CL - XI - Tehnician Chimie Industriala

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
CURRICULUM
LICEU TEHNOLOGIC
Calificare :
Tehnician în chimie industrială
CLASA a XII-a
BUCUREŞTI
2005
Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 1

Domeniul : Chimie industrială Clasa a XII-a
AUTORI:
Ing. ILEANA COJOCARU , prof.grad didactic I,

Grup Şcolar Industrial de Chimie “Costin Neniţescu”,
Craiova
Ing. OLIVIA DOINA COSMA, prof. grad didactic I,
Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”,Ploieşti
Ing. ERSILIA COSBUC, prof.grad didactic I,

Grup Şcolar “Radu Cernătescu”, Iaşi
Ing. IULIA CEZARINA GEORGESCU, prof.grad didactic I,

Grup Şcolar Chimie Industrială, Piteşti
Ing. CAMELIA GHERMAN, prof.grad didactic I,

Grup Şcolar “Nicolaus Olahus”,Orăştie
Ing. CRISTINA NEACŞU, prof. grad didactic I,

Colegiul Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”,Ploieşti
Ing. MARIANA PALEU, prof.grad didactic I,

Grup Şcolar “Gheorghe Cartianu”, Piatra Neamţ
Ing. MARCELA VIERU SOCACIU, prof.grad didactic I,

Grup Şcolar de Chimie Industrială “Terapia”, Cluj-Napoca
Ing. EMILIA SPOIALĂ, prof.grad didactic I,

Grup Şcolar Industrial Letea Bacău
Ing. DOINA VASILIU, prof.grad didactic I,

Grup Şcolar Chimie “Costin Neniţescu”, Bucureşti
CONSULTANŢI :
Ing. Doina Olivia Cosma – Expert local IMC Consulting
Ing. Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MEC

Domeniul : Chimie industrială
Calificarea : Tehnician în chimie industrială
CUPRINS
pag
Plan învăţământ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Cultură de specialitate
Modulul 1 Tehnici de laborator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Modulul 2 Operaţii mecanice şi hidrodinamice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Modulul 3 Operaţii de transfer termic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Modulul 4 Termodinamică şi cinetică chimică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Curriculum în dezvoltare locală
Modulul 5 Planificarea şi organizarea producţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Modulul 6 Asigurarea calităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 100
Stagii de pregătire practică
Modulul 7 Sănătatea şi securitatea muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Modulul 8 Elemente de proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Tabele de corelare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XII-a
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tehnician în chimie industrială
Cultura de specialitate
Modulul 1: Tehnici de laborator Total ore/an: 99
din care: laborator tehnologic 66
Modulul 2: Operaţii mecanice şi hidrodinamice Total ore/an: 66

Section I.1 din care: laborator tehnologic 33
Modulul 3: Operaţii de transfer termic Total ore/an: 66

Modulul 4: Termodinamică şi cinetică chimică Total ore/an: 99

Total ore / an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore
CDL
Modulul 5: Planificarea şi programarea producţiei Total ore/an: 66
Modulul 6: Asigurarea calităţii Total ore/an: 66
Total ore / an: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore
Stagii de pregătire practică:

Modulul 7: Igiena şi securitatea muncii Total ore/an: 60
Modulul 8: Elemente de proiectare Total ore/an: 60,

din care laborator
tehnologic 60 ore
Total ore / an: 6 ore/zi x 5 zile x 4 săptămâni = 120 ore
Total ore / an = 582 ore
________________________________________________________________________________________ 4
SAM - Nivelul 3 Calificarea: Tehnician în chimie industrială
Domeniul: Chimie industrială
Modulul 1: TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ
Total ore: 99 din care 66 laborator tehnologic
Article II. Notă de prezentare

Modulul M1 ,,TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ” face parte
din curriculumul pentru pregătire de bază în domeniul ,,Chimie industrială“ nivelul trei de
calificare.
La nivelul 3 aria specializărilor se restrânge sub forma unei singure calificări:„ Tehnician
în chimie industrială”.
Prin programul de la nivelul trei elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe, care le vor
permite să continue pregătirea prin studii postliceale şi postuniversitare, iar unii dintre aceştia ar
putea alege să îşi găsească un loc de muncă în calificarea de tehnician. Noii angajaţi vor putea
desfăşura sarcini non-rutiniere sub supravegherea inginerului şi prin colaborare în cadrul
echipei de lucru.
Domeniul ,, Chimie industrială” se caracterizează prin:
 Diversitatea materiilor prime, a mijloacelor de lucru şi a produselor obţinute;
 Ritm accelerat al schimbării procedeelor de fabricaţie, deoarece apar necontenit
produse noi care înlocuiesc produse mai scumpe sau cu proprietăţi mai puţin corespunzătoare,
unele procese de fabricaţie sunt schimbate cu cele mai economice, utilajele cu productivitate mai
mare înlocuiesc pe cele considerate performante;
 Toxicitatea şi agresivitatea materialelor folosite în industria chimică ceea ce implică
măsuri de protecţie (tehnica securităţii muncii, protecţia muncii, a mediului etc.) mai ample decât
în multe alte industrii.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de
juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care
definesc calificarea.
Aceste unităţi de competenţă sunt:
- Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie
- Unităţi de competenţă tehnice generale
- Unităţi de competenţă tehnice specializate
Curriculumul pentru clasa a XII-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru
abilităţi cheie şi a unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, reprezentând
pregătirea generală pentru calificarea :
Modulul 1 ,,TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ” se desfăşoară
pe parcursul a 33 săptămâni, conform tabelului de corelare al modulelor prezentat la sfârşitul
curriculum-ului.
Numărul total de ore alocate modului este de 99 ore din care:
-66 de ore de laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu
minim 12 elevi.Se recomandă ca acelaşi inginer să predea partea teoretică şi să efectueze şi
laboratorul tehnologic.
Transformarea materiilor prime în produse finite necesită mai multe operaţii (faze
distincte) succesive, paralele sau ciclice de natură mecanică, fizică, chimică sau combinată.
Toate acestea presupun un control riguros al calităţii producţiei prin analiza chimică şi fizico-
chimică a materiilor prime şi produşilor finiţi.
Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor
cu compenţele din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se
________________________________________________________________________________________ 5
asigură dobîndire competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente
care stau la baza Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale. Programa şcolară se va
utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de
aplicabilitate descrise în standard.
Modulul M1 ,, TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ “ cuprinde
Unitatea de competenţe tehnice specializate ,, TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA
CHIMICĂ “ şi Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie “MANAGEMENTUL
RELAŢIILOR INTERPERSONALE”
Prin însuşirea modulului menţionat, elevul va dobândi abilităţi de:
• descriere a metodelor de analiză folosite în industria chimică;
• efectuare a analizelor;
• calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor.
Article III. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

- unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Managementul relaţiilor interpersonale
- unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnici de laborator în industria chimică
I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Competenţe
Nr. Unitate de
individuale din Conţinuturi
Crt. competenţă
unitate
3. MANAGEMENTUL 3.1. Creează şi  Ascultare activă: urmăreşte
RELAŢIILOR menţine relaţii interlocutorul, nu întrerupe
INTERPERSONALE profesionale interlocutorul, preia argumentele
interlocutorului în efectuarea
analizelor
 Dialog constructiv: oferă
sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi,
formulează propuneri consensuale;
exprimă un feedback pozitiv; cade de
acord; face distincţie între fapte, opinii
şi sentimente în efectuarea analizelor
 Relaţii de cooperare: suport
pentru dezvoltarea profesională a
membrilor grupului, încredere în
deciziile luate de grup, discutarea
deschisă a iniţiativelor, analiza critică
şi evaluarea opiniilor în grup în
efectuarea analizelor
 Modalităţi de îmbunătăţire a
relaţiilor interpersonale: factori
determinanţi: personali, psiho-sociali,
contextuali; metode de identificare a
modalităţilor de îmbunătăţire:
________________________________________________________________________________________ 6
observare, analiza unor indicatori de
coeziune socială, interviuri, culegere
de mărturii, motivare, încurajare,
integrare, redefiniri de rol, evitarea
jocurilor de putere în efectuarea
analizelor
3.2. Gestionează  Surse de conflict: neînţelegeri,
conflicte interese şi obiective opuse/diferite
 Modalităţi de rezolvare:
renunţarea, forţarea, aplanarea,
compromisul, confruntarea, feedback
legat de performanţă şi acceptare
 Medierea conflictelor: ascultă
părţile aflate în conflict şi le
antrenează în adoptarea unei
modalităţi de rezolvare
3.3. Gestionează  Factori interesaţi: persoanele
aşteptările factorilor implicate direct sau indirect în
interesaţi conflict
 Roluri funcţionale: în
calitate de manageri, colegi, clienţi
 Interese: personale, psiho-
sociale, contextuale
 Anticiparea şi satisfacerea
aşteptărilor: asimilarea rolului
factorilor interesaţi, comunicarea cu
factorii interesaţi prin întrebări şi
ascultare activă
18 TEHNICI DE 18.2.: Efectuează  Proba de analizat: materii
LABORATOR ÎN analize în industria prime, produşi intermediari, produşi
INDUSTRIA chimică finiţi
CHIMICĂ
 Ustensilele şi aparatura de
laborator: sticlărie, creuzete, cleme,
stative, bec de gaz, site de azbest,
trepiede
 Reactivi: corespunzători
fiecărei determinări
 Determinări experimentale
- identificări de cationi (Ag+, Pb2+,
Cu2+, Ni2+, Fe2+, Fe3+, Mn2+, Ca2+, Ba2+,
NH4+, Mg2+)
- identificări de anioni (CO32-,
CH3COO¯, Cl¯, SO42-, S2-)
- identificarea unor funcţiuni organice
(-OH, >C=O, -COOH)
-dozarea volumetrică a unei baze,
dozarea volumetrică a unui acid,
________________________________________________________________________________________ 7
dozarea volumetrică a ionului Fe2+,
dozarea volumetrică a KMnO4,
determinarea complexometrică a
durităţii apei
 Rezultatele determinărilor
experimentale
 calcule de concentraţii
(conform formulelor de calcul)
 grafice
 surse de erori
 completare de documente de
analiză (buletine, certificate de
calitate, documente de însoţire)
18 TEHNICI DE 18.1.: Descrie metode Clasificarea metodelor de analiză:
LABORATOR ÎN de analiză folosite în Analiza calitativă (anorganică
INDUSTRIA industria chimică şi organică)
CHIMICĂ Analiza cantitativă:
-analiza volumetrică ( preparare soluţii
de concentraţii molare şi normale,
determinare factor de corecţie, dozări
volumetrice – acidimetrie,
alcalimetrie, permanganatometrie,
iodometrie, complexonometrie)
-analiza gravimetrică (dozare
3+
Fe )
 Selectarea metodei de analiză
-funcţie de proba de analizat,
standarde
 Principii teoretice şi legi care
stau la baza analizelor: - mărimi de
măsurat (definiţii, unităti de măsură,
instrumente şi aparate de măsură),
reacţii chimice, legea echivalenţei
18.3. Determină  Constante fizico-chimice: -
constante fizico- densitate, vâscozitate, căldură
chimice specifică, căldură de neutralizare,
tensiune superficială, punct de topire,
punct de fierbere
Unităţi de măsură: corespunzătoare
fiecărei constante fizico-chimice
 Aparatura: -sticlărie, cleme,
trepiede, densimetre, picnometre,
balanţa hidrostatică, vâscozimetru
Hoppler, vâscozimetru Engler,
calorimetre, stalagmometru, instalaţie
pentru determinarea punctului de
topire, instalaţie pentru determinarea
________________________________________________________________________________________ 8
punctului de fierbere
 Reactivi: -corespunzători
 Determinări experimentale -
determinarea densităţii lichidelor cu
densimetrul şi picnometrul,
determinarea densităţii solidelor cu
balanţa hidrostatică,
 -determinarea căldurii de
neutralizare a NaOH, determinarea
căldurii specifice pentru materiale
solide,
- determinarea tensiunii
superficiale a lichidelor şi soluţiilor,
- determinarea punctului de
topire pentru substanţe solide,
determinarea punctului de fierbere
pentru substanţe lichide,
 Prezentarea rezultatelor:
calcule de constante (conform
formulelor de calcul); citirea mărimii
măsurate; surse de erori
18.4. Efectuează  Metode de separare: -
separarea şi distilarea, extracţia solid-lichid,
purificarea extracţia lichid-lichid, adsorbţia,
substanţelor filtrarea, centrifugarea
 Metode de purificare: -
cristalizarea, sublimarea
 Aparatura: -sticlărie, cleme,
trepiede, băi de încălzire şi răcire,
instalaţie de distilare simplă, aparat
Soxhlet, pâlnie de separare, pâlnie
Buchner, trompă de vid, centrifugă
 Reactivi: -corespunzători
 Determinări
experimentale: - separarea unui
amestec omogen lichid prin distilare,
 separarea unui amestec solid
prin extracţie
 separarea unui amestec
omogen lichid prin extracţie
omogen lichid prin adsorbţie
neomogen solid-lichid prin filtrare la
vid
________________________________________________________________________________________ 9
 purificarea unei substanţe
solide prin cristalizare,
 purificarea unei substanţe
solide prin sublimare,
 Prezentarea rezultatelor:
calcule de randamente (conform
formulelor de calcul); surse de erori
18.5. Interpretează  Compararea rezultatelor
rezultatele analizelor experimentale cu valorile prevăzute
în standarde (norme interne,
standarde de firmă, standarde române,
standarde internaţionale)
 Estimarea calităţii probelor
analizate: conformă, neconformă
 Informarea factorilor de
decizie (şef ierarhic) privind
rezultatele obţinute
IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Conform planului de învăţământ

 66 de ore din cadrul modulului M1 TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA
CHIMICĂ sunt ore de laborator tehnologic şi vor fi predate de către ingineri, câte 2
ore /săptămână,
 33 ore sunt ore de curs şi vor fi predate de ingineri, câte 1 oră/săptămână.
Competenţele din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie Managementul
relaţiilor interpersonale sunt agregate cu competenţa C 18.2. din unitatea de competenţă tehnică
specializată: Tehnici de laborator în industria chimică.
Competenţele agregate care se vor dobândi la activitatea de laborator tehnologic sub
îndrumarea inginerului sunt 3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale, 3.2. Gestionează
conflicte, 3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi., 18.2. Efectuează analize în
industria chimică
Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza
conţinuturilor tematice aferente unităţii de competenţe tehnice generale, urmărind criterii de
performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru
respectiva unitate de competenţe pentru abilităţi cheie.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii,
când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea

problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:
 Sunt centrate pe elev şi activitate
 Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea
 Realizează o comunicare multidirecţională
 Determină un parteneriat profesor-elev
________________________________________________________________________________________ 10
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia
în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz,
învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizite.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru
abilităţi cheie: comunicare, procesarea datelor numerice, evaluarea acestora făcându-se la
modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.
Exemple de activităţi de învăţare:

Pentru Competenţa 18.1.: Descrie metode de analiză folosite în industria chimică
 Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator pentru efectuarea analizelor
 Explicaţii oferite elevului
 Descrierea principiului fiecărei metode de analiză
 Discuţii privind factorii care influenţează analizele
 Exerciţii de scriere a relaţiilor matematice a legilor ce stau la baza analizelor, ecuaţiilor
reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor
 Exerciţii de definire a metodelor de analiză, identificare a unităţilor de măsură
Pentru Competenţa 18.2. Efectuează analize în industria chimică agregată cu

Competenţa 3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale,
Competenţa 3.2. Gestionează conflicte
Competenţa 3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi.
 Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator

 Exerciţii de pregătire a aparaturii de laborator
 Descrierea funcţionării aparaturii şi instalaţiilor
 Lucrări practice de dozare a substanţelor
 Lucrări practice de identificări de cationi (Ag+, Pb2+, Cu2+, Ni2+, Fe2+, Fe3+, Mn2+, Ca2+,
Ba2+, NH4+, Mg2+)
 Lucrări practice de identificări de anioni (CO32-, CH3COO¯, Cl¯, SO42-, S2-)
 Lucrări practice de identificarea unor funcţiuni organice (-OH, >C=O, -COOH)
 Lucrări practice de analiză volumetrică – dozarea unei baze
 Lucrări practice de analiză volumetrică – dozarea unui acid
 Lucrări practice de analiză volumetrică – dozarea Fe2+
 Lucrări practice de analiză volumetrică – iodometria (stabilirea factorului de corecţie a
soluţiei de titrant, dozarea KMnO4)
 Lucrări practice de analiză volumetrică – complexonometria (durităţii apei)
 Lucrări practice de analiză gravimetrică – dozarea Fe3+
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinarea concentraţiei probei de
analizat
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul erorilor
 Exerciţii pentru completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,
documente de însoţire)
 Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei
________________________________________________________________________________________ 11
 Simularea creării unor relaţii de cooperare în activităţile de laborator
 Joc de rol: rezolvarea unor situaţii de conflict
 Exerciţii de mediere a unor situaii conflictuale
Pentru Competenţa 18.3.: Determină constante fizico-chimice
 Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - densităţii lichidelor cu densimetrul

şi picnometrul, densităţii solidelor cu balanţa hidrostatică,
 Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - determinarea căldurii de
neutralizare a NaOH, determinarea căldurii specifice pentru materiale solide
 Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - determinarea tensiunii superficiale
a lichidelor şi soluţiilor
 Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - determinarea punctului de topire
pentru substanţe solide, determinarea punctului de fierbere pentru substanţe lichide
Pentru Competenţa 18.4.: Efectuează separarea şi purificarea substanţelor
 Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin distilare

 Lucrări practice de separarea unui amestec solid prin extracţie
 Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin extracţie
 Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin adsorbţie
 Lucrări practice de separarea unui amestec neomogen solid-lichid prin filtrare la vid
 Lucrări practice de purificarea unei substanţe solide prin cristalizare
 Lucrări practice de purificarea unei substanţe solide prin sublimare
Pentru Competenţa 18.5. Interpretează rezultatele analizelor

 Discuţii pe tema cauzelor care pot duce la erori
 Exerciţii de comparare a rezultatelor obţinute cu cele din normative
 Exerciţii de interpretare a rezultatelor analizelor
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara
celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru
verificarea dobândirii competenţelor se realizează evaluarea sumativă la încheierea parcurgerii
modulului. Aceasta presupune evaluarea tuturor competenţelor şi criteriilor de performanţă din
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa
unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul
au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a
estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de
evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie
ea reală sau simulată).
________________________________________________________________________________________ 12
Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce
activitatea a fost încheiată.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal
fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a
verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea
elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de
stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Instrumentele de evaluare folosite pot fi:
a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un
răspuns individual.
Exemple:
 întrebări de tip adevărat-fals
 întrebări afirmativ –logice
 întrebări cu răspunsuri multiple
 potrivire întrebare-răspuns
 întrebări de tip grilă
 întrebări de tip pereche
b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns
la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o
sarcină practică). Exemple:
 prezentare orală,
 contribuţia la discuţie,
 completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă
 întrebări cu răspuns scurt
 întrebări cu răspuns complex
 întrebări cu răspuns restrâns
 proiectul
 tema de lucru
 exerciţiu practic
 fişe de observaţie
 fişe de autoevaluare, etc.
Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor corespunzătoare

atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru evaluare.
Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument

de evaluare sumativă pentru competenţa 18.1.: Descrie metode de analiză folosite în industria
chimică, din unitatea de competenţă Tehnici de laborator în industria chimică
Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa
corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.
________________________________________________________________________________________ 13
INSTRUMENT DE EVALUARE
Titlul unităţii: TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ
Numele candidatului:
Număr de înregistrare:
Clasa:
Şcoala:
Data începerii:
Data finalizării:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Comentarii

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:
Competenţa 18.1.: Descrie metode de analiză folosite în industria chimică

Criterii de performanţă:
(a) Clasificarea metodelor de analiză

(b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit
(c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza
analizelor
Condiţii de aplicabilitate:
Metode de analiză: Analiza calitativă (anorganică şi organică)

Analiza cantitativă:
-analiza volumetrică ( preparare soluţii de concentraţii molare şi
normale, determinare factor de corecţie, dozări volumetrice –
acidimetrie, alcalimetrie, permanganatometrie, iodometrie,
complexonometrie)
-analiza gravimetrică (dozare Fe3+)
Selectarea metodei: -funcţie de proba de analizat, standarde
Principii teoretice şi legi: - mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi
aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei
Probe de Evaluare
Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să clasifice metodele de
analiză chimică, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor de
aplicabilitate.
Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să selecteze metoda de
analiză funcţie de scopul urmărit şi să explice principiile teoretice şi legile care stau la baza
analizelor, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (b), (c), conform condiţiilor de
aplicabilitate.
Există 27 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de

evaluare.

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI
Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare:
 Citiţi cu atenţie toate activităţile de evaluare înainte de a începe efectuarea lor
 Orice probleme pe care le observaţi trebuie aduse la cunoştinţa evaluatorului înainte de a

începe efectuarea activităţilor de evaluare
 Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie instrumentele şi materialele necesare pentru

parcurgerea acestei evaluări înainte de a începe efectuarea activităţilor
 Asiguraţi-vă că aţi trecut numele, data şi numărul de înregistrare pe fiecare foaie de hârtie
pe care o predaţi evaluatorului
 Efectuaţi toate activităţile de evaluare solicitate
 Când terminaţi asiguraţi-vă că aţi predat toate documentele corespunzătoare

evaluatorului: cele 5 file ale instrumentului de evaluare

TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ
Proba 1(a) Clasificarea metodelor de analiză

Probă scrisă
Sarcina 1
Efectuaţi asocierea între exemplele de analize în industria chimică şi metodele de analiză ale
produşilor chimici, punând un X în căsuţa corespunzătoare.
Nr. Metoda 1 2 3 4
Analiza
1. Acidimetria
Identificarea substanţelor organice
Determinarea factorului de corecţie a soluţiilor
de titrant
Determinarea căldurii de neutralizare a NaOH
Permanganatometria
Identificarea cationilor
Determinarea căldurii specifice pentru materiale
solide
Alcalimetria
Identificarea anionilor
Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor
Determinarea punctului de fierbere
Iodometria
Determinarea tensiunii superficiale
Dozarea ionului Fe3+ prin precipitare şi
cântărirea precipitatului
Complexonometria
Determinarea punctului de topire
Semnificaţia cifrelor
1. metodă de analiză calitativă
2. metodă de analiză volumetrică
3. metodă de analiză gravimetrică
4. determinarea mărimilor fizice
Evaluator Data
Proba 1 (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit
Probă scrisă
Sarcina 2
Identificaţi metoda de analiză corespunzătoare fiecărui scop prezentat în coloana A şi notaţi-o în
coloana B.

Nr. A- Scopul analizei B- Metoda de analiză Evaluator Data
2. Dozarea unei soluţii bazice
3. Stabilirea concentraţiei exacte a

unei soluţii de NaOH ~0,1n
4. Dozarea unei soluţii de FeSO4
5. Stabilirea componenţilor unei

probe de apă de suprafaţă
6. Dozarea unei soluţii acide
7. Determinarea puterii de spălare a

unui detergent
8. Dozarea unei sol. KMnO4
9. Dozarea ionului Fe3+
10. Determinarea durităţii apei
Proba 1 (c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelor
Probă scrisă
Sarcina 3
Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia -coloana B, unitatea de măsură -coloana C şi
instrumentul sau aparatul de măsură -coloana D pentru mărimile enumerate în coloana A.
Nr. A- B- C- D– Evaluator Data

Mărime de Definiţie Unitate Instrumente
măsurat de şi aparate
măsură de măsură
11. Masa
12. Volum
13. Densitate
14. Tensiune
superficială
15. Punct de topire
16. Căldură de
neutralizare
17. Căldură specifică
Sarcina 4
Completaţi în tabelul de mai jos, în coloana B, ecuaţiile reacţiilor chimice ce au loc în cazul
analizelor specificate în coloana A
Nr. A- Analize B- Ecuaţiile reacţiilor chimice Evaluator Data
18. Identificarea Ag+
cu reactivul de
grupă
19. Identificarea Cu+2
cu reactivul de
grupă
20. Identificarea Ba+2
cu reactivul de
grupă
21. Identificarea Cl-
cu azotat de
argint
22. Dozarea
volumetrică a
NaOH
23. Dozarea
volumetrică a
H2SO4
24. Dozarea
volumetrică a
FeSO4
25. Dozarea
iodometrică a
KMnO4
26. Dozarea
gravimetrică a
Ionului Fe3+-
Sarcina 5
Scrieţi ecuaţia matematică şi legenda notaţiilor în coloana B pentru următoarea lege.
Nr. A- Legi B- Ecuaţii matematice Evaluator Data

27. Legea
echivalenţei

INSTRUCŢIUNI ŞI GHID PENTRU EVALUATOR
INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR
Section III.1 INSTRUCŢIUNI GENERALE
1. Fiecare sarcină de evaluare trebuie completată în mod normal în cadrul unei

singure sesiuni didactice.
2. Candidatul trebuie să răspundă la întrebările din instrumentul de evaluare şi apoi

să înapoieze evaluatorului lucrarea cu răspunsurile completate.
3. În cazul probelor de evaluare scrise sau orale, evaluatorul trebuie să verifice

răspunsurile candidaţilor pe baza răspunsurilor model oferite. Cu toate acestea,
răspunsurile model nu reprezintă neapărat toate răspunsurile posibile sau
singurele răspunsuri corecte şi evaluatorul trebuie să îşi folosească propria
judecată atunci când evaluează candidaţii.
4. În cazul probelor de evaluare practice, evaluatorul trebuie să verifice performanţa

candidaţilor pe baza oricăror liste de verificare cu exemple şi/sau a oricăror fişe
cu exemple puse la dispoziţie. Candidaţii trebuie să efectueze cu succes fiecare
activitate de pe lista de verificare.
5. Întrebările orale se pot utiliza alături de alte forme de evaluare pentru a obţine
dovezi suplimentare şi/sau pentru a rezolva anumite probleme minore legate de
performanţa unui candidat. În cazul în care sunt utilizate întrebări orale,
evaluatorul trebuie să specifice acest lucru în cadrul unei note scrise şi semnate pe
lucrarea candidatului.
6. Instrumentele de evaluare rezolvate şi orice fişe tipărite solicitate ale fiecărui

candidat trebuie introduse în dosarul corespunzător.
INSTRUCŢIUNI SPECIFICE ACESTEI UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
1. Există 27 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate pentru competenţa. 18.1.

2. Este posibil ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se
efectueze pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.
Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca reevaluări.

