Sunteți pe pagina 1din 95

MINISTERUL EDUCAŢIEI , CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI


TEHNIC

Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008

CURRICULUM

Şcoală postliceală

CALIFICAREA Agent fiscal

Nivel 3 AVANSAT
BUCUREŞTI
2008
GRUPUL DE AUTORI:

................Gabor Cornelia – Grupul Şcolar „Nicolae Teclu” Copşa Mică


..........Reisffeld Adriana – Grupul Şcolar „Nicolae Teclu” – Copşa Mică
............................Ilie Ioan – Grupul Şcolar „Nicolae Teclu” – Copşa Mică

CONSULTANŢI:

Tempian Dorin - Şef Administraţie Financiară Locală – Copşa Mică

Ciobanu Gabriela - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului


Profesional şi Tehnic

Ştefănescu Mihaela - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului


Profesional şi Tehnic

Agent fiscal 1
Notă introductivă

În conformitate cu procesele de restructurare, care se produc la toate nivelurile în


ţara noastră şi care sunt impuse de necesitatea promovării unei economii de piaţă, are loc şi
dezvoltarea procesului de reformă a învăţământului profesional şi tehnic, reformă care are ca
principal obiectiv asigurarea de specialişti în toate domeniile de activitate, cu o pregătire
profesională superioară, capabili a răspunde cerinţelor legislaţiei ţării noastre şi ale Uniunii
Europene.
Învăţământul postliceal oferă şansa oricărui absolvent de liceu să obţină o
calificare la un nivel avansat, care-i facilitează integrarea pe piaţa muncii.
Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor
competenţe care să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa,
perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-un cadru economic dinamic şi concurenţial.
Competenţele incluse în calificarea de nivel 3+ „Agent fiscal” formează viitorilor
absolvenţi abilităţi legate de:
 Comunicare profesională în limba modernă
 Utilizarea tehnicilor de lucru în contabilitatea asistată de calculator
 Contabilitatea instituţiilor publice
 Managementul calităţii
 Managementul proiectelor
 Comunicare profesională
 TIC aplicată
 Drept comercial
 Controlul economic financiar
 Gestiune financiară
 Fiscalitate
 Analiza pieţei
 Statistică şi analiză economică

Pe lângă activităţile specifice, “Agentul fiscal”, îşi va dezvolta competenţe cheie


importante necesare unei bune comunicări atât cu persoanele cu care intră în contact cât şi
în cadrul echipei de lucru, îşi va dezvolta competenţe de utilizare a softurilor specifice, va
aplica continuu tehnici de îmbunătăţire a calităţii activităţii la locul de muncă.
Curriculum-ul a fost structurat pe module care vizează atât prezentarea conceptelor,
principiilor şi noţiunilor esenţiale care formează sistemul teoretic, cât şi aplicabilitatea
metodelor şi procedurilor larg utilizate în diferite demersuri la locul de muncă.

Agent fiscal
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala Postliceală

Anul I

Domeniul: Economic
Calificarea: Agent fiscal

Modulul I Comunicare Total 64 Total 2


profesională în limba ore/an ore/săpt
modernă

Modulul II TIC 64 2
Modulul III Comunicare 64 2
profesională
Modulul Coordonarea şi lucrul 192 6
IV în echipă
Din pregătire 64 Din care: pregătire 2*
care: practică practică -
Modulul V Bazele contabilităţii 128 4
Din pregătire 64 Din care: pregătire 2*
care: practică practică -
Modulul Drept comercial 128 4
VI
Din laborator 64 Din care: Laborator 2
care: tehnologi tehnologic
c
Modulul Finanţe publice 64 2
VII
Modulul Analiza pieţei 128 4
VIII
Din laborator 64 Din care: laborator 2
care: tehnologi tehnologic
c
Modulul Fiscalitate 192 6
IX
Din pregătire 64 Din care: pregătire 2*
care: practică practică

Total ore/an: 32 x 32 săptămâni = 1024 ore


Stagii de pregãtire practicã : 30 ore/sãptãmânã x 3 sãptãmâni/an = 90 de ore

TOTAL ORE : 1114 ore/an

Notă
* - Pregătirea practică pentru modulele de specialitate se desfăşoară într-o zi / săptămână x 6 ore / zi
în laboratoarele şcolii sau la agenţii economici
Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici, sub îndrumarea profesorului de
specialitate, cu clasa împărţită pe grupe
La finalul stagiului de pregătire elevii vor realiza un proiect care să abordeze conţinuturi si
competente din toate modulele studiate pe parcursul anului .

Agent fiscal
Modulul I

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Număr total de ore: 126


a) Anul I număr ore 64;
b) Anul II număr ore 62.
Toate orele sunt abordate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL
C1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de
serviciu, în contexte profesionale semificative;
C2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de
sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative;
C3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul
îndeplinirii de sarcini de serviciu;

C4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul


îndeplinirii de sarcini de serviciu;

C5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în


contexte profesionale semnificative.

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR


UC.1. Comunicare profesională în limba modernă

Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor


Contexte:
1. Obţine informaţii prin
receptarea de mesaje orale,  Activităţi de serviciu
legate de îndeplinirea de sarcini  Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională
de serviciu, în contexte (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
profesionale semnificative  Situaţii formale şi situaţii informale
Surse şi tipuri de mesaje orale:
1.1 Identifică informaţiile necesare şi  mesaje, formale / informale directe, emise clienţi, colegi / cei
suficiente pentru decodarea sensului din jur;
global în mesaje orale care folosesc
 discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);
un limbaj complex şi conţin
vocabular specializat  prezentări (formale / informale) de produse / servicii;
 transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
1.2 Extrage informaţii / detalii
 conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.
specifice necesare şi relevante
Informaţii obţinute:
pentru sarcinile de serviciu, din
mesaje orale diverse
 ideea principală (sensul global);
 informaţii pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări,
1.3 Identifică opinii şi atitudini, şi le explicaţii;
distinge de informaţii factuale sau de  informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de
altă natură (legi, idei, concepte) procese, produse şi servicii;
1.4 Identifică, cu ajutorul  opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),
conţinutului, intonaţiei şi al sensului priorităţi.
implicit, informaţii privind priorităţi şi Limbaj:
urgenţe  limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în registre
Agent fiscal
1.5 Identifică şi utilizează indicii sociale şi profesionale uzuale
verbale, non-verbale şi / sau asocieri  termeni specifici mesajelor mass media;
/ conexiuni pentru clarificarea  vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant
sensului unor elemente de vocabular pentru domeniul ocupaţional.
sau de accent nefamiliare  vorbire la viteză normală
1.6 Înţelege instrucţiuni, solicitări şi  varietăţi de accent
întrebări orale care folosesc un Moduri de acţiune:
limbaj complex şi conţin vocabular  întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea
specializat, şi realizează acţiuni sensului prin alte surse;
adecvate pe baza informaţiilor  comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
obţinute pe cale orală  acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
Contexte:
2. Obţine informaţii prin
receptarea de mesaje scrise  Activităţi profesionale
specializate, legate de  Contexte profesionale formale şi informale
îndeplinirea de sarcini de serviciu,  Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională
în contexte profesionale (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
semnificative Tipuri de text, în diverse registre, de lungime variabilă:
 documente profesionale specifice specializării: manuale,
2.1 Identifică şi localizează prompt şi rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;
corect informaţii şi opinii relevante
 texte de popularizare pe teme profesionale: articole de
pentru sarcini de serviciu, în texte de
presă, prezentări, reclame, anunţuri;
specialitate
 texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă,
2.2 Identifică sensul unor elemente faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni, cereri, reclamaţii,
de text nefamiliare prin utilizarea de procese verbale;
materiale de referinţă şi / sau de Informaţii obţinute:
asocieri / conexiuni, atunci când este  elemente cheie / esenţiale din documente relevante
necesar
 informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe
2.3 Corelează în mod coerent mai teme de interes comun şi de interes profesional;
multe informaţii din diverse părţi ale  informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale
unui text / din texte diferite, în scopul unor produse şi servicii, evaluări;
îndeplinirii unei sarcini de serviciu  date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii
2.4 Identifică şi discriminează între şi procese tehnologice
informaţii factuale, puncte de Materiale de referinţă: dicţionare; diagrame şi alte materiale
vedere, opinii şi atitudini vizuale; instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de date,
2.5 Transferă informaţii din texte de pagini web.
specialitate în diverse forme de Forme de prezentare: tabele, grafice, scheme, prezentări,
prezentare notiţe.
Moduri de acţiune:
2.6 Înţelege reglementări,
 comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
instrucţiuni, şi recomandări specifice
din texte care conţin limbaj complex
 transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare;
şi specializat şi realizează acţiuni  realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de
adecvate pe baza informaţiilor din decizii.
astfel de texte de specialitate
Tipuri de informaţii: Conversaţii şi prezentări de lungimi
3. Exprimă mesaje orale în limbaj
variate, ce conţin:
complex, în contexte profesionale
semnificative, în scopul  informaţii factuale (inclusiv numerice), idei, opinii;
îndeplinirii de sarcini de serviciu  instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi;
 descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.
3.1 Oferă şi solicită, în discuţii,
Tipuri de discurs:
informaţii şi instrucţiuni pentru
îndeplinirea unei sarcini de serviciu,
 Discuţii profesionale formale şi informale;
folosind expresii şi structuri variate  Prezentări, scurte rapoarte profesionale.
Contexte:
3.2 Realizează prezentări orale de  Contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la locului
fapte, idei şi opinii profesionale,
de muncă;
pregătite în prealabil, folosind un
 Contexte sociale legate de profesie (târguri, conferinţe, întâlniri,
limbaj specializat corect şi materiale
şedinţe);
Agent fiscal
suport adecvate  Contexte formale şi contexte informale.
3.3 Formulează clar, precis şi Tipuri de prezentări:
structurat logic idei, fapte şi opinii şi  Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);
le susţine cu argumente  Demonstraţii operaţionale;
3.4 Oferă clarificări şi explicaţii  Prezentări detaliate de procese / produse / servicii.
atunci când informaţia / instrucţiunea Materiale suport pentru prezentări (dacă / când e necesar)
nu este corect înţeleasă de ceilalţi  notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de lucru;
3.5 Se exprimă fluent, cu intonaţie  imagini, grafice, scheme, folii, planşe, obiecte (mostre),
corectă şi într-un registru adecvat modele;
contextului Limbaj:
 fluent, la viteză normală, în diverse registre;
3.6 Utilizează adecvat şi suficient de
 vocabular specializat familiar, specific domeniului
corect o varietate de termeni de
ocupaţional.
specialitate comuni / familiari şi de
Moduri de comunicare: faţă în faţă, individual sau în grup; la
structuri lingvistice astfel încât să
telefon, robot telefonic.
asigure comunicarea deplină a
Moduri de acţiune:
sensului, chiar dacă există în mesaj
unele deficienţele de pronunţie şi /
 comunicarea/transmiterea de informaţii/instrucţiuni către
interlocutor/i;
sau intonaţie, de gramatică, şi / sau
de registru  susţinerea unei prezentări.

Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale:


4. Elaborează mesaje scrise
specializate, în contexte  formulare şi alte documente specifice specializării (facturi,
profesionale semnificative, în facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de
scopul îndeplinirii de sarcini de producţie, documente de evidenţă, specificaţii, evaluări), în
serviciu funcţie de specializare;
 corespondenţă profesională: scrisori, circulare, faxuri,
4.1 Completează documente şi mesaje / e-mail;
formulare profesionale specifice  dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte.
sarcinilor de serviciu ale profesiei  formate formale şi formate informale.
4.2 Redactează texte funcţionale Tipuri de informaţii – în texte de lungimi variate, în diverse
mai complexe, specifice sarcinilor de registre:
serviciu, cu folosirea de expresii şi  informaţii factuale de specialitate, despre procese, produse şi
structuri adecvate variate servicii;
4.3 Transmite în scris, în limbaj  aranjamente şi instrucţiuni de serviciu;
specific clar şi precis, informaţii  idei, opinii, puncte de vedere;
corecte pe teme din domeniul de  raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe,
specializare procese.
4.4 Utilizează materiale de referinţă Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare, formule de
specifice adecvate pentru a verifica comunicare standardizate, formule de politeţe.
corectitudinea informaţiei şi a limbii Teme specifice legate de organizarea locului de muncă,
folosite operaţii, activităţi şi procese de producţie, calitatea serviciilor /
produselor.
4.5 Elaborează texte astfel încât Contexte:
deficienţele de gramatică, ortografie  Contexte profesionale, situaţii specifice la locului de muncă;
şi / sau de registru nu împiedică  Contexte sociale care au legătură cu profesia;
înţelegerea deplină a lor
 Contexte formale şi contexte informale.
4.6 Adaptează formatul şi limbajului Materiale de referinţă:
la context, la tipul de text şi la  dicţionare, glosare de termeni specializaţi / sintagme
subiect specifice;
 documente normative şi tehnice, reviste de specialitate, baze
de date
 modele de documente şi formulare.
Tipuri de informaţii şi opinii:
5. Participă la interacţiuni orale şi
în scris legate de îndeplinirea de
 informaţii factuale – inclusiv numerice – pe teme
sarcini de serviciu, în contexte profesionale;
profesionale semnificative  analize, evaluări de: produse, servicii, procese,

Agent fiscal
5.1 Participă cu informaţii factuale şi preferinţe;
cu opinii proprii la discuţii  argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii
profesionale, pe teme legate de profesionale;
sarcini de serviciu  ipoteze, predicţii;
5.2 Intermediază conversaţii între un Teme de discuţie, comunicare telefonică, corespondenţă:
vorbitor al limbii moderne şi un  probleme de serviciu curente, aranjamente la locul de
vorbitor al limbii materne muncă;
 relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări etc.;
5.3 Comunică telefonic în mod  solicitări şi răspunsuri la solicitări, instrucţiuni, explicaţii;
adecvat, pe teme de interes
 evaluarea de informaţii, de produse, de servicii.
profesional, în contexte legate de
Contexte pentru:
sarcini de serviciu
a. Discuţii profesionale:
5.4 Elaborează corespondenţă  situaţii şi întâlniri sociale şi profesionale formale şi
profesională în diverse formate şi informale, interviuri individuale sau în grup;
către diverşi destinatari, în contexte b. Comunicare telefonică:
legate de sarcini de serviciu  convorbiri cu colegi, subalterni, superiori, în activităţi
5.5 Verifică înţelegerea şi solicită / profesionale;
oferă clarificări / explicaţii când  comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi;
informaţia nu este clar înţeleasă, în c. Corespondenţă profesională, formală şi informală
conversaţii directe şi telefonice şi în  în interiorul organizaţiei: cu subalterni, colegi, superiori;
prezentări  în afara organizaţiei: cu clienţi, parteneri, actuali şi / sau
5.6 Se exprimă clar, fluent şi adecvat potenţiali
terminologic, cu limbajul şi registrul Tipuri şi moduri de interacţiune:
adaptate la subiect, la context şi la  în discuţii, schimburi de opinii: faţă în faţă, în perechi, în
interlocutor / destinatar, cu grup mic;
respectarea convenţiilor şi normelor  la telefon: apeluri date şi primite, preluare / transmitere
sociale şi culturale, în funcţie de rol de mesaje;
şi de relaţiile cu interlocutorul /  în scris: scrisori, circulare, oferte, faxuri, mesaje (inclusiv
destinatarul, în comunicarea orală şi e-mail).
în scris Limbaj şi convenţii:
 comunicări directe / telefonice derulate cu viteză
normală,
 formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei discuţii
directe / telefonice
 formule standard folosite în corespondenţa de diverse
tipuri
 vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de
serviciu.

NOTĂ DE PREZENTARE

Principii
Curriculumul de COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, nivel 3+ pentru ŞCOALA
POSTLICEALĂ a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:
 nevoile de comunicare profesională în limba modernă ale absolvenţilor de şcoală
postliceală
 existenţa unei unităţi de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă,
nivel 3+” în componenţa fiecărei calificări de nivel 3 + din Sistemul Naţional al Calificărilor din
România;
 reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru învăţământul profesional şi
tehnic prin organizarea modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în
componenţa calificării;
 reperele impuse de OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 cu privire la aprobarea
Metodologiei de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a
curriculumului pentru învăţământul postliceal, şi a Reperelor metodologice pentru proiectarea
standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal, în noua
structură a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic din România;
Agent fiscal
 documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului
şcolar şi în cadrul învăţării pe toată durata vieţii;
 necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns adecvat cerinţelor socio-profesionale,
exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de
formare prin şcoala postliceală.
Prezentul curriculum ţine seama de organizarea învăţământului postliceal şi de structura
Unităţii de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 +”, şi a fost elaborat
urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere şi de
interacţiune, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral
cât şi în scris, în contexte profesionale, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil
să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi
în scris) în diverse contexte comunicative profesionale şi sociale.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii.
Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi
achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv al disciplinelor tehnice de specialitate, să utilizeze
informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte
surse de informare, inclusiv bazele de date şi Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper:
a) Unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 +” din componenţa
fiecărei calificări;
b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie;
c) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat de Consiliul
Europei în 1998 şi revizuit în 2000.
Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la
sfârşitul învăţământului liceal, competenţe de comunicare necesare pentru o comunicare profesională
în limba modernă adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi
atitudini specifice domeniului socio-profesional de activitate şi contribuie în plus şi la dezvoltarea şi
aprofundarea de competenţe cheie în alte două dintre cele opt domenii de competenţe cheie 1 (domenii
asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european: (5) ”a învăţa să înveţi”
(Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal,
intercultural, social and civic competences).
Structura programei
Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări curriculare şi didactice care îmbină
competenţe şi tipuri de conţinuturi, cu particularizarea conţinuturilor tematice şi funcţionale la specificul
domeniului de profesionalizare.
Programa şcolară pentru modulul ”Comunicare în limba modernă, nivelul 3 +” este realizată după
modelul de proiectare de curriculum modular, în conformitate cu prevederile din Anexa II la
OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 ”Repere metodologice pentru proiectarea standardelor de pregătire
profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal”. Se asigură astfel corelarea programei cu
unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă nivel 3 +”2 care intră în
componenţa tuturor standardelor de pregătire profesională de nivel 3+. Programa este concepută
pentru a fi parcursă într-un modul unic.
Programa are următoarea structură:
 VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul şcolii postliceale pentru educarea
tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere pentru evaluarea continuă, dar nu
vor fi evaluate în scopul certificării.

