD
7. Realizarea reprezentărilor grafice
C4. Realizează 8. Documentaţie necesară pentru aplicaţie :

documentaţia tehnică plan de situaţie, traseu, profile longitudinale şi
pentru o aplicaţie dată transversale, îmbinări, planuri de arhitectură
9. Aplicaţii în program CAD
10. Modul de afişare al desenului

Modulul DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE ŞI ASISTAT DE CALCULATOR

poate fi parcurs în mod independent, iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din
tabelul de la punctul III.
-elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: descoperirea, problematizarea, proiectul.
caracter practic aplicativ.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor
din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi
numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea
sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.

Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic,
ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiţi.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială, astfel:
planşete de desen tehnic, retroproiector, folii didactice, machete, planşe, etc. Instruirea în laboratoare
tehnologice are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor.
Nivelul de pregătire teoretică tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite
criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile
de aplicabilitate descrise în standard. Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi
de învăţare: citiri de reprezentări în dublă proiecţie ortogonală şi în axonometrie a diverse corpuri şi
ansambluri de corpuri geometrice, identificarea eventualelor greşeli şi corectarea acestora, prin care
elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competenţele din cadrul modulului.

Modulul V RELEVAREA CONSTRUCŢIILOR
Modulul RELEVAREA CONSTRUCŢIILOR se studiază pe parcursul anului I al şcolii

postliceale, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat,
Tehnician topograf în construcţii.
Modulul face parte conform planului cadru din Curriculum diferenţiat al culturii tehnice de
specialitate şi pregătire practică, din Aria Curriculară Tehnologii, având alocat un număr de 94 de ore
pe an, din care 32 de ore laborator tehnologic si 30 ore instruire practica comasata.
În acest modul unitatea de competenţă tehnică specializată RELEVAREA
CONSTRUCŢIILOR, pe baza căreia se dezvoltă modulul, suplimentează şi sprijină unităţile de
competenţă tehnică generale, prin extinderea activităţilor şi prin oferirea de abilităţi practice
suplimentare specifice pentru fiecare calificare.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să execute schiţe de releveu pentru lucrări
de construcţii şi să coreleze documentaţia pentru o construcţie existentă cu situaţia reală.
Munca prestată presupune o gamă largă de activităţi complexe, nerutiniere, realizate în contexte
variate.
1. Unitatea de competenţă tehnică specializată RELEVAREA CONSTRUCŢIILOR

Nr. Unităţi Competenţe Conţinuturi

1. Relevarea C.1. Realizează schiţe de 1. Măsurători la lucrări de construcţii
construcţiilor releveu existente cu instrumente adecvate: ruletă,
metru; riglă gradată; colţare; echere;
compas; şubler; aparate topografice.
2. Calcule în urma măsurătorilor: suprafeţe;
lungimi; diametre; unghiuri; cote de nivel
3. Schiţe de releveu: planuri, secţiuni şi
detalii.
C. 2. Corelează 4. Surse de informare şi documentare

documentaţia pentru o pentru construcţia existentă: proiectul
construcţie existentă cu iniţial, cartea tehnică a construcţiei
situaţia reală 5. Efectuarea de măsurători
6. Compararea documentaţiei existente cu
situaţia din teren.
7. Schiţe noi de releveu: planuri/ secţiuni
/detalii
C.3. Realizează relevee de 8. Reprezentarea planurilor de arhitectură

construcţii la scară
9. Reprezentarea secţiunilor (longitudinale
şi transversale) şi faţadelor (principală,
posterioară şi laterală, elevaţii) la scară:
10. Reprezentarea detaliilor (elemente de

decoraţiuni) la scară.

Modulul RELEVAREA CONSTRUCŢIILOR poate fi parcurs în mod independent, iar ordinea

de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. III - Tabel de corelare a competenţelor şi
conţinuturilor.
variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu
caracter interactiv. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia, proiectul, metoda practică,
observaţia sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea.
calificării.
O competenţă se evaluează o singură dată.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ, pentru
verificarea atingerii competenţelor.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru competenţa C. 1.
Execută schiţe de releveu
realizarea sarcinii.
Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile, care atestă
dobândirea competenţei

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: Relevarea constructiilor
Evaluarea 1 - Competenţa 1: Realizează schiţe de releveu
Centru:
Data de început:
Data de încheiere:
Data de verificare:

Evaluare 1
(a) Defalcarea lucrărilor de construcţii în categorii de lucrări
(b) Executarea măsurătorilor la lucrări de construcţii existente cu instrumente adecvate
(c) Efectuarea de calcule în urma măsurătorilor
(d) Executarea la scară de schiţe de releveu
Categorii de lucrări: lucrări de terasamente; lucrări de betoane; lucrări de zidărie; lucrări de

finisaje; lucrări de izolaţii; lucrări pentru construcţii metalice; lucrări de
tâmplărie
Instrumente: ruletă; metru; riglă gradată; colţare; echere; compas; şubler; aparate
topografice
Măsurători: suprafeţe; lungimi; diametre; unghiuri; cote de nivel;
Calcule: în vederea cotării şi executării releveelor
Schiţe de releveu: planuri, secţiuni, detalii
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 14 activităţi de evaluare
INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

- Citiţi cu atenţie fişa tehnologică de execuţie

- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa tehnologică, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de
- Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă, echipamentul,
materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii
evaluatorului
- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe tehnologice
- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa rezolvată.

