CRR - Nivel 3 - CL - XI - Tehnician in Industria Materialelor de Constructii

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. 9 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009
CURRICULUM ŞCOLAR
Clasa: a XII-a
NIVELUL 3
DOMENIUL: MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Calificarea profesională Tehnician în industria materialelor
de construcţii
Varianta revizuită
BUCUREŞTI
2009
1
Autori:
CISMAŞ SILVIA MANUELA - G.S. IND. UŞOARĂ SIGHIŞOARA
PLOSCĂ GABRIEL – G.S. MATERIALE DE CONSTRUCŢII ROMAN
TĂNASE CONSTANŢA - G.S. INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI- SCĂENI
VRANĂ MIRCEA – G.S. „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA
Consultanţă:
PAULA POSEA – inspector de specialitate CNDIPT
2
CONŢINUTUL CURRICULUM-ULUI PENTRU CLASA a XII-a
 Plan de învăţământ
 Programa pentru Modulul I. Procedee de fabricare aplicate în industria
ceramicii
 Programa pentru Modulul II. Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei
 Programa pentru Modulul III. Procedee de fabricare aplicate în industria
lianţilor
 Programa pentru Modulul IV. Chimia sistemelor silicatice
 Programa pentru Modulul V. Sănătatea şi securitatea muncii (Instruire
practică comasată)
 Programa pentru Modulul VI. Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor
şi instalaţiilor (Instruire practică comasată)
 Programa pentru Modulul VII. Elemente de proiectare (Curriculum în
dezvoltare locală)
 Bibliografie
3
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEU TEHNOLOGIC – RUTA PROGRESIVĂ
Clasa a XII-a
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tehnician în industria materialelor de construcţii

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală:
Modulul I: Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii
Total ore/an 88
din care: laborator tehnologic -
Instruire practică 66
Modulul II: Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei
Total ore/an 88
Modulul III: Procedee de fabricare aplicate în industria lianţilor
Total ore/an 55
din care: laborator tehnologic
Modulul IV: Chimia sistemelor silicatice
Total ore/an 66
Instruire practică -
Total ore / an: 9 ore/săptămână x 33 săptămâni = 297 ore
Stagii de pregătire practică:
Modulul V: Sănătatea şi securitatea muncii
Total ore/an 30
Modulul VI: Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi
instalaţiilor din industria materialelor de construcţii
Total ore/an 120
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore
Curriculum în dezvoltare locală:

Modulul VII: Elemente de proiectare
Total ore/an 66
din care: laborator tehnologic 33
Total ore/an 2 ore/săptămână x 33 săptămâni = 66 ore
TOTAL: 513 ore/an
4
MODULUL I: PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA
CERAMICII
Total ore/an : 88
din care:
instruire practică 66
I. NOTĂ DE PREZENTARE
La nivelul trei, în domeniul „Materiale de construcţii”, se asigură pregătirea elevilor pentru

calificarea de „ Tehnician în industria materialelor de construcţii”.
Pregătirea în această calificare se face pe parcursul claselor a XII-a şi a XIII-a, ruta S.A.M.
Programul de pregătire de la nivelul trei, permite elevilor să dobândească abilităţi şi
cunoştinţe teoretice şi practice mai complexe în domeniul materialelor de construcţii, care să le
ofere posibilitatea să ocupe un loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe,
specifice pregătirii lor. Deţinătorii de calificare de nivel trei vor fi capabili să efectueze sarcini de
complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin
responsabilitate şi autonomie personală completă.
Curriculum-ul este elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul
de validare constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai M.E.C.I.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc
calificarea.
Aceste unităţi de competenţă sunt:
 unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie

 unităţi de competenţă tehnică generală
 unităţi de competenţă tehnică specializată.
Curriculum-ul pentru clasa a XII-a, calificarea Tehnician în industria materialelor de

construcţii, cuprinde următoarele module:
 Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii

 Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei
 Procedee de fabricare aplicate în industria lianţilor
 Chimia sistemelor silicatice
 Igiena şi protecţia muncii
Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor
 Elemente de proiectare
Modulul I ”Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii“ este constituit din

unitatea de competenţă specializată: ”Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii”
După terminarea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil să clasifice produsele din
industria ceramicii, să descrie proprietăţile acestora, să explice procesele tehnologice aferente şi
să identifice particularităţile de fabricare pentru fiecare tip de produs şi să argumenteze eficienţa
aplicării unor noi tehnologii.
Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate, libertatea
de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul
pedagogic şi mijloacele de învăţământ de care dispune.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului de specialitate care are sarcina de a
individualiza şi de a particulariza procesul didactic la particularităţile elevilor.
5
Alegerea conţinuturilor s–a făcut în funcţie de competenţele cerute de Standardele de
Pregătire Profesională, pentru nivelul 3, SAM.
Modulul ”Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii“ face parte din aria
curriculară Tehnologii şi are alocate un număr de 66 ore de instruire practică care se efectuează
sub îndrumarea maistrului instructor.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific
calificării.
Recomandări privind utilizarea programei

Programa este structurată pe cinci capitole şi o anexă. În capitolul II este prezentată
unitatea de competenţă tehnică specializată, relevantă pentru modul, respectându-se denumirile
din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)
Capitolul III prezintă sub formă tabelară unităţile de competenţă (specificate la capitolul
II) cu competenţele individuale aferente ( vezi S.P.P.) şi conţinuturile tematice corespunzătoare.
Prin acest tabel se specifică conţinuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a
unităţii de competenţă. De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra succesiunii logice şi
cronologice a conţinuturilor tematice.
În capitolul IV sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a
unităţilor de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un un model de test
de evaluare pentru o unitate de competenţă.
Capitolul V pentru început prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului
tematic precizat în tabelul din capitolul II şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă.
Referitor la acest punct se fac următoarele precizări:
- numărul de ore alocat pentru fiecare temă este dat ca recomandare urmând ca el să fie
stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală
- parcurgerea conţinutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de
performanţă precizate în cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenţă
Tot în acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ învăţare
şi instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum şi exemple de
activităţi de învăţare.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULUL I -

PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA CERAMICII
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
 Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii
6
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI

COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
 Procedee de fabricare  Identifică tipurile de  Produse din industria ceramicii.
aplicate în industria produse din industria Definiţii. Clasificare. Domenii
ceramicii ceramicii de utilizare (construcţii, sanitar,
menaj, tehnic, electrotehnic).
 Procedee de fabricare  Descrie proprietăţile  Proprietăţile produselor din
aplicate în industria produselor din industria industria ceramicii
ceramicii ceramicii  Definirea proprietăţilor
produselor ceramice: densitate,
porozitate, puritate, rezistenţă
mecanică, rezistenţă la şoc
termic, stabilitate termică,
rezistenţă chimică,
transluciditate, grad de alb,
gelivitate, etc.
 Influenţa proprietăţilor asupra
caracteristicilor produsului finit
 Procedee de fabricare  Prezintă procedeele de  Procesele tehnologice de
aplicate în industria fabricare a produselor din fabricare a produselor din
ceramicii industria ceramicii fine industria ceramicii fine: obiecte
sanitare din porţelan, plăci din
faianţă sau gresie, produse de
ceramică tehnică, electrotehnică
sau din mase ceramice speciale
 Schemele tehnologice de
fabricaţie
 Particularităţi de fabricare a
fiecărui produs (materii prime,
reţeta de fabricaţie, tipul şi
varianta de preparare a masei
ceramice, procedeul de fasonare,
procedeul de glazurare,
procedeul de decorare,
temperatura de ardere, controlul
calităţii, modul de ambalare,
depozitare şi transport.)
 Procedee de fabricare  Prezintă procedeele de  Procesele tehnologice de
aplicate în industria fabricare a produselor din fabricare a produselor din
ceramicii industria ceramicii brute industria ceramicii brute:
cărămizi pline sau cu goluri,
ţigle şi coame, corpuri ceramice
pentru planşee, cărămizi de
placaj, cărămizi poroase pentru
construcţii, cahle de teracotă
 Schemele tehnologice de
fabricaţie
 Particularităţi de fabricare a
fiecărui produs (materii prime,
reţeta de fabricaţie, tipul şi
7
varianta de preparare a masei
ceramice, procedeul de fasonare,
temperatura de ardere, controlul
calităţii, modul de ambalare,
depozitare şi transport.)
 Procedee de fabricare  Descrie elemente de  Tehnologii noi de fabricare a
aplicate în industria modernizare din industria produselor din industria
ceramicii ceramicii ceramicii
 Eficienţa aplicării noilor
tehnologii
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung, elementul principal îl