1 Vezi Implementation of “Education & Training 2010” programme , Working group on Basic skills, foreign language teaching and
entrepreneurship; Report November 2003, Annex 2, nota 24, pp. 48-58
2 Pentru a facilita accesul la informaţia necesară proiectării didactice, anexăm la prezentul document unitatea de competenţă
“Comunicare profesională în limba modernă. Nivel 3 avansat ” ( vezi pp. 20 – 31)
Agent fiscal
 COMPETENŢE (ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi, în vederea folosirii lor
independente de către elevi). Programa include detalieri ale competenţelor din Unitatea de
competenţă “Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3+”, corelate cu FORME DE
PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului.
 CONŢINUTURI RECOMANDATE, care sunt structurate în :
 Domeniile tematice şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor
de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în
evaluare.
 Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea
funcţională a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi).
 Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor
fi achiziţionate, cu care se va opera pe parcursul activităţilor şi care vor fi utilizate în
comunicare). Programa cuprinde elemente de construcţia a comunicării pentru fiecare limbă
modernă studiată

 CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE conţine precizări cu caracter


obligatoriu privind modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică, metodele de
învăţare-predare care vor fi folosite şi corelarea instrumentelor şi probelor de evaluare cu conţinutul
unităţii de competenţă.
 SCURT GHID METODOLOGIC (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea
demersul didactic)
Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:
 Recomandări privind proiectarea didactică
 Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
 Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi pentru
evaluarea în vederea certificării competenţelor

Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa


programei.
Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă ”Comunicare
profesională în limba modernă, nivel 3+”, cu detalieri elaborate pe baza Criteriilor de performanţă
pentru fiecare dintre acestea.
Rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” preia din unitatea de competenţă elemente specificate
la rubrica Condiţii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu conţinuturile tematice, lingvistice şi
funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de
proiectare didactică, în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi
având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Evaluarea
Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul
de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul
de achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în
cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic; în momentul când se va considera că
elevii (în mod individual sau în grup) deţin la un nivel satisfăcător o anumită competenţă dintre cele
cinci care compun Unitatea de competenţă, aceştia vor fi evaluaţi în vederea certificării acesteia.
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie
a competenţelor, evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul
unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind Probele de
evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de competenţă, avându-se în vedere Criteriile de
performanţă şi Condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia şi în conformitate cu
recomandările privind elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic, secţiunea ’Evaluare’.
În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională
ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziţionarea şi

Agent fiscal
dezvoltarea de către elevi de competenţe de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu
cele prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.
Pentru finele şcolii postliceale nivelul ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă va fi
nivelul B 2.2 pentru toate competenţele, cu precizarea că aceste competenţe trebuie dovedite la
acest nivel în contexte profesionale relevante pentru domeniul de specializare .

VALORI ŞI ATITUDINI

Pe parcursul studierii limbii moderne în şcoala postliceală se va avea în vedere cultivarea şi


dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:
 Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în
diferite situaţii de comunicare
 Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la
patrimoniul culturii universale
 Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin
abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale

 Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte profesionale şi socio-


culturale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte specializate în limba
modernă

CONŢINUTURI RECOMANDATE

NOTE:
1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în
programă, se recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos;
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor strictă cu
profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase.

TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare în şcoala postliceală să fie proiectate şi realizate în
contextul următoarelor domenii tematice:

DOMENIUL PERSONAL
 Relaţii interpersonale / profesionale / la locul de muncă
 Viaţa personală (stil de viaţă, deontologie profesională, comportament profesional,
comportament social)
DOMENIUL PUBLIC
 Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, ştiinţifice, tehnice, strategii de
utilizare a resurselor)
 Civism, drepturile omului
 Mass-media
DOMENIUL OCUPAŢIONAL
 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;
 Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;
 Organizarea locului de muncă;
 Echipamente specifice specializării;
 Operaţii, activităţi şi procese de producţie specifice specializării;
 Calitatea serviciilor / produselor.
DOMENIUL EDUCAŢIONAL
 Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
 Patrimoniul socio-cultural european
Agent fiscal
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:
Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii
(acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului profesional de specializare.
Funcţiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral şi în scris, atât în registrul
formal, cât şi în registrul informal, în contexte relevante pentru domeniul profesional de
specializare.

Pe parcursul şcolii postliceale se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii
(acte de vorbire):
A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal
A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular
A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare
A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii
A solicita şi a oferi informaţii despre costuri, preţuri, etc.
A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene şi procese de producţie
A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale
A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal de muncă
A confirma / infirma informaţii
A solicita confirmarea / infirmarea unor informaţii
A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
A formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
A formula oferte / invitaţii
A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie
A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune
A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva
A oferi un obiect în mod politicos
A exprima mulţumiri
A cere scuze
A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv
telefonice)
A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie
A solicita şi a da instrucţiuni
A solicita şi a da sfaturi
A solicita şi a formula propuneri, sugestii
A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul
A corecta / încuraja / avertiza pe cineva.
A planifica o acţiune
A convinge, a determina cursul unei acţiuni
A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune
A caracteriza persoane, fapte, acţiuni
A compara acţiunile prezente cu cele trecute
A trage concluzii
A lua decizii
A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva
A exprima diverse grade de certitudine.
A exprima presupuneri
A exprima probabilitatea
A exprima acţiuni / stări posibile
A exprima condiţii
A exprima cauze şi consecinţe
A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe
A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere

Agent fiscal
A exprima o hotărâre sau o promisiune
A exprima opinii / puncte de vedere personale
A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale
A solicita opinii / puncte de vedere personale
A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere
A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora
A contrazice opiniile altora
A face prezentări
A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj
A cere şi a da detalii şi explicaţii
A solicita repetarea şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia


elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii
didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare.
Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii
comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de
gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se
urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi
avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului
specializat, în funcţie de specializare.

LIMBA ENGLEZĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a
comunicării:
Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective
Adjectivul: grade de comparaţie, comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul
Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative
Verbul: diateza pasivă directă / indirectă; verbe modale; participiul trecut şi funcţiile sale sintactice
Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie
Prepoziţia: de loc, de timp, de poziţie, de mişcare
Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectă

LIMBA FRANCEZĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a
comunicării:
Lexic
Familii de cuvinte, câmpuri lexicale, denotaţie, conotaţie*
Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime

Morfologie
Substantivul şi determinanţii săi
Determinantul adjectival şi gradele de comparaţie
Numeralul ordinal şi cardinal
Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotărât, adverbial,
pronumele neutru „le”*
Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă, folosirea modurilor personale şi nonpersonale, folosirea
conjunctivului după locuţiuni conjunctive şi în propoziţii relative
Agent fiscal
Adverbul de mod, de timp, de loc, de negaţie, de afirmaţie, de cantitate, adverbul modalizator*
Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale
Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare
Locuţiuni conjunctive*

Sintaxa
Ordinea cuvintelor
Concordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexă
Exprimarea comparaţiei, a cauzei, a condiţiei, a consecinţei, a scopului, a concesiei
Exprimarea opoziţiei*
Exprimarea progresiei proporţionale*
Propoziţia participială
Vorbirea directă/vorbirea indirectă

Tipuri de fraze
Fraza asertivă, interogativă directă şi indirectă, negativă, exclamativă, impersonală
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar
Argumentativ

Lectura imaginii
Imagine publicitară, construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text
Tabel grafic, diagramă* (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ sau
explicativ

LIMBA GERMANĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a
comunicării:
Lexic
Familii de cuvinte, câmpuri lexicale
Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime
Morfologie
Substantivul (declinarea, pluralul) şi determinanţii săi
Adjectivul: declinarea, gradele de comparaţie, structuri care utilizează comparativul
Numeralul ordinal şi cardinal, numerale fracţionare, numerale multiplicative
Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotărât, adverbial,
pronumele „man”
Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă; verbe modale; participiul trecut şi funcţiile sale sintactice;
Adverbul de mod, de timp, de loc, de negaţie, de afirmaţie, de cantitate, grade de comparaţie
Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale
Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare

Sintaxa
Topica propoziţiei principale şi secundare (enunţiativă, interogativă directă şi indirectă, negativă,
exclamativă, impersonală)
Concordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexă
Propoziţii relative, temporale, circumstanţiale;
Exprimarea cauzei, a condiţiei, a consecinţei, a scopului, a concesiei, a comparaţiei, Infinitiv mit zu
Agent fiscal
Exprimarea opoziţiei*
Exprimarea progresiei proporţionale*
Vorbirea directă/vorbirea indirectă

Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, reflexiv,
Argumentativ, funcţional;

Lectura imaginii
Imagine publicitară ( construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text)
Tabel grafic, diagramă*, statistică (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ
sau explicativ

LIMBA ITALIANĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a
comunicării:

Lexic
Familii de cuvinte, câmpuri lexicale,
Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime

Morfologie
L’ articolo: usi particolari dell’articolo
Il nome: il plurale dei nomi composti
L’aggettivo: aggettivi qulalificativi – comparativi e superlativi organici; aggettivi determinanativi o
indicativi;
Il pronome: pronomi personali: uso di lo, ci e vi; collocazione dei pronomi atoni; pronomi dimostrativi:
il pronome quanto, pronomi indefiniti, pronomi relativi, pronomi interrogativi;
Il verbo: forma attiva e passiva, forma riflessiva;verbi irregolari; uso dei modi e dei tempi:modi finiti e
modi indefiniti;
L’avverbio; gradi e alterazioni dell’avverbio; posizioni dell’avverbio;
La preposizione
La congiunzione
L’interiezione: tipi di interiezione

Sintaxa
La concordanza dei tempi
Il periodo ipotetico
Discorso diretto ed indiretto
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar
Argumentativ
Lectura imaginii
Imagine publicitară, construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text
Tabel grafic, diagramă* (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ sau
explicativ

Agent fiscal
LIMBA RUSĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a
comunicării:
Morfosintaxă
Substantivul şi grupul nominal
- paradigma nominală (actualizare)
- cazul acuzativ cu prepoziţiile в, на (valori temporale, destinaţia)
- cazul genitiv cu prepoziţiile из-за, из, от pentru exprimarea valorii cauzale
- cazul dativ cu prepoziţiile благодаря şi по pentru exprimarea valorii cauzale
- forma scurtă a adjectivelor
- gradele de comparaţie ale adjectivului
Verbul şi grupul verbal
- paradigma verbală (actualizare)
- verbele de mişcare (actualizare)
- modul condiţional-optativ (conjuncţia если бы)
- recţiune verbală prepoziţională: состоять из ... , делиться на ... etc.
- gerunziul si participiul; construcţii echivalente
- verbele impersonale (следует, придётся, следовало, пришлось)
- gradele de comparaţie ale adverbului
Elemente de relaţie
- благодаря, по, из-за, потому что ..., из-за того, что ...; так как ..., если ... , то ....
Sintaxă
- fraza cu subordonată concesivă (introdusă prin несмотря на то, что)
- fraza cu subordonată circumstanţială condiţională (introdusă prin если)
- fraza cu subordonată circumstanţială de cauză (introdusă prin потому что, так как)
Tipuri de texte
- informativ, explicativ, descriptiv, publicitar şi argumentativ
Lectura imaginii
- imagine publicitară ( construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia
imagine/text)
- tabel grafic, diagramă*, statistică (repere de completare şi interpretare), relaţia
tabel/text informativ sau explicativ

LIMBA SPANIOLĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a
comunicării:

Lexic
relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime), familii de cuvinte, câmpuri lexicale
Gramatică
Articolul hotărât şi nehotărât
Substantivul: formarea femininului şi a pluralului; determinanţii substantivului (adjectiv posesiv,
demonstrativ, interogativ)
Adjectivul: concordanţa de număr şi gen, gradele de comparaţie

Agent fiscal
Verbul: folosirea modurilor verbale personale şi ne personale (mod indicativ, conjunctiv, imperativ,
infinitiv, gerunziu şi participiu)
Pronumele: personal, reflexiv, relativ, demonstrativ, interogativ, posesiv, nehotărât.
Adverbul: de mod, de timp, de loc, de cantitate; gradele de comparaţie
Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale
Numeralul cardinal şi ordinal
Conjuncţii/ Locuţiuni conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare
Sintaxa: concordanţa modurilor şi a timpurilor în frază; vorbirea directă şi indirectă; propoziţia
subordonată temporală, relativă, cauzală, condiţională, finală şi concesivă.
Tipuri de fraze: fraza asertivă, interogativă directă şi indirectă, negativă, exclamativă şi impersonală.
Tipuri de texte: informativ, explicativ, descriptiv, publicitar şi argumentativ.

CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

 Programa ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 +” este concepută pentru a fi


parcursă ca modul unic. Se recomandă furnizorilor de formare ca parcurgerea acestui modul să
fie programată pe întreaga durată a cursurilor şcolii postliceale (3 – 4 semestre), deşi există şi
posibilitatea parcurgerii lui în doar 2 semestre.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se avea
o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru
este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea modului,
achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel satisfăcător.
 Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în
programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept
repere sugestiile din ghidul metodologic.
 Alegerea temelor, contextelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va face în strictă
corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.
 În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi
centrate pe elev.
 Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru
cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de
lucru să fie sporit.
 Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de
performanţă, cu condiţiile de aplicabilitate şi cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de
competenţă şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.

SCURT GHID METODOLOGIC3


Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de
învăţare;
- transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-
ului obţinut;

3 Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu” , MEC, CNC, Bucureşti, 2002
Agent fiscal
- evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor (inclusiv în vederea
certificării).

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a


programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:
1. Studierea atentă a Unităţii de competenţă şi a programei şcolare.
2. Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru
domeniul de calificare
3. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea
Unităţilor de învăţare (U.Î.).
4. Identificarea resurselor didactice necesare: texte, materiale audio-video, documente autentice
etc.
5. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare
unitate în raport cu competenţele care le sunt asociate.
6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele vizate.

Structura planificării calendaristice


Conţinuturi ale U.Î.
Nr.  conţinut tematic
Nr. ore Observaţii**
U.Î.  elemente de construcţie a Competenţe Săptămâna
alocate (amendamente)
comunicării vizate*
 funcţii comunicative

*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare
respectivă
**NOTĂ: Se completează pe parcursul parcurgerii modulului, în funcţie de problemele apărute şi de constatările
făcute în activitatea la clasă.

II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


Proiectul unităţii de învăţare reprezintă singurul document de proiectare didactică necesar, el înlocuind
planul de lecţie.
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic,
ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Detalieri ale conţinuturilor Competenţ Activităţi de Resurse Evaluare
unităţii de învăţare e vizate învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?)
- tema (detaliată pe lecţii)
- text / tip de text
- funcţii comunicative
- elemente de construcţie a
comunicării

Agent fiscal
IV. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de
serviciu, în contexte profesionale semnificative
- exerciţii de identificare
- exerciţii de discriminare
- exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral
- exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral
- exerciţii de desprindere / înţelegere de detalii specifice dintr-un text oral
2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de
sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
- exerciţii de identificare şi discriminare de informaţii factuale, puncte de vedere, opinii, atitudini
într-un text specializat
- exerciţii de completare de texte lacunare
- exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un text scris
- exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate: corelare, transfer în diverse forme de
prezentare
- proiecte individuale sau de grup
3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul
îndeplinirii de sarcini de serviciu
- exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii şi instrucţiuni, prin întrebări şi răspunsuri,
- exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog
- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere
- exerciţii de rezumare orală
- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming
4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul
îndeplinirii de sarcini de serviciu
- exerciţii de completare de formulare şi documente profesionale specifice specializării
- exerciţii de redactare de texte funcţionale specifice specializării
- exerciţii de redactare de corespondenţă specifică specializării
- exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.
- exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text şi la subiect
- exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate: corelare, transfer în şi din coduri
non-lingvistice
- proiecte individuale sau de grup
5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în
contexte profesionale semnificative
- exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: discuţii profesionale, conversaţii, interviu,
corespondenţă profesională,
- prezentări, raportări (formale şi informale)
- convorbiri telefonice
- exerciţii de reformulare, clarificare, explicare şi adaptare a discursului oral şi scris
- proiecte de grup

V. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă
modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare.
Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe
elaborate în concordanţă cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenţa respectivă din
unitatea de competenţă, avându-se în vedere criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din
componenţa acesteia. Unele probe şi instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea
integrată a mai multor competenţe, sau a mai multor criterii de performanţă de la aceeaşi competenţă
sau de la competenţe diferite.
Agent fiscal
În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor
putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a
modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.
În scopul de a se asigura într-o măsură cât mai mare validitatea şi credibilitatea evaluării, probele
de evaluare se vor administra, în măsura în care este posibil, în situaţii de activitate profesională
reală / practică de atelier sau la agentul economic. Dacă acest lucru nu este posibil, condiţiile de
administrare a probelor vor fi cât mai apropiate de situaţiile reale şi instrucţiunile vor oferi mai multe
detalii privind contextul în care se produce comunicarea.
La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare este necesar să se ţină seama de
următoarele recomandări:
 Competenţa1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de
sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
 Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei
pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru
acesta.

 Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de


îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
 Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei
pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru
acesta.
 În unele cazuri va fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru
realizarea sarcinilor de lucru, în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional.

 Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale


semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
 Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori
pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată
în contexte formale şi o dată în contexte informale.
 Prezentările pot avea o durată variată, dar nu mai puţin de 10 minute. Candidaţii vor putea
folosi planul de prezentare / notiţele, dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită.

 Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative,


în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
 Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori
pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată
în contexte formale şi o dată în contexte informale.
 Probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta
fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de
specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.
 La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă
prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.
 Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de
sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
 Probele se vor elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie
integrată cu evaluarea competenţelor de producere (competenţele 3 şi 4).
 Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
competenţele 5.1 şi 5.2 în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o dată în contexte
formale şi o dată în contexte informale.
 În cazul convorbirilor telefonice (competenţa 5.3), performanţa va fi demonstrată atât pentru
apeluri date cât şi pentru apeluri primite.

Agent fiscal
 În cazul corespondenţei (competenţa 5.4), probele vor viza demonstrarea, cel puţin o dată, a
capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele specifice
domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în
vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi
învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor
dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente)
tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie
evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este
necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de
evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de
limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca
instrumente complementare de evaluare.

PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în
grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de
lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm
propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în
cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate,
într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea
lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei. Grupul poate fi alcătuit din două
până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa participanţilor,
dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de
îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea participării
efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele
realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:
- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar
tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol /
serbare etc.);
- să elaboreze raportul final.
- să facă prezentarea publică a proiectului

Etapele realizării unui proiect sunt:


1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

Agent fiscal
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la
bibliotecă, presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii
guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are
drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze,
îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi
monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al
procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau
proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă
a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa
fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont
propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect.
Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci
eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului
(chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile
importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită
de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de
hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator
– asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte încadrarea în
limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).
Esenţa proiectului constă:
1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în
contexte autentice;
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,
tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,
microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de
prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii
să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia
astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în
proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare
atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor
ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de
colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica
estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit
concept);
4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere
obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge
cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur
munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile
acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.

Agent fiscal
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum
sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care
se doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază
proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în
care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori,
experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă,
internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o
perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze
asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare
şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi
desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în
valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil,
lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi
competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de


documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-
a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-
a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi
luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.
La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea
studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale
lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa
de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european
comun de referinţă.
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de
titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări
personale şi / sau documente.
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În
acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente
cum ar fi:
 o listă cu texte literare sau de altă natură citite în limba străină (sub formă imprimată sau electronică);
 o listă de texte audio-vizuale, ascultate/ văzute (emisiuni radio/TV, filme, casete audio-video,
CD-ROM etc.);
 interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
 răspunsuri la chestionare, interviuri;
 proiecte / părţi de proiecte realizate;
 traduceri;
 fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri /
creaţii personale);
 texte literare (poezii, fragmente de proză);
 lucrări scrise curente / teste;
 compuneri / creaţii literare personale;
 contribuţii personale la reviste şcolare;
 extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
 corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente
considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.
Agent fiscal
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi
cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului
(care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres)
şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul permite elevului:
- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
- să-şi planifice învăţarea;
- să-şi monitorizeze progresul
- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:
- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
- să programeze învăţarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie
- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul Naţional
şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată
şi îi va fi adusă la cunoştinţă.

MODULUL II

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Categoria de curriculum: Cultură de specialitate
Număr de ore: 64ore
Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN MODUL


C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de
specializare
C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi eficace

Agent fiscal
C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul de
activitate

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :

Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Competenţe Conţinuturi tematice

1. Activităţi desfăşurate :
 Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate,
C1. Stabileşte programele de managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor,
software general şi de desfacerea bunurilor, prestarea de servicii, accesarea informaţiilor,
specialitate necesare marketing şi promovare,comunicare internă şi externă, planificarea şi
domeniului de specializare managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată,
stocarea informaţiilor ( clienţi interni, externi, furnizori, transport ).
2.Strategii de alegere a programelor de software:
 Pentru fiecare tip de activitate
 În funcţie de eficienţa acestuia : costuri ( iniţiale/proiectate şi
realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor,
complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor
hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile
necesare.
3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC :
 Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web,
confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware,
acces autorizat / neautorizat ( ex. stabilirea şi întreţinerea parolei ),
C2. Analizează opţiunile back-up-ul sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.
disponibile pentru asigurarea 4. Legislaţie pentru utilizarea TIC :
unui sistem al TIC legal,  Protecţia datelor ( datele clienţilor, comunicarea datelor,
sigur şi eficace dreptul de a accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor,
responsabilităţi de organizare ), obţinerea autorizaţiilor, copyright,
norme de igienă şi siguranţa muncii ( utilizarea tastaturii optice
programate, ergonomie, siguranţa din punct de vedere electric, igiena
şi siguranţa de ansamblu).
5. Eficienţa utilizării TIC :
 Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor
nacesare ), sisteme de suport ( hârtie şi IT ), accesibilitate ( număr de
clic-uri, nevoi speciale ), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea
sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii,
uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi
asistenţă ( inclusiv documentaţia ), oferta back-up, operaţiile de
actualizare.
C 3. Elaborează o strategie de 6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei :
aplicare a TIC în vederea  Identificarea rezultatelor : obiective SMART ( specifice,
creşterii eficienţei în măsurabile, aplicabile, realizabile / relevante, la timp )
domeniul de activitate  Aplicaţie TIC corespunzătoare : în funcţie de obiective şi de
dotarea tehnică
 Etapele elaborării strategiei de implementare : formularea
problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse
în strategie ( modul de formulare a acestora, încadrarea în
timp,alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware,
implicaţii pentru procesul de formare, costuri, abilităţi necesare
Agent fiscal
personalului, organizarea controlului calităţii, monitorizării şi
evaluării).

III. Sugestii metodologice

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.
Atingerea competenţelor individuale ( abilităţi cheie ) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare
ale performanţelor elevului.
Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele de lucru şi
de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi conţinuturile asociate ei.
Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu
conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, având
însă obligaţia de a le parcurge pe toate.
Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de
evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare precum şi a spaţiului
de lucru.
Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în care
activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea, exerciţiul,
algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală, analitică,
imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de învăţare.
Măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională
este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să
elaboreze instrumentele de evaluare( fişe de observaţie, fişe de evaluare a proiectului, fişe de
evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-
şi exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze fişe de autoevaluare.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie
să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de Pregătire
Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri, să
aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să elaboreze strategii de aplicare
a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă. În
cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de evaluare cele mai
recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de autoevaluare. În fişa de observaţie se
bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; în momentul în
care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei


individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul evaluării, competenţa
2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.
Agent fiscal
.

Agent fiscal
MODULUL III

COMUNICARE PROFESIONALĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Număr de ore: 64 ore
Toate orele sunt abordate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL
C1. Elaborează strategii individuale pentru o comunicare eficientă
C2. Aplică tehnici de comunicare orală
C3. Realizează un raport formal
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC3. Comunicare profesională
Competenţe
Conţinuturi tematice
individuale
C1 Strategii de comunicare
Elaborează  Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informaţiilor, întreţinerea unor
strategii discuţii, prezentarea unor informaţii
individuale  Surse de informaţii: informaţii interne şi externe, buletine informative, manuale,
pentru o seminare, rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate,
comunicare  Internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass-media
eficientă  Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate
 Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback-ului,
documentaţie întocmită corect
C2 Aplică Tehnici de comunicare orală (lt.)
tehnici de  Strategii de ascultare necesare obţinerii informaţiilor: în funcţie de: situaţie,
comunicare ocazie, subiectul în cauză, vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă),
orală  Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu: în situaţii
formale sau informale, în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, 2 persoane),
prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin
comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul vizual), prin articulare
 Argumentarea unui punct de vedere: idei clare, relevante, concise, persuasive,
adaptate contextului si interlocutorului
 Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite, încurajează
discuţia, asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-back, stimulează
creativitatea, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de
înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport specific
C3 Raportul formal
Realizează  Selectarea informaţiilor necesare temei propuse: în funcţie de complexitatea
un raport temei, publicul ţintă, relevanţa
formal  Conţinutului şi structura raportului: tipul informaţiei, succesiune logica, suportul
(grafica, standardul de prezentare, formatul)
 Elaborarea raportului formal: document coerent, bine structurat, adecvat
scopului propus

Agent fiscal
IV. SUGESTII METODOLOGICE

Toate conţinuturile modulului „Comunicarea profesională” vor fi abordate de către


profesorul economist atât în orele de teorie cât şi în orele de laborator tehnologic (lt.).
Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se
pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea,
jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz,
brainstormingul etc.
Pentru exersarea competenţei „Realizează un raport formal”, prin simulare elevul poate fi pus
în situaţia de a se pregăti pentru elaborarea unui raport formal. Pentru activitatea propusă este
necesară selectarea informaţiilor în funcţie de complexitatea temei şi publicul căruia i se adresează.
Relevanţa subiectului urmăreşte modul de organizare a conţinutului în funcţie de situaţie, elevul
dezvoltându-şi gândirea critică, simţul organizatoric şi puterea de adaptabilitate. De exemplu să
întocmească un raport la sfârşitul realizării unui produs, unei piese sau activităţi.
Competenţa “Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă” poate fi dobândită prin
exersarea prin simulare în clasă la laboratorul tehnologic sau prin practică la agenţii economici de
profil. Elevul demonstrează că este capabil să elaboreze cel puţin o strategie diferită de comunicare
în două contexte cu grade de complexitate diferite.
În cadrul laboratorului tehnologic, prin simulare se vor exersa tehnicile de comunicare în
situaţii diferite, elevul, fiind capabil să îşi susţină şi să argumenteze ideile proprii în faţa unui auditoriu
format dintr-un număr mai mare sau mai mic de persoane. Se va încuraja utilizarea tehnicilor
moderne de comunicare prin exersare până la atingerea performanţei.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative,
centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi
realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă, de asemenea, organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru
verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută
reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus
evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea
competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
Agent fiscal
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.

Fişă de lucru
Eşti desemnat să prezinţi raportul privind activitatea echipei de lucru în decursul unei luni de
zile. Auditoriul este format din membri echipei de lucru dar şi componenţi ai altor echipe din cadrul
organizaţiei, persoane din conducere şi control.
Sarcinile tale sunt
1. Identifică strategiile de ascultare
2. Susţine oral ideile şi informaţiile în faţa unui auditoriu
3. Argumentează punctul tău de vedere
4. Comunică eficient

Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C. 3 Comunicare profesională
Modul de realizare Rezultatul
Sarcini Data
a sarcinilor evaluării
1. Identificarea strategiilor de ascultare în funcţie DA sau (√)
de: NU sau (X)
 situaţie
 ocazie
 subiectul în cauză
 vorbitori
 metode de ascultare
2. Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în DA sau (√)
faţa unui auditoriu: NU sau (X)
 în situaţii formale sau informale
 în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, 2
persoane)
 prin modulaţia vocii
 prin alegerea tonului şi a vocabularului
 prin structură
 prin comunicare non verbală (gesturi, limbajul
trupului, contactul vizual)
 prin articulare
3. Argumentarea unui punct de vedere: DA sau (√)
 idei clare NU sau (X)
 relevante
 concise
 persuasive
 adaptate contextului si interlocutorului
4. Facilitarea unei comunicări eficiente: DA sau (√)
 acceptă opinii diferite NU sau (X)
 încurajează discuţia
Agent fiscal
 asigură posibilitatea de
 exprimare
 oferă feed-back
 stimulează creativitatea
 încadrarea în timp
 viteza vorbirii
 adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere
al auditoriului
 folosirea unui suport specific
 evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.
 competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
 certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.
sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de
profesor pe parcursul probei
Sugestii privind dovezile evaluării:
 fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării
 pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Agent fiscal
MODULUL IV
COORDONARE ŞI LUCRUL ÎN ECHIPĂ

I. LOCUL MODEULULUI ĂN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT


- Număr de ore: 192 ore din care 64 pregătire practică
- Toate orele vor fi efectuate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢE DIN MODUL:
C1. Dezvoltă o strategie de lucru în echipă
C2. Monitorizează activitatea echipei
C3. Contribuie la consolidarea echipei
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC6. Coordonare şi lucrul în echipă
Competenţe Conţinuturi tematice
individuale
C1 Dezvoltă o Strategii de lucru în echipă
strategie de lucru în  Stabilirea obiectivelor pentru lucrul în echipă: informarea corectă şi la timp a
echipă membrilor, formularea de opinii personale, discuţii, transmiterea ideilor,
propunerilor, nemulţumirilor, luarea de decizii, transmiterea deciziilor,
evaluarea performanţelor
 Recunoaşterea poziţiei membrilor echipei: în funcţie de: în funcţie de:
competenţa profesională, aptitudini, abilităţi competenţa profesională,
aptitudini, abilităţi
 Planificarea lucrului cu ceilalţi: negocierea responsabilităţilor, delegare de
sarcini, anticiparea rezultatelor, remedierea neconformităţilor
 Transmiterea de informaţii şi opinii în cadrul sesiuni de lucru: de informare,
armonizare, explorare, incursiune
C2 Monitorizează Monitorizarea activităţilor în cadrul echipei (pregătire practică)
activitatea echipei  Planificarea resurselor, termenelor, acţiunilor pentru
îndeplinirea obiectivelor: materiale, umane, financiare, timp, organizare,
execuţie, coordonare, control, remediere
 Analizarea activităţii echipei şi stabilirea feed-back-ului: puncte tari,
puncte slabe, oportunităţi, ameninţări, redistribuiri de sarcini, receptivitate la
nou, flexibilitate, motivare
 Adaptarea strategiei în funcţie de rezultate: favorabile,
nefavorabile
C3 Contribuie la Consolidarea echipei
consolidarea  Dezvoltarea unui comportament propice lucrului în echipă: onestitate,
echipei gândire pozitivă, răbdare, perseverenţă,capacitatea de a asculta cu atenţie,
competiţie, solidă pregătire profesională, lucrul în condiţii de stres
 Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă: sprijin, încurajare,
umor, ambianţă, rezolvarea amiabilă a conflictelor, diplomaţie, atitudinea faţă

Agent fiscal
de colegi
 Rezolvarea conflictelor de muncă: generate de stilul de muncă
propriu, sistemul informaţional: perturbarea informaţiei, zvonuri, dezaprobări,
neînţelegeri, diferenţă între comportamentul profesional şi puterea de muncă,
control preventiv, negociere, arbitraj

IV. Sugestii metodologice:


Conţinuturile modulului „ Coordonare şi lucrul în echipă” vor fi efectuate de către
profesorul de specialitate în orele de teorie, şi în orele de pregătire practică. Acesta are rolul de
facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca:
observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul,
discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru exersarea competenţei “Contribuie la consolidarea echipei”, prin simulare elevul
poate fi pus în situaţia de a dezvolta un comportament propice lucrului în echipă, comportament bazat
pe onestitate, gândire pozitivă, răbdare, perseverenţă, capacitatea de a asculta cu atenţie, competiţie,
solidă pregătire profesională, lucrul în condiţii de stres. Prin simularea unui conflict de muncă bazat
pe perturbarea informaţiei la nivel de echipă, elevul va fi pus în situaţia de a rezolva problema
propusă.
Pentru atingerea competenţelor „Dezvoltă o strategie de lucru în echipă” şi
„Monitorizează activitatea echipei” se pot organiza vizite la agenţi economici de profil, elevul
urmând să exerseze la nivelul unui grup de lucru abilităţi de lucru în echipă. De asemenea, prin
simulare, elevii pot fi puşi în situaţii diferite dezvoltând competenţe cheie prin care să se adapteze la
situaţii inspirate din viaţa reală. Exersarea competenţelor acestui modul se poate realiza şi în cadrul
celorlalte module de specialitate la orele de pregătire practică.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative,
centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi
realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi
care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi
(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi
îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus
Agent fiscal
evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea
competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.

Fişa de lucru

Coordonezi o echipă formată din 6 persoane. În termen de 2 ore trebuie să realizezi un material
pentru prezentarea ofertei de mărfuri a firmei.
Sarcinile tale sunt:
1. Planificarea resurselor, termenelor, acţiunilor pentru îndeplinirea
obiectivelor
2. Analizarea activităţii echipei şi stabilirea feed-back-ului
3. Adaptarea strategiei în funcţie de rezultate

Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C. 6 Coordonare şi lucrul în echipă
Modul de
Rezultatul
Sarcini realizare a Data
evaluării
sarcinilor
1. Planificarea resurselor, termenelor, acţiunilor pentru DA sau (√)
îndeplinirea obiectivelor: NU sau (X)
 materiale,

 umane,

 financiare,

 timp,

 organizare,

 execuţie,

 coordonare, control, remediere


2. Analizarea activităţii echipei şi stabilirea feed-back-ului: DA sau (√)
 puncte tari, NU sau (X)

 puncte slabe,

 oportunităţi,

 ameninţări,

 redistribuiri de sarcini,

 receptivitate la nou,

 flexibilitate,

Agent fiscal
 motivare
3. Adaptarea strategiei în funcţie de rezultate: DA sau (√)
 favorabile NU sau (X)

 nefavorabile

 Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

 Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.


Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare


 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de
profesor pe parcursul probei

Sugestii privind dovezile evaluării:


 Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor
de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Agent fiscal
MODULUL V
BAZELE CONTABILITĂŢII
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Nr. de ore:128, din care 64 de ore pregătire practică .
- Toate orele sunt abordate de către profesorul economist.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢE DIN MODUL
C1. Determină valoarea bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor.
C2. Aplică tehnicile de reflectare în conturi a evenimentelor şi tranzacţiilor.
C3. Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor.
C4. Înregistrează principalele evenimente şi tranzacţii în contabilitate.
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC. 7. Bazele contabilităţii
Competenţe Conţinuturi tematice
individuale
C1. Determină Determină valoarea bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor
valoarea bunurilor, a  caracterizarea structurilor de activ: active imobilizate, circulante, cheltuieli în
drepturilor şi a avans.
obligaţiilor  caracterizarea structurilor de pasiv:
datorii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, venituri în avans, capitaluri
proprii
 prezentarea structurilor de venituri şi cheltuieli după natura activităţii lor: din
exploatare, financiare, extraordinare.
 determinarea modificărilor elementelor patrimoniale: de structură, de volum
Aplică tehnicile de reflectare în conturi a evenimentelor şi tranzacţiilor
 identifică elementele contului - denumire, simbol, data, explicaţia, părţile
contului, rulaj, total sume, sold.
C2. Aplică tehnicile
de reflectare în  utilizează regulile de funcţionare - pentru conturile monofuncţionale de activ şi

conturi a pasiv.

evenimentelor şi  efectuarea analizei contabile pentru stabilirea articolului contabil - natura


tranzacţiilor evenimentului sau tranzacţiei, elementele patrimoniale care se modifică şi felul
lor(activ sau pasiv), tipul de modificare(creştere sau micşorare), stabilirea părţii
contului în care se consemnează modificarea.(IP)
 formula contabilă - simplă, compusă, de înregistrare curentă, de stornare.
Utilizează planul de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi
tranzacţiilor
C3. Utilizează planul  identificarea conturilor - căutând în planul general de conturi simbolul fiecărui
de conturi pentru cont specific evenimentelor şi tranzacţiilor
înregistrarea
 categorii de conturi - de capitaluri, imobilizări, stocuri ( materii prime, materiale,
evenimentelor şi
mărfuri, ambalaje, produse), terţi, trezorerie, cheltuieli, venituri.
tranzacţiilor
 prezentarea conturilor - conturi sintetice de gradul 1 si gradul 2, funcţionarea
conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile
Agent fiscal
desfăşurate
Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate
 identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - constituirea, majorarea şi
diminuarea capitalului, repartizarea rezultatul exerciţiului, credite bancare pe

C4. Înregistrează termen lung, achiziţia de imobilizări şi stocuri, decontări cu terţii, operaţii de

evenimentele şi trezorerie, cheltuieli şi venituri

tranzacţiile în
contabilitate  utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate - parcurgerea
etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie(IP)
 stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii(IP)

 înregistrarea articolelor contabile în documente


contabile - note contabile, fişe de cont,
manual sau informatizat pe bază de soft
specific(IP)

IV. Sugestii metodologice


Curriculum pentru „Bazele contabilităţii” şcoala postliceală, specializarea „Agent fiscal” a fost
elaborat astfel încât la finalul şcolii postliceale absolvenţii să dobândească o bună pregătire
profesională în domeniu având în vedere cerinţele angajatorilor din domeniul bancar.
 Modulul are la bază competenţe specializate care contribuie la formarea profesională a
absolvenţilor, oferind posibilitatea ca după parcurgerea acestui modul să determine valoarea
bunurilor, a drepturilor şi a obligaţiilor, să aplice tehnicile de reflectare în conturi a evenimentelor şi
tranzacţiilor şi să utilizeze planul de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în
contabilitate. Competenţele specializate sunt completate de competenţele cheie care au rolul de a
forma elevilor abilităţi transferabile, necesare pe piaţa muncii, referitoare la comunicarea în limbă
străină, tehnologia informaţiilor comunicaţiei aplicate, comunicare profesională în relaţia cu
colaboratorii interni şi externi, managementul calităţii şi managementul proiectelor. Aceste competenţe
sunt comune tuturor specializărilor ce se pot dobândi prin şcoala postliceală şi oferă o mare mobilitate
absolvenţilor.
 Conţinuturile acestui modul oferă agentului fiscal cunoştinţe legate de contabilitatea
întreprinderii şi în special de structura stocurilor şi gestiunea acestora. În cadrul lecţiilor vizită
efectuate la agenţii economici elevii vor urmări, sub îndrumarea profesorului, structura stocurilor
existente, metode de organizare a evidenţei gestiunii stocurilor, tehnica de înregistrare a principalelor
tranzacţii comerciale privind stocurile.
Absolvenţii şcolii postliceale pot continua studiile în învăţământul superior sau pot fi încadraţi
pe piaţa muncii pe un post corespunzător.
Curricululum - ul este astfel conceput, încât să permită profesorilor libertatea de a alege modul
de organizare a activităţii de învăţare în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de
învăţământ de care dispun şi particularităţile individuale şi ale colectivului de elevi.

Agent fiscal
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă
profesorul are libertate de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de
elevi.
Pentru orele de pregătire practică se recomandă următoarele conţinuturi:
 determinarea modificărilor elementelor patrimoniale
 efectuarea analizei contabile pentru stabilirea articolului contabil - natura evenimentului sau
tranzacţiei, elementele patrimoniale care se modifică şi felul lor (activ sau pasiv), tipul de modificare
(creştere sau micşorare), stabilirea părţii contului în care se consemnează modificarea.
 utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate - parcurgerea etapelor analizei
contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie
 stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii
 înregistrarea articolelor contabile în documente contabile - note contabile, fişe de cont,
manual sau informatizat pe bază de soft specific.
O atenţie deosebită se va acorda evaluării, iar probele de evaluare trebuie să corespundă cu
cele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.

Exemplu: UC. 7 Bazele contabilităţii


C1. Determină valoarea bunurilor, a drepturilor şi a obligaţiilor
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de evaluare
de performanţă
a. Caracterizarea active imobilizate, circulante, cheltuieli în avans Exerciţiu scris, fişă de
structurilor patrimoniale de lucru.
activ
b. Caracterizarea datorii, provizioane pentru riscuri şi Exerciţiu scris, fişă de
structurilor patrimoniale de cheltuieli, venituri în avans, capitaluri proprii lucru.
pasiv.

c. Prezentarea structurilor din exploatare, financiare, extraordinare Exerciţiu scris/probă


de cheltuieli şi venituri după practică privind
natura activităţii. gruparea cheltuielilor şi
veniturilor după natura
activităţii

d. Determinarea de structură, de volum Exerciţiu scris privind


modificărilor elementelor modificările elementelor
patrimoniale patrimoniale

Pentru modulul „Bazele contabilităţii”, în vederea realizării competenţelor, se recomandă


utilizarea următoarelor metode didactice:
 Exerciţiul dirijat se poate aplica la conţinutul „Utilizarea planului general de conturi pentru
înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor”, profesorul prezentând particularităţile planului de conturi,
urmând ca elevii individual să identifice conturile necesare evenimntelor înregistrate în contabilitate.

Agent fiscal
 Problematizarea poate fi utilizată la conţinuturile privind „Înregistrarea evenimetelor şi
tranzacţiilor în contabilitate”, prezentând elevilor categoriile de evenimente din unităţile economice
urmând ca aceştia să efectueze analiza contabilă şi să stabilească articolele contabile
corespunzătoare. Această metodă oferă posibilitatea creării unor situaţii problemă care determină
elevii să restructureze şi să completeze cunoştinţele anterioare în vederea soluţionării noilor situaţii
pe baza experienţei şi a efortului personal.
Alegerea tehnicilor de învăţare revine profesorului care are sarcina de a individualiza şi de a
adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.
Desfăşurarea orelor de laborator tehnologic se realizează în cabinete dotate cu calculatoare şi
soft specific activităţii contabile. Pentru realizarea competenţelor cuprinse în Standardul de Pregătire
Profesională, care stă la baza întocmirii curriculum-ului, recomandăm legătura permanentă cu agenţii
economici de stat sau din domeniul privat (societăţi comerciale, regii autonome), camere de comerţ,
administraţii financiare, prin organizarea de lecţii vizită în cadrul orelor de laborator tehnologic,
realizarea de proiecte pe diverse teme potrivit conţinuturilor prezentate pentru care elevii să se
documenteze la agenţii economici, sau alte modalităţi de colaborare cu instituţii publice considerate
eficiente de către profesor.
În cadrul procesului de învăţare se vor folosi ca resurse didactice materiale: calculator, imprimantă,
calculator de birou, retroproiector, televizor color, fotocopiator, reviste economice, monitorul oficial,
documente de evidenţă operativă şi contabilă.

Agent fiscal
Modulul VI
DREPT COMERCIAL
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVÃÞÃMÂNT
- Nr. de ore: 128, din care 64 laborator tehnologic
- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢE DIN MODUL
C1. Aplică dispoziţii legale în materie de practici comerciale
C2. Identifică tipurile de societăţi comerciale
C3. Recunoaşte tipuri de contracte comerciale
C4. Acţionează în spiritul concurenţei licite

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR


UC 8. Drept comercial
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţe individuale
UC. 9. Drept Aplicarea dispoziţiilor legale în materie de drept comercial
C1. Aplică dispoziţii
comercial * sursele de informare privind reglementările legale necesare
legale în materie de
desfăşurării activităţilor economice:
practici comerciale
- norme juridice ce reglementează activitatea de comerţ (art. 3
din Codul comercial, obligaţiile comerciale şi a contractelor
comerciale);
- norme juridice aplicabile comercianţilor (art. 7 din cod).
* izvoarele dreptului comercial;
* acte de comerţ (definire, clasificare, reglementarea actelor şi
faptelor de comerţ).
C2. Identifică tipuri Tipuri de societăţi comerciale
de societăţi * noţiunea, reglementarea, clasificarea, constituirea, personalitatea
comerciale juridică, funcţionarea, modificarea, fuziunea şi dizolvarea societăţilor
comerciale;
* societatea în nume colectiv (SNC), noţiunea, constituirea şi
funcţionarea – conducerea, administrarea, controlul, drepturile şi
obligaţiile asociaţilor, răspunderea pentru obligaţiile sociale;
* societatea în comandită simplă (SCS), noţiunea şi constituirea,
comanditarii şi comanditaţii;
* societatea cu răspundere limitată (SRL), noţiunea, constituirea,
drepturile sociaţilor asupra părţilor sociale, administrarea,
conducerea, controlul activităţii societăţii;
* societatea pe acţiuni şi societatea în comandită pe acţiuni
(SA), noţiunea, constituirea, acţiunile, conducerea, administrarea şi
controlul societăţii

Agent fiscal 1
C3. Recunoaşte Tipuri de contracte comerciale
tipurile de contracte * formarea şi executarea contractelor, regimul probelor în dreptul
comerciale comercial;
* contractul de vânzare-cumpărare comercială – noţiunea,
condiţiile de validare, încheierea, efectele contractului, răspunderea
părţilor pentru neexecutarea obligaţiilor;
* contractul de mandat comercial – reglementarea, noţiunea şi
caracteristicile contractului, condiţiile de validitate, efectele
contractului, efectele executării mandatului, încetarea contractului;
* contractul de comision – noţiunea, caracterele juridice, condiţii de
validitate, efectele contractului, încetarea acestuia;
* contractul de report – noţiunea, condiţiile şi natura juridică,
efectele contractului, încetarea contractului;
* contractul de garanţie mobiliară – noţiunea contractului, garanţia
reală fără deposedare, condiţiile de constituire de garanţii reale
mobiliare;
* alte tipuri de contracte (de leasing, de franciză) acte normative ce
reglementează contractele.
* completarea contractelor economice - manual sau cu ajutorul
softului, respectând toate clauzele pentru fiecare tip de contract în
parte (părţile contractului, durata, descrierea obiectului contractului,
încetarea contractului, etc.( pregătire practică)
C4. Acţionează în Concurenţa licită
spiritul concurenţei * noţiunea de concurenţă neloială, practici anticoncurenţiale;
licite * formelor concurenţei licite comparativ cu practicile monopoliste si
neloiale;
* protecţia împotriva practicilor anticoncurenţiale şi a c oncentrărilor
economice;
* acte restrictive de concurenţă;
* conţinutul răspunderii juridice în cazul concurenţei neloiale;
* răspunderea juridică pentru concurenţa neloială.
C5. Identifică Concurenţa neloială, cazul de faliment
concurenţa * noţiunea de concurenţă neloială, practici anticoncurenţiale;

neloială, cazurile * formelor concurenţei licite comparativ cu practicile monopoliste si

de faliment neloiale;
* protecţia împotriva practicilor anticoncurenţiale şi a c oncentrărilor
economice;
* acte restrictive de concurenţă;
* conţinutul răspunderii juridice în cazul concurenţei neloiale;
* răspunderea juridică pentru concurenţa neloială;
* reorganizarea judiciară şi falimentul – procedura de reorganizare,
declanşarea procedurii, organele care aplică procedura, proiectul
planului de reorganizare şi lichidare, noţiunea de faliment

Agent fiscal 2
IV. SUGESTII METODOLOGICE
Conţinuturile modulului Planificarea financiară vor fi abordate de către profesorul economist
în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.
Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, problematizarea,
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului
Planificarea financiară laboratorul tehnologic şi instruirea practică se poate realiza cu profesorul de
specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.

Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de


către profesor şi prezentate elevului.
Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel, capacitatea de a se
autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic se pot organiza la agenţii economici din
domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe activitatea cotidiană a acestora.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea,
încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională
Activităţile la laboratorul tehnologic vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare
caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru
verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută
reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul
realizat de acesta.

Agent fiscal 3
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă
UC 8: Drept comercial

C2. Identifică tipuri de societăţi comerciale

Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de


performanţă performanţă evaluare
a Recunoaşterea Reglementări juridice: legi comerciale, acte normative Orale/
reglementării juridice şi scrise/
clasificarea societăţilor
comerciale.
b Identificarea tipurilor de societate în nume colectiv; societate în comandită Orale/
societăţi comerciale simplă; societate în comandită pa acţiuni; societate pe scrise/
acţiuni; societate cu răspundere limitată

c Răspunderea, statutul juridic al comercianţilor, drepturi, obligaţii. Orale/


drepturile şi obligaţiile scrise
societăţilor comerciale

Sugestii privind dovezile evaluării:


 fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării
 pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Agent fiscal 4
MODULUL VII
FINANŢE PUBLICE

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVÃÞÃMÂNT


- Nr. de ore: 64
- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL
C1. Analizează veniturile publice
C2. Analizează cheltuielile publice
C3. Analizează controlul financiar

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR


UC 9. Finanţe publice
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţe individuale
UC. 9. Finanţe C1. Analizează
Veniturile publice
publice veniturile publice
* identificarea veeniturilor publice – venituri bugetare (impozite,
taxe, împrumuturi de stat, ajutoare şi donaţii), venituri proprii ale
societăţilor ce aparţin statului;
* prezentarea elementelor impozitelor – subiectul impozitului,
suportatorul, obiectul impozitului, sursa impozitului, unitatea de
impunere, cota de impunere;
* determinarea impozitelor şi taxelor – impozit pe profit/venit,
impozit pe salarii, impozit pe dividende, TVA, accize, taxe vamale,
taxe de timbru, impozite şi taxe locale.

Cheltuieli publice
C2. Caracterizează * clasificarea cheltuielilor publice – din punct de vedere
cheltuielile publice administrativ (cheltuieli efectuate de ministere, departamente,
unităţi administrativ teritoriale), economice (curente, de capital, ale
serviciilor publice, de transfer), funcţional (pentru domenii, ramuri,
sectoare economice);
* prezentarea cheltuielilor publice – cheltuieli pentru finanţarea
acţiunilor social culturale, cheltuieli pentru sistemul asigurărilor
sociale, cheltuieli pentru acţiuni şi obiective economice, cheltuieli
privind administraţia.

Controlul financiar
 identificarea formelor controlului - control anticipat, operativ-
curent, ulterior;
C3. Analizează
controlul financiar  caracterizarea procedeelor de control - documentar – contabil,
faptic, total, prin sondaj;

Agent fiscal 5
prezentarea actelor de control financiar – proces verbal de control,
proces verbal separat, (pentru fapte penale), proces verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor, note de constatare
unilaterale şi de prezentare.