Evaluare 1 Execută schiţe de releveu
1 (b) Executarea măsurătorilor la lucrări de construcţii existente cu instrumente adecvate
Executaţi măsurători, cu instrumente adecvate, în vederea executării schiţei de releveu a unei săli de
clasă:
Nr. Măsurători într-o sală de clasă Evaluator Data

crt.
1 Alegerea şi verificarea instrumentelor adecvate
2 Măsurarea lungimii pereţilor
3 Măsurarea lăţimii şi înălţimii golului de uşă
4 Măsurarea înălţimii parapetului
5 Măsurarea lăţimii şi înălţimii golurilor ferestrelor
6 Măsurarea grosimii pereţilor
1 (c) Efectuarea de calcule în urma măsurătorilor
Pentru sala de clasa la care aţi efectuat măsurători, determinaţi orientarea sălii şi calculaţi:
Nr. Calcule Rezultatul Evaluator Data

crt. calculului
1 Suprafaţa sălii de clasă (a pardoselii)
2 Suprafaţa peretelui - Nord
3 Suprafaţa peretelui – Sud
4 Suprafaţa peretelui – Est
5 Suprafaţa peretelui – Vest
1 (d) Executarea la scară de schiţe de releveu
Pentru sala de clasa la care aţi efectuat măsurători şi calcule, executaţi la scară schiţa de releveu:
Nr. Schiţa de releveu Evaluator Data

crt.
1 Punerea la scară a schiţei
2 Utilizarea regulilor de reprezentare în
plan a schiţei
3 Acurateţe

şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare
materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii tehnicieni în construcţii şi lucrări publice.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul, exerciţiul, demonstraţia, studiul de caz,
profesională.

Modulul VI: MASURATORI PLANIMETRICE
Modulul MASURATORI PLANIMETRICE se studiază în anul I al şcolii postliceale, la

cultura de specialitate pentru calificarea de nivel 3 avansat Tehnician topograf in constructii.
Modulul are alocate 128 ore pe an, din care laborator tehnologic 64 de ore .
Scopul acestui modul este de a oferi elevilor informaţii cu privire la utilizarea unităţilor de
măsură topografice, a cercului topografic, a scărolor de raportare, a metodelor de calcul planimetric, a
erorilor de măsurare, precum şi formarea unor competenţe practice de aplicare a tehnicilor de operare
necesare măsurătorilor planimetrice, pe baza unei unităţi de competenţă tehnică specializată
MĂSURĂTORI PLANIMETRICE.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
2. Unitatea de competenţă tehnică specializată: MASURATORI PLANIMETRICE

Nr. Unităţi
Competenţe Conţinuturi
1. Masuratori C. 1. Investighează 1. Unităţile de măsură
planimetrice problematica matematică topografice: îndrumător de unităţi de măsură
ajutătoare pentru lungimi şi unghiuri din sistemul
internaţional de măsurare
2. Utilizarea cercului topografic: cerc
trigonometric şi topografic,formule de
reducere la primul cadran
3. Metode de calcul planimetric: calculul
coordonatelor absolute şi relative
4. Scările de raportare: scări numerice, scări
grafice
5. Erori de măsurare:
- după structura statistică (eroare grosolană,
eroare sistematică, eroare aleatorie)
- după exprimarea matematică (eroare
absolută, eroare relativă, eroare raportată)
- după sursele care produc erori (eroare
instrumentală, eroare de metodă, eroare
umană)
- toleranţe, corecţii

C. 2. Selectează tehnica de 6. Mijloace de marcare şi semnalizare a
operare necesară punctelor topografice:
măsurărilor planimetrice - provizorie-ţăruşi, fişe, broaşte, jalonul
- permanentă-borne, stâlpi din lemn, buloane
metalice, balize topografice, semnale pe
arbori, piramide la sol, piramide cu poduri
7. Aparate de măsurare: teodolit, ruletă , lanţ,
firul de invar, staţie totală, GPS
8. Marcarea şi semnalizarea punctelor
topografice
9. Selectarea tehnicii adecvate metodei de
măsurare
10. Prelucrează datele obţinute: softuri
specializate în calcul topografic
C. 3. Aplica tehnici de 11. Jalonări: prelungirea unui aliniament,

măsurare a distanţelor şi jalonarea unui aliniament între două puncte
unghiurilor orizontale inaccesibile cu vizibilitate între ele, jalonarea
unui aliniament peste un deal,jalonarea unui
aliniament peste o vale sau râpă, intersecţia a
două aliniamente – selectarea tipului de
jalonare pe teren
12. Mijloace de măsurare: inele, fişe,
întinzător, dinamometru, termometru, panglică
de oţel, teodolite , staţii totale
13. Aplicarea tehnicii de măsurare directă şi
indirectă a distanţelor
14. Erori sistematice şi accidentale în
măsurarea directă şi indirectă a distanţelor
15. Aplicarea metodelor de măsurare a
unghiurilor orizontale
16. Aplicarea corecţiilor în măsurarea
unghiurilor (de etalonare, de temperatură, de
întindere) şi a compensării unghiulare (metoda
repetiţiei , metoda reiteraţiei , metoda
Schreiber)
C. 4. Determină 17. Tipuri de drumuire şi traseul drumuirii,

coordonatele planimetrice selectat pe suport cartografic: hărţi , inventar
prin drumuiri de coordonate , planuri
18. Măsoară distanţe şi unghiuri din puncte de
staţionare cu aparate operaţionale: teodolit ,
staţie totală, mire, prisme, corpuri de marcare
şi semnalizare
19. Analizează şi compensează valorile
obţinute
20. Raportează pe plan punctele compensate
C. 5. Determină 21. Conturul obiectivului de ridicat selectat pe

coordonatele planimetrice suportul cartografic: hărţi , inventar de
prin drumuiri cu radieri coordonate , planuri cu conturul obiectivului
22. Distanţe şi unghiuri dintre punctele de
staţionare şi spre puncte radiate măsurate cu
aparate operaţionale: teodolit , staţie totală ,
mire , prisme , corpuri de marcare şi
semnalizare
23. Analizează şi compensează valorile
obţinute folosind instrumente de calcul
adecvate: softuri de calcul , formule specifice ,
calculator ştiinţific
24. Raportează pe plan punctele compensate
25. Coordonatele unui punct prin intersecţie