Titlul unităţii: TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ
Competenţa:18.1.: Descrie metode de analiză folosite în industria chimică
Criteriu de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare

(a) Clasificarea metodelor de analiză Metode de analiză: Analiza calitativă (anorganică şi organică) Probă scrisă – itemi
Analiza cantitativă: de tip împerechere
-analiza volumetrică ( preparare soluţii de concentraţii molare şi normale, multiplă
determinare factor de corecţie, dozări volumetrice – acidimetrie,
alcalimetrie, permanganatometrie, iodometrie, complexonometrie)
-analiza gravimetrică (dozare Fe3+)
(b) Selectarea metodei de analiză funcţie de Selectarea metodei: -funcţie de proba de analizat, standarde Probă scrisă - itemi
scopul urmărit cu răspuns scurt
(c) Explicarea principiilor teoretice şi a Principii teoretice şi legi: - mărimi de măsurat (definiţii, unităti de Probă scrisă - itemi
legilor care stau la baza analizelor măsură, instrumente şi aparate de măsură), reacţii chimice, legea cu răspuns scurt
echivalenţei
Competenţa: 18.2.: Efectuează analize în industria chimică

(a) Identificarea probei de analizat şi a Proba de analizat: - materii prime, produşi intermediari, Probă practică – Fişa
metodei de analiză produşi finiţi de observaţie
(b) Selectarea şi pregătirea Aparatura: - sticlărie, creuzete, cleme, stative, bec de Probă practică -Fişa
reactivilor,ustensilelor şi aparaturii gaz, site de azbest, trepiede de observaţie
de laborator Reactivi: - corespunzători fiecărei determinări
(c) Executarea determinărilor Determinări - identificări de cationi (Ag+, Pb2+, Cu2+, Ni2+, Fe2+, Fe3+, Probă practică -Fişa
experimentale în condiţii de Mn2+, Ca2+, Ba2+, NH4+, Mg2+) de observaţie
securitate - identificări de anioni (CO32-, CH3COO¯, Cl¯, SO42-, S2-)
- identificarea unor funcţiuni organice (-OH, >C=O, -COOH)
- dozarea volumetrică a unei baze, dozarea volumetrică a unui acid,
dozarea volumetrică a ionului Fe2+, dozarea volumetrică a KMnO4,
determinarea complexometrică a durităţii apei
(d) Prezentarea rezultatelor Calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul) Probă scrisă – tema
determinărilor experimentale Surse de erori de lucru
Completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,
documente de însoţire)
Competenţa: 18.3.: Determină constante fizico-chimice

(a) Definirea constantelor fizico-chimice Constante fizico-chimice: - densitate, vâscozitate, căldură specifică, Probă scrisă – itemi
şi a unităţilor de măsură căldură de neutralizare, tensiune superficială, punct de topire, punct de cu răspuns scurt
fierbere
Unităţi de măsură: corespunzătoare fiecărei constante fizico-chimice
(b) Selectarea şi pregătirea Aparatura: -sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepiede, Probă practică -Fişa
reactivilor,ustensilelor şi aparaturii densimetre, picnometre, balanţa hidrostatică, vâscozimetru Hoppler, de observaţie
de laborator vâscozimetru Engler, calorimetre, stalagmometru, instalaţie pentru
determinarea punctului de topire, instalaţie pentru determinarea punctului
de fierbere
Reactivi: -corespunzători fiecărei determinări
(c) Executarea determinărilor Determinări - determinarea densităţii lichidelor cu densimetrul şi Probă practică -Fişa
experimentale în condiţii de picnometrul, determinarea densităţii solidelor cu balanţa hidrostatică, de observaţie
securitate -determinarea căldurii de neutralizare a NaOH, determinarea căldurii
specifice pentru materiale solide,
- determinarea tensiunii superficiale a lichidelor şi soluţiilor,
- determinarea punctului de topire pentru substanţe solide, determinarea
punctului de fierbere pentru substanţe lichide,
(d) Prezentarea rezultatelor calcule de constante (conform formulelor de calcul) Probă scrisă – tema
determinărilor experimentale citirea mărimii măsurate de lucru
surse de erori

Competenţa: 18.4.: Efectuează separarea şi purificarea substanţelor

(a) Definirea metodei de separare şi Metode de separare: - distilarea, extracţia solid-lichid, extracţia lichid- Probă scrisă – itemi
purificare a amestecurilor lichid, adsorbţia, filtrarea, centrifugarea cu răspuns scurt
Metode de purificare: - cristalizarea, sublimarea
(b) Selectarea şi pregătirea Aparatura: -sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepiede, Probă practică -Fişa
reactivilor,ustensilelor şi aparaturii băi de încălzire şi răcire, instalaţie de distilare simplă, aparat Soxhlet, de observaţie
de laborator pâlnie de separare, pâlnie Buchner, trompă de vid, centrifugă
Reactivi: -corespunzători fiecărei determinări
(c) Executarea determinărilor Determinări experimentale: - separarea unui amestec omogen lichid prin Probă practică -Fişa
experimentale în condiţii de distilare, de observaţie
securitate separarea unui amestec solid prin extracţie
separarea unui amestec omogen lichid prin extracţie
separarea unui amestec omogen lichid prin adsorbţie
separarea unui amestec neomogen solid-lichid prin filtrare la vid
purificarea unei substanţe solide prin cristalizare,
purificarea unei substanţe solide prin sublimare,
(d) Prezentarea rezultatelor Calcule de randamente (conform formulelor de calcul) Probă scrisă – tema
determinărilor experimentale Surse de erori de lucru
Competenţa: 18.5.: Interpretează rezultatele analizelor

(a) Compararea rezultatelor determinărilor Standarde: - norme interne, standarde de firmă, Probă scrisă- întrebări
experimentale cu valorile din standarde standarde române, standarde internaţionale cu alegere multiplă
(b) Estimarea calităţii probelor analizate Estimarea calităţii: - conformă, neconformă Probă scrisă –
întrebări cu alegere
duală
(c) Informarea factorilor de decizie privind rezultatele Factori de decizie: - şef ierarhic Probă orală –
obţinute întrebări cu răspuns
scurt
GHIDUL EVALUATORULUI

Proba 1(a) Clasificarea metodelor de analiză

Probă scrisă
Sarcina 1
Efectuaţi asocierea între exemplele de analize în industria chimică şi metodele de analiză ale
produşilor chimici, punând un X în căsuţa corespunzătoare.
Nr. Metoda 1 2 3 4
Analiza
1. Acidimetria X
Identificarea substanţelor organice X
Determinarea factorului de corecţie a soluţiilor X
de titrant
Determinarea căldurii de neutralizare a NaOH X
Permanganatometria X
Identificarea cationilor X
Determinarea căldurii specifice pentru materiale X
solide
Alcalimetria X
Identificarea anionilor X
Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor X
Determinarea punctului de fierbere X
Iodometria X
Determinarea tensiunii superficiale X
Dozarea ionului Fe3+ prin precipitare şi X
cântărirea precipitatului
Complexonometria X
Determinarea punctului de topire X
Semnificaţia cifrelor
1. metodă de analiză calitativă
2. metodă de analiză volumetrică
3. metodă de analiză gravimetrică
4. determinarea mărimilor fizice
Evaluator Data
Proba 1 (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit
Probă scrisă
Sarcina 2

Alegeţi metoda de analiză corespunzătoare fiecărui scop prezentat în coloana A şi notaţi-o în
coloana B.
Nr. A- Scopul analizei B- Metoda de analiză Evaluator Data

2. Dozarea unei soluţii bazice Acidimetria
3. Stabilirea concentraţiei exacte a Determinarea factorului de

unei soluţii de NaOH ~0,1n corecţie a soluţiilor de titrant
4. Dozarea unei soluţii de FeSO4 Permanganatometria
5. Stabilirea componenţilor unei Identificarea cationilor şi

probe de apă de suprafaţă anionilor
6. Dozarea unei soluţii acide Alcalimetria ,
7. Determinarea puterii de spălare a Determinarea tensiunii

unui detergent superficiale
8. Dozarea unei sol. KMnO4 Iodometria
9. Dozarea ionului Fe3+ Gravimetria
10. Determinarea durităţii apei Complexonometria
*Se fac următoarele precizări:

 Orice alte exemple corecte vor fi considerate valabile
Proba 1 (c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelor
Probă scrisă
Sarcina 3
Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia -coloana B, unitatea de măsură -coloana C şi
instrumentul sau aparatul de măsură -coloana D pentru mărimile enumerate în coloana A.
Nr. A- Mărime B- Definiţie C- Unitate D– Evaluator Data

de măsurat de măsură Instrumente
şi aparate de
măsură
11. Masa Cantitatea de kg, g Balanţa
materie conţinută tehnică,
de un corp, analitică
definită ca
raportul dintre
greutate şi
acceleraţie
12. Volum Spaţiul ocupat de l, ml, cm3 Pipeta,
orice corp cilindrul
gradat, biureta
13. Densitate Masa unităţii de g/cm3 Densimetru,
volum balanţa
hidrostatică,
picnometru
14. Tensiune Forţa tangenţială dyn/cm Stalagmometr
superficială de la suprafaţa u Traube
unui lichid, care
acţionează pe
unitatea de
lungime a
perimetrului
suprafeţei de
separaţie şi care
tinde să micşoreze
suprafaţa de
separare dintre
lichid şi mediul
ambiant.
15. Punct de Temperatura la °C termometru
topire care o substanţă
trece din stare
solidă în stare
lichidă.
16. Căldură de căldura degajată J/mol Calorimetru-
neutralizare când un ion-gram termometru
de hidroniu (H3O+)
reacţionează în
soluţie diluată cu
un ion-gram de
hidroxid (OH¯)
pentru a forma o
moleculă gram de
apă
17. Căldură cantitatea de J/g·°C; Calorimetru-
specifică căldură necesară cal/ g·°C termometru
unui gram de
substanţă pentru a-
şi ridica
temperatura cu
1ºC.
Sarcina 4
Completaţi în tabelul de mai jos, în coloana B, ecuaţiile reacţiilor chimice ce au loc în cazul
analizelor specificate în coloana A
Nr. A- Analize B- Ecuaţiile reacţiilor chimice Evaluator Data

18. Identificarea Ag+ Ag+ + HCl  AgCl + H+
cu reactivul de
grupă
19. Identificarea Cu+2 Cu+2 + H2S  CuS + 2H+
cu reactivul de
grupă
20. Identificarea Ba+2 Ba+2 + (NH4)2CO3  BaCO3 +2 NH4+
cu reactivul de
grupă
21. Identificarea Cl- AgNO3+ Cl¯  AgCl + NO3¯
cu azotat de
argint
22. Dozarea NaOH + HCl  NaCl + H2O
volumetrică a
NaOH
23. Dozarea NaOH + H2SO4 Na2SO4 + 2H2O
volumetrică a
H2SO4
24. Dozarea 10FeSO4 +2KMnO4 +8H2SO45 Fe2(SO4)3
volumetrică a +2 MnSO4 + K2SO4 +8 H2O
FeSO4
25. Dozarea 2KMnO4 +8H2SO4 +10KI  2MnSO4 +
iodometrică a 6K2SO4 +5I2 +8H2O
KMnO4 2 Na2S2O3 + I2  2 NaI + Na2S4O6
26.Dozarea Fe3+ + 3NH4OH  Fe(OH)3 + 3NH4+

gravimetrică a 2Fe(OH)3 → Fe2O3 + 3H2O
3+
Ionului Fe
 Se poate solicita scrierea altor reacţii din analiza calitativă
Sarcina 5
Scrieţi ecuaţia matematică şi legenda notaţiilor în coloana B pentru următoarea lege.
Nr. A- Legi B- Ecuaţii matematice Evaluator Data

27. Legea nA· VA = nB· VB
echivalenţei în care: nA; nB = concentraţia normală a
probei şi titrantului
VA; VB = volumul de probă şi titrant

 Se iau în considerare oricare alte notaţii corecte.

V. Sugestii metodologice
1. Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:

1. Obiectul chimiei analitice
2. Analiza chimică calitativă
2.1. Analiza calitativă a cationilor
2.2. Analiza calitativă a anionilor
2.3. Analiza calitativă a substanţelor organice
3. Analiza volumetrică.
3.1. Soluţii (concentraţie molară, normală)
3.2. Acidimetria. Dozarea unei soluţii de NaOH.
3.3. Alcalimetria. Dozarea unei soluţii de H2SO4.
3.4. Permanganatometria Dozarea unei soluţii de Fe2+.
3.5. Iodometria
3.5.1. Titrant: sol. Na2S2O3 0,1n, condiţii.
3.5.2. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de titrant.
3.5.3. Dozarea unei soluţii de KMnO4
3.6. Complexonometria
3.6.1. Titrant: sol. Complexon III 0,05m, indicatori, condiţii.
3.6.2. Determinarea durităţii apei (totală şi temporară)
4. Analiza gravimetrică
4.1. Etapele analizei gravimetrice.
4.2. Dozarea gravimetrică a ionului Fe3+.
5. Determinarea constantelor fizico-chimice

5.1. Determinarea densităţii lichidelor cu densimetrul şi picnometrul,
5.2. Determinarea densităţii solidelor cu balanţa hidrostatică,
5.3. Determinarea vâscozităţii lichidelor
5.4. Determinarea căldurii de neutralizare a NaOH,
5.5. Determinarea căldurii specifice pentru materiale solide,
5.6. Determinarea tensiunii superficiale a lichidelor şi soluţiilor,
5.7. Determinarea punctului de topire pentru substanţe solide,
5.8. Determinarea punctului de fierbere pentru substanţe lichide,
6. Metode de separare şi purificare

6.1. Distilarea ,
6.2. Extracţia solid-lichid şi lichid-lichid,
6.3. Adsorbţia
6.4. Filtrarea
6.5. Centrifugarea
6.6. Cristalizarea
6.7. Sublimarea
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material

didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiţi.
Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

Total ore Ore laborator
Teme (conţinuturi)
alocate tehnologic
3 2
1. Obiectul chimiei analitice
2. Analiza chimică calitativă 15 10
Evaluare 3 2
3. Analiza volumetrică 18 12
4. . Analiza gravimetrică 6 4
Evaluare 6 4
5. Determinarea constantelor fizico-chimice 18 12
Evaluare 6 4
6. Metode de separare şi purificare 18 12
Evaluare 6 4
Total ore 99 66
2.Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de cultură de specialitate şi de

laborator tehnologic.
Orele de cultură de specialitate vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de
lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.
Se recomandă ca orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic să fie predate de
acelaşi profesor.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.
Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:
1. Identificarea cationilor
2. Identificarea anionilor
3. Prepararea soluţiilor de concentraţie molară
4. Prepararea soluţiilor de concentraţie normală
5. Prepararea soluţiilor de concentraţie normală prin diluare
6. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de HCl 0,1n
7. Determinarea titrului unei soluţii de NaOH
8. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de NaOH 0,1n
9. Determinarea titrului unei soluţii de H2SO4
10. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de KMnO4 0,1n
11. Determinarea titrului unei soluţii de Fe2+
12. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de Na2S2O3 0,1n
13. Determinarea titrului unei soluţii de KMnO4
14. Determinarea durităţii temporare a apei
15. Determinarea durităţii totale a apei
16. Determinarea gravimetrică a titrului unei soluţii de Fe3+
17. Determinarea densităţii cu densimetrul, cu picnometrul, cu balanţa
hidrostatică
18. Determinarea caldurii de neutralizare
19. Determinarea căldurii specifice
20. Determinarea tensiunii superficiale
21. Determinarea punctelor de topire, fierbere
22. Separarea amestecurilor omogene prin distilare
23. Separarea amestecurilor prin extracţie
24. Separarea amestecurilor prin adsorbţie
25. Purificarea substanţelor prin cristalizare
26. Purificarea substanţelor prin sublimare
3. În cadrul instruirii practice în laboratorul de Tehnici de laborator în industria

chimică competenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea
diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:
A. Strategia lucrului îndividual
B. Strategia lucrului pe grupe
 activitatea se poate desfăşura cu clasa împărţită pe grupe mari  6-8 elevi sau pe grupe
mici2-3 elevi)
C. Strategia concurenţială
 activitatea se poate desfăşura frontal, cu clasa împărţită în două sau cu clasa împărţită pe
grupe mari  6-8 elevi;
 tema fiecărei grupe este evaluată de celelalte grupe, activitatea de evaluare fiind monitorizată
de profesor
D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe grupe)
 activitatea se poate desfăşura cu clasa împărţită pe grupe mari  6-8 elevi sau pe grupe
mici2-3 elevi;
 aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de două grupe, care în final îşi prezintă şi compară
rezultatele obţinute;
 profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi autoevaluează activitatea;
grupele se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
 Autoevaluarea
 Coevaluarea
 Tema în clasă
 Tema pentru acasă
 Investigaţia

MODULUL 2 OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE
Număr de ore alocate = 66 ore/an , din care: 33 ore/an laborator tehnologic
I. Notă de prezentare

Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc
calificarea.
Curriculumul pentru nivelul 3, clasa a XII-a şi a XIII-a, este construit pe baza unităţilor
de competenţă pentru abilităţi cheie şi în special pe unităţi de competenţă tehnice reprezentând
pregătirea pentru calificarea Tehnician în industria chimică.
Nivelul 3 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a, pe ruta
Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice, în
vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor necesare calificării de
Tehnician în industria chimică.
Pregătirea tehnică la nivelul 3 se desfaşoară pe parcursul a doi ani de studiu, clasele a XII-a
şi a XIII-a şi este concepută în sistem modular progresiv în vederea corelării unităţilor de
competenţă din Standardul de pregătire profesională cu conţinuturile tematice.
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul OPERAŢII MECANICE ŞI

HIDRODINAMICE vizează atingerea competenţelor din unitatea de competenţă tehnică
OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE.
Modulul OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE se desfãsoarã pe durata a

33 sãptãmâni. Numãrul total de ore alocate modulului este de 66 de ore, din care:
- 33 de ore de instruire practicã – laborator tehnologic efectuat de profesorul inginer, cu
clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12 elevi
Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandă ca acelaşi

profesor sã predea atât orele de cultură de specialitate cât şi orele de instruire practică în
laboratorul tehnologic.
Modulul OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE, prin conţinuturile pe care
le propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul 3 de
calificare.
Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în

tabelul de la punctul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de
aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă respectivă.
Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică a parcurgerii lor în capitolul V-
Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe teme de conţinut.
Conţinuturile propuse în modulul OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICEconstituie
baza privind identificarea utilajelor specifice operaţiilor mecanice şi hidrodinamice dintr-o
instalaţie, citirea unei scheme tehnologice, identificarea elementelor componente ale utilajelor
specifice operaţiilor mecanice şi hidrodinamice urmărindu-se astfel, atingerea competenţelor
necesare pentru calificarea Tehnician în industria chimică.

În elaborarea curriculumului acestui modul a fost vizată unitatea de competenţă tehnice
OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE care se regăseşte în totalitate în acest modul,
iar competenţele obţinute prin această unitate de competenţă sunt necesare în dobândirea
deprinderilor de :
 caracterizarea operaţiilor mecanice şi hidrodinamice;
 identificarea utilajelor specifice operaţiilor mecanice şi hidrodinamice dintr-o
instalaţie;
 identificare a elementelor componente ale utilajelor specifice operaţiilor mecanice
şi hidrodinamice;
 lucru la utilajele specifice operaţiilor mecanice şi hidrodinamice care intră în
alcătuirea unor instalaţii (pornire, oprire)
 citirea parametrilor la aparatele de măsură.
 aplicare a procedurilor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice acestor utilaje
Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu

competenţele din standardele de pregătire profesională. În acest demers profesorul va parcurge
integral standardul de pregătire profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate la
fiecare competenţă.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Unitatea tehnică generală : 15. OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Modul OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE
Număr de ore alocate 66 ore/an , din care: 33 ore/an laborator tehnologic
Competenţe
Unităţi de
îndividuale din Conţinuturi tematice
competenţă
unitate
15. OPERAŢII 15.1. Operaţii mecanice: mărunţire, clasare,
MECANICE ŞI Caracterizează transport, dozare şi depozitare
HIDRODINAMICE
operaţiile Metode de realizare a operaţiilor mecanice
mecanice - mărunţire: comprimare, lovire, frecare, tăiere
- clasare: cernere, separare pneumatică
- transport: mecanic, pneumatic
 Factorii care influenţează operaţiile
mecanice : natura materialului,
granulometrie, umiditate, gradul de
mărunţire, suprafaţa activă de cernere
15.2. Identifică Utilaje specifice operaţiilor mecanice:
utilaje specifice - utilaje de mărunţire: concasor cu ciocane,
operaţiilor concasor conic, moară cu bile
mecanice din - utilaje de clasare: ciururi prin refuz şi prin
industria chimică trecere, separator pneumatic centrifugal
- utilaje pentru transportul solidelor : elevator,
transportor cu bandă, transportor elicoidal
- dozatoare: dozatorul celular
- depozite: siloz, buncăr

15.3 Mărimi caracteristice ale fluidelor:
Caracterizează - densitate, viscozotate, presiune, debit
operaţiile volumetric, viteza de curgere
hidrodinamice Operaţii hidrodinamice:
- transportul lichidelor, transportul şi comprimarea
gazelor, separarea amestecurilor eterogene,
amestecarea fluidelor, fluidizarea
Metode de separare:
 - sedimentare, filtrare, centrifugare
15.4. Identifică Utilaje pentru transportul lichidelor:
utilajele specifice - montejus, pompa cu piston cu simplu şi
operaţiilor cu dublu efect, pompa centrifugă
hidrodinamice monoetajată, pompa rotativă
Utilaje pentru transportul gazelor:
- compresor cu piston cu simplu efect,
compresor centrifugal, suflanta
Utilaje pentru separarea sistemelor lichid
solid:
- decantoare (discontinuu, conic)
- filtre (filtru nuce, filtru presă, filtru cu strat
granular) centrifuga filtrantă
Utilaje pentru separarea sistemelor lichid-
lichid:
- centrifuga decantoare
Utilaje pentru separarea sistemelor gaz-
solid:
- ciclonul, filtrul cu saci
Utilaje pentru amestecare :
- materiale solide: malaxor,
- materiale fluide: agitatoare mecanice ( cu elice,
centrifuge), amestecător prin barbotare
Parametrii pompelor:
- debitul pompei, înălţimea de aspiraţie,
înălţimea de refulare
15.5. Efectuează Date: - densitatea, viscozitatea, coeficientul de
calcule tehnologice frecare
specifice utilajelor Documentaţie de specialitate: - diagrama -Re,
hidrodinamice tabele cu densităţi, viscozităţi,
Calcule :
- debit masic, debit volumetric, viteza de curgere
- aplicarea ecuaţiei staticii fluidelor, ecuaţiei de
continuitate; .
- criteriul Reynolds
- pierderile de presiune la curgerea fluidelor prin
conducte drepte
- raportul de comprimare
Bilanţ de materiale pentru operaţii de separare:
sedimentare, filtrare, centrifugare
15.6. Descrie Pornirea:
modul de - în regim de lucru normal
funcţionare, Oprirea:
exploatare şi - normală, accidentală
întreţinere a Incidente funcţionale:
utilajelor specifice - zgomote şi vibraţii anormale, neetanşeităţi
operaţiilor Lucrări de întreţinere curentă :
mecanice şi - etanşare, ungere, curăţare
operaţiilor Proceduri de securitate a muncii:
hidrodinamice - norme specifice şi instrucţiuni proprii de
securitate a muncii la utilajele pentru operaţiile
mecanice şi hidrodinamice
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea competenţelor
vizate.
Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:
 Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor tehnice
Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup,
dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin
cooperare (mozaicul), învăţarea prin descoperire, observaţia individuală.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: Igiena şi securitatea muncii, Managementul calităţii, Lucrul în echipă, Comunicarea
şi numeraţia, Gîndire critică şi rezolvarea de probleme evaluarea acestora facându-se la alte
module.
Exemple de activitãţi de învãţare:
Pentru Competenţa 15.1. Caracterizează operaţiile mecanice

 Exerciţii de identificare şi de prezentare a meodelor de realizare a operaţiilor mecanice
 Exerciţii de identificare a factorilor care influenţează operaţiile mecanice
Pentru Competenţa 15.2. Identifică utilaje specifice operaţiilor mecanice

 Exerciţii de identificare a utilajelor specifice operaţiilor mecanice dintr-o instalaţie/schiţă
tehnologică
-utilaje de mărunţire: concasor cu ciocane, concasor conic, moară cu bile
- utilaje de clasare: ciururi prin refuz şi prin trecere, separator pneumatic centrifugal;
- utilaje pentru transport solide : elevator, transportor cu bandă, transportor elicoidal;
- dozatoare: dozatorul celular;
 Exerciţii de precizare a părţilor componente ale utilajelor specifice operaţiilor mecanice din
industria chimică

Pentru Competenţa 15.3. Caracterizează operaţiile hidrodinamice
 Exerciţii de identificare a mărimilor caracteristice ale fluidelor
 Exerciţii de prezentare a operaţiilor hidrodinamice şi a metodelor de separare a amestecurilor
eterogene
Pentru Competenţa 15.4. Identifică utilajele specifice operaţiilor hidrodinamice
 Exerciţii de identificare a utilajelor specifice operaţiilor hidrodinamice, dintr-o instalaţie
/schiţă tehnologică, în funcţie de natura fluidelor
 - pentru transportul lichidelor: montejus, pompa cu piston cu simplu şi cu dublu
 efect, pompa centrifugă monoetajată, pompa rotativă;
- pentru transportul gazelor: compresor cu piston, compressor centrifugal, suflantă
- pentru separarea sistemelor lichid-solid:
 decantoare (discontinuu, conic);
 filtre (filtru nuce, filtru presă, filtru cu strat granular);
 centrifuga filtrantă
- pentru separarea sistemelor lichid-lichid:
 centrifuga decantoare
- pentru separarea sistemelor gaz-solid:
 ciclonul;
 filtrul cu saci
- pentru amestecare :
 materiale solide: malaxor,
 materiale fluide: agitatoare mecanice ( cu elice, centrifuge), amestecător
prin barbotare
 Exerciţii de identificare a părţilor componente ale utilajelor specifice operaţiilor
hidrodinamice din industria chimică
 Exerciţii de precizare a parametrilor principali ai pompelor (debit de pompare, înălţime de
aspiraţie, înălţime de refulare)
Pentru Competenţa 15.5. Efectuează calcule tehnologice specifice utilajelor hidrodinamice

 Exerciţii de preluarea a datelor necesare efectuării calculelor(densitate, viscozitate, coeficient
de frecare) din documentaţia de specialitate (tabele cu densităţi, viscozităţi, diagrama -Re)
 Aplicaţii numerice corespunzătoare transportului fluidelor(calcularea debitului masic,
debitului volumetric, vitezei de curgere, aplicarea ecuaţiei staticii fluidelor, ecuaţiei de
continuitate; determinarea regimului de curgere, calcularea pierderilor de presiune la
curgerea fluidelor prin conducte drepte, calcularea raportul de comprimare)
 Alicaţii numerice folosind ecuaţiile de bilanţ de materiale la operaţiile de separare
(sedimentare, filtrare, centrifugare)
Pentru Competenţa 15.6. Descrie modul de funcţionare, exploatare şi întreţinere a utilajelor

specifice operaţiilor mecanice şi operaţiilor hidrodinamice
 Exerciţii de prezentare a principiului de funcţionare a utilajelor specifice operaţiilor
mecanice şi operaţiilor hidrodinamice din industria chimică
 Exerciţii de prezentare a manevrelor de pornire-oprire a utilajelor specifice operaţiilor
mecanice şi operaţiilor hidrodinamice din industria chimică conform instrucţiunilor de
lucru
 Exerciţii de identificare a incidentelor funcţionale care pot să apară în timpul exploatării
utilajelor specifice operaţiilor mecanice şi operaţiilor hidrodinamice din industria chimică
 Exerciţii de precizare a rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor specifice
operaţiilor mecanice şi operaţiilor hidrodinamice din industria chimică
 Exerciţii de aplicare a procedurilor de securitate a muncii specifice utilajelor pentru
operaţiile mecanice şi operaţiilor hidrodinamice în industria chimică
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea implică observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea
reală sau simulată).
Evaluarea activităţii înseamnă să urmăreşti şi să analizezi activitatea realizată de elev după
ce lucrarea a fost încheiată.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie
în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
 prezentare orală;
 contribuţia la discuţie;
 tema de lucru;
 fişe de observaţie;
 fişe de autoevaluare;
 referate tematice;
 proiecte;
 portofoliul, etc.
 Autoevaluarea
 Coevaluarea
 Tema în clasă
 Investigaţia
Este prezentat un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 15.1.