IV. Sugestii metodologice


Curriculum pentru „Finanţe publice” calificarea „Agent fiscal” a fost elaborat astfel încât la
finalul şcolii postliceale să dobândească o bună pregătire profesională având în vedere cerinţele
angajatorilor din domeniul fiscal.
Modulul are la bază competenţe specializate care contribuie la formarea profesională a
elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgerea acestui modul să analizeze veniturile publice, şi să
caracterizeze cheltuielile publice.
Competenţele specializate sunt completate de competenţele cheie prevăzute în Standardul de
pregătire profesională asigurând mobilitate absolvenţilor pe piaţa muncii.
După terminarea şcolii, absolvenţii pot continua studiile în învăţământul superior sau pot fi
încadraţi pe piaţa muncii pe un post corespunzător.
Curriculum – ul este astfel conceput, încât să permită profesorilor libertatea de a alege modul
de organizare a activităţii de învăţare în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de
învăţământ de care dispun şi particularităţile individuale şi ale colectivului de elevi.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă
profesorul are libertate de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de
elevi.
Toate orele sunt alocate pentru laboratorul tehnologic, şi se recomandă efectuarea de lecţii
vizită la instituţii publice pentru cunoaşterea modului de calcul a impozitelor şi taxelor, precum şi
pentru analizarea controlului financiar, sau pentru întocmirea unor proiecte cu documentare la
aceştia.
O atenţie deosebită se va acorda evaluării, iar probele de evaluare trebuie să corespundă cu
cele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă


UC 9. Finanţe publice
Competenţa 1. Analizează veniturile publice
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare
performanţă performanţă
a. identificarea - venituri bugetare (impozite, taxe, Probă scrisă, fişă de
veniturilor publice - împrumuturi de stat, ajutoare şi donaţii), lucru.
- venituri proprii ale societăţilor ce aparţin statului
b. prezentarea subiectul impozitului; suportatorul, obiectul impozitului, Probă orală/scrisă
elementelor impozitelor sursa impozitului, unitatea de impunere, cota de
impunere
Agent fiscal 6
c. determinarea impozit pe profit/venit, impozit pe salarii, impozit Fişă de lucru pentru
impozitelor şi taxelor pe dividende, TVA, accize, taxe vamale, taxe de utilizarea cotelor de
timbru, impozite şi taxe locale impunere impozitelor;
exerciţiu scris.

EVALUAREA 1:
1a.Identificarea veniturilor publice
Evaluatorul va prezenta o fişă pentru veniturile publice, cerându-le elevilor să le identifice .
Venituri bugetare Împrumuturi de Venituri proprii ale Evaluator Data
stat, ajutoare, societăţilor ce aparţin
donaţii statului

 Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus şi specificaţi data pe
document.

1.b Prezentarea elementelor impozitelor.


Evaluatorul va prezenta elevilor o fişă în care aceştia să completaze elementele impozitelor.
Tipul subiectul suportatorul obiectul sursa unitatea de cota de Evaluator
impozitului impozitului impozitului impozitului impunere impunere /data

1.c. Determinarea impozitelor şi taxelor.


Evaluatorul cere elevilor să stabilească valoarea impozitelor utilizând cotele de impunere din
următoarea fişă de evaluare:
Calcularea impozitelor directe şi indirecte Cote de Valoarea Evaluator Data
impunere impozitului
a. Stabiliţi impozitul pe profit cunoscând:
- total venituri 60.000.000 lei, din care
dividende primite de la alte societăţi 5.000.000
lei,
- total cheltuieli 20.000.000 lei, din care
amenzi, penalităţi 3.000.000 lei
b. Stabiliţi valoarea impozitului pe
salarii cunoscând:
salariul de încadrare 5.000.000 lei, spor de
vechime 15%, alte sporuri 2.000.000 lei, are în
întreţinere un copil, rate 1.000.000 lei.
c. Stabiliţi valoarea taxei pe
valoarea adăugată datorată la bugetul
de stat cunoscând următoarele:
TVA deductibilă 3.800.000 lei, TVA colectată

Agent fiscal 7
7.600.000 lei, TVA de recuperat luna
precedentă 1.900.000 lei.
 Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus şi
specificaţi data pe document.
Pentru modulul „Finanţe publice”, în vederea realizării competenţelor, se recomandă utilizarea
următoarelor metode didactice:
 Expunerea se poate aplica la conţinutul „Caracterizează cheltuielile publice”,
profesorul prezentând tipurile de cheltuieli publice şi particularităţile acestora.
 Exerciţiul poate fi utilizat la conţinuturile privind „Determinarea impozitelor şi taxelor”,
prezentând elevilor informaţiile necesare (baze de calcul, formule de calcul), în vederea determinării
impozitelor şi taxelor. Alegerea tehnicilor de învăţare revine profesorului care are sarcina de a
individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.
Desfăşurarea orelor de laborator tehnologic se realizează în cabinete dotate cu calculatoare şi soft
specific.
În cadrul procesului de învăţare se vor folosi ca resurse didactice materiale: calculator cu
conexiune la internet, imprimantă, calculator de birou, retroproiector, fotocopiator, reviste economice,
monitorul oficial, documente financiare.

Agent fiscal 8
MODULUL VIII
ANALIZA PIEŢEI

I. LOCUL MODULULUI ÎN PLANUL DE ÎNVÃÞÃMÂNT


- Nr. de ore: 128 ore/an, din care: 64 ore laborator tehnologic
- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate

II. LISTA COMPETENÞELOR SPECIFICE UNITÃÞII DE COMPETENÞÃ DIN MODUL


C1. Identifică caracteristicile pieţei pe care acţionează agentul economic.
C2. Evaluează piaţa pe care acţionează agentul economici
C3. Caracterizează intermediarii şi rolul lor
C4. Aplică informaţii referitoare la produse şi servicii.
C5. Formulează oferte de preţ.
C6. Aplică diverse componente ale mix-ului promoţional.
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
U.C.14. Analiza pieţei
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţe individuale
C1. Piaţa
Identifică  Identificarea surselor documentare legate de piaţă: presa specializată,
caracteristicile anuare specializate, bănci de date, fişiere, tabele, studii statistice,
pieţei pe care Internet(LT);
acţionează  Determinarea diferitelor categorii de pieţe(piaţa efectivă, piaţa potenţială,
agentul piaţa produsului, piaţa firmei) şi a dimensiunilor acestora: structură,
economic. dinamică, arie, capacitate
 Exploatarea diverselor surse interne ale agentului economic: evoluţia
vânzărilor ( globale, pe sectoare, pe produse), obiective, rapoarte (LT).
Poziţia agentului economic pe piaţă
 Caracterizarea poziţiei unui agent economic pe piaţă: cota de piaţă, cota
relativă de piaţă, evoluţia vânzărilor, componente ale imaginii şi
poziţionării.
C2.
 Determinarea indicatorilor ce caracterizează piaţa agentului economic:
Evaluează piaţa
grad de concentrare al pieţei, segmentarea pieţei, gravitaţia comercială,
UC. 14. Analiza pe care
coeficientul de elasticitate al cererii de mărfuri
pieţei acţionează
agentul  Realizarea de previziuni pe termen scurt: relaţia dintre perioade

economic. succesive, testul conjunctural.


Distribuţia mărfurilor
 Prezentarea diferitelor forme de aprovizionare: antredepozite, furnizori,
transferuri între suprafeţele de distribuţie

Agent fiscal
 Descrierea diferitelor circuite de distribuţii: directe, scurte, lungi.

 Precizarea intermediarilor şi a rolului lor: agenţi, angrosişti, detailişti,


agenţi de import/export.
C3. Politica de produs
Caracterizează
 Identificarea informaţiilor utile în studiul unui produs sau serviciu:
intermediarii şi
provenienţa produselor, componentele produsului (corporale, acorporale,
rolul lor.
comunicaţii cu privire la produs, imaginea produsului) (LT);
 Analizarea ciclului de viaţă al unui produs: etape (lansare, dezvoltare,
maturitate, declin), factori( generali, specifici).
C4. Aplică
 Descrierea unei game de produse: dimensiuni (lungime, lăţime,
informaţii
profunzime), dinamica( ritm de înnoire, diversificare), sortiment(produse
referitoare la
leader, de chemare, de viitor, de marcă, permanente, sezoniere).
produse şi
servicii.  Precizarea punctelor de sprijin a unei acţiuni comerciale pentru un produs
sau serviciu: raport calitate-preţ, marca, servicii anexe (reduceri, garanţii,
service după vânzare, termene de livrare) (LT).
Politica de preţ
 Identificarea elementelor negociabile intr-o vânzare: reduceri de preţ, tipul
C5. de plata (LT);
Formulează  Diferenţierea categoriilor de preţuri: preţ de vânzare, preţ promoţional,
oferte de preţ. preţ psihologic, preţuri umbrelă, preţ de prestigiu, preţ momeală, preţuri
magice, preţuri diferenţiate, preţuri de licitaţie, tarife (LT);
 Calcularea diferitelor categorii de preţuri

 Recunoaşterea diferitelor strategii de preţ: după nivelul preţurilor,


orientate după costuri, orientare după concurenţă, după cerere
Mixul promoţional
 Utilizarea unor media cât mai diferite: ziare , reviste, televiziunea, radioul,
C6. Aplică
cinema, panouri publicitare, târguri şi expoziţii, pliante, broşuri, fluturaşi,
diverse
cadouri promoţionale, Internet (LT);
componente ale
mix-ului  Identificarea tehnicilor moderne de promovare: marketingul direct, e-

promoţional comerţ, metode interactive de comunicare


 Identificarea caracteristicilor constitutive ale imaginii de marcă a unui
agent economic: firma, emblema, numele, amplasare, aria de atracţie,
disponibilitatea produselor şi serviciilor, ambianţa, comportamentul
personalului, ţinuta personalului (LT).

IV. Sugestii metodologice


Pentru atingerea competenţelor lecţiile se desfăşoară atât în sala de clasă, cât şi în laborator
cu profesorul de specialitate.

Agent fiscal
Sunt recomandate lecţiile vizită la diverşi agenţi economici unde pot fi aprofundate cunoştinţe
referitoare la : sursele interne de documentare, forme de aprovizionare folosite, intermediarii, gama
de produse existentă la nivelul unităţii, punctele de sprijin ale acţiunilor comerciale, modalităţi de
stabilire a preţului, modalităţi de poziţionare a firmei pe piaţă, modul de utilizare a diverşilor indicatori
şi a previziunilor realizate.
Ordinea logică de parcurgere a conţinutului este cea care rezultă şi din tabelul de corelare a
competenţelor cu conţinuturile. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor notate cu LT la orele de
laborator tehnologic.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al
elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se recomandă folosirea cât mai intensă a învăţării centrate pe elev. În cadrul acesteia elevii
vor lucra atât individual dar mai ales în grupuri pentru a explora diverse probleme, constituind
persoane care folosesc în mod activ cunoştinţele şi nu receptori pasivi de cunoştinţe.
Avantajele învăţării centrate pe elev:
 creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa
procesul de învăţare;
 eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste
abordări folosesc învăţarea activă;
 memorare mai bună, elevii îşi amintesc mai uşor ce au învăţat, deoarece a
stăpâni materia înseamnă a o înţelege;
 posibilitate mai mare de includere – poate fi adoptată în funcţie de potenţialul
fiecărui elev, ţinând cont de faptul că fiecare elev are o capacitate de a învăţa diferită.
Actul de învăţare presupune în acest context înlocuirea prelegerilor cu un stil de învăţare activ-
participativ, funcţie de ritmul propriu al elevului şi/sau situaţii de cooperare în grup dar şi de stilul de
învăţare al elevului.
Ca metode de învăţare se recomandă: prezentările pentru colegi, brainstormingul, proiecte,
analiza SWOT, munca în grup, vizite, jocuri de rol, studii de caz şi scenarii reale, discuţii, portofolii.
Se recomandă folosirea într-o cât mai mare măsură a materialelor de învăţare la distanţă (ce
prezintă aspecte legate de produs, promovarea acestuia şi mediul concurenţial al agentului
economic). Acolo unde există formatori pe probleme de învăţare centrată pe elev sau pe probleme de
standarde şi curriculum se recomandă organizarea de formări cu aceştia, folosirea experienţei pe
care respectivii o deţin.
Un accent deosebit va fi pus pe exersarea într-o varietate cât mai mare de contexte a
competenţelor ce fac parte din unităţile cheie. Profesorul trebuie să încerce să îi dezvolte elevului
aceste competenţe sociale care îi asigură în primul rând flexibilitate pe piaţa muncii.

Agent fiscal
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă


U.C.14. Analiza pieţei.
C4. Aplică informaţii referitoare la produse şi servicii

Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de


performanţă evaluare
a Identificarea  provenienţa produselor, Probe
informaţiilor utile în practice/orale/s
studiul unui produs sau
 componentele produsului (corporale, acorporale,
crise
comunicaţii cu privire la produs, imaginea
serviciu
produsului).
Analizarea ciclului  etape (lansare, dezvoltare, maturitate, declin), Probe
b de viaţă al unui produs practice/orale/s
 factori( generali, specifici).
crise

Descrierea unei  dimensiuni (lungime, lăţime, profunzime), Probe


game de produse practice/orale/s
c
 dinamica( ritm de înnoire, diversificare),
crise
 sortiment(produse leader, de chemare, de viitor, de
marcă, permanente, sezoniere).
d Precizarea  raport calitate-preţ, Probe
punctelor de sprijin a practice/orale/s
unei acţiuni comerciale
 marca,
crise
pentru un produs sau  servicii anexe (reduceri, garanţii, service
serviciu după vânzare, termene de livrare).

Activitate. Alcătuieşte portofoliul produsului X. Acesta trebuie să cuprindă următoarele


elemente:
1. Provenienţa produsului.
2. Componentele produsului din punctul de vedere al marketingului.
3. Etapele ciclului de viaţă al produsului.
4. Factorii ce influenţează ciclul de viaţă al produsului şi influenţa lor.
5. Descrierea gamei de produse din care face parte produsul ales.

Agent fiscal
6. Caracterizarea dinamicii gamei de produse.
7. Sortimentul produsului.
8. Punctele de sprijin ce pot fi luate în calcul în cazul unei acţiuni comerciale.
Evaluatorul (profesorul ) va evalua elevul pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp
rezultatele fiind consemnate într-o fişă de observare în care va nota rezultatul evaluării.
Fişa de observare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C.14. Analiza pieţei.
C4. Aplică informaţii referitoare la produse şi servicii
NR. CERINŢE REZULTATUL DATA
CRT. EVALUĂRII
Provenienţa produsului DA sau (√)
a NU sau (X)
Componentele Corporale DA sau (√)
produsului NU sau (X)
b Acorporale DA sau (√)
NU sau (X)
Comunicaţii cu privire la produs DA sau (√)
NU sau (X)
Imaginea produsului în rândul DA sau (√)
consumatorului NU sau (X)
Etapele ciclului de Lansare DA sau (√)
viaţă NU sau (X)
c Creştere DA sau (√)
NU sau (X)
Maturitate DA sau (√)
NU sau (X)
Declin DA sau (√)
NU sau (X)
d Factorii ce Generali DA sau (√)
influenţează ciclul de NU sau (X)
viaţă Specifici DA sau (√)
NU sau (X)
e Descrierea gamei de Lungime DA sau (√)
produse NU sau (X)
Lăţime DA sau (√)
NU sau (X)
Profunzime DA sau (√)
NU sau (X)
f Dinamica gamei de Ritmul înnoirii DA sau (√)
produse NU sau (X)
Ritmul diversificării DA sau (√)
NU sau (X)
g Sortimentul DA sau (√)
NU sau (X)
h Punctele de sprijin Raport calitate-preţ DA sau (√)
ce pot fi luate în NU sau (X)
calcul în cazul unei Marca DA sau (√)
acţiuni comerciale NU sau (X)
Servicii anexe DA sau (√)
NU sau (X)

Agent fiscal
 Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

 Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.


Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestei competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de
profesor
Sugestii privind dovezile evaluării:
 Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor
de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Agent fiscal
MODULUL IX
FISCALITATE

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Număr total de ore: 378 ore, din care 188 ore pregătire practică:
a) Anul I, număr ore 192, din care 64 ore pregătire practică;
b) Anul II, număr ore 186, din care 124 ore pregătire practică.
Toate orele sunt abordate de profesorul de specialitate.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL.


C1. Aplică legislaţia în domeniul fiscal
C2. Analizează impozite şi taxe.
C3. Dobândeşte deprinderea de completare a documentelor fiscale, efectuează calcule.
C4. Analizează situaţii concrete în domeniul fiscal

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR


UC. 10. Fiscalitate
Competenţe
Conţinuturi tematice
individuale
C1. Aplică legislaţia Legislaţia în domeniul fiscal
în domeniul fiscal  surse de informare privind reglementările legale necesare desfăşurării activităţii
(Monitorul Oficial, reviste de specialitate, ziare, Internet, Camere de comerţ,
Registrul Comerţului);

 informaţii-legi, ordonanţe, hotărâri de guvern, norme interne;

 dispoziţii legale – drepturile şi obligaţiile organelor fiscale, drepturile şi obligaţiile


contribuabililor, reguli de procedură;
 trăsăturile şi funcţiile sistemului fiscal (funcţiile sistemului fiscal, al impozitelor şi
taxelor);
 structura impozitelor şi taxelor care compun sistemul fiscal;
- noţiunea de impozit şi taxă;
- funcţiile impozitelor şi taxelor;
- elementele impozitului;
- clasificarea impozitelor;
 impunerea şi executarea creanţelor bugetare:
- impunerea;
- executarea creanţelor bugetare;
- încasarea şi urmărirea creanţelor bugetare;
- plata obligaţiilor bugetare;
- majorări de întârzieri;
- executarea silită

Agent fiscal
C2. Analizează Impozite şi taxe
impozite şi taxe
 impozitul pe venitul anual global: contribuabilii, sfera de aplicabilitate, perioada
impozitabilă şi cotele de impunere, determinarea veniturilor, procedura de
globalizare a veniturilor, de determinare şi de plată a impozitului pe venit,
determinarea impozitului pe venitul anual global, plata impozitului pe venit, obligaţiile
şi răspunderile reprezentanţilor fiscali şi ale plătitorilor de venit, sancţiuni, avantaje
în bani şi natură ce se impozitează, venituri din activităţi independente, venituri din
salarii, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din impunere finală,
obligaţiile declarative ale contribuabililor;
 impozitul pe profit;

 TVA;

 Accize;

 Taxe vamale;

 Taxe de timbru;

 Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

 Impozite şi taxe locale,

 Impozitul pe spectacole;

 Aplicaţii practice privind impozitele şi taxele.

