Chirvase Raluca-Alexandra PIPP, An II OBIECTIVELE EDUCATIONALE

DEFINIRE: Obiectivele educationale sunt proiectari anticipate, relativ restranse ca extindere, ale idealului educativ, sub forma de elemente sau sarcini educationale, care, prin reuniunea si integrarea lor intr-un ansamblu unitar, definesc sau conduc la realizarea idealului educativ (Ioan BontasTratat de pedagogie, ed. All,200 , p. !" Obiectivul educational este ipostaza cea mai !concreta! a finalitatilor si desemneaza tipul de sc"imbari pe care procesul de invatamant sau cel din alt sistem educativ il asteapta si# sau il realizeaza $e refera la ac"izitii de incorporat, redate in termeni de comportamente concrete, vizibile, masurabile si exprimabile (Constantin Cucos- Pedagogie, ed. Poliro#, 200$, p.%&% F%N&'II: (Potolea"
functia de orientare axiologica- se realizeaza o orientare a elevilor catre valori

educationale dezirabile(
functia de anticipare a rezultatelor educatiei- orice obiectiv va anticipa o realitate

care inca nu exista(

functia evaluativa- calitatea obiectivelor, claritatea enuntarii si concretizarea lor sunt

conditii esentiale pentru validitatea si fidelitatea evaluraii si aprecierii scolare(

functia de organizare si (auto)reglare ale proceselor didactice- obiectivele intervin in

procesele didactice ca instante sau crietii referentiale, pentru diri)area actiunii de predare si invatare '*+ONO,II: etimologia termenului -taxonomie. se afl/ 0n grecescul -taxis.1 a2ezare, ordonare, aran)are 2i -nomos.1 lege( - conceptul de taxonomie didactic/ a fost introdus 2i dezvoltat de 3coala din &"icago, care sub conducerea lui 4 $ 4loom, 2i-a propus s/ contureze dimensiunile ac5iunii instructive pe baza obiectivelor didactice, aceasta permi56nd modelarea 2i prelucrarea automatizat/ a datelor caracteristice procesului de 0nv/5/m6nt o '(iectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate 2i de complexitate

7n calitatea lor de dominante disciplinare, ele se refer/ la capacit/5i 2i atitudini specifice

1

disciplinei 2i sunt urm/rite de-a lungul mai multor ani 2colari o '(iectivele de re)erin*+ specific/ rezultatele a2teptate ale 0nv/5/rii la fiecare an 2colar '(iectivele operationale se refera la realizarea unor sarcini educationale specifice unor activitati didactice curente 2i urm/resc progresia 0n ac"izi5ia de competen5e 2i de cuno2tin5e de la o grup/ la alta
o

'(iectivele cognitive8de cunoastere sau intelectuale9- dobandirea de cunostinte( formarea de abilitati si capacitati intelectuale dintre care: gandirea logica, rationala etc( '(iectivele a)ective- dezvolta emotii si sentimente morale si criterii de valorizare- fomarea constiintei etice si formarea conduitei etice( '(iective psiho#otorii 8actionale sau practice9, de aplicare si creatie- formarea de priceperi, deprinderi si obisnuinte

'(iectivele de st+p,nire a #ateriei proiecteaz/ performan5a elevului la nivelul unor informa5ii precise, date, fapte, locuri, reguli etc *ceste obiective de performan5/, indispensabile 0n cadrul oric/rei activit/5i de instruire, !tind s/ produc/ rezultate omogene ale 0nv/5/rii dac/ nu 0n acela2i moment pentru to5i elevii, cel pu5in 0n momente diferite! :rincipalul lor avanta) depinde tocmai de calitatea lor !de obiective mai u-2or controlabile! prin evalu/ri precise, realizabile 0n diferite contexte didactice 2i extra-didactice '(iectivele de trans)er proiecteaz/ un alt tip de performan5/ 0n cadrul c/reia !nu se pot prevedea toate situa5iile! Ele solicit/, 0n mod special, mecanisme de instruire de tip intradisciplinar, interdisciplinar sau transdisciplinar bazate pe aplicarea 2i aprofundarea cuno2tin5elor dintr-un domeniu 0n alte contexte de referin5/, desc"ise 0n plan informa5ional 2i metodologic

OBIECTIVELE OPERATIONALE DEFINI'IE: Obiectivele operaionale reprezint opera cadrului didactic Integrarea n structura acestora a criteriilor i a mijloacelor de evaluare a rezultatelor asigur perfecionarea
2