înapoi, determinate pe suport cartografic (
C. 6. Determină hărţi , inventar de coordonate), cu aparate
coordonatele planimetrice operaţionale adecvate ( teodolit, staţie totală,
prin intersecţii mire, prisme, corpuri de marcare şi
semnalizare) şi instrumente de calcul specifice
(softuri de calcul , formule specifice ,
calculator ştiinţific)
înainte, determinate pe suport cartografic (
hărţi , inventar de coordonate), cu aparate
operaţionale adecvate ( teodolit, staţie totală,
mire, prisme, corpuri de marcare şi
laterală, determinate pe suport cartografic (
hărţi , inventar de coordonate), cu aparate
operaţionale adecvate ( teodolit, staţie totală,
mire, prisme, corpuri de marcare şi
28. Determină baza triangulaţiei şi a

unghiurilor aferente
C. 7. Determină 29. Aplică compensarea în poligon cu punct
coordonatele planimetrice central
pentru realizarea 30. Aplică compensarea în poligon cu
triangulaţiei locale diagonalele vizibile
31. Aplică compensarea în lanţ de triunghiuri

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de
preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor
şi conţinuturilor (cap. III), dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de laborator
se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de materiale şi
instrumente de măsurare şi verificare a caracteristicilor acestora.
Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Se pot da teme individuale
elevilor pe baza stilului de învăţare sau preferinţelor.
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de
Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active / interactive (ex.
învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare, simularea,
brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări tematice, etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la situaţii
noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator, colaborator,
implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă utilizarea
unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru
concepută în vederea evaluării, proiectul, autoevaluarea, baterii de teste formate din itemi variaţi care
urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Pentru fiecare competenţă cuprinsă în modul se face evaluarea, conform probelor de evaluare
cuprinse în standard.
şi formarea deprinderilor, proprii grupului instruit. Se recomandă ca orele teoretice şi de laborator
tehnologic să fie predate de acelaşi profesor. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare
tehnologice cu o bună dotare materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are o importanţă deosebită
în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii lucrători în construcţii.
de aplicabilitate descrise în standard.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul de caz, expunerea, exerciţiul, dezbaterea
şi discuţii în grup.

Modulul VII: INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE
Modulul INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE se studiază în anul I al şcolii

postliceale, la cultura de specialitate pentru calificarea de nivel 3 avansat Tehnician topograf in
constructii. Modulul are alocate 126 ore pe an, din care laborator tehnologic 64 de ore şi 30 ore
instruire practica comasata Scopul acestui modul este de a oferi elevilor informaţii cu privire la
utilizarea instrumentelor şi tehnicilor pentru măsurarea directă a distanţelor şi a unghiurilor precum şi
formarea unor competenţe practice de aplicare a tehnicilor de măsurare, pe baza unei unităţi de
competenţă tehnică specializată INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
3. Unitatea de competenţă tehnică specializată: INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE

Nr. Unităţi
Competenţe Conţinuturi
1. Instrumente şi C. 1. Stabileşte 1. Instrumente pentru distanţe în funcţie de
aparate instrumentele şi tehnicile precizie, pentru măsurarea directă (ruleta de
topografice pentru măsurarea directă a oţel, panglica de oţel, firul de invar)
distanţelor 2. Tehnici de lucru: pregătirea instrumentului
pentru lucru, echipa de lucru, măsurarea
propriu - zisă
3. Greşeli şi erori de măsurare a distanţelor:
abateri inadmisibile, erori sistematice sau
accidentale
4. Corecţii la măsurarea distanţelor pe cale
directă: de etalonare, de temperatură, de
întindere
C. 2. Utilizează 5. Teodolite folosite la măsurarea unghiurilor:

instrumentele şi aparatele clasice, optice şi staţii totale inteligente
pentru măsurarea 6. Tehnica de lucru: pregătirea instrumentului
unghiurilor pentru lucru, echipa de lucru, măsurarea
propriu - zisă
7. Tipuri de erori: eroarea de divizare, de
centrare a aparatului, de centrare a semnalului,
de vizare, de citire a gradaţiilor
C. 3. Precizează 8. Instrumente pentru măsurări

instrumentele şi aparatele indirecte(caracterizate): tahimetre stadimetrice
folosite la măsurarea şi autoreductoare, electronice, mire, stadii,
indirectă a distanţelor şi reflectoare, teodolite şi mire orizontale de
unghiurilor invar, geodimetre, telemetrul
electrooptic, distomatul, ecometrul
9. Aparate de măsurare a distanţelor prin unde
(clasificate): telemetre electrooptice-
geodimetre, locatoare electrooptice,
radiotelemetrice-tellurometre, distomate,
telemetre fazice şi de amplitudine
10. Respectarea normelor de protecţie a
muncii
C. 4. Caracterizează 11. Tipuri de nivele: clasice cu orizontalizare

instrumentele folosite la manuală, nivele moderne cu
măsurarea diferenţelor de orizontalizare automată, nivele electronice
nivel digitale
12. Nivele clasice fixe sau rigide, reversibile,
independente şi automate de precizie mică,
medie, de înaltă precizie
13. Verificare şi rectificare a nivelelor clasice
şi automate: verificarea axei principale,
sensibilităţii torice de precizie, orizontalităţii
firului reticular orizontal, paralelismului dintre
axa de vizare a lunetei şi directricea nivelei
torice
14. Tipuri de erori în nivelmentul geometric:
sistematice şi întâmplătoare
C. 5. Prelucrează datele din 15. Instrumente clasice: rigle, echere,

topografie cu instrumente raportoare, instrumente automate de raportat
clasice şi moderne de birou şi desenat, plottere, pantograful, digitizorul
16. Aparate moderne: calculatoare electronice
cu elemente periferice, planimetrul electronic
17. Tehnica de lucru: pregătirea instrumentului
pentru lucru, echipa de lucru, prelucrarea
datelor propriu-zisă
C. 6. Recunoaşte 18. Instrumente şi aparate, clasificate:

instrumentele şi instrumentul automat, teodolitul cu laser,
dispozitivele folosite la instrumentul de aliniament cu laser
transmiterea pe aliniamente 19. Descrierea instrumentului automat de
a punctelor transmitere pe verticală: componente,
funcţionare
20. Norme de protecţia şi tehnica securităţii
muncii: pregătirea instrumentului pentru lucru,
respectarea programului, situaţii speciale