C3. Dobândeşte Completarea documentelor fiscale, efectuarea de calcule (IP)


deprinderea de  calcule pentru determinarea impozitelor şi taxelor, a obligaţiilor sociale, a
completare a fondurilor speciale, întocmeşte declaraţii de impozite sau taxe, calculează şi
documentelor interpretează diferiţi indicatori economico-financiari, calculează venitul global şi
fiscale, efectuează impozitul aferent acestuia;
calcule
 completarea documentelor specifice activităţii fiscale (registrul unic de control,
dosarul fiscal al contribuabilului, proces verbal, raport de inspecţie fiscală).
C4. Analizează Analiza situaţiilor concrete din domeniul fiscal
situaţii concrete din  obligaţii sociale – contribuţia la asigurările sociale, la fondul de şomaj, la
domeniul fiscal asigurările sociale de sănătate;
 fonduri speciale – contribuţia la fondul special de solidaritate socială pentru
persoanele cu handicap, la fondul special de sănătate publică, la fondul special al
drumurilor publice, la fondul special de susţinere al învăţământului, alte contribuţii;
 alte obligaţii de plată ale agenţilor economici.
 Formularele necesare pentru întocmirea calculului contribuţiilor, documente de
plată;
 Reglementări financiar-fiscale utile agentului economic – majorările de
întârziere, privind impunerea unor venituri realizate în România de nerezidenţi,
privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozitare, privind
operaţiile de leasing şi valutare, privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor.
Agent fiscal
IV. Sugestii metodologice
Curriculum pentru „Fiscalitate” a fost elaborat astfel încât la finalul şcolii absolvenţii să
dobândească o bună pregătire profesională în domeniu având în vedere cerinţele angajatorilor din
domeniul acest domeniu.
Modulul se desfăşoară pe doi ani şi are la bază competenţe specializate care contribuie la
formarea profesională a elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgerea acestui modul, aceştia să
utilizeze calendarul obligaţiilor fiscale, impozitele, taxele şi contribuţiile reglementate de sistemul fiscal
din România, precum şi procedura de realizare a controlului fiscal.
Competenţele specializate sunt completate de competenţele cheie prevăzute în Standardul de
pregătire profesională care formează abilităţi de comunicare profesională şi în limba străină, de
utilizare a calculatorului, de aplicare a managementului calităţii şi managementului proiectelor. Aceste
competenţe cheie sunt transferabile asigurând mobilitate absolvenţilor pe piaţa muncii.
După terminarea studiilor de nivel 3+, absolvenţii pot continua studiile în învăţământul superior
sau pot fi încadraţi pe piaţa muncii pe un post corespunzător.
Curricululum - ul este astfel conceput, încât să permită profesorilor libertatea de a alege modul
de organizare a activităţii de învăţare în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de
învăţământ de care dispun şi particularităţile individuale şi ale colectivului de elevi.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă
profesorul are libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de
elevi.
Pentru orele de pregătire practică se recomandă următoarele conţinuturi:
 determinarea impozitelor şi taxelor - impozit pe profit/venit, impozit pe salarii,
impozit pe dividende, TVA, accize, taxe vamale,taxe de timbru, impozite şi taxe locale;
 completarea documentelor fiscale, efectuarea de calcule;

 reglementări financiar-fiscale ale agentului economic.


O atenţie deosebită se va acorda evaluării, iar probele de evaluare trebuie să corespundă cu
cele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.

Agent fiscal
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă
UC 10. Fiscalitate
Competenţa 2. Analizează impozite şi taxe
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare
performanţă performanţă
a. Identificarea impozitelor impozitul pe venitul anual global, impozitul pe profit, Probă scrisă, fişă de lucru
şi taxelor TVA, accize, taxe vamale, taxe de timbru, impozite
şi taxe locale, impozitul pe spectacole, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat
b. Prezentarea subiectul impozitului, suportatorul, obiectul Probă orală/scrisă
elementelor impozitelor impozitului, unitatea de impunere, cota de
impunere
c. Determinarea Impozit pe profit/venit, impozit pe salarii, impozit pe Fişă de lucru pentru
impozitelor şi taxelor dividende, TVA, accize, taxe vamale, taxe de utilizarea cotelor de
timbru etc. impunere a impozitelor,
exerciţiu scris

EVALUAREA 1:
2a. Identificarea impozitelor şi taxelor
Evaluatorul va prezenta o fişă pentru impozite şi taxe, cerând elevilor să le identifice:

Impozite Contribuabilii Sfera de Perioada Cotele de Determinarea Evaluator Data


şi taxe aplicabilitate impozabilă impunere venitului/
profitului
impozabil
Impozit pe
venitul
anual
global
Impozitul
pe profit
TVA Plătitorii taxei Sfera de Regimuri de Operaţiuni Baza şi cotele
aplicabilitate impozitare scutite de de impozitare
TVA

Accize Plătitorii Sfera de Exigibilitatea Termenul Scutiri de la


accizelor aplicabilitate accizelor de plată plată

Agent fiscal
Impozite şi taxe locale:

Impozite şi taxe
locale

2b. Prezentarea elementelor impozitelor


Evaluatorul va prezenta elevilor i fişă în care aceştia să completeze elementele impozitelor:
Tipul Subiectul Suportatorul Obiectul Sursa Unitatea de Cota de Evaluator/
impozitului impozitului impozitului impozitului impunere impunere data

2c. Determinarea impozitelor şi taxelor.


Evaluatorul cere elevilor să stabilească valoarea impozitelor utilizând cotele de impunere din
următoarea fişă de evaluare:
Calcularea impozitelor directe şi indirecte Cote de Valoarea Evaluator Data
impunere impozitului
a. Stabiliţi impozitul pe profit pentru un bar de
noapte stiind:
- venituri aferente barului: 7 500 lei;
- venituri din activităţi de comerţ: 2 500
lei;
- cheltuieli deductibile 1200 lei,
- cheltuieli de conducere şi administrare:
1 000 lei.
b. Stabiliţi valoarea impozitului pe salariu
cunoscând:
- salariul de bază 700 lei;
- sporuri 100 lei;
- bonuri de masă 116 lei;
- întreţine 2 copii şi pe mama lui;
d. Stabiliţi valoarea taxei pe valoarea
adăugată datorată la bugetul de stat
cunoscând următoarele:
TVA deductibilă 350 lei, TVA colectată 750 lei,
TVA de recuperat luna precedentă 200 lei.

Agent fiscal
 Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus şi
specificaţi data pe document.
Pentru modulul „Fiscalitate”, în vederea realizării competenţelor, se recomandă utilizarea
următoarelor metode didactice:
- Problematizarea poate fi utilizată la conţinuturile „Taxe şi impozite” precum şi la calcularea
diferiţilor „indicatori economico-financiari”. Aceasă metodă dă posibilitatea elevilor de a se acomoda
cu efectuarea calculelor şi de a interpreta datele obţinute.
- Exerciţiul dirijat poate fi aplicat la „Analiza situaţiilor concrete din domeniul fiscal”, când elevul
îşi formează o imagine generală despre fondurile speciale şi modul lor de calcul.
Alegerea tehnicilor de învăţare revine profesorului care are sarcina de a individualiza şi de a
adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Desfăşurarea orelor de practică se realizează în
cabinete dotate cu calculatoare şi soft specific activităţii fiscale. Elevii vor realiza proiecte pe diferite
teme expuse în cadrul orelor de instruire teoretică.

Agent fiscal
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala Postliceală

Anul II

Domeniul: Economic
Calificarea: Agent fiscal

Modulul I Comunicare Total 62 Total 2


profesională în limba ore/an ore/săpt
modernă

Modulul II Managementul 124 4


proiectelor
Din Pregătire 62 Din care: Pregătire 2*
care: practică practică
Modulul Managementul calităţii 62 2
III
Modulul Controlul economic 124 4
IV financiar
Din pregătire 62 Din care: pregătire 2*
care: practică practică
Modulul V Contabilitatea 124 4
instituţiilor publice
Din pregătire 62 Din care: pregătire 2*
care: practică practică
Modulul Contabilitate asistată 62 2
VI de calculator
Din laborator 62 Din care: laborator 2
care: tehnologic tehnologic
Modulul Statistică şi analiză 62 2
VII economică
Din laborator 62 Din care: laborator 2
care: tehnologic tehnologic
Modulul Gestiune financiară 124 4
VIII
Din pregătire 62 Din care: pregătire 2*
care: practică practică
Modulul Fiscalitate 186 6
IX
Din pregătire 124 Din care: pregătire 4*
care: practică practică
Total ore/an: 30 x 31 săptămâni = 930 ore
Stagii de pregãtire practicã : 30 ore/sãptãmânã x 4 sãptãmâni/an = 120 de ore

TOTAL ORE : 1050 ore/an


Notă
* - Pregătirea practică pentru modulele de specialitate se desfăşoară într-o zi / săptămână x 6 ore / zi
în laboratoarele şcolii sau la agenţii economici
Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici, sub îndrumarea profesorului
despecializate, cu clasa împărţită pe grupe

Agent fiscal
La finalul stagiului de pregătire elevii vor realiza un proiect care să abordeze conţinuturi si
competente din toate modulele studiate pe parcursul anului .

Agent fiscal
MODULUL II

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Număr de ore: 124 ore, din care 62 ore pregătire practică
Toate orele sunt abordate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL.
C1. Participă la identificarea mediului de proiect
C2. Participă la planificarea proiectului în limita responsabilităţilor de la locul de muncă.
C3. Implementează proiectul.
C4. Monitorizează proiectul în limita sarcinilor primite în cadrul proiectului.
C5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor.
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC. 4. Managementul proiectelor
Competenţe
Conţinuturi tematice
individuale
C1. Participă la Mediul de proiect
identificarea Fazele proiectului: concepţie, planificare, realizare, încheiere, feedback, modificare.
mediului de proiect Estimarea rezultatelor proiectului: indicatori, standarde de calitate.
Planificare proiectului
C2. Participă la Activităţi din cadrul proiectului: studii de piaţă, analize de nevoi (SWOT), contacte cu
planificarea furnizorii de servicii şi produse, achiziţii de produse şi servicii in funcţie de specificul
proiectului în limita proiectului.
responsabilităţilor de Documente specifice elaborării proiectului: planul de proiect, listă de produse, planul de
la locul de muncă. iniţiere al proiectul
C3. Implementează Implementare proiectului
proiectul. Lansarea proiectului în baza graficului de derulare.
Asigurarea încadrării în termenele stabilite în planul de proiect .
Întocmirea documentaţiei de proiect
Documentaţia de proiect: raport de sfârşit de etapă, raport de progres, registru de
C4. Monitorizează probleme, recomandări de acţiune
proiectul în limita Monitorizarea proiectului
sarcinilor primite în Analiza riscurilor: asociate cu costurile, programarea calendaristică şi execuţia în toate
cadrul proiectului. fazele proiectului conform sarcinilor primite în proiect
Gestionarea schimbărilor şi crearea documentelor specifice: registru de schimbări,
cerere de schimbare, registru de riscuri, plan de managementul risc
C5. Utilizează Asigurarea feed-back-ului: reevaluarea activităţilor, revizuirea procedurilor, măsuri
software specializat ameliorative
în managementul Utilizarea software-ului specializat în managementul proiectelor.
proiectelor. Utilizarea aplicaţiilor software specializate în planificarea proiectului: Programe de
calcul tabelar, de planificare, de calcul simbolic şi statistic
Interpretarea rezultatelor obţinute: grafice, schiţe, şabloane/rapoarte de prezentare,
Agent fiscal
diagrame

IV.SUGESTII METODOLOGICE:
Modulul “Managementul proiectelor” are în cadrul curriculum-ului, în calificările din domeniile
economice, o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului
şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau dependent
de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor
didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente, în scopul
pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa
muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în
plan vertical, peste/lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu
noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le
asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens
cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;

- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);

Agent fiscal
Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.

Diferenţierea răspunsului, prin:


- utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

EVALUAREA la modulul „Managementul proiectelor” se poate face prin:


- lucrări individuale
Teme pentru lucrările individuale:
- o lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de activitate
cunoscute de către elevi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al proiectului din suportul
teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator;
- o schiţă de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară (va conţine ideea
de proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, scopul, grupul ţintă, obiectivele, jaloanele);
- o scrisoare de intenţie sau motivaţie de participare la implementarea proiectului propus prin
schiţa de proiect anterioară.
- proiect propriu sau în echipă
Pentru elaborarea proiectului se poate consulta suportul de lucrări practice şi respecta paşii
enumeraţi în prima pagină sau se poate alege un formular (application form) standardizat care se
pretează tipului de proiect care urmează a fi realizat (formulare ce se pot găsi la diferitele organizaţii
finanţatoare de proiecte, de genul Phare, Banca Mondială, Fundaţia pentru o Societate Deschisă,
Fondul Român de Investiţii, Bănci comerciale, Programul Cadru 6 etc.).
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.
O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai
în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale), iar la sfârşitul
lui se realizează evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Rezultatele evaluării
continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături de rezultatele de la celelalte discipline
de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Dobândirea competenţelor pentru
nivelul 3 avansat de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării
instrumentelor de evaluare a competenţelor.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feed-back de felicitare. În cazul unei
încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed-back clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii

Agent fiscal
pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se
poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev, dar numai în limitele orarului şcolar.

Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşoare a evaluării poate fi
modificat.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere metode
bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea unor lucrări de laborator
 realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea
independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la
dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate
interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în
diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare–predare care pot fi
utilizate.

Agent fiscal
MODULUL III

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Număr de ore: 62 ore.
Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL
C 1. Acţionează pentru implementarea şi buna funcţionare a sistemelor de management a calităţii
C 2. Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC5. Managementul calităţii
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
Sistemul de management a calităţii
C 1. Acţionează o Identificarea cerinţelor pentru implementarea unui sistem de
pentru implementarea şi asigurarea calităţii : proceduri, manualul calităţii, satisfacerea
buna funcţionare a clienţilor, costuri, standarde de firmă, legislaţie, feed-back, grafice de
sistemelor de management documentare
a calităţii o Evaluarea factorilor care afectează costurile calităţii :
- prin: măsurare, analiză şi îmbunătăţire
- factori: rebuturi, recondiţionări, reparaţii, produse neconforme,
reclamaţii clienţi, produse returnate, penalizări pentru întârziere,
despăgubiri pentru daune
Acţiuni corective şi preventive pentru îmbunătăţirea calităţii
o Utilizarea Ghidului pentru îmbunătăţire a calităţii : strategia Kaizen,
Ciclul PEVA (planifică – execută –verifică - acţionează), principiul
“zero defecte” , ISO 9001-2001
C 2. Aplică acţiuni
o Propunerea de strategii de îmbunătăţire a calităţii la locul de
corective si preventive
muncă : conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO
pentru îmbunătăţirea
specifice domeniului de activitate
continuă a calităţii
o Aplicarea instrumentelor de îmbunătăţire a calităţii : instrumente
ajutătoare (brainstorming, stratificare, metoda întrebărilor),
instrumentele calităţii (grafice, diagrame, histograme, fişe de control
statistic)

IV. Sugestii metodologice


Conţinuturile modulului „Managementul calităţii” vor fi efectuate de către profesorul de
specialitate .
Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.

Agent fiscal
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează analiza critica, învăţarea
prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului
„Managementul calităţii” se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de specialitate, cât şi
prin lecţii vizită la agentul economic de profil.
Recomandăm abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în
tabelul de la punctul II.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea,
încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru
verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol, etc.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul
realizat de acesta.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.

Agent fiscal
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă
UC: 5 Managementul calităţii
Competenţa 2: Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii

Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de


performanţă performanţă evaluare
a Utilizarea Ghidului strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-verifică- Orale/scrise
pentru îmbunătăţire a acţionează), principiul “zero defecte”
calităţii
b Propunerea de conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor Orale/practice
strategii de îmbunătăţire a
ISO specifice domeniului de activitate
calităţii la locul de muncă

c Aplicarea instrumentelor de instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare, Orale/scrise


metoda întrebărilor), instrumentele calităţii (grafice,
îmbunătăţire a calităţii
diagrame, histograme, fişe de control statistic)

Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza
sub îndrumarea acestuia, la orele de curs şi prin lecţii vizită efectuate la agentul economic.
Cerinţa:
Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la care faceţi
lecţii vizită ) şi întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă următoarele elemente:
1. Locul recepţiei (societatea comercială, spaţiul de desfăşurare al recepţiei);
2. Sortimentul de marfă
3. Documentele verificate la recepţie;
4. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă;
5. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie;
6. Planul de control aplicat, parametrii şi simbolurile corespunzătoare, documente de
referinţă (standarde, specificaţii);
7. Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzorială, (organoleptică),
analiza fizico-chimică, microbiologică, etc.
8. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;
9. Decizia finală privind lotul supus recepţiei;
10. Documente completate cu prilejul recepţiei.

Notă: PORTOFOLIUL poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante.


Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de
evaluare.

