PEDAGOG DE

RECUPERARE
EVALUAREA IN ACTIVITATILE
DE RECUPERARE
 Evaluarea este adunarea/culegerea de
informatii relevante cu scopul de a-I ajuta pe
beneficiar in a acumula/dezvolta/consolida
abilitati, cunostinte etc.
PARTICIPAREA LA EVALUAREA
BENEFICIARULUI
Pedagogul de recuperare participa la
activitatile de evaluare a nevoilor
beneficiarului. Aceste activitati se realizeaza
individual sau in echipa. Inainte de a realiza
evaluarea se stabilesc obiectivele evaluarii.
 In momentul in care un specialist se afla in
situatia de a evalua un potential
beneficiar, acesta trebuie sa stie
de la inceput ca demersul sau nu poate fi unic,
ci complementar cu al altor specialisti si
corelat cu actiuni de pe alte nivele de evaluare.
 OBIECTIVELE EVALUARII

 Colectarea, procesarea si interpretarea

informatiilor relevante pentru determinarea
nivelului de dezvoltare
 Stabilirea nevoilor de recuperare
 Stabilirea obiectivelor interventiei
 Stabilirea planului de interventie
 Informaţia obţinută în urma evaluării
serveşte la:

- evidenţierea abilitatilor actuale ale unui

copil şi ale aspectelor care mai trebuie
formate/dezvoltate;

- optimizarea/valorificarea maximală a
potenţialului copilului;

- recomandarea/planificarea intervenţiei.
PRINCIPIILE EVALUARII BENEFICIARULUI

1. Evaluarea trebuie axata pe potentialul
de dezvoltare al copilului.

2. Evaluarea necesita o abordare COMPLEXA si
COMPLETA a elementelor relevante (sanatate, nivel
de  instructie si educatie, grad de adaptare  psiho­
sociala, situatie economica etc.) precum si a
interactiunii dintre acestea.

3. Evaluarea trebuie sa fie UNITARA, sa urmareasca si

sa opereze cu aceleasi
criterii, metodologii, pentru toti copiii.
4. Evaluarea  trebuie  sa  aiba un caracter
MULTIDIMENSIONAL - sa  determine nivelul actual
de dezvoltare, pentru
a oferi recomandari privind dezvoltarea viitoare a
copilului.
5. Evaluarea  presupune o MUNCA IN ECHIPA, cu
participarea  activa si responsabilizarea tuturor
specialistilor implicati
(psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori,
sociologi, asistenti sociali, logopezi etc.).
6. Evaluarea se bazeaza pe un PARTENERIAT
autentic cu beneficiarii directi ai acestei 
activitati: beneficiarul si
persoanele care il au in ocrotire/ingrijire.
 Procesul de evaluare este, în toate
cazurile, subordonat interesului superior al
beneficiarului și se realizează în baza
următoarelor principii:
 principiul abordării individualizate şi
complexe – fiecare individ este unic;
 principiul intervenţiei multidisciplinare;
 principiul participării la proces
(beneficiar/părinte/reprezentant legal al
copilului);
 principiul relevanţei și eficienţei;
 principiul confidențialității.
 Cand vorbim despre evaluare trebuie sa
nu uitam ca fiecare copil este unic si are
nevoi diferite, chiar daca diagnosticul este
acelasi.
 Cand vorbim despre evaluare trebuie sa
tinem cont de 6 arii importante:
1. Aria cognitiva – acumularea, dar si folosirea
adecvata a cunostintelor; memoria,
capacitatea de intelegere;
2. Aria limbajului si a comunicarii – limbajul
receptiv si cel expresiv;
3. Activitatile zilnice (adaptarea la mediu) –
capacitatea persoanei asistate de a se
adapta si de a functiona in mediu propriu
(abilitati de autonomie personala-includem
aici evitarea pericolelor, indeplinirea
sarcinilor casnice simple);
4. Aria psiho-sociala – interactiunea cu
mediul social, interactiunea cu co-varstnicii
si adultii, abilitati de joc, empatie,
capacitatea de a respecta reguli etc.;
5. Aria motrica – miscare combinata cu
orientare spatiala, coordonare, integrarea
informatiilor provenite de la simtul
proprioceptiv;
6. Aria emotionala - capacitatea de a
intelege emotiile proprii, dar si ale
celorlalti, capacitatea de autoevaluare si
autoreglare emotionala.
 PREGATIREA EVALUARII
1. Stabilirea scopului/obiectivelor evaluarii
2. Selectarea instrumentelor de evaluare –
acestea trebuie sa fie corelate cu
obiectivele evaluarii
3. Administrarea instrumentelor de evaluare
selectate – analizam cum vom aplica
instrumentele alese tinand cont de normele
metodologice de administrare
4. Raportul de evaluare – inregistrarea
rezultatelor in vederea elaborarii raportului
 Atunci cand pregatim evaluarea ar fi bine
sa luam in considerare urmatoarele aspecte:
 Care sunt aspectele pe care voi pune accent
in cadrul evaluarii?
 Cum voi realiza o imagine de ansamblu a
dezvoltarii copilului?
 Cum voi realiza notarea observatiilor din
timpul evaluarii?
 Cum voi comunica parintilor/apartinatorilor
rezultatele?
 Ce informatii voi transmite parintilor?
 STABILIREA OBIECTIVELOR
EVALUARII
Obiectivele sunt stabilite in functie de:
 scopul evaluarii;
 metodologia de lucru specifica si de
procedurile de lucru ale institutiei si de
standardele impuse legal pentru specificul
centrului/institutiei.