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de
preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor
şi conţinuturilor (cap. III), dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de laborator
se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de materiale şi
instrumente de măsurare şi verificare a caracteristicilor acestora.
Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Se pot da teme individuale
elevilor pe baza stilului de învăţare sau preferinţelor.
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de
Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active / interactive (ex.
învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare, simularea,
brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări tematice, etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la situaţii
noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator, colaborator,
implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă utilizarea
unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru
concepută în vederea evaluării, proiectul, autoevaluarea, baterii de teste formate din itemi variaţi care
urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Pentru fiecare competenţă cuprinsă în modul se face evaluarea, conform probelor de evaluare
cuprinse în standard.
şi formarea deprinderilor, proprii grupului instruit. Se recomandă ca orele teoretice şi de laborator
tehnologic să fie predate de acelaşi profesor. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare
tehnologice cu o bună dotare materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are o importanţă deosebită
în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii lucrători în construcţii.
de aplicabilitate descrise în standard.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul de caz, expunerea, exerciţiul, dezbaterea
şi discuţii în grup.

Modulul VIII ELEMENTE DE TRASARE
Modulul ELEMENTE DE TRASARE se studiază pe parcursul anului I al şcolii postliceale, în

vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării: Tehnician topograf în
construcţii, de nivel 3 avansat .
Modulul are alocat un număr de 94 de ore pe an, din care 32 ore pregătire prin laborator
tehnologic şi 30 ore instruire practica comasata.
Unitatea de competenţă tehnică specializată ELEMENTE DE TRASARE, pe baza căreia se
dezvoltă modulul, suplimentează şi sprijină unităţile de competenţă tehnică generale, prin extinderea
activităţilor şi prin oferirea de abilităţi practice suplimentare specifice calificarii.
Munca prestată presupune o gamă largă de activităţi complexe, nerutiniere, realizate în contexte
variate.
2. Unitatea de competenţă tehnică specializată ELEMENTE DE TRASARE

Nr. Unităţi Competenţe Conţinuturi

1. Elemente de C.1. Investighează 1. Tehnici de trasare a unghiurilor, liniilor,
trasare elementele trasării cotelor, curbelor , cadrilajelor
2. Transpunerea distanţelor, unghiurilor şi
cotelor de pe plan sau hartă pe teren
3. Lucrări de trasare a elementelor de bază
4. Lucrări de trasare în sistem complex a
elementelor de bază
5. Aplicarea în situaţii concrete ale
cerinţelor standard a trasării elementelor de
bază: la o tematică cerută transpunerea de
pe plan pe teren a elementelor trasării
C.2. Aplică metode de 6. Metode de trasare: coordonatelor polare ,

trasare în plan a coordonatelor rectangulare , intersecţia
construcţiilor unghiulară înainte , metoda intersecţiei
înapoi , intersecţia liniară , intersecţia
combinată (investigarea şi selectarea
metodelor în funcţie de condiţiile de
aplicare)
7. Metode optime de trasare în situaţii
topografice date
8. Schemele de trasare: elementele de
trasare, metodele şi procedeele de trasare,
măsuri, aparate şi instrumente auxiliare,
materializarea şi semnalizarea punctelor.
C. 3. Selectează lucrări de 9. Baza de trasare: date din planul general

trasări nivelitice şi al construcţiilor
planimetrice 10. Alcătuirea schemei bazei de trasare
11. Proiectarea reţelei de construcţie:
amplasarea punctelor reţelei, alegerea
procedeului de trasare alegerea
procedeului de marcare pe teren a
vârfurilor
12. Identificarea bazei altimetrice şi
planimetrice de trasare: marcarea şi
reperarea punctelor de îndesire a reţelei de
triangulaţie
C. 4. Monitorizează etapele 13. Planuri şi profile ale proiectului

trasării construcţiei: planul general al obiectivului
de proiectat cu terenuri şi construcţii,
planuri cu secţiuni ale construcţiilor,
planuri cu traseele reţelelor edilitare
14. Trasare în teren: trasarea axelor
principale, trasarea fundaţiilor, zidăriei şi
stâlpilor

15. Precizia trasării: precizia trasării axelor
principale, precizia trasării în detaliu,
principiul calculului preciziei necesare
Modulul ELEMENTE DE TRASARE poate fi parcurs în mod independent, iar ordinea de

parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. III - Tabel de corelare a competenţelor şi
conţinuturilor.
variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu
caracter interactiv. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia, proiectul, metoda practică,
observaţia sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea.
calificării.
O competenţă se evaluează o singură dată.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ, pentru
verificarea atingerii competenţelor.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
realizarea sarcinii.
Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile, care atestă
dobândirea competenţei

şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul, exerciţiul, demonstraţia, studiul de caz,
profesională.

Modulul IX : ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL ŞI CADASTRU TEHNIC
Modulul III Elemente de cadastru general şi cadastru tehnic se studiază pe parcursul

anului I, şcoală postliceală, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de
nivel 3 avansat, Tehnician topograf în construcţii.
Modulul ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL ŞI CADASTRU TEHNIC
are alocat un număr de 126 de ore pe an, din care instruire prin laborator tehnologic 32 de ore şi 30 ore
instruire practica comasata. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea
competenţelor prevăzute în Standardul de pregătire profesională specific calificării, document care face
parte din Sistemul Naţional de Calificări Profesionale.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să investigheze elementele de cadastru general, să
încadreze terenurile în categorii de folosinţă, să diferenţieze unităţile teritoriale ale cadastrului, să
aplice operaţiuni tehnice cadastrale..