Caracterizează operaţiile mecanice În acest exemplu sunt evaluate toate criteriile de performanţă
ale competenţei, folosindu-se toate condiţiile de aplicabilitate ale competenţei respective.
corespunzătoare, alături de dată.
Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii evaluatorului în toate
căsuţele coresnunzătoare.
Număr unitate: U 15
Titlul Unităţii: 15. OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE
Competenţa 15.1. : Caracterizează operaţiile mecanice

Criterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de Probe de evaluare Instrumentul
performanţă de evaluare
(a) Definirea operaţiilor mecanice Operaţii mecanice: - mărunţire, clasare, transport, dozare Probă 1
şi depozitare orală/scrisă/practică
(b) Descrierea metodelor de realizare a Metode de realizare la Probă 1
operaţiilor mecanice - mărunţire: comprimare, lovire, frecare, tăiere orală/scrisă/practică
(c ) Identificarea factorilor care Factori: natura materialului, granulometrie, umiditate, Probă 1
influenţează operaţiile mecanice gradul de mărunţire, suprafaţa activă de cernere orală/scrisă/practică
Competenţa 15.2. Identifică utilaje specifice operaţiilor mecanice

Criterii de performanta Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare Instrumentul
performanta de evaluare
(a) Recunoaşterea utilajelor specifice Utilaje specifice operaţiilor mecanice: Probă 2
operaţiilor mecanice din industria - utilaje de mărunţire: concasor cu orală/scrisă/practică
chimică ciocane, concasor conic, moară cu bile
- utilaje de clasare: ciururi prin refuz şi
prin trecere, separator pneumatic
centrifugal
(b) Identificarea părţilor componente ale - utilaje pentru transport solide : elevator, Probă 2
utilajelor specifice operaţiilor transportor cu bandă, transportor orală/scrisă/practică
mecanice din industria chimică elicoidal
- dozatoare: dozatorul celular

Competenţa 15.3. Caracterizează operaţiile hidrodinamice
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare Instrumentul
(a) Precizarea mărimilor caracteristice Mărimi caracteristice ale fluidelor: densitate, viscozotate, Probă orală/scrisă 3
ale fluidelor presiune, debit volumetric, viteza de curgere
(b) Definirea operaţiilor hidrodinamice Operaţii hidrodinamice: transportul lichidelor, Probă orală/ scrisă 3
transportul şi comprimarea
gazelor, separarea
amestecurilor eterogene,
amestecarea fluidelor,
fluidizarea
(c ) Prezentarea metodelor de separare a Metode de separare: sedimentare, filtrare, centrifugare Probă orală/ scrisă 3
amestecurilor eterogene
Competenţa 15.4.: Identifică utilajele specifice operaţiilor hidrodinamice

(a) Recunoaşterea utilajelor specifice Utilaje pentru transportul lichidelor:- montejus, pompa cu Probă orală/scrisă 4
operaţiilor hidrodinamice în funcţie piston cu simplu şi cu dublu efect, pompa centrifugă
de natura fluidelor monoetajată, pompa rotativă

(b) Identificarea părţilor componente ale Utilaje pentru transportul gazelor: compresor cu piston cu Probă orală/ 4
utilajelor specifice operaţiilor simplu efect, compresor centrifugal, suflanta scrisă/practică
hidrodinamice Utilaje pentru separarea sistemelor lichid-solid::
decantoare (discontinuu, conic), filtre (filtru nuce, filtru
presă, filtru cu strat granular) centrifuga filtrantă
Utilaje pentru separarea sistemelor lichid-lichid:
centrifuga decantoare
Utilaje pentru separarea sistemelor gaz-solid: ciclonul,
filtrul cu saci
Utilaje pentru amestecare :
- materiale solide: malaxor,
- materiale fluide: agitatoare mecanice ( cu elice,
centrifuge), amestecător prin barbotare
(c) Precizarea parametrilor principali ai Parametrii pompelor: debitul pompei, înălţimea de Probă orală/
pompelor aspiraţie, înălţimea de refulare scrisă
Competenţa 15.5. : Efectuează calcule tehnologice specifice utilajelor hidrodinamice

(a) Preluarea datelor necesare efectuării Date: densitatea, viscozitatea, coeficientul de frecare, Probă scrisă 5
calculelor din documentaţia de Documentaţie de specialitate: diagrama -Re, tabele cu
specialitate densităţi, viscozităţi,
(b) Efectuarea de calcule Calcule : - debit masic, debit volumetric, viteza de curgere Probă scrisă 5
corespunzătoare transportului - aplicarea ecuaţiei staticii fluidelor, ecuaţiei de
fluidelor continuitate; .
- criteriul Reynolds
- pierderile de presiune la curgerea fluidelor prin
conducte drepte
- raportul de comprimare

(c) Aplicarea ecuaţiilor de bilanţ de Operaţii de separare: sedimentare, filtrare, centrifugare Probă scrisă 5
materiale la operaţiile de separare
Competenţa 24.15.6. Descrie modul de funcţionare, exploatare şi întreţinere a utilajelor specifice operaţiilor mecanice şi operaţiilor
hidrodinamice
(a) Descrierea principiului de Utilaje specifice operaţiilor mecanice ( concasor cu Probă orală/scrisă 6
funcţionare a utilajelor specifice ciocane, concasor conic, moară cu bile; ciururi prin refuz şi
operaţiilor mecanice şi operaţiilor prin trecere, separator pneumatic centrifugal; elevator,
hidrodinamice din industria chimică transportor cu bandă, transportor elicoidal; dozatorul
i) celular,siloz, buncăr)
Utilaje pentruoperaţiile hidrodinamice ( montejus, pompa
cu piston cu simplu şi cu dublu efect, pompa centrifugă
monoetajată, pompa rotativă; compresor cu piston cu
simplu efect, compresor centrifugal, suflantă;
decantordiscontinuu, decantor conic; filtru nuce, filtru
presă, filtru cu strat granular, centrifugă filtrantă;centrifugă
decantoare; ciclon, filtru cu saci; malaxor, agitator cu
elice, agitator centrifugal, amestecător prin barbotare
(b) Precizarea manevrelor de pornire- Pornirea: în regim de lucru normal Probă orală/scrisă 6
oprire a utilajelor specifice
operaţiilor mecanice şi operaţiilor Oprirea: normală, accidentală
conform instrucţiunilor de lucru
(c) Identificarea incidentelor funcţionale Incidente funcţionale: zgomote şi vibraţii anormale, Probă orală/ 6
care pot să apară în timpul neetanşeităţi scrisă/practică
exploatării utilajelor specifice
operaţiilor mecanice şi operaţiilor

(d) Explicarea rolului lucrărilor de Lucrări de întreţinere curentă : etanşare, ungere, curăţare Probă orală/scrisă 6
întreţinere curentă a utilajelor
specifice operaţiilor mecanice şi
operaţiilor hidrodinamice din
industria chimică
(e) Respectarea procedurilor de Proceduri de securitate a muncii: norme specifice şi Probă orală/ 6
securitate a muncii specifice instrucţiuni proprii de securitate a muncii la utilajele scrisă/practică
utilajelor pentru operaţiile mecanice pentru operaţiile mecanice şi hidrodinamice
şi operaţiilor hidrodinamice în
industria chimică

Această evaluare se referă la:
Unitarea de competenţă generală:
Competenţa 15.1. : Caracterizează operaţiile mecanice
Criterii de Performanţă:
(a) Definirea operaţiilor mecanice
(b) Enumerarea metodelor de realizare a operaţiilor mecanice

(c) Identificarea factorilor care influenţează operaţiile mecanice
Operaţii mecanice: mărunţire, clasare, transport, dozare şi depozitare
Metode de realizare la
- mărunţire: comprimare, lovire, frecare, tăiere
Factori: natura materialului, granulometrie, umiditate, gradul de mărunţire, suprafaţa

activă de cernere
Probe de Evaluare
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
caracterizeze operaţiile mecanice aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b) şi (c)
conform condiţiilor de aplicabilitate

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 17 activităţi de evaluare.
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:
 Citiţi cu atenţie toate testele înainte de a încerca să le rezolvaţi
 Dacă observaţi vreo problemă la vreunul dintre teste, aduceţi acest lucru în atenţia
evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului.
 Îninate de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,

materialele necesare rezolvării testului.
 Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o
veţi înmâna evaluatorului
 Rezolvaţi toate punctele acestui test
 Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru
acest test.

INSTRUMENT DE EVALUARE 1
1 A Definirea operaţiilor mecanice
Evaluarea 1: Să se definească următoarele operaţii mecanice .
Definirea operaţiei Evaluator Data

Nr Operaţia mecanice
crt mecanică
.
1. Mărunţire
2. Clasare
3. Transport
4. Dozare
5. Depozitare
1B Enumerarea metodelor de realizare a operaţiilor mecanice
Evaluarea 2:
Efectuaţi asocierea între tipurile de OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE şi
metodele de realizare ale acestora, punând un X în căsuţa corespunzătoare.
Nr. Cerinţa Evaluator Data

crt. Mărunţire Clasare Transport
6. Pneumatic
7. Mecanic
8. Lovire
9. Taiere
10. Cernere
11. Comprimar
e
12. Frecare
1C Identificarea factorilor care influenţează operaţiile mecanice
Evaluarea 3:
Efectuaţi asocierea între tipurile de OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE şi
metodele de realizare ale acestora,punand un X în căsuţa corespunzătoare
Nr. Cerinţa Evaluator Data

crt. Mărunţire Clasare Transpor
t
13. gradul de
mărunţire
14. granulometrie
15. suprafaţa
activă de
cernere
16. umiditate
17. natura
materialului
Competenţa15.3. : Caracterizează operaţiile hidrodinamice
(a) Precizarea mărimilor caracteristice ale fluidelor
(b) Definirea operaţiilor hidrodinamice
(c) Prezentarea metodelor de separare a amestecurilor eterogene
Mărimi caracteristice ale fluidelor: densitate, viscozitate, presiune, debit volumetric, viteza de
curgere
Operaţii hidrodinamice: transportul lichidelor, transportul şi comprimarea gazelor,

separarea amestecurilor eterogene, amestecarea fluidelor,
fluidizarea
Metode de separare: sedimentare, filtrare, centrifugare
Probe de Evaluare
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
caracterizeze operaţiile hidrodinamice aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b)
şi (c) conform condiţiilor de aplicabilitate


acest test.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE NR.3
3 A Precizarea mărimilor caracteristice ale fluidelor

Mărimi caracteristice ale fluidelor: densitate, viscozitate, presiune, debit volumetric, viteza de
curgere
Evaluarea 1: Precizaţi care sunt mărimile caracteristice ale fluidelor corespunzătoare

unităţilor de măsură în SI
Nr. Mărimea fizică Uitatea de măsură în Evaluator Data

crt. SI
1. N/m2
2. m/s
3. m3/s
4. Kg/m3
5. Kg/m s
3B Definirea operaţiilor hidrodinamice

Operaţii hidrodinamice: transportul lichidelor, transportul şi comprimarea gazelor,
separarea amestecurilor eterogene, amestecarea fluidelor,
fluidizarea
Evaluarea 2: Identificaţi operaţiile hidrodinamice prezentate în tabelul de mai jos în

coloana A scriind în coloana un utilaj specific corespunzător operaţiei hidrodinamice
identificate :
Nr. Coloana A Coloana B Evaluator Data
crt.
6. Distilare
7. Transportul solidelor
8. Transportul gazelor
9. Transportul lichidelor
10. Absorbţie
11. Încălzire- Răcire
12. Evaporare
13. Amestecarea solidelor
14. Amestecarea fluidelor
15. Fluidizarea
16. Sedimentarea
17. Purificarea gazelor prin filtrare
18. Purificarea gazelor prin adsorbţie
19. Centrifugarea
20. Clasarea solidelor
Evaluarea 3: Definiţi operaţiile hidrodinamice identificate la Evaluarea 2

Nr. Evaluator Data
crt. Operaţia Definiţia operaţiei
hidrodinamică hidrodinamice
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
3C Prezentarea metodelor de separare a amestecurilor eterogene hidrodinamice

Metode de separare: sedimentare, filtrare, centrifugare
Evaluarea 4:
Prezentaţi schematic operaţiile de separare prin sedimentare, filtrare, centrifugare,
precizând:
- amestecul supus separării
- forţa motrice care generează separarea
- fazele rezultate în urma separării
Nr. Operaţia Schema separării Evaluator Data
crt. hidrodinamică de
separare
28. Sedimentare
29. Filtrare
30. Centrifugare
Evaluarea 5:
Daţi minimum 2 exemple de aplicaţii ale metodelor de separare:
Nr. Operaţia hidrodinamică Aplicaţii ale operaţiei Evaluator Data
crt. de separare hidrodinamice de separare
31. Sedimentare -
-
32. Filtrare -
-
33. Centrifugare -
-

V. Sugestii metodologice.
1.Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Article IV.
MODULUL 2 OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE
Total ore pe an 66 din care 33 de ore laborator tehnologic sub îndrumarea inginerului de
specialitate.
Alocarea numărului de ore pe teme de conţinut este recomandată în tabelul de mai jos.
Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este
următorul:
Conţinuturi tematice Total ore pe Ore de instruire

teme de practică pe teme
conţinut de conţinut
(Laborator
tehnologic)
1. Operaţii mecanice
1.1 Clasificarea operaţiilor mecanice -
1.2. Caracterizarea materialelor solide 2
2.. Mărunţirea materialelor solide
2.1.Consideratii teoretice privind operatia de 6 4
mărunţire (gradul de marunţire, trepte de
mărunţire, modalităţi de mărunţire, procedee de
mărunţire, factorii care influenţează mărunţirea,
etc).
2.2. Utilaje pentru mărunţirea solidelor:
- concasor cu ciocane
- concasor conic
- moară cu bile
2.3. Exploatarea si intreţinerea utilajelor pentru
măruntirea solidelor.
2.4. Incidente functionale care pot să apară în
functionarea utilajelor pentru măruţtirea solidelor
2.5. Norme de PM şi PSI specifice utilajelor de
marunţire.
3.Clasarea materialelor solide
3.1. Consideratii teoretice privind operatia de 6 4
clasare ( procedee de clasare, factorii care
influenţează clasarea).
3.2.Utilaje pentru clasarea solidelor:
- ciururi prin refuz şi prin trecere,
- separator pneumatic centrifugal;
3.3.Exploatarea si intretinerea utilajelor pentru
clasarea solidelor.
3.4.Incidende functionale care pot să apară în
functionarea utilajelor pentru clasarea solidelor.
3.5. Norme de PM şi PSI specifice utilajelor de
clasare

4.Transportul materialelor solide
transport a materialelor solide ( procedee de
transporte, factorii cere influenţează transportul
solidelor)..
4.2.Utilaje pentru transportul solidelor:
-banda transportoare;
-elevatorul;
-transportorul cu şnec (elicoidal);
-transportorul pneumatic;
transportul solidelor.
4.4.Incidende functionale care pot să apară în
functionarea utilajelor pentru transportul
solidelor.
4.5. Norme de PM şi PSI specifice utilajelor
pentru transportul solidelor.
5 Dozarea materialelor solide
dozare a materialelor solide
5.2. .Utilaje pentru dozarea solidelor:
Dozatorul celular.
dozarea solidelor.
5.4. Incidente functionale care pot să apară în
funcţionarea utilajelor pentru dozarea solidelor.
5.5.Norme de PM şi PSI specifice utilajelor de
dozare
6.Depozitarea solidelor
depozitare a materialelor solide
6.2. .Tipuri de depozite:
- depozite descoperite
-magazii
- silozuri
- buncare
6.3.Exploatarea si intretinerea depozitelor.
6.4. Incidente functionale ce pot la depozitarea
solidelor.
6.5.Norme de PM şi PSI specifice operaţiei de
depozitare a solidelor.
7. . Statica şi dinamica fluidelor
7.1. Clasificare operaţiilor hidrodinamice. 6 2
7.2.. Mărimile caracteristice fluidelor.
7.3. Statica fluidelor. Ecuatia staticii fluidelor.
Aplicaţii numerice.
7.4. Dinamica fluidelor. Regimuri de curgere.
Ecuaţia de continuitate a curgerii fluidelor.
Aplicaţii numerice.
7.5. Pierderi de presiune la curgerea fluidelor
prin conducte drepte. Aplicaţii numerice
8. Utilaje pentru transportul lichidelor.
8 .1. Dispozitive de pompare fără elemente 6 1,5
mobile: montejus-ul,
8.2.Pompe cu mişcări alternative:pompa cu
piston cu simplu efect
8.3. Pompe rotative:pompa cu roţi dinţate
8.4. Pompe centrifuge: Pompa centrifugă
monoetajată
8.5. Parametrii pompelor: debitul pompei,
înălţimea de aspiraţie, înălţimea de pompare
8.6. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru
transportul lichidelor.
8.7. Incidente funcţionale care pot să apară în
funcţionarea utilajelor pentru transportul
lichidelor.
8.8. Norme de tehnica securităţii muncii specifice
utilajelor pentru transportul lichidelor
9. Utilaje pentru transportul şi
comprimarea gazelor 8 1,5
9.1. Comprimarea gazelor , raportul de
comprimare. Aplicaţii numerice: calculul
raportului de comprimare
9.2.. Compresoare cu piston.
9.3.. Compresoare rotative: suflanta
9.4.. Compresoare centrifuge.
9.5.. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru
transportul şi comprimarea gazelor.
9.6. .Incidente funcţionale care pot să apară în
funcţionarea utilajelor pentru transportul şi
comprimarea gazelor.
9.7. Norme de tehnica securităţii muncii
specifice utilajelor pentru transportul şi
comprimarea gazelor
10.Utilaje pentru separarea sistemelor
eterogene lichide 8 6
10.1. Clasificarea amestecurilor.
10.2. Metode pentru separarea sistemelor
eterogene lichide:
- sedimentarea
- filtrarea
-centrifugarea
10.3. Sedimentarea
- definiţie, schema de separare, aplicaţii ale
separării prin sedimentare, bilanţul de materiale
- utilaje: decantorul cu funcţionare discontinuă,
decantorul conic
10.4. Filtrarea
separării prin filtrare, bilanţul de materiale
- utilaje: filtrul nuce, filtrul presă, filtrul cu strat

granular
10.5 Centrifugarea
separării prin centrifugare, bilanţul de materiale
- utilaje: centrifuga decantoare, centrifuga
filtrantă
10.6. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru
separarea sistemelor eterogene lichide.
funcţionarea separatoarelor.
10.8. Norme de tehnica securităţii muncii.
specifice acestor utilaje
11. Utilaje pentru separarea sistemelor
eterogene gazoase 4 3
11.1. Metode pentru separarea sistemelor
eterogene gazoase: filtrarea, centrifugarea
11.2. Utilaje pentru separarea sistemelor
eterogene gazoase: cicloanul, filtrul cu saci
11.3.. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru
separarea sistemelor eterogene gazoase.
funcţionarea utilajelor pentru separarea
sistemelor eterogene gazoase.
specifice acestor utilaje.
12. Fluidizarea
12.1. Etapele fluidizării. Aplicaţii ale fluidizării. 2 1,5
12.2.Utilaje de fluidizare.
12.3.Exploatarea şi întreţinerea utilajelor de
fluidizare.
funcţionarea utilajelor de fluidizare.
12..5. Norme de tehnica securităţii muncii
specifice acestor utilaje.
13. Amestecarea fluidelor
13.1 Utilaje pentru amestecare : 2 1,5
- materiale solide: malaxor
- materiale fluide: agitatoare mecanice ( cu
elice, centrifuge),
- amestecător prin barbotare
13.2. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor de
amestecare şi a dispozitivelor de amestecare.
funcţionarea dispozitivelor de amestecare.
specifice acestor utilaje
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie
de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material

Activităţile de instruire practică se pot desfăşura şi câte 6 ore, odată la două săptămâni ( o
săptămână laborator tehnologic alternând cu o săptămână de instruire practică corespunzătoare
modulului M1 Tehnici de laborator).
Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de
abilităţi cheie, cum ar fi: de comunicare, de igiena şi protecţie a muncii, lucrul în echipă,
organizarea locului de muncă, rezolvarea de probleme.
2.Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Conceperea instruirii şi realizarea acesteia se face ţinând cont de:
- specificul activităţii (oră de curs, laborator tehnologic);
- specificul clasei (nivelul de cunoştinţe al elevilor);
- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi
cunoştinţe, lecţie de formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea
abilităţilor);
- dotarea laboratorului tehnologic
În practica utilizării metodelor de instruire profesorul trebuie să urmărească:
- stabilirea celor mai adecvate metode pentru realizarea competenţelor urmărite;
- etapele învăţării;
- rezolvarea tipurilor de sarcini propuse în funcţie de specificul elementelor
de conţinut;
- raportarea la nivelul anterior al formării elevilor;
- posibilităţile de activizare diferenţiată a elevilor;
- modalităţi de organizare a activităţii de instruire.
Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care
sunt: - funcţia cognitivă (de cunoaştere);
- funcţia normativă (cantitativă);
- funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);
- funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).
În cadrul instruirii practice în laboratorul tehnologic pentru modulul OPERAŢII
MECANICE ŞI HIDRODINAMICE competenţele se realizează pe parcursul a mai multor
şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:
A. Strategia lucrului individual
B. Strategia lucrului pe echipe
C. Strategia concurenţială
 tema fiecărei echipe fiind evaluată de celelalte echipe , activitatea
de evaluare fiind monitorizată de profesor
D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe echipe)
 aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de câte două echipe, care
în final îşi prezintă şi compară rezultatele obţinute;
 profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi
autoevaluează activitatea; grupele se păstrează mai multe şedinţe
pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol
Lucrărilor de laborator care se efectuează la modulul OPERAŢII MECANICE ŞI

HIDRODINAMICE vor fi alese astfel încât prin conţinuturile lor acestea să urmărească în
special formarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.
Sugestii pentru lucrările de laborator tehnologic pentru modulul OPERAŢII MECANICE

ŞI HIDRODINAMICE
Mărunţirea materialelor solide:

- Identificarea operaţiilor mecanice existente in cadrul diferitelor instalaţii ale
laboratorului tehnologic (aceasta lucrare se poate realiza în funcţie de instalaţiile
existente în cadrul fiecărui laborator tehnologic)
- Identificarea şi caracterizarea modalităţilor de mărunţire a solidelor cu ajutorul utilajelor
de mărunţire (concasor, moara)
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui utilaj de mărunţire (se poate realiza
cu orice tip de utilaj de mărunţire )
- Determinarea gradului de mărunţire la un concasor / moară.
Clasarea materialelor solide
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui utilaj de clasare cu care
este dotat laboratorul tehnologic (ciur, sită vibratoare)
- Analiza granulometrică a unui amestec polidispers
Transportul materialelor solide
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui transportor
- Determinarea gradului de umplere al unui transportor elicoidal
Dozarea materialelor solide
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui doyator celular
Transportul lichidelor:
- Determinarea relaţiei dintre debitul de apă transportat şi presiunea aerului
cumprimat în funcţionarea montejus-ului
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unei pompe ( cu piston,
centrifuge, rotative) ;
- Determinarea randamentului volumetric al pompei cu piston cu simplu efect ;
- Determinarea curbelor caracteristice la o pompă centrifugă
- Determinarea căderii de presiune la curgerea lichidelor prin conducte ;
- Identificarea incidentelor funcţionale care pot să apară în funcţionarea
pompelor ;
- Determinarea cauzelor care pot conduce la apariţia incidentelor funcţionale în
funcţionarea unei pompe şi identificarea metodelor de remediere;
Transportul şi comprimarea gazelor:
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui compresor (cu piston, centrifugal,
rotativ) ;
- Determinarea raportului de comprimare al unui compresor ;
- Identificarea incidentelor funcţionale care pot să apară în funcţionarea compresoarelor ;
- Determinarea cauzelor care pot conduce la apariţia incidentelor funcţionale în funcţionarea
unui compresor şi identificarea metodelor de remediere;
Utilaje pentru separarea sistemelor eterogene lichide:
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea separatoarelor (decantor, filtru, centrifugă) ;
- Aplicarea bilanţului de materiale la un utilaj de separare : decantor, filtru, centrifugă ;
separatoarelor (decantor, filtru, centrifugă) ;
unui separator (decantor, filtru, centrifugă) şi identificarea metodelor de remediere;
Utilaje pentru separarea sistemelor eterogene gazoase:
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea separatoarelor (ciclon, filtru cu saci) ;
- Aplicarea bilanţului de materiale la un utilaj de separare a amestecurilor eterogene gazoase;
separatoarelor (ciclon, filtru cu saci) ;
unui separator(ciclon, filtru cu saci) şi identificarea metodelor de remediere;
Fluidizarea:
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unei instalaţii de fluidizare ;
- Determinarea etalelor fluidizării ;
Amestecarea fluidelor:
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui utilaj prevăzut cu dispozitiv de
amestecare ;
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unei malaxor.
In cadrul orelor vizita la Agenţii economici de profil sau în cadrul instruirii practice desfaşurată
prin Practica comasata se mai pot efectua evaluari în cadrul real al economiei, urmărindu-se :
- Identificarea utilajelor pentru operaţiile mecanice dintr-o instalaţie
- Identificarea manevrelor pentru exploatarea utilajelor pentru operaţiile mecanice
- Identificarea lucrărilor de întreţinere a utilajelor pentru operaţiile mecanice
- Identificarea incidentelor funcţionale care pot să apară în timpul exploatării utilajelor
pentru operaţiile mecanice
- Identificarea utilajelor specifice operaţiilor hidrodinamice dintr-o instalaţie
- Identificarea manevrelor pentru exploatarea utilajelor operaţiilor hidrodinamice
- Identificarea lucrărilor de întreţinere a utilajelor operaţiilor hidrodinamice
operaţiilor hidrodinamice
- Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru
operaţiile mecanice şi hidrodinamice
3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:
Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de

realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.
Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii modulului
OPERAŢII MECANICE ŞI HIDRODINAMICE se urmăreşte traiectoria de formare a
elevului, printr-un proces de dezvoltare la nivel cvadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional,
prin obţinerea competenţelor vizate în standard.
Nivelul de performanţă se apreciează:
- la orele de teorie prin:
 teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals,
tip eseu, tip pereche
 teste sumative care conţin tipuri de probe ce sunt sugerate în Standardul
de Pregătire Profesională
- la orele de instruire practică, în laboratorul tehnologic,prin:
 realizarea lucrãrilor de laborator în conformitate cu datele din referate;
 întocmirea corectã a fişelor de lucru;
 prezentarea lucrãrilor efectuate;
 rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării
 lucrărilor practice;
 comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru.(lucrul în
 echipã, asumarea responsabilitãtii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor
 de lucru)
Se pot utiliza atât la teorie cât şi la instruire practică tipuri de instrumente de evaluare
cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.