constituie metodele de predare-învăţare active , centrate pe elev.
Profesorul este organizatorul procesului de învăţare, respectă ideile şi experienţele
participanţilor la procesul de învăţare, are răbdare şi convinge elevii că învăţarea corespunde
nevoilor lor.
În procesul de învăţare, profesorul va folosi metode care solicită elevii să facă ceva
concret şi le acordă timp suficient pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele
vechi.
De asemenea se impune o corelare judicioasă a instrumentelor de evaluare continuă, cu
indicatorii de performanţă, condiţiile de aplicare ale acestora şi probele de evaluare finală,
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul I ”Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii“ poate fi parcurs
independent, sub directa îndrumare a profesorului de specialitate în laboratoare, sau cabinete
tehnologice cu dotări corespunzătoare.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de corelare a conţinuturilor cu
numărul de ore recomandat (cap.V ).
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii:
- elevii învaţă cel mai bine, atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
- elevii învaţă mai bine, când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de
învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele
noi şi pentru ordonarea lor
Evaluarea trebuie să fie corelată cu competenţele, criteriile de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare, precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se va aplica o evaluare continuă, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ,
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o
singură dată.
Evaluarea competenţelor incluse în acest modul se recomandă a fi efectuată progresiv, pe
măsura parcurgerii conţinuturilor, iar evaluarea finală va avea loc în ultima săptămână.
În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă
pentru abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generală, necesare atingerii
competenţelor modulului, dar acestea vor fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.
Demonstrarea unei alte abilităţi (competenţe) în afara celor din competenţele specificate
în cadrul acestui modul, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
8
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate şi
aplicând metodologii şi strategii de învăţare specifice.
V. SUGESTII METODOLOGICE
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie
de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu
material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
practice la elevii instruiţi.
Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea numărului
de ore rezultă din tabelul următor:
9
Număr Număr Număr
Conţinuturi total de ore ore
ore teorie practică
I. Produse din industria materialelor de construcţii. 2 2 -
a) Definiţii.
b) Clasificare.
c) Domenii de utilizare
II. Proprietăţile produselor din industria ceramicii 2 2 -
a) Definirea proprietăţilor
b) Influenţa proprietăţilor asupra caracteristicilor
produsului finit
III. Procesele tehnologice de fabricare a produselor 40 10 30
industriei ceramicii fine
a) Scheme tehnologice de fabricaţie
b) Tehnologia de fabricare pentru :
- obiecte sanitare din porţelan
- plăci din faianţă sau gresie
- produse de ceramică tehnică, electrotehnică
sau din mase ceramice speciale
IV. Procesele tehnologice de fabricare a produselor 30 6 24
industriei ceramicii brute
c) Schemele tehnologice de fabricaţie
d) Tehnologia de fabricare pentru :
- cărămizi pline sau cu goluri
- ţigle şi coame
- corpuri ceramice pentru planşee
- cărămizi de placaj
- cărămizi poroase pentru construcţii
- cahle de teracotă
V. Tehnologii noi de fabricare a produselor din industria 14 2 12
ceramicii
a) Descrierea noilor tehnologii
b) Eficienţa aplicării noilor tehnologii
Total ore 88 22 66
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea

următoarelor metode didactice activ-participative :
- învăţarea prin descoperire
- conversaţia euristică
- problematizarea
- algoritmizarea
- observaţia dirijată
- demonstraţia practică
- experimentul
- etc.
Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, recomandăm
utilizarea următoarelor mijloace de învăţământ:
a) Mijloace informativ-demonstrative – care reprezintă surse de informaţie şi servesc la
exemplificarea sau ilustrarea noţiunilor, la concretizarea ideilor.
10
b) Materiale sau reprezentări figurative:
 Ilustraţii
 Documente
 Planşe
 Folii transparente
c) Reprezentări simbolice:
 Scheme
 Diagrame
d) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor:
 Experimentul
 Lucrări practice
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :
Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute, conform

criteriilor de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională şi respectând condiţiile de
aplicabilitate impuse .
Se recomandă următoarele mijloace de evaluare:
 Teste
 Chestionare
 Grile
 Fişe de evaluare
 Portofolii
 Testare asistată de calculator
4. Exemple de activităţi de învăţare:
- discuţii pe baza unui proiect realizat individual sau în grup

- demonstraţii practice
- lucrări practice
- completarea unor fişe de observaţii
- învăţarea asistată de calculator
- prezentare în Power Point
- învăţarea prin descoperire etc.
11
Anexa 1
Nivelul 3
INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1
UNITATEA : PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA

CERAMICII
Evaluarea 1
Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria ceramicii
12
Evaluarea 1 se referă la:
Titlul Unităţii 23.13: PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA

CERAMICII
Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria ceramicii
Criterii de performanţă:
(a) Definirea produselor din industria ceramicii
(b) Clasificarea produselor după domeniul de utilizare
Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă:
Produse: produse ceramice brute, semifine, fine

produse poroase, semivitrificate, vitrificate
Domenii de utilizare: construcţii, sanitar, menaj, tehnic, electrotehnic
Probe de evaluare
Probe orale şi scrise privind performanţa prin care candidatul demonstrează că este capabil să
definească produsele din industria ceramicii aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a)
şi în condiţiile de aplicabilitate
clasifice produsele din industria ceramicii după domeniul de utilizare aşa cum se indică în
criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate
13
Evaluarea 1: Identifică tipurile de produse din industria ceramicii
1. A. Definirea produselor din industria ceramicii
Definiţi produsele din industria ceramicii indicate în tabelul de mai jos:
Nr. Produsul Definiţia Evaluator Data

act.
1. Produse brute
2. Produse semifine
3. Produse fine
4. Produse poroase
5. Produse
semivitrificate
6. Produse vitrificate
1. B. Clasificarea produselor după domeniul de utilizare
Se dă următoarea listă de produse ceramice: bibelouri, farfurii, cărămizi, plăci de faianţă, ceşti,
cahle pentru sobe, conducătoare de fire pentru industria textilă, izolatori pentru liniile de înaltă
tensiune,obiecte sanitare, statuete, vase pentru topirea metalelor, ţigle
Completaţi tabelul de mai jos, asociind produsele din listă cu domeniul lor de utilizare
Nr. Domeniul de utilizare Produse ceramice Evaluator Data

act.
7. Articole de artă
8. Articole de uz casnic
9. Ceramică de construcţii
10. Ceramică electrotehnică
11. Ceramică tehnică
12. Produse refractare
14
MODULUL II: PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN
INDUSTRIA STICLEI
Total ore/an 88

permită ocuparea unui loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe,
specifice calificării lor. Deţinătorii de calificare de nivel trei vor fi capabili să efectueze sarcini
de complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin
calificarea.
Curriculumul pentru clasa a XII-a, calificarea tehnician în industria materialelor de
 Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii
 Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei
 Procedee de fabricare aplicate în industria lianţilor
 Chimia sistemelor silicatice
 Sănătatea şi securitatea muncii
 Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor din industria materialelor
de construcţii
 Elemente de proiectare
Modulul I ”Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei”se parcurge la SAM, nivelul
3, clasa a XII- a, domeniul Materiale de construcţii, calificarea Tehnician în industria
materialelor de construcţii.
Acest modul este constituit din unitatea de competenţă specializată:
După terminarea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil să identifice tipurile de
produse din industria sticlei, să descrie proprietăţile acestora, să prezinte procedeele de fabricare,
să descrie noile tehnologii folosite în industria sticlei şi să realizeze produse de creaţie din sticlă.
Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate, libertatea de
a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul
15
Modulul ”Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei“ face parte din aria
curriculară Tehnologii şi are alocate un număr de 88 ore, din care 22 ore de instruire teoretică şi
66 ore de instruire practică. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională specific calificării.
II TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITATEA DE COMPETENŢE CONŢINUTURI

- Procedee de fabricare C1: Identifică tipurile de - Tipuri de produse din industria
aplicate în industria produse din industria sticlei sticlei (geamuri, articole de
sticlei laborator, fire şi fibre de sticlă, sticle
speciale )
- Caracteristicile produselor.
C2: Descrie proprietăţile - Proprietăţile produselor din
produselor din industria industria sticlei
sticlei - Definirea proprietăţilor:
- Proprietăţi fizico – mecanice:
densitate, rezistenţă mecanică,
elasticitate, duritate, fragilitate
- Proprietăţi termice: căldură
specifică, dilatare termică,
conductibilitate termică,
stabilitate termică
- Proprietăţi electrice:
conductibilitate electrică,
rezistenţă electrică
- proprietăţi optice: reflexia,
refracţia, absorbţia luminii,
dispersia luminii, dubla refracţie
- proprietăţi chimice: stabilitate
chimică
- Influenţa proprietăţilor asupra
caracteristicilor produsului finit
C3: Prezintă procedeele de - Schemele tehnologice de fabricare
fabricare a produselor din a produselor din sticlă
industria sticlei - Descrierea procesele tehnologice
de fabricare a produselor din sticlă
- Particularităţi de fabricare a
fiecărui tip de produs
C4: Descrie noile tehnologii - Tehnologii noi şi elemente de
folosite în industria sticlei modernizare din industria sticlei
- Prezentarea noilor tehnologii şi a
elementelor de modernizare
- Eficienţa aplicării noilor tehnologii
şi a elementelor de modernizare
16
III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

constituie metodele de predare-învăţare active şi centrate pe elev.
nevoilor lor.
vechi.
Modulul II ”Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei“ poate fi parcurs
independent, sub directa îndrumare a profesorului de specialitate şi a maistrului instructor, în
cabinete tehnologice, ateliere tehnologice sau la agenţi economici, cu dotări corespunzătoare.
numărul de ore recomandat (cap.IV ).
principii:
învăţare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu competenţele, criteriile de performanţă şi
cu tipul probelor de evaluare, precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se va aplica o evaluare continuă, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip
sumativ, pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va
evalua o singură dată.
măsura parcurgerii conţinuturilor, iar evaluarea finală va avea loc în ultima săptămână de
instruire .
IV. SUGESTII METODOLOGICE
Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul II.