1. Unitatea de competenţă tehnică generală: ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL ŞI DE
CADASTRU TEHNIC

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Nr. Unitate Competenţe Conţinuturi

1. Elemente de C.1. Investighează 1. Noţiuni generale de cadastru: evidenţa

cadastru elementele cadastrului terenurilor şi a proprietăţilor funciare
general şi de general 2. Registre cadastrale: al posesorilor, parcelar,
cadastru tehnic al corpurilor de proprietate si indexul alfabetic
3. Conţinutul registrelor oficiale ale
proprietăţii; documente necesare: planuri de
parcelare, registre cadastrale.
4. Documente necesare pentru stabilirea
hotarelor: documente necesare constatării
proprietăţii, titluri de proprietate; documente
juridice; cartea funciară.
5. Categorii de terenuri: terenuri agricole,

C.2. Încadrează terenurile în
terenuri forestiere, terenuri cu ape, terenuri cu
categorii de folosinţă
destinaţie specială
6. Categorii de folosinţă agricolă; categorii de
folosinţă forestieră; terenuri cu ape şi stuf;
drumuri şi căi ferate; terenuri în construcţie;
terenuri degradate neproductive.
7. Numerotarea administrativ teritorilă:
atribuirea numerelor de ordine pe planul
cadastral; folosirea codului extras din registrul
permanent al unităţilor administrativ teritoriale
publicat de Comisia Naţională de Statistică.
8. Numerotarea în extravilan: respectarea
regulilor generale de numerotare
9. Numerotarea la nivel de parcelă:
numerotarea cu cifre arabe; completarea
planului parcelar.
10. Numerotarea în intravilan: atribuirea
codului de identificare pentru străzi,
bulevarde, corpuri de proprietate; operarea
modificărilor pe planul cadastral
(dezmembrare, contopire).
11. Cadrul legislativ : Legea 18 /1991; Legea
2/2000; Legea 7 /1996 a cadastrului şi
publicităţii imobiliare.
12. Unităţile teritoriale ale cadastrului:

C.3. Diferenţiază unităţile
parcela, lanul, tarlaua, cvartalul, intravilan,
teritoriale ale cadastrului.
extravilan.
13. Cazuri speciale de formare a parcelelor:
cazul apelor, străzilor, drumurilor
14. Individualizează parcelele

C.4. Aplică operaţiuni
tehnice cadastrale 15. Operaţiuni tehnice pregătitoare-
determinări de coordonate (punct pe dreaptă,
intersecţii de drepte, ridicări şi coborâri de
perpendiculare)
16. Parcelarea: identificarea scriptică a
parcelelor; proiectarea parcelarului; calcul
analitic al suprafeţelor şi al elementelor
geometrice; aplicarea parcelarului pe
teren.Aplicaţii.
17. Detaşarea: detaşarea prin punct obligat;
detaşarea paralelă; rezolvarea trigonometrică;
detaşarea computerizată. Aplicaţii
18. Rectificări: rectificarea de hotar ca
detaşare prin punct obligatoriu; rectificarea de
hotar prinparcelare paralelă. Aplicaţii practice
19. Prelucrarea datelor: compensarea unei
reţele GPS, dotarea standard medie
Modulul : ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL ŞI DE CADASTRU TEHNIC

poate fi parcurs în mod independent, iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din
tabelul de la cap. III - Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate
pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de
analiză, interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităţii. Orele de instruire teoretică se
recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic
corespunzător: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem, operaţionale, instrucţiuni de
lucru, colecţie de reglementări tehnice şi normative specifice arhitecturii, construcţiilor şi instalaţiilor,
proiecte pentru amenajări interioare, fişe de lucru, fişe de documentare, portofolii, calculatoare cu
programe de aplicaţii pe tipuri de amenajări care vizează amenajările interioare de locuinţe.
-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
-elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse. Pentru atingerea competenţelor
din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter interactiv. Se recomandă metode
cum sunt: demonstraţia, exerciţiul, proiectul, metoda practică, observaţia sistematică a
comportamentului elevilor, autoevaluarea.
Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă,
respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permite individualizarea
învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat.
calificării. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ,
pentru verificarea atingerii competenţelor. Se evaluează numai competenţele din acest modul,
evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.
Exemplu de instrument de evaluare pentru Competenţa 4. Aplică operaţiuni tehnice cadastrale
Unitatea de competenţă: ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL SI CADASTRU TEHNIC

Evaluarea 1 – Competenţa 4. Aplică operaţiuni tehnice cadastrale
Centru:
Data de început:
Data de încheiere:
Data de verificare:
(a) Execută parcelări si detaşări de teren
(b) Execută rectificări de teren
(c) Prelucrează datele din teren

Operatiuni tehnice
pregatitoare: determinări de coordonate ( punct pe dreapta,intersecţii de drepte ,
ridicări si coborîri de perpendiculare )
Parcelarea: identificarea scriptică a parcelelor, proiectarea parcelarului, calcul
analitic al suprafeţelor şi al elementelor geometrice, aplicarea parcelarului
pe teren, aplicaţii
Detaşarea: detaşarea prin punct obligat, detaşarea paralelă, rezolvarea

trigonometrică, detaşarea computerizată, aplicaţii
Rectificări: rectificarea de hotar ca detaşare prin punct obligatoriu,

rectificarea unui hotar prin parcelare paralelă,
aplicaţii practice
Prelucrarea datelor: compensarea unei reţele G.P.S, dotarea standard medie.
Instrucţiuni pentru candidaţi
- Citiţi cu atenţie fişa de evaluare

- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa de evaluare, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de
evaluatorului
- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe de evaluare
- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa rezolvată
Evaluare 1
Această evaluare se referă la competenţa 4. Aplică operaţiuni tehnice cadastrale
1 (a) Selectarea elementelor necesare la execuţia operaţiunilor tehnice cadastrale

Stabiliţi şi exemplificaţi elementele caracteristice necesare efectuării
dezlipirilor de terenuri, înscriindu-le în coloanele din tabelul de mai jos.
Nr.crt. Elemente în dezlipire Rezolvare Evaluator Data

1. Determinări de coordonate
( punct pe dreaptă ,
intersecţii de drepte )
2. Determinări de coordonate
( ridicări şi coborîri de

perpendiculare )
3. Dezlipirea în triunghi
printr-un punct obligat
4. Dezlipirea paralelă în
triunghi
5. Dezlipirea proporţională în
triunghi
6. Dezlipirea în patrulater
2. (b) Analizarea detaşărilor

Nr. Tip Cerinţe specifice proiectului Evaluator Data
crt. detaşare
1. Dezlipirea în
triunghi
2. Dezlipirea în
patrulater
şi de formare a deprinderilor.
Instruirea se va realiza în laboratorul de desen cu o bună dotare materială şi cu softul
corespunzător. Instruirea prin activitatea la computer are importanţă deosebită în realizarea
corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii tehnicieni urbanişti.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul de caz, exerciţiul, demonstraţia,
profesională.

Modulul X : ELEMENTE GENERALE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Modulul Elemente generale de construcţii şi lucrări publice face parte din pregătirea tehnică
de specialitate din anul I, şcoala postliceală, pentru calificarea de nivel 3 avansat :
 Tehnician topograf în construcţii
În modulul Elemente generale de construcţii şi lucrări publice se regăsesc abilităţile din
unitatea de competenţă tehnică de specialitate Elemente de construcţii şi lucrări publice .Modulul
are alocate 64 de ore din care 32 de ore de laborator tehnologic şi 32 de ore de instruire teoretică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de
pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări profesionale.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

- unitatea de competenţă tehnică de specialitate Elemente generale de construcţii şi lucrări
publice
III. Tabel de corelare a competenţelor si conţinuturilor
Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi

Crt competenţă
1. Elemente C1 . Prezintă tipurile 1. Criterii de clasificare a tipurilor de
generale de de construcţii construcţiilor: destinaţie, importanţă
construcţii şi 2. Tipuri de construcţii după destinaţie:
lucrări publice clădiri civile,industriale şi agricole
C2. Prezintă tipurile 3. Tipuri de structuri pentru construcţii:

de structuri de structuri cu pereţi portanţi, structuri în
construcţii cadre, structuri mixte, structuri
combinate
4. Corelarea structurilor de construcţii
cu elementele de construcţii
C3. Descrie 5. Clasificarea elementelor de

elementele de construcţii în funcţie de rolul lor
construcţii 6. Elemente de rezistenţă: fundaţii,
pereţi, stâlpi, grinzi, planşee, şarpante,
scări
7. Elemente de închidere şi
compartimentare : pereţi de
compartimentare, tâmplărie, învelitori
8. Elemente de finisaj: tencuieli, placaje,
pardoseli, zugrăveli, vopsitorii,
tapete, ipsoserii
9. Elemente de izolaţii: izolaţii
hidrofuge, termice, fonice, anticorozive
şi antitrepidaţii

C 4. Descrie 10. Rolul lucrărilor publice
elementele lucrărilor 11. Drumuri
publice 12. Căi ferate
13. Lucrări de artă pentru căi de
comunicaţii
În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul Elemente generale de construcţii şi lucrări

publice profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia, proiectul, simularea.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul, se vor realiza activităţi de învăţare cu
caracter practic aplicativ : exerciţii de citire de identificare a diferitelor tipuri de elemente de
construcţii, rezolvarea de fişe de lucru, exerciţii de grupare a diferitelor elemente în funcţie de criterii
date, exerciţii de alegere a variantei optime..
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în
afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Pentru mai buna înţelegere a modaliţătilor de evaluare se propune un exemplu de instrumant de
evaluare sumativă pentru competenţa C2 din unitatea de competenţă Elemente generale de construcţii
şi lucrări publice
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare

Titlul unităţii: 10. ELEMENTE GENERALE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
(NIVEL 3)
Competenţa 10.3. Descrie elementele de construcţii
Criterii de performanţă:
(a ) Clasificarea elementelor de construcţii in funcţie de rolul lor
(b) Prezentarea rolului elementelor de construcţii pe categorii
(c) Caracterizarea elementelor de construcţii

_____________________________________________________________________
Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:
Categorii de elemente de
construcţii: de rezistenţă,de închidere şi compartimentare,de
finisaje, de izolaţii
Tipuri de elemente de
construcţii: de rezistentă: fundaţii, pereţi, stălpi, grinzi, planşee, şarpante, scări
de finisaj: tencuieli, placaje, pardoseli, zugrăveli, vopsitorii,

tapete, ipsoserii
de închidere şi compartimentare: pereţi de

compartimentare, tâmplărie, învelitori
de izolaţii : izolaţii hidrofuge, termice, fonice

INSTRUMENT DE EVALUARE
pentru
C2 Descrie elementele de construcţii
1. (a ) Clasificarea elementelor de construcţii in funcţie de rolul lor
Clasificaţi elementele de construcţii in funcţie de rolul lor
NR. Categorii de elemente de construcţii Evaluator Data

CRT :
1.
2.
3.
4.
2. (b) Prezentarea rolului elementelor de construcţii pe categorii

Completaţi în tabele denumirea categoriei şi prezentaţi rolul fiecărui element
Nr. Categoria de elemente

Crt. de construcţii : Rolul fiecărui element Evaluator Data
………………………
1. Fundaţii
2. Pereţi
3. Stâlpi
4. Grinzi
5. Planşee
6. Şarpante
7. Scări

………………………
1. Tencuieli
2. Placaje
3. Pardoseli
4. Zugrăveli
5. Vopsitorii
6. Tapete
7. Ipsoserii