Agent fiscal
MODULUL IV
CONTROLUL ECONOMIC FINANCIAR

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


- Nr. de ore: 124, din care 62 pregătire practică.
- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢE DIN MODUL
C1. Aplică legislaţia în vigoare cu privire la obligaţiile şi răspunderile personalului cu sarcini de
gestiune şi a conducătorilor de colective de lucru;
C2. Monitorizează modul de organizare a controlului economic financiar intern
C3. Monitorizează controlul financiar propriu în unităţile cu diferite profiluri activitate

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR


UC. 13. Controlul economic financiar
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţe individuale
UC. 13. C1.
Aplică legislaţia în
Controlul Legislaţia cu privire la obligaţiile şi răspunderile agentului
vigoare cu privire la
economic fiscal
obligaţiile şi
financiar - Precizarea rolului managementului financiar în activitatea unui
răspunderile
agent fiscal în scopul desfăşurării unei activităţi eficiente: Analiza
personalului cu
financiară, Planificarea financiară, Gestiunea financiară pe termen
sarcini de gestiune
scurt, Strategia financiară.
şi a conducătorilor
- Utilizarea legislaţiei specifice: legea gestionarului şi a depunerii de
de colective de
garanţii.
lucru
C2.
Monitorizează modul Monitorizarea modului de organizare a controlului financiar
de organizare a - organizarea controlului – principii de organizare, structura
controlului economic organizatorică a controlului, organizarea, planificarea, desfăşurarea
financiar controlului, întocmirea şi perfectarea actelor de control;
- organizarea controlului financiar al statului – exercitat de
DGCAAS, de stat la unităţile teritorial administrative (financiar-
fiscal), de garda financiară, de departamentul de contol al
guvernului;
- organizarea controlului vamal, organizarea curţii de conturi

Agent fiscal
Monitorizarea controlului financiar propriu în unităţi cu diferite
profiluri de activitate
UC. 13. -metodologia de exercitare a controlului– definire, procedee
Controlul şi tehnici, control documentar-contabil, control faptic, control total şi
economic prin sondaj;
financiar C3. Monitorizează -controlul financiar propriu societăţilor comerciale şi al
controlul financiar instituţiilor publice,preventiv, ierarhic operativ-curent, financiar de
propriu în unităţile cu gestiune, propriu al instituţiilor publice;
diferite profiluri de - controlul cenzorilor – la societăţi comerciale, obligaţiile cenzorilor;
activitate - controlul fiscal – principii şi proceduri, drepturi şi obligaţii ale
organelor fiscale şi a contribuabililor, reguli de procedură tehnici şi
instrumente de control fiscal, prescripţii şi sancţiuni privind
impozitele şi taxele;
- evaziunea fiscală – concept, clasificare, particularităţi;
- controlul vamal – exercitarea controlului;
- controlul bancar – intern, asupra utilizării şi garanţiei creditului,
supravegherea bancară;
- controlul curţii de conturi – atribuţii de control, exercitarea
controlului financiar ulterior;
- expertiza contabilă – exercitarea profesiei de expert contabil,
CECCAR, raportul de expertiză contabilă.

IV. Sugestii metodologice

Modulul „Controlul economic financiar” nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din
curriculum.
Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop
formarea competenţelor tehnice specializate aferente calificărilor de nivel 3+.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, urmărind valorificarea disponibilităţilor
sale;
 fiind o structură flexibilă, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximum de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă
parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse; în prelungirea acestora pot fi
adăugate mereu noi module, ceea ce se înscrie în linia imperativului educaţiei
permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de
următoarele principii:

Agent fiscal
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a
le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ care urmăreşte diferenţierea
sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact
direct);
 utilizarea verificării de către un coleg, a verificării prin îndrumător;
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a abilităţilor practice proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
accent preponderent pe activităţile de învăţare cu caracter practic, aplicativ.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care
se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca
metode de evaluare recomandăm :
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.

Agent fiscal
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul
realizat de acesta.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă
UC 13. Controlul economic financiar

C3. Monitorizează controlul financiar propriu în unităţile cu diferite profiluri de activitate


Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
Criterii de performanţă
performanţă evaluare
a Identificarea formelor de Societăţi comerciale: control financiar preventiv, ierarhic Orale/scrise/
control financiar propriu operativ-curent, financiar de gestiune; practice
Instituţii publice: control financiar-preventiv, financiar de
gestiune.
b Organizarea controlului, Metode de control: integral, prin sondaj, reciproc, Orale/scrise/
planificarea verificărilor şi sistematic, încrucişat, faptic, de cercetare şi analiză practice
metodelor de control
c Intocmirea actelor de Acte de control: procesul verbal de bază, procesul Orale/scrise/
control verbal intermediar, procesul verbal de constatare a practice
contravenţiilor, nota de constatare

Instrumente de evaluare utilizate pot fi diferite, ca:


 Fişe de observaţie şi fişe de lucru
 Chestionar
 Fişe de autoevaluare
 Lucrări practice executate sub observaţia cadrului didactic
 Miniproiect - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
 Portofoliu - ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Agent fiscal
MODULUL V
CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


- Nr. de ore: 124, din care 62 instruire practică.
- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢEŞPR SPECIFICE UNITĂŢII DE DOMPETENŢĂ DIN MODUL
C1. Analizează veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice
C2. Organizează contabilitatea bugetară a instituţiilor publice
C3. Consemnează evenimentele din instituţiile publice în contabilitate
C4. Organizează şi conduce contabilitatea execuţiei bugetare la organele financiare ale primăriilor

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR


UC. 13. Controlul economic financiar
Unitate de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Analiza veniturilor şi cheltuielilor publice
C1. Analizează
 organizarea activităţii de elaborare şi execuţie a bugetelor;
veniturile şi cheltuielile
 fundamentarea indicatorilor privind veniturile (surse de
instituţiilor publice
formare a veniturilor);
 fundamentarea indicatorilor privind cheltuielile
Organizarea contabilităţii bugetare a instituţiilor publice
 contabilitatea creditelor bugetare la instituţiile finanţate de
BACS;
UC 16.
 contabilitatea creditelor bugetare şi alimentărilor cu fonduri
Contabilitatea
la instituţiile publice de subordonare locală;
instituţiilor publice
C2. Organizează
 contabilitatea plăţilor de casă la instituţiile publice finanţate
contabilitatea bugetară
din BACS;
a instituţiilor publice
 finanţarea instituţiilor de învăţământ superior din BACS;

 contabilitatea cheltuielilor bugetare efective la instituţiile


publice;
 evidenţa operaţiunilor băneşti, plăţi fără numerar;

 contabilitatea decontărilor cu debitorii, cu creditorii şi


furnizorii, cu bugetul statului, privind asigurările sociale şi a
fondului de şomaj;
 contabilitatea operaţiunilor cu salariile şi bursele;

 contabilitsatea TVA.

Agent fiscal
Consemnarea evenimentelor din instituţiile publice în
contabilitate
 contabilitatea veniturilor instituţiilor publice (identificarea
conturilor pentru aceste operaţii şi stabilirea coralaţiilor
pentru înregistrarea lor în contabilitate);
C3. Consemnează  contabilitatea operaţiunilor privind activităţile autofinanţate
evenimentele din (identificarea conturilor pentru autofinanţare şi aplicartea lor
instituţiile publice în la o instituţie publică);
contabilitate
 contabilitatea operaţiunilor privind materialele şi obiectele
de inventar (utilizarea acestor conturi);
 contabilitatea operaţiunilor privind mijloacele fixe
(reflectarea în contabilitate a operaţiunilor);
 contabilitatea operaţiunilor privind investiţiile (reflectare în
contabilitate.
Organizarea şi conducerea contabilităţii execuţiei bugetare
C4. Organizează şi
la organele financiare ale primăriilor
conduce contabilitatea
 contabilitatea cheltuielilor la bugetele locale;
execuţiei bugetare la
organele financiare ale  contabilitatea operaţiunilor băneşti la bugetul local;

primăriilor  contabilitatea decontărilor la bugetul local;

 contabilitatea fondurilor cu destinaţie specială şi a creditelor


bancare.

IV. Sugestii metodologice

Curriculum pentru „Contabilitatea instituţiilor publice”, specializarea „Agent fiscal” a fost


elaborat astfel încât la final absolvenţii să dobândească o bună pregătire profesională în domeniul
economic având în vedere cerinţele angajatorilor
Modulul are la bază competenţe specializate care contribuie la formarea profesională a
elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgerea acestui modul să analizeze informaţiile din
registrele contabile şi balanţa de verificare, să înregistreze evenimente şi tranzacţii în contabilitate şi
să rezolve monografii contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii.
Competenţele specializate sunt completate de competenţele cheie prevăzute în Standardul de
pregătire profesională care formează abilităţi de comunicare profesională în relaţiile cu clienţii sau cu
furnizorii de bunuri, lucrări sau servicii, în funcţie de obiectul de activitate al firmei în care îşi
desfăşoară activitatea, de comunicare în limba străină pentru a putea intra în relaţie cu parteneri
externi, de utilizare a calculatorului în vederea înregistrării informatizate a evenimentelor şi
tranzacţiilor, de rezolvare a unor probleme referitoare la înregistrarea greşită a unor evenimente sau
tranzacţii.
Agent fiscal
Acolo unde mediul de muncă o permite, competenţele se pot dezvolta şi la locul de muncă al
cursantului.

Dobândirea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională şi însuşirea conţinuturilor


corespunzătoare acestora permit absolvenţilor continuarea studiilor în învăţământul superior sau
încadrarea pe piaţa muncii pe un post corespunzător.
Curricululum - ul este astfel conceput, încât să permită profesorilor libertatea de a alege modul
de organizare a activităţii de învăţare în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de
învăţământ de care dispun şi particularităţile individuale şi ale colectivului de elevi.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă
profesorul are libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de
elevi.
Pentru orele de pregătire practică se recomandă următoarele conţinuturi:
 întocmirea balanţei de verificare
 formularea de monografii contabile pe clase de conturi
O atenţie deosebită se va acorda evaluării, iar probele de evaluare trebuie să corespundă cu
cele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.
Exemplu:
UC 16 Contabilitatea instituţiilor publice
C 3. Consemnează evenimentele din inastituţiile publice în contabilitate

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor


Criterii de performanţă Probe de evaluare
de performanţă
a. Identificarea evenimentelor din Achiziţie de mijloace fixe, terenuri, Probă orală sau exerciţiu
instituţiile publice materiale, obiecte de inventar, ieşiri de scris
materiale şi obiecte de inventar, operaţii de
trezorerie, decontări cu terţii şi personalul,
operaţii privind fondurile pentru finanţări,
operaţii privind veniturile şi cheltuielile
b. Utilizarea analizei contabile Parcurgerea etapelor analizei contabile Fişă de lucru
pentru înregistrarea în pentru fiecare eveniment în parte
contabilitate
c. Stabilirea articolelor contabile pe Fişe de lucru
Articole contabile simple, compuse,
categorii de evenimente Fişe de autoevaluare
corespunzătoare evenimentelor
d Înregistrarea articolelor contabile Inregistrarea manual sau informatizat în Fişe de lucru
în documente contabile note contabile, fişe de cont. Fişă de evaluare

Agent fiscal
Fişa de lucru
Evaluatorul prezintă elevilor diferite evenimente şi tranzacţii, urmând ca aceştia să le
preia din registrele contabile şi să întocmească balanţa de verificare.
Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 16. Contabilitatea instituţiilor publice
Consemnează evenimentele din instituţiile publice în contabilitate.
Analiza Articolul
Denumirea operaţiei economice Evaluator Data
contabilă contabil
1. Se achiziţionează o clădire la preţ de
achiziţie 20.000 lei cu TVA 19%, conform
facturii fiscale.
2. .Se recepţionează un utilaj obţinut în
regie proprie la preţ de înregistrare 2000
lei.
3. Se achită furnizorul prin bancă cu
ordinal de plată nr. 35
Evaluatorul va cere elevilor să completeze următoarele registre pe baza înregistrărilor
prezentate mai sus:
Nr. crt. Întocmirea registrelor contabile Evaluator Data
1. Întocmirea registrului jurnal
2. Întocmirea registrului Cartea Mare
Întocmirea balanţei de verificare.
Evaluatorul cere elevilor să întocmească balanţa de verificare cu patru egalităţi pentru
înregistrările preluate în registrele contabile.
Întocmirea balanţei de verificare Evaluator Data
Utilizarea datelor din registre pentru completarea
balanţei de verificare lunară cu patru egalităţi

 Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

 Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.


Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare

Agent fiscal
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de
profesor pe parcursul probei

Sugestii privind dovezile evaluării:


 Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.
Pentru modulul „Contabilitatea afacerii”, în vederea realizării competenţelor, se
recomandă utilizarea următoarelor metode didactice:
 Exerciţiul dirijat se poate aplica la conţinutul „Identificarea conturilor pe
categorii de evenimente”, profesorul prezentând particularităţile şi rolul fiecărui
cont, urmând ca elevii individual să identifice registrele respective.
 Problematizarea poate fi utilizată la conţinuturile privind „Aplicarea
conturilor corespunzătoare evenimentelor”, prezentând elevilor categoriile de
evenimente din unităţile economice urmând ca aceştia să efectueze analiza
contabilă, să stabilească articolele contabile corespunzătoare şi să preia
înregistrările în documentele contabile.
Această metodă oferă posibilitatea creării unor situaţii problemă care determină elevii să
restructureze şi să completeze cunoştinţele anterioare în vederea soluţionării noilor situaţii pe
baza experienţei şi a efortului personal.
 Proiectul poate fi utilizat pentru conţinuturile privind „Folosirea corelaţiilor
din planul de conturi”, profesorul oferind elevilor teme diferite de proiect
corespunzătoare claselor pe conturi şi etapele ce trebuie parcurse pentru
realizarea acestuia, iar elevii vor finaliza şi susţine proiectul. Pentru întocmirea
acestui proiect recomandăm şi documentarea la agenţii economici şi includerea
în proiect a unor particularităţi specifice agentului economic respectiv.

Agent fiscal
Alegerea tehnicilor de învăţare revine profesorului care are sarcina de a individualiza şi
de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.
În cadrul procesului de învăţare se vor folosi ca resurse didactice materiale: calculator,
imprimantă, calculator de birou, retroproiector, televizor color, fotocopiator, reviste economice,
monitorul oficial, documente de evidenţă operativă şi contabilă.

Agent fiscal
MODULUL VI

CONTABILITATE ASISTATĂ DE CALCULATOR

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


- Nr. de ore: 62, desfăşurate în cadrul laboratorului tehnologic.
- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢE DIN MODUL
C1. Aplica strategii de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului
specializat
C2. Analizează structura softului.
C3. Implementează softului specializat la locul de muncă.
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC. 11. Utilizarea calculatorului în contabilitate.
Unitate de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă individuale
UC. 11 C1 Aplica Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a activităţii la
Utilizarea strategii de locul de muncă prin utilizarea softului specializat
calculatorului în îmbunătăţire a  identificarea tipurilor de soft-uri specializate necesare
contabilitate activităţii la locul de locului de muncă - pentru gestiunea mijloacelor fixe,
muncă prin utilizarea pentru gestiunea stocurilor, clienţi, furnizori calculul
softului specializat salariilor, evidenţă încasări şi plăţi pentru obţinerea
registrului de casă
 evaluarea soft-urilor identificate - avantaje
/dezavantaje, preţ, timp de operare, viteza de lucru,
calitatea informaţiilor rezultate, accesibilitatea softului.
Analizarea structurii softului
 instruirea privind utilizarea softului - consultarea
C2 Analizează
ghidului de utilizare a softului
structura softului
 identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre,
iconuri
 accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de
la tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza
modul de prezentare a programului.
Implementarea softul specializat la locul de muncă
 pregătirea documentelor ce urmează a fi prelucrate -
sortarea pe categorii de evenimente şi tranzacţii şi
C3
perioade de înregistrare,

Agent fiscal
Implementează  introducerea datelor din documentele pentru - vânzări
softul specializat la (comenzi, avize de expediţie, facturi, chitanţe fiscale,
locul de muncă încasări client), pentru cumpărări (comenzi, note de
recepţie şi constatare de diferenţe, facturi, chitanţe
fiscale, plăţi furnizori) fără a greşi sumele, respectând
datele de identificare ale documentului
 derularea programului - utilizând comenzile conform
subsistemului informatic
 listarea situaţiilor necesare - pe ecran sau pe hârtie

 evaluarea performantelor - în funcţie de calitatea


informaţiilor şi a situaţiilor finale obţinute

IV. Sugestii metodologice


Curriculum pentru „Utilizarea calculatorului în contabilitate” a fost elaborat astfel încât la
final absolvenţii să dobândească o bună pregătire profesională, având cunoştinţe complete
privind contabilitatea întreprinderii dar şi de utilizare a calculatorului în acest domeniu potrivit
cerinţelor pieţei muncii.
Modulul are la bază competenţe specializate care contribuie la formarea profesională
elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgerea acestui modul să aplice strategii de
îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului specializat, să analizeze
structura softului şi să implementeze softul specializat la locul de muncă. Competenţele
specializate sunt completate de competenţele cheie din Standardul de Pregătire Profesională,
care sunt transferabile şi asigură mobilitate absolvenţilor pe piaţa muncii.
Dobândirea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională şi însuşirea
conţinuturilor corespunzătoare acestora permit absolvenţilor continuarea studiilor în
învăţământul superior sau încadrarea pe piaţa muncii pe un post corespunzător.
Curricululum - ul este astfel conceput, încât să permită profesorilor libertatea de a alege
modul de organizare a activităţii de învăţare în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi
mijloacele de învăţământ de care dispun şi particularităţile individuale şi ale colectivului de elevi.