MODULUL 3 OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC
Număr de ore alocate : 66 ore/an , din care: 33 ore/an laborator tehnologic

calificarea.
Curriculumul pentru nivelul 3, clasa a XII-a şi a XIII-a, este construit pe baza unităţilor
de competenţă pentru abilităţi cheie şi în special pe unităţi de competenţă tehnice reprezentând
pregătirea pentru calificarea Tehnician în industria chimică.
Nivelul 3 de calificare ,obţinut prin parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a liceu, pe ruta
Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice, în
vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor necesare calificării de Tehnician
în industria chimică. Prin nivelul 3 de calificare se urmăreşte aprofundarea cunoştinţelor
teoretice, dezvoltarea abilităţilor de calcul tehnic , precum şi dezvoltarea deprinderilor şi a
abilităţilor obţinute prin parcurgerea nivelurilor 1 si 2.
Pregătirea tehnică la nivelul 3 se desfaşoară pe parcursul a doi ani de studiu, clasele a-XII-a
şi a XIII-a şi este concepută în sistem modular progresiv în vederea corelării unităţilor de
competenţă din Standardul de pregătire profesională cu conţinuturile tematice.
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul OPERAŢII DE TRANSFER
TERMICvizează atingerea competenţelor din unitatea de competenţă tehnică OPERAŢII DE
TRANSFER TERMIC.
Modulul OPERAŢII DE TRANSFER Numãrul total de ore alocate modulului este de
66 de ore, din care:
- 33 de ore de instruire practicã – laborator tehnologic efectuat de profesorul inginer, cu
clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12 elevi
Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandă ca acelaşi profesor

sã predea atât orele de cultură de specialitate cât şi orele de instruire practică în laboratorul
tehnologic.
Modulul OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC, prin conţinuturile pe care le propune
oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul 3 de calificare. Acest
modul reprezintă o aprofundare şi în acelaşi timp o continuare a modulului Exploatarea
utilajelor de transfer termic parcurs la nivelul 2 de calificare, în clasa a XI-a.
Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în
tabelul de la punctul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de
aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă respectivă.
Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică a parcurgerii lor în capitolul V-
Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe teme de conţinut.
Conţinuturile propuse în modulul OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC constituie baza
privind identificarea utilajelor de transfer termic dintr-o instalaţie, citirea unei scheme
tehnologice, identificarea elementelor componente ale utilajelor de transfer termic,
predimensionarea tehnologică a unui utilaj de transfer termic urmărindu-se astfel atingerea
competenţelor necesare pentru calificarea Tehnician în industria chimică.
În elaborarea curriculumului acestui modul a fost vizată unităţile de competenţă tehnice
OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC care se regăseşte în totalitate în acest modul, iar
competenţele obţinute prin această unitate de competenţă sunt necesare în dobândirea
deprinderilor de :
 caracterizarea operaţiilor termice;
 identificarea utilajelor de transfer termic dintr-o instalaţie;
 efectuarea de calcule tehnologice utilajelor specifice operaţiilor de transfer termic;
 identificare a elementelor componente ale utilajelor specifice operaţiilor de
transfer termic;
 lucru la utilajele de transfer termic care intră în alcătuirea unor instalaţii
(pornire, oprire)
 citirea parametrilor la aparatele de măsură.
 aplicare a normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice acestor utilaje

cu competenţele din standardele de pregătire profesională. În acest demers profesorul va
parcurge integral standardul de pregătire profesională urmărind cu prioritate condiţiile de
aplicabilitate la fiecare competenţă.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Unitatea tehnică generală : 16 OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Modul OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC
Număr de ore alocate: 66 ore/an , din care 33 ore/an laborator tehnologic
Unităţi de Competenţe îndividuale
competenţă din unitate (i) Conţinuturi tematice
16. OPERAŢII 16.1. Caracterizează  Moduri de transfer termic :
DE TRANSFER operaţiile de transfer termic conducţie, convecţie, radiaţie
TERMIC
 Operaţii de transfer termic
- încălzire-răcire;
- evaporare;
- condensare;
- răcire la temperaturi scăzute.
16.2. Identifică utilajele de  Utilaje de transfer termic

transfer termic - recuperatoare: schimbătoare de căldură
tubulare cu o singură trecere, cu mai
multe treceri, cu ţevi în formă de U, cu
cap flotant, schimbătoare de căldură
coaxiale;
- evaporatoare: evaporatorul cu tub
central de circulaţie, evaporatorul cu film
suitor de lichid;
- condensatoare: condensator de
suprafaţă, condensator barometric
 Elementele componente ale utilajelor
de transfer termic: schimbătoare de
căldură, evaporatoare, condensatoare;

16.3. Efectuează calcule  Mărimi fizice:
tehnologice specifice - debit masic, temperatură, căldură
utilajelor de transfer termic specifică, căldură latentă
 Date:
- temperatură, căldura specifică,
căldură latentă
 Documentaţie de specialitate:
- tabele cu călduri specifice şi călduri
latente
 Calcule :
- aplicarea -ecuaţiei de
transfer termic (Fourier),
- ecuaţiei calorimetrice
- ecuaţiilor de bilanţ termic
16.4. Descrie modul de  Principiul de funcţionare a

funcţionare, exploatare şi utilejelor de transfer termic:
întreţinere a utilajelor de schimbătoare de căldură,
transfer termic evaporatoare, condensatoare;
 Pornirea : în regim de lucru normal
 Oprirea : în condiţii de
funcţionare normală şi accidentală
 Incidente funcţionale:
- neetanşeităţi, nerespectarea parametrilor
de lucru
 Lucrări de întreţinere :
- curăţare hidraulică, mecanică, tremică;
- etanşare
 Proceduri de securitate a muncii
- norme specifice şi instrucţiuni proprii
de securitate a muncii la utilajele de
transfer termic
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea competentelor

vizate.
 Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor tehnice
Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup,
dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin
cooperare (mozaicul), învăţarea prin descoperire, observaţia individuală.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: Igiena şi securitatea muncii, Managementul calităţii, Lucrul în echipă, Comunicarea
şi numeraţia, Rezolvarea de probleme evaluarea acestora facându-se la alte module.
Article V. Exemple de activitãţi de învãţare:
Pentru Competenţa 16.1. Caracterizează operaţiile de transfer termic

 Exerciţii de identificare şi de prezentare a operaţiilor de transfer termic
Pentru Competenţa 16.2. Identifică utilajele de transfer termic

 Exerciţii de identificare a utilajelor de transfer termic dintr-o instalaţie
 Desenarea schiţei unui utilaj de de transfer termic (schimbătoare de căldură tubular,
evaporatoare, condensatoare)
Pentru Competenţa 16.3. Efectuează calcule tehnologice specifice utilajelor de transfer termic
 Exerciţii de transformare a unităţilor de măsură tolerate în unităţi de măsură în SI
 Exerciţii de aplicare a ecuaţiilor : de transfer termic, calorimetrice , de bilanţ termic şi de
bilanţ de materialepentru predimensionarea tehnologică a unui schimbător de căldură
Pentru Competenţa 16.4. Descrie modul de funcţionare, exploatare şi întreţinere a utilajelor de

transfer termic
 Exerciţii de caracterizare a utilajelor de transfer termic

 Exerciţii de prezentare a modului de funcţionare a utilajelor de transfer termic
 Exerciţii de prezentare a lucrărilor de întreţinere a utilajelor de transfer termic (curăţare,
etanşare)
 Exerciţii de identificare a incidentelor funcţionale care pot să apară în timpul exploatării
utilajelor de transfer termic
 Exerciţii de respectare a normelor de tehnica securităţii muncii la exploatarea utilajelor
de transfer termic
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare

care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea implică observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea
reală sau simulată).
Evaluarea activităţii înseamnă să urmăreşti şi să analizezi activitatea realizată de elev după
ce lucrarea a fost încheiată.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie
în scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
 prezentare orală;
 contribuţia la discuţie;
 tema de lucru;
 fişe de observaţie;
 fişe de autoevaluare;
 referate tematice;
 proiecte;
 portofoliul, etc.

 Autoevaluarea
 Coevaluarea
 Tema în clasă
 Investigaţia
Este prezentat un exemplu de instrument de evaluare pentru

Competenţa 16.2. Identifică utilajele de transfer termic.
În acest exemplu sunt evaluate toate criteriile de performanţă ale competenţei, folosindu-
se toate condiţiile de aplicabilitate ale competenţei respective.

corespunzătoare, alături de dată.
Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii evaluatorului în toate
căsuţele corespunzătoare.

Număr unitate: U 16
Titlul Unităţii: 16. OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC
Competenţa 16.1. : Caracterizează operaţiile de transfer termic
Criterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de Probe de evaluare Instrumentul

(a) Prezentarea modurilor de transfer Moduri de transfer termic: conducţie, convecţie, radiaţie Probă orală/scrisă 1
termic
(b) Definirea operaţiilor de transfer Operaţii de transfer termic :încălzire-răcire, evaporare, Probă orală/scrisă 1
termic condensare, răcire la temperaturi scăzute.
(c ) Descrierea operaţiilor de transfer Descriere: scopul operaţiei de transfer termic Probă orală/scrisă 1
termic
Competenţa 16.2. : Identifică utilajele de transfer termic
Criteriu de performanta Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare Instrumentul

performanta de evaluare
(a) Recunoaşterea utilajelor de transfer Utilaje de transfer termic : Probă practică 2
termic dintr-o instalaţie - recuperatoare: schimbătoare de căldură tubulare cu o
singură trecere, cu mai multe treceri, cu ţevi în formă de
U, cu cap flotant, schimbătoare de căldură coaxiale;
(b) Enumerarea părţilor componente ale - evaporatoare: evaporatorul cu tub central de circulaţie, Probă practică 2
utilajelor de transfer termic evaporatorul cu film suitor de lichid;
- condensatoare: condensator de suprafaţă, condensator
barometric

Competenţa 16.3. Efectuează calcule tehnologice specifice utilajelor de transfer termic

(a) Efectuarea de transformări dintr-o Mărimi fizice: - debit masic, căldură specifică, Probă scrisă 3
unitate de măsură în unităţi de căldură latentă
măsură în SI pentru diferite mărimi
fizice specifice transferului termic
(b) Preluarea datelor necesare efectuării Date: - căldura specifică, căldura Probă scrisă 3
calculelor din documentaţia de latentă, temperatură
specialitate Documentaţie de specialitate: - tabele cu călduri specifice,
latente
(c ) Predimensionatea tehnologică a unui Calcule : - aplicarea -ecuaţiei de transfer termic (Fourier), Probă scrisă 3
schimbător de căldură prin - ecuaţiei calorimetrice .
determinarea ariei de transfer termic - ecuaţiilor de bilanţ termic
(d) Aplicarea ecuaţiilor de bilanţ de - ecuaţiilor de bilanţ de materiale Probă scrisă 3
masă pentru un evaporator
Competenţa 16.4. Descrie modul de funcţionare, exploatare şi întreţinere a utilajelor de transfer termic

(a) Descrierea principiului de Pornirea: în regim de lucru normal Probă orală/scrisă 4
funcţionare a utilajelor de transfer
termic Oprirea: normală, accidentală
(b) Enumerarea manevrelor de pornire- Probă orală/scrisă 4
oprire a utilajelor de transfer termic
în succesiune logică
(c ) Identificarea incidentelor funcţionale Incidente funcţionale: neetanşeităţi, nerespectarea Probă orală 4
în timpul exploatării parametrilor de lucru /scrisă/practică
(d) Explicarea rolului lucrărilor de Motivare: îmbunătăţirea transferului termic Probă orală/scrisă 4
întreţinere curentă a utilajelor de Lucrări de întreţinere curentă : etanşare, curăţare
transfer termic ( hidraulică, mecanică, chimică)
(e) Respectarea procedurilor de Proceduri de securitate a muncii: Probă orală/ 4

securitate a muncii specifice - norme specifice şi instrucţiuni proprii de securitate a scrisă/practică
utilajelor de transfer termic muncii la utilajele de transfer termic


Titlul Unităţii: 16. OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC
Competenţa 16.2. : Identifică utilajele de transfer termic
(a) Recunoaşterea utilajelor de transfer termic dintr-o instalaţie
(d) Precizarea părţilor componente ale utilajelor de transfer termic
Utilaje de transfer termic : - recuperatoare: schimbătoare de căldură tubulare cu o

singură trecere, cu mai multe treceri, cu ţevi în formă de U, cu
cap flotant, schimbătoare de căldură coaxiale;
- evaporatoare: evaporatorul cu tub central de circulaţie,
evaporatorul cu film suitor de lichid;
barometric
Probe de Evaluare
Probă practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice şi
să precizeze elementele componente ale utilajelor de transfer termic aşa cum se precizează în
criteriile de performanţă (a), (b) conform condiţiilor de aplicabilitate
Probă scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să deseneze
schiţa unui utilaj de transfer termic aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) conform
condiţiilor de aplicabilitate


acest test.

INSTRUMENT DE EVALUARE 2
2 A Recunoaşterea utilajelor de transfer termic dintr-o instalaţie
Evaluarea 1: Să se precizeze utilajele de transfer termic din următoarea schemă

tehnologică .
5
Gaze
8 4Benzină
Fracţie C3 – C5 3 uşoară
Ţiţei
1 Petrol
Motorină
uşoară
2 7
Motorină grea
Schema tehnologică a instalaţiei de distilare atmosferică
Nr. Numărul din schemă Evaluator Data

crt. Utilajul
1.
2.
3.
2B Enumerarea părţilor componente ale utilajelor de transfer termic
Utilaje de transfer termic : - recuperatoare: schimbătoare de căldură tubulare cu o

singură trecere, cu mai multe treceri, cu ţevi în formă de U, cu
cap flotant, schimbătoare de căldură coaxiale;
- evaporatoare: evaporatorul cu tub central de circulaţie,
evaporatorul cu film suitor de lichid;
barometric
Evaluarea 2:
Completaţi tabelul de mai jos cu răspunsurile la cerinţele a, b, c.

a. Precizaţi denumirile utilajelor prezentate mai jos
b. Precizaţi elementele componente ale utilajelor de transfer termic

1
2 3
5
4
6 7
9
8

Nr. Numărul Evaluator Data
crt. desenului Denumirea Elementele
utilajului componente
ale utilajului
4. 1
5. 2
6. 3
7. 4
8. 5
9. 6
10. 7
11. 8
12. 9

V. Sugestii metodologice.
1.Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Modul M 3 OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC

Total ore pe an 66 din care 33 de ore laborator tehnologic sub îndrumarea inginerului de
specialitate.
Alocarea numărului de ore pe teme de conţinut este recomandată în tabelul de mai jos.
Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este
următorul:
Conţinuturi tematice Total ore pe Ore de instruire

teme de practică pe teme
conţinut de conţinut
(Laborator
tehnologic)
1. Operaţii termice
1.1. Bazele transferului termic: 12 9
- Metode de transfer termic: conducţie,
convecţie, radiaţie;
- Operaţii de transfer termic
- încălzire-răcire;
- evaporare;
- condensare;
- răcire la temperaturi scăzute.
1.2.Elemente de calcul:
- mărimi termice: temperatura cantitatea de
căldură, fluxul termic, căldura specifică, căldura
latentă
- ecuaţia calorimetrică
- transmiterea căldurii prin conducţie, convecţie
şi radiaţie
- ecuaţiile de bilanţ termic aplicate la un
schimbător de căldură
1.3. Metode de încălzire şi de răcire:
- Agenţi termici de încălzire;
- Agenţi termici de răcire;
- Agenţi frigorifici
2. Schimbătoare de căldură 18 12
2.1.. Clasificarea şi caracterizarea
schimbătoarelor de căldură
- Schimbătoare de căldură tubulare (cu o
singură trecere, cu mai multe treceri).
- Schimbătoare de căldură elastice (cu cap
flotant, cu ţevi în formă de U).
- Schimbătoare speciale (cu plăci, spiral)
2.2. Exploatarea şi întreţinerea schimbătoarelor
de căldură.
2.3. Incidende funcţionale ce pot apărea în
funcţionarea schimbătoarelor de căldură
2.4. Proceduri de securitate a muncii la
schimbătoarele de căldură
3.Evaporarea 18 6
3.1. Consideratii teoretice:
- Procedee de evaporare (simplã, multiplã în
echicurent, în contracurent)
- Factorii cere influenţează evaporarea
3.2. Elemente de calcul
- bilanţul de materiale al unui evaporator
3.3. Tipuri de evaporatoare
- Evaporatoare cu circulaţie naturală:
evaporatorul cu tub central de circulatie(Robert);
- Evaporatoare cu circulaţie ferţată:
evaporatorul cu film suitor de lichid (Kestner)
3.4. Exploatarea şi întreţinerea evaporatoarelor.
funcţionarea evaporatoarelor.
3.6. Proceduri de securitate a muncii la
evaporatoare
4. Condensarea 12 3
4.1Consideraţii teoretice. Procedee de
condensare
4.2. Tipuri de condensatoare (de suprafaţă, de
amestec, uscate, umede, în echicurent, în
contracurent)
4.3. Exploatarea şi întreţinerea condensatoarelor.
funcţionarea condensatoarelor.
.4.5. Proceduri de securitate a muncii la
condensatoare.
5. Răcirea la temperaturi scăzute 6 3
5.1Consideratii teoretice. Procedee de răcire
înaintată
5.2. Tipuri de instalaţii de răcire (cu comprimare,
cu absorbţie)
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie
de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material
Activităţile de instruire practică se pot desfăşura şi câte 6 ore, odată la două săptămâni ( o
săptămână laborator tehnologic alternând cu o săptămână de instruire practică corespunzătoare
modulului M1 Tehnici de laborator).
abilităţi cheie, cum ar fi: de comunicare, de igiena şi protecţia muncii, lucrul în echipă,
organizarea locului de muncă, rezolvarea de probleme.
2.Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Conceperea instruirii şi realizarea acesteia se face ţinând cont de:
- specificul activităţii (oră de curs, laborator tehnologic);
- specificul clasei (nivelul de cunoştinţe al elevilor);
- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi
cunoştinţe, lecţie de formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea
abilităţilor);
- dotarea laboratorului tehnologic
În practica utilizării metodelor de instruire profesorul trebuie să urmărească:

- stabilirea celor mai adecvate metode pentru realizarea competenţelor urmărite;
- etapele învăţării;
- rezolvarea tipurilor de sarcini propuse în funcţie de specificul elementelor de conţinut;
- raportarea la nivelul anterior al formării elevilor;
- posibilităţile de activizare diferenţiată a elevilor;
- modalităţi de organizare a activităţii de instruire.
Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care
sunt:
- funcţia cognitivă (de cunoaştere);
- funcţia normativă (cantitativă);
- funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);
- funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).
În cadrul instruirii practice în laboratorul tehnologic pentru modulul OPERAŢII DE

TRANSFER TERMICcompetenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de
laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:
E. Strategia lucrului individual
F. Strategia lucrului pe echipe
G. Strategia concurenţială
 tema fiecărei echipe fiind evaluată de celelalte echipe , activitatea
de evaluare fiind monitorizată de profesor
H. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe echipe)
 aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de câte două echipe, care
în final îşi prezintă şi compară rezultatele obţinute;
 profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi
autoevaluează activitatea; grupele se păstrează mai multe şedinţe
pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol
Lucrărilor de laborator care se efectuează la modulul OPERAŢII DE TRANSFER

TERMICvor fi alese astfel încât prin conţinuturile lor acestea să urmărească în special formarea
competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.
Sugestii pentru lucrările de laborator tehnologic pentru modulul OPERAŢII DE

TRANSFER TERMIC
Operaţii termice:
- Identificarea operaţiilor de transfer termic existente in cadrul diferitelor instalaţii ale
laboratorului tehnologic (aceasta lucrare se poate realiza în funcţie de instalaţiile
existente în cadrul fiecărui laborator tehnologic)
- Identificarea şi caracterizarea modalităţilor de transmitere a căldurii (conducţie,
convecţie, radiaţie)
Schimbătoare de căldură
- Determinarea prin calcul a ariei de transfer termic al unui schimbător de căldură
- Probarea schimbătoarelor de căldură (se poate realiză cu orice tip de schimbător de
căldură)
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui schimbător de căldură
Evaporarea
- Aplicarea ecuaţiilor de bilanţ de materiale la o instalaţie de evaporare
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui evaporator
Condensarea
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui condensator de suprafaţă
- Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea unui condensator de amestec
Răcirea la temperaturi scăzute

- Identificarea utilajelor dintr-o instalaţie frigorifică
În cadrul orelor vizită la Agenţii economici de profil sau în cadrul instruirii practice desfăşurată
prin Practica comasată se mai pot efectua evaluări în cadrul real al economiei, urmărindu-se :
- Identificarea utilajelor de transfer termic dintr-o instalaţie
- Identificarea manevrelor pentru exploatarea utilajelor de transfer termic
- Identificarea lucrărilor de întreţinere a utilajelor de transfer termic
de transfer termic
- Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor de transfer
termic
3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:
Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de

realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.
Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii modulului
OPERAŢII DE TRANSFER TERMIC se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-
un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea
competenţelor vizate în standard.
Nivelul de performanţă se apreciează:

- la orele de teorie prin:
 teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals,
tip eseu, tip pereche
 teste sumative care conţin tipuri de probe ce sunt sugerate în Standardul
de Pregătire Profesională
- la orele de instruire practică, în laboratorul tehnologic,prin:

realizarea lucrãrilor de laborator în conformitate cu datele din referate;
întocmirea corectã a fişelor de lucru;
prezentarea lucrãrilor efectuate;
rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării
lucrărilor practice;
comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru.(lucrul în
echipã, asumarea responsabilitãtii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor
de lucru)
Se pot utiliza atât la teorie cât şi la instruire practică tipuri de instrumente de evaluare
cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.

