CL - XI - Tehnician Operator Proces Imag

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
CURRICULUM
pentru clasa a XI-a
Liceul tehnologic
Calificarea: Tehnician operator procesare text / imagine
2005
Autori:
Profesor, grad didactic II, Mariana Violeta CIOBANU - Colegiul Tehnic „Media” Bucureşti
Profesor, grad didactic I , Ioan VAIDAHAZAN – Gr. Şc. Electrotehnic „Edmond Nicolau” Cluj
Consultanţă:
Paula POSEA, Dorin ROSU – experţi formare profesională CNDIPT
Remus CAZACU – expert local IMC Consulting
NOTA INTRODUCTIVĂ
Prezentul curriculum cuprinde programa şcolară pentru calificarea Tehnician operator procesare text /
imagine, studiată la filiera tehnologică, profil tehnic, fiind destinat parcurgerii în clasa a XI-a. Modulele:
Utilizarea tehnologiilor IT in poligrafie, Culegerea digitală a textului, Procesarea textului, Procesarea
tabelelor, desenelor şi graficelor, Utilizarea culorii în poligrafie, Prelucrarea digitală a imaginii,
Elemente de poligrafie sunt specifice acestei calificări şi se studiază în clasa a XI-a conform planului de
învăţământ.
În figura de mai jos este prezentată schema rutei de pregătire din cadrul calificării, evidenţiindu-se
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN TEHNICIAN OPERATOR

POLIGRAF PROCESARE TEXT/
SAM IMAGINE
Liceu tehnologic
OPERATOR TIPĂRITOR LEGĂTOR

Nivel 2 MONTAJ, COPIAT, OFFSET
TIPAR DE PROBĂ
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
calificările pentru cele trei niveluri :

Nivelul I: Lucrător poligraf
Nivelul II:
 Operator montaj, copiat, tipar de probă
 Tipăritor offset
 Legător
Nivelul III:
 Tehnician poligraf – pe ruta profesională
 Tehnician operator procesare text/imagine – pe ruta tehnologică, calificare ce nu este
condiţionată de profesionalizări anterioare de nivel II, şcolarizate prin ciclul superior al
Liceului Tehnologic (doi ani, respectiv clasele a XI-a şi a XII-a).
Corespunzător nivelului trei a fost întocmită structura unităţilor de competenţă pentru calificarea
Tehnician operator procesare text/ imagine care cuprinde unităţi de competenţă cheie, unităţi de
competenţă tehnică generală şi unităţi de competenţă tehnică specializată. Modulele specifice clasei a XI-
a, se parcurg pe perioadele corespunzătoare, conform planului de învăţământ. Ordinea de parcurgere a lor,
este recomandabil să fie cea din planul de învăţământ dar nu este obligatorie.
În clasa a XI-a, au fost integrate:
3
 în modulul III, Procesarea textului, competenţele din unitatea de competenţă cheie Gândire
critică şi rezolvare de probleme. Dezvoltare de relaţii interpersonale.
4
 Alcătuirea modulelor
Unitatea de Competenţe Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Verificare
competenţă I II III IV V VI VII VIII IX
Utilizarea tehnologiilor 1.Selectează resursele hardware şi software specifice etapei prepress.  
IT în poligrafie. 2. Efectuează operaţiile de bază în utilizarea şi testarea echipamentelor şi
 
aplicaţiilor specifice etapei prepress.
3.Execută operaţii de întreţinere a echipamentelor IT şi aplicaţiilor
 
software specifice.
Culegerea digitală a 1. Receptează şi planifică lucrarea primită conform documentaţiei.  
textului 2. Culege materiale de tip text utilizând un editor de text conform
 
documentaţiei.
3. Imprimă documentul cules utilizând comenzile editorului de text.  
Procesarea textului 1. Formatează caracterele din cadrul materialului cules utilizând
 
comenzile specifice aplicaţiei soft alese.
2. Formatează paragrafele din cadrul materialului cules utilizând
 
3. Formatează coloanelor din cadrul materialului cules utilizând
 
Procesarea tabelelor, 1. Formatează tabele utilizând comenzile specifice aplicaţiei soft alese.  
desenelor şi graficelor 2. Formatează desene utilizând comenzile specifice aplicaţiei soft alese.  
3. Formatează grafice utilizând comenzile specifice aplicaţiei soft alese  
Utilizarea culorii în 1. Descompune originalul policrom în culorile fundamentale.  
poligrafie 2. Corectează culoarea de separaţie.  
3. Realizează o probă de tipar analogică (Cromalin)/digitală (Plotter).  
Prelucrarea digitală a 1. Obţine imagini în format digital.  
imaginii 2. Lucrează cu selecţii.  
3. Lucrează cu straturi, măşti şi filtre. 
4. Colorează şi editează imagini. 
5. Stochează/exportă fişiere imagine.  
Elemente de poligrafie 1. Explică etapele fluxului tehnologic dintr-o tipografie.  
2. Descrie diferite tipuri de tehnologii de tipărire.  
3. Utilizează materiale poligrafice.  
Planificarea şi 1.Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie.  
organizarea producţiei 2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei.  
3. Programează activităţi specifice locului de muncă. 
Asigurarea calităţii 1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme
 
de calitate.
2.Utilizeaza documentele sistemului calităţii  
3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii  
4. Aplică instrumente ale calităţii.  
Gândire critică şi 1. Identifică probleme complexe  
rezolvare de probleme. 2. Rezolvă probleme 
Dezvoltare de relaţii
3. Evaluează rezultatele obţinute  
interpersonale.
5
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceul tehnologic
Clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tehnician operator procesare text / imagine
Modulul I: Utilizarea tehnologiilor IT in Total ore/an 50

poligrafie.
din care: laborator tehnologic 30
Modulul II: Culegerea textului Total ore/an 60

Modulul III: Procesarea textului Total ore/an 80

Modulul IV: Procesarea tabelelor, desenelor Total ore/an 80

si graficelor.
Modulul V: Utilizarea culorii in poligrafie Total ore/an 60

Total ore/an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore
Practică comasată: 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an =120 ore

Modulul VI: Prelucrarea digitala a imaginii Total ore/an 120
Curriculum în dezvoltare locală:

CDL 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore
Modulul VII: Elemente de poligrafie Total ore/an 66
Modulul VIII: Asigurarea calitatii. Total ore/an 33

Modulul IX: Aplicarea normelor de calitate in Total ore/an 33

productia editoriala.
TOTAL 582 ore/an

Notă: Din cele 120 ore de practică comasată, un număr de 120 ore vor fi coordonate de către
profesorii de specialitate.
6
MODULUL I - UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE.
I. Locul în cadrul planului de învăţământ

Modulul Utilizarea tehnologiilor IT în poligrafie cuprinde competenţele din unitatea de
competenţă tehnică specializată Utilizarea tehnologiilor IT în poligrafie din cadrul structurii
programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Utilizarea tehnologiilor IT în poligrafie se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 5
săptămâni
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Utilizarea tehnologiilor IT in poligrafie
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Utilizarea 1. Selectează resursele  Echipamente IT cu destinaţie editorial – tipografică.
tehnologiilor IT in hardware şi software Resurse hardware specifice etapei prepress –
poligrafie. specifice etapei prezentare, mod de funcţionare:
prepress.  Computer (PC, Macintosh)
 Imprimante: laser (color, alb-negru), cerneală,
imagesetter.
 Scannere
 Camere digitale
 Aparate foto digitale
 Suporturi de stocare a datelor: HDD, FDD,
CD-ROM, DVD-ROM, CompactFlash, PC
Cards, SmartMedia, Click Disk, Memory
Stick, Secure Digital Card, xD Picture Card,
ORB, Zip, Jaz.
Conectare şi pornirea echipamentelor.
 Tipuri de conectare: serial, USB, paralel,
infrared, SCSI (Small Computer System
Interface), IEEE 1394 (Firewire), cablu video
(NTSC, PAL), conexiune Web
Resurse software specifice etapei prepress –
prezentare, elemente de interfaţă:
 Software pentru culegerea şi prelucrarea
textului;
 software pentru prelucrarea imaginii
 software pentru operaţii Web.
 Facilităţi de comunicare în cadrul reţelelor de
calculatoare.
 Reţele de calculatoare: tipuri de reţele, mod de
funcţionare şi utilizare.
 Partajarea resurselor.
 Comunicarea în reţea. Transmiterea datelor –
comenzilor.
2. Efectuează  Principii de funcţionare / parametrii specifici
operaţiile de baza în echipamentelor IT utilizate.
utilizarea şi testarea Calibrarea monitorului
7
echipamentelor şi  Setarea frecvenţei
aplicaţiilor specifice  Setarea rezoluţiei
etapei prepress.  Calibrarea culorilor
 Rata de împrospătare
Tipărirea
 Alegerea imprimantei (tip,
denumire, partajare)
 Definirea paginii(Page-Setup)
- Caracteristicile suportului
- Efecte de imprimantă
- Efecte de ieşire
 Stabilirea opţiunilor de tipărire
- Număr de exemplare
- Pagini
- Sursa de hârtie
 Stabilirea parametrilor imprimantei: viteza de
tipărire, rezoluţie, familia de caractere, culori.
Scanarea imaginilor
 Imagini bitmap
 Autotipii
 Scanarea textelor
- Recunoaşterea optică a caracterelor
 Parametrii: profunzimea pixelilor, rezoluţia,
dimensiuni, culori, suport.
 Postprocesarea scanărilor
 Instalarea, configurarea şi testarea aplicaţiilor
software specifice: crearea de documente/fişiere text
şi imagine, comunicare în reţea (accesare server,
resurse partajate)
3. Executa operaţii de  Întreţinerea echipamentelor IT specifice.
întreţinere a  Operaţii de întreţinere a componentelor hard.
echipamentelor IT şi a  Alimentarea imprimantelor cu consumabile: hârtie
aplicaţiilor software (format; tip: xerox, fotografică, film; gramaj),
specifice. toner/cartuş, cerneală.
 Detectarea şi tratarea erorilor
 Probleme de soft: lipsă fişiere, absenţa software
specific pentru citirea unor tipuri de fişiere,
prezenta viruşi, absenţa software utilitar
(antiviruşi, aplicaţii de compactare/decompactare).
 Probleme de hard: blocare imprimantă cu hârtie,
lispsa hârtie, terminare toner sau cerneală,
incompatibilitate toner/cartuş, erori la citirea de pe
suport magnetic/optic/stick de memorie, pană de
curent, erori ale PC/Mac, lipsă sau
incompatibilitatea driver-elor, acces neautorizat la
resurse partajate.
8
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.
Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de
Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.
Înainte de începerea studierii unui anumit software de culegere-prelucrare de text este util ca
elevilor să le fie prezentată o aplicaţie demonstrativă complexă. Vor creşte astfel interesul şi
motivarea pentru angrenarea într-un proces de învăţare care în prima sa parte cel puţin este anevoios
şi lipsit de rezultate spectaculoase.
Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:
 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
9
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
10
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
 observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
 investigaţia
 autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
 metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 fişe de observaţie (pentru probe practice)
 fişe test (pentru probe scrise)
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
 proiectul
 portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
11
MODULUL II: CULEGEREA DIGITALĂ A TEXTULUI
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Culegerea digitală a textului cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Culegerea digitală a textului din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Modulul Culegerea textului se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 6 săptămâni.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Culegerea digitală a textului
Culegerea 1. Receptează şi Citirea şi interpretarea documentaţiei.
digitală a planifică lucrarea  Manuscrise. Originale de ilustraţie.
textului primită conform  Fişa tehnologică
documentaţiei.  Macheta de principiu a publicaţiei
Materiale de tip text:
 Blocuri de text (paragrafe)
 Coloane
 Casete de text
 Tabele
 Formule (matematice, fizice, chimice)
 Forme geometrice cu text
 Organigrame/schiţe, note de subsol, referinţe.
Culegerea materialelor de tip text. Norme de lucru:
număr de semne/unitatea de timp, număr de pagini
culese/unitatea de timp.
 Tehnici rapide (25 cuvinte/minut) şi eficiente
de lucru
 Jocuri practice şi aplicaţii dedicate învăţării
 Folosirea unui software de instruire
specializat (RoDactilo, Typing Tutor)
 Operarea ergonomică şi eficientă cu tastatura:
 Poziţia corpului în timpul lucrului
 Utilizarea corectă a mâinilor(degetelor) în
timpul lucrului (introducerea sau editarea
textului)
 Conştientizarea lucrului eficient (tastare
corectă şi rapidă) prin exerciţii practice
Reguli standardizate pentru culegerea materialelor de
tip text: Standarde pentru culegerea paragrafelor,
formulelor, versurilor, coloanelor, tabelelor.
2. Culege materiale Editoare de text utilizate în DTP: NotePad, WordPad,
de tip text utilizând Microsoft Word, QuarkXPress, PageMeker, Adobe
un editor de text InDesign.
12
conform Utilizarea unui editor de text
documentaţiei  Fonturi / Unelte pentru fonturi
 Clasificarea fonturilor
 Caracteristici: nume font, dimensiune,
aliniere.
 Caractere speciale, simboluri
 Entităţi folosite în prelucrarea textelor (cuvântul,
linia, paragraful, pagina, documentul)
 Prezentarea interfeţei. Personalizarea barelor de
instrumente.
 Crearea şi editarea documentelor. Unelte şi
instrumente specifice editării:
 Lucrul cu fişiere: creare/deschidere,
salvare/modificare.
 Bazele editării / unelte: deplasarea în cadrul
documentului, metode de selectare a textului
(cuvânt, grup de cuvinte, frază, mai multe
fraze), înlocuirea textului prin suprascriere,
copiere, mutare, lipire, ştergere
 Instrumente de editare: desenare, culoare,
grupare/degrupare obiecte, poziţie (text,
desen,obiect).
 Utilizarea unor instrumente/unelte eficiente:
 Opţiuni de găsire/înlocuire;
 Verificare ortografică şi gramaticală
automată;
 Verificare ortografică şi gramaticală a
documentului;
 Utilizarea dicţionarelor personalizate.
 Stocarea/transmiterea textului pe suport
 Salvarea, previzualizarea şi tipărirea
documentelor.
 Transferul textului pe suport extern (HDD,
FDD, CD-ROM, DVD-ROM,
CompactFlash, PC Cards, SmartMedia,
Click Disk, Memory Stick, Secure Digital
Card, xD Picture Card, ORB, Zip, Jaz)
 Utilizarea facilităţilor reţelei: locale –
Intranet, LAN – Internet.
13
3. Imprimă Corectura textului:
documentul cules  Greşeli (neconformităţi) posibile:
utilizând comenzile  Corp de literă, caracter, format, tăietură
editorului de text.  Greşeli ortografice
 Litere, cuvinte, fraze în plus/omise
 Semne convenţionale de corectură: de înlocuire,
de adăugare, inversare, schimbare a poziţiei în
frază/ în paragraf.
Tipărirea documentului cules:
 Utilizarea comenzilor Preview – vizualizare
înaintea imprimării şi Print – tipărirea propriu-
zisă.
 Stabilirea opţiunilor de tipărire:
 tipărirea întregului document sau a unor
porţiuni (pagini, secţiuni, zone de text
selectate)
 tipărirea mai multor cópii
 tipărirea paginilor în ordine inversă
 calitatea tipăririi
 tipul şi dimensiunea suportului de imprimare

dorite.
cheie.
14
specializate.
 sala de curs
module.
15
simulată).
încheiată.
 investigaţia
16
învăţare
 proiectul
17
MODULUL III: PROCESAREA TEXTULUI
Modulul Procesarea textului cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Procesarea textului din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Modulul Procesarea textului se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 8 săptămâni.
Gândire critică şi rezolvare de probleme
Procesarea textului
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
1. Gândire 1. Identifică probleme Probleme complexe ce pot fi identificate:
critică şi complexe. Formatare caractere
rezolvare de Formatare paragrafe
probleme Formatare coloanelor
Informaţii necesare: din documentaţie
(formatul lucrării, corp de literă, font),
informaţii din experienţa personală şi
profesională (probleme care pot să apară la
formatarea la nivel de font, paragraf, coloane)
Identificarea caracteristicilor entităţilor din
care este alcătuit documentul (caracter,
paragraf, coloană, pagină şi secţiune) conform
documentaţiei primite
Caracteristici:
 Stabilirea gradului de dificultate a lucrării, a
timpului şi a resurselor hard şi soft avute la
dispoziţie
 Verificarea existenţei fonturilor necesare, a
configurării barelor de instrumente adaptată
la cerinţele lucrării
Formularea obiectivelor ce trebuie atinse
pentru realizarea lucrării în funcţie de
caracteristicile determinate
2. Rezolvă probleme. Identificarea metodelor de rezolvare a
problemei
 Alternative: consultare, exersare, observare,
eşantionare, testare, măsurare
 Moduri de lucru posibile pentru
operaţiile de formatare la nivel de
caracter, paragraf, pagină şi secţiune,
oferite de editorul ales
 Modalităţi de inserare şi formatare a
tabelelor şi obiectelor grafice oferite de
18
Unitatea de
competenţă
editorul ales.
Alegerea modului cel mai potrivit în situaţia
dată în funcţie de alternativele identificate.
Proiectarea lucrării (Planul de rezolvare):
 Analiza cost-beneficii
 Obiective de atins
 Metode de aplicare a formatelor
 Resurse hard şi soft disponibile
 Activităţi, mijloace, căi de realizare
 Modalităţi de evaluare
Aplicarea planului de rezolvare pentru
realizarea lucrării, în contextul determinat:
 Ordinea de realizare din plan
 Timpul de rezolvare: culegerea materialului
în timpul planificat
 Colaborarea cu alţi parteneri: tipografia
 Anticipări de riscuri personale
 Obstacole şi efecte secundare:probleme
hard şi soft
3. Evaluează rezultatele Analiza şi compararea rezultatului obţinut cu
obţinute. rezultatul planificat
 Puncte tari şi puncte slabe
 Corectura textului:
 Confruntarea textului cules cu
documentaţia originală.
 Găsirea şi însemnarea greşelilor cu
ajutorul semnelor convenţionale de
corectură
 Îndreptarea greşelilor în textul cules
Aprecierea rezultatului obţinut în urma
corecturii prin
 Acceptare/respingere
 Satisfacţie/insatisfacţie
 Asigurarea calităţii
Aplicarea şi interpretarea rezultatului obţinut în
diferite situaţii: modificări de parametri,
modificări de metodă şi de resurse
 Întrebări de tipul „Ce s-ar întâmpla
dacă ...?”
 Realizarea unui proiect.
2. Procesarea 1. Formatează caracterele din  Caracteristicile fontului:
textului cadrul materialului cules - familii de caractere (numele fontului)
utilizând comenzile specifice - corpul de literă (unităţi de măsură
aplicaţiei soft alese. specifice)
- stilul de afişare a fontului (aldin, cursiv,
obişnuit, aldin cursiv, subliniere
 Adăugarea de noi familii de caractere.
 Efecte speciale. Spaţierea caracterelor:
- efecte speciale referitoare la font: taiere cu
19
Unitatea de
competenţă
o linie, exponent, indice, normal umbrire,
gravat, în relief, schiţă, majuscule ascunse,
doar majuscule, ascuns, culoare, majusculă
încorporată.
- spaţiere: normală, extinsă, condensată.
2. Formatează paragrafele din Formatarea paragrafelor
cadrul materialului cules  Modificarea caracteristicilor paragrafelor:
utilizând comenzile specifice - alinierea şi indentarea textului (tipuri de
aplicaţiei soft alese. indentare: la stânga, la dreapta, specială),
- spaţierea liniilor de text (tipuri de
spaţiere: înainte, după, la un rând, la 1,5
rânduri, 2 rânduri, exactă, multiplă)
- separatoarele de linie şi de pagină.
 Crearea şi administrarea tabulatorilor:
- Tabulatori pentru aliniere la stânga
- Tabulatori pentru aliniere la dreapta
- Tabulatori pentru aliniere centrată
- Tabulatori zecimali
- Operaţii cu tabulatori: inserare, ştergere,
mutare, modificarea distanţei dintre
tabulatorii impliciţi, inserare caractere de
umplere
 Administrarea întreruperilor din cadrul
paragrafului şi a paginii:
- Întreruperi. Tipuri de întreruperi în
cadrul documentelor.
- Sfârşitul de linie. Gestionarea sfârşitului
de linie şi paragraf: rand solitar, nu se/ se
pastreaza linii impreuna, nu se/se
suprima liniile, nu se/se desparte în
silabe.
- Sfârşitul de pagină. Gestionarea
sfârşitului de pagină: nu se / se pastrează
paragrafele împreună, sfârşit de pagină
înainte/după paragraf.
- Secţiuni. Gestionarea secţiunilor.
 Utilizarea listelor marcate şi numerotate:
- Crearea şi personalizarea listelor marcate
(neordonate)
- Crearea şi personalizarea listelor
numerotate (ordonate)
- Crearea listelor multinivel (schiţă)
3. Formatează coloanele din Selectarea blocurilor de text:
cadrul materialului cules  un singur rând, unul sau mai multe
utilizând comenzile specifice paragrafe, întreg documentul.
aplicaţiei soft alese. Formatarea coloanelor
 stabilirea numărului de coloane
 Spaţierea: diferenţiată sau egală pentru toate
coloanele
 lăţimea unei coloane: diferenţiată sau egală
20
Unitatea de
competenţă
pentru toate coloanele
 încadrare în document: la începutul
materialului, în interior, la sfârşit.

dorite.
cheie.
specializate.
 sala de curs
21
În acest sens se sugerează următoarele activităţi de învăţare:
 Demonstraţia practică
 Descoperirea dirijată
 Exerciţiul practic aplicativ pe grupe
 Lucrări practice individuale
 Realizarea unor proiecte/aplicaţii practice. Sugestii: invitaţii, cărţi de vizită, prospecte, afişe,
broşuri, reviste, ziare, cataloage, coperte de carte, cărţi (ediţii de lux, romane, cărţi tehnice).
 Formularea întrebărilor de tipul “ce s-ar întâmpla dacă…?”
 Dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă în funcţie de interesele şi aptitudinile
individuale
 Formularea unor probleme care să poată fi realizate în grupuri de elevi pe baza unor discuţii
preliminare şi analiza problemei
 Educarea elevilor în ideea că orice activitate se finalizează cu un produs care trebuie să
corespundă condiţiilor impuse de beneficiar şi documentaţiei
 Prezentarea şi dezbaterea aplicaţiilor realizate
 Vizite de documentare la edituri şi tipografii partenere
module.
22
simulată).
încheiată.
 investigaţia
învăţare
 proiectul
23
MODULUL IV: PROCESAREA TABELELOR, DESENELOR ŞI GRAFICELOR
Modulul Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor cuprinde competenţele din unitatea de
competenţă tehnică specializată Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor din cadrul structurii
programului pentru nivel III.
Modulul Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de
8 săptămâni.
Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor
1. Procesarea 1. Formatează tabele  Tipuri de tabele
tabelelor, utilizând comenzile  complete (cu linii, fără linii)
desenelor şi specifice aplicaţiei soft  de completat (formulare, fişe, registre)
graficelor alese  Reguli de culegere a tabelelor. Standarde în
vigoare.
 Crearea tabelelor:
 structură-dimensiunile tabelului (număr linii,
număr coloane)
 potrivire: automata la conţinut sau la
fereastră, lăţime fixă sau diferită, distribuirea
liniilor şi coloanelor egală sau diferită
 poziţie: tabele pe formatul paginii,
longitudinale, transversale
 Editarea tabelelor
 selectare (celula, linie, coloana, tabel)
 inserare (linie, coloana, celule, tabel)
 ştergere: coloana, linie, celule, tabel (sus, jos,
stanga, dreapta)
 inserare text şi ilustraţie în celule.
 Formatarea tabelelor
 Stil
 Dimensiune
 Limitare
 Culoare
 Bordare
2. Formatează desene  Desenarea/Inserarea formelor geometrice de bază:
utilizând comenzile linii, figuri geometrice închise (triunghi, pătrat,
specifice aplicaţiei soft dreptunghi, cerc), forme automate, casete de text.
alese  Formatarea obiectelor desenate: modificarea
conturului, a culorii/modelului pentru umplerea
desenului, aplicarea efectelor speciale
 Editarea obiectelor desenate: selectare, copiere,
24
mutare, ştergere, anulare.
 Încadrarea desenelor: faţă de text: în faţă, în
spate,faţă de alt desen: în faţă, în spate
 Gruparea obiectelor: grupare, degrupare, mărire,
micşoare.
3. Formatează grafice  Tipuri de grafice:
utilizand comenzile - grafice statistice (bară, coloane, radial, puncte,
specifice aplicaţiei soft suprafaţă, stratificat)
alese - organigrame
- histograme
- grafuri
- diagrame
 Crearea graficelor.
- Aplicaţii / software pentru crearea graficelor:
Microsoft Graph, Microsoft Excel, Microsoft
Visio, Microsoft Word etc.
- Formatarea graficelor: legendă, titlul, culori,
valori ale axelor, legarea la date din tabele/text
- Plasarea si încadrarea graficelor: fata de text
sau alte figuri: în faţă, în spate
- Editarea graficelor: selectare, copiere, mutare,
ştergere, anulare.

dorite.
cheie.
25
specializate.
 sala de curs
module.
26
simulată).
încheiată.
 investigaţia
27
învăţare
 proiectul
28
MODULUL V: UTILIZAREA CULORII ÎN POLIGRAFIE
Modulul Utilizarea culorii în poligrafie cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Utilizarea culorii în poligrafie din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Modulul Culegerea textului se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 6 săptămâni.
Utilizarea culorii în poligrafie
Utilizarea 1. Descompune Game de culori. RGB. CMY şi CMYK
culorii în originalul policrom - Caracteristicile (dimensiunile) culorii – HSL
poligrafie în culorile (Hue - nuanţă, Saturation - saturaţie, Lightness
fundamentale. - strălucire).
- Harta/scala dimesiunilor colorilor.
- Normele CIE. Sistemul L*a*b*.
Neconformităţi ale originalelor
- defectiuni mecanice
- defectiuni de culoare.
Măsurarea culorii.
- Unităţi de măsură pentru culoare.
- Instrumente de măsură a culorii :
densitometre, colorimetre, spectrofotometre.
- Obţinerea separaţiei de culoare.
- Măsurarea şi interpretarea colorilor de
separaţie.
Scanarea originalelor
- calibrarea componentelor: monitor, scanner,
imprimantă. Rezoluţie (rezolutia imaginii (72
ppi-300ppi), rezolutia monitorului, rezolutia
imprimantei)
- crearea profilelor pentru componente
(monitor, scanner, imprimantă) prin teste
(scanner, imprimanta), sau aplicaţiii software
(Monitor Optimizer).
- utilizarea comenzilor software specifice
operaţiei de scanare: deschidere aplicaţie,
previzualizare, scanare, salvare fisier imagine,
copiere/mutare fişier imagine.
29
2. Corectează  Fundamentele fizice ale culorii.
culoarea de - Lumina – Lungimile de undă şi spectrul vizibil.
separaţie - Variaţia lungimilor de undă.
- Obiecte reflexive (hârtia), transmisive (film) ,
emisive (monitor).
- Perceperea culorii. Factori care influenţează
perceperea culorii (lumina, obiectul, ochiul).
 Calitatea culorii :
- gradaţia colorilor
- tonalitatea culorilor
- rezoluţie
 Atribuele culorii :
- nuanţă
- saturaţie
- luminozitate
- strălucire
 Controlul culorii
- Instrumente de măsură a culorii : densitometru,
colorimetru, spectrofotometre.
- Controlul software al culorii (limite de culoare,
toleranţe).
3. Imprimă o probă  Echipamente pentru realizarea probei de tipar.
de culoare.  Setarea / calibrarea echipamentului specific:
monitor, scanner, imprimantă, Cromalin, Ploter.
 Etapele realizării unei probe de culoare. Comenzi
software pentru executarea separaţiei de culoare.

