Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM
pentru clasa a XI-a
Liceul tehnologic
Calificarea: Tehnician operator procesare text / imagine
2005
Autori:
Profesor, grad didactic II, Mariana Violeta CIOBANU - Colegiul Tehnic „Media” Bucureşti
Profesor, grad didactic I , Ioan VAIDAHAZAN – Gr. Şc. Electrotehnic „Edmond Nicolau” Cluj
Consultanţă:
Paula POSEA, Dorin ROSU – experţi formare profesională CNDIPT
Remus CAZACU – expert local IMC Consulting
NOTA INTRODUCTIVĂ
Prezentul curriculum cuprinde programa şcolară pentru calificarea Tehnician operator procesare text /
imagine, studiată la filiera tehnologică, profil tehnic, fiind destinat parcurgerii în clasa a XI-a. Modulele:
Utilizarea tehnologiilor IT in poligrafie, Culegerea digitală a textului, Procesarea textului, Procesarea
tabelelor, desenelor şi graficelor, Utilizarea culorii în poligrafie, Prelucrarea digitală a imaginii,
Elemente de poligrafie sunt specifice acestei calificări şi se studiază în clasa a XI-a conform planului de
învăţământ.
În figura de mai jos este prezentată schema rutei de pregătire din cadrul calificării, evidenţiindu-se
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
3
în modulul III, Procesarea textului, competenţele din unitatea de competenţă cheie Gândire
critică şi rezolvare de probleme. Dezvoltare de relaţii interpersonale.
4
Alcătuirea modulelor
Unitatea de Competenţe Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Verificare
competenţă I II III IV V VI VII VIII IX
Utilizarea tehnologiilor 1.Selectează resursele hardware şi software specifice etapei prepress.
IT în poligrafie. 2. Efectuează operaţiile de bază în utilizarea şi testarea echipamentelor şi
aplicaţiilor specifice etapei prepress.
3.Execută operaţii de întreţinere a echipamentelor IT şi aplicaţiilor
software specifice.
Culegerea digitală a 1. Receptează şi planifică lucrarea primită conform documentaţiei.
textului 2. Culege materiale de tip text utilizând un editor de text conform
documentaţiei.
3. Imprimă documentul cules utilizând comenzile editorului de text.
Procesarea textului 1. Formatează caracterele din cadrul materialului cules utilizând
comenzile specifice aplicaţiei soft alese.
2. Formatează paragrafele din cadrul materialului cules utilizând
comenzile specifice aplicaţiei soft alese.
3. Formatează coloanelor din cadrul materialului cules utilizând
comenzile specifice aplicaţiei soft alese.
Procesarea tabelelor, 1. Formatează tabele utilizând comenzile specifice aplicaţiei soft alese.
desenelor şi graficelor 2. Formatează desene utilizând comenzile specifice aplicaţiei soft alese.
3. Formatează grafice utilizând comenzile specifice aplicaţiei soft alese
Utilizarea culorii în 1. Descompune originalul policrom în culorile fundamentale.
poligrafie 2. Corectează culoarea de separaţie.
3. Realizează o probă de tipar analogică (Cromalin)/digitală (Plotter).
Prelucrarea digitală a 1. Obţine imagini în format digital.
imaginii 2. Lucrează cu selecţii.
3. Lucrează cu straturi, măşti şi filtre.
4. Colorează şi editează imagini.
5. Stochează/exportă fişiere imagine.
Elemente de poligrafie 1. Explică etapele fluxului tehnologic dintr-o tipografie.
2. Descrie diferite tipuri de tehnologii de tipărire.
3. Utilizează materiale poligrafice.
Planificarea şi 1.Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie.
organizarea producţiei 2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei.
3. Programează activităţi specifice locului de muncă.
Asigurarea calităţii 1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme
de calitate.
2.Utilizeaza documentele sistemului calităţii
3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii
4. Aplică instrumente ale calităţii.
Gândire critică şi 1. Identifică probleme complexe
rezolvare de probleme. 2. Rezolvă probleme
Dezvoltare de relaţii
3. Evaluează rezultatele obţinute
interpersonale.
5
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceul tehnologic
Clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
6
MODULUL I - UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE.
7
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
echipamentelor şi Setarea frecvenţei
aplicaţiilor specifice Setarea rezoluţiei
etapei prepress. Calibrarea culorilor
Rata de împrospătare
Tipărirea
Alegerea imprimantei (tip,
denumire, partajare)
Definirea paginii(Page-Setup)
- Caracteristicile suportului
- Efecte de imprimantă
- Efecte de ieşire
Stabilirea opţiunilor de tipărire
- Număr de exemplare
- Pagini
- Sursa de hârtie
Stabilirea parametrilor imprimantei: viteza de
tipărire, rezoluţie, familia de caractere, culori.
Scanarea imaginilor
Imagini bitmap
Autotipii
Scanarea textelor
- Recunoaşterea optică a caracterelor
Parametrii: profunzimea pixelilor, rezoluţia,
dimensiuni, culori, suport.
Postprocesarea scanărilor
Instalarea, configurarea şi testarea aplicaţiilor
software specifice: crearea de documente/fişiere text
şi imagine, comunicare în reţea (accesare server,
resurse partajate)
3. Executa operaţii de Întreţinerea echipamentelor IT specifice.
întreţinere a Operaţii de întreţinere a componentelor hard.
echipamentelor IT şi a Alimentarea imprimantelor cu consumabile: hârtie
aplicaţiilor software (format; tip: xerox, fotografică, film; gramaj),
specifice. toner/cartuş, cerneală.
Detectarea şi tratarea erorilor
Probleme de soft: lipsă fişiere, absenţa software
specific pentru citirea unor tipuri de fişiere,
prezenta viruşi, absenţa software utilitar
(antiviruşi, aplicaţii de compactare/decompactare).
Probleme de hard: blocare imprimantă cu hârtie,
lispsa hârtie, terminare toner sau cerneală,
incompatibilitate toner/cartuş, erori la citirea de pe
suport magnetic/optic/stick de memorie, pană de
curent, erori ale PC/Mac, lipsă sau
incompatibilitatea driver-elor, acces neautorizat la
resurse partajate.
8
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.
Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de
Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.
Înainte de începerea studierii unui anumit software de culegere-prelucrare de text este util ca
elevilor să le fie prezentată o aplicaţie demonstrativă complexă. Vor creşte astfel interesul şi
motivarea pentru angrenarea într-un proces de învăţare care în prima sa parte cel puţin este anevoios
şi lipsit de rezultate spectaculoase.
Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:
sala de curs
laboratorul de tehnoredactare computerizată
ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
sunt centrate pe elev şi activitate
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
9
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
10
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
11
MODULUL II: CULEGEREA DIGITALĂ A TEXTULUI
12
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
conform Utilizarea unui editor de text
documentaţiei Fonturi / Unelte pentru fonturi
Clasificarea fonturilor
Caracteristici: nume font, dimensiune,
aliniere.
Caractere speciale, simboluri
Entităţi folosite în prelucrarea textelor (cuvântul,
linia, paragraful, pagina, documentul)
Prezentarea interfeţei. Personalizarea barelor de
instrumente.
Crearea şi editarea documentelor. Unelte şi
instrumente specifice editării:
Lucrul cu fişiere: creare/deschidere,
salvare/modificare.
Bazele editării / unelte: deplasarea în cadrul
documentului, metode de selectare a textului
(cuvânt, grup de cuvinte, frază, mai multe
fraze), înlocuirea textului prin suprascriere,
copiere, mutare, lipire, ştergere
Instrumente de editare: desenare, culoare,
grupare/degrupare obiecte, poziţie (text,
desen,obiect).
Utilizarea unor instrumente/unelte eficiente:
Opţiuni de găsire/înlocuire;
Verificare ortografică şi gramaticală
automată;
Verificare ortografică şi gramaticală a
documentului;
Utilizarea dicţionarelor personalizate.
Stocarea/transmiterea textului pe suport
Salvarea, previzualizarea şi tipărirea
documentelor.
Transferul textului pe suport extern (HDD,
FDD, CD-ROM, DVD-ROM,
CompactFlash, PC Cards, SmartMedia,
Click Disk, Memory Stick, Secure Digital
Card, xD Picture Card, ORB, Zip, Jaz)
Utilizarea facilităţilor reţelei: locale –
Intranet, LAN – Internet.
13
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
3. Imprimă Corectura textului:
documentul cules Greşeli (neconformităţi) posibile:
utilizând comenzile Corp de literă, caracter, format, tăietură
editorului de text. Greşeli ortografice
Litere, cuvinte, fraze în plus/omise
Semne convenţionale de corectură: de înlocuire,
de adăugare, inversare, schimbare a poziţiei în
frază/ în paragraf.
Tipărirea documentului cules:
Utilizarea comenzilor Preview – vizualizare
înaintea imprimării şi Print – tipărirea propriu-
zisă.
Stabilirea opţiunilor de tipărire:
tipărirea întregului document sau a unor
porţiuni (pagini, secţiuni, zone de text
selectate)
tipărirea mai multor cópii
tipărirea paginilor în ordine inversă
calitatea tipăririi
tipul şi dimensiunea suportului de imprimare
14
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:
sala de curs
laboratorul de tehnoredactare computerizată
ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
sunt centrate pe elev şi activitate
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
15
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
16
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
17
MODULUL III: PROCESAREA TEXTULUI
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulul Procesarea textului cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Procesarea textului din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Procesarea textului se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 8 săptămâni.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Gândire critică şi rezolvare de probleme
Procesarea textului
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
1. Gândire 1. Identifică probleme Probleme complexe ce pot fi identificate:
critică şi complexe. Formatare caractere
rezolvare de Formatare paragrafe
probleme Formatare coloanelor
Informaţii necesare: din documentaţie
(formatul lucrării, corp de literă, font),
informaţii din experienţa personală şi
profesională (probleme care pot să apară la
formatarea la nivel de font, paragraf, coloane)
Identificarea caracteristicilor entităţilor din
care este alcătuit documentul (caracter,
paragraf, coloană, pagină şi secţiune) conform
documentaţiei primite
Caracteristici:
Stabilirea gradului de dificultate a lucrării, a
timpului şi a resurselor hard şi soft avute la
dispoziţie
Verificarea existenţei fonturilor necesare, a
configurării barelor de instrumente adaptată
la cerinţele lucrării
Formularea obiectivelor ce trebuie atinse
pentru realizarea lucrării în funcţie de
caracteristicile determinate
2. Rezolvă probleme. Identificarea metodelor de rezolvare a
problemei
Alternative: consultare, exersare, observare,
eşantionare, testare, măsurare
Moduri de lucru posibile pentru
operaţiile de formatare la nivel de
caracter, paragraf, pagină şi secţiune,
oferite de editorul ales
Modalităţi de inserare şi formatare a
tabelelor şi obiectelor grafice oferite de
18
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
editorul ales.
Alegerea modului cel mai potrivit în situaţia
dată în funcţie de alternativele identificate.
Proiectarea lucrării (Planul de rezolvare):
Analiza cost-beneficii
Obiective de atins
Metode de aplicare a formatelor
Resurse hard şi soft disponibile
Activităţi, mijloace, căi de realizare
Modalităţi de evaluare
Aplicarea planului de rezolvare pentru
realizarea lucrării, în contextul determinat:
Ordinea de realizare din plan
Timpul de rezolvare: culegerea materialului
în timpul planificat
Colaborarea cu alţi parteneri: tipografia
Anticipări de riscuri personale
Obstacole şi efecte secundare:probleme
hard şi soft
3. Evaluează rezultatele Analiza şi compararea rezultatului obţinut cu
obţinute. rezultatul planificat
Puncte tari şi puncte slabe
Corectura textului:
Confruntarea textului cules cu
documentaţia originală.
Găsirea şi însemnarea greşelilor cu
ajutorul semnelor convenţionale de
corectură
Îndreptarea greşelilor în textul cules
Aprecierea rezultatului obţinut în urma
corecturii prin
Acceptare/respingere
Satisfacţie/insatisfacţie
Asigurarea calităţii
Aplicarea şi interpretarea rezultatului obţinut în
diferite situaţii: modificări de parametri,
modificări de metodă şi de resurse
Întrebări de tipul „Ce s-ar întâmpla
dacă ...?”
Realizarea unui proiect.
2. Procesarea 1. Formatează caracterele din Caracteristicile fontului:
textului cadrul materialului cules - familii de caractere (numele fontului)
utilizând comenzile specifice - corpul de literă (unităţi de măsură
aplicaţiei soft alese. specifice)
- stilul de afişare a fontului (aldin, cursiv,
obişnuit, aldin cursiv, subliniere
Adăugarea de noi familii de caractere.
Efecte speciale. Spaţierea caracterelor:
- efecte speciale referitoare la font: taiere cu
19
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
o linie, exponent, indice, normal umbrire,
gravat, în relief, schiţă, majuscule ascunse,
doar majuscule, ascuns, culoare, majusculă
încorporată.
- spaţiere: normală, extinsă, condensată.
2. Formatează paragrafele din Formatarea paragrafelor
cadrul materialului cules Modificarea caracteristicilor paragrafelor:
utilizând comenzile specifice - alinierea şi indentarea textului (tipuri de
aplicaţiei soft alese. indentare: la stânga, la dreapta, specială),
- spaţierea liniilor de text (tipuri de
spaţiere: înainte, după, la un rând, la 1,5
rânduri, 2 rânduri, exactă, multiplă)
- separatoarele de linie şi de pagină.
Crearea şi administrarea tabulatorilor:
- Tabulatori pentru aliniere la stânga
- Tabulatori pentru aliniere la dreapta
- Tabulatori pentru aliniere centrată
- Tabulatori zecimali
- Operaţii cu tabulatori: inserare, ştergere,
mutare, modificarea distanţei dintre
tabulatorii impliciţi, inserare caractere de
umplere
Administrarea întreruperilor din cadrul
paragrafului şi a paginii:
- Întreruperi. Tipuri de întreruperi în
cadrul documentelor.
- Sfârşitul de linie. Gestionarea sfârşitului
de linie şi paragraf: rand solitar, nu se/ se
pastreaza linii impreuna, nu se/se
suprima liniile, nu se/se desparte în
silabe.
- Sfârşitul de pagină. Gestionarea
sfârşitului de pagină: nu se / se pastrează
paragrafele împreună, sfârşit de pagină
înainte/după paragraf.
- Secţiuni. Gestionarea secţiunilor.
Utilizarea listelor marcate şi numerotate:
- Crearea şi personalizarea listelor marcate
(neordonate)
- Crearea şi personalizarea listelor
numerotate (ordonate)
- Crearea listelor multinivel (schiţă)
3. Formatează coloanele din Selectarea blocurilor de text:
cadrul materialului cules un singur rând, unul sau mai multe
utilizând comenzile specifice paragrafe, întreg documentul.
aplicaţiei soft alese. Formatarea coloanelor
stabilirea numărului de coloane
Spaţierea: diferenţiată sau egală pentru toate
coloanele
lăţimea unei coloane: diferenţiată sau egală
20
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
pentru toate coloanele
încadrare în document: la începutul
materialului, în interior, la sfârşit.
21
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
În acest sens se sugerează următoarele activităţi de învăţare:
Demonstraţia practică
Descoperirea dirijată
Exerciţiul practic aplicativ pe grupe
Lucrări practice individuale
Realizarea unor proiecte/aplicaţii practice. Sugestii: invitaţii, cărţi de vizită, prospecte, afişe,
broşuri, reviste, ziare, cataloage, coperte de carte, cărţi (ediţii de lux, romane, cărţi tehnice).
Formularea întrebărilor de tipul “ce s-ar întâmpla dacă…?”
Dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă în funcţie de interesele şi aptitudinile
individuale
Formularea unor probleme care să poată fi realizate în grupuri de elevi pe baza unor discuţii
preliminare şi analiza problemei
Educarea elevilor în ideea că orice activitate se finalizează cu un produs care trebuie să
corespundă condiţiilor impuse de beneficiar şi documentaţiei
Prezentarea şi dezbaterea aplicaţiilor realizate
Vizite de documentare la edituri şi tipografii partenere
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
22
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
23
MODULUL IV: PROCESAREA TABELELOR, DESENELOR ŞI GRAFICELOR
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulul Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor cuprinde competenţele din unitatea de
competenţă tehnică specializată Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor din cadrul structurii
programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de
8 săptămâni.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Procesarea tabelelor, desenelor şi graficelor
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
1. Procesarea 1. Formatează tabele Tipuri de tabele
tabelelor, utilizând comenzile complete (cu linii, fără linii)
desenelor şi specifice aplicaţiei soft de completat (formulare, fişe, registre)
graficelor alese Reguli de culegere a tabelelor. Standarde în
vigoare.
Crearea tabelelor:
structură-dimensiunile tabelului (număr linii,
număr coloane)
potrivire: automata la conţinut sau la
fereastră, lăţime fixă sau diferită, distribuirea
liniilor şi coloanelor egală sau diferită
poziţie: tabele pe formatul paginii,
longitudinale, transversale
Editarea tabelelor
selectare (celula, linie, coloana, tabel)
inserare (linie, coloana, celule, tabel)
ştergere: coloana, linie, celule, tabel (sus, jos,
stanga, dreapta)
inserare text şi ilustraţie în celule.
Formatarea tabelelor
Stil
Dimensiune
Limitare
Culoare
Bordare
2. Formatează desene Desenarea/Inserarea formelor geometrice de bază:
utilizând comenzile linii, figuri geometrice închise (triunghi, pătrat,
specifice aplicaţiei soft dreptunghi, cerc), forme automate, casete de text.
alese Formatarea obiectelor desenate: modificarea
conturului, a culorii/modelului pentru umplerea
desenului, aplicarea efectelor speciale
Editarea obiectelor desenate: selectare, copiere,
24
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
mutare, ştergere, anulare.
Încadrarea desenelor: faţă de text: în faţă, în
spate,faţă de alt desen: în faţă, în spate
Gruparea obiectelor: grupare, degrupare, mărire,
micşoare.
3. Formatează grafice Tipuri de grafice:
utilizand comenzile - grafice statistice (bară, coloane, radial, puncte,
specifice aplicaţiei soft suprafaţă, stratificat)
alese - organigrame
- histograme
- grafuri
- diagrame
Crearea graficelor.
- Aplicaţii / software pentru crearea graficelor:
Microsoft Graph, Microsoft Excel, Microsoft
Visio, Microsoft Word etc.
- Formatarea graficelor: legendă, titlul, culori,
valori ale axelor, legarea la date din tabele/text
- Plasarea si încadrarea graficelor: fata de text
sau alte figuri: în faţă, în spate
- Editarea graficelor: selectare, copiere, mutare,
ştergere, anulare.
25
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:
sala de curs
laboratorul de tehnoredactare computerizată
ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
sunt centrate pe elev şi activitate
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
26
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
27
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
28
MODULUL V: UTILIZAREA CULORII ÎN POLIGRAFIE
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulul Utilizarea culorii în poligrafie cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Utilizarea culorii în poligrafie din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Culegerea textului se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 6 săptămâni.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Utilizarea culorii în poligrafie
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Utilizarea 1. Descompune Game de culori. RGB. CMY şi CMYK
culorii în originalul policrom - Caracteristicile (dimensiunile) culorii – HSL
poligrafie în culorile (Hue - nuanţă, Saturation - saturaţie, Lightness
fundamentale. - strălucire).
- Harta/scala dimesiunilor colorilor.
- Normele CIE. Sistemul L*a*b*.
Neconformităţi ale originalelor
- defectiuni mecanice
- defectiuni de culoare.
Măsurarea culorii.
- Unităţi de măsură pentru culoare.
- Instrumente de măsură a culorii :
densitometre, colorimetre, spectrofotometre.
- Obţinerea separaţiei de culoare.
- Măsurarea şi interpretarea colorilor de
separaţie.
Scanarea originalelor
- calibrarea componentelor: monitor, scanner,
imprimantă. Rezoluţie (rezolutia imaginii (72
ppi-300ppi), rezolutia monitorului, rezolutia
imprimantei)
- crearea profilelor pentru componente
(monitor, scanner, imprimantă) prin teste
(scanner, imprimanta), sau aplicaţiii software
(Monitor Optimizer).
- utilizarea comenzilor software specifice
operaţiei de scanare: deschidere aplicaţie,
previzualizare, scanare, salvare fisier imagine,
copiere/mutare fişier imagine.
29
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
2. Corectează Fundamentele fizice ale culorii.
culoarea de - Lumina – Lungimile de undă şi spectrul vizibil.
separaţie - Variaţia lungimilor de undă.
- Obiecte reflexive (hârtia), transmisive (film) ,
emisive (monitor).
- Perceperea culorii. Factori care influenţează
perceperea culorii (lumina, obiectul, ochiul).
Calitatea culorii :
- gradaţia colorilor
- tonalitatea culorilor
- rezoluţie
Atribuele culorii :
- nuanţă
- saturaţie
- luminozitate
- strălucire
Controlul culorii
- Instrumente de măsură a culorii : densitometru,
colorimetru, spectrofotometre.
- Controlul software al culorii (limite de culoare,
toleranţe).
3. Imprimă o probă Echipamente pentru realizarea probei de tipar.
de culoare. Setarea / calibrarea echipamentului specific:
monitor, scanner, imprimantă, Cromalin, Ploter.
Etapele realizării unei probe de culoare. Comenzi
software pentru executarea separaţiei de culoare.
30
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:
sala de curs
laboratorul de tehnoredactare computerizată
ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
sunt centrate pe elev şi activitate
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
31
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
32
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
33
MODULUL VI: PRELUCRAREA DIGITALA A IMAGINII
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulul Prelucrarea digitală a imaginii cuprinde competenţele din unitatea de competenţă
tehnică specializată Prelucrarea digitală a imaginii din cadrul structurii programului pentru nivel
III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Prelucrarea digitală a imaginii se studiază în clasa a XI-a şi are o durată de 4 săptămâni,
practica comasata cu 30 de ore pe săptămană.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Prelucrarea digitală a imaginii
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Prelucrarea 1. Obţine imagini Fişiere imagine
digitală a în format digital. Receptarea materialelor de tip imagine
imaginii Tipuri de imagini în format digital
Import/Export de fişiere imagine
Conversii de fişiere imagine
Procedee de captare si stocarea a imaginii
Fotografiere. Echipamente specifice: camere
digitale, aparate foto digitale/analogice
Scanare. Echipamente specifice: scanner-e
(plane, de transparenta, rotative de inalta
rezolutie si adancime de culoare)
Fisiere de tip imagine. Banci de imagini. Medii
de stocare: HDD, CD-ROM, FDD, retea, stick
de memorie, card-uri, DVD-uri etc.
Manipularea fisierelor de tip imagine: deschidere (cu
o anumita aplicatie), salvare, mutare, redenumire,
stergere, arhivare/dezarhivare
Aspecte legale de operare a imaginii digitale
Dreptul de autor asupra imaginii originale
Implicatii legale in utilizarea imaginilor
originale
Procesarea imaginii originale cu consecinte
legale asupra modelului final.
2. Lucrează cu Aplicaţii de prelucrare digitală a imaginii
selecţii. Prezentarea comparativă a aplicaţiilor de
prelucrare a imaginii : Paint, Adobe Photoshop,
Adobe Illustrator, CorelDraw, Corel Photo
Paint etc.
Elemente de interfaţă comune aplicaţiilor de
prelucrare a imaginii.
Descrierea modului de procesarea a imaginii
digitale utilizand comenzile specifice aplicatiei
34
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
software (Ex Adobe Photoshop).
selectarea fisierului imagine
deschiderea fisierului si pregatirea pentru lucru
setarea (redimensionare) formatului imaginii.
Selectii
Tipuri de selectie : selecţie geometrică, selecţie
de formă neregulată, selecţie pe baza de culoare
Instrumente de selectare: lasoul, marcaj de
selecţie, bagheta magică, stilou, guma magică
Operatii specifice cu selectii: mutare, copiere,
rotire, oglindire, ajustare, ştergere, adăugare,
distorsionare (deformare, modificare,
perspectiva).
3. Lucrează cu Straturi.
straturi, măşti şi Organizarea unei imagini pe straturi : unul
filtre. sau mai multe staturi
Editarea şi manipularea straturilor.
Operatii de baza asupra straturilor: creare,
vizualizare, selectare, eliminare, rearanjare,
amestecare, aplicare gradient, adaugare
efecte, adaugare text, salvare.
Combinarea si legarea straturilor
Comprimarea
Măşti şi filtre.
Utilizarea mastilor si filtrelor. Tipuri de
filtre : clasice / uzuale, artistice, pentru
distorsionari. Combinari de filtre.
Operatii de baza : rafinarea unei selecţii
utilizând o mască, vizualizare, colorarea,
mască gradient, mărire, micşorare, salvare,
ajustare.
4. Colorează şi Operatii de prelucrarea: pictare, ajustare, adaugare
editează imagini. efecte, modificare culoare.
Elemente de editare a imaginilor în format digital
Culoare
Tonuri de culoare.
Configurarea culorii.
Moduri de echilibrare (amestec) al culorii :
culoare de bază, culoarea de amestecare,
culoarea rezultat.
Ajustarea culorii: ajustare vizuala, nivele si
curbe, nuante si saturatie.
Instrumente de editare şi colorare
pensule personalizate,
pensule prestabilite,
creioane,
paleta de desenare,
paleta de colori.
eetari specifice : forme si dimensiuni, grad de
apasare.
35
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Efecte speciale
umbriri, evidenţieri, bordură, grosime,
stil, formă, desaturare, gradient,
efect de culoare, reflexii, straluciri
compozitii de grafica cu text (umplerea
textului).
fotomontaje, panorame
inlocuire fundal.
Metode şi instrumente de retuşare şi reparare
pensule de corectare,
gumă,
comenzi de refacere a unei strări anterioare,
creator de şabloane,
linii de ghidare.
setari specifice : forme si dimensiuni, grad de
apasare.
5. Stochează/ Tipuri de fisiere imagine : *.jpeg, *.bmp, *.gif,
exportă fişiere *.png, *.jpg, *tiff, ,*ai, *.eps,*cdr
imagine. Conversii de fisiere imagine : monocrom la color,
color la grayscale.
Optimizarea fisierelor imagine:
- amestec de pixeli,
- calitatea imaginii,
- dimensiunea fisierului.
Salvarea şi imprimarea imaginilor
- Salvarea fişierelor sub diferite formate,
redenumire.
- Arhivarea şi stocarea pe suport extern (CD-
ROM, FDD, DVD, stick, card, trimitere
Intranet/Internet) a fişierelor imagine.
36
motivarea pentru angrenarea într-un proces de învăţare care în prima sa parte cel puţin este anevoios
şi lipsit de rezultate spectaculoase.
Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:
sala de curs
laboratorul de tehnoredactare computerizată
ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
sunt centrate pe elev şi activitate
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
37
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
38
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
39
MODULUL VII – ELEMENTE DE POLIGRAFIE
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulele: Elemente de poligrafie, Asigurarea calitatii şi Aplicarea normelor de calitate în
producţia poligrafică vor fi parcurse în cadrul Curriculum-ului în Dezvoltare Locală.
Curiculumul în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori
implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,
instituţii/ organizaţii locale etc.) şi are în vedere:
resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolii, cadrul de colaborare cu agenţii
economici)
cerinţele locale pentru pregătirea în calificarea Tehnician operator procesare text/
imagine.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele direcţii:
lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de cele
personale şi de cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de derulare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
promovarea valorilor democratice care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni
responsabili ai unei societăţi deschise.
În cadrul planului de învăţământ au fost alocate pentru curriculumul în dezvoltare locală un număr
de 132 de ore, repartizate pe cele trei module amintite mai sus.
Modulul Elemente de poligrafie cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Elemente de poligrafie din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Elemente de poligrafie se studiază în clasa a XI-a , 2 ore pe saptamana cu o durată totală
de 66 de ore pe an..
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Elemente de poligrafie
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Elemente de 1. Explică etapele Notiuni generale de tipografie. Organizarea
poligrafie fluxului tehnologic productiei tipografice.
dintr-o tipografie. Activitati prepress:
- proiectarea publicaţiei (revistă, ziar, carte,
lucrare de accidenţă),
- paginarea, crearea digitală a publicaţiei
(fişierele text/imagine necesare),
- tipărirea la imprimantă a publicaţiei,
- corectura,
- stocarea fisierelor,
- realizarea filmelor şi a plăcilor
40
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Activitati de tiparire:
- alimentarea maşinii de tipărit cu hârtie şi
cerneală,
- reglarea parametrilor maşinii de tipărit,
- asistarea tipăririi,
- întreţinerea echipamentului după tipărire
Activitati de finisare a produselor tipografice:
- legarea, tăierea, ştanţare, falţuirea, biguirea,
perforarea, laminarea, înserierea, broşarea,
debavurarea, lăcuirea,
- întreţinerea echipamentului utilizat după
finisare.
Activitati de innobilare a produselor tipografice:
- pregătirea materialelor,
- alimentare maşinii de înnobilare,
- supravegherea maşinii în punctele de
alimentare cu materiale.
2. Utilizează Materiale tipografice: hartia, cernelurile tipografice
materiale Hartia.
poligrafice. Tipuri de hartie.
Caracteristicile hartiei: masa (gramajul),
formate şi lăţimi brute, opacitate, grad de alb,
grad de luminozitate, grad de absorţie,
rezistenţă la rupere, îndoire şi la agenţi
chimici, aciditate/alcalinitate, netezime,
densitate, luciu.
Utilizarea hartiei pentru diferite tipuri de
produse tipografice.
Reciclarea hartiei: balotarea şi depozitarea
hârtiei.
Cernelurile tipografice:
Tipuri de cerneluri tipografice.
Caracteristicile cernelurilor tipografice:
consistenţă, vâscozitate, luciu, opacitate,
permanenţă, grad de acoperire, rezistenţă la
agenţi chimici.
Utilizarea cernelurilor tipografice pentru
obtinerea culorilor conform cu cerintele
lucrarilor tipografice. Game standard de
cerneluri tipografice.
Standarde si norme de protectia muncii si PSI pentru
utilizarea materialelor tipografice: sortarea,
manevrarea hartiei şi a cernelurilor tipografice.
3. Descrie diferite Sisteme si tehnologii de tiparire
tipuri de tehnologii Tehnologii digitale de tiparire:
de tipărire. - computer-to-imagesetter
- computer-to-plate,
- computer-to-plate-on-press,
- computer-to-print
Tehnologii clasice de tiparire:
41
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
- offset,
- tipar înalt.
Tehnologii speciale de tiparire:
- gravură, flexografie, termografie,
tipărire în relief (letterpress), serigrafie,
tampografie, xerografie
Criterii de selectie a unei tehnologii de tiparire
Cost. Stabilirea costului lucrarii si a
adaosurilor ce pot apare.
Tiraj.
Suport de imprimare.
Calitate. Verificarea lucrarii atat pe parcurs
cat si a produsului final.
42
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
sunt centrate pe elev şi activitate
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
43
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
44
MODULUL VIII : ASIGURAREA CALITĂŢII
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulele: Elemente de poligrafie, Asigurarea calităţii şi Aplicarea normelor de calitate în
productia poligrafică vor fi parcurse în cadrul Curriculumului în Dezvoltare Locală.
Curiculumul în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori
implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,
instituţii/ organizaţii locale etc.) şi are în vedere:
resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolii, cadrul de colaborare cu agenţii
economici)
cerinţele locale pentru pregătirea în calificarea Tehnician operator procesare text/
imagine.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele direcţii:
lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de cele
personale şi de cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de derulare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
promovarea valorilor democratice care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni
responsabili ai unei societăţi deschise.
În cadrul planului de învăţământ au fost alocate pentru curriculumul în dezvoltare locală un număr
de 132 de ore, repartizate pe cele trei module amintite mai sus.
Modulul Asigurarea calitatii cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Asigurarea calitatii din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Asigurarea calitatii se studiază în clasa a XI-a , 1 ora pe saptamana cu o durata totala de
33 de ore pe an..
Modulul Asigurarea calitatii cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Asigurarea calitatii din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Asigurarea calitatii
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Asigurarea 1. Descrie Conceptul de asigurarea calitatii, controlul
calitatii conceptele de calitatii, sisteme de calitate coform standardelor
asigurare a calităţii, de calitate romanesti, europene si internationale
controlul calităţii şi Asigurarea calitatii:
45
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
sisteme de calitate. - calitate interna
- calitate externa
- calitate totala
Controlul calitatii:
- evaluarea calitatii,
- supravegherea calitatii,
- inspectia calitatii
- verificarea calitatii
Sisteme de calitate (terminologie, standarde
romanesti, europene si internationale)
Elementele sistemului calitatii:
- de conducere
- de desfasurare a sistemului calitatii
- documentatia sistemului calitatii
2. Utilizeaza Documentele sistemului calitatii:
documentele - Manualul calitatii
sistemului calităţii - Procedurile sistemului calitatii
- Proceduri/ instructiuni de lucru
- Inregistrarile calitatii
Documente specifice locului de munca:
- proceduri operationale
- proceduri si instructiuni de inspectie
- proceduri de incercari
- instructiuni de lucru
- fise tehnologice
- desene / specificatii tehnice
- buletine de analiza/ incercari
Inregistrarile calitatii:
- note de receptie
- registre de intrari
- raporte de respingere
- buletine de analiza pentru produse
- registru pentru evidenta analizelor efectuate
- registru de evidenta a neconformitatilor
- buletin de verificare metrologica
- registru de evidenta a reclamatiilor
- planificarea si evidenta lucrarilor effectuate
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de:
dificultatea temelor
nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
47
Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se
referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca
metode de evaluare recomandăm
Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
Investigaţia.
Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
Metoda exerciţiilor practice
Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Fişe de observaţie şi fişe de lucru
Chestionarul
Fişe de autoevaluare
Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
48
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
49
MODULUL IX: APLICAREA NORMELOR DE CALITATE IN PRODUCŢIA
POLIGRAFICĂ
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulele: Elemente de poligrafie, Asigurarea calitatii si Aplicarea normelor de calitate in
productia poligrafica vor fi parcurse în cadrul Curriculumului în Dezvoltare Locală.
Curiculumul în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori
implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,
instituţii/ organizaţii locale etc.) şi are în vedere:
resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolii, cadrul de colaborare cu agenţii
economici)
cerinţele locale pentru pregătirea în calificarea Tehnician operator procesare text/
imagine.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele direcţii:
lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de cele
personale şi de cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de derulare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
promovarea valorilor democratice care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni
responsabili ai unei societăţi deschise.
În cadrul planului de învăţământ au fost alocate pentru curriculumul în dezvoltare locală un număr
de 132 de ore, repartizate pe cele trei module amintite mai sus.
Modulul Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafica cuprinde competenţele din
unitatea de competenţă tehnică specializată Aplicarea normelor de calitate in productia
poligrafica din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafica se studiază în clasa a XI-a , 1
ora pe saptamana cu o durata totala de 33 de ore pe an..
Modulul Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafica cuprinde competenţele din
unitatea de competenţă tehnică specializată Aplicarea normelor de calitate in productia
poligrafica din cadrul structurii programului pentru nivel III.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Aplicarea normelor de calitate in productia poligrafică
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Aplicarea 1. Respectă Norme tehnice:
50
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
normelor de standardele de Norme de muncă ale proceselor specifice din
calitate in calitate şi domeniul poligrafic: prepress, tipărire, finisare,
productia procedurile de înnobilare.
poligrafica lucru la locul de Regulamente de ordine interioară
muncă. Cărţi tehnice ale echipamentelor specifice
domeniului poligrafic.
Standarde de calitate pentru produse specifice din
domeniul poligrafic, editorial-redacţional: cărţi,
reviste, ziare, lucrări de accidenta, ambalaje
2.Verifică calitatea Standarde de calitate ale materialelor poligrafice:
materialelor - Hartie - standarde privind calitatea
folosite în caracteristicilor hartiei: masa (gramajul), formate
obţinerea şi lăţimi brute, opacitate, grad de alb, grad de
produsului finit. luminozitate, grad de absorţie, rezistenţă la
rupere, îndoire şi la agenţi chimici,
aciditate/alcalinitate, netezime, densitate, luciu,
calitate.
- Cerneluri - standarde privind calitatea
caracteristicilor cernelurilor poligrafice:
consistenţă, vâscozitate, luciu, opacitate,
permanenţă, grad de acoperire, rezistenţă la
agenţi chimici.
3. Asigură calitatea Metode si instrumente pentru masurarea calitatii
produsului realizat. produselor tipografice:
- metode măsurabile, atributive
- reguli pentru verificarea calităţii produsului
- semne tehnologice pentru identificarea lucrărilor
sau executanţilor
- semne tehnologice pentru calitatea tiparului,
finisării produsului
- scale color, gri.
Deficiente de calitate:
- abateri faţă de registrul între feţele unei coli mai
mari de 0,5mm
- abateri mai mari de 2 linii în cazul ilustraţiei
- densitatea culorilor nu este constante
- contrastul culorilor diferit faţă de proba de tipar
- defecte la punctele de raster, urme de praf, de
relief, zgârieturi, dungi, pete
- străbaterea cernelii pe verso
- defecte de moaraj
51
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.
Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de
Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.
Înainte de începerea studierii unui anumit software de culegere-prelucrare de text este util ca
elevilor să le fie prezentată o aplicaţie demonstrativă complexă. Vor creşte astfel interesul şi
motivarea pentru angrenarea într-un proces de învăţare care în prima sa parte cel puţin este anevoios
şi lipsit de rezultate spectaculoase.
Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:
sala de curs
laboratorul de tehnoredactare computerizată
ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei
pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
sunt centrate pe elev şi activitate
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
52
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
stilurile de învăţare identificate;
tipurile de inteligenţe recunoscute;
nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de
evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
53
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
investigaţia
autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie (pentru probe practice)
fişe test (pentru probe scrise)
fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
proiectul
portofoliul didactic
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi
cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
54