………………………
1. Pereţi de
compartimentare
2. Tâmplărie
3. Învelitori

………………………
1. Izolaţii hidrofuge
2. Izolaţii termice
3. Izolaţii fonice
3. ( c ) Caracterizarea elementelor de construcţii
Precizaţi pentru fiecare element de construcţie materialele din care se execută şi caracteristicile de
alcătuire
Nr Elemente de Caracterizare Evaluator Data

crt rezistenţă
1. Fundaţii Materiale:
Alcătuire:
2. Pereţi Materiale:
Alcătuire:
3. Stâlpi Materiale:
Alcătuire:
4. Grinzi Materiale:
Alcătuire:
5. Planşee Materiale:
Alcătuire:
6. Şarpante Materiale:
Alcătuire:
7. Scări Materiale:
Alcătuire:

crt finisaj
1. Tencuieli Materiale:
Alcătuire:
2. Placaje Materiale:
Alcătuire:
3. Pardoseli Materiale:
Alcătuire:
4. Zugrăveli Materiale:
Alcătuire:
5. Vopsitorii Materiale:
Alcătuire:
6. Tapete Materiale:
Alcătuire:
7. Ipsoserii Materiale:
Alcătuire:
Elemente de
Nr închidere şi Caracterizare Evaluator Data
crt compartimentare
1. Pereţi de Materiale:
compartimentare Alcătuire:
2. Tâmplărie Materiale:
Alcătuire:
3. Învelitori Materiale:
Alcătuire:

crt izolaţii
1. Izolaţii Materiale:
hidrofuge Alcătuire:
2. Izolaţii termice Materiale:
Alcătuire:
3. Izolaţii fonice Materiale:
Alcătuire:

Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic,
ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiţi.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială, astfel:
eşantioane de materiale, machete, planşe , etc. Instruirea în laboratoare tehnologice are importanţă
deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor
de aplicabilitate descrise în standard. Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi
de învăţare: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale
înregistrate pe casete video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de
evaluare, prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competenţele din cadrul modulului .

STAGIUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Conform planului cadru de învăţământ, în anul I al şcolii postliceale este prevăzut un stagiu de
pregătire practică comasată de 120 ore pe an pe o perioadă de 4 săptămâni cu câte 30 ore / săptămână.
În acestă perioadă se va realiza un proiect integrat din toate modulele ce fac obiectul pregătirii de
specialitate şi au fost parcurse în anul şcolar respectiv. Coordonarea activităţii elevilor în această
perioadă va fi efectuată de profesorul de specialitate, iar activitatea se poate desfăşura pe grupe de
elevi.
Se vor exersa, fără a fi evaluate, toate competenţele pentru abilităţi cheie sau tehnice specializate
dezvoltate prin cultura de specialitate din anul I al şcolii postliceale pentru calificarea Tehnician
topograf în construcţii. Tema proiectului alesă a fi elaborată în perioada stagiului de pregătire practică
se va stabili în concordanţă cu posibilităţile şi oportunităţile existente pe plan local. Se va pune accent
pe dezvoltarea competenţelor tehnice specializate din modulele Elemente de cadastru general şi
cadastru tehnic, Elemente generale de construcţii şi lucrări publice, Elemente de trasare,
Relevarea construcţiilor şi Măsurători planimetrice, deoarece aceste competenţe vor fi
fundamentale pentru un topograf în construcţii. Ca activităţi de învăţare recomandăm aplicarea
metodelor de predare-învăţare active, centrate pe elev: problematizarea, exerciţiul practic, studiul de
caz, demonstraţia, jocul de rol, simularea, elaborarea unui proiect / produs finit. Alegerea metodelor de
predare-învăţare cele mai potrivite rămâne la latitudinea profesorului şi se va face în funcţie de nivelul
de pregătire a elevilor, scopul urmărit, posibilităţile locale şi parteneriatul social al şcolii cu agenţii
economici din domeniu.
Activităţile propuse pentru parcurgerea stagiului de pregătire practică se vor desfăşura în
cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu materiale didactice corespunzătoare dezvoltării
competenţelor din modulele precizate mai sus.

ALCĂTUIREA MODULELOR
Anul I – Şcoala postliceală
Calificarea: Tehnician topograf in constructii, Nivel 3 avansat
Unitate de Competenţe Module Eva
competenţă I II III IV V VI VII VIII IX luare
Comunicare Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de √ √
profesională în îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale
limba modernă semnificative
Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, √ √
legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu,
în contexte profesionale semnificative
Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale √ √
semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale √ √
semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea √ √
de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
Managementul Precizează principiile de management al calităţii √ √
calităţii Efectuează controlul statistic √ √
Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurarea calităţii √ √
Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii √ √
Tehnologia Utilizează sistemul de operare Windows √ √
informaţiei şi Compară reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel √ √
comunicării Administrează o bază de date √ √
Comunică prin Internet √ √
Structurează şi prezintă informaţii din surse variate √ √
Desen tehnic Interpretează planuri topografice şi de căi de comunicaţii √ √
de specialitate Execută planuri topografice şi de căi de comunicaţii √ √
şi asistat de Analizează elementele căilor de comunicaţii după desenele de execuţie √ √
calculator Utilizează programe de tip CAD √ √
Realizează documentaţia tehnică pentru o aplicaţie dată √ √
Măsurători Investighează problematica matematică ajutătoare √ √
planimetrice Selectează tehnica de operare necesară măsurărilor planimetrice √ √
Aplica tehnici de măsurare a distanţelor şi unghiurilor orizontale √ √
Determină coordonatele planimetrice prin drumuiri √ √
Determină coordonatele planimetrice prin drumuiri cu radieri √ √
Determină coordonatele planimetrice prin intersecţii √ √
Determină coordonatele planimetrice pentru realizarea triangulaţiei √ √
locale
Instrumente şi Stabileşte instrumentele şi tehnicile pentru măsurarea directă a √ √
aparate distanţelor
topografice Utilizează instrumentele şi aparatele pentru măsurarea √ √
unghiurilor
Precizează instrumentele şi aparatele folosite la măsurarea √ √
indirectă a distanţelor şi unghiurilor
Caracterizează instrumentele folosite la măsurarea diferenţelor √ √
de nivel
Prelucrează datele din topografie cu instrumente clasice şi moderne de √ √
birou
Recunoaşte instrumentele şi dispozitivele folosite la transmiterea pe √ √
aliniamente a punctelor
Elemente de Investighează elementele trasării √ √
trasare Aplică metode de trasare în plan a construcţiilor √ √
Selectează lucrări de trasări nivelitice şi planimetrice √ √
Monitorizează etapele trasări √ √
Elemente de Investighează elementele de cadastru general √ √
cadastru Încadrează terenurile în categorii de folosinţă √ √
general şi Diferentiază unităţile teritoriale ale cadastrului √ √
cadastru Aplică operaţiuni tehnice cadastrale √ √
tehnic
Elemente Prezintă tipurile de construcţii √ √
generale de Prezintă tipurile de structuri de construcţii √ √
construcţii şi Descrie elementele de construcţii √ √
lucrări publice Descrie elementele lucrărilor publice √ √

BIBLIOGRAFIE
G. Marton , N. Zegheru, A., Fotogrammetrie. Editura Ceres, Bucureşti, 1972
Anton Năstase , Cartografie-topografie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
D. Mihail , Topografie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966
Traian Orghidan , Nicolae Cenan , I. Lucrări de laborator , ediţia a II- a, U. T. Pres, Cluj- Napoca,
2003
Dima N. , Pădure I. , Topografie minieră , Curs , U.T. Petroşani , 1991
Gheorghe M.T. Rădulescu , Topografie generală note de curs,Risoprint , Cluj Napoca, 2002
Gheorghe M.T. Rădulescu , Topografie generală îndrumător de lucrări ,Risoprint , Cluj Napoca,
2002
Gheorghe M.T. Rădulescu , Topografie generală culegere de probleme ,Risoprint , Cluj Napoca, 2002
Gheorghe M.T. Rădulescu , Topografie inginerească note de curs,Risoprint , Cluj Napoca, 2002
Gheorghe M.T. Rădulescu , Topografie inginerească îndrumător de lucrări,Risoprint , Cluj Napoca,
2002
Gheorghe M.T. Rădulescu , Topografie generală culegere de probleme,Risoprint , Cluj Napoca, 2002
Leu N. şi colab. , Topografie şi cadastru agricol , Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1999
Nicolăescu Gh. , Geodezie , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965
D. Ghiţău , Geodezie triangulaţie , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972
Mircea Miclea , Cadastru şi cartea funciară , Editura All , Bucureşti, 1995
Nicolae Boş , Cartea funciară şi expertiza tehnică topo-cadastrală , Editura All, Bucureşti, 2003
Vasile Dohotar , Cadastru general. Cadastru tehnic- note de curs ,U.B.B. Cluj Napoca, 2003
Ionel Simion , AutoCAD pentru ingineri , Editura Teora , Bucureşti 2003


CRR Postliceala Anul I Topograf in Constr.

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR Postliceala Anul I Topograf in Constr.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Aprobat cu OMECT 1847/29.08.2007

DOMENIUL: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

CALIFICAREA: TOPOGRAF ÎN CONSTRUCŢII

Prof. Ing. , Verdeş Vasile Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny”,

CNDIPT: expert Paula Posea

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 2

Total ore/an: 24 ore/săptămână x 32 săptămâni + 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 888

TOTAL = 888 ore/an

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 3

Cultura de specialitate Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 4

Legenda: T – ore de instruire teoretică

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 5

II. Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul:

1. Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

III. Tabel de corelare a competenţelor si conţinuturilor

Nr Unitatea de Competenţe Conţinuturi

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 6

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 7

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu

Titlul unităţii: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ (NIVEL 3 avansat)

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 9

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 10

Nr Activitatea probată Evaluator Data

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 11

Modulul MANGEMENTUL CALITĂŢII se studiază pe parcursul anului I, al şcolii postliceale

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 12

Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi

C. 2. Efectuează 3. Elementele controlului statistic: caracteristica

C. 3. .Acţionează pentru 6. Cerinţele pentru implementarea unui sistem

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 13

IV.Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 14

Instrument de evaluare nr. 1

Unitatea de competenţă : MANGEMENTUL CALITĂŢII

Evaluarea 1: Precizează principiile de management al calităţii

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 15

(a) Definirea principiilor de management al calităţii

(b) Indicarea funcţiilor managementului calităţii

Principiile managementului calităţii: orientarea către client, leadership, implicarea personalului,

Funcţiile managementului calităţii: planificarea calităţii, organizarea activităţilor referitoare la

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităţi de evaluare.

Instrucţiuni pentru candidaţi

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 16

1(a). Definirea principiilor de mangement al calităţii

Principii Definiţia Data Evaluator

1. Orientarea către client 1……………………………………

1(b) Indicarea funcţiilor managementului calităţii

Nr. Funcţiile managementului calităţii Data Evaluator

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 17

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 18

Modulul III TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII se studiază pe

II. Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul

Domeniul: Construcţii şi lucrări publice 19

Nr. Unitate Competenţe Conţinuturi

1. Tehnologia C.1. Utilizează sistemul de 1. Noţiuni elementare de operare: pornirea şi

C.2. Compară reprezentări 5. Operaţii de operare asupra structurii unui

C.3. Administrează o bază 10. Tipuri de date: numerice, alfanumerice,

C.4. Comunică pe Internet 15. Tehnici de căutare adecvate surselor de

C.5. Structurează şi prezintă 18. Surse de informatii: baze de date,