dorite.
cheie.
30
specializate.
 sala de curs
module.
31
simulată).
încheiată.
 investigaţia
32
învăţare
 proiectul
33
MODULUL VI: PRELUCRAREA DIGITALA A IMAGINII
Modulul Prelucrarea digitală a imaginii cuprinde competenţele din unitatea de competenţă
tehnică specializată Prelucrarea digitală a imaginii din cadrul structurii programului pentru nivel
III.
Modulul Prelucrarea digitală a imaginii se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 4 săptămâni,
practica comasata cu 30 de ore pe săptămană.
Prelucrarea digitală a imaginii
Prelucrarea 1. Obţine imagini Fişiere imagine
digitală a în format digital.  Receptarea materialelor de tip imagine
imaginii  Tipuri de imagini în format digital
 Import/Export de fişiere imagine
 Conversii de fişiere imagine
Procedee de captare si stocarea a imaginii
 Fotografiere. Echipamente specifice: camere
digitale, aparate foto digitale/analogice
 Scanare. Echipamente specifice: scanner-e
(plane, de transparenta, rotative de inalta
rezolutie si adancime de culoare)
 Fisiere de tip imagine. Banci de imagini. Medii
de stocare: HDD, CD-ROM, FDD, retea, stick
de memorie, card-uri, DVD-uri etc.
Manipularea fisierelor de tip imagine: deschidere (cu
o anumita aplicatie), salvare, mutare, redenumire,
stergere, arhivare/dezarhivare
Aspecte legale de operare a imaginii digitale
 Dreptul de autor asupra imaginii originale
 Implicatii legale in utilizarea imaginilor
originale
 Procesarea imaginii originale cu consecinte
legale asupra modelului final.
2. Lucrează cu Aplicaţii de prelucrare digitală a imaginii
selecţii.  Prezentarea comparativă a aplicaţiilor de
prelucrare a imaginii : Paint, Adobe Photoshop,
Adobe Illustrator, CorelDraw, Corel Photo
Paint etc.
 Elemente de interfaţă comune aplicaţiilor de
prelucrare a imaginii.
Descrierea modului de procesarea a imaginii
digitale utilizand comenzile specifice aplicatiei
34
software (Ex Adobe Photoshop).
 selectarea fisierului imagine
 deschiderea fisierului si pregatirea pentru lucru
 setarea (redimensionare) formatului imaginii.
Selectii
 Tipuri de selectie : selecţie geometrică, selecţie
de formă neregulată, selecţie pe baza de culoare
 Instrumente de selectare: lasoul, marcaj de
selecţie, bagheta magică, stilou, guma magică
 Operatii specifice cu selectii: mutare, copiere,
rotire, oglindire, ajustare, ştergere, adăugare,
distorsionare (deformare, modificare,
perspectiva).
3. Lucrează cu Straturi.
straturi, măşti şi  Organizarea unei imagini pe straturi : unul
filtre. sau mai multe staturi
 Editarea şi manipularea straturilor.
 Operatii de baza asupra straturilor: creare,
vizualizare, selectare, eliminare, rearanjare,
amestecare, aplicare gradient, adaugare
efecte, adaugare text, salvare.
 Combinarea si legarea straturilor
 Comprimarea
Măşti şi filtre.
 Utilizarea mastilor si filtrelor. Tipuri de
filtre : clasice / uzuale, artistice, pentru
distorsionari. Combinari de filtre.
 Operatii de baza : rafinarea unei selecţii
utilizând o mască, vizualizare, colorarea,
mască gradient, mărire, micşorare, salvare,
ajustare.
4. Colorează şi Operatii de prelucrarea: pictare, ajustare, adaugare
editează imagini. efecte, modificare culoare.
Elemente de editare a imaginilor în format digital
Culoare
 Tonuri de culoare.
 Configurarea culorii.
 Moduri de echilibrare (amestec) al culorii :
culoare de bază, culoarea de amestecare,
culoarea rezultat.
 Ajustarea culorii: ajustare vizuala, nivele si
curbe, nuante si saturatie.
Instrumente de editare şi colorare
 pensule personalizate,
 pensule prestabilite,
 creioane,
 paleta de desenare,
 paleta de colori.
 eetari specifice : forme si dimensiuni, grad de
apasare.
35
Efecte speciale
 umbriri, evidenţieri, bordură, grosime,
 stil, formă, desaturare, gradient,
 efect de culoare, reflexii, straluciri
 compozitii de grafica cu text (umplerea
textului).
 fotomontaje, panorame
 inlocuire fundal.
Metode şi instrumente de retuşare şi reparare
 pensule de corectare,
 gumă,
 comenzi de refacere a unei strări anterioare,
 creator de şabloane,
 linii de ghidare.
 setari specifice : forme si dimensiuni, grad de
apasare.
5. Stochează/ Tipuri de fisiere imagine : *.jpeg, *.bmp, *.gif,
exportă fişiere *.png, *.jpg, *tiff, ,*ai, *.eps,*cdr
imagine. Conversii de fisiere imagine : monocrom la color,
color la grayscale.
Optimizarea fisierelor imagine:
- amestec de pixeli,
- calitatea imaginii,
- dimensiunea fisierului.
Salvarea şi imprimarea imaginilor
- Salvarea fişierelor sub diferite formate,
redenumire.
- Arhivarea şi stocarea pe suport extern (CD-
ROM, FDD, DVD, stick, card, trimitere
Intranet/Internet) a fişierelor imagine.

dorite.
cheie.
36
specializate.
 sala de curs
module.
37
simulată).
încheiată.
 investigaţia
38
învăţare
 proiectul
39
MODULUL VII – ELEMENTE DE POLIGRAFIE
Modulele: Elemente de poligrafie, Asigurarea calitatii şi Aplicarea normelor de calitate în
producţia poligrafică vor fi parcurse în cadrul Curriculum-ului în Dezvoltare Locală.
Curiculumul în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori
implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,
instituţii/ organizaţii locale etc.) şi are în vedere:
 resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolii, cadrul de colaborare cu agenţii
economici)
 cerinţele locale pentru pregătirea în calificarea Tehnician operator procesare text/
imagine.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele direcţii:
 lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de cele
personale şi de cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
 dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de derulare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
 promovarea valorilor democratice care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni
responsabili ai unei societăţi deschise.
În cadrul planului de învăţământ au fost alocate pentru curriculumul în dezvoltare locală un număr
de 132 de ore, repartizate pe cele trei module amintite mai sus.
Modulul Elemente de poligrafie cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Elemente de poligrafie din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Modulul Elemente de poligrafie se studiază în clasa a XI-a , 2 ore pe saptamana cu o durată totală
de 66 de ore pe an..
Elemente de poligrafie
Elemente de 1. Explică etapele Notiuni generale de tipografie. Organizarea
poligrafie fluxului tehnologic productiei tipografice.
dintr-o tipografie. Activitati prepress:
- proiectarea publicaţiei (revistă, ziar, carte,
lucrare de accidenţă),
- paginarea, crearea digitală a publicaţiei
(fişierele text/imagine necesare),
- tipărirea la imprimantă a publicaţiei,
- corectura,
- stocarea fisierelor,
- realizarea filmelor şi a plăcilor
40
Activitati de tiparire:
- alimentarea maşinii de tipărit cu hârtie şi
cerneală,
- reglarea parametrilor maşinii de tipărit,
- asistarea tipăririi,
- întreţinerea echipamentului după tipărire
Activitati de finisare a produselor tipografice:
- legarea, tăierea, ştanţare, falţuirea, biguirea,
perforarea, laminarea, înserierea, broşarea,
debavurarea, lăcuirea,
- întreţinerea echipamentului utilizat după
finisare.
Activitati de innobilare a produselor tipografice:
- pregătirea materialelor,
- alimentare maşinii de înnobilare,
- supravegherea maşinii în punctele de
alimentare cu materiale.
2. Utilizează Materiale tipografice: hartia, cernelurile tipografice
materiale Hartia.
poligrafice.  Tipuri de hartie.
 Caracteristicile hartiei: masa (gramajul),
formate şi lăţimi brute, opacitate, grad de alb,
grad de luminozitate, grad de absorţie,
rezistenţă la rupere, îndoire şi la agenţi
chimici, aciditate/alcalinitate, netezime,
densitate, luciu.
 Utilizarea hartiei pentru diferite tipuri de
produse tipografice.
 Reciclarea hartiei: balotarea şi depozitarea
hârtiei.
Cernelurile tipografice:
 Tipuri de cerneluri tipografice.
 Caracteristicile cernelurilor tipografice:
consistenţă, vâscozitate, luciu, opacitate,
permanenţă, grad de acoperire, rezistenţă la
agenţi chimici.
 Utilizarea cernelurilor tipografice pentru
obtinerea culorilor conform cu cerintele
lucrarilor tipografice. Game standard de
cerneluri tipografice.
Standarde si norme de protectia muncii si PSI pentru
utilizarea materialelor tipografice: sortarea,
manevrarea hartiei şi a cernelurilor tipografice.
3. Descrie diferite Sisteme si tehnologii de tiparire
tipuri de tehnologii  Tehnologii digitale de tiparire:
de tipărire. - computer-to-imagesetter
- computer-to-plate,
- computer-to-plate-on-press,
- computer-to-print
 Tehnologii clasice de tiparire:
41
- offset,
- tipar înalt.
 Tehnologii speciale de tiparire:
- gravură, flexografie, termografie,
tipărire în relief (letterpress), serigrafie,
tampografie, xerografie
Criterii de selectie a unei tehnologii de tiparire
 Cost. Stabilirea costului lucrarii si a
adaosurilor ce pot apare.
 Tiraj.
 Suport de imprimare.
 Calitate. Verificarea lucrarii atat pe parcurs
cat si a produsului final.

dorite.
cheie.
specializate.
 sala de curs
42
module.
43
simulată).
încheiată.
 investigaţia
învăţare
 proiectul
44
MODULUL VIII : ASIGURAREA CALITĂŢII
Modulele: Elemente de poligrafie, Asigurarea calităţii şi Aplicarea normelor de calitate în
productia poligrafică vor fi parcurse în cadrul Curriculumului în Dezvoltare Locală.
economici)
imagine.
Modulul Asigurarea calitatii cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Asigurarea calitatii din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Modulul Asigurarea calitatii se studiază în clasa a XI-a , 1 ora pe saptamana cu o durata totala de
33 de ore pe an..
Modulul Asigurarea calitatii cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Asigurarea calitatii din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Asigurarea calitatii
Asigurarea 1. Descrie  Conceptul de asigurarea calitatii, controlul
calitatii conceptele de calitatii, sisteme de calitate coform standardelor
asigurare a calităţii, de calitate romanesti, europene si internationale
controlul calităţii şi  Asigurarea calitatii:
45
sisteme de calitate. - calitate interna
- calitate externa
- calitate totala
 Controlul calitatii:
- evaluarea calitatii,
- supravegherea calitatii,
- inspectia calitatii
- verificarea calitatii
 Sisteme de calitate (terminologie, standarde
romanesti, europene si internationale)
 Elementele sistemului calitatii:
- de conducere
- de desfasurare a sistemului calitatii
- documentatia sistemului calitatii
2. Utilizeaza  Documentele sistemului calitatii:
documentele - Manualul calitatii
sistemului calităţii - Procedurile sistemului calitatii
- Proceduri/ instructiuni de lucru
- Inregistrarile calitatii
 Documente specifice locului de munca:
- proceduri operationale
- proceduri si instructiuni de inspectie
- proceduri de incercari
- instructiuni de lucru
- fise tehnologice
- desene / specificatii tehnice
- buletine de analiza/ incercari
 Inregistrarile calitatii:
- note de receptie
- registre de intrari
- raporte de respingere
- buletine de analiza pentru produse
- registru pentru evidenta analizelor efectuate
- registru de evidenta a neconformitatilor
- buletin de verificare metrologica
- registru de evidenta a reclamatiilor
- planificarea si evidenta lucrarilor effectuate
3. Utilizeaza  Auditul calitatii -terminologie

procedurile de - evaluarea conformităţii
audit al calităţii proceselor/produselor/serviciilor
- evaluarea conformităţii unor elemente ale
sistemului
calităţii
- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii
- identificarea punctelor critice
- iniţierea actiunilor preventive/ corective
- urmărirea aplicării acţiunilor corective
 Tipuri de audit
- auditul produsului
46
- auditul procesului/ serviciului
- auditul sistemului calitatii
- audituri interne/ externe
 Documente de audit:
- plan de audit
- raport de audit
- raport de actiuni preventive/corective
- rapoarte de neconformitate
4. Aplică  Instrumentele calitatii
instrumente ale - diagrame ( Pareto, Ishikawa)
calităţii. - histrograma defectelor
- fisa de inspectie
 Utilizarea instrumentelor calitatii in diverse
aplicatii
specific unei activităţi profesionale
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
Parcurgerea conţinuturilor modulului « Asigurarea si controlul calitatii » şi adecvarea strategiilor

didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3 şi
corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării
capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+, sau a integrării
pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în
plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate
mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
47
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -

predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact
direct);
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de
studiu:
 Diferenţierea răspunsului, prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor elevilor, acceptând faptul
că fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul
condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor
următori).
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se
referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca
metode de evaluare recomandăm
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
 Fişe de observaţie şi fişe de lucru
 Chestionarul
 Fişe de autoevaluare
 Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
48
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
49
MODULUL IX: APLICAREA NORMELOR DE CALITATE IN PRODUCŢIA
POLIGRAFICĂ
Modulele: Elemente de poligrafie, Asigurarea calitatii si Aplicarea normelor de calitate in
productia poligrafica vor fi parcurse în cadrul Curriculumului în Dezvoltare Locală.
economici)
imagine.
Modulul Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafica cuprinde competenţele din
unitatea de competenţă tehnică specializată Aplicarea normelor de calitate in productia
poligrafica din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Modulul Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafica se studiază în clasa a XI-a , 1
ora pe saptamana cu o durata totala de 33 de ore pe an..
Modulul Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafica cuprinde competenţele din
unitatea de competenţă tehnică specializată Aplicarea normelor de calitate in productia
poligrafica din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafică
Aplicarea 1. Respectă Norme tehnice:
50
normelor de standardele de  Norme de muncă ale proceselor specifice din
calitate in calitate şi domeniul poligrafic: prepress, tipărire, finisare,
productia procedurile de înnobilare.
poligrafica lucru la locul de  Regulamente de ordine interioară
muncă.  Cărţi tehnice ale echipamentelor specifice
domeniului poligrafic.
Standarde de calitate pentru produse specifice din
domeniul poligrafic, editorial-redacţional: cărţi,
reviste, ziare, lucrări de accidenta, ambalaje
2.Verifică calitatea Standarde de calitate ale materialelor poligrafice:
materialelor - Hartie - standarde privind calitatea
folosite în caracteristicilor hartiei: masa (gramajul), formate
obţinerea şi lăţimi brute, opacitate, grad de alb, grad de
produsului finit. luminozitate, grad de absorţie, rezistenţă la
rupere, îndoire şi la agenţi chimici,
aciditate/alcalinitate, netezime, densitate, luciu,
calitate.
- Cerneluri - standarde privind calitatea
caracteristicilor cernelurilor poligrafice:
consistenţă, vâscozitate, luciu, opacitate,
permanenţă, grad de acoperire, rezistenţă la
agenţi chimici.
3. Asigură calitatea Metode si instrumente pentru masurarea calitatii
produsului realizat. produselor tipografice:
- metode măsurabile, atributive
- reguli pentru verificarea calităţii produsului
- semne tehnologice pentru identificarea lucrărilor
sau executanţilor
- semne tehnologice pentru calitatea tiparului,
finisării produsului
- scale color, gri.
Deficiente de calitate:
- abateri faţă de registrul între feţele unei coli mai
mari de 0,5mm
- abateri mai mari de 2 linii în cazul ilustraţiei
- densitatea culorilor nu este constante
- contrastul culorilor diferit faţă de proba de tipar
- defecte la punctele de raster, urme de praf, de
relief, zgârieturi, dungi, pete
- străbaterea cernelii pe verso
- defecte de moaraj
51
dorite.
cheie.
specializate.
 sala de curs
52
module.
53
simulată).
încheiată.
 investigaţia
învăţare
 proiectul
54

CL - XI - Tehnician Operator Proces Imag

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL - XI - Tehnician Operator Proces Imag

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

Nivel 3 TEHNICIAN TEHNICIAN OPERATOR

OPERATOR TIPĂRITOR LEGĂTOR

calificările pentru cele trei niveluri :

Calificarea: Tehnician operator procesare text / imagine

Modulul I: Utilizarea tehnologiilor IT in Total ore/an 50

Modulul II: Culegerea textului Total ore/an 60

Modulul III: Procesarea textului Total ore/an 80

Modulul IV: Procesarea tabelelor, desenelor Total ore/an 80

Modulul V: Utilizarea culorii in poligrafie Total ore/an 60

Total ore/an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

Practică comasată: 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an =120 ore

Curriculum în dezvoltare locală:

Modulul VIII: Asigurarea calitatii. Total ore/an 33

Modulul IX: Aplicarea normelor de calitate in Total ore/an 33

TOTAL 582 ore/an

I. Locul în cadrul planului de învăţământ

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

III. Sugestii metodologice

III. Sugestii metodologice

III. Sugestii metodologice

III. Sugestii metodologice

III. Sugestii metodologice

III. Sugestii metodologice

3. Utilizeaza  Auditul calitatii -terminologie

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea conţinuturilor modulului « Asigurarea si controlul calitatii » şi adecvarea strategiilor

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -

S-ar putea să vă placă și