17
Modulul II: Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei
Număr Număr Număr

Conţinuturi total de ore ore
ore teorie practică
1. Tipuri de produse din industria sticlei (geamuri, 4 4 -
articole de laborator, fire şi fibre de sticlă, sticle speciale
)
2. Caracteristicile produselor.
3. Proprietăţile produselor din industria sticlei 14 8 6
4. Definirea proprietăţilor:
- Proprietăţi fizico – mecanice: densitate, rezistenţă
mecanică, elasticitate, duritate, fragilitate
- Proprietăţi termice: căldură specifică, dilatare
termică, conductibilitate termică, stabilitate termică
- Proprietăţi electrice: conductibilitate electrică,
rezistenţă electrică
- proprietăţi optice: reflexia, refracţia, absorbţia
luminii, dispersia luminii, dubla refracţie
- proprietăţi chimice: stabilitate chimică
5.Influenţa proprietăţilor asupra caracteristicilor
produsului finit
6. Schemele tehnologice de fabricare a produselor din 44 4 40
sticlă
7. Descrierea procesele tehnologice de fabricare a
produselor din sticlă
8. Particularităţi de fabricare a fiecărui tip de produs
9. Tehnologii noi şi elemente de modernizare din 26 6 20
industria sticlei
10. Prezentarea noilor tehnologii şi a elementelor de
modernizare
11. Eficienţa aplicării noilor tehnologii şi a elementelor
de modernizare
Total ore 88 22 66

- problematizarea
- experimentul
- etc.
18
a) Materiale sau reprezentări figurative:
 Ilustraţii
 Documente
 Planşe
b) Reprezentări simbolice:
 Scheme
 Diagrame
c) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor:
 Experimentul
 Lucrări practice

 Teste
 Chestionare
 Grile
 Portofolii
 Miniproiecte

- lucrări practice
19
Anexa 1
U.C. : Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei
Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria sticlei
Titlul Unităţii: Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei
Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria sticlei
(a) Definirea produselor din industria sticlei
(b) Clasificarea produselor după domeniul de utilizare
Produse: sticlă de menaj, geamuri, articole de laborator, ambalaje din sticlă,

fire şi fibre din sticlă, sticle speciale
Domenii de utilizare: menaj, construcţii, industrie, laboratoare, electrotehnic
Probe de evaluare
definească produsele din industria sticlei şi să le clasifice după domeniul de utilizare, aşa cum se
precizează în criteriile de performanţă (a, b) şi în condiţiile de aplicabilitate
1.(a). Definirea produselor din industria sticlei

Enumeraţi în tabelul de mai jos principalele produse din industria sticlei:
Nr.
Produsul Evaluator Data
Crt.
1
2
3
20
4
5
6
2. (b). Clasificarea produselor după domeniul de utilizare
Scrieţi în tabelul de mai jos domeniile de utilizare ale produselor de sticlă:
Nr.
Produsul Domenii de utilizare Evaluator Data
Crt.
1
2
3
4
5
MODULUL III: PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN

INDUSTRIA LIANŢILOR
21
Total ore/an : 55
din care:
instruire practică 33

permită ocuparea unui loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe,
specifice calificării lor. Deţinătorii de calificare de nivel trei vor fi capabili să efectueze sarcini
de complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin
Curriculum-ul este elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul
de validare constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai M.E.C.
calificarea.
Curriculumul pentru clasa a XIII-a, calificarea tehnician în industria materialelor de
 Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii
 Chimia sistemelor silicatice
 Igiena şi protecţia muncii
 Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor
Modulul III ”Procedee de fabricare aplicate în industria lianţilor“ se parcurge la SAM,
nivelul 3, clasa a XII-a, domeniul Materiale de construcţii, calificarea Tehnician în industria
După terminarea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil să clasifice produsele din
industria lianţilor, să descrie proprietăţile acestora, să explice procesele tehnologice aferente şi să
identifice particularităţile de fabricare pentru fiecare tip de produs şi să argumenteze eficienţa
aplicării unor noi tehnologii.
Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate, libertatea de
a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul
22
Modulul ”Procedee de fabricare aplicate în industria lianţilor“ face parte din aria
curriculară Tehnologii şi are alocate un număr de 66 ore de instruire practică care se efectuează
sub îndrumarea maistrului instructor.
calificării.

unitatea de competenţă tehnică specializată, relevantă pentru modul, respectându-se denumirile
din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)
Tot în acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/
învăţare şi instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum şi
exemple de activităţi de învăţare.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULUL III -

PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA LIANŢILOR
 Procedee de fabricare aplicate în industria lianţilor

- Procedee de  Identifică tipurile de  Tipuri de produse din industria
fabricare aplicate în produse din industria lianţilor: ciment, var, ipsos, materiale
industria lianţilor lianţilor compozite (mortare, betoane,
azbociment, compozite armate cu
fibre)
 Produse din industria lianţilor.
Definiţii
 Clasificarea lianţilor după
mecanismul de întărire : în mediu
uscat (lianţi nehidraulici: ipsos,
cimenturi magneziene, var gras);
în mediu umed (lianţi hidraulici: var
23
hidraulic, ciment portland, ciment
aluminos, lianţi micşti)
Prezintă procesul  Materii prime folosite la fabricarea

tehnologic de fabricare a cimentului
cimentului - principale: naturale (calcare, argile,
marne, loess, bazalt) şi artificiale
(zgură de furnal, cenuşa de
termocentrală)
- auxiliare: de corecţie (dolomit,
bauxită, cenuşa de pirită, minereu
de fier), de reglare a timpului de
priză (ghips, fosfoghips)
 Procedee de fabricare a cimentului :
pe cale umedă (umed, semiumed), pe
cale uscată (semiuscat, uscat)
 Procesul tehnologic de fabricare a
cimentului (pregătirea materiilor
prime, măcinarea amestecului brut,
clincherizarea şi răcirea, măcinarea
cimentului, depozitarea şi expedierea
cimentului)
 Urmărirea procesului de fabricaţie
 Prezentarea tipurilor de ciment :
ciment portland (CEM I), cimenturi
cu adaosuri (CEM II), ciment de
furnal (CEM III), ciment puzzolanic
(CEM IV), ciment compozit (CEM
V), cimenturi hidrotehnice, cimenturi
speciale (RIM, RFM, de sondă,
pentru drumuri, albe şi colorate,
aluminos, expansiv)
 Proprietăţile cimentului : culoarea,
densitatea, suprafaţa specifică,
fineţea de măcinare, priza cimentului,
căldura de hidratare, rezistenţele
mecanice (compresiune, tracţiune,
încovoiere)
Descrie procesul tehnologic  Clasificarea tipurilor de var : după