Agent fiscal
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare,
însă profesorul are libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile
colectivului de elevi.
Toate orele sunt alocate laboratorului tehnologic, în care se pot efectua lecţii vizită la
agenţii economici pentru a urmări modul de utilizare a calculatorului în contabilitate folosind
diverse soft-uri.
Pentru modulul „Utilizarea calculatorului în contabilitate”, în vederea realizării
competenţelor, se recomandă utilizarea următoarelor metode didactice:
 Exerciţiul dirijat poate fi utilizat la conţinuturile privind „Accesarea
meniurilor, ferestrelor, iconurilor”, prezentându-se elevilor modalităţile de
accesare, iar aceştia vor aplica aceste modalităţi.
 Problematizarea poate fi utilizată la conţinuturile privind „Introducerea
datelor din documentele pentru vânzări şi cumpărări”. Această metodă oferă
posibilitatea creării unor situaţii problemă care determină elevii să restructureze şi
să completeze cunoştinţele anterioare în vederea soluţionării noilor situaţii pe
baza experienţei şi a efortului personal.
Alegerea tehnicilor de învăţare revine profesorului care are sarcina de a individualiza şi
de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.
O atenţie deosebită se va acorda evaluării, iar probele de evaluare trebuie să
corespundă cu cele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.
Exemplu:
UC. 11. Utilizarea calculatorului în contabilitate
C1 Aplică strategii de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului
specializat
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă performanţă evaluare
a. identificarea tipurilor pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru gestiunea Probă
de soft-uri specializate stocurilor, clienţi, furnizori calculul salariilor,evidenţă scrisă/orală
necesare locului de încasări şi plăţi pentru obţinerea registrului de casă
muncă -
b. evaluarea soft-urilor avantaje /dezavantaje: preţ, timp de operare, probă practică
identificate - viteza de lucru, calitatea informaţiilor rezultate,
accesibilitatea softului

Agent fiscal
Fişa de lucru
Participi alături de echipa de lucru la evaluarea unor softuri în vederea alegerii soft-ului
optim. Eşti desemnat de membrii echipei să alegi acest soft. Sarcinile tale sunt:
1. Prezintă avantajele şi dezavantajele softului.
2. Stabileşte indicatorii de performanţă ai softului.
Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC. 11. Utilizarea calculatorului în contabilitate
Sarcini Modul de realizare a Rezultatul Data
sarcinilor evaluării
1. Prezintă avantajele şi dezavantajele DA sau (√)
softului NU sau (X)
 preţ
 timp de operare
 viteză de lucru
2. Stabileşte indicatorii de performanţă DA sau (√)
ai softului NU sau (X)
 calitatea informaţiilor
 accesibilitatea softului
 rezultatele obţinute
 Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

 Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.


Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de
profesor pe parcursul probei

Agent fiscal
Sugestii privind dovezile evaluării:
 Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.
Desfăşurarea orelor de laborator tehnologic se realizează în cabinete dotate cu
calculatoare şi soft specific activităţii contabile.
Pentru realizarea competenţelor cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională, care
stă la baza întocmirii curriculum-ului, recomandăm legătura permanentă cu agenţii economici,
camere de comerţ, administraţii financiare, prin organizarea de lecţii vizită în cadrul orelor de
laborator tehnologic, realizarea de proiecte pe diverse teme potrivit conţinuturilor prezentate
pentru care elevii să se documenteze la agenţii economici, sau alte modalităţi de colaborare cu
agentul economic considerate eficiente de către profesor.
La agentul economic se pot realiza lecţii vizită la oricare din teme.
În cadrul procesului de învăţare se vor folosi ca resurse didactice materiale: calculator cu
conexiune la Internet, imprimantă, reviste economice, monitorul oficial, documente de evidenţă
operativă.

Agent fiscal
MODULUL VII
STATISTICĂ ŞI ANALIZA ECONOMICĂ
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
- Nr. de ore: 62, desfăşurate în laboratorul tehnologic;
- Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL
C1. Sistematizează date elementare
C2. Analizează distribuţii
C3. Determină dinamica fenomenelor economice
C4. Analizează indicatorii economici de la nivelul agentului economic
III.TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC. 15. Statistică şi analiză economică
Competenţe Conţinuturi tematice
individuale
C1. Datele elementare şi sistematizarea lor
Sistematizează  Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste,
date elementare broşuri,documente de evidenţă,experienţa proprie, a grupului de prieteni sau
cunoscuţi
 Centralizarea datelor elementare: simplă sau pe grupe

 Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale


C2. Analizează
Distribuţii
distribuţii
 Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media, mediana, modulul

 Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură, omogenitate, formă

 Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie, asimetrie,


omogenitate, eterogenitate
 Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma, poligonul
frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de
structura
C3. Determină
Dinamica fenomenelor economice
dinamica
 Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absoluţi, relativi şi
fenomenelor
medii
economice
 Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi,
cronograma
 Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de

Agent fiscal
specialitate: indicii volumului fizic, indicii preţului, indicii valorii
 Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor care exista
între indici şi între modificările absolute
Indicatori economici la nivelul agentului economic
C4. Analizează  Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai
indicatorii potenţialului intern, ai cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultate
economici de la
 Interpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a
nivelul agentului
dinamicii,extrapolarea trendului
economic
 Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma, poligonul
frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul şi cercul de
structură

IV. Sugestii metodologice


Pentru atingerea competenţelor lecţiile se vor desfăşura în laboratorul tehnologic
Ordinea logică de parcurgere a conţinutului este cea care rezultă şi din tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice
se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se ţine cont în măsură
mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Se recomandă folosirea cât mai
intensă a învăţării centrate pe elev. În cadrul acesteia elevii vor lucra atât individual dar mai ales
în grupuri pentru a explora diverse probleme, constituind persoane care folosesc în mod activ
cunoştinţele şi nu receptori pasivi de cunoştinţe. Învăţarea centrată pe elev presupune
concentrarea asupra nevoilor elevului, asupra a ceea ce trebuie să ştie acesta să facă indiferent
de modalitatea prin care realizează acest lucru.
Ca metode de învăţare se recomandă: prezentările pentru colegi, brainstormingul,
proiecte, analiza SWOT, munca în grup, studii de caz , portofolii.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de
către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale,
consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării
notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse
în Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare
(orale, scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.

Agent fiscal
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate
în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în
modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a
evaluării pe competenţe.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă


Activitate : Caracterizaţi distribuţii
U.C. 15. Statistica şi analiza economică.
C2. Analizează distribuţii
Nr. Criterii de Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare
Crt. performanţă
A Calcularea  media, Probe
indicatorilor tendinţei  mediana, orale/practice/scrise
centrale
 modulul
B Caracterizarea  structură, Probe
distribuţiei rezultate orale/practice/scrise
 omogenitate,

 formă
C Interpretarea  simetrie, Probe
rezultatelor obţinute orale/practice/scrise
 asimetrie,
prin comparaţie
 omogenitate,

 eterogenitate
D Reprezentarea  histograma, Probe
grafică a distribuţiei orale/practice/scrise
 poligonul frecvenţelor,
rezultate
 curbele cumulative ale
frecvenţelor,
 dreptunghiul si cercul de
structura
Evaluatorul (profesorul ) va evalua elevul pe baza unei fişe de lucru folosind o fişă de
evaluare în care va nota rezultatul.

Agent fiscal
Fişa de lucru
Distribuţia elevilor unei clase după punctajul obţinut la un test este următoarea:
Grupe după punctajul obţinut Număr
(limita inferioară inclusă in elevi
interval)
0-20 3
20-40 6
40-60 12
60-80 9
80-100 30

a. Calculează indicatorii tendinţei centrale


b. Analizează caracteristicile distribuţiei
c. Interpretează rezultatele obţinute
d. Reprezintă grafic distribuţia4
e. Utilizează echipamentul de calcul şi compară rezultatele cu cele obţinute la punctele a, b, c,
d. (sau Rezolvă problema folosind facilităţile programului EXCEL şi compară rezultatele cu cele
obţinute la punctele a, b, c, d.
Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C.15. Statistica ţi analiza economică
C2. Analizează distribuţii
NR. CRT. CERINŢE REZULTATUL DATA
EVALUĂRII
Calculează  media DA sau (√)
a indicatorii NU sau (X)
tendinţei centrale  mediana DA sau (√)
NU sau (X)
 modulul DA sau (√)
NU sau (X)
Analizează  structura DA sau (√)
caracteristicile NU sau (X)
b distribuţiei  omogenitatea DA sau (√)
NU sau (X)
 forma DA sau (√)
NU sau (X)
Interpretează  simetrie / asimetrie DA sau (√)
rezultatele NU sau (X)
c obţinute  omogenitate / eterogenitate DA sau (√)
NU sau (X)

4 la punctele a, b, c,d se va folosi calculatorul de birou

Agent fiscal
d Reprezintă grafic  histograma DA sau (√)
distribuţia NU sau (X)
 poligonul frecvenţelor DA sau (√)
NU sau (X)
 curbele cumulative ale DA sau (√)
frecvenţelor NU sau (X)
 dreptunghiul de DA sau (√)
structură NU sau (X)
 cercul de structură DA sau (√)
NU sau (X)
Utilizează echipamentul de calcul şi compară DA sau (√)
e rezultatele cu cele obţinute la punctele a, b, c, d. NU sau (X)

 Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

 Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.


Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de
profesor pe parcursul probei
Sugestii privind dovezile evaluării:
 Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Agent fiscal
MODULUL VIII

GESTIUNE FINANCIARĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


- Nr. de ore: 124, din care 62 pregătire practică.
- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢE DIN MODUL
C1. Analizează legislaţia financiară şi informaţiile oferite de gestiunea financiară
C2. Analizează amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale
C3. Participă la analiza indicatorilor financiari ai activităţii
C4. Identifică activele circulante şi capitalul circulant
C5. Gestionează trezoreria societăţilor comerciale
C6. Identifică rezultatele financiare ale întreprinderilor
C7. Analizează bugetul de venituri şi cheltuieli
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC. 12. Gestiune financiară
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţe individual
UC. 12. C1. Analizează Analizarea legislaţiei financiare şi a informaţiilor
Gestiune legislaţia financiară oferite de gestiunea financiară
financiară şi informaţiile oferite  conţinutul finanţelor întreprinderii şi al gestiunii
de gestiunea financiare;
financiară
 economia bănească şi financiară a societăţii
comerciale;
 conţinutul economic al finanţelor societăţii
comerciale;
 funcţiile finanţelor societăţii comerciale;

 gestiunea financiară a societăţii comerciale.

Agent fiscal
C2. Analizează Analiza amortizării capitalului imobilizat în active
amortizarea corporale şi necorporale
capitalului imobilizat  definirea procesului de amortizare a capitalului
în active corporale imobilizat;
şi necorporale
 elementele de calcul a amortizării;

 metode posibile de calcul a amortizării;

 întocmirea unui program de amortizare după diferite


metode
Analiza indicatorilor financiari ai activităţii
C3. Participă la
analiza  structura financiară a societăţii comerciale;

indicatorilor  interpretarea pragului de rentabilitate calculat pe


financiari ai baza rezultatului financiar obţinut.
activităţii

Gestiunea activelor circulante şi a capitalului


C4. Identifică
circulant
activele circulante
şi capitalul  conţinutul şi rolul activelor circulante în cadrul

circulant microeconomiei;
 clasificarea activelor circulante;

 dimensionarea necesarului de capital pentru


formarea activelor circulante şi creditul bancar pe
termen scurt
 resursele finanţării activelor circulante, resurse
atrase;
 creditul bancar pe termen scurt;

 exerciţii de calcul privind dimensionarea stocurilor.


Gestionarea trezoreriei societăţii comerciale
C5. Gestionează
 conţinutul trezoreriei societăţii comerciale;
trezoreria
societăţilor  bugetul de trezorerie;
comerciale  elaborarea bugetului de trezorerie.

Agent fiscal
Rezultatele financiare ale societăţii comerciale
C6. Identifică
rezultatele  conţinutul rezultatelor financiare ale societăţii
financiare ale comerciale;

întreprinderilor  creditul fiscal în legătură cu impozitul pe profit;


 utilizarea metodei pragului de rentabilitate în
fundamentarea deciziilor pe termen scurt;
 exerciţii de calcul privind determinarea pragului
de rentabilitate.
Bugetul de venituri şi cheltuieli
C7. Analizează
bugetul de venituri  principiile bugetului şi ale elaborării bugetului de
şi cheltuieli venituri şi cheltuieli;
 structura bugetului de venituri şi cheltuieli;
 întocmirea şi analizarea unui buget de venituri
şi cheltuieli.
IV. Sugestii metodologice
Curriculum pentru „Gestiune financiară”, a fost elaborat astfel încât la final absolvenţii să
dobândească o bună pregătire profesională, având cunoştinţe complete privind contabilitatea
întreprinderii dar şi competenţe legate de calculaţia bugetului de venituri şi cheltuieli.
Modulul are la bază competenţe specializate care contribuie la formarea profesională
elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgerea acestui modul să întocmească situaţii
financiare, să calculeze necesarul de capital pentru formarea activelor circulante, dimensionarea
stocurilor, să determine pragul de rentabilitate.
Dobândirea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională şi însuşirea
conţinuturilor corespunzătoare acestora permit absolvenţilor continuarea studiilor în
învăţământul superior sau încadrarea pe piaţa muncii pe un post corespunzător.
Acolo unde mediul de muncă o permite, competenţele se pot dezvolta şi la locul de
muncă al cursantului.
Curricululum - ul este astfel conceput, încât să permită profesorilor libertatea de a alege
modul de organizare a activităţii de învăţare în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi
mijloacele de învăţământ de care dispun şi particularităţile individuale şi ale colectivului de elevi.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare,
însă profesorul are libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile
colectivului de elevi.
Pentru orele de pregătire practică se recomandă următoarele conţinuturi:

Agent fiscal
 calcularea indicatorilor pe baza informaţiilor din situaţiile financiare -
utilizând formulele corespunzătoare de calcul, manual sau cu soft specializat;
 aplicarea procedeelor de repartizare a cheltuielilor indirecte - procedeul
diviziunii simple, al coeficienţilor de echivalenţă, al coeficienţilor de suplimentare;
 folosirea conturilor specifice pentru determinarea costului.
Pentru modulul „Gestiune financiară”, în vederea realizării competenţelor, se recomandă
utilizarea următoarelor metode didactice:
 Problematizarea poate fi utilizată la conţinuturile privind „Analiza amortizării
capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale ”. Această metodă oferă
posibilitatea creării unor situaţii problemă care determină elevii să restructureze şi să
completeze cunoştinţele anterioare în vederea soluţionării noilor situaţii pe baza
experienţei şi a efortului personal.
 Proiectul poate fi utilizat pentru conţinuturile privind „Rezultatele financiare ale
societăţii comerciale”, profesorul oferind elevilor teme diferite de proiect în concordanţă
cu diferite tipuri de întreprinderi cu structură organizatorică şi obiect de activitate diferite,
iar elevii vor finaliza şi susţine proiectul. Pentru întocmirea acestui proiect recomandăm
şi documentarea la agenţii economici şi includerea în proiect a unor particularităţi
specifice agentului economic respectiv.
Alegerea tehnicilor de învăţare revine profesorului care are sarcina de a individualiza şi
de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.
O atenţie deosebită se va acorda evaluării, iar probele de evaluare trebuie să corespundă cu
cele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.
Exemplu:
UC 12 Gestiune financiară
C1. Analizează amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă performanţă evaluare
a. Delimitarea noţiunii Definirea noţiunilor de active imobilizate, corporale şi Probă
de active necorporale scrisă/orală
imobilizate, active
corporale şi active
necorporale
b. Cunoaşterea Valoarea de amortizat, durata procesului de amortizare, Fişă de
elementelor de reguli de amortizare lucru/probă
calcul a amortizării practică
c. Calcularea Metoda amortizării liniare, degresive şi accelerate

Agent fiscal
amortizărilor
imobilizărilor după
diferite metode

Fişă de lucru
Evaluatorul solicită elevilor să analizeze capitalul imobilizat în active corporale şi necorporale.
Sarcinile elevului sunt:
1. Delimitarea noţiunilor: active imobilizate, active corporale, active necorporale;
2. Cunoaşterea elementelor de calcul a amortizării;
3. Calcularea amortizărilor după diferite metode
Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 12. Gestiune financiară

Modul de realizare a Rezultatul


Sarcini Data
sarcinilor evaluării

1. delimitarea noţiunilor: DA sau (√)


- active imobilizate; NU sau (X)
- active corporale;
- active necorporale.
2. cunoaşterea elementelor de calcul: DA sau (√)
- valoarea de amortizat; NU sau (X)
- durata procesului de amortizare;
- reguli de amortizare
4. calcularea amortizării după diferite
metode:
- amortizare liniară;
- amortizare degresivă,
- amortizare accelerată
 Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

 Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.


Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare

Agent fiscal
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de
profesor pe parcursul probei
Sugestii privind dovezile evaluării:
 Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării.
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.
. Pentru realizarea competenţelor cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională, care
stă la baza întocmirii curriculum-ului, recomandăm legătura permanentă cu agenţii economici de
stat sau din domeniul privat (societăţi comerciale, regii autonome), camere de comerţ,
administraţii financiare. La agentul economic se pot realiza şi lecţii vizită la temele despre
întocmirea situaţiilor financiare sau calculaţia costurilor.
În cadrul procesului de învăţare se vor folosi ca resurse didactice materiale: calculator,
imprimantă, calculator de birou, retroproiector, televizor color, fotocopiator, reviste economice,
monitorul oficial, documente de evidenţă operativă şi contabilă.

Agent fiscal