Modulul 4 – TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ
Total ore: 99 din care 66 laborator tehnologic
Modulul ,, TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ ” face parte din
curriculumul pentru pregătire de bază în domeniul ,,Chimie industrială“ nivelul trei de calificare.
Pregătirea tehnică la nivelul 3 se desfaşoară pe parcursul a doi ani de studiu, clasele a-
XII-a şi a XIII-a şi este concepută în sistem modular progresiv, în vederea corelării unităţilor
de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională cu conţinuturile tematice.
juriul de validare, constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
calificarea.
Pregătirea în calificarea Tehnician în industria chimică, se realizează prin parcurgerea
claselor a XII-a şi a XIII-a - ruta Şcoala de Arte şi Meserii . Curriculumul pentru nivelul 3 -
clasele a XII-a şi a XIII-a, este construit pe baza unităţilor de competenţe pentru abilităţi cheie şi
în special pe unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate, în vederea dobândirii de
cunoştinţe şi de formare a deprinderilor necesare calificării .
Prin nivelul 3 de calificare se urmăreşte aprofundarea cunoştinţelor teoretice, dezvoltarea
abilităţilor de calcul tehnic , precum şi dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor obţinute prin
parcurgerea nivelurilor 1 si 2, astfel încât tehnicianul în chimie industrială să fie capabil să se
integreze (după o perioadă normală de adaptare) într-o echipă de lucru, să înţeleagă un
procedeu de fabricaţie, să cunoască dotările industriale şi aparatele curente (pompe,
schimbătoare de căldură, reactoare, coloane, etc) care prezintă sau nu automatizări, să ştie să
utilizeze aceste aparate, adică să cunoască principiile de funcţionare şi metodele de calcul
aplicate, să ştie să lucreze în echipă şi să ţină un grafic de lucru, să ştie să identifice şi să
stăpânească factorii de risc legaţi de materiale, instalaţii şi procedee, să cunoască şi să respecte
regulile de securitate a muncii şi restricţiile de mediu.
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul TERMODINAMICĂ ŞI
CINETICĂ CHIMICĂ vizează atingerea competenţelor din unitatea de competenţă tehnică
Termodinamică şi cinetică chimică.
Modulul TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ se parcurge în clasa a XII-a,
în cadrul curriculumul pentru pregătire de bază, pe parcursul a 33 săptămâni, conform tabelului
de corelare al modulelor prezentat la sfârşitul curriculum-ului.
Numărul total de ore alocate modului este de 99 ore din care 66 de ore de laborator
tehnologic efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu minim 12 elevi. Se recomandă ca
acelaşi inginer să predea partea teoretică şi să efectueze şi laboratorul tehnologic.
Prin conţinuturile pe care le propune, modulul TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ
CHIMICĂ oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul 3 de
calificare.
În structura modulului a fost abordat un conţinut tematic care accentuează activitatea
practică, vizând trei aspecte diferite care formează un ansamblu : teoria, schematizarea, lucrul
practic pe o instalaţie cu caracter industrial. Este deci important să se realizeze însuşirea
cunostinţelor teoretice, dar în mod egal şi a elementelor de schematizare şi a celor practice de
lucru, cu toate aspectele ce pot interveni.
Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică a parcurgerii lor în capitolul
V.Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe teme de conţinut.
cu competenţele din standardele de pregătire profesională. În acest demers profesorul va
parcurge integral standardul de pregătire profesională urmărind cu prioritate condiţiile de
aplicabilitate la fiecare competenţă.
II. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:
- unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie Gândire critică şi rezolvare de probleme

- unitatea de competenţe tehnice specializate Termodinamică şi cinetică chimică.
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitate de Competenţe
Conţinuturi
competenţă individuale din unitate
2.GÂNDIRE 2.1. Identifică probleme  Identificarea situaţiilor problemă observare,
CRITICĂ ŞI complexe exersare, testare, măsurare în controlul proceselor
REZOLVA- chimice
RE DE  Alegerea soluţiei optime în funcţie de
PROBLE- alternativele de rezolvare
ME 2.2. Rezolvă probleme  Întocmirea planului de rezolvare a problemei
. în funcţie de obiective, metode, resurse, mod de
rezolvare
 Aplicarea planului de rezolvare a problemei:
ordine de realizare, timp de rezolvare, obstacole şi
efecte secundare
2.3. Evaluează  Analiza şi compararea rezultatului obţinut cu cel
rezultatele obţinute planificat : analiza punctelor tari şi slabe
 Acceptarea/respingerea rezultatului asigurarea
calităţii în controlul proceselor chimice
 Interpretarea rezultatelor : modificări de
parametri, de metode şi resurse
13TERMOD 13.1. Identifică tipul  Clasificarea reacţiilor în chimia anorganică:
INA reacţiilor chimice care scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice, criterii de
MICĂ ŞI stau la baza procesului clasificare – sens de desfăşurare, natură, stare de
CINETICĂ chimic agregare, viteză de desfăşurare
CHIMICĂ  Clasificarea reacţiilor în chimia organică: scrierea
ecuaţiilor, natura lor, mecanism de reacţie
 Reacţii chimice în procesele industriale: procese
unitare, procese industriale- anorganice şi organice
13.2. Identifică factorii  Noţiuni de termodinamică
care influenţează chimică:sistem termodinamic, energie internă,
desfăşurarea reacţiilor entalpie de reacţie, entropie de reacţie, potenţial
chimice chimic, entalpie liberă de reacţie, echilibru chimic,
constantă de echilibru, determinarea compoziţiei
unui sistem la echilibru, deplasarea echilibrului
chimic, principiul Le Chatelier
 Noţiuni de cinetică chimică:viteză de
reacţie, ordin de reacţie, molecularitate, catalizatori,
energie de activare, reacţii paralele, succesive,
concurente
 Factori:temperatură,presiune,catalizatori,
concentraţia reactanţilor
13.3. Descrie utilaje  Utilaje specifice proceselor chimice: reactoare
specifice proceselor chimice
chimice  Caracterizare: tipul de utilaj, elemente
componente, materialul de construcţie
 Incidente funcţionale: zgomote şi
vibraţii anormale, neetanşeităţi, nerealizarea
parametrilor de lucru
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Conform planului de învăţământ cele 99 de ore din cadrul modulului

TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ vor fi predate de către ingineri, în cadrul orelor de
curriculum de bază , atât ca ore de pregătire teoretică, cât şi ca ore de aplicaţii practice prin
Competenţele din cadrul unităţii de competenţe pentru abilităţi cheie: gândire critică şi
rezolvare de probleme sunt agregate cu competenţele C.1. ,C.2. şi C.3. din unitatea de
competenţe tehnice specializate Termodinamică şi cinetică chimică .
Competenţele agregate care se vor dobândi la activitatea de laborator tehnologic sub
îndrumarea inginerului sunt C.1.: Identifică tipul reacţiilor chimice care stau la baza procesului
chimic; C.2.: Identifică factorii care influenţează desfăşurarea reacţiilor chimice.
Aceasta presupune ca respectivele competenţe pentru abilităţi cheie să se realizeze pe
baza conţinuturilor tematice aferente unităţii de competenţe tehnice specializate, urmărind
criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire
Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii,
când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea
problemei pusă în discuţie.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse:
discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de
caz, învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală,
vizite.
Exemple de activităţi de învăţare:
Pentru Competenţa 1.: Identifică tipul reacţiilor chimice care stau la baza procesului
chimic
 Exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice anorganice
 Exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice specifice proceselor unitare
 Exerciţii de scriere a mecanismelor de reacţie
 Exerciţii de scriere a proceselor unitare
Pentru Competenţa 2.: Identifică factorii care influenţează desfăşurarea reacţiilor chimice,
agregată cu Competenţa 3. : Evaluează rezultatele obţinute
 Discuţii privind noţiuni de termodinamică chimică
 Discuţii privind noţiuni de cinetică chimică
 Discuţii privind factorii care influenţează desfăşurarea reacţiilor chimice
 Determinarea experimentală a căldurii de reacţie
 Determinarea experimentală a vitezei de reacţie
 Determinarea experimentală a factorilor care influenţează viteza de reacţie
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinări termochimice
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinarea vitezei de reacţie
 Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei
 Determinări practice executate în echipă
 Exerciţii de interpretare a rezultatelor analizelor
Pentru Competenţa 3.: Descrie utilaje specifice proceselor chimice.
 Discuţii legate de principiul de funcţionare al utilajelor specifice proceselor chimice.
 Discuţii pe tema incidentelor funcţionale care pot să apară în timpul exploatării utilajului.
 Discuţii privind cauzele care produc incidente funcţionale şi precizarea metodelor de
remediere corespunzătoare
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru
verificarea dobândirii competenţelor se realizează evaluarea sumativă la încheierea parcurgerii
modulului. Aceasta presupune evaluarea tuturor competenţelor şi criteriilor de performanţă din
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie
ea reală sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce
activitatea a fost încheiată.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal
fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a
verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea
elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de
stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Instrumentele de evaluare folosite:
a) Instrumente de evaluare care cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un
răspuns individual.
Exemple:
 întrebări de tip adevărat-fals
 întrebări afirmativ –logice
 întrebări cu răspunsuri multiple
 potrivire întrebare-răspuns
 întrebări de tip grilă
 întrebări de tip pereche
b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns
la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o
sarcină practică). Exemple:
 prezentare orală / contribuţia la discuţie,
 completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă
 întrebări cu răspuns scurt
 întrebări cu răspuns complex
 întrebări cu răspuns restrâns
 proiectul
 tema de lucru
 exerciţii practice
 fişe de observaţie

 fişe de autoevaluare, etc.
Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de
instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 1. : Identifică tipul reacţiilor chimice
care stau la baza procesului chimic, din unitatea de competenţă Termodinamică şi cinetică
chimică Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în
căsuţa corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa
semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.

INSTRUMENT DE EVALUARE
Titlul unităţii: TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ
Numele candidatului:
Număr de înregistrare:
Clasa:
Şcoala:
Data începerii:
Data finalizării:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Comentarii

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:
Competenţa 1.: Identifică tipul reacţiilor chimice care stau la baza procesului chimic.
(a) Clasificarea reacţiilor în chimia anorganică şi scrierea ecuaţiilor lor
(b) Clasificarea reacţiilor în chimia organică
(c) Scrierea ecuaţiilor reacţiilor specifice proceselor unitare
(d) Prezentarea mecanismelor de reacţie specifice proceselor unitare
(e) Aplicarea reacţiilor chimice în procesele industriale
Clasificarea reacţiilor
anorganice: - după sensul de desfăşurare: reversibile, ireversibile ( cu degajare de
gaz, cu formare de substanţe greu solubile )
- după natura lor : reacţii cu schimb de protoni, reacţii cu schimb de
electroni, reacţii cu formare de precipitat, reacţii cu formare de
substanţe complexe
- după starea de agregare : reacţii pe cale umedă, reacţii pe cale
uscată
Clasificarea reacţiilor
organice : - după natura lor : substituţie, adiţie, eliminare, transpoziţie
- după mecanism : radicalic, ionic ( electrofil, nucleofil )
Procese unitare : - halogenare, sulfonare, nitrare, alchilare, esterificare, hidroliză,
oxidare, hidrogenare-reducere, polimerizare
Procese industriale : - obţinerea H2SO4, NaOH, Na2CO3, NH4NO3,
procese industriale de obţinere de compuşi organici (clorură de
vinil, etenă, nitrobenzen, izopropilbenzen, fenol, acetat de etil)
Probe de evaluare:
Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să clasifice reacţiile
anorganice şi organice, să scrie ecuaţiile reacţiilor chimice, să prezinte mecanismele de reacţie şi
să le aplice în procesele industriale, conform precizărilor din criteriile de performanţă (a), (b),
(c), (d) şi (e), acoperind toate conditiile de aplicabilitate ale acestora.
Există 26 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de

evaluare.

Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare:
 Citiţi cu atenţie toate activităţile de evaluare înainte de a începe efectuarea lor
 Orice probleme pe care le observaţi trebuie aduse la cunoştinţa evaluatorului înainte de a

începe efectuarea activităţilor de evaluare
 Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie instrumentele şi materialele necesare pentru

parcurgerea acestei evaluări înainte de a începe efectuarea activităţilor
 Asiguraţi-vă că aţi trecut numele, data şi numărul de înregistrare pe fiecare foaie de hârtie
pe care o predaţi evaluatorului
 Efectuaţi toate activităţile de evaluare solicitate
 Când terminaţi asiguraţi-vă că aţi predat toate documentele corespunzătoare

evaluatorului

TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ
Proba 2(a). Clasificarea reacţiilor în chimia anorganică şi scrierea ecuaţiilor lor
Sarcina 1
Probă scrisă
Identificaţi şi notaţi în coloana B substanţele care lipsesc în reacţiile menţionate în coloana A şi
completaţi tipul fiecărei reacţii aplicând criteriul de clasificare a reacţiilor anorganice după
natura lor (coloana C).
Identificarea substanţelor
Tipul
Nr. Reacţii chimice necunoscute
reacţiei Evaluator Data
crt. (A) (B)
(C)
Formula Denumirea
 NH3 + HCl → a a a
 CaCO3 → CaO+ b b b
 Zn + CuSO4 → c + Cu c c
Sarcina 2
Probă scrisă
Pentru reacţiile scrise în coloana (A), specificaţi tipul reacţiei, numiţi agentul oxidant şi agentul reducător,scrieţi
ecuaţiile proceselor de oxidare şi de reducere şi stabiliti coeficienţii celor două reacţii, în coloana (B)
Identificarea substanţelor necunoscute
(B)
Nr Reacţii chimice Evalua Da
Ecuaţiile
crt (A) tor ta
Tipul Agentul Agentul proceselor Coeficien
reacţiei oxidant reducător de oxidare ţii
şi reducere
KMnO + FeSO + H SO →
 K SO +4 MnSO 4 + Fe2 (SO4 ) + H O
2 4 4 2 4 3 2
K2Cr2O7 + FeSO4+ H2SO4 →
Fe (SO ) + K2SO4 + Cr2(SO4)3 +
 H 2O 4 3
2
Proba 2 (b). Clasificarea reacţiilor în chimia organică
Sarcina 3
Probă scrisă
Identificaţi şi notaţi în coloana B substanţele care lipsesc în reacţiile menţionate în coloana A şi completaţi tipul
fiecărei reacţii aplicând criteriul de clasificare a reacţiilor organice după natura lor (coloana C).
Identificarea substanţelor Tipul
Nr. Reacţii chimice
necunoscute (B) reacţiei Evaluator Data
crt. (A)
Formula Denumirea (C)
 CH2=CH2 + a → CH3–CH2–Cl
 CH2Cl–CH2Cl → HCl + b
AlCl3

CH3 – CH2 – CH2 – CH3 ↔ c
H2SO4

+ HNO3 → d + H2O
Proba 2 (c). Scrierea ecuaţiilor reacţiilor specifice proceselor unitare

Sarcina 4
Probă scrisă
Pentru procesele unitare menţionate în coloana A, scrieţi ecuaţiile reacţiilor generale în coloana B, un exemplu de
reacţie în coloana C şi denumiţi produsul de reacţie obţinut în coloana D.
Nume proces
Nr. Reacţii generale Exemplu Denumire produs
crt.
unitar
(B) (C) (D) Evaluator Data
(A)
 Halogenare
 Sulfonare
 Nitrare
 Alchilare
 Carboxilare
 Esterificare
 Aminare
 Polimerizare
Proba 2 (d). Prezentarea mecanismelor de reacţie specifice proceselor unitare

Sarcina 5.
Probă scrisă
Ataşaţi fiecărei reacţii menţionate în coloana (A) mecanismul de reacţie (B) şi agentul de reacţie (C).
Agent de
Nr. Tipul reacţiei Mecanism
reacţie Evaluator Data
crt. (A) (B)
(C)
Monoclorurarea benzenului cu

catalizator FeCl3, la întuneric
 Clorurarea metanului
 Hidroliza clorurii de benzil
Proba 2 (e). Aplicarea reacţiilor chimice în procesele industriale

Sarcina 6.
Probă scrisă
Ataşaţi proceselor din industria chimică organică menţionate în coloana A reacţiile chimice ce stau la baza acestor
procese (coloana B).
Nr. Proces industrial Reacţii chimice
Evaluator Data
crt. (A) (B)
 Fabricarea clorurii de vinil din
etenă
 Fabricarea etenei prin
dehidrogenarea etanului

Reformarea catalitică
Fabricarea fenolului prin


oxidarea
izopropilbenzenului(cumenului)

Fabricarea etilbenzenului prin

alchilarea benzenului cu eter
INSTRUCŢIUNI ŞI GHID PENTRU EVALUATOR

INSTRUCŢIUNI GENERALE
1. Fiecare sarcină de evaluare trebuie completată în mod normal în cadrul unei

singure sesiuni didactice.
2. Candidatul trebuie să răspundă la întrebările din instrumentul de evaluare şi apoi
să înapoieze evaluatorului lucrarea cu răspunsurile completate.
3. În cazul probelor de evaluare scrise sau orale, evaluatorul trebuie să verifice
răspunsurile candidaţilor pe baza răspunsurilor model oferite. Cu toate acestea,
răspunsurile model nu reprezintă neapărat toate răspunsurile posibile sau
singurele răspunsuri corecte şi evaluatorul trebuie să îşi folosească propria
judecată atunci când evaluează candidaţii.
4. În cazul probelor de evaluare practice, evaluatorul trebuie să verifice performanţa
candidaţilor pe baza oricăror liste de verificare cu exemple şi/sau a oricăror fişe
cu exemple puse la dispoziţie. Candidaţii trebuie să efectueze cu succes fiecare
activitate de pe lista de verificare.
5. Întrebările orale se pot utiliza alături de alte forme de evaluare pentru a obţine
dovezi suplimentare şi/sau pentru a rezolva anumite probleme minore legate de
performanţa unui candidat. În cazul în care sunt utilizate întrebări orale,
evaluatorul trebuie să specifice acest lucru în cadrul unei note scrise şi semnate pe
lucrarea candidatului.
6. Instrumentele de evaluare rezolvate şi orice fişe tipărite solicitate ale fiecărui
candidat trebuie introduse în dosarul corespunzător.
INSTRUCŢIUNI SPECIFICE ACESTEI UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
1. Există 26 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate pentru competenţa. 1.

2. Este posibil ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se efectueze
pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.
Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca reevaluări

Titlul unităţii: TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ
Competenţa: 1. Identifică tipul reacţiilor chimice care stau la baza procesului chimic

Clasificarea reacţiilor anorganice:
- după sensul de desfăşurare: reversibile,
ireversibile ( cu degajare de gaz, cu formare de
substanţe greu solubile)
Clasificarea reacţiilor în chimia anorganică şi Probă scrisă- întrebări cu
(a) - după natura lor : reacţii cu schimb de protoni,
scrierea ecuaţiilor lor alegere multiplă
reacţii cu schimb de electroni, reacţii cu formare de
precipitat, reacţii cu formare de substanţe complexe
- după starea de agregare : reacţii pe cale umedă,
reacţii pe cale uscată
Clasificarea reacţiilor organice :
Clasificarea reacţiilor în chimia organică - după natura lor : substituţie, adiţie, eliminare, Probă scrisă- întrebări cu
(b) transpoziţie alegere multiplă
- după mecanism : radicalic, ionic
Scrierea ecuaţiilor reacţiilor specifice proceselor
Probă scrisă –întrebări cu
(c) unitare Reacţii chimice ale compuşilor anorganici şi organici
alegere duală
Prezentarea mecanismelor de reacţie specifice Procese unitare : halogenare, sulfonare, nitrare, alchilare,
Probă scrisă - întrebări
(d) proceselor unitare esterificare, hidroliză, oxidare, hidrogenare-reducere, polimerizare
cu răspuns scurt
Procese industriale : obţinerea H2SO4, NaOH, Na2CO3, NH4NO3,
Aplicarea reacţiilor chimice în procesele procese industriale de obţinere de compuşi organici (etenă, clorură
de vinil, fenol, nitrobenzen,acetat de etil, hidrogenarea acizilor Probă scrisă- întrebări cu
(e) industriale
graşi.) alegere multiplă

Competenţa 2.:Identifică factorii care influenţează desfăşurarea reacţiilor chimice.

Noţiuni de termodinamică chimică:sistem termodinamic, energie
internă, entalpie de reacţie, entropie de reacţie, potenţial chimic, Probă scrisă - întrebări cu
entalpie liberă de reacţie, echilibru chimic, constantă de echilibru,
(a) Explicarea noţiunilor specifice studiului determinarea compoziţiei unui sistem la echilibru, deplasarea
răspuns scurt
cineticii proceselor chimice echilibrului chimic, principiul Le Chatelier
Explicarea noţiunilor specifice studiului Noţiuni de cineticăchimică: viteză de reacţie, ordin de reacţie, Probă scrisă - întrebări cu
molecularitate, intermediari în reacţia chimică, catalizatori,
(b) cineticii proceselor chimice. energie de activare, reacţii paralele, succesive, concurente
răspuns scurt
Enumerarea factorilor care influenţează Probă scrisă - întrebări cu

Factori:temperatură, presiune, catalizatori, concentraţia
desfăşurarea reacţiilor chimice din punct de răspuns scurt
(c) reactanţilor
vedere cinetic şi termodinamic. Probă practică -fişa de
observaţie
Competenţa 3:Descrie utilaje specifice proceselor chimice.

Descrierea principiului de funcţionare a utilajelor Probă scrisă- întrebări cu
(a) Utilaje specifice proceselor chimice : reactoare chimice
specificeproceselor chimice. alegere multiplă
Caracterizare : tipul de utilaj, elementele Probă scrisă –întrebări cu
(b) Caracterizarea utilajului. componente, materialul de construcţie alegere duală
Identificarea incidentelor funcţionale care pot să Incidente funcţionale : zgomote şi vibraţii anormale,
Probă orală – întrebări cu
(c) apară în timpul exploatării utilajului. neetanşeităţi, nerealizarea parametrilor
de lucru răspuns surt
Enumerarea cauzelor care produc incidente
Cauze care produc incidente funcţionale şi metode de Probă orală – întrebări cu
(d) funcţionale şi precizarea metodelor de remediere remediere corespunzătoare răspuns surt
corespunzătoare

MATRICEA DE EVALUARE
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: TERMODINAMICĂ ŞI CINETICĂ CHIMICĂ
Instrumente de evaluare Probă scrisă Probă orală- Probă scrisă - Proba Proba
-Întrebări cu Întrebări cu Intrebări cu scrisă – practică
răspuns răspuns alegere tema de -Fişa de
Competenţele unităţii scurt scurt duală/multiplă lucru observaţie
Competenţa 1. Identifică tipul reacţiilor chimice care stau la baza
procesului chimic
(a) Clasificarea reacţiilor în chimia anorganică şi scrierea X
ecuaţiilor lor
X
(b) Clasificarea reacţiilor în chimia organică
X
(c) Scrierea ecuaţiilor reacţiilor specifice proceselor unitare
X
(d) Prezentarea mecanismelor de reacţie specifice proceselor X
unitare
(e) Aplicarea reacţiilor chimice în procesele industriale
Competenţa 2.:Identifică factorii care influenţează desfăşurarea

reacţiilor chimice.
(a) Explicarea noţiunilor specifice studiului cineticii proceselor chimice. X X
(b) Explicarea noţiunilor specifice studiului cineticii proceselor X X
chimice.
(c) Enumerarea factorilor care influenţează desfăşurarea reacţiilor X X
chimice din punct de vedere cinetic şi termodinamic.
Competenţa 3:Descrie utilaje specifice proceselor chimice.
(a) Descrierea principiului de funcţionare a utilajelor specifice
proceselor chimice. X
(b) Caracterizarea utilajului. X
(c) Identificarea incidentelor funcţionale care pot să apară în timpul X X
exploatării utilajului.
(d) Enumerarea cauzelor care produc incidente funcţionale şi precizarea
metodelor de remediere corespunzătoare X X

GHIDUL EVALUATORULUI

Proba 2(a). Clasificarea reacţiilor în chimia anorganică şi scrierea ecuaţiilor lor
Sarcina 1
Probă scrisă
Identificaţi substanţele care lipsesc în reacţiile menţionate în coloana A şi completaţi tipul fiecărei
reacţii aplicând criteriul de clasificare a reacţiilor anorganice (coloana B).
Tipul
crt. (A) (B)
(C)
Formula Denumirea
 a: clorură de
NH3 + HCl → a a: NH4Cl Adiţie
amoniu
 b: dioxid de Descompu
CaCO3 → CaO+ b b: CO2
carbon nere

Zn + CuSO4 → c + Cu c: sulfat de Substituţie
c: Zn SO4
zinc
Sarcina 2
Probă scrisă
Pentru reacţiile scrise în coloana (A) , specificaţi tipul reacţiei, numiţi agentul oxidant şi agentul
reducător,scrieţi ecuaţiile proceselor de oxidare şi de reducere şi stabiliti coeficienţii celor două
reacţii , în coloana (B)
Identificarea substanţelor necunoscute

(B)
Nr. Reacţii chimice Ecuaţiile Evalua
Data
crt. (A) Tipul Agentul Agentul proceselor Coeficien tor
reacţiei oxidant reducător de oxidare ţii
şi reducere
+5e 2KMnO4
Mn7+ →
Mn2+ 10FeSO4
-1e 8H2SO4
KMnO4 + FeSO4 + H2SO4 → Fe2+ →
 K2SO4 + MnSO4 + Fe2(SO4)3 + H2O
redox Mn7+ Fe2+ Fe3+
K2SO4
2MnSO4
5Fe2(SO4)3
8H2O
+-3e K2Cr2O7
Cr6+ →
Cr3+ 10FeSO4
K2Cr2O7 + FeSO4+ H2SO4 →
Fe2+ -1e
→ 8H2SO4
Fe2(SO4)3 + K2SO4 + Cr2(SO4)3 +
 H 2O
redox Cr6+ Fe2+ Fe3+
5Fe2(SO4)3
K2SO4
Cr2(SO4)3
8H2O

Proba 2 (b). Clasificarea reacţiilor în chimia organică
Sarcina 3
Probă scrisă
Identificaţi substanţele care lipsesc în reacţiile menţionate în coloana A şi completaţi tipul fiecărei reacţii aplicând
criteriul de clasificare a reacţiilor organice după natura lor (coloana B).
Tipul
crt. (A) (B)
(C)
Formula Denumirea
 a:acid
CH2=CH2 + a → CH3–CH2–Cl a:HCl Adiţie
clorhidric
 b:clorură de
CH2Cl–CH2Cl → HCl + b b:CH2=CHCl Eliminare
vinil
CH3
 AlCl3
c: CH3 – CH c:2-metil- Izomeriza
CH3 – CH2 – CH2 – CH3 ↔ c
– CH3 propan re
 H2SO4
+ HNO3 → d + H2O
d:C6H5-NO2 d:nitrobenzen Substituţie
Proba 2 (c). Scrierea ecuaţiilor reacţiilor specifice proceselor unitare

Sarcina 4
Probă scrisă
Pentru procesele unitare menţionate în coloana A, reacţiile generale în coloana B şi un exemplu de reacţie în coloana
C şi denumiţi produsul de reacţie obţinut în coloana D.
Nume proces
Nr. Reacţii generale Exemplu Denumire produs
unitar
crt. (B) (C) (D)
(A)
Clormetan (clorură de
 Halogenare R–H + X2 → R–X + HX CH4 + Cl2 → CH3Cl + HCl
metil)
Ar–H + H2SO4 → ArSO3H +
 Sulfonare C6H6 + H2SO4 → C6H5SO3H Acid benzensulfonic
H2O
Ar–H + HNO3 → Ar – NO2 + C6H6 + HNO3 → C6H5NO2 +
 Nitrare Nitrobenzen
H2O H2O
AlCl3
C6H6 + CH3Cl → C6H5–CH3 +
 Alchilare Ar–H + R–X → Ar–R + Toluen
HCl
HX
p,to ONa OH
Ar – ONa + CO2 →
 Carboxilare OH COONa Salicilat de Na
+ CO2 →
→ Ar
COONa
catalizator CH3COOH + C2H5 – OH ↔

 Esterificare Acetat de etil
R–COOH + R1– OH → ↔ CH3COOC2H5 + H2O
→ RCOOR1 + H2O
Cl NCl2
Ar – X + NH3 → Ar – NCl2 +
 Aminare HX + 2NH3 → + Anilina
X= halogen; OH; +O3H
NH4Cl
 Polimerizare nA → (A)n nCH2=CH2 → (-CH2 - CH2-)n Polietena