de fabricare a varului compoziţia chimică (var aerian calcic
sau magnezian, var hidraulic), după
starea fizică (var bulgări, var pulbere,
var pastă, lapte de var)
 Procesul de calcinare a calcarului :
descompunerea calcarului, modificări
de structură
 Procesul tehnologic de fabricare a
varului : pregătirea materiilor prime,
arderea varului, măcinarea varului,
hidratarea varului, depozitarea şi
expedierea varului
24
 Supravegherea procesului de
fabricaţie
 Proprietăţile varului : conţinutul în
CaO şi MgO, fineţea de măcinare,
curba de stingere, densitatea
Prezintă procesul
tehnologic de fabricare a  Clasificarea lianţilor de ipsos după
ipsosului compoziţie: pe bază de semihidrat
(ipsos fără adaos, ipsos mixt), pe
bază de anhidrit (ipsos fără adaos,
ipsos mixt)
 Procesul de deshidratare a ghipsului :
obţinerea semihidratului, formarea
anhidritului (III, II şi I)
 Metodele de fabricare a ipsosului :
fabricarea ipsosului pe bază de
semihidrat în absenţa fazei lichide;
semihidrat în prezenţa fazei lichide;
anhidrit şi ipsos cu adaosuri
fabricaţie
 Proprietăţile ipsosului : conţinutul în
sulfat de calciu semihidrat, fineţea de
măcinare, timpul de priză, rezistenţa
la compresiune şi la întindere
Descrie procesul tehnologic
de preparare şi punere în  Materii prime pentru prepararea
operă a mortarelor şi mortarelor şi betoanelor : lianţi,
betoanelor agregate, apă, adaosuri (aditivi)
 Tipurilor de mortare: după natura
liantului (pe bază de ciment, var sau
ipsos), după domeniul de folosire [de
zidărie, de tencuială, speciale
(colorate, poroase, impermeabile,
expansive)]
 Tipurilor de betoane : după natura
liantului (cu lianţi minerali sau
organici), după densitate (foarte
grele, grele, semigrele, uşoare), după
modul de întărire (normală, tratare
termică), după mod de armare
(simple, cu oţel, cu armătură
dispersă), după consistenţă (vârtoase,
plastice, fluide)
 Tehnologia de preparare a mortarelor
şi betoanelor :
- mortare: umede (dozare componenţi,
amestecare), uscate (uscare nisip şi
depozitare, dozare liant şi nisip uscat,
amestecare uscată, containerizare
25
mortar uscat)
- beton : depozitarea materiilor prime,
dozare componenţi, amestecare,
transport, turnare, compactare, tratare
fabricaţie
 Proprietăţile mortarelor şi
betoanelor : mortar (densitatea,
lucrabilitatea, timp de întărire,
rezistenţa la compresiune, rezistenţa
la îngheţ-dezgheţ, contracţia); beton:
proaspăt (lucrabilitatea, consistenţa,
segregarea, densitatea); întărit
(rezistenţe mecanice, la îngheţ-
dezgheţ, la uzură, la şoc,
impermeabilitatea)
Prezintă metodele de
purificare a aerului  Surselor de emisie de praf şi dioxid
aplicate în industria de carbon în industria lianţilor :
lianţilor - praf: depozitarea materiilor prime,
concasarea materiilor prime,
măcinare, dozare şi transport, ardere
clincher şi var, însăcuire, depozitare
ciment, var, ipsos
- CO2 : arderea combustibililor,
decarbonatare, consumul de energie
pe flux
 Metode şi instalaţii de desprăfuire
folosite în industria lianţilor :
purificarea mecanică (cicloane,
camere de desprăfuire, separatoare
inerţiale), purificare prin filtrare
(filtre cu strat granular, filtre cu
ţesătură), purificare umedă
(hidrocicloane, scrubere), purificare
electrostatică (electrofiltre)
 Soluţii tehnologice de reducere a
emisiilor de dioxid de carbon :
îmbunătăţirea eficienţei energetice a
instalaţiilor, utilizarea combustibililor
alternativi, înlocuirea materiilor
prime
 Legislaţia privind protecţia mediului :
Normativ republican, ISO 14000,
Protocolul de la Kyoto (1997)
Descrie noile concepţii
tehnologice din industria  Instalaţii tehnologice noi din industria
lianţilor lianţilor : măcinare : instalaţia cu
treaptă intermediară de sfărâmare,
moara cu rotor combinat, mori
centrifugale verticale, mori cu jet,
mori planetare, mori tubulare
26
înclinate, mori vibratoare; separarea
pneumatică : separatoare dinamice cu
adaptări funcţionale îmbunătăţite;
ardere - clincherizare : instalaţii de
clincherizare cu precalcinare,
instalaţii de clincherizare cu
schimbător de căldură cu sau fără
precalcinare, instalaţii pentru
reducerea conţinutului de substanţe
dăunătoare din gazele de ardere,
instalaţii pentru recuperarea căldurii
secundare de la instalaţiile de ardere.
 Eficienţa aplicării noilor concepţii
tehnologice în industria lianţilor

constituie metodele de predare-învăţare active şi centrate pe elev.
nevoilor lor.
vechi.
Modulul III ”Procedee de fabricare aplicate în industria lianţilor“ poate fi parcurs
independent, sub directa îndrumare a profesorului de specialitate în laboratoare, sau cabinete
tehnologice cu dotări corespunzătoare.
principii:
învăţare
singură dată.
27
instruire practică.

Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor rezultă din tabelul următor:
Conţinuturi
I. Produse din industria lianţilor.
d) Definiţii.
e) Clasificare.
f) Domenii de utilizare
- Igiena şi protecţia muncii
II. Procesul tehnologic de fabricare a cimentului
c) Materii prime folosite la fabricarea cimentului
d) Procedee de fabricare a cimentului
e) Operaţiile procesului tehnologic de fabricare a cimentului
f) Urmărirea procesului de fabricaţie
g) Proprietăţile cimentului
III. Procesul tehnologic de fabricare a varului
e) Var. Definiţie. Clasificare.
f) Procesul de calcinare a calcarului
g) Operaţiile procesului tehnologic de fabricare a varului
h) Supravegherea procesului de fabricaţie
i) Proprietăţile varului
IV. Procesul tehnologic de fabricare a ipsosului
c) Ipsos. Definiţie. Clasificare lianţilor de ipsos.
d) Procesul de deshidratare a ghipsului
e) Metodele de fabricare a ipsosului
f) Supravegherea procesului de fabricaţie
g) Proprietăţile ipsosului
V. Descrie procesul tehnologic de preparare şi punere în operă a mortarelor şi betoanelor
28
a) Materii prime pentru prepararea mortarelor şi betoanelor
b) Mortare şi betoane. Definiţie. Clasificare
c) Tehnologia de preparare a mortarelor şi betoanelor
d) Supravegherea procesului de fabricaţie
e) Proprietăţile mortarelor şi betoanelor
VI. Metode de purificare a aerului aplicate în industria lianţilor
a) Surselor de emisie de praf şi dioxid de carbon în industria lianţilor
b) Metode şi instalaţii de desprăfuire folosite în industria lianţilor
c) Soluţii tehnologice de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
d) Legislaţia privind protecţia mediului
VII. Noile concepţii tehnologice din industria lianţilor
a) Instalaţii tehnologice noi din industria lianţilor
b) Eficienţa aplicării noilor concepţii tehnologice în industria lianţilor
Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea următoarelor

metode didactice activ-participative :
- problematizarea
- algoritmizarea
- experimentul
- etc.
c) Mijloace informativ-demonstrative – care reprezintă surse de informaţie şi servesc la
d) Materiale sau reprezentări figurative: ilustraţii, documente, planşe, folii transparente
d) Reprezentări simbolice: scheme, diagrame
e) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor: experimentul, lucrări
practice

 Teste
 Chestionare
 Grile
 Referate de laborator
 Portofolii
29

- lucrări practice
30
Anexa 1
Nivelul 3
UNITATEA : PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA

LIANŢILOR
Evaluarea 1
Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria lianţilor
31
Evaluarea 1 se referă la:
Titlul Unităţii 23.15: PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA

LIANŢILOR
Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria lianţilor
(a) Enumerarea produselor din industria lianţilor
(b) Definirea produselor din industria lianţilor
(c) Clasificarea lianţilor după mecanismul de întărire
Produse: ciment, var, ipsos, materiale compozite (mortare, betoane,

azbociment, compozite armate cu fibre)
Mecanismul de întărire: - în mediu uscat (lianţi nehidraulici: ipsos, cimenturi magneziene,

var gras);
- în mediu umed (lianţi hidraulici: var hidraulic, ciment portland,
ciment aluminos, lianţi micşti)
Probe de evaluare
enumere produsele din industria lianţilor aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) şi
în condiţiile de aplicabilitate
definească produsele din industria lianţilor aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b)
şi în condiţiile de aplicabilitate
clasifice lianţii aşa cum se indică în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate
32
Evaluarea 1: Identifică tipurile de produse din industria lianţilor
1. A. Enumerarea produselor din industria lianţilor
Enumeraţi în tabelul de mai jos produse din industria lianţilor:
1.A Produsul Evaluator Data

A
B
C
D
E
F
G
1. B. Definirea produselor din industria lianţilor
În tabelul de mai jos scrieţi liantul şi în dreptul său definiţia corespunzătoare:
1.B Produsul Definiţia Evaluator Data

A
B
C
D
E
F
G
1. C. Clasificarea lianţilor după mecanismul de întărire
Scrieţi în tabelul de mai jos mecanismul de întărire a lianţilor, iar alături notaţi lianţii
corespunzători:
1.C Mecanismul de întărire Lianţi Evaluator Data

A
33
MODULUL IV: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE
Total ore/an : 66
Pentru nivelul trei, în domeniul materiale de construcţii se asigură pregătirea elevilor în

calificarea tehnician industria materialelor de construcţii
Prin programul de pregătire pentru nivelul trei, elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe
care le vor permite să efectueze sarcini de complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la
un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin responsabilitate şi autonomie personală completă. Nivelul trei
de pregătire le va permite absolvenţilor să-şi găsească mai uşor un loc de muncă sau pot sa
continue pregătirea intr-un program de nivel avansat.
Curriculum-ul este elaborat pe baza şi în concordanţă cu Standardul de Pregătire
Profesională.
După parcurgerea conţinuturilor din curriculum-ul „Chimia Sistemelor Silicatice”, elevii vor
fi capabili să descrie structurile silicatice, să prezinte efectele termice care însoţesc
transformările de silicaţi, să explice procesele de solidificare, topire şi transformare polimorfă în
sistemele de silicaţi precum şi să interpreteze diagramele de stare a unor sisteme concrete de
silicaţi.