continu a activitii de predare-nvtare-evaluare, premisa realizrii n timp a saltului de la instruire la autoinstruire, de la educaie la autoeducaie. 'E;NI&* DE O:ER*'ION*<I=*RE: Opera5ionalizarea obiectivelor pedagogice reprezint/ o strategie de analiz/ a finalit/5ilor procesului de 0nv/5/m6nt realizat/ de cadrul didactic prin intermediul a dou/ ac5iuni complementare care vizeaz/ eficientizarea activit/5ii de predare-0nv/5are-evaluare: a9 deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale 2i specifice, incluse 0n programele 2colare#universitare( b9 prezentarea obiectivelor concrete, ca sarcini didactice pe care trebuie s/ le realizeze elevul#studentul 0n timpul unei activit/5i 8lec5ie etc9, sub forma de obiective de con5inut 8prioritar informative9 2i obiective psi"ologice >prioritar formative9, adaptate la specificul 2colii 2i al clasei '*+ONO,II DE ?ER4E :rezentarea obiectivelor pedagogice concrete presupune respectarea acestei tendin5e, evident/ 2i 0n condi5iile raport/rii sale la alte tipologii 2i modele taxonomice a9 Obiective cognitive I dup/ tipologia lui D@;ainaut Opera5ii la nivelul antren/rii g6ndirii: a lua 2i a trata informa5ia( a g/si rela5ii 0ntre informa5ii 2i mediul 0ncon)ur/tor( a comunica 8a recepta mesa)e - a emite mesa)e9( a traduce 8a transcrie, a transpune mesa)ul 0n alt cod9( a se adapta 8a percepe, a 0n5elege 0n condi5ii de sc"imbare9 Opera5ii la nivelul g6ndirii 0n ac5iune a aplica modele adecvate unor situa5ii, pentru solu5ii adecvate, evaluabile( a rezolva probleme: a le identifica, a le pune corect( a inventa, a inova: a crea 0n sens superior( a )udeca sau a evalua, pe criterii manageriale 8sistemice, optime, strategice9( a alege, pe criterii manageriale Opera5ii la nivelul g6ndirii speculative: a abstrage, a esen5ializa: a identifica, a reflecta, a rezolva, a clasa - categorii de probleme( a explica, 0n sens managerial: a demonta: a determina limite de validitate 0ntr-o situa5ie dat/( a prevedea, a deduce( a 0nv/5a: a restructura materia, a aplica materialul 0nv/5at 0n situa5ii noi, a controla valoarea 0nv/5/rii b9 Obiective afective I dup/ taxonomia lui D@;ainaut9 Dup/ taxonomia lui D@;ainaut 8vezi De <ands"eere ?iviane et Ailbert, BCCB pag BDE-BDF9: * forma o convingere prin capacitatea de: a percepe socioafectiv( a fi con2tient de o situa5ie socioafectiv/( a da o explica5ie propriului comportament socioafectiv( a generaliza o experien5/ socioafectiv/( * aplica o valoare#convingere socioafectiv/ prin capacitatea de: a aplica pasiv valori 2i convingeri( a aplica poten5ial valori 2i convingeri( a aplica efectiv valori 2i convingeri( * combina 2i a ierar"iza valori#convingeri socioafective prin capacitatea de: a combina 2i a ierar"iza valori compatibile( a rezolva conflicte 0ntre valon incompatibile
3

c) Obiective psihomoto ii 8dup/ taxonomia lui Auildorf9 Dup/ taxonomia lui Auilford 8vezi <ands"eere, ?iviane et Ailbert, BCCB, pag BGD9: * forma capacit/5i: de for5/ general/ a corpului, for5/ a trunc"iului 2i a membrelor( de impulsionare a timpului de reac5ie general/, de 0mpingere a membrelor, de atingere a m6inii( de vitez/ a bra5ului( de precizie static/ a corpului, 0n ec"ilibru static, a membrelor, prin fermitatea bra5ului( de precizie dinamic/ prin ec"ilibrul dinamic al corpului, precizia gesturilor, bra5ului 2i a m6inii( de coordonare a ansamblului corpului, a dexterit/5ii manuale a m6inii, a dexterit/5ii degetului: de suple5e a trunc"iului ode! de operationalizare a o"iectivelor pedagogice concrete de ordin cognitiv - aplica"il la orice nivel, form, disciplin de nvm#nt $% &'(')*' +I,-(' &'./%. -)*' &%0I1I2'3 aciunea elevului3studentului 1. $4)%-5('.' 6date, a defini... a recunoate... a termeni, clasificri, metode, distinge... a identifica... a teorii, categorii7 aminti... 2. I)*'2'8'.'3capacitatea a ;traduce;, a transforma, de raportare a noilor a ilustra, a redefmi< a cunotine la cunotinele interpreta, a reorganiza, a anterioa-re prin9 a7 e:plica, a demonstra< a transpunere e:tinde, a e:trapola, a "7 interpretare c7 e:trapolare estima, a determina< 3. -&2I$-.' 6 a noilor a aplica, a generaliza< a cunotine7 utiliza, a se servi de...< a alege, a clasifica< a restructura< =. -)-2I,- pentru9 a7 a distinge, a identifica, a cutarea elementelor recunoate< a analiza, a "7 cutarea relaiilor c7 compara, a deduce< a cutarea principiilor de distinge, a analiza, a organizare detecta< >. 0I)(',- pentru9 a7 a scrie, a relata, a crearea unei opere produce9 a proiecta, a personale "7 ela"orarea unui planifica, a propune< a plan de aciune c7 derivarea deriva, a formula, a unor relaii a"stracte dintr-un sintetiza< ansam"lu

?. '+-24-.'- pnn9 a7 critic intern "7 critic e:tern

a judeca, a argumenta, a evalua, a valida, a decide< a compara, a contrasta, a standardiza, a judeca, a argumenta, a evalua.

odel de operaionalizare a o"iectivelor pedagogice concrete de ordin afectiv - aplica"il la orice nivel, form, disciplin de nvm#nt $% &'(')*' +I,-(' &'./%. -)*' &%0I1I2'3 aciunea elevului3studentului 1. .'$'&(-.'- prin9 a7 a diferenia, a separa, a contientizarea mesajului izola, a diviza< "7 voina de a recepta c7 a accepta, a acumula,a atenie dirijat sau preferenial com"ina< a alege, a rspunde corporal, a asculta, a controla< 2. .'-$*I-3.@0&4)042 a se conforma, a urma, a prin. a7 asentiment "7 voina de apro"a< a oferi spontan, a a rspunde discuta, a practica, a 6se7 c7 satisfacia de a rspunde juca< a aplauda, a aclama, a-i petrece timpul li"er ntr-o activitate< 3. +-2%.I,-.'- prin9 a7 a-i spori competena acceptarea unei valori prin... a renuna, a "7 preferina pentru o valoare c7 specifica< a ajuta, a angajare ncuraja, a acorda asisten-,a su"veniona< a argumenta, a dez"ate, a protesta, a nega< =. %.8-)I,-.'- prin9 a7 a discuta, a a"strage, a conceptualizarea unei valori compara, a teoretiza o "7 organizarea unui sistem de tem< a organiza, a defini, valori a formula, a armoniza, a omogeniza<

>

>. $-.-$('.I,-.'6valoric7 prin9 a7 ordonarea generalizat "7 caracterizarea glo"al autocaracterizare glo"al

a revizui, a scAim"a, a completa, a fi apreciat< a face aprecieri valorice legate de o activitate, o aciune< a dirija, a rezolva, a evita, a-i asuma o sarcin, o aciune, o activitate< a cola"ora conform unor norme manageriale 6ierarAie pe vertical i pe o-rizontal7< a rezista la condiii de scAim"are.

odel de operationalizare a o"iectivelor pedagogice concrete de ordin psihomotor aplica"il la orice nivel, form, disciplin de nvm#nt $% &'(')*' +I,-(' &'./%. -)*' &%0I1I2'3 aciunea elevului3studentului 1. &'.$'&*I- prin a7 stimulare senzorial "7 selecia indicilor c7 traducere a auzi, a vedea, a pipi, a gusta, a mirosi, a simi< 6e:emplu7 a descoperi defectul unei maini dup zgomot< 6e:emplu7 a traduce impresia muzical n dans< 6e:.7 a cunoate instrumentele necesare unei lucrri de atelier< 6e:.7 a lua poziia necesar pentru a a-runca "ila la popice< 6e:.7 a fi dispus s e:ecui o operaie teAnologic< 6e:.7 a e:ecuta un pas de dans imit#nd, 6e:.7 a descoperi procedeul cel mai eficient pentru a e:ecuta o operaie practic - la caligrafie< 6e:.7 a fi capa"il s e:ecui un lan de micri la gimnastic<

2. BI0&%,I*I-9 a7 mintal "7 fizic c7 emoional

3. .'-$*I- BI.IC-(- prin a7 imitaie "7 ncercri i erori

=. -4(% -(I0 deprinderi

>. .'-$*I- $% &2'D- cu 6e:.7 a monta un aparat i a te a7 nlturarea nesiguranei folosi de el fr ezitare< 6e:.7 a "7 performan automat ti s c#ni la vioar conform unor norme estetice< ?. -B-&(-.'a modifica voluntar micrile n condiii dificile fr a pierde eficiena< E. $.'-*Ia coordona micarea n condiii noi cu randament superior.

*?*N'EHE *<E O:ER*'ION*<I=*RII: 1. profesorul regndete demersul metodic; 2. il orienteaz n proiectarea instruirii 3. faciliteaz alegerea metodelor i mijloacelor de nvtmnt 4. ofer o diagnoz a dificultilor de nvare a elevilor adoptnd forme de instruire difereniat; . permit o evaluare mai o!iectiv a rezultatelor elevului i a eficienei predrii;

DE=*?*N'EHE *<E O:ER*'ION*<I=*RII: 1. operaionalizarea introduce o anumit rigiditate i f o r m a l i s m n p r o c e s u l d e n v m n t , limitndu-l la comportamentele anticipabile; 2. operaionalizarea reduce libertatea profesorului; . operaionalizarea nu red comportamentele comple!e; ". operaionalizarea nu e posibil n cazul multor obiective afective; #. operaionalizarea nu poate ignora natura obiectului de nvmnt, crend decala$ ntre dis ciplineleformalizate i cele empirice.