Proba 2 (d). Prezentarea mecanismelor de reacţie specifice proceselor unitare
Sarcina 5.
Probă scrisă
Ataşaţi fiecărei reacţii menţionate în coloana A mecanismul de reacţie (B) şi agentul de reacţie (C).
Agent
Nr. Tipul reacţiei Mecanism de
Evaluator Data
crt. (A) (B) reacţie
(C)
 Monoclorurarea benzenului cu Substituţie
Cl+
catalizator FeCl3, la întuneric electrofilă

Clorurarea metanului Radicalic Cl ∙
 Substituţie
Hidroliza clorurii de benzil HO-
nucleofilă
Proba 2 (e). Aplicarea reacţiilor chimice în procesele industriale

Sarcina 6.
Probă scrisă
Ataşaţi proceselor din industria chimică organică menţionate în coloana A reacţiile chimice ce stau la baza acestor
procese (coloana B).
Nr.
Proces industrial Reacţii chimice
crt.
a.FeS2+O2→SO2+Fe2O3
 Fabricarea acidului sulfuric b. SO2+ O2→SO3
c. SO3+H2O→H2SO4
a. CH2=CH2 + Cl2 → CH2Cl–CH2Cl
 b. CH2=CH2 +1/2O2 + 2HCl → CH2Cl–CH2Cl + H2O
Fabricarea clorurii de vinil din etenă t
c. CH2Cl – CH2Cl → CH2=CHCl + HCl
 Fabricarea etenei prin dehidrogenarea catalizator
CH3–CH3 → CH2=CH2 + H2
etanului
p,t

Reformarea catalitică →
–3H2
O–OH
 Fabricarea fenolului prin oxidarea H3C–CH–CH3 H3C–C–CH3 OH

izopropilbenzenului(cumenului) O2 H2SO4
→ → + CH 3–CO– CH3
CH2–CH2
 Fabricarea etilbenzenului prin AlCl3
alchilarea benzenului cu eter + CH2=CH2 →

Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:
1. Generalităţi privind controlul proceselor chimice.
2. Reacţii care stau la baza proceselor chimice.
 2.1. Reacţii în chimia anorganică – clasificare .
 2.2. Scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice anorganice.
 2.3. Reacţii în chimia organică – clasificare .
 2.4. Procese unitare – scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice specifice.
 2.5. Procese industriale caracteristice in industria chimică anorganică şi
organică
3. Termodinamică şi cinetică chimică.
 3.1. Noţiuni de termodinamică chimică.
3.1.1. Noţiuni introductive.
- sistem termodinamic
- mărimi termodinamice
- procese termodinamice; proces reversibil şi ireversibil
- lucru mecanic; căldura
- principiul zero al termodinamicii
3.1.2. Transformări de stare
- căldura de reacţie; reacţii exoterme şi endoterme
- legea conservării energiei şi reacţiile chimice
- energie internă standard de reacţie
- entalpie de reacţie (standard şi liberă)
- entalpie standard de formare
- variaţia entalpiei în reacţiile exoterme şi endoterme
- căldura de formare
- legea lui Hess
- relaţia entalpie – energie de legătură
- entropie de reacţie
- variaţia entropiei cu temperatura
- energia liberă de reacţie; entalpia liberă de reacţie
- echilibrul chimic- proprietăţile sistemelor în echilibru
- compoziţia unui sistem la echilibru – legea acţiunii maselor
- echilibre în sisteme omogene gazoase ( reacţii cu şi fără variaţia
numărului de moli)
- echilibre în sisteme omogene lichide (produsul ionic al apei, echilibre în
soluţii de electroliţi, constantă de aciditae, constantă de bazicitate)
- echilibre în sisteme eterogene ( solid-gaz,solid-lichid)
- factori care influenţează echilibrul chimic – principiul lui Le Chatelier
- influenţa concentraţiei asupra echilibrului chimic
- influenţa temperaturii asupra echilibrului chimic
- influenţa presiunii asupra echilibrului chimic
 3.2. Noţiuni de cinetică chimică.
3.2.1. Consideraţii teoretice.
- viteză de reacţie - definiţie
3.2.2. Factori care influenţează viteza de reacţie
- influenţa concentraţiei asupra vitezei de reacţie
- ordin de reacţie; molecularitate
- clasificarea reacţiilor chimice din punct de vedere cinetic
- reacţii de ordinul 1
- reacţii de ordinul 2
- mecanisme de reacţie
- influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie
- influenţa suprafeţei de contact asupra vitezei de reacţie
- influenţa catalizatorilor asupra vitezei de reacţie
- clasificarea reacţiilor catalitice
- proprietăţile generale ale catalizatorilor
- autocataliza
- mecanismul reacţiilor catalitice
- cataliza omogenă
- cataliza eterogenă
- metode experimentale de determinare a influenţei factorilor asupra
vitezei de reacţie
4. Reactoare chimice.
 4.1. Clasificarea reactoarelor chimice – reactoare eterogene în sistemul gaz-
lichid, gaz-
solid ( coloana cu umplutură la chemosorbţia SO3, reactorul în strat fluidizat la
prăjirea piritei, reactorul pentru conversia SO2, reactorul pentru hidrogenarea
acizilor graşi, reactorul pentru obţinerea clorurii de vinil din acetilenă, reactorul
pentru reacţia de nitrare continuă)
 4.2. Tipuri de reactoare – principii de funcţionare.
 4.3. Incidente funcţionale – cauze şi remedieri .
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material
Total Ore
Ore
Teme (conţinuturi) ore laborator
teorie
alocate tehnologic
1. Generalităţi 3 3 -
2. Reacţii care stau la baza proceselor chimice. 18 6 12
3. Termodinamică şi cinetică chimică. 35 8 27
 3.1. Noţiuni de termodinamică
chimică.
3. Termodinamică şi cinetică chimică.
35 8 27
 3.2. Noţiuni de cinetică chimică.
4. Reactoare chimice. 8 8 -
Total ore 99 33 66
Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de cultură de specialitate şi de laborator

tehnologic.
Orele de cultură de specialitate vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de
lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.
Se recomandă ca orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic să fie predate de
acelaşi profesor.
Instruirea – dobândirea de deprinderi practice se va realiza în laboratoare tehnologice cu o
bună dotare materială.
Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:
 Determinarea entalpiei de dizolvare
 Determinarea entalpiei de neutralizare
 Verificarea legii lui Hess
 Determinarea capacităţii calorice a unui calorimetru
 Determinarea căldurii de dizolvare a NaOH
 Determinarea căldurii de neutralizare a NaOH
 Determinarea căldurii de neutralizare a NaOH cu o soluţie de HCl
 Determinarea căldurii de neutralizare a unei soluţii de NaOH cu o soluţie de HCl
 Determinarea căldurii de ardere a magneziului
 Determinarea căldurii de formare a complexului [Cu(NH3)4]2+
 Influenţa concentraţiei asupra echilibrului chimic
 Influenţa temperaturii asupra echilibrului chimic
 Determinarea constantei de echilibru
 Echilibre în sisteme omogene lichide
 Echilibre în sisteme eterogene
 Studiul cinetic al reacţiei iodură-peroxidisulfat; iodură-apă oxigenată
 Determinarea experimentală a vitezei de reacţie prin dozare
 Influenţa concentraţiei reactanţilor asupra vitezei de reacţie
 Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie
 Influenţa catalizatorilor asupra vitezei de reacţie
 Determinarea constantei de viteză
Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
Autoevaluarea
Coevaluarea
Tema pentru acasă
Investigaţia

MODULUL 5. : PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI
Total ore/an : 66
I. NOTĂ DE PREZENTARE
La nivelul trei, în domeniul „Chimie industrială”, se asigură pregătirea elevilor pentru

calificarea de „ Tehnician în chimie industrială”.
Pregătirea în această calificare se face pe parcursul claselor a XII-a şi a XIII-a, liceu
(după şcoala profesională şi anul de completare pentru absolvenţii şcolii de arte şi meserii SAM.)
Programul de pregătire de la nivelul trei, permite elevilor să dobândească abilităţi şi
cunoştinţe teoretice şi practice mai complexe în domeniul chimiei industriale, care să le permită
ocuparea unui loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe, specifice
calificării lor. Deţinătorii de calificare de nivel trei vor fi capabili să efectueze sarcini de
complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin
responsabilitate şi autonomie personală completă.
Curriculum-ul este elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de
juriul de validare constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
 unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie
 unităţi de competenţă tehnică generală
 unităţi de competenţă tehnică specializată.
Modulul Planificarea şi organizarea producţiei este o unitate de competenţă tehnică

generală. După terminarea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil să precizeze
principiile şi conceptele de bază ale economiei, să deducă interdependenţa dintre economie şi
organizare în activitatea economică, să precizeze rolul marketingului şi abilităţile necesare în
practică.
Acest modul de studiază în cadrul curriculumului în dezvoltare locală CDL
1) Recomandări privind utilizarea programei

Programa este structurată pe cinci capitole şi o anexă. În capitolul II este prezentată
unitatea de competenţă tehnică specializată, relevantă pentru modul, respectându-se denumirile
din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)
Capitolul III prezintă sub formă tabelară unităţile de competenţă (specificate la capitolul
II) cu competenţele individuale aferente ( vezi S.P.P.) şi conţinuturile tematice corespunzătoare.
Prin acest tabel se specifică conţinuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a
unităţii de competenţă. De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra succesiunii logice şi
cronologice a conţinuturilor tematice.
În capitolul IV sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a
unităţilor de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un un model de test
de evaluare pentru o unitate de competenţă.
Capitolul V pentru început prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului
tematic precizat în tabelul din capitolul II şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă.
Referitor la acest punct se fac următoarele precizări:

- numărul de ore alocat pentru fiecare temă este dat ca recomandare urmând ca el să fie
stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală
- parcurgerea conţinutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de
performanţă precizate în cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenţă
Tot în acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ învăţare
şi instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum şi exemple de
activităţi de învăţare.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULUL 5 –

PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI
 Unitate de competenţă tehnică generală:

 Planificarea şi organizarea producţiei
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE

COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
9.Planificarea şi 9.1 Analizează producţia P Procese de producţie (industriale şi non
organizarea ca rezultat al procesului -industriale)
producţiei de producţie P Clasificarea proceselor de producţie
(modul de participare la executarea
produselor, modul de execuţie, modul de
obţinere a produselor finite din materii
prime, natura tehnologică a operaţiilor
efectuate, natura activităţii desfăşurate)
P Componentele procesului de producţie
(mărimi de intrare, etapele de realizare a
procesului de producţie, mărimi de
ieşire)
9.2.Analizează aspecte ale P Tipurile de producţie (individuală, în

organizării şi planificării serie, în flux, de masă, automatizată, în
producţiei celule de fabricaţie); avantaje şi
dezavantaje
P Metode de organizare a producţiei
(programare liniară, metoda PERT,
metoda CPM, metoda “Just in time”)
P Tendinţe actuale şi de perspectivă în
organizarea producţiei. Sistemul flexibil
de fabricaţie (integrabilitate, adecvare,
adaptabilitate, dinamism structural),
avantajele sistemului flexibil
9.3 Programează activităţi P Modalităţi de planificare a necesarului de

specifice locului de muncă materiale (clasic, folosind software)
P Planificarea forţei de muncă
(profesionistă, calificată, necalificată)
P Planificarea activităţilor specifice locului
de muncă pe baza documentelor (fişa de
lansare a produsului/serviciului, fişe
tehnologice, grafice, diagrame, planuri)
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung, elementul principal îl

constituie metodele de predare-învăţare active şi centrate pe elev.
Profesorul este organizatorul procesului de învăţare, respectă ideile şi experienţele
participanţilor la procesul de învăţare, are răbdare şi convinge elevii că învăţarea corespunde
nevoilor lor.
În procesul de învăţare, profesorul va folosi metode care solicită elevii să facă ceva
concret şi le acordă timp suficient pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele
vechi.
De asemenea se impune o corelare judicioasă a instrumentelor de evaluare continuă, cu
indicatorii de performanţă, condiţiile de aplicare ale acestora şi probele de evaluare finală,
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul 5 ”Planificarea şi organizarea producţiei“ poate fi parcurs independent, sub
directa îndrumare a profesorului de specialitate în laboratoare sau cabinete tehnologice cu dotări
corespunzătoare.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de corelare a conţinuturilor cu
numărul de ore recomandat (cap.V ).
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii:
- elevii învaţă cel mai bine, atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
- elevii învaţă mai bine, când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de
învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele
noi şi pentru ordonarea lor
Evaluarea trebuie să fie corelată cu competenţele, criteriile de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare, precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se va aplica o evaluare continuă, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip
sumativ, pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va
evalua o singură dată.
Evaluarea competenţelor incluse în acest modul se recomandă a fi efectuată progresiv, pe
măsura parcurgerii conţinuturilor, iar evaluarea finală va avea loc în ultima săptămână de
În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă
pentru abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generală, necesare atingerii
competenţelor modulului, dar acestea vor fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.
Demonstrarea unei alte abilităţi (competenţe) în afara celor din competenţele specificate
în cadrul acestui modul, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate şi
aplicând metodologii şi strategii de învăţare specifice.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în
funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu
material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
practice la elevii instruiţi.
Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea
numărului de ore rezultă din tabelul următor:
Modulul 5: Planificarea şi organizarea producţiei
Număr total de
Conţinuturi ore
1. Procese de producţie (industriale şi non -industriale): 10
a) Clasificarea proceselor de producţie
b) Componentele procesului de producţie
2. Organizarea şi planificarea producţiei: 16
a) Tipurile de producţie
b) Metode de organizare a producţiei
c) Tendinţe actuale şi de perspectivă în organizarea
producţiei
3. Programarea activităţii specifice locului de muncă: 18
a) Planificarea necesarului de materiale

b) Planificarea forţei de muncă
c) Planificarea activităţilor specifice locului de
muncă pe baza documentelor
4. Crearea şi menţinerea relaţiilor profesionale: 8
a) Infrastructura comunicării
b) Dialogul constructiv
c) Relaţii de cooperare. Munca în echipă
d) Relaţii interpersonale
5. Gestionarea conflictelor: 8
a) Surse de conflict
b) Rezolvarea conflictelor
c) Medierea conflictelor
6. Gestionarea aşteptărilor factorilor interesaţi: 6
a) Roluri funcţionale. Interese. Factori interesaţi
b) Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor
Total ore 66
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea

următoarelor metode didactice activ-participative : învăţarea prin descoperire, conversaţia
euristică, problematizarea, algoritmizarea, observaţia dirijată, demonstraţia practică,
brainstorming – ul, experimentul, etc.
Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se
recomandă utilizarea următoarelor mijloace de învăţământ:
a) Mijloace informativ-demonstrative – care reprezintă surse de informaţie şi servesc la
exemplificarea sau ilustrarea noţiunilor, la concretizarea ideilor.
b) Materiale sau reprezentări figurative:
 Ilustraţii
 Documente
 Planşe
 Folii transparente
c) Reprezentări simbolice:
 Scheme
 Diagrame
d) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor:
 Experimentul
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :
Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute, conform

criteriilor de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională şi respectând condiţiile de
aplicabilitate impuse .
Se recomandă următoarele mijloace de evaluare:
 Teste
 Chestionare
 Grile
 Fişe de evaluare
 Referate
 Portofolii
 Proiecte
 Testare asistată de calculator

Anexa 1
INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

UNITATEA : PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI
Evaluarea 1
Competenţa 1: Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie
Titlul Unităţii: PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

________________________________________________________________________
Competenţa 1: Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie

________________________________________________________________________
(a) Definirea conceptului de proces de producţie
(b) Precizarea criteriilor de clasificare ale proceselor de producţie
(c) Stabilirea componentelor procesului de producţie
Condiţii de aplicabilitate :
Proces de producţie: procese industriale şi non-industriale
Criterii de clasificare: modul de participare la executarea produselor, modul de execuţie, modul

de obţinere a produselor finite din materii prime, natura tehnologică a
operaţiilor efectuate, natura activităţii desfăşurate
Componente: mărimi de intrare, etapele de realizare a procesului de producţie, mărimi

de ieşire
Probe de evaluare :
Probe orale şi scrise prin care elevul realizează grafic o schemă a procesului de producţie
conform criteriului de performanţă (a), în aria de aplicabilitate specificată
Probe orale şi scrise prin care elevul demonstrează în scris cunoaşterea procesului de producţie
conform criteriului de performanţă (b), în aria de aplicabilitate specificată
Probe orale şi practice prin care elevul realizează o schemă care demonstrează că este capabil
să stabilească componentele procesului de producţie ales conform criteriului de performanţă (c),
în aria de aplicabilitate specificată

Evaluarea 1: Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie
1. A. Definirea conceptului de proces de producţie

Definiţi procesul de producţie şi întocmiţi schema procesului de producţie :
Nr. Evaluator Data

crt. Procesul de producţie
Definiţie Schema procesului
1. B. Precizarea criteriilor de clasificare ale proceselor de producţie
În tabelul de mai jos enumeraţi criteriile de clasificare al proceselor de producţie:
Nr. Criterii de clasificare Evaluator Data

crt.
1. C. Stabilirea componentelor procesului de producţie
Întocmiţi schema procesului de producţie care să conţină componentele acestuia:
Nr. Componentele Schema procesului de producţie Evaluator Data

crt. procesului de
producţie

MODULUL 6: ASIGURAREA CALITĂŢII
Total ore/an 66
La nivelul trei, în domeniul „Chimie industrială ”, se asigură pregătirea elevilor pentru

calificarea de „ Tehnician în chimie industrială”.
Pregătirea în această calificare se face pe parcursul claselor a XII-a şi a XIII-a, ruta lungă liceu.
Programul de pregătire de la nivelul trei, permite elevilor să dobândească abilităţi şi
cunoştinţe teoretice şi practice mai complexe în domeniul chimiei industriale, care să le permită
ocuparea unui loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe.. Deţinătorii de
calificare de nivel trei vor fi capabili să efectueze sarcini de complexitate ridicată, caracterizate
prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin responsabilitate şi autonomie personală
completă.
 unităţi de competenţă tehnică generale
 unităţi de competenţă tehnică specializate.
Modulul 6 ”Asigurarea calităţii “ se predă în clasa a XII-a.
Acest modul este constituit din unitatea de competenţă specializată:
 Asigurarea calităţii
Prin parcurgerea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil:
- să descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate
- să utilizeze documentele sistemului calităţii
- să utilizeze procedurile de audit al calităţii
- să aplice instrumente ale calităţii
Curriculumul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate, libertatea
de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul
pedagogic şi mijloacele de învăţământ de care dispune.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului de specialitate care are sarcina de a
individualiza şi de a particulariza procesul didactic la particularităţile elevilor.
Alegerea conţinuturilor s–a făcut în funcţie de competenţele cerute de Standardul de
Pregătire Profesională.
Modulul Asigurarea calităţii “ face parte din, aria curriculară Tehnologii, este repartizat
pentru Curriculum în Dezvoltare Locală (C.D.L.) şi are alocate un număr de 66 ore, care sunt
ore de laborator tehnologic, toate fiind efectuate sub îndrumarea profesorului inginer, cu clasa
împărţită pe grupe de minim 12 elevi.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific
calificării.
Recomandări privind utilizarea programei:
Programa este structurată pe patru capitole şi o anexă.
Capitolul I, nota de prezentare a modulului.
Capitolul II prezintă sub formă tabelară unitatea de competenţă cu competenţele
individuale aferente ( vezi S.P.P.) şi conţinuturile tematice corespunzătoare. Prin acest tabel se
specifică conţinuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unităţii de competenţă.
De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra succesiunii logice şi cronologice a
conţinuturilor tematice.
În capitolul III sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a
unităţilor de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un un model de test
de evaluare pentru o competenţă.
Capitolul IV, pentru început prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului
tematic precizat în tabelul din capitolul II şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă.
Referitor la acest punct se fac următoarele precizări:
- numărul de ore alocat pentru fiecare temă este dat ca recomandare urmând ca el să fie stabilit
la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală
- parcurgerea conţinutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanţă
precizate în cadrul S.P.P.-ului la fiecare competenţă
II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITATEA DE COMPETENŢE CONŢINUTURI

10Asigurarea 10.1 Descrie  Conceptul de asigurarea calităţii, controlul
calităţii conceptele de calităţii, sisteme de calitate conform
asigurare a calităţii, standardelor de calitate româneşti,
controlul calităţii şi europene şi internaţionale
sisteme de calitate  Asigurarea calităţii:
- calitate internă
- calitate externă
- calitate totală
 Controlul calităţii:
- evaluarea calităţii,
- supravegherea calităţii,
- inspecţia calităţii
- verificarea calităţii
 Sisteme de calitate (terminologie,
standarde româneşti, europene şi
internaţionale)
 Elementele sistemului calităţii:
- de conducere
- de desfăşurare a sistemului calităţii
- documentaţia sistemului calităţii
10 Asigurarea 10.2  Documentele sistemului calităţii:
calităţii documentele - Manualul calităţii
sistemului calităţii. - Procedurile sistemului calităţii
- Proceduri/ instrucţiuni de lucru
- Înregistrările calităţii
 Documente specifice locului de muncă:
- proceduri operaţionale
- proceduri şi instrucţiuni de inspecţie
- proceduri de încercări
- instrucţiuni de lucru
- fişe tehnologice
- desene / specificaţii tehnice
- buletine de analiză/ încercări
 Înregistrările calităţii:
- note de recepţie
- registre de intrări
- rapoarte de respingere
- buletine de analiză pentru produse
- registru pentru evidenţa analizelor
efectuate
- registru de evidenţă a neconformităţilor
- buletin de verificare metrologică
- registru de evidenţă a reclamaţiilor
 planificarea şi evidenţa lucrărilor
efectuate
10Asigurarea 10.3  Auditul calităţii
calităţii procedurile de audit - terminologie
al calităţii - evaluarea conformităţii proceselor /
produselor /serviciilor
- evaluarea conformităţii unor elemente ale
sistemului calităţii
- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii
- identificarea punctelor critice
- iniţierea acţiunilor preventive/ corective
- urmărirea aplicării acţiunilor corective
 Tipuri de audit
- auditul produsului
- auditul procesului/ serviciului
- auditul sistemului calităţii
- audituri interne/ externe
 Documente de audit:
- plan de audit
- raport de audit
- raport de actiuni preventive/corective
- rapoarte de neconformitate
10Asigurarea 10.4 Aplică  Instrumentele calităţii
calităţii instrumente ale - diagrame ( Pareto, Ishikawa)
calităţii - histrograma defectelor
- fişa de inspecţie
 Utilizarea instrumentelor calităţii în
diverse aplicaţii specific unei activităţi
profesionale
III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 66 de ore de laborator tehnologic

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
Parcurgerea conţinuturilor modulului „Asigurarea calităţii” şi adecvarea strategiilor
didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3
şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării
capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+, sau a
integrării pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în
plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate
mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.
IV. SUGESTII METODOLOGICE
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul II.
Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie
de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu
material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea numărului
de ore rezultă din tabelul următor:
Modulul 6: Asigurarea calităţii

Conţinuturi tematice Număr total
de ore
1. Conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii, sisteme de 4
calitate
2. Asigurarea calităţii: internă, externă, calitate totală 4
3. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, 4
inspecţia calităţii, verificarea calităţii
4. Sisteme de calitate. Elementele sistemului calităţii 6
5. Documentele sistemului calităţii: Manualul calităţii, Procedurile 8
sistemului calităţii, Proceduri/ instrucţiuni de lucru, Înregistrările
calităţii
6. Documente specifice locului de muncă: proceduri operaţionale, 8
proceduri şi instrucţiuni de inspecţie, proceduri de încercări,
instrucţiuni de lucru, fişe tehnologice, desene / specificaţii tehnice,
buletine de analiză/ încercări
7. Înregistrările calităţii: note de recepţie, registre de intrări, rapoarte 12
de respingere, buletine de analiză pentru produse, registru pentru
evidenţa analizelor efectuate, registru de evidenţă a
neconformităţilor, buletin de verificare metrologică, registru de
evidenţă a reclamaţiilor, planificarea şi evidenţa lucrărilor
efectuate
8. Auditul calităţii: terminologie, metodologia efectuării auditului 4
9. Tipuri de audit: auditul produsului, auditul procesului/ serviciului, 4
auditul sistemului calităţii, audituri interne/ externe
10. Documente de audit: plan de audit, raport de audit, raport de 4
acţiuni preventive/corective, rapoarte de neconformitate
11. Instrumentele calităţii: diagrame ( Pareto, Ishikawa), histrograma 4
defectelor,fişa de inspecţie
12. Utilizarea instrumentelor calităţii în diverse aplicaţii specific unei 4
activităţi profesionale
Total ore 66
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele

principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a
le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu:
Diferenţierea răspunsului, prin:

 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor elevilor,

acceptând faptul că fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile,
adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe
individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare,
utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici
progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor

probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP
- uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de
învăţare.
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

 Fişe de observaţie şi fişe de lucru
 Chestionarul
 Fişe de autoevaluare
 Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Anexa 1
INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 6
U10. : Asigurarea calităţii.
C10.1 Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate.
Pentru evaluarea competenţei ,: C10.1 Descrie conceptele de asigurare a calităţii,

controlul calităţii şi sisteme de calitate, din cadrul unităţii de competenţă tehnică generală, se
recomandă următorul exemplu de instrument de evaluare:
Instrucţiuni pentru candidaţi :
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea :
- Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi

- Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a
începe rezolvarea testului
- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna
evaluatorului
- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe
- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa.

Competenţa 10.1: Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme

de calitate
_____________________________________________________________________________
(a) Explicarea conceptului de asigurare a calităţii
(b) Explicarea conceptului de controlul calităţii
(c) Explicarea conceptului de sisteme de calitate
Condiţii de Aplicabilitate:
Asigurarea calităţii: calitatea internă, calitatea externă, calitate totală
Controlul calităţii evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii,

verificarea calităţii
Sisteme de calitate: standarde româneşti, europene şi internaţionale
Elementele sistemului calităţii: elementele de conducere a sistemului calităţii; elementele de
desfăşurare a sistemului calităţii; documentaţia sistemului
calităţii;
Probe de Evaluare
Probe orale/ scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să explice conceptele de asigurare
a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate, conform criteriilor de performanţă (a), (b) şi (c) şi
condiţiilor de aplicabilitate.