unitatea de competenţă tehnică, relevantă pentru modul.
Capitolul III prezintă sub formă tabelară competenţele şi conţinuturile tematice
corespunzătoare. Prin acest tabel se specifică conţinuturile tematice care vor servi drept suport de
evaluare a unităţii de competenţă.
În capitolul IV sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a unităţii
de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un un model de test de evaluare
pentru o competenţă.
Capitolul V prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinuturilor tematice
precizate în tabelul din capitolul II şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă. Referitor la
acest punct se fac următoarele precizări:
stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală;
performanţă precizate în cadrul S.P.P.-ului.
Tot în acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ învăţare
şi instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum şi exemple de
activităţi de învăţare.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL –

CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
 Chimia sistemelor silicatice
34

COMPETENŢĂ
INDIVIDUALE TEMATICE
- Chimia sistemelor - Descrie structura - Noţiunea de structură.
silicatice silicaţilor Tipuri de structuri la silicaţi.
Structura cristalină a
silicaţilor: metode de
obţinere, proprietăţi,
unitatea structurală de bază
din silicaţii cristalini, tipuri
de structuri cristaline la
silicaţi, polimorfism,
izomorfism, hidratarea şi
deshidratarea silicaţilor
cristalini. Structura vitroasă
a silicaţilor: metode de
obţinere, proprietăţi.
Structura coloidală a
silicaţilor: sisteme
coloidale, metode de
obţinere, proprietăţi,
transformări.
- Prezintă efectele termice - Efecte termice care

care însoţesc transformările însoţesc transformările
silicaţilor silicaţilor: căldura specifică,
căldura de formare, căldura
de reacţie, căldura de topire,
căldura de topire, căldura de
solidificare, căldura de
transformare polimorfă,
metode pentru determinarea
cantitativă a lor, unităţi de
măsură.
- Legea echilibrelor fazelor
în sistemele de silicaţi.
Aplicaţii.
-Explică transformările - Sisteme unare: procesul de

fizico-chimice din sistemele solidificare-topire şi
de silicaţi transformări polimorfe.
- Sisteme binare: cu
eutectic, cu un compus
chimic congruent, cu un
compus chimic incongruent
şi cu transformări polimorfe
- Sistemul ternar eutectic
- Compuşii oxidici
principali ai silicaţilor:
dioxidul de siliciu, oxidul
de aluminiu, oxidul de
35
calciu, oxidul de magneziu,
oxidul de fier.
- Sisteme concrete de
silicaţi: Al2O3- SiO2, Na2O -
SiO2, CaO - SiO2, CaO -
Al2O3, Na2O - Al2O3 - SiO2,
K2O - Al2O3 - SiO2, Na2O -
CaO - SiO2, CaO - Al2O3 -
Fe2O3,
- Aplica noţiunile de chimia - Materii prime principale

silicaţilor la studiul maselor pentru masele ceramice.
ceramice Transformările fizico-
chimice care au loc în
timpul transformării
maselor ceramice.
Calcularea compoziţiei
amestecului de materii
prime pentru masele
ceramice.
- Aplică noţiunile de - Materii prime principale.

chimie a silicaţilor la studiul Transformările fizico-
maselor pentru obţinerea chimice care au loc in
sticlei timpul topirii Produse din
sticlă pentru ambalaj şi
menaj pentru construcţii şi
pentru obiecte de laborator.
Calculul compoziţiei
prime
- Aplică noţiunile de - Materii prime principale.

chimia silicaţilor la studiul Compoziţia chimică şi
maselor pentru obţinerea mineralogică. Modulii
clincherului silicatic clincherului silicatic.
Întărirea cimentului obţinut
din clincherul silicatic.
Calcularea dozajului
prime
36

În acest cadru elevii sunt membrii unei reţele de comunicare, îşi împărtăşesc experienţele,
pun întrebări, greşesc şi îşi asumă riscuri, ca parte a procesului de învăţare, lucrează individual
sau în echipă.
nevoilor lor.
În procesul de învăţare, profesorul va folosi metode care solicită elevii să facă ceva concret şi le
acordă timp suficient pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele vechi.
indicatorii de performanţă şi probele de evaluare, în cadrul unităţilor de competenţă.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul modulului se
realizează evaluarea sumativă, acestea urmărind nivelul de atingere a competenţelor. O
competenţă se evaluează o singură dată, evaluarea realizându-se numai în cadrul
modulului în care a fost integrată
În acest sens, se exemplifică în anexa 1 evaluarea competenţei Prezintă efectele termice
care însoţesc transformările silicaţilor, din unitatea de competenţă Chimia sistemelor
silicatice.
V SUGESTII METODOLOGICE

Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea numărului de
ore rezultă din tabelul următor:
Modulul: Chimia sistemelor silicatice
Număr Număr
Conţinuturi total de ore ore teorie
Silicaţi naturali şi tehnici. Denumirea silicaţilor 2 2
Structura silicaţilor. Tipuri de structuri la silicaţi. 1 1
Structura cristalină a silicaţilor. 6 6
Structura vitroasă a silicaţilor 3 3
Structura coloidală a silicaţilor 4 4
Efecte termice. 3 3
Legea echilibrului fazelor. Aplicaţii 2 2
Echilibre termice în sistemele de silicaţi. Diagrame de stare. 16 16
Compuşii oxidici principali ai sindicatelor. 3 3
Reacţii în faza solidă. 2 2
Sisteme concrete de silicaţi. 6 6
Chimia maselor ceramice. 8 8
Chimia maselor pentru obţinerea sticlei. 4 4
Chimia maselor pentru obţinerea clincherului silicatic. 6 6
Total ore 66 66
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare:
37
Pentru realizarea competenţelor sociale, tehnice generale şi specializate, vor fi utilizate
metode didactice activ-participative ca:
- proiectul
- problematizarea
- brainstorming – ul etc.
Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomandă
a) Mijloace informativ-demonstrative: manuale, reviste de specialitate, pliante, INTERNET.
b) Materiale sau reprezentări figurative
 Ilustraţii
 Mostre produse
 Planşe
e) Reprezentări simbolice: ex. scheme forme de ipsos sau tipare
f) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor: ex. forme de ipsos, tipare
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

criteriilor de performanţă din Standardul de pregătire profesională. În acest sens se recomandă să
se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fişe de evaluare, referate, portofolii,
proiecte, lucrări practice.

- efectuarea de experimente
38
Anexa 1
Nivelul 3
Unitatea : CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Evaluarea 2
Competenţa 2: Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor
39
Evaluarea 2
Această evaluare se referă la:
Competenţa 2: Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor
(a) Enumerarea efectelor termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale

silicaţilor;
(b) Explicarea modalităţilor prin care se determină cantitativ efectele termice;
(c) Enunţarea legii echilibrului vaselor în sistemele de silicaţi;
(d) Aplicarea legii fazelor în sistemele de silicaţi;
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă:
Efecte termice: căldura specifică, căldura de formare, căldura de reacţie, căldura

de topire
căldura de cristalizare, căldura de transformare polimorfă
Modalităţi: practice şi teoretice
Sisteme de silicaţi unare, binare, ternare
Probe de evaluare
Probe orale şi scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să enumere efectele
termice şi sa explice modalităţile prin care se determină acestea aşa după cum se specifică în
criteriile de performanţă a şi b
Probe orale şi practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să enunţe şi să aplice
legea fazelor în sistemele de silicaţi.
40
Evaluarea 2: Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor
1.a. Enumerarea efectelor termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor;
Precizaţi cel puţin patru tipuri de efecte termice care însoţesc transformările fizico-chimice
ale silicaţilor:
Efectul termic Evaluare Data

1
2
3
4
2. b. Explicarea modalităţilor prin care se determină cantitativ efectele termice
Indicaţi modalităţile prin care se pot determina cantitativ următoarele efecte termice:
Tipuri de căldură Modalitatea de determinare Evaluare Data

1 Căldura specifică
2 Căldura de reacţie
3 Căldura de transformare
polimorfă
2.c. Enunţarea legii echilibrului vaselor în sistemele de silicaţi
Scrieţi expresia matematică a legii fazelor.
Expresia matematica a legii Evaluare Data

fazelor
1
2.d. Aplicarea legii fazelor în sistemele de silicaţi
Precizaţi câte faze sunt în echilibru într-un sistem binar invariant
Nr. de faze Evaluare Data
41
MODULUL V: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
Total ore/an 30
La nivelul 3, în domeniul „Materiale de construcţii”, se asigură pregătirea elevilor pentru

Programul de pregătire de la nivelul 3, permite elevilor să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
teoretice şi practice mai complexe în domeniul materialelor de construcţii , care să le permită
ocuparea unui loc de muncă , unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe, specifice
calificării lor .
calificarea.
Modulul V ” Sănătatea şi securitatea muncii“ se predă la SAM, nivelul 3, clasa a XII- a,
domeniul Materiale de construcţii, specializarea Tehnician în industria materialelor de
construcţii.
Prin parcurgerea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil:
- să aplice legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor
- să planifice acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă
- să coordoneze activităţile în caz de accident
Parcurgerea modulului de “Sănătatea şi securitatea muncii”, conştientizează elevul de
importanţa legislaţiei privind protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia
mediului, formează elevului deprinderi practice corecte de identificare şi evitare a riscurilor şi de
acordare a primului ajutor în caz de accidente.
Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate sau maistrului
instructor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu
experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de învăţământ de care dispune.
Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza şi
de a particulariza procesul didactic la particularităţile elevilor.
Parcurgerea tuturor temelor din programă este obligatorie, dar respectarea numărului de ore
pentru activităţile de instruire practică şi evaluare, este de competenţa colectivului catedrei de
specialitate, care va ţine seama şi de specificul industriei locale.
Pregătire Profesională, pentru nivelul 3.
Modulul ”Sănătatea şi securitatea muncii“ face parte din practica comasată, aria
curriculară Tehnologii şi are alocate un număr de 30 ore.
calificării.
Recomandări privind utilizarea programei:
42
Programa este structurată pe patru capitole şi o anexă.
Capitolul I, nota de prezentare a modulului.
Capitolul II prezintă sub formă tabelară conţinuturile tematice care vor servi drept suport
de evaluare a unităţii de competenţă. De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra
succesiunii logice şi cronologice a conţinuturilor tematice.
Capitolul III pentru început prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului
unităţilor de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un model de test de
evaluare pentru o unitate de competenţă.
II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITATEA DE COMPETENŢE
CONŢINUTURI TEMATICE
Sănătatea şi securitatea C1:Aplică legislaţia privind 1. Noţiuni generale de legislaţia
muncii securitatea şi sănătatea la locul de sănătăţii, securităţii în muncă şi a
muncă, prevenirea şi stingerea apărării împotriva incendiilor în
incendiilor. România.
2. Instructaje de protecţia
muncii:
- instructajul introductiv general
- instructajul la locul de muncă
- instructajul periodic
- reinstruirea
3. Riscuri de îmbolnăvire şi
accidentare, specifice locului de
muncă.
4. Mijloace individuale şi
colective de lucru şi de protecţie
5. Materiale igienico-sanitare şi
alimentaţia de protecţie.
6. Sisteme şi dispozitive de
protecţie, materiale şi mijloace
pentru stingerea incendiilor:
- construcţie
- funcţionare
- exploatare şi întreţinere
C 2: Planifică acţiuni de evitare şi 7. Monitorizarea şi raportarea
de reducere a riscurilor factorilor de risc şi situaţiilor
identificate la locul de muncă. deosebite din sectorul
supravegheat, întocmind:
- procese verbale
- note informative
43
8. Situaţii deosebite din sectorul
de activitate:
- situaţii de risc
- accidente de muncă
- boli profesionale
- avarii
- incendii şi explozii
9. Echipamentele de lucru şi de
protecţie specifice
C 3: Coordonează activităţile în 10. Măsuri de prim-ajutor în caz
caz de accident. de accidente.
11. Întocmirea planului de
acţiune în caz de accident,
stabilind sarcini individuale şi de
grup pentru cei din subordine.
12. Evaluarea eficienţei
intervenţiei în situaţii deosebite:
- corectitudinea intervenţiei
- încadrarea în timp
- estimarea efectelor şi pagubelor
materiale
III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

nevoilor lor.
În procesul de învăţare, coordonatorul va folosi metode care solicită elevii să facă ceva
vechi.
Modulul V ”Sănătatea şi securitatea muncii “ poate fi parcurs independent, sub directa
îndrumare a profesorului de specialitate sau maistrului instructor în ateliere tehnologice sau la
agenţi economici cu dotări corespunzătoare.
numărul de ore recomandat (cap.IV ).
În elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii:
învăţare
44
singură dată.
parcurgere a modulului
IV. SUGESTII METODOLOGICE
Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul II.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în
funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea şi
cerinţele agentului economic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor practice la elevii instruiţi.
45
Modulul V : Sănătatea şi securitatea muncii
Conţinuturi Număr ore practică

comasată
1. Noţiuni generale de legislaţia sănătăţii, securităţii în 2
muncă şi a apărării împotriva incendiilor în România.
2. Instructaje de protecţia muncii 2
3. Riscuri de îmbolnăvire şi accidentare 2
4 Mijloace individuale şi colective de lucru şi de protecţie 3
5. Materiale igienico-sanitare şi alimentaţia de protecţie. 2
6. Sisteme şi dispozitive de protecţie, materiale şi mijloace 5
pentru stingerea incendiilor
7. Monitorizarea şi raportarea factorilor de risc şi situaţiilor 2
deosebite din sectorul supravegheat
8. Situaţii deosebite din sectorul de activitate 2
9. Măsuri de prim-ajutor în caz de accidente. 6
10. Întocmirea planului de acţiune în caz de accident 2
11. Evaluarea eficienţei intervenţiei în situaţii deosebite 2
Total număr de ore/modul 30

- problematizarea
- experimentul
- etc.
Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se
recomandă utilizarea următoarelor mijloace de învăţământ:
 Ilustraţii
 Documente
 Planşe
 Scheme
 Diagrame
 Experimentul
 Instruirea practică.
46

 Teste
 Chestionare
 Grile
 Portofolii
 Proiecte
 Lucrări practice
47
Anexa 1
INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 5
UNITATEA DE COMPETENŢĂ : SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII
C1 : Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi

stingerea incendiilor.
Instrucţiuni pentru candidaţi :
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea :
- Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi

- Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a
începe rezolvarea testului
- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna
evaluatorului
- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe
- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa.
48
Titlul Unităţii: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
___________________________________________________________________________
Competenţa 1: Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor
___________________________________________________________________________
(a) Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la
care acestea sunt expuse la locul de muncă.
(b) Controlarea modului de aplicare a măsurilor de igienă şi

protecţia muncii, individuale ,colective şi de prevenire şi
stingere a incendiilor.
(c) Asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor

şi dispozitivelor de protecţie.
(d) Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor şi

mijloacelor pentru stingerea incendiilor.
Condiţii de aplicabilitate :
Informare: Instructaje iniţiale, curente, periodice, fişe,afişe, filme,

cataloage, broşuri, pliante, instrucţiuni de lucru
Control: Fişa individuală de instructaj, echipamente de lucru şi

echipamente individuale şi colective de protecţie, trusă de
prim ajutor, materiale igienico-sanitare, materiale şi
mijloace de stingere a incendiilor
Sisteme şi dispozitive de protecţie: Individulale şi colective specifice locului de muncă
Materiale şi mijloace pentru

stingerea incendiilor: Apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu
praf, cu CO2
Probe de evaluare :
Probe practice şi scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să selecteze mijloacele de
informare necesare instructajului, să controleze şi să asigure buna funcţionare a mijloacelor de
protecţie conform criteriilor de performanţă (a), (b) şi (c) în concordanţă cu condiţiile de
aplicabilitate.
Probe practice şi orale prin care elevul demonstrează că este capabil să utilizeze materialele şi
mijloacele pentru stingerea incendiilor conform criteriului de performanţă (d) în concordanţă
cu condiţiile de aplicabilitate
49
1.(a). Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt
expuse la locul de muncă.
Enumeraţi 5 modalităţi de informare a persoanelor din subordine, privind riscurile de la locul de

muncă:
Nr. Crt. Modalităţi de informare Evaluator Data

1.
2.
3
4
5
6
2. (b). Controlarea modului de aplicare a măsurilor de igienă şi protecţia muncii,

individuale, colective şi de prevenire şi stingere a incendiilor.
În ce constă controlul modului de aplicare a măsurilor de igiena , protecţia muncii şi de

prevenirea şi stingerea incendiilor:
Nr. Crt. Control Evaluator Data

1.
2.
3
4
5
6
3.(c).Asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor şi dispozitivelor de

protecţie.
Enumeraţi sistemele şi dispozitivele de protecţie specifice locului de muncă:
Nr. Crt. Sisteme şi dispozitive de protecţie Evaluator Data

1
2
……
50
5. (d). Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor şi mijloacelor pentru stingerea
incendiilor.
Enumeraţi 5 materiale şi mijloace folosite la stingerea incendiilor:
Nr.
Crt. Materiale şi mijloace folosite la stingerea Evaluator Data
incendiilor
1
2
3
4
5
51
MODULUL VI: COORDONAREA LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE A
UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA
MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII
Total ore/an 120

teoretice şi practice mai complexe în domeniul materialelor de construcţii, oferindu-le
posibilitatea să ocupe un loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe,
specifice calificării lor.
calificarea.
Modulul VI ” Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor din
industria materialelor de construcții“ se predă la nivelul 3, clasa a XII-a, domeniul Materiale
de construcţii, specializarea Tehnician în industria materialelor de construcţii.
 Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor agregată cu
unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:
 Gândire critică şi rezolvare de probleme
Prin parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevul va fi capabil:
- să evalueze starea tehnică a utilajelor şi instalaţiilor
- să monitorizeze lucrările de exploatare, întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi instalaţiilor
- să verifice aplicarea normelor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor
- să identifice probleme complexe
- să rezolve probleme
- să evalueze rezultatele obţinute
Parcurgerea modulului de Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi
instalaţiilor din industria materialelor de construcții, conştientizează elevul de importanţa
exploatării şi întreţinerii corecte a utilajelor şi instalaţiilor din domeniu, cu scopul reducerii
timpilor neproductivi, a costurilor de producţie, de întreţinere şi reparaţii, deci a creşterii
productivităţii muncii.
Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate sau maistrului
instructor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu
experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de învăţământ de care dispune.
52
Pregătire Profesională, pentru nivelul 3 liceu tehnologic ,pe ruta SAM.
Modulul ”Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor din industria
materialelor de construcții“ face parte din practica comasată, aria curriculară Tehnologii şi are
alocate un număr de 120 ore.
calificării.

Programa este structurată pe cinci capitole şi o anexă.
Capitolul I, nota de prezentare a modulului.
În capitolul II este prezentată lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul,
respectându-se denumirile din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULUL VI –

COORDONAREA LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE A UTILAJELOR ŞI
INSTALAŢIILOR
Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:
 Gândire critică şi rezolvare de probleme
 Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor din industria materialelor de

construcţii
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE
53
Coordonarea lucrărilor de C1 :Evaluează starea tehnică a 1. Prescripţii tehnice privind
exploatare a utilajelor şi utilajelor şi instalaţiilor. construcţia, funcţionarea şi
instalaţiilor exploatarea utilajelor şi
instalaţiilor din industria
materialelor de construcţii..
2. Uzura utilajelor şi combaterea
ei:
- alegerea de materiale rezistente
la uzură
--prelucrarea şi tratarea
suprafeţelor
Gândire critică şi rezolvare
3. Planificarea şi coordonarea
de probleme C1: Identifică probleme complexe analizei stării tehnice şi
funcţionale a utilajelor şi
instalaţiilor cu scopul anticipării
situaţiilor problemă.
4. Consemnarea, interpretarea şi
compararea stării funcţionale cu
prescripţiile tehnice
5. Incidente funcţionale şi
probleme complexe apărute în
exploatarea utilajelor şi
instalaţiilor:
- perturbări funcţionale
- defecţiuni
- avarii
6. Măsuri de remediere a
incidentelor funcţionale şi
problemelor complexe apărute în
procesul de muncă sau în situaţii
de urgenţă.
C2: Monitorizează lucrările de 7. Plan de acţiune.

întreţinere şi reparaţii a utilajelor 8. Lucrări de întreţinere şi
şi instalaţiilor. reparaţii (curente şi capitale) ale
utilajelor şi instalaţiilor
9. Stabilirea necesarului de
C2: Rezolvă probleme resurse umane, materiale şi de
timp, pentru executarea
lucrărilor.
10. Aplicarea planului de acţiune
şi monitorizarea acţiunilor
prevăzute.
C3: : Monitorizează lucrările de 11. Analiza rezultatelor şi

exploatare a utilajelor şi calităţii lucrărilor efectuate, prin
instalaţiilor. comparare cu normativele de
calitate şi de timp.
12. Norme de P.M., P.S.I. şi de
protecţia mediului, specifice
54
C3: Evaluează rezultatele obţinute. lucrărilor de exploatare,
întreţinere şi reparaţii, ale
utilajelor şi instalaţiilor din
industria materialelor de
construcţii.

nevoilor lor.
vechi.
Modulul VI ”Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor “ poate
fi parcurs independent, sub directa îndrumare a profesorului de specialitate sau maistrului
instructor în ateliere tehnologice sau la agenţi economici cu dotări corespunzătoare.
principii:
învăţare
singură dată.
55

funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea şi
cerinţele agentului economic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor practice la elevii instruiţi.
Modulul VI : Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor din

industria materialelor de construcții
Conţinuturi
1. Prescripţii tehnice
2. Analiza stării tehnice şi funcţionale a utilajelor şi instalaţiilor
3. Uzura utilajelor şi combaterea ei
4. Incidente funcţionale în exploatarea utilajelor şi instalaţiilor
5. Întocmirea planului de întreţinere şi reparaţii
6. Necesarul de resurse umane, materiale şi de timp
7. Executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii
8. Evaluarea calităţii lucrărilor efectuate
9. Măsuri de P.M., P.S.I. şi de protecţia mediului

- problematizarea
- experimentul
- etc.
 Ilustraţii
 Documente
 Planşe
 Scheme
 Diagrame
56
 Experimentul

 Teste
 Chestionare
 Grile
 Portofolii
 Proiecte
Anexa 1
UNITATEA DE COMPETENŢĂ:Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi

instalaţiilor
57
.
C2 : Monitorizează lucrările de întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi instalaţiilor.

evaluatorului
Titlul unităţii: Coordonarea lucrărilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor
Competenţa 2: Monitorizează lucrările de întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi

instalaţiilor.
58
(a) Stabilirea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi instalaţiilor.
(b) Stabilirea necesarului de resurse pentru executarea lucrărilor.
(c) Urmărirea executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii conform planificărilor

________________________________________________________________________
Lucrări de întreţinere: preventive, corective (curente)
Reparaţii: curente, planificate, capitale
Necesarul de resurse: materiale, S.D.V.–uri, A.M.C.–uri
Probe de evaluare
Probe orale şi practice care atestă capacitatea candidatului de a stabili lucrări de întreţinere şi
reparaţii ale utilajelor şi instalaţiilor, aşa cum s-a precizat în criteriul (a) de performanţă,
cuprinzând toate elementele din condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi practice care atestă capacitatea candidatului de a stabili necesarul de resurse
pentru executarea lucrărilor, aşa cum s-a precizat în criteriul (b) de performanţă, cuprinzând toate
elementele din condiţiile de aplicabilitate.
Probe practice şi observarea desfăşurării activităţii care atestă capacitatea candidatului de a

urmări executarea lucrărilor de întreţinere si reparaţii conform planificărilor, aşa cum s-a precizat
în criteriul (c) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de aplicabilitate.
Evaluare 2
2.(a). Stabilirea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi instalaţiilor.
Completaţi în rubricile a şi b tipurile de lucrări de întreţinere şi reparaţii corespunzătoare:
Nr. Crt. Lucrări Tipuri de lucrări Evaluator Data

a.
59
1. Întreţinere b.
2. Reparaţii a.
b.
c.
2.(b). Stabilirea necesarului de resurse pentru executarea lucrărilor.
Enumeraţi 3 categorii de resurse materiale necesare lucrărilor de întreţinere şi reparaţii:
Nr. Crt. Resurse materiale Evaluator Data

1.
2.
3.
2.(c). Urmărirea executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii conform planificărilor.
Deoarece pentru această competenţă sunt prevăzute probe practice de evaluare,

instrumentul de evaluare va fi FIŞA DE OBSERVARE, iar încheierea cu succes a evaluării, va
consta în urmărirea executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi instalaţiilor.
FIŞĂ DE OBSERVARE
Candidatul execută corect următoarele lucrări:

□ Analizează starea tehnică a utilajelor şi instalaţiilor
□ Stabileşte lucrările necesare
□ Stabileşte necesarul de resurse umane şi materiale
□ Distribuie sarcinile de lucru în cadrul echipei, după competenţe şi aptitudini
□ Coordonează şi organizează activitatea echipei
□ Analizează şi corectează activitatea fiecărui membru al echipei, cu scopul asigurării

calităţii lucrărilor
□ Urmăreşte aplicarea măsurilor de P.M., P.S.I. şi de protecţia mediului
□ Evaluează calitatea lucrărilor prin comparare cu prescripţiile normativelor
MODULUL VII: ELEMENTE DE PROIECTARE
Total ore/an 66
din care: laborator tehnologic 33
60

teoretice şi practice mai complexe în domeniul materialelor de construcţii , oferindu-le
posibilitatea să ocupe un loc de muncă , unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe,
specifice calificării lor .
calificarea.
Modulul VII ” Elemente de proiectare “ se predă la licu tehnologic nivelul 3,,ruta SAM,
clasa a XII- a, domeniul Materiale de construcţii, specializarea Tehnician în industria
Acest modul este constituit din unitatea de competenţă tehnică generală
agregată cu unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:
 Comunicare
Prin parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevul va fi capabil:
- să realizeze specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor
- să propună soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat
- să investigheze posibilităţile reale de proiectare a produsului
- să aleagă şi să prezinte soluţia finală de proiectare
- să realizeze prezentări în situaţii de comunicare publică
- să citească, să sintetizeze şi să folosească informaţia în diferite situaţii de comunicare
Parcurgerea modulului de Elemente de proiectare, conştientizează elevul de importanţa
studierii posibilităţilor de proiectare a produselor, de alegerea soluţiilor conforme cu cerinţele
clienţilor şi de proiectare a acestora.
Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate libertatea de a
alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul
Pregătire Profesională, pentru nivelul 3,ruta SAM.
Modulul ” Elemente de proiectare “ face parte din Curriculum-ul la decizie locală (CDL),
aria curriculară Tehnologii şi are alocate un număr de 66 ore, din care 33 ore de teorie şi 33 ore
de laborator tehnologic.
calificării.

