Sunteți pe pagina 1din 50

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM
pentru clasa a XII-a

Liceul tehnologic
Calificarea: Tehnician operator procesare text / imagine

2005
Autori:
Profesor, grad didactic II, Mariana Violeta CIOBANU - Colegiul Tehnic „Media” Bucureşti
Profesor, grad didactic I , Ioan VAIDAHAZAN -

Consultanţă:
Paula POSEA, Dorin ROSU – experti formare profesională CNDIPT
Remus CAZACU – expert local IMC Consulting
NOTA INTRODUCTIVĂ

Prezentul curriculum cuprinde programa şcolară pentru calificarea Tehnician operator procesare
text / imagine, studiată la filiera tehnologică, profil tehnic, fiind destinat parcurgerii în clasa a XI-a.
Modulele: Tehnoredactare, proiectare şi machetare, Tehnoredactarea computerizată a lucrărilor
de accidenţă, Tehnoredactarea computerizată a publicaţiilor periodice, Tehnoredactarea
computerizată a cărţilor şi Transpunerea digitală a lucrărilor cu destinaţie editorial - tipografică
sunt specifice acestei calificări şi se studiază în clasa a XII-a.

În figura de mai jos este prezentată schema rutei de pregătire din cadrul calificării, evidenţiindu-se
calificările pentru cele trei niveluri :

DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE

Nivel 3 TEHNICIAN TEHNICIAN OPERATOR


POLIGRAF PROCESARE TEXT/IMAGINE
SAM Liceu tehnologic

OPERATOR TIPĂRITOR LEGĂTOR


Nivel 2 MONTAJ, COPIAT, OFFSET
TIPAR DE PROBĂ

LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF

Nivelul I: Lucrător poligraf


Nivelul II:
 Operator montaj, copiat, tipar de probă
 Tipăritor offset
 Legător
Nivelul III:
 Tehnician poligraf – pe ruta profesională
 Tehnician operator procesare text/imagine – pe ruta tehnologică, calificare ce nu este
condiţionată de profesionalizări anterioare de nivel II, şcolarizate prin ciclul superior al
Liceului Tehnologic (doi ani, respectiv clasele a XI-a şi a XII-a).

Corespunzător nivelului trei a fost întocmită structura unităţilor de competenţă pentru calificarea
Tehnician operator procesare text/imagine care cuprinde unităţi de competenţă cheie, unităţi de
competenţă tehnică generală şi unităţi de competenţă tehnică specializată. Modulele specifice clasei
a XII-a, se parcurg pe perioadele corespunzătoare, conform planului de învăţământ. Ordinea de
parcurgere a lor, este recomandabil să fie cea din planul de învăţământ dar nu este obligatorie.
3
În clasa a XII-a, au fost integrate:
1. în modulul VII, Tehnoredactare, proiectare si machetare competentele din unitatea
Procesarea datelor numerice
2. în modulul VII, Transpunerea digitală a lucrărilor cu destinaţie editorial – tipografică
două competenţe din unitatea Comunicare;

4
3. Alcătuirea modulelor
Unitatea de Competenţe Modul Modul II Modul Modul Modul V Modul Modul Modul Verificar
competenţă I III IV VI VII VIII e
Tehnoredactare, 1.Receptează lucrări cu destinaţie editorial - tipografică..  
proiectare si machetare 2. Întocmeşte macheta de principiu a lucrărilor cu destinaţie editorial - tipografică.  
3.Utilizeză standardele şi regulile de tehnoredactare pentru a asigura calitatea şi
corectitudinea paginării/ tehnoredactării lucrărilor cu destinaţie editorial -  
tipografică.
4. Realizează tehnoredactarea publicaţiei  
Tehnoredactarea 1. Realizează o machetă digitală în acord cu macheta de principiu a lucrării de
 
computerizata a accidenţă.
lucrarilor de accidenta 2. Utilizează uneletele aplicaţiei software pentru plasarea textului şi ilustraţiei.  
3. Obţine un format digital optim în acord cu cerinţele clientului pentru lucrări de
 
accidenţă.
4. Realizează probă de tipar pentru lucrări de accidenţă.  
Tehnoredactarea 1. Realizează o machetă digitală în acord cu macheta de principiu a publicaţiilor
 
computerizata a periodice.
publicatiilor periodice 2. Utilizează uneletele aplicaţiei software pentru paginaţia publicaţiilor periodice.  
3. Creează index şi cuprins pentru publicaţii periodice. 
4. Obţine un format digital optim în acord cu cerinţele clientului pentru publicaţii

periodice.
5. Realizează probă de tipar pentru publicaţii periodice.  
Tehnoredactarea 1. Realizează o machetă digitală în acord cu macheta de principiu a cărţii.  
computerizata a cartilor 2. Utilizeaza uneltele aplicatiei software pentru paginaţia cărţii.  
3. Creează index şi cuprins pentru carte. 
4. Obţine un format digital optim în acord cu cerinţele clientului pentru carte. 
5. Realizează probă de tipar pentru carte.  
Sanatatea si securitatea 1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea
 
muncii şi stingerea incendiilor.
2. Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de
 
muncă
3. Coordonează activităţile în caz de accident  
Transpunerea digitală a 1. Tiparireşte la imprimantă lucrări cu destinaţie editorial - tipografică.  
lucrărilor cu destinaţie 2. Realizează un tipar de probă pentru imagine (Scatter proof), pentru lucrări cu
 
editorial – tipografică. destinaţie editorial - tipografică.
3. Realizează un tipar de probă pentru lucrări cu destinaţie editorial - tipografică.. 
Procesarea datelor 1.Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.  
numerice 2. Prelucrează datele numerice.  
3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile. 
Planificarea şi 1.Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie.  
organizarea producţiei 2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei.  
3. Programează activităţi specifice locului de muncă. 
Comunicare 1. Susţine prezentări pe teme profesionale  
3. Elaborează documente pe teme profesionale  
Design (elemente de 1. Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor
 
proiectare) clienţilor
2. Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat  
3.Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului  
4. Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare  

5
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceul tehnologic
Clasa a XII-a
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Tehnician operator procesare text / imagine

Modulul I: Tehnoredactare, proiectare si Total ore/an 90


machetare
din care: laborator tehnologic 54

Modulul II: Tehnoredactarea computerizata Total ore/an 50


a lucrarilor de accidenta.
din care: laborator tehnologic 30

Modulul III: Tehnoredactarea computerizata Total ore/an 90


a publicatiilor periodice.
din care: laborator tehnologic 54

Modulul IV: Tehnoredactarea computerizata Total ore/an 80


a cartilor.
din care: laborator tehnologic 48

Total ore/an: 10 ore/săptămână x 31 săptămâni = 310 ore

Practică comasată: 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an =150 ore

Modulul V: Sanatatea si securitatea muncii Total ore/an 30


Modulul VI: Transpunerea digitală a Total ore/an 120
lucrărilor cu destinaţie editorial
– tipografică

Curriculum în dezvoltare locală:


CDL 4 ore/săptămână x 31 săptămâni = 124 ore
Modulul VII: Planificarea şi organizarea Total ore/an 62
producţiei.
din care: laborator tehnologic 62

Modulul VIII: Elemente de proiectare Total ore/an 62


din care: laborator tehnologic 62

TOTAL 584 ore/an

Notă: Din cele 120 ore de practică comasată, un număr de 30 ore vor fi coordonate de către
profesorii de specialitate.

6
MODULUL I– TEHNOREDACTARE, PROIECTARE SI MACHETARE

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Tehnoredactare, proiectare si machetare cuprinde competenţele din unitatea de


competenţă tehnică specializată Tehnoredactare, proiectare si machetare şi competenţa cheie
Procesarea datelor numerice din cadrul structurii programului pentru nivel III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Tehnoredactare, proiectare si machetare se studiază în clasa a XII-a şi are o durată de


10 saptămâni.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Procesarea datelor numerice.


Tehnoredactare, proiectare si machetare.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
Procesarea 1. Planifică o activitate 1. Date numerice corelate corespunzătoare
datelor şi culege date numerice activităţii planificate după:
numerice. în legătură cu aceasta. - dimensiuni
- distanţe
- temperatură
- masă
- concentraţie
- densitate
- tensiune
2. Date obţinute din măsurători/alte surse
selectate:
- după natura mărimii măsurate
- după scopul măsurării
3. Date înregistrate în : tabele; fişe
2. Prelucrează date 1. Calcule matematice specifice:
numerice. - puteri
- radicali
- procente
- scări şi proporţii
2. Formule calcul:
- transformări de unităţi de măsură,
- calcule economico-financiare,
- ecuaţii liniare cu două variabile,

7
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
- media aritmetică, geometrică,
- dispersia,
- abaterea medie pătratică
Reprezentări grafice. Grafice în plan.
Citirea şi interpretarea graficelor:
- legedă
- coordonatele graficului
- relaţia dintre mărimi

3. Interpretează Interpretarea rezultatelor:


rezultatele obţinute şi - compararea rezultatelor: erori, cauze, tipuri
prezintă concluziile. de erori, tendinţe
- analize critice: interpretarea graficelor
(liniare, în coloane şi bare, circulare, radar,
Gantt), diagramelor (cumulativă, Paretto, de
dispersie)
Utilizarea rezultatelor în luarea deciziilor.
Tehnoredactare, 1.Receptează lucrări cu  Tipuri de lucrări cu destinaţie editorial –
proiectare si destinaţie editorial tipografică. Caracteristici. Descriere.
machetare. tipografică. Lucrări de accidenţă:
- tipărituri de reclamă (cărţi de vizită,
etichete, afişe, banner-e, pungi, copertă,
invitaţii, programe)
- ambalaje, agendă, anuar
- lucrări cu destinaţie financiar-contabilă
(chitanţe, facturi, card-uri etc)
- imprimate pentru evidenţă (registre de
evidenţă, acte de studii etc.)
Publicaţii periodice: reviste, ziare,
magazine, gazetă.
Cărţi: manuale, beletristică, cărţi pentru
copii, atlase, enciclopedii, ghid, culegere,
compendiu etc.
 Documentarea lucrărilor tipografice:
Date tehnice: titlul, autor, volumul textului
şi ilustraţiei, termene de predare
Format: formatul lucrării, formatul textului,
tipul ilustraţiilor, suportul de imprimare.
Text / categorii de text: textul cu
evidenţieri, dedicaţie, motto, prefaţă, note de
subsol, cuprins, index, bibliografie, opis,
versuri, tabele, formule (matematice,
chimice), casete de text, formule, texte de
accidenţă, text dramatic, dicţionare şi
enciclopedii.
Ilustraţie / tipuri de ilustraţie: desene
geometrice, grafice (organigrame, scheme,
statistice, histograme etc.), imagini cu tonuri
şi semitonuri, diapozitive, cartografie, planşe
color, coperta şi subcoperta.

8
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
 Elementele de verificare / conformitate a
lucrării receptate: numerotarea filelor,
numerotarea figurilor, conformitatea
numerotării figurilor cu textul, existenţa
titlurilor, a copertei, planşelor.
2. Întocmeşte macheta  Tipuri de pagini: fila de gardă, coperta
de principiu a lucrărilor interioară, pagina de interior.
cu destinaţie editorial -  Elemente de conţinut ale paginilor.
tipografică.  Descrierea paginilor. Aplicaţii prin exemple
concrete pentru toate tipuri de lucrări
tipografice: lucrări de accidenţă, publicaţii
periodice, cărţi etc
 Macheta de principiu a lucrării. Machetarea
paginilor prin exemple concrete pentru toate
tipuri de lucrări tipografice: lucrări de
accidenţă, publicaţii periodice, cărţi etc.
3. Utilizeză standardele  Standarde în vigoare pentru tehnoredactarea,
şi regulile de proiectarea şi machetarea lucrărilor editorial
tehnoredactare pentru a / tipografice.
asigura calitatea şi  Standarde generale pentru editură - redacţie:
corectitudinea - termeni principali privind publicaţiile şi
paginării/tehnoredactării componentele acestora
a lucrărilor cu destinaţie - termeni utilizaţi în edituri, în tipografii,
editorial - tipografică. redacţii ;
- originale de ilustraţie;
- manuscrise pentru reproduceri
tipografice.
 Standarde pentru tehnoredactarea
publicaţiilor periodice:
- prezentarea redacţională (prezentarea
articolelor, titlul publicaţiei şi cel
curent, fascicula, numerotarea, volumul,
data publicării, paginaţia, prezentarea
articolelor, index, cuprins) ;
- prezentarea articolelor din publicaţiile
ştiinţifice şi tehnice (definiţii, elemente
de identificare, textul articolului,
ilustraţii şi tabele, anexe, erată).
 Standarde pentru tehnoredactarea cărţilor şi
broşurilor:
- mijloace de exprimare, părţile cărţii ;
- foi de titlu, colecţii, notaţii (în fizică,
chimie, matematică).
4. Realizează  Elemente de calcul editorial:
tehnoredactarea - calcularea cotorului,
lucrărilor cu destinaţie - calcularea planşelor şi a copertei,
editorial - tipografică. - calcularea locului de plasare a
textului
- calcularea locului de plasare a
ilustraţiei

9
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
 Indicaţii de tehnoredactare:
- tematica,
- formate indicate,
- policromie,
- indicaţii de culegere (font,
dimensiune, stil),
- plasament,
- formatul de text,
- coloncifru,
- colontitlul,
- rama albă, titluri,
- numărul figurii/ilustraţiei,
colonaje,
- dimensiunea în cm a
figurii/ilustraţiei,
- poziţia imaginii faţă de text
(îngropată, semiramată)
 Aplicaţii practice prin exemple concrete
pentru toate tipuri de lucrări tipografice:
lucrări de accidenţă, publicaţii periodice,
cărţi etc

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.

Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.

Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.

10
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –


pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.

Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:


 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici

În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura


contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.

Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.

Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei


pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.

Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.

11
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.

3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare


continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.

Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de


evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.

În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.

În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.

Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se


încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).

Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.

12
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:


 observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
 investigaţia
 autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
 metoda proiectelor ş.a.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:


 fişe de observaţie (pentru probe practice)
 fişe test (pentru probe scrise)
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
 proiectul
 portofoliul didactic

Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi


cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.

13
MODULUL II– TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA A LUCRARILOR DE
ACCIDENŢĂ

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Tehnoredactarea computerizata a lucrarilor de accidenta cuprinde competenţele din


unitatea de competenţă tehnică specializată Tehnoredactarea computerizata a lucrarilor de
accidenta din cadrul structurii programului pentru nivel III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Tehnoredactarea computerizata a lucrarilor de accidenta se studiază în clasa a XII-a şi


are o durată de 5 săptămâni.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Tehnoredactarea computerizata a lucrarilor de accidenţă.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Tehnoredactarea 1. Realizează o Aplicaţii software pentru tehnoredactarea
computerizata a machetă digitală în computerizată a lucrărilor de accidenţă: CorelDraw.
lucrarilor de acord cu macheta de - Noţiuni generale. Sistemul Help de obţinere a
accidenta principiu a lucrărilor informaţiilor. Formate de fişiere specifice
de accidenţă. CorelDraw.
- Elemente de interfaţă: meniuri, comenzi,
moduri de vizualizare, zona de lucru, palete
de unelte, instrumente (desenare, editare,
revitalizare dimensionare, selectare, culori
etc.), linii de stare.
- Lucru cu fişiere: crearea unui nou document
(new), deschiderea unui documente existent
(open).
Setarea paginilor
- tipul paginii
- dimensiunea paginii, rama albă, bordură
- pagini în oglindă
- cadre
- marginile: sus, jos, stânga, dreapta
- orientarea paginii, număr de pagini pe coală.
- coloncifru şi colontitlu
- norma, signatura.
- culoarea paginii
Unelte specifice aplicaţiei software pentru
machetarea paginii:
- casete de text: calcularea dimensiunii şi a

14
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
poziţie de plasare a casetei de text, setarea
specificaţiilor casetei de text (număr
coloane, culoare de fundal, aliniament,
unghi de înclinare al casetei, opţiuni de
printare etc) conform indicaţiilor de
tehnoredactare;
- casete pentru imagini: calcularea
dimensiunii şi a poziţie de plasare, setarea
specificaţiilor casetei (culoare de fundal,
unghi de înclinare al casetei, opţiuni de
printare etc), poziţia faţă de text (îngropată,
semiramată) conform indicaţiilor de
tehnoredactare
- linii de ghidare, rigle
- semne (tabulatori) de ghidare.
2. Utilizează uneltele Lucru cu textul
aplicaţiei software - Fonturi. Crearea unui font sau a unui
pentru plasarea simbol. Formate de fonturi True Type şi
textului şi ilustraţiei. PostScript.
- Instrumente specifice aplicaţiei pentru
lucrul cu paragrafe, alineate şi tabulatori.
- Crearea, editare şi plasarea textului:
selectează numărul rândului şi coloanei
unde se face plasarea, setează dimensiunea
casetei de text.
- Definirea textului ca imagine digitală.
- Ortografia, gramatica şi corectarea textului:
verificarea ortografiei, dictionar de
sinonime, dactilografiere asistată.
- Instrumente pentru text: găsire şi înlocuire,
modificarea litere (Change text),
convertirea obiectelor de tip text.
- Efecte pentru text: majuscule, iniţiale
mărite, spaţierea rândurilor, tipul de
caracter, înălţimea majusculei, text gravat,
inversarea culorii textului cu cea a
fundalului, schimbarea orientării textului,
curbarea textului, inserarea simbolurilor.
Lucru cu ilustraţia:
1. Obiecte geometrice:
- crearea, editarea şi plasarea
- setarea proprietăţilor obiectelor: culoare,
grosime, contur etc.
- clonarea obiectelor
- transformarea obiectelor, efecte: poziţie,
rotaţie, grupare/degrupare, ordine faţă de
text sau alte obiecte, reliefare, deformare,
adăugare text, umbrire, umplere (culoare,
zone mixte şi culori adaptate, model
bitmap, cu model vectorial, modele în

15
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
culori consistente, PostScript etc).
2. Imagini digitale
- tipuri de fişiere imagine suportate de
aplicaţie
- surse de imagini
- importul (opţiuni de importare a imaginilor,
filtre de importare) şi plasarea imaginilor:
tip de plasare (fixă sau mobila faţă de text),
selectare fişier cu imagine, selectare
poziţie.
- editarea imaginilor: decupare, rotire,
înclinare, aplicare colori
- efecte: bidimensionale, tridimensionale,
mărire/micşorare, ordine faţă de text sau
alte obiecte, încadrare cu text, rotire,
înclinare, deformare etc.
3. Asamblare grafică-text:
- crearea unui text pe un traseu deschis
- deplasarea textului de-a lungul traseului
- crearea unui text pe un cerc
- crearea unui obiect grafic
- aranjarea textului în jurul obiectului grafic
- utilizarea măştilor, reguli de mascare.
3. Obţine un format  Salvarea şi părăsirea aplicaţiei:
digital optim în - salvarea fişierelor (save)
acord cu cerinţele - redenumirea fişierelor (save as…)
clientului pentru - opţiuni de salvare.
lucrări de accidenţă. - formate specifice aplicaţiei pentru
salvare/export: formatul nativ al aplicaţiei
cu care se lucrează, .pdf, , .eps,.png, jpg,
.bmp, tiff, .gif, postscript, format web
 Memorarea fişierelor:
- Suport de stocare: HDD, FDD, CD-ROM,
DVD-ROM, CompactFlash, PC Cards,
SmartMedia, Click Disk, Memory Stick,
Secure Digital Card, xD Picture Card,
ORB, Zip, Jaz
- Comenzilor de sistem pentru: copiere pe
suport extern, arhivare, transmitere prin
internet/intranet.
4. Realizează probă Pregătirea pentru tipărire la imprimantă:
de tipar pentru - Pornirea / selectarea imprimantei
lucrări de accidenţă. - Aprovizionarea cu materiale a imprimantei :
hârtie (carton), toner.
- Previzualizarea documentului / paginilor
înaintea tipăririi utilizând comenzile
software specifice (Print preview):
mărire/micşorare pagină, vizualizare toate
paginile/monitor, o singură pagină, două
pagini.

16
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Utilizarea comenzii Print pentru tipărire. Setarea
opţiunilor de tipărire:
- opţiuni generale: numărul de copii şi
paginile care se tipăresc, stilul de tipărire
- opţiuni de aranjare în pagină: poziţie,
dimensiune, potrivire
- opţiuni pentru tipărire separaţie de culoare:
controlul separaţiei de culoare, suprapunere
automată.
- opţiuni prepress: tipărire în oglindă, tipărire
marcaje pentru tăiere, fălţuire, suprapunere,
tipărire informaţii despre fişier, bară de
calibrare a culorilor, scala densitometru,
imagine normală/negativă.
- opţiuni de testare, limita font-urilor bitmap,
pragul dimensiunii unui font bitmap.

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.

Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.

Înainte de începerea studierii unui anumit software de tehnoredactare este util ca elevilor să le fie
prezentată o aplicaţie demonstrativă complexă. Vor creşte astfel interesul şi motivarea pentru
angrenarea într-un proces de învăţare care în prima sa parte cel puţin este anevoios şi lipsit de
rezultate spectaculoase.

Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.

17
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –


pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.

Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:


 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici

În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura


contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.

Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.

Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei


pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.

Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.

18
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.

3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare


continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.

Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de


evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.

În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.

În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.

Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se


încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).

Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.

19
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:


 observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
 investigaţia
 autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
 metoda proiectelor ş.a.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:


 fişe de observaţie (pentru probe practice)
 fişe test (pentru probe scrise)
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
 proiectul
 portofoliul didactic

Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi


cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.

20
MODULUL III– TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA A PUBLICATIILOR
PERIODICE

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Tehnoredactarea computerizata a publicatiilor periodice cuprinde competenţele din


unitatea de competenţă tehnică specializată Tehnoredactarea computerizata a publicatiilor
periodice din cadrul structurii programului pentru nivel III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Tehnoredactarea computerizata a publicatiilor periodice se studiază în clasa a XII-a şi


are o durată de 9 săptămâni.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Tehnoredactarea computerizata a publicatiilor periodice.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Tehnoredactarea 1. Realizează o Aplicaţii software pentru tehnoredactarea
computerizata a machetă digitală în computerizată a publicaţiilor
publicatiilor acord cu macheta de periodice:QuarkXPress, PageMaker.
periodice. principiu a - Noţiuni generale. Sistemul Help de obţinere a
publicaţiilor informaţiilor. Formate de fişiere specifice
periodice. aplicaţiei software utilizată (QuarkXPress,
PageMaker).
- Elemente de interfaţă: meniuri, comenzi,
moduri de vizualizare, zona de lucru, palete
de unelte, instrumente (desenare, editare,
revitalizare dimensionare, selectare, culori
etc), linii de stare.
Crearea unui nou document (new), deschiderea
unui documente existent (open).
Setarea paginilor
- tipul paginii
- dimensiunea paginii, rama albă, bordură
- pagini în oglindă
- marginile: sus, jos, stânga, dreapta
- orientarea paginii, număr de pagini pe coală.
- coloncifru şi colontitlu
- norma, signatura.
Unelte / instrumente şi opţiuni specifice aplicaţiei
software pentru machetarea paginii:
- casete de text: calcularea dimensiunii şi a
poziţie de plasare a casetei de text, setarea
specificaţiilor casetei de text (număr

21
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
coloane, culoare de fundal, aliniament,
unghi de înclinare al casetei, opţiuni de
printare etc) conform indicaţiilor de
tehnoredactare;
- coloane: dimensiunea coloanei, spaţiu
dintre coloane, număr de coloane.
- casete pentru imagini: calcularea
dimensiunii şi a poziţie de plasare, setarea
specificaţiilor casetei (culoare de fundal,
unghi de înclinare al casetei, opţiuni de
printare etc), poziţia faţă de text (îngropată,
semiramată) conform indicaţiilor de
tehnoredactare.
- linii şi poligoane.
- lucru cu grupuri.
- utilizarea liniilor, liniilor de ghidare,
riglelor. Alinierea/ancorarea casetelor de
text şi imagine la liniile de ghidare.
- comentarii
Aplicaţii practice pentru fiecare tip de publicaţie
periodică, pe diferite teme: ziar, revistă
(cinematografică, programe tv, modă, auto, sport
etc), magazin, gazetă etc.
Analize ale aplicaţiilor realizate.
2. Utilizează uneltele Gestionarea paginilor unui document:
aplicaţiei software - aranjarea paginilor
pentru paginaţia - numerotarea paginilor şi a secţiunilor dintr-
publicaţiilor un document
periodice. - Lucru cu pagini specializate (master page).
Navigarea prin document.
Lucru cu textul
- Importul, exportul şi plasarea textului:
selectează numărul rândului şi coloanei
unde se face plasarea, setează dimensiunea
casetei de text.
- Fonturi. Selectarea fonturilor în
conformitate cu tipul publicaţiei. Setarea
atributelor.
- Paragrafe. Formatarea paragrafelor
conform machetei de principiu a
publicaţiei.
- Ortografia, gramatica şi corectarea textului:
verificarea ortografiei, dictionar de
sinonime, dactilografiere asistată.
- Instrumente pentru text: găsire şi înlocuire,
modificarea litere (Change text),
convertirea obiectelor de tip text.
- Efecte pentru text: majuscule, iniţiale
mărite, spaţierea rândurilor, tipul de
caracter, înălţimea majusculei, text gravat,

22
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
inversarea culorii textului cu cea a
fundalului, schimbarea orientarii textului,
curbarea textului, inserarea simbolurilor.
Lucru cu imaginile digitale
- tipuri de fişiere imagine suportate de
aplicaţie
- surse de imagini
- importul (opţiuni de importare a imaginilor)
şi plasarea imaginilor: tip de plasare (fixă
sau mobila faţă de text), selectare fişier cu
imagine, selectare pozitie.
- editarea imaginilor: decupare, rotire,
înclinare, aplicare colori
- efecte: bidimensionale, tridimensionale,
mărire/micşorare, ordine faţă de text sau
alte obiecte, încadrare cu text, rotire,
înclinare, deformare etc.
Aplicaţii practice pentru fiecare tip de publicaţie
periodică, pe diferite teme: ziar, revistă
(cinematografică, programe tv, modă, auto, sport
etc), magazin, gazetă etc. Analize ale aplicaţiilor
realizate.
3. Creează index şi Crearea unui cuprins:
cuprins pentru - inserarea unui cuprins (Create Table of
publicaţiilor Contents)
periodice. - opţiuni de inserare a numerelor de pagină
- opţiuni de inserare a cuprinsului
- opţiuni pentru actualizare a cuprinsului
Index.
Crearea indexurilor:
- selectarea cuvintelor
- marcarea cuvintelor
- selectarea numărului de nivele de
indexare
- opţiuni de sortare
- trimiteri din cadrul indexului
Tehnoredactarea indexurilor:
- generare
- formatare (aliniere, coloane)
- actualizare
Aplicaţii practice, realizarea de indexuri şi
cuprinsuri pentru fiecare tip de publicaţie periodică,
pe diferite teme: ziar, revistă (cinematografică,
programe tv, modă, auto, sport etc), magazin,
gazetă etc. Analize ale aplicaţiilor realizate.
4. Obţine un format  Salvarea şi părăsirea aplicaţiei:
digital optim în - salvarea fişierelor (save)
acord cu cerinţele - redenumirea fişierelor (save as…)
clientului pentru - opţiuni de salvare.
publicaţii periodice. - formate specifice aplicaţiei pentru

23
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
salvare/export: formatul nativ al aplicaţiei
cu care se lucrează, .pdf, , .eps,.png, jpg,
.bmp, tiff, .gif, postscript, format web
 Memorarea fişierelor:
- Suport de stocare: HDD, FDD, CD-ROM,
DVD-ROM, CompactFlash, PC Cards,
SmartMedia, Click Disk, Memory Stick,
Secure Digital Card, xD Picture Card,
ORB, Zip, Jaz
- Comenzilor de sistem pentru: copiere pe
suport extern, arhivare, transmitere prin
internet/intranet.
 Aplicaţii practice şi analizarea unor lucrări
realizate de elevi.
5. Realizează probă Pregătirea pentru tipărire la imprimantă:
de tipar pentru - Pornirea / selectarea imprimantei
publicaţii periodice. - Aprovizionarea cu materiale a imprimantei :
hârtie (carton), toner.
Previzualizarea documentului / paginilor înaintea
tipăririi utilizând comenzile software specifice
(Print preview): mărire/micşorare pagină,
vizualizare toate paginile/monitor, o singură pagină,
două pagini.
Utilizarea comenzii Print pentru tipărire.
Setarea opţiunilor de tipărire: numărul de copii şi
paginile care se tipăresc, stilul de tipărire, secvenţa
paginilor, separaţie de culoare, calibrarea culorilor.

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.

Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.

Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.

24
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –


pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.

Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:


 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici

În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura


contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.

Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.

Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei


pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.

Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.

25
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.

3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare


continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.

Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de


evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.

În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.

În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.

Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se


încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).

Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.

26
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:


 observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
 investigaţia
 autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
 metoda proiectelor ş.a.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:


 fişe de observaţie (pentru probe practice)
 fişe test (pentru probe scrise)
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
 proiectul
 portofoliul didactic

Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi


cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.

27
MODULUL IV– TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA A CARŢILOR

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Tehnoredactarea computerizata a cartilor cuprinde competenţele din unitatea de


competenţă tehnică specializată Tehnoredactarea computerizata a cartilor din cadrul structurii
programului pentru nivel III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Tehnoredactarea computerizata a cartilor se studiază în clasa a XII-a şi are o durată de


8 săptămâni.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Tehnoredactarea computerizată a carţilor.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Tehnoredactarea 1. Realizează o Aplicaţii software pentru tehnoredactarea
computerizata a machetă digitală în computerizată a cărţilor: QuarkXPress, PageMaker.
cartilor. acord cu macheta de - Elemente de interfaţă specifice realizării
principiu a cărţii. diferitelor tipuri de cărţi : meniuri, comenzi,
moduri de vizualizare, zona de lucru, palete
de unelte, instrumente (desenare, editare,
revitalizare dimensionare, selectare, culori
etc), linii de stare.
Crearea unui nou document (new), deschiderea
unui documente existent (open).
Setarea paginilor pentru diferite tipuri de cărţi
- tipul paginii
- dimensiunea paginii, rama albă, bordură
- pagini în oglindă
- marginile: sus, jos, stânga, dreapta
- orientarea paginii, număr de pagini pe coală.
- coloncifru şi colontitlu
- norma, signatura.
Unelte / instrumente şi opţiuni specifice aplicaţiei
software pentru machetarea paginii:
- casete de text: calcularea dimensiunii şi a
poziţie de plasare a casetei de text, setarea
specificaţiilor casetei de text (număr
coloane, culoare de fundal, aliniament,
unghi de înclinare al casetei, opţiuni de
printare etc) conform indicaţiilor de
tehnoredactare;
- coloane: dimensiunea coloanei, spaţiu

28
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
dintre coloane, număr de coloane.
- casete pentru imagini: calcularea
dimensiunii şi a poziţie de plasare, setarea
specificaţiilor casetei (culoare de fundal,
unghi de înclinare al casetei, opţiuni de
printare etc), poziţia faţă de text (îngropată,
semiramată) conform indicaţiilor de
tehnoredactare.
- linii şi poligoane.
- lucru cu grupuri.
- utilizarea liniilor, liniilor de ghidare,
riglelor. Alinierea/ancorarea casetelor de
text şi imagine la liniile de ghidare.
- comentarii
Aplicaţii practice pentru fiecare tip de carte: carte
în proză, carte de poezie, carte de teatru, tehnico-
ştiinţifică, şcolară – manuale, culegeri, carte pentru
copii, cartea şi albumul de artă, dicţionare,
enciclopedii, atlase. Analize ale aplicaţiilor
realizate.
2. Utilizează uneltele Gestionarea paginilor unui document:
aplicaţiei software - aranjarea paginilor
pentru paginaţia - numerotarea paginilor şi a secţiunilor dintr-
cărţii. un document
- Lucru cu pagini specializate (master page).
Navigarea prin document.
Lucru cu textul
- Importul, exportul şi plasarea textului:
selectează numărul rândului şi coloanei
unde se face plasarea, setează dimensiunea
casetei de text.
- Fonturi. Selectarea fonturilor în
conformitate cu tipul publicaţiei. Setarea
atributelor.
- Paragrafe. Formatarea paragrafelor
conform machetei de principiu a
publicaţiei.
- Ortografia, gramatica şi corectarea textului:
verificarea ortografiei, dictionar de
sinonime, dactilografiere asistată.
- Instrumente pentru text: găsire şi înlocuire,
modificarea litere (Change text),
convertirea obiectelor de tip text.
- Efecte pentru text: majuscule, iniţiale
mărite, spaţierea rândurilor, tipul de
caracter, înălţimea majusculei, text gravat,
inversarea culorii textului cu cea a
fundalului, schimbarea orientarii textului,
curbarea textului, inserarea simbolurilor.
Lucru cu imaginile digitale

29
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
- tipuri de fişiere imagine suportate de
aplicaţie
- surse de imagini
- importul (opţiuni de importare a imaginilor)
şi plasarea imaginilor: tip de plasare (fixă
sau mobila faţă de text), selectare fişier cu
imagine, selectare pozitie.
- editarea imaginilor: decupare, rotire,
înclinare, aplicare colori
- efecte: bidimensionale, tridimensionale,
mărire/micşorare, ordine faţă de text sau
alte obiecte, încadrare cu text, rotire,
înclinare, deformare etc.
Gestionarea notelor de subsol:
- plasarea notelor de subsol: note de subsol,
note sfârşit de secţiune, note de final.
- formatarea notelor de subsol: numerotare
(număr de start, continuare, reluare
numărare), marcaj particular (inserare
simbol)
Aplicaţii practice pentru fiecare tip de carte: carte
în proză, carte de poezie, carte de teatru, tehnico-
ştiinţifică, şcolară – manuale, culegeri, carte pentru
copii, cartea şi albumul de artă, dicţionare,
enciclopedii, atlase. Analize ale aplicaţiilor
realizate.
3. Crează index şi Crearea unui cuprins:
cuprins pentru carte. - inserarea unui cuprins (Create Table of
Contents)
- opţiuni de inserare a numerelor de pagină
- opţiuni de inserare a cuprinsului
- opţiuni pentru actualizare a cuprinsului
Index.
Crearea indexurilor:
- selectarea cuvintelor
- marcarea cuvintelor
- selectarea numărului de nivele de
indexare
- opţiuni de sortare
- trimiteri din cadrul indexului
Tehnoredactarea indexurilor:
- generare
- formatare (aliniere, coloane)
- actualizare
Aplicaţii practice pentru fiecare tip de carte: carte
în proză, carte de poezie, carte de teatru, tehnico-
ştiinţifică, şcolară – manuale, culegeri, carte pentru
copii, cartea şi albumul de artă, dicţionare,
enciclopedii, atlase. Analize ale aplicaţiilor
realizate.

30
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
4. Obţine un format  Salvarea şi părăsirea aplicaţiei:
digital optim în - salvarea fişierelor (save)
acord cu cerinţele - redenumirea fişierelor (save as…)
clientului pentru - opţiuni de salvare.
carte. - formate specifice aplicaţiei pentru
salvare/export: formatul nativ al aplicaţiei
cu care se lucrează, .pdf, , .eps,.png, jpg,
.bmp, tiff, .gif, postscript, format web
 Memorarea fişierelor:
- Suport de stocare: HDD, FDD, CD-ROM,
DVD-ROM, CompactFlash, PC Cards,
SmartMedia, Click Disk, Memory Stick,
Secure Digital Card, xD Picture Card,
ORB, Zip, Jaz
- Comenzilor de sistem pentru: copiere pe
suport extern, arhivare, transmitere prin
internet/intranet.
 Aplicaţii practice şi analizarea unor lucrări
realizate de elevi.
5. Realizează probă Pregătirea pentru tipărire la imprimantă:
de tipar pentru carte. - Pornirea / selectarea imprimantei
- Aprovizionarea cu materiale a imprimantei :
hârtie (carton), toner.
Previzualizarea documentului / paginilor înaintea
tipăririi utilizând comenzile software specifice
(Print preview): mărire/micşorare pagină,
vizualizare toate paginile/monitor, o singură pagină,
două pagini.
Utilizarea comenzii Print pentru tipărire.
Setarea opţiunilor de tipărire: numărul de copii şi
paginile care se tipăresc, stilul de tipărire, secvenţa
paginilor, separaţie de culoare, calibrarea culorilor.

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.

Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe

31
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.

Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –


pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.

Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:


 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici

În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura


contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.

Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.

Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei


pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.

Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.

32
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.

3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare


continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.

Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de


evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.

În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.

În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.

Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se


încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

33
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).

Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.

Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:


 observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
 investigaţia
 autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
 metoda proiectelor ş.a.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:


 fişe de observaţie (pentru probe practice)
 fişe test (pentru probe scrise)
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
 proiectul
 portofoliul didactic

Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi


cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.

34
MODULUL V – SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Sanatatea si securitatea muncii cuprinde competenţele din unitatea de competenţă


tehnică specializată Sanatatea si securitatea muncii din cadrul structurii programului pentru nivel
III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Sanatatea si securitatea muncii se studiază în clasa a XII-a, ca practica comasata


impreuna cu modulul Transpunerea digitala a publicatiilor şi are o durată de 1 săptămâna cu 30
de ore pe săptamână.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Sanatatea si securitatea muncii.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Sanatatea si 1. Aplică legislaţia
securitatea privind securitatea şi  Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de
muncii. sănătatea la locul de muncă: instructaje, utilizarea documentaţiei
muncă, prevenirea şi legislaţiei în vigoare specifice domeniului
stingerea incendiilor. - instructaje iniţiale,curente şi periodice
- documente de informare: fişe,afişe, filme,
cataloage, broşuri, pliante, instrucţiuni de lucru.
 Măsuri de igienă şi protecţia muncii
- fişa individuală de instructaj
- echipamente de lucru şi echipamente
individuale şi colective de protecţie
- trusă de prim ajutor
- materiale igienico-sanitare
- materiale şi mijloace de stingere a incendiilor
 Sisteme şi dispozitive de protecţie.
- individuale şi colective specifice locului de
muncă.
 Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea
incendiilor:
- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu
spumă, cu praf, cu CO2
2. Planifică acţiuni  Locuri de muncă periculoase specifice
de evitare şi de domeniului.
reducere a riscurilor  Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul
identificate la locul de muncă
de muncă. - situaţii de risc: perturbări funcţionale,
defecţiuni ale utilajelor, nerespectarea

35
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
principiilor ergonomice, comportament
necorespunzător al lucrătorului la locul de
muncă, starea fizică şi psihică
necorespunzătoare a lucrătorului
- accidente de muncă
- boli profesionale
- avarii
- incendii şi explozii
 Echipamente de lucru şi de protecţie specifice
locului de muncă.
3. Coordonează  Primul ajutor în caz de accident.
activităţile în caz de - trusa de prim ajutor
accident.  Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie
dată.
- eliminarea cauzelor
- evacuarea accidentaţilor
- anunţarea organelor abilitate, în funcţie de
tipul accidentului
1 Sarcinile în caz de accident ale echipelor de
intervenţie.
- individuale
- de grup

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile incluse în structura modulului oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi
dezvolte abilităţi privind securitatea la locul de munca, sănătatea, prevenirea şi stingerea
incendiilor, în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ
centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile


tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite

Parcurgerea conţinuturilor modulului „Sănătatea şi securitatea muncii” şi adecvarea strategiilor


didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3 şi
corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării
capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+, sau a integrării
pe piaţa muncii.

Instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în ateliere, dotate cu materiale didactice specifice


iar în desfăşurarea orelor de laborator să se foloseasca :

 seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice,


 planşe didactice,
 panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale,
36
 bibliografie tehnică selectivă ş.a.

Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt
îndeplinite toate criteriile de performanţă.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a oricărui copil, acceptând că
fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul
condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor
următori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta
procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi
disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării,
lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş.a.

În context
 lucrul în grup,
 simularea,
 practica în atelier / la locul de muncă,
 discuţiile de grup,
 prezentările video,
 prezentări multimedia şi electronice,
 temele şi proiectele integrate,
 vizitele etc.

contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de


 comunicare,
 negociere,
 luarea deciziilor,
 asumarea responsabilităţii,
 sprijin reciproc,
 precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi a creativităţii elevilor.

Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să
cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele
lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învăţare.

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre
factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât
asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei procesului de
evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul
fiecărei calificări.

Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate);


fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în
ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii);

37
aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele
existente şi la timpul disponibil);
credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile, ele trebuie să se
bucure de încredere publică);
compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la
învăţarea eficientă);
flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea, fără a compromite
standardele naţionale).
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de
evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând
exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin, nimic mai mult).
Demonstrarea altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie
în cadrul evaluării.
Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică, pe
baza unei fişe de observare; probe practică; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi; proiectul;
autoevaluarea .

38
MODULUL VI– TRANSPUNEREA DIGITALĂ A LUCRĂRILOR CU DESTINAŢIE
EDITORIAL - TIPOGRAFICĂ

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Transpunerea digitala a lucrărilor cu destinaţie editorial - tipografică cuprinde


competenţele din unitatea de competenţă tehnică specializată Transpunerea digitala a lucrărilor
cu destinaţie editorial - tipografică din cadrul structurii programului pentru nivel III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Transpunerea digitala a lucrărilor cu destinaţie editorial - tipografică împreună cu


modulul Sanatatea si securitatea muncii se studiază în clasa a XII-a ca practica comasata şi are o
durată de 3 săptămâni a cate 30 ore pe săptămână.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Comunicare.
Transpunerea digitala a lucrărilor cu destinaţie editorial - tipografică

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Comunicare 1. Susţine prezentări Pregătirea unei prezentări:
pe teme profesionale - consultă surse : baze de date, manuale, articole,
reviste de specialitate
- chestionare: pune întrebări altor persoane
- selectează informaţiile
Organizarea informaţiei :
- prezentare structurată
- stil adaptat situaţiei, scopului,
nevoilor audienţei,
- realizarea electronică (aplicaţii de tip
“Power Point” sau altele).
Tehnici specifice:
- prezentare atractivă pentru audienţă,
- tehnici de implicare a audienţei,
- argumentare logică, fapte şi date
statistice,
- suport non-verbal : imagine, grafică,
- exemplificări,
- gestică,
- mimică asociată, pronunţie, intonaţie
3. Elaborează Tipuri de documente:
documente pe teme - instrucţiuni,
profesionale - manuale,
- scrisori
- rapoarte

39
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Pregătirea documentelor :
- stiluri şi forme corespunzătoare
anumitor scopuri şi audienţe,
- organizarea materialului
Scrierea documentelor
- norme ortografice şi de punctuaţie,
- reguli gramaticale,
- coerenţă,
- folosirea imaginilor, a schemelor,
graficelor şi diagramelor
Verificarea documentelor:
- corectarea,
- redactarea,
- editarea textului
Transpunerea 1. Tipăreşte la - Deschiderea fişierului ce conţine publicaţia.
digitala a imprimantă lucrări - Calibrarea monitorului: culori, rezoluţie,
lucrărilor cu cu destinaţie frecvenţă.
destinaţie editorial - - Verificarea încadrării obiectelor în cadrul
editorial - tipografică. paginii. Vizualizarea întregului document sau a
tipografică paginilor ce urmează a fi tipărite.
- Pornirea / selectarea imprimantei: laser, deskjet,
inkjet, matriceala.
- Aprovizionarea cu materiale a imprimantei :
hârtie (carton), toner/cartuş (color, negru).
- Calibrarea / setarea proprietăţilor imprimantei:
culoare, calitate, format hârtie, tip hârtie, font,
număr copii, semne de ghidare.
- Utilizarea comenzilor aplicaţiei pentru tipărire.
2. Realizează o  Echipament pentru probă de culoare:
probă de tipar pentru - Analogic. Tipuri de tipar analogic.
imagine (Scatter - Digital. Tipuri de imprimante pentru probă
proof), pentru lucrări de culoare.
cu destinaţie - Realizarea probă de culoare pe placă
editorial - (Press).
tipografică.. - Spoturi pentru culoare: Panatone, PMS.
 Specificaţii: bara de culori, specificaţii pentru
fişierul ce conţine imaginea, specificaţii despre:
data, scopul clientul şi persoana care a realizat
proba de culoare
 Instrumente pentru măsurarea culorii.
 Realizarea unei probe de culoare digitală:
- Deschiderea fişierului ce conţin imaginile
pentru care se doreşte o probă de culoare.
- Comenzi specifice realizării şi tipărirea probei
de culoare: tipărire, opţiuni, selectarea sursei,
opţiunea de separaţie de culoare, tipărire.
- Analizarea separaţiei obţinute prin măsurări
profesionale şi comparare cu originalul sau
fişa tehnologică.
3. Realizează o Necesitatea tiparului de probă.

40
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
probă de tipar pentru Tipuri de tipar de probă: digital, analogic
lucrări cu destinaţie Utilizarea tiparului de probă:
editorial - - calibrarea echipamentului
tipografică.. - setarea densităţii culorilor
- alimentarea cu consumabile
- comenzi de tipărire.

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.

Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.

Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –


pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.

Instruirea se mai poate desfăşura după caz în:


 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de editare text/imagine, paginare - tehnoredactare la agenţi economici

41
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se asigura
contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.

Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft
prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze
evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.

Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei


pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.

Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului
şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite
ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare cât şi
ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la respectivele
module.

42
3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare


continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.

Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de


evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.

În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.

În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă
de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să
îndeplinească cu succes fiecare sarcină.

Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei încercări
nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii pentru
reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie. În general instrumentele de evaluare pot
fi utilizate ca reevaluări.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev, şi
în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere
comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa
elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se


încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectează o activitate (fie ea reală sau
simulată).

Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost
încheiată.

Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris.
Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra

43
în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:


 observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
 investigaţia
 autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi eficient de
învăţare
 metoda proiectelor ş.a.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:


 fişe de observaţie (pentru probe practice)
 fişe test (pentru probe scrise)
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
 proiectul
 portofoliul didactic

Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi


cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.

44
MODULUL VIII– PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Planificarea si organizarea productiei cuprinde competenţele din unitatea de competenţă


tehnică specializată Planificarea si organizarea productiei din cadrul structurii programului
pentru nivel III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Planificarea si organizarea productiei se studiază în clasa a XII-a in curriculum in


dezvoltare locala, o ora pe saptamana.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Planificarea si organizarea productiei.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Planificarea si 1. Analizează Conceptul de proces de producţie
organizarea producţia ca rezultat  procese industriale
productiei. al procesului de  procese non-indusriale
producţie Criterii de clasificare a proceselor de producţie
 modul de participare la executarea produselor
(procese de muncă de bază, procese auxiliare,
procese de muncă de deservire)
 modul de execuţie (manuale, manual-mecanice,
procese de aparatură)
 modul de obţinere a produselor finite din materii
prime (directe, sintetice, analitice)
 natura tehnologică a operaţiilor efectuate
(procese chimice, de schimbare a configuraţiei
sau formei, de asamblare, de transport)
 natura activităţii desfăşurate (procese de
producţie propriu-zise, procese de depozitare sau
magazinaj, procese de transport)
Componentele procesului de producţie
mărimi de intrare
etape de realizare a procesului de producţie
mărimi de ieşire
2. Analizează Tipuri de producţie: individuală, în serie, în flux, de masă,
aspecte ale automatizată, în celule de fabricaţie
Metode de organizare a producţiei
organizării şi  organizarea producţiei în flux (divizarea procesului
planificării tehnologic pe operaţii, amplasarea locurilor de muncă,
producţiei. trecerea materiilor prime de la un loc de muncă la altul)
 organizarea producţiei individuale şi de serie mică
(organizarea unităţilor de producţie după principiul

45
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
tehnologic, pentru fiecare loc de muncă)
 programare liniară
 metoda PERT (tehnica evaluării repetate a programului)
 metoda CPM (metoda drumului critic)
 metoda “Just in time”
Tendinţe
 sistem flexibil de fabricaţie (integrabilitate, adecvare,
adaptabilitate, dinamism structural)
 avantaje ale sistemului flexibil
3. Programează Modalităţi de planificare a necesarului de materiale (materii
activităţi specifice prime şi materiale, semifabricate, unelte de lucru)
 clasic
locului de muncă.
 folosind software
Forţa de muncă
 profesionistă
 calificată
 necalificată
Documente utilizate la planificarea activităţilor specifice
locului de muncă
 fişa de lansare a produsului/serviciului
 fişe tehnologice
 grafice
 diagrame
 planuri

III. Sugestii metodologice

Modulul «Planificarea şi organizarea producţiei» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma


competenţe tehnice în legătură cu analizarea proceselor de producţie, dar şi a abilităţilor de a
planifica activităţi specifice locului de muncă.

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională, pentru a


corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu
conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă
respective.

Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a


acestora, în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta
anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând activităţi variate de învăţare, cu caracter
preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi, prezentat la punctul II, specifică din ce unităţi
de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului
să formeze, elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele
competenţe. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi
modul de organizare a activităţilor de învăţare, în raport cu experienţa şi viziunea proprie.

Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens se
recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante
despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. Aceste
informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor.
46
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a oricărui copil, acceptând că
fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul
condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor
următori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta
procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi
disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării,
lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat ş.a. În
context, lucrul în grup, simularea, practica în laborator/la locul de muncă, discuţiile de grup,
prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate, vizitele etc. contribuie
la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor,
asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi
creativităţii elevilor .

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu


conţinutul ştiinţific al lecţiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor
tehnice. Se recomandă utilizarea:

 fişelor de lucru;
 fişelor tehnologice;
 schemelor structurale;
 suporturilor de curs / aplicative audio-video sau/şi multimedia;
 soft-urilor educaţionale specifice.

Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de


învăţare, eventual integrate într-un sistem multimedia, astfel încât să fie menţinut şi stimulat
interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat
impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să
cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele
lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învăţare.

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre
factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât
asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei procesului de
evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul
fiecărei calificări. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:
validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate);
fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în
ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii);
aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele
existente şi la timpul disponibil);
credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile, ele trebuie să se
bucure de încredere publică);
compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la
învăţarea eficientă);

47
flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea, fără a compromite
standardele naţionale).

Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare
specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv
probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin, nimic mai mult). Demonstrarea
altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul
evaluării.

Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică, pe


baza unei fişe de observare; probe practice; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi; proiectul;
autoevaluarea ş.a.

48
MODULUL VIII – DESIGN (ELEMENTE DE PROIECTARE).

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Design (elemente de proiectare) cuprinde competenţele din unitatea de competenţă


tehnică specializată Design (elemente de proiectare) din cadrul structurii programului pentru nivel
III.

Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.

Modulul Design (elemente de proiectare) se studiază în clasa a XII-a şi are o durată de 4


săptămâni.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Design (elemente de proiectare)

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Design 1. Realizează Cerinţele de bază şi specificaţiile tehnice pentru
(elemente de specificaţii pentru proiectarea produsului:
proiectare) proiectarea  Cerinţe de bază: cercetarea pieţei, funcţiile
produselor pe baza şi scopul produsului, aspect, materiale şi
cerinţelor clienţilor tehnologii, costuri, timp de realizare, tipul
producţiei;
 Specificaţii tehnice: performanţe (tehnice)
în exploatare, dimensiuni, masă, încadrare
în standarde, fiabilitate, termene de garanţie
2. Propune soluţii de 1. Soluţii de proiectare.
proiectare iniţiale 2. Standardele şi legislaţia în vigoare utilizate la
pentru un produs dat. proiectarea unui produs dat:
- cerinţe de calitate;
- protecţia mediului;
- siguranţă.
3. Investighează 1. Surse de informaţie folosite în proiectarea unui
posibilităţile reale de produs: baze de date pentru materiale,
proiectare a componente, cataloage de prezentare.
produsului. 2. Informaţii specifice pentru proiectarea unui
produs dat: despre materiale şi procese de
producţie, cu aplicabilitate în calcule simple
de proiectare.
3. Factori ce pot afecta soluţiile de proiectare:
influenţa proprietăţilor fizice şi mecanice ale
materialelor asupra tehnologiei de fabricaţie,
disponibilitatea resurselor.
4. Alege şi prezintă Alegerea şi prezentarea soluţiei finale :
soluţia finală de - Justificarea soluţiei finale în conformitate cu

49
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
proiectare. specificaţiile pentru proiectarea produsului,
standardele şi legislaţia în vigoare,
evaluarea critică a soluţiei propuse;
- Forme de prezentare: simulare cu ajutorul
softurilor specializate, prezentări scrise ce
pot cuprinde desene tehnice, specificaţii de
materiale, tehnologii de realizare, costuri
estimative;
- Prezentări grafice: desene 2D (în varianta
tradiţională sau utilizând aplicaţii de tip
CAD) ca de exemplu: desene de ansamblu,
desene de detaliu, diagrame, scheme.

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competenţelor


specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le
eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ,
centrate pe elev.

Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului DESIGN (ELEMENTE DE PROIECTARE) în


ordinea prezentată:

1. Cerinţele de bază şi specificaţiile tehnice pentru proiectarea unuiprodus dat.


2. Standardele şi legislaţia în vigoare utilizate la proiectarea unui produs dat.
3. Soluţii de proiectare.
4. Surse de informaţie folosite în proiectarea unui produs.
5. Informaţii specifice pentru proiectarea unui produs dat.
6. Factori ce pot afecta soluţiile de proiectare.
7. Alegerea şi prezentarea soluţiei finale.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.

Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete de


specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice
tematice, planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale, bibliografie tehnică
selectivă ş.a.

Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt
îndeplinite toate criteriile de performanţă.

50

S-ar putea să vă placă și