Evaluarea 1: Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme
de calitate
Probă scrisă
1 (a) Explicarea conceptului de asigurare a calităţii
Definiţi conceptele de asigurare a calităţii şi de calitate totală:
Nr. Conceptul Definiţie Evaluator Data

crt.
1 Asigurarea calităţii
2 Asigurarea internă a
calităţii
3 Asigurarea externă a
calităţii
4 Calitatea totală
1 (b) Explicarea conceptului de controlul calităţii
Explicaţi conceptul de control al calităţii, indicând definiţiile activităţilor efectuate în scopul ţinerii
sub control a calităţii:
Nr. Activitatea(conceptul) Definiţie Evaluator Data

act.
1 Evaluarea calităţii
2 Supravegherea calităţii
3 Inspecţia calităţii
4 Verificarea calităţii
1 (c) Explicarea conceptului de sisteme de calitate
Completaţi tabelul de mai jos indicând definiţia sistemului calităţii:
Nr. Definiţia conceptului de sistem al calităţii Evaluator Data

act.
1
Completaţi spaţiile libere din tabelul de mai jos pentru a obţine elementele componente ale
sistemului calităţii:

Elementele sistemului calităţii Nr. Evaluator Data
act
Elemente de conducere a sistemului calităţii .


 




Elemente Elemente 
Elemente de desfăşurare a sistemului calităţii
independente referitoare 
de fazele la sistem 
traiectoriei Elemente 
produsului generale 

Elemente 
referitoare 
la produs 




Elemente dependente de fazele 
traiectoriei produsului 




Enumeraţi documentele utilizate pentru definirea şi implementarea sistemului calităţii într-o

întreprindere:
Nr. Documentaţia sistemului calităţii Evaluator Data

act.
1
2
3
MODULUL 7: IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
Total ore/an 60
din care: Instruire practică 60
La nivelul 3, în domeniul „Chimie industrială”, se asigură pregătirea elevilor pentru calificarea

de „ Tehnician în chimie industrială”.
Pregătirea în această calificare se face pe parcursul claselor a XII-a şi a XIII-a, ruta lungă, liceu.
Programul de pregătire de la nivelul 3, permite elevilor să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
teoretice şi practice mai complexe în domeniul chimiei industriale, care să le permită ocuparea unui
loc de muncă , unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe, specifice calificării lor .
calificarea.
 unităţi de competenţă tehnică generală
 unităţi de competenţă tehnică specializată.
Modulul 7 ” Igiena şi securitatea muncii“ se predă la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XII-
a, domeniul Chimie industrială, specializarea Tehnician în chimie industrială.
Prin parcurgerea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil:
- să aplice legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor
- să planifice acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă
- să coordoneze activităţile în caz de accident
Parcurgerea modulului de “Igiena şi securitatea muncii”, conştientizează elevul de importanţa
legislaţiei privind protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului,formează
elevului deprinderi practice corecte de identificare şi evitare a riscurilor şi de acordare a primului
ajutor în caz de accidente.
Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorului inginer libertatea de a alege
ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi
mijloacele de învăţământ de care dispune.Instruirea se efectuează cu clasa împărţită în grupe de
minim 12 elevi.

Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza şi de a
particulariza procesul didactic la particularităţile elevilor.
Parcurgerea tuturor temelor din programă este obligatorie, dar respectarea numărului de ore
pentru activităţile de instruire practică şi evaluare, este de competenţa colectivului catedrei de
specialitate, care va ţine seama şi de specificul industriei locale.
Alegerea conţinuturilor s–a făcut în funcţie de competenţele cerute de Standardele de Pregătire
Profesională, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.
Modulul 7”Igiena şi securitatea muncii“ se parcurge în practica comasată, pe durata a 60 ore.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
Recomandări privind utilizarea programei:

Programa este structurată pe patru capitole şi o anexă.
Capitolul I, nota de prezentare a modulului
În capitolul II este prezentată unitatea de competenţă tehnică generală relevantă pentru
modul, respectându-se denumirea din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)
Capitolul III prezintă sub formă tabelară conţinuturile tematice care vor servi drept suport
de evaluare a unităţii de competenţă. De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra succesiunii
logice şi cronologice a conţinuturilor tematice.
În capitolul IV sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a unităţilor
de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un model de test de evaluare pentru
o unitate de competenţă
Capitolul V, pentru început, prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului
tematic precizat în tabelul din capitolul III şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă. Referitor
la acest punct se fac următoarele precizări:
- numărul de ore alocat pentru fiecare temă este dat ca recomandare urmând ca el să fie
stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală
- parcurgerea conţinutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanţă
precizate în cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenţă
II LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ relevante pentru modulul
Igiena şi securitatea muncii
Unitatea de competenţă tehnică generală 12: Sănătatea şi securitatea muncii
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITATEA DE COMPETENŢE
CONŢINUTURI TEMATICE
12.Sănătatea şi C 12.1 Aplică legislaţia privind 1. Noţiuni generale de legislaţia
securitatea securitatea şi sănătatea la locul de sănătăţii, securităţii în muncă şi a
muncii muncă, prevenirea şi stingerea apărării împotriva incendiilor în
incendiilor. România.
2. Instructaje de protecţia

muncii:
- instructajul introductiv general
- instructajul la locul de muncă
- instructajul periodic
- reinstruirea
3. Riscuri de îmbolnăvire şi
accidentare, specifice locului de
muncă.
4. Mijloace individuale şi
colective de lucru şi de protecţie
5. Materiale igienico-sanitare şi
alimentaţia de protecţie.
6. Sisteme şi dispozitive de
protecţie, materiale şi mijloace
pentru stingerea incendiilor:
- construcţie
- funcţionare
- exploatare şi întreţinere
C 12.2 Planifică acţiuni de evitare 7. Monitorizarea şi raportarea
şi de reducere a riscurilor factorilor de risc şi situaţiilor
identificate la locul de muncă. deosebite din sectorul
supravegheat, întocmind:
- procese verbale
- note informative
8. Situaţii deosebite din sectorul
de activitate:
- situaţii de risc
- accidente de muncă
- boli profesionale
- avarii
- incendii şi explozii
9. Selectează echipamentele de
lucru şi de protecţie şi stabileşte
acţiunile de evitare şi reducere a
riscurilor, specifice locului de
muncă.
C 12.3 Coordonează activităţile 10. Măsuri de prim-ajutor în caz
în caz de accident. de accidente.
11. Întocmirea planului de
acţiune în caz de accident,
stabilind sarcini individuale şi de
grup pentru cei din subordine.
12. Evaluarea eficienţei
intervenţiei în situaţii deosebite:
- corectitudinea intervenţiei
- încadrarea în timp
- estimarea efectelor şi pagubelor

materiale
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung, elementul principal îl constituie
metodele de predare-învăţare active , centrate pe elev.
Profesorul sau maistrul instructor sunt organizatorii procesului de învăţare, respectă ideile şi
experienţele participanţilor la procesul de învăţare, are răbdare şi convinge elevii că învăţarea
corespunde nevoilor lor.
În procesul de învăţare, coordonatorul va folosi metode care solicită elevii să facă ceva
concret şi le acordă timp suficient pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele
vechi.
De asemenea se impune o corelare judicioasă a instrumentelor de evaluare continuă, cu
indicatorii de performanţă, condiţiile de aplicare ale acestora şi probele de evaluare finală, prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul ”Igiena şi securitatea muncii “ poate fi parcurs independent, sub directa
îndrumare a profesorului inginer în ateliere tehnologice sau la agenţi economici cu dotări
corespunzătoare.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de corelare a conţinuturilor cu
numărul de ore recomandat (cap.V ).
În elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii:
- elevii învaţă cel mai bine, atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
- elevii învaţă mai bine, când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi
şi pentru ordonarea lor
Evaluarea trebuie să fie corelată cu competenţele, criteriile de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare, precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se va aplica o evaluare continuă, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ,
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o
singură dată.
Evaluarea competenţelor incluse în acest modul se recomandă a fi efectuată progresiv, pe
măsura parcurgerii conţinuturilor, iar evaluarea finală va avea loc în ultima săptămână de parcurgere
a modulului
În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă
pentru abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generală, necesare atingerii
competenţelor modulului, dar acestea vor fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.
Demonstrarea unei alte abilităţi (competenţe) în afara celor din competenţele specificate în
cadrul acestui modul, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate şi
aplicând metodologii şi strategii de învăţare specifice.
V. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie
de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea şi cerinţele
agentului economic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea numărului de
ore rezultă din tabelul următor:
Modulul 6 : Igiena şi securitatea muncii
Conţinuturi Număr ore practică

comasată
1. Noţiuni generale de legislaţia sănătăţii, securităţii în 4
muncă şi a apărării împotriva incendiilor în România.
2. Instructaje de protecţia muncii 4
3. Riscuri de îmbolnăvire şi accidentare 4
Section V.2 4 Mijloace individuale şi colective de lucru 6
şi de protecţie
5. Materiale igienico-sanitare şi alimentaţia de protecţie. 4
6. Sisteme şi dispozitive de protecţie, materiale şi mijloace 10
pentru stingerea incendiilor
7. Monitorizarea şi raportarea factorilor de risc şi situaţiilor 4
deosebite din sectorul supravegheat
8. Situaţii deosebite din sectorul de activitate 4
9. Măsuri de prim-ajutor în caz de accidente. 12
10. Întocmirea planului de acţiune în caz de accident 4
11. Evaluarea eficienţei intervenţiei în situaţii deosebite 4
Total număr de ore/modul 60
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea

următoarelor metode didactice activ-participative :
- învăţarea prin descoperire
- conversaţia euristică
- problematizarea
- observaţia dirijată
- demonstraţia practică
- experimentul
- etc.
Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomandă
utilizarea următoarelor mijloace de învăţământ:
a) Materiale sau reprezentări figurative:
 Ilustraţii
 Documente
 Planşe
 Folii transparente
b) Reprezentări simbolice:
 Scheme
 Diagrame
c) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor:
 Experimentul
 Instruirea practică.
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :
Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute, conform criteriilor
de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională şi respectând condiţiile de aplicabilitate
impuse .
Se recomandă următoarele mijloace de evaluare:
 Teste
 Chestionare
 Grile
 Fişe de evaluare
 Portofolii
 Proiecte
 Lucrări practice
 Testare asistată de calculator

Anexa 1
INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 5
U.C. : Sănătatea şi securitatea muncii.
C12.1: Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi

stingerea incendiilor.
Instrucţiuni pentru candidaţi :
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea :
- Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi

- Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a
începe rezolvarea testului
- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna
evaluatorului
- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe
- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa.
Titlul Unităţii 12: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

___________________________________________________________________________
Competenţa 12.1: Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor
___________________________________________________________________________
(a) Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care
acestea sunt expuse la locul de muncă.
(b) Controlarea modului de aplicare a măsurilor de igienă şi

protecţia muncii, individuale ,colective şi de prevenire şi
stingere a incendiilor.
(c) Asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor şi

dispozitivelor de protecţie.

(d) Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor şi mijloacelor
pentru stingerea incendiilor.
Condiţii de aplicabilitate :
Informare: Instructaje iniţiale, curente, periodice, fişe,afişe, filme,

cataloage, broşuri, pliante, instrucţiuni de lucru
Control: Fişa individuală de instructaj, echipamente de lucru şi

echipamente individuale şi colective de protecţie, trusă de
prim ajutor, materiale igienico-sanitare, materiale şi mijloace
de stingere a incendiilor
Sisteme şi dispozitive de protecţie: Individulale şi colective specifice locului de muncă
Materiale şi mijloace pentru

stingerea incendiilor: Apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu
praf, cu CO2
Probe de evaluare :
Probe practice şi scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să selecteze mijloacele de
informare necesare instructajului, să controleze şi să asigure buna funcţionare a mijloacelor de
protecţie conform criteriilor de performanţă (a), (b) şi (c) în concordanţă cu condiţiile de
aplicabilitate.
Probe practice şi orale prin care elevul demonstrează că este capabil să utilizeze materialele şi
mijloacele pentru stingerea incendiilor conform criteriului de performanţă (d) în concordanţă cu
condiţiile de aplicabilitate
1.(a). Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la
locul de muncă.
Enumeraţi 5 modalităţi de informare a persoanelor din subordine, privind riscurile de la locul
de muncă:
Nr. crt.
Modalităţi de informare Evaluator Data
1
2
3
4
5

2.(b).Controlarea modului de aplicare a măsurilor de igienă şi protecţia muncii,
individuale, colective şi de prevenire şi stingere a incendiilor.
În ce constă controlul modului de aplicare a măsurilor de igiena , protecţia muncii şi de
prevenirea şi stingerea incendiilor:
Nr. crt. Control Evaluator Data

1.
2.
3
4
5
6
3.(c).Asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie.
Enumeraţi sistemele şi dispozitivele de protecţie specifice locului de muncă:
Nr. crt. Sisteme şi dispozitive de protecşie Evaluator Data

1
2
……
1. (d). Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor şi mijloacelor pentru stingerea

incendiilor.
Enumeraţi 5 materiale şi mijloace folosite la stingerea incendiilor:
Nr. crt. Materiale şi mijloace folosite la stingerea Evaluator Data

incendiilor
1
2
3
4
5

Modulul 8. ELEMENTE DE PROIECTARE
Total ore: 60 ore/an Practică comasată, din care laborator tehnologic 60 ore
I. Notă introductivă
Pregătirea profesională pe ruta SAM ( Şcoala de Arte şi Meserii ) – an de completare – ciclul
superior al liceului tehnologic este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificarea
progresivă de la nivelul 1 de calificare la nivelul 2 şi 3 de calificare, recunoscute prin certificate de
calificare
Domeniul chimie industrială oferă calificări solicitate pe piaţa muncii pentru toate nivelurile
de calificare ( 1, 2, 3 ), pregătite prin învăţământul preuniversitar.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul
constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde unităţi de competenţă structurate în trei
categorii:
 Unităţi de competenţe cheie
 Unităţi de competenţe tehnice generale
 Unităţi de competenţe tehnice specializate
Curriculumul pentru clasa a XII-a este construit pe baza celor trei categorii de unităţi de
competenţe. Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate cuprinse în SPP reprezintă
module de sine stătătoare. Competenţele cheie sunt repartizate în diferite module, în funcţie de
posibilităţile de exersare şi evaluare a acestora.
Din numărul total al unităţilor de competenţă cheie, următoarele se vor forma în cadrul altor arii
curriculare decât cea de Tehnologii:
▪ Comunicare în limba străină
▪ Comunicare ( competenţele 1 şi 4 )
▪ Iniţierea unei afaceri proprii
▪ Dezvoltarea carierei profesionale
Unitatăţile de competenţe „Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei”, „Prelucrarea
datelor numerice”, „Gândirea critică şi rezolvarea de probleme”, precum şi competenţele 2şi 3 din
unitatea „Comunicare” sunt agregate împreună cu competenţele tehnice generale şi specializate în
aria curriculară Tehnologii.
Această nouă structură de curriculum, bazată pe cele trei categorii de unităţi de competenţe,
dezvoltate ca un întreg, oferă absolvenţilor şansa unei mai mari flexibilităţi ocupaţionale cerută pe
piaţa muncii.

Astfel, după dobândirea calificării, absolventul poate desfăşura activităţi ca tehnician în industria
chimică anorganică, organică, prelucrarea compuşilor macromoleculari, fabricarea şi prelucrarea
celulozei şi hârtiei, prelucrarea ţiţeiului şi petrochimie, industria de medicamente şi produse
cosmetice sau îşi poate gestiona o afacere proprie în unul din aceste domenii.
În conformitate cu H. G. 1246/2001 nivelul 3 de calificare este definit ca „nivel căruia i se
asociază competenţe profesionale care implică aplicarea cunoştinţelor într-o arie extinsă a activităţii
profesionale, cu sarcini de lucru diverse şi complexe, care exclud rutina. Sarcinile de lucru presupun
luarea unor decizii, responsabilitate şi uneori, munca în echipă cu atribuţii de coordonare”.
Instruirea se va face de către inginer cu clasa împărţită pe grupe de minim 12 elevi
Pentru obţinerea calificării „ Tehnician în chimie industrială” se parcurge următoarea rută de
pregătire:
Învăţare permanentă şi învăţământ superior
Tehnician în chimie industrială
Operator în Operator Operator Operator ind. Operator Operator

ind.ch. ind.medic. şi ind. ch. prel. ţiţei şi fabric. şi fabric. şi
anorganică prod. organică petrochim. prelucrarea prel. cel. şi
cosmetice polimerilor hârtiei
Lucrător în chimie Lucrător în Lucrător în

anorganică chimie prelucrarea
organică polimerilor
Absolvent învăţământ 8 clase
Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:

▪ curriculumul se va utiliza împreună cu SPP-ul;
▪ conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate din SPP;
▪ evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoretice ale
acestora.
În programă, după prezentarea listei unităţilor de competenţă relevante pentru modul
(cap.II) este prezentat tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap. III). Conţinuturile
care se trec în programa modulului reprezintă conţinuturile din condiţiile de aplicabilitate din
Standardul de Pregătire Profesională.
În capitolul IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare sunt prezentate condiţiile în
care se vor desfăşura orele, exemple de activităţi de învăţare, strategii didactice şi exemple de
instrumente de evaluare.
În capitolul V Sugestii metodologice sunt prezentate sub formă de recomandări probleme
privitoare la desfăşurarea cronologică a conţinuturilor, exemple de lucrări practice de laborator,
sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Modulul „Elemente de proiectare” face parte din aria curriculară Tehnologii ( Stagii de pregătire
practică ), şi are alocate în planul de învăţământ 60 ore/an, din care laborator tehnologic 60 ore
II.Unitatea de competenţă tehnică generală, relevantă pentru modul, este:

11. Elemente de proiectare
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

11. Elemente de proiectare 1.Realizează specificaţii pentru Cerinţe de bază pentru
proiectarea produselor pe baza proiectarea produsului:
cerinţelor clienţilor • cercetarea pieţei
• funcţiile şi scopul produsului
• aspect
• materiale şi tehnologii
• costuri
• timp de realizare
• tipul producţiei
Specificaţii pentru realizarea
produsului:
• performanţe (tehnice) în
exploatare
• dimensiuni, masă
• încadrare în standarde
• fiabilitate
• termen de garanţie
2.Propune soluţii de proiectare Modalităţi de identificare a

iniţiale pentru un produs dat soluţiilor de proiectare:
• brainstorming
• cercetarea produselor
existente
• ca răspuns la specificaţiile
produsului (performanţe
tehnice, formă, estetică,
ergonomie, îndeplinirea
scopului pentru care este
proiectat)
Utilizarea standardelor şi a
legislaţiei în vigoare pentru
proiectarea produsului
• cerinţe de calitate, siguranţă,
protecţia mediului prevăzute în
standarde româneşti şi europene
3.Investighează posibilităţile Surse de informaţie privind

reale de proiectare a produsului posibilităţile de proiectare a
produsului:
• baze de date pentru materiale
• componente
• cataloage de prezentare
Informaţii specifice pentru
proiectarea unui produs:
• despre materiale şi procese de
producţie, cu aplicabilitate în
calcule simple de proiectare
Compararea factorilor ce pot
afecta soluţiile de proiectare:
• influenţa proprietăţilor fizice
şi mecanice ale materialelor
asupra tehnologiei fabricaţiei
• disponibilitatea resurselor (de
ex. manoperă, materiale,
echipamente)
4.Alege şi prezintă soluţia Justificarea soluţiei finale:

finală de proiectare • în conformitate cu
specificaţiile pentru proiectarea
produsului, standardele şi
legislaţia în vigoare, evaluarea
critică a soluţiei propuse
Forme de prezentare a soluţiei
finale de proiectare:
• simulare cu ajutorul softurilor
specializate
• prezentări scrise ce pot
cuprinde desene tehnice
• specificaţii de materiale
• tehnologii de realizare
• costuri estimative
Metode de prezentare grafică a
soluţiei finale de proiectare:
• desene 2D (în varianta
tradiţională sau utilizând
aplicaţii de tip CAD ca de
exemplu: desene de ansamblu,
desene de detaliu, diagrame,
scheme.
III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Conform planului de învăţământ, modulul „Elemente de proiectare” are alocate 60 ore/an şi
se dezvoltă pe parcursul a două săptămâni de stagii de pregătire practică, câte 30 ore/ săptămână.
Instruirea practică comasată se va desfăşura la agentul economic sau în atelirul tehnologic al
şcolii, sub coordonarea profesorului inginer de specialitate.
Parcurgerea conţinuturilor din modul urmăreşte atingerea tuturor competenţelor din SPP, în
unitatea de competenţă „Elemente de proiectare”, respectând condiţiile de aplicabilitate şi criteriile
de performanţă din standard. Pe parcursul insruirii vor fi exersate şi abilităţile cheie, ori de câte ori
conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Metodele de predare-învăţare folosite vor avea un caracter activ, centrat pe elev.
– sunt centrate pe elev şi activitate;
– pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi deprinderilor;
– încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea;
– realizează o comunicare multidirecţională;
– determină un parteneriat profesor-elev.
Învăţarea activă este o metodă de educaţie care presupune participarea directă şi crează un
mediu pentru împărtăşirea experienţelor. Aceasta implică practicarea noilor competenţe de către
elevi şi aplicarea noilor cunoştinţe şi aptitudini în timpul activităţilor de învăţare.
Pentru dezvoltarea competenţelor vizate pe parcursul modulului, recomandăm exemple de
activităţi de învăţare care vor fi selectate în concordanţă cu conţinuturile:
– discuţii dirijate;
– exerciţii de documentare;
– vizite de documentare la agenţii economici;
– elaborarea de referate tematice;
– realizarea de proiecte.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru
abilităţi cheie: „Gândirea critică şi rezolvarea de probleme”, „Dezvoltarea de relaţii interpersonale”,
„Comunicare”, evaluarea acestora făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie
competenţe relevante.
Pentru dezvoltarea competenţelor vizate prin parcurgerea modulului, recomandăm activităţi
de învăţare potrivite conţinuturilor.
Exemple de activităţi de învăţare adaptate acestui modul:
Competenţa 11. 1Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţei
clienţilor
– exerciţiu de documentare pentru stabilirea raportului cerere-ofertă pentru produsul
proiectat;
– discuţii în grup pentru stabilirea funcţiilor şi destinaţiei produsului;
– exerciţii pentru precizarea materialelor şi tehnologiei necesare obţinerii produsului;
– discuţii de grup pentru stabilirea costurilor şi a timpului de realizare a produsului;
– exerciţii pentru precizarea performanţelor produsului.
Competenţa 11.2 Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs
– brainstorming pentru precizarea aspectului exterior al produselor existente, caracterului
atractiv, formei şi performanţelor tehnice a produselor existente;
– discuţii dirijate pentru stabilirea măsurii în care produsul îndeplineşte scopul pentru care
a fost proiectat;
– discuţii de grup pentru precizarea legislaţiei în vigoare, internă şi internaţională, privind
reverificarea proiectelor, înainte de a fi aplicate;
– exerciţiu pentru precizarea cerinţelor standardului ISO 9000 privind proiectarea
produselor.
Competenţa 11.3 Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului
– exerciţii de utilizare a surselor de informare: cataloage de prezentare, baze de date pentru
materiale, componente;
– exerciţiu de extragere a informaţiilor specifice despre materiale, procese de producţie;
– discuţii de grup pentru compararea factorilor care influenţează soluţia de proiectare de
proiectare a produsului.
Competenţa 11.4 Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare
– discuţii de grup pentru justificarea alegerii soluţiei finale;
– exerciţiu de prezentare a soluţiei finale de proiectare folosind softuri specializate, desene
tehnice, tehnologii de realizare;
– exerciţiu pentru calcularea costului estimativ al proiectului;
– exerciţii de utilizare a metodelor tradiţionale de prezentare grafică a proiectelor sau a
programelor CAD pentru producerea listelor, graficelor, desenelor.
Evaluarea îşi propune să determine modul în care competenţele specificate sunt dobândite în
activitatea practică. Se disting trei forme ale evaluării: evaluarea iniţială, evaluarea continuă
(formativă), evaluarea cumulativă sau sumativă. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea
formativă( pentru notare) , iar pentru verificarea atingerii competenţelor specificate se realizează
evaluarea sumativă.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui
elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.
Evaluarea sumativă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi
de probele de evaluare introduse în Standardul de Pregătire Profesională.
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.
Metodele de evaluare folosite sunt:
Verificarea orală- constă în realizarea unei conversaţii între profesor şi elevi, conversaţie
care poate fi individuală, frontală sau combinată. Instrumentul de evaluare poate fi o fişă de evaluare
orală. Metoda favorizează dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor.
Verificarea scrisă- presupune elaborarea probei (testului) prin redactarea itemilor în
concordanţă cu criteriile de performanţă. Această metodă avantajează elevii care se exprimă
defectuos pe cale orală. Instrumentul de evaluare poate fi testul( iniţial, formativ, final), sau un
referat elaborat pe o temă aleasă de elevi la sugestia profesorului.
Verificarea prin lucrări practice-se utilizează în vederea evaluării capacităţii elevilor de a
aplica informaţiile asimilate în practică, cât şi gradul de stăpânire a deprinderilor formate anterior.
Aceste probe constau în confecţionarea unor obiecte, executarea unor lucrări experimentale,
întocmirea unor desene, schiţe, grafice.
Evaluarea cu ajutorul calculatorului- metoda este debarasată de orice elemente de
subiectivism, economiseşte timp şi efort, schimbă raportul profesor-elev prin creşterea încrederii
elevilor în obiectivele profesorilor, trezeşte şi menţine interesul elevilor atât pentru actul examinării
cât şi pentru disciplina în sine.
Observarea sistematică- poate oferi informaţii relevante asupra elevilor (capacitatea de a
acţiona, de a relaţiona, competenţe, abilităţi, atitudini).
Ca metode alternative de evaluare se pot folosi portofoliul, investigaţia, proiectul,
autoevaluarea.
Investigaţia- constă în rezolvarea unei situaţii complexe pe o temă dată, după instrucţiuni
precise, aplicând în mod creativ cunoştinţele şi capacităţile.
Proiectul- reprezintă o activitate mai amplă decât investigaţia. Proiectul se iniţiază în clasă,
prin definirea şi înţelegerea sarcinii, se continuă acasă pe parcursul câtorva zile sau săptămâni şi se
încheie tot în clasă prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi a
produsului realizat.
Autoevaluarea- permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele stabilite şi
are implicaţii pe plan motivaţional şi atitudinal. Ca instrumente de autoevaluare se pot folosi
chestionare cu răspunsuri deschise şi scări de clasificare.
Realizarea criteriilor de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură în căsuţa
corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.
Prezentăm în continuare un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 11.1
din unitatea de competenţe „Elemente de proiectare (Design)”.