Ex. stabilirea nivelul de dezvoltare a

autonomiei personale
 Obiectivele pe care le stabilim trebuie sa
tina cont de aplicabilitatea acestora, dar si
de nevoile/slabiciunile persoanei asistate.

Obiectivele trebuie sa fie in concordanta

cu nevoile reale ale beneficiarului.
 METODE DE EVALUARE
 Observatia – checklist, grila, notare efectiva
 Conversatia si interviul – interviu cu
beneficiarul, interviu cu parintele
 Chestionar/checklist pentru parinte
 Testarea propriu-zisa – instrumente
standardizate (teste - ex. Testul Portage,
Denver); “Instrumente pentru evaluarea
copiilor cu dizabilitati”
 Autoevaluarea
 Folosirea mai multor metode de evaluare
va ajuta sa va formati o idee generala despre
dezvoltarea copilului prin corelarea
informatiilor adunate folosind metode de
evaluare diverse.
 Obiectivele evaluării beneficiarului sunt
ţinte de atins în determinarea potenţialului
de recuperare.

Ex. includerea in programul de recuperare,

stabilirea nivelului de dezvoltare a
achizitiilor de autonomie personala,
integrare/reintegrare in familie, includerea
in invatamantul de masa etc.
TIPURI DE EVALUARE
1. evaluare iniţială – din aceasta perspectiva
putem avea evaluare medicala, psihologica,
educationala, sociala)
• evaluarea medicala presupune examinarea clinica si
efectuarea unor investigatii de  laborator si  paraclinice,
in vederea stabilirii unui diagnostic  complet  (starea de 
sanatate sau de boala si, dupa  caz, complicatiile 
bolii),  care va conduce, alaturi de  rezultatele 
celorlalte  tipuri de evaluare, la  determinarea  tipului 
de afectare
•
• evaluarea psihologica se realizeaza prin
raportare la standardele existente, prin teste specifice
validate, in vederea stabilirii unei
diagnoze care arata departarea sau distanta fata de
normele statistice stabilite
• evaluarea  educationala se refera  la  stabilirea 
nivelului de cunostinte, gradul de  asimilare si corelarea
acestora cu posibilitatile si nivelul  intelectual
al copilului, precum si identificarea problemelor si
cerintelor educative speciale
• evaluarea sociala presupune analiza, cu precadere, a
calitatii mediului de dezvoltare  a copilului (locuinta,
hrana, imbracaminte, igiena, asigurarea  securitatii 
fizice si psihice  etc.), a factorilor de  mediu (bariere si
facilitatori) si factorilor personali
2. evaluare continuă (monitorizare zilnică, evaluare
săptămânală)

3. evaluare trimestriala/semestrială (evaluarea

progresului) - aceasta reprezinta un proces  care  are  loc 
in contextul antrenarii  beneficiarului in activitati
terapeutice si recuperatorii
Evaluarea progresului presupune comparatia intre o 
stare initiala si alta intermediara si poate viza:
•progresele in gradul de autonomie;

•progresele in limitarea efectelor secundare ale 

dizabilitatii;
•progresele in antrenarea potentialului;
•progresele in compensare;

•stagnarea, regresul ­ cauze, evolutii.

4. evaluare finală
 Evaluarea este  un proces continuu si nu o
fotografiere instantanee, necesintand un
contact prelungit al echipei de specialisti cu
beneficiarul.
 SELECTIA INDICATORILOR
EVALUARII
Indicatorul de evaluare este unitatea de
măsură care permite evaluarea obiectivă a
nivelului de recuperare.
Indicatorii sunt stabiliti in functie de
obiective si sunt alesi astfel incat sa permita
o evaluare reala a nivelului de recuperare.

Ex. copilul reuseste sa se incalte singur in 2

situatii din 5, copilul reuseste sa se spele
independent pe maini dupa fiecare
activitate de abilitati practice etc.
 INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUARII

Rezultatele evaluării sunt interpretate în

raport cu obiectivele de evaluare propuse.
Interpretarea rezultatelor evaluarii se face
impreuna cu echipa.

Concluziile sunt stabilite in echipa, sunt

consemnate, iar in urma acestora se
intocmeste un raport de evaluare.
 Raportul de evaluare este un document
care reflecta situatia actuala in care se
afla beneficiarul, resursele si nevoile acestuia
precum si resursele comunitare disponibile, daca
este cazul. 
 Raportul de evaluare este un document
important, atat pentru specialist, cat si
pentru parinte/reprezentant legal.
INTOCMIREA RAPORTULUI DE
EVALUARE
Raportul de evaluare este un instrument
de lucru întocmit cu scopul de a determina
nivelul de recuperare şi intervenţiile
necesare in recuperarea persoanei cu
dizabilităţi.

Raportul de evaluare este completat

astfel incat sa contina toate informatiile
referitoare la evolutia beneficiarului.
De asemenea, raportul contine
recomandarile privind interventiile.
 Raportul de evaluare iniţială cuprinde minimum
următoarele informaţii:
 datele de identificare ale copilului: nume şi
prenume, data naşterii, domiciliu/rezidenţa;
 datele de identificare ale
părinţilor/reprezentantului legal: nume şi
prenume, domiciliu/rezidenţa, date de contact;
 datele de identificare ale celorlaltor persoane
care locuiesc cu copilul: nume şi prenume,
relaţia în raport cu copilul;
 orientarea şcolară şi profesională şi/sau
planificarea serviciilor de abilitare-reabilitare;
 concluzii;
 recomandări, care cuprind în mod obligatoriu
procedurile pe care urmează să le aplice
specialistul.
 In urma raportului de evaluare se
stabilesc metode si tehnici de interventie si
recuperare.

Pedagogul de recuperare foloseste

metode si tehnici specifice, cum ar fi:
activităţi educative, lucrul cu grupuri de
beneficiari, ludoterapie, meloterapie, art-
terapie şi exprimare plastică, ergoterapie,
rezolvarea de probleme etc.
 În general, folosim termenii de metodă și
tehnică ca sinonime pentru a ne referi la cum se
face ceva anume. Aceste cuvinte au funcții
diferite pentru efectuarea anumitor activitati.

Atât metoda, cât și tehnica se referă la

proceduri pentru a face sau a realiza ceva, adică
sunt mijloace orientate spre un scop. 
 În mod specific, o metodă este definită
ca fiind modalitatea de a face ceva, în timp
ce tehnica se concentrează
asupra mijloacelor utilizate pentru a
efectua această activitate. 
 DIFERENȚA DINTRE METODĂ ȘI TEHNICĂ
 O metodă are o varietate de instrumente pentru a atinge
un obiectiv, în timp ce tehnicile sunt instrumentele
utilizate pentru atingerea acestuia.
 Metoda este un plan conceput pentru a atinge un scop, în
timp ce tehnicile reprezintă un set de proceduri pentru
obținerea acestuia.
 O metodă stabilește regulile pe care trebuie să le urmeze
pentru a obține obiectivele dorite, atât de mult încât
tehnicile să fie acțiuni utilizate conform metodei stabilite.
 Funcția metodei este de a stabili tehnicile de dezvoltare al
unui obiectiv.
 Metoda stabilește pașii pentru a efectua o sarcină,
tehnicile pe care trebuie să le îndepliniți
MODEL RAPORT DE EVALUARE
STABILIREA OBIECTIVELOR TERAPIEI
Obiectivele se stabilesc in echipa
multidisciplinara.

Stabilirea acestora se face cu obiectivitate si

in interesul persoanei asistate.

In formularea obiectivelor tinem cont de

rezultatele evaluarii.

Obiectivele se stabilesc tinand cont de

etapele de dezvoltare firesti.
STABILIREA OBIECTIVELOR PRIN
METODA S.M.A.R.T.
S Specific – Ce rezultat vreau sa obtin?

M Masurabil – Cum masor rezultatele pe care vreau

sa le obtin?

A Abordabil – Este obiectivul meu realist?

R Relevant – Merita sa ating acest obiectiv?

T Timp – In cat timp vreau sa ating obiectivul?

Exemplu de obiectiv SMART

SPECIFIC: cresterea nivelului de implicare in sarcina

MASURABIL: copilul va petrece cu 5 min mai mult in
sarcina
ABORDABIL: copilul va putea ajunge sa se implice mai
mult in sarcina? (are dezvoltate acele structuri care
sa ii permita implicarea in sarcina?)
RELEVANT: este important pentru copil sa se implice
mai mult in sarcina? Am dezvoltat, anterior, celelalte
structuri care il vor ajuta sa se implice mai mult in
sarcina?
TIMP: in 3 luni copilul se va implica mai mult in sarcina