Programa este structurată pe cinci capitole şi o anexă.
Capitolul I, nota de prezentare pentru modul.
61
În capitolul II este prezentată lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul,
respectându-se denumirile din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULUL VII

– ELEMENTE DE PROIECTARE
Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:
 Comunicare
 Elemente de proiectare
UNITĂŢI DE COMPETENŢE
CONŢINUTURI TEMATICE
62
Elemente de proiectare C1 : Realizează specificaţii 1. Surse de informare pentru
pentru proiectarea produselor pe realizarea specificaţiilor de
baza cerinţelor clienţilor proiectare a produselor
(manuale, literatură de
specialitate, articole, rapoarte,
baze de date).
C3: Elaborează documente pe 2. Cerinţe de bază pentru
teme profesionale proiectarea produselor
Comunicare
(cercetarea pieţei, funcţiile,
scopul şi aspectul produsului,
materiale şi tehnologii, timp şi
costuri de realizare).
3. Specificaţii tehnice privind
proiectarea produselor
(performanţe funcţionale,
fiabilitate, dimensiuni, masă,
încadrare în standarde, termene
de garanţie).
4. Pregătirea documentului în
conformitate cu funcţia acestuia,
scrierea lui corectă şi verificarea
lui (corectarea, redactarea,
editarea textului)
5. Comunică unor interlocutori
sinteza informaţiilor extrase din
diferite surse, necesare
proiectării produselor pe baza
cerinţelor clienţilor.
Elemente de proiectare C2: Propune soluţii de proiectare 6. Proiectarea iniţială a unui
iniţiale pentru un produs dat. produs dat:
- identificarea soluţiilor posibile
de proiectare
- legi şi standarde aplicate în
proiectare (de calitate, siguranţă
şi de protecţia mediului).
Elemente de proiectare C3: Investighează posibilităţile 7. Informaţii specifice necesare
reale de proiectare a produsului. proiectării unui produs dat
(despre materiale, componente,
producţie).
8. Factori care influenţează
soluţiile de proiectare
(proprietăţile materialelor şi
componentelor, specificul
tehnologiei de fabricaţie,
disponibilitatea resurselor).
63
Elemente de proiectare C4: Alege şi prezintă soluţia finală 9. Alegerea şi justificarea
de proiectare. soluţiei finale de proiectare a
produsului cerut.
Comunicare C1: Susţine prezentări pe teme 10. Prezentarea soluţiei finale de
profesionale. proiectare a produsului cerut:
- pregătirea prezentării
(consultarea diverselor surse de
informare şi selectarea
informaţiilor)
- organizarea informaţiilor
- tehnici de captare a atenţiei
auditoriului
- forme de prezentare (softuri
specializate, prezentări scrise,
prezentări în “ power point”,
prezentări grafice, etc.).

nevoilor lor.
vechi.
Modulul VII ”Elemente de proiectare“ poate fi parcurs independent, sub directa
îndrumare a profesorului de specialitate în cabinete şi laboratoare tehnnologice
principii:
învăţare
singură dată.
64

funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea
cabinetului şi laboratorului tehnologic, cerinţele agentului economic, ritmul de înţelegere şi
asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice la elevii instruiţi.
Modulul VII : Elemente de proiectare
Conţinuturi Nr. ore Nr. ore

teorie laborator
tehnologic
1. Surse de informare pentru realizarea specificaţiilor de 3 3
proiectare a produselor
2. Cerinţe de bază pentru proiectarea produselor (cercetarea 3 1
pieţei, funcţiile, scopul şi aspectul produsului, materiale şi
tehnologii, timp şi costuri de realizare).
3. Specificaţii tehnice privind proiectarea produselor 6 2
(performanţe funcţionale, fiabilitate, dimensiuni, masă,
încadrare în standarde, temene de garanţie).
4. Proiectarea iniţială a unui produs dat. 6 3
5. Informaţii specifice necesare proiectării unui produs dat 3 3
(despre materiale, componente, producţie).
6. Factori care influenţează soluţiile de proiectare 1 1
7. Alegerea şi justificarea soluţiei finale de proiectare a 2 2
produsului cerut.
8. Prezentarea soluţiei finale de proiectare a produsului cerut 9 18
33 33
Total număr de ore/modul

următoarelor metode didactice activ-participative:
65
- problematizarea
- experimentul
- etc.
a) Mijloace informativ-demonstrative – care reprezintă surse de informaţie şi servesc la
- Standarde
- Baze de date
- Reviste de specialitate
- Catalooage de prezentare
b) Materiale didactice::
 Ilustraţii
 Documente
 Planşe
 Aplicaţii CAD
 Prezentări în “Power point”
c) Reprezentări simbolice:
- Puncte, linii, culori
 Scheme
 Diagrame
d) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor:
- Informare
 Desenare asistată de calculator
 Proiectare asistată de calculator

 Teste
 Chestionare
 Grile
 Portofolii
 Proiecte
66
Anexa 1
U.C. :Elemente de proiectare
C3 : Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului

evaluatorului
67
Titlul unităţii: ELEMENTE DE PROIECTARE
Competenţa 3: Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului
(a) Utilizarea surselor de informaţie corespunzătoare

(b) Extragerea informaţiilor specifice pentru proiectarea unui produs dat
(c) Compararea unei game largi de factori ce pot afecta soluţiile de proiectare
Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:
Surse de informaţie: baze de date pentru materiale, componente, cataloage de

prezentare
Informaţii specifice: despre materiale şi procese de producţie, cu aplicabilitate în

calcule simple de proiectare
Factori: influenţa proprietăţilor fizice şi mecanice ale materialelor asupra

tehnologieide fabricaţie, disponibilitatea resurselor (de exemplu:
manoperă, materiale, echipamente)
Probe de evaluare:
Probe orale, scrise şi practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să investigheze
posibilităţile reale de proiectare a produsului, folosind produsul din competenţa 2, conform
precizărilor din criteriile de performanţă (a), (b) şi (c) şi acoperind toată gama condiţiilor de
aplicabilitate ale acestora.
68
3.(a). Utilizarea surselor de informaţie corespunzătoare
Enumeraţi 3 surse de informaţie adecvate proiectării unui produs cerut:
Nr. crt. Surse de informaţie Evaluator Data

1.
2.
3.
3.(b). Extragerea informaţiilor specifice pentru proiectarea unui produs dat

Extrageţi din sursele de informaţie, 2 categorii de informaţii specifice necesare proiectării unui
produs dat:
Nr. crt. Tipuri de informaţii specifice Evaluator Data

1.
2.
2. (c). Compararea unei game largi de factori ce pot afecta soluţiile de proiectare
Enumeraţi 3 factori care pot afecta soluţiile de proiectare ale unui produs cerut:
Nr. crt. Factori Evaluator Data

1.
2.
3.
69
70

CRR - Nivel 3 - CL - XI - Tehnician in Industria Materialelor de Constructii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR - Nivel 3 - CL - XI - Tehnician in Industria Materialelor de Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

Anexa nr. 9 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

DOMENIUL: MATERIALE DE CONSTRUCŢII

CISMAŞ SILVIA MANUELA - G.S. IND. UŞOARĂ SIGHIŞOARA

PLOSCĂ GABRIEL – G.S. MATERIALE DE CONSTRUCŢII ROMAN

TĂNASE CONSTANŢA - G.S. INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI- SCĂENI

VRANĂ MIRCEA – G.S. „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA

PAULA POSEA – inspector de specialitate CNDIPT

Calificarea: Tehnician în industria materialelor de construcţii

Curriculum în dezvoltare locală:

TOTAL: 513 ore/an

La nivelul trei, în domeniul „Materiale de construcţii”, se asigură pregătirea elevilor pentru

 unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie

Curriculum-ul pentru clasa a XII-a, calificarea Tehnician în industria materialelor de

 Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii

Modulul I ”Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii“ este constituit din

Recomandări privind utilizarea programei

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULUL I -

Unitatea de competenţă tehnică specializată:

 Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung, elementul principal îl

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul III.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute, conform

4. Exemple de activităţi de învăţare:

- discuţii pe baza unui proiect realizat individual sau în grup

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

UNITATEA : PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA

Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria ceramicii

Titlul Unităţii 23.13: PROCEDEE DE FABRICARE APLICATE ÎN INDUSTRIA

Competenţa 1: Identifică tipurile de produse din industria ceramicii

(a) Definirea produselor din industria ceramicii

(b) Clasificarea produselor după domeniul de utilizare

Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă:

Produse: produse ceramice brute, semifine, fine

Domenii de utilizare: construcţii, sanitar, menaj, tehnic, electrotehnic

1. A. Definirea produselor din industria ceramicii

Definiţi produsele din industria ceramicii indicate în tabelul de mai jos:

Nr. Produsul Definiţia Evaluator Data

1. B. Clasificarea produselor după domeniul de utilizare

Nr. Domeniul de utilizare Produse ceramice Evaluator Data

10. Ceramică electrotehnică

11. Ceramică tehnică

12. Produse refractare

La nivelul trei, în domeniul „Materiale de construcţii”, se asigură pregătirea elevilor pentru

II TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITATEA DE COMPETENŢE CONŢINUTURI

Pentru asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung, elementul principal îl

IV. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul II.

Modulul II: Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei

Număr Număr Număr

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute, conform