1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie sã se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei unităţi.
2. Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile comparându-le
cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna unicele răspunsuri
corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze această fişă cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând
modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare(fişa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu nişte exemple de fapt.
5. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare. Dacă se utilizează
examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea candidatului o
adnotare scrisă de mână şi semnată.

▪Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi;
▪Dacă aveţi neclarităţi la una din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului, înainte de a
începe rezolvarea testului;
▪ Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi ustensilele
necesare;
▪ Rezolvaţi toate etapele acestei fişe;
▪ Asiguraţi-vă că numele dvs. , data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna
evaluatorului;
▪ Când aţi terminat, înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru acest modul.
INSTRUCŢIUNI PENTRU ACEASTĂ UNITATE
Competenţa 11.1 din unitatea de competenţe “Elemente de proiectare cuprinde 9 activităţi

de evaluare.
Instrumentul de evaluare din acest pachet poate fi utilizat ca reevaluare.

TITLUL UNITĂŢII: 11. ELEMENTE DE PROIECTARE
Competenţa: 11.1 Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor de bază

Criterii de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare Evaluare
(a) Analizarea cerinţelor de bază Cerinţe de bază: cercetarea pieţei, Exerciţiu practic 1
pentru proiectarea produsului funcţiile şi scopul produsului, aspect, Întrebări scurte
materiale şi tehnologii, costuri, timp de
realizare, tipul producţiei
(b) Identificarea specificaţiilor Specificaţii tehnice: performanţe Exerciţiu practic 1
pentru proiectarea produsului (tehnice) în exploatare, dimensiuni, masă, Întrebări scurte
încadrare ţn standarde, fiabilitate, termen
de garanţie.
Competenţa: 11.2 Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat

(a) Identificarea soluţiilor Modalităţi de identificare: brainstorming, Exerciţiu practic 2

posibile de proiectare cercetarea produselor existente, ca Întrebări scurte
răspuns la specificaţiile produsului
(performanţe tehnice, formă, estetică,
ergonomie, îndeplinirea scopului pentru
care este proiectat)
(b) Utilizarea standardelor şi a Standarde: cerinţe de calitate, siguranţă, Exerciţiu practic 2
legislaţiei în vigoare protecţia mediului prevăzute de standarde Întrebări scurte
româneşti şi europene.

Competenţa: 11.3 Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului
(a) Utilizarea surselor de Surse de informaţie: baze de date pentru Exerciţiu practic 3
informaţie corespunzătoare materiale, componente, cataloage de Întrebări scurte
prezentare Exerciţiu scris
(b) Extragerea informaţiilor Informaţii specifice: despre materiale şi Exerciţiu practic 3
specifice pentru proiectarea procese de producţie, cu aplicabilitate în Întrebări scurte
unui produs calcule simple de proiectare Exerciţiu scris
(c) Compararea unei game largi Factori: influenţa proprietăţilor fizice şi Exerciţiu practic 3
de factori ce pot afecta mecanice ale materialelor asupra Întrebări scurte
soluţiile de proiectare tehnologiei de fabricaţie, disponibilitatea Exerciţiu scris
resurselor ( de exemplu: manoperă,
materiale, echipamente)
Competenţa: 11.4 Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare

(a) Justificarea alegerii soluţiei Justificarea soluţiei finale: în Exerciţiu practic 4

finale conformitate cu specificaţiile pentru Întrebări scurte
proiectarea produsului, standardele şi
legislaţia în vigoare, evaluarea critică a
soluţiei propuse
(b) Alegerea formei de Forme de prezentare: simulare cu ajutorul Exerciţiu practic 4
prezentare softurilor specializate, prezentări scrise ce Întrebări scurte
pot cuprinde desene tehnice, specificaţii
materiale, tehnologii de realizare, costuri
estimative
(c) Utilizarea metodelor de Prezentări grafice: desene 2D (în varianta Exerciţiu practic 4
prezentare grafică tradiţională sau utilizând aplicaţii de tip Întrebări scurte
CAD) ca de exemplu: desene de
ansamblu, desene de detaliu, diagrame,
scheme

Instrumentul de evaluare 1 se referă la:
Titlul unităţii: Elemente de proiectare
Competenţa 1: Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor

clienţilor
(a) Analizarea cerinţelor de bază pentru proiectarea produsului

(b) Identificarea specificaţiilor pentru proiectarea produsului
Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:
Cerinţe de bază: cercetarea pieţei, funcţiile şi scopul produsului, aspect, materiale şi tehnologii,
costuri, timp de realizare, tipul producţiei
Specificaţii tehnice: performanţe (tehnice) în exploatare, dimensiuni, masă, încadrare în

standarde, fiabilitate, termene de garanţie
Probe de evaluare:
Probe practice şi orale prin care candidatul demonstrează, realizând şi folosind un tabel, că este
capabil să analizeze cerinţele de bază pentru proiectarea unui produs şi să identifice specificaţiile
pentru proiectarea acestuia conform precizărilor din criteriile de performanţă (a) şi (b) şi acoperind
toată gama condiţiilor de aplicabilitate ale acestora.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1
Competenţa: 11.1 Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor
clienţilor
1.a) Analizarea cerinţelor de bază pentru proiectarea produsului
Analizaţi cerinţele de bază pentru proiectarea unui ambalaj pentru televizoare, produse de
firma „X” şi consemnaţi rezultatele în tabelul următor:
Cerinţe de bază Analizarea cerinţelor Evaluator Data

1 Cercetarea pieţei:
– alţi posibili utilizatori ai ambalajului
– ambalaje deja existente pe piaţă
2 Materiale utilizate
3 Valoarea practică a ambalajului
4 Valoarea comercială a cuplului
produs-ambalaj
5 Valoarea tehnico-economică a
cuplului produs-ambalaj
6 Valoarea ecologică a ambalajului
Pentru alegerea materialelor folosiţi datele din următorul tabel:
Materialul Rezistenţa mecanică Alte proprietăţi Aplicaţii la produse

Hârtie Krafts nealbită ridicată Material reciclabil Produse praf, granule,
făină, fructe, legume
Hârtie Krafts albită ridicată Material reciclabil Fructe, legume,
produse de morărit
Hârtie obişnuită redusă Material reciclabil Etichete
Cartonul ondulat ridicată Material reciclabil Ambalaj primar unitar
şi ambalaj secundar
pentru diferite produse
Polietilenă redusă Flexibilă, relativ ieftină Saci, pungi, ambalaje
sterilizabile,sticle, lăzi
Polipropilena ridicată Impermeabilitate, p.t. Ambalaje sterilizabile
150, casabil la în ind. farmaceutică,
temperaturi joase folii, saci, sticle,
bidoane
Polistirenul redusă la şocuri Densitate redusă Tăvi pentru produse
alimentare şi legume,
suport pentru fixarea şi
imobilizarea
produsului ambalat
Lemnul ridicată Este biodegradabil, Ambalaj secundar de
refolosibil, ecologic, regrupare
mucegăieşte la
umiditate

1.b) Identificarea specificaţiilor pentru proiectarea produsului
Identificaţi specificaţiile tehnice pentru proiectarea ambalajului pentru televizoare şi notaţi-le
în tabelul următor:
Specificaţii tehnice Evaluator Data

7 Performanţele tehnice ale ambalajului
– dimensiuni caracteristice: volumul
ambalajului
– greutatea ambalajului
8 Prevederile standardului ISO 9000
privind proiectarea ambalajelor
9 Fiabilitatea ambalajului, termenul de
garanţie
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în următoarea ordine cronologică:
1.Noţiuni generale
– estetica
– design-ul
2. Design-ul industrial
2.1 Nivelurile de intervenţie ale design-ului
2.2 Tipuri de design
2.3 Scopul design-ului industrial
2.4 Design-ul în cercetare şi dezvoltare
3. Etapele design-ului industrial
3.1 Ierarhizarea sistemelor
3.2 Adoptarea design-ului
3.3 Studiul de fezabilitate
3.4 Studiul de inginerie
3.5 Modelarea în design-ul industrial
4. Noţiuni de estetică în design-ul industrial
4.1 Diagrama cost-calitate a unui produs industrial
4.2 Criteriile de estetică ale unui produs
5. Design-ul şi tehnica ambalării
5.1 Criterii de evaluare a ambalajului
5.1.1 Valoarea comercială a cuplului produs-ambalaj
5.1.2 Valoarea practică a ambalajului primar unitar
5.1.3 Valoarea tehnico-economică a cupluluiprodus-ambalaj
5.1.4 Valoarea ecologică a ambalajului
5.2 Definirea volumului util al ambalajului
5.3 Clasificarea ambalajelor
5.4 Tehnici de realizare a ambalajului rigid
5.5 Materiale de bază pentru ambalare
6. Noţiuni de eco-design
6.1 Integrarea ecodesign-ului în cercetare şi dezvoltare
6.2 Noi tendinţe în tehnologia ambalajului
7. Utilizarea metodelor grafice de prezentare a proiectelor
8. Standarde româneşti şi europene utilizate în proiectarea produselor ( ISO 9000)
8.1 Verificarea calităţii produsului în faza de proiectare ( ISO 9001)
Nr.ore
Teme (conţinuturi ) alocate
Noţiuni generale 2
Design-ul industrial 4
Etapele design-ului industrial 12
Design-ul şi tehnica ambalării 18
Noţiuni de eco-design 6
Utilizarea metodelor grafice de prezentare a 6
proiectelor
Standarde româneşti şi europene utilizate în 6
proiectarea produselor ( ISO 9000)
Evaluare 6
Total 60

abilităţi cheie, evaluarea acestora făcându-se în modulele în care au fost agregate.
Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de instruire practică în atelierul
tehnologic al şcolii sau la agentul economic.
Dobândirea competenţelor specifice se poate realiza prin organizarea activităţilor de predare-
învăţare-evaluare, urmărind folosirea unor metode active centrate pe elev.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei :
 elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 elevii au stiluri diferite de învăţare;
 elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare;
 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse.
Ca metode de predare active, centrate pe elev, propunem: conversaţia, dezbaterea în grup,
problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare(mozaicul ), observarea , jocul de rol,
brainstorming-ul, vizite la agenţii economici. .Învăţarea bazată pe realizarea unui proiect este o
metodă bună din următoarele motive:
– oferă elevilor posibilitatea de a-şi spune părerea despre materia studiată şi modul de
învăţare;
– este o activitate socială/de grup, care sporeşte ritmul învăţării;
– sunt exersate abilităţi cheie privind gândirea critică şi rezolvarea de probleme,
comunicarea, dezvoltarea carierei profesionale, utilizarea calculatorului;
– elevii se vor implica în procesul de învăţare.

Evaluarea continuă , cu caracter predominant formativ, se poate realiza prin, proiecte, teste,
fişe de evaluare şi autoevaluare.
Evaluarea sumativă se face după parcurgerea conţinuturilor modulului, respectând
instrucţiunile prezentate în capitolul IV.
Aceste sugestii metodologice reprezintă doar recomandări pentru implementarea curriculum-
ului, profesorul având libertatea de a le adapta în funcţie de personalitatea şi creativitatea sa, de
condiţiile concrete din şcoală şi de însuşirile elevilor participanţi la procesul de instruire.

TABELE DE CORELARE
PARCURGEREA MODULELOR
Liceu Domeniul: Chimie industrială
Calificarea: Tenician în industria chimică

Aria curriculară Tehnologii - Cultura de specialitate clasa a XII-a
Săp- Modul 1 Modul Modul Modul Article VI. CDL Article VII. Practică
tămâna Tehnici de 2 3 4 comasată
laborator Operaţii Operaţii de Termodinamic Modul Modul Modul Modul
mecanice şi transfer termic ă şi cinetică 5 6 7 8
hidrodinamice chimică Planificarea şi Asigurarea Igiena şi Elemente de
programarea calităţii securitatea proiectare
producţiei muncii
2 ore/ săpt din 2 ore/ săpt din 3 ore/ săpt din 2 ore/ săpt 2 ore/ săpt
3 ore/ săpt din
care: care: care: laborator
care:
1 oră instruire 1 oră instruire 1 oră instruire tehnologic
1 oră instruire
1-33 teoretică şi teoretică şi teoretică şi
teoretică şi
1 oră 1 oră 2 ore
2 ore laborator.
laborator. laborator. laborator.
tehnolologic
tehnolologic tehnolologic tehnolologic
30 ore/
săpt,
34-35 (6 ore/ zi)
30 ore/ săpt,
(6 ore/ zi)
36-37
Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 4 săptămâni , care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar fie pe
parcursul anului şcolar, la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici.Parcurgerea modulelor se poate şi prin alte scheme orare.

Corelarea unotăţilor de competenţă cu modulele
Clasa a-XII-a
Domeniul Chimie industrială
Calificarea: Tehnician în industria chimică

Unităţi de Competenţe M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 Verifi
competenţă care
2.Gândire critică 2.1. Identifică probleme complexe 4 ν

şi rezolvarea de
probleme 2.2. Rezolvă probleme 4 ν
2.3. Evaluează rezultatele obţinute 4 ν
3.Managementul 3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale 1 ν

relaţiilor
interpersonale 3.2. Gestionează conflicte 1 ν
3.3. Gestionează aşteptările factorilor 1

interesaţi ν
9.Planificarea şi 9.1. Analizează producţia ca rezultat al 5 ν

organizarea procesului de producţie
producţiei 9.2. Analizează aspecte ale organizării şi ν
5
planificării producţiei
5 ν
9.3. Programează activităţi specifice locului de muncă

10.Asigurarea 10.1. Descrie conceptele de asigurare a ν
calităţii calităţii, controlul calităţii şi sisteme de 6
calitate
10.2. Utilizeaza documentele sistemului ν
6
calităţii
10.3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii 6 ν
ν
10.4. Aplică instrumente ale calităţii
6
11.Elemente de 11.1. Realizează specificaţii pentru proiectarea 8 ν

proiectare produselor pe baza cerinţelor clienţilor
11.2. Propune soluţii de proiectare iniţiale 8 ν

pentru un produs dat
11.3. Investighează posibilităţile reale de 8 ν
proiectare a produsului
8 ν
11.4. Alege şi prezintă soluţia finală de
proiectare
12.Sănătatea şi 12.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi 7 ν
securitatea sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi
muncii stingerea incendiilor.
12.2. Planifică acţiuni de evitare şi de 7 ν
reducere a riscurilor identificate la locul de
muncă.
12.3. Coordonează activităţile în caz 7 ν
13.Termodinami 13.1. Identifică tipul reacţiilor chimice care 4 ν

că şi cinetică stau la baza procesului chimic.
chimică 13.2.Identifică factorii care influenţează 4 ν
desfăşurarea reacţiilor chimice.

13.3. Descrie utilaje specifice proceselor 4 ν
chimice.
15.Operaţii 15.1. Caracterizează operaţiile mecanice 2 ν
mecanice şi
hidrodinamice 15.2. Identifică utilaje specifice operaţiilor 2 ν
mecanice
15.3. Caracterizează operaţiile hidrodinamice 2 ν
15.4. Identifică utilajele specifice operaţiilor 2 ν

hidrodinamice
15.5. Efectuează calcule tehnologice specifice ν
utilajelor hidrodinamice 2
15.6. Descrie modul de funcţionare, exploatare ν
şi întreţinere a utilajelor specifice operaţiilor 2
mecanice şi operaţiilor hidrodinamice
16.Operaţii de 16.1. Caracterizează operaţiile de transfer 3 ν
transfer termic termic
16.2. Identifică utilajele de transfer termic 3 ν
16.3. Efectuează calcule tehnologice specifice 3 ν
utilajelor de transfer termic
16.4. Descrie modul de funcţionare, xploatare 3 ν
şi întreţinere a utilajelor de transfer termic
18.1. Descrie metode de analiză folosite în 1 ν
industria chimică
18.2. Efectuează analize în industria chimică ν
1
18.Tehnici de 18.3. Determină constante fizico-chimice ν
laborator 1
18.4. Efectuează separarea şi purificarea ν
substanţelor 1
18.5. Interpretează rezultatele analizelor ν
1

BIBLIOGRAFIE
1. Ciarnau, R. si Ecologie si protectia mediului – Editura Economica –

colectiv. manual pentru clasa a X-a Preuniversitaria Bucuresti 2000
2. Teodorescu, I. si Ecologie si protectia mediului – Editura Constelatii

colectiv manual pentru clasa a X-a 2001
3. N. Gâldean, G. Ecologie si protectia mediului – Ed. Economica –
Staicu manual pentru clasa a XI-a Preuniversitaria Bucuresti 2000
4. L. I. Ciplea, AL. Poluarea mediului ambiant Ed. Tehn. Bucureşti, 1978

Ciplea
5. M. Negulescu, s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 1981
6. G. Mohan, A. Ecologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993

Ardelean
7. V. Rojanschi, s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 1997
8. Mihailescu Ana Exploatarea şi întreţinerea utilajelor Editura Didactică şi Pedagogică,

Francisca şi instalaţiilor Bucureşti,1977
din industria chimică şi de rafinării
9. Floarea Octavian şi Exploatarea şi întretţnerea utilajelor Editura Didactică şi Pedagogică,

Jinescu Valeriu şi Bucureşti 1980.
instalaţiilor din industria chimică şi
de rafinării
10. Bratu E. A Operatii unitare în ingineria Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

chimică, vol I şi II
11. Brenner C., Dan Instruire practică în laboratorul Editura Didactică şi Pedagogică,
A.I., Bumbu S. tehnologic şi instalaţii pilot Bucureşti 1983
12. Bertalan L. Neacşu Pregătire de bază în chimie Editura Oscar Print, Bucureşti
C. Manole L. industrială – manual de teorie- 2000
Cosma O.
Patrulescu C. Rus
A. Lixandru R.
13. Miriţescu M., Pregătire de bază în chimie Editura Oscar Print, Bucureşti
Neacşu C. Manole L. industrială – manual de practică 2000
Petrăreanu M,
Spătărelu G.
14. E. Pincovschi Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 1975
15. L.Kekedy,Cs. Lucrări practice de chimie analitică Cluj-Napoca,1976

Mzsnay calitativă
16. Gh.Vlănţoiu, Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică

S.Partenie Bucureşti,1969
17. A.Lupu,M.Constan Inhibitori de coroziune pentru Editura tehnică ,Bucureşti,1982

tinescu,I.Arimuş protecţia metalelor
18. Ch.Vlănţoiu, Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi
C.Petrescu, pedagogică ,Bucureşti
V.Marian 1978,1980
19. L.Vlădescu, Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică

M.Teodorescu Bucureşti,1994
20. V.Croitoru, Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică ,

R.Cismaş 1982
21. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă Ed.Academiei ,Bucureşti,1979

anorganică
22. C.Luca,V.Magearu Aparate şiTehnici de laborator Ed. Didactică şi

I.Spânulescu Pedagogică,Bucureşti,1974
23. Gh. Marcu Chimia metalelor Editura didactică şi pedagogică

Bucureşti,1979
24. V.T. Mărculeţiu, Aplicaţii de calcul în chimia Editura Tehnică Bucureşti,1997

şa. generală şi anorganică
25. Distasio, J. Caiet de aplicaţii şi teste – chimie Editura Teora, Bucureşti 1997
26. Cojocaru I., Fiera Îndreptar de laborator tehnologic Editura Info Craiova – 2002
M., Frăţilă M., pentru clasele a Xi-a, a XII-a –
Bucur I. licee, şcoală profesională, şcoală
postliceală
27. Posea P., Cojocaru Analiza factorilor de mediu Editura CONPHZS Râmnicu
I., Fiera M., Frăţilă Vălcea - 2004
M., Preoteasa M.,
Chirca V., Ciurea
C
28. Apetroaiei Neculai, Chimie analitică aplicativă- Ed. tehnică, Bucureşti, 1996
Apetroaiei Maria Indrumător
29. Croitoru Vasilica, Chimie analitica- manual pentru Ed. Didactică şi pedagogică,
Cismaş Rodica licee de chimie industrială, Bucureşti, 1994
metalurgice, materiale de
construcţii, industrie alimentară,
clasa IX-X
30. Croitoru Vasilica, Chimie analitică şi analize tehnice- Ed. Didactică şi pedagogică,
Cismaş Rodica, manual pentru clasele IX-XI Bucureşti, 1999
Teodorescu
Mioara, Vlădescu
Luminiţa
31. Luca C., Duca Al., Chimie analitică şi analiză Ed. Didactică şi pedagogică,
Crişan I.Al instrumentală Bucureşti, 1983
32. Pincovschi E Indrumătorul laborantului chimist Ed. Tehnică, 1975
33. Pogany I., Banciu Metode fizice în chimia organică Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972
M
34. Seracu Dan Indrumător de chimie analitică Ed. tehnică, Bucureşti, 1989
35. Teodorescu Tehnica măsurării mărimilor fizico- Ed. Didactică şi pedagogică,

Mioara, Vlădescu chimice şi aparatura de laborator- Bucureşti, 1994
Luminiţa manual pentru clasele a IX-a şi a X-
a, licee cu profil de chimie
industrială (meseria laborant analize
fizico-chimice)
36. Tomiţă I., Oniţiu V Îndrumător pentru lucrări în Ed. Didactică şi pedagogică,
laboratorul de chimie, chimie Bucureşti, 1977
analitică şi analize tehnice
37. Vlădescu Luminiţa, Tehnica măsurării mărimilor fizico- Ed. Didactică şi pedagogică,
Teodorescu Mioara chimice şi aparatura de laborator- Bucureşti, 1995
manual pentru clasele a XI-a şi a
XII-a, licee cu profil de chimie
industrială (meseria laborant analize
fizico-chimice)
38. Vlănţoiu Chimie anlitică şi analize tehnice – Ed. Didactică şi pedagogică,

Gheorghe, Petrescu manual pentru clasele a XI-a şi a Bucureşti, 1984
Constantin, Marian XII-a, licee cu profil de chimie
Virginia industrială
39. V. Diaconescu, P. Tehnologia celulozei şi hârtiei, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976.

Obrocea Vol. 2
40. P. Obrocea, D. Bazele fabricării celulozei I.P.Iaşi, 1992

Gavrilescu
41. P. Obrocea, E. Bazele fabricării hârtiei, Vol. 1, Universitatea Tehnică “Gh.

Bobu Asachi” Iaşi, 1993
42. G. Borhan, P. Tehnologii de reciclare a Ceprohart, Brăila, 1995
Obrocea, ş.a., maculaturii
43. E. Poppel, S. Operaţii şi utilaje în industria hârtiei Ed. Tehnică, Bucureşti, 1979
Petrovan
44. I. Florescu, D. Echipamente tehnologice pentru Ed. Didactică şi ştiinţifică,

Florescu fabricarea hârtiei şi cartonului Bacău
45. Tudor, Ionescu, Analiza apelor Ed. Tehnică, Bucureşti

Şerban
Constantinescu
46. Mioara,Teodorescu Chimie analitică şi analize tehnice Ed.Didactică şi
pedagogică,Bucureşti
47. Al. Florescu, D. Cartea instalatorului de reţele de Ed. Tehnică, Bucureşti
Niculescu apă şi canalizare
48. Emanuel, Blitz Epurarea apelor uzate şi menajere Ed. Tehnică, Bucureşti
49. Sergiu, Mănescu, Chimia sanitară a mediului Ed. Medicală, Bucureşti

Manole, Cucu,
Mona Diaconescu
50. Claudia Poluarea şi protecţia mediului Ed. PRINTECH, Bucureşti
Simionescu,
Rodica Stănescu,
Lanyi Szabolcs
51. Cristina Costache, Controlul calităţii mediului Ed. CARTEA UNIVERSITARĂ,
Cristina Bucureşti
Modrogan, Liliana
Bobircă
52. Eugen Pincovschi , Tehnologia chimică anorganică Ed. Didactică şi Pedagogică,
Ileana Mihai Bucureşti
53. Eugen Pincovschi Tehnologia acidului sulfuric Ed. Tehnică, Bucureşti


CL - XI - Tehnician Chimie Industriala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL - XI - Tehnician Chimie Industriala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 1

Ing. ILEANA COJOCARU , prof.grad didactic I,

Ing. ERSILIA COSBUC, prof.grad didactic I,

Ing. IULIA CEZARINA GEORGESCU, prof.grad didactic I,

Ing. CAMELIA GHERMAN, prof.grad didactic I,

Ing. CRISTINA NEACŞU, prof. grad didactic I,

Ing. MARIANA PALEU, prof.grad didactic I,

Ing. MARCELA VIERU SOCACIU, prof.grad didactic I,

Ing. EMILIA SPOIALĂ, prof.grad didactic I,

Ing. DOINA VASILIU, prof.grad didactic I,

Ing. Doina Olivia Cosma – Expert local IMC Consulting

Ing. Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MEC

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 2

Modulul 1 Tehnici de laborator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Modulul 2 Operaţii mecanice şi hidrodinamice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Modulul 3 Operaţii de transfer termic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Modulul 4 Termodinamică şi cinetică chimică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Curriculum în dezvoltare locală

Modulul 5 Planificarea şi organizarea producţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Modulul 6 Asigurarea calităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 100

Stagii de pregătire practică

Modulul 7 Sănătatea şi securitatea muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

Modulul 8 Elemente de proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

Tabele de corelare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 3

Modulul 2: Operaţii mecanice şi hidrodinamice Total ore/an: 66

Modulul 3: Operaţii de transfer termic Total ore/an: 66

Modulul 4: Termodinamică şi cinetică chimică Total ore/an: 99

Total ore / an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

Modulul 6: Asigurarea calităţii Total ore/an: 66

Total ore / an: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

Stagii de pregătire practică:

Modulul 8: Elemente de proiectare Total ore/an: 60,

Total ore / an: 6 ore/zi x 5 zile x 4 săptămâni = 120 ore

Total ore / an = 582 ore

Article II. Notă de prezentare

Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

Article III. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Conform planului de învăţământ

Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea

Exemple de activităţi de învăţare:

Pentru Competenţa 18.2. Efectuează analize în industria chimică agregată cu

 Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator

Pentru Competenţa 18.3.: Determină constante fizico-chimice

 Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - densităţii lichidelor cu densimetrul

Pentru Competenţa 18.4.: Efectuează separarea şi purificarea substanţelor

 Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin distilare

Pentru Competenţa 18.5. Interpretează rezultatele analizelor

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de

Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor corespunzătoare

Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument

Titlul unităţii: TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 14

Competenţa 18.1.: Descrie metode de analiză folosite în industria chimică

(a) Clasificarea metodelor de analiză

Metode de analiză: Analiza calitativă (anorganică şi organică)

Există 27 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 15

Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare: