2.

Principiile didactice şi responsabilităţile profesorului de limba și literatura

română

Principiile didactice sunt probe sau teze generale care orientează şi imprimă un sens
funcţional procesului de învăţământ, asigurând premisele realizării eficiente a obiectivelor
pedagogice proiectate
Caracterul orientativ al principiilor didactice este determinat de complexitatea și
dinamismul procesului de învățământ, cauză pentru care adaptarea sa neintrerupta la situații noi
se impune cu necesitate. Or, pentru ca acest lucru sa nu se facă în mod întâmplător, sunt necesare
asemenea norme care să-l călăuzeasca pe profesor în activitatea sa. În cele din urma, deci, aceste
principii se refera la activitatea profesorului, iar prin intermediul ei, în mod implicit, si la
activitatea elevilor. Conducându-se dupa astfel de norme profesorul imprima procesului de
învățământ un sens care sa fie în concordanță cu logica interioara a desfășurăruii sale, evitând
alunecarea pe panta unor improvizații și rezolvări spontane. Nu înseamnă că prin aceasta se
înlătură cu desăvârșire apariția unor fenomene și manifestări întâmplătoare, neprevăzute. Din
contra, logica procesului de învățământ se realizeaza, așa dupa cum am vazut, pe fondul
interdependenței dintre factorii necesari și întâmplători, respectarea principiilor didactice
asigurând desfășurarea logica a procesului de învățământ și anihilarea acțiunii acestor factori
întamplatori și neprevăzuți.
Principiile didactice au un caracter orientativ întrucât fiecare cadru didactic hotărăște
singur ce principii didactice să aplice şi în care moment al lecţiei să o facă. Punerea în practică a
acestor principii are la bază realităţi. Elevul, subiectul nostru ce trebuie educat nu constituie o
masă amorfă cu nivel educaţional constant şi ridicat, ci constituie o diversitate de caractere,
dezvoltări psihice, temperamente diverse şi nivel de educaţie diferit de la individ la individ.
Elevii au dorinţe de a învăţa diferite. La început, cei mai mulţi vin la şcoală, cu dorinţa de a se
conforma; ulterior intervine motivaţia şi interesul cunoaşterii.
J. S. Bruner spunea că „A instrui pe cineva într-o disciplină nu înseamnă a- l face să
înmagazineze în minte asemenea rezultate, ci a- l învăţa să participe la procesul care face
posibilă crearea de cunoştinţe”.Asta înseamnă că din cei doi care trebuie să participe la procesul
educaţional, profesorul este cel dator să dăruiască cunoştinţele unei clase de elevi, diferenţiat
pregătiţi pentru a prelua aceste informaţii. De aceea, principiile educaţionale aplicate trebuie să
fie cât mai diverse pentru a putea compensa toate carenţele din pregătirea elevilor la nivelul la
care-i preluăm noi, şi încercarea de a- i aduce la nivelul de pregătire al clasei din care fac parte.

În continuare voi aborda două dintre principiile didactice și rolul pe care îl joacă
profesorul de română în cadrul aplicării lor.
Principiul respectării particularităţilor de vârsta şi individuale
Acest principiu atrage atenţia asupra faptului că este bine să pornim de la datele persoanei
de educat, de la natura sa interioară şi să nu forţăm prea mult peste limitele îngăduite de vârsta şi
de caracteristicile individuale. Este principiul lui Comenius - Rousseau - Montesori.
Are două dimensiuni:
a) Principiul se bazează pe relaţia psihologică între învăţare şi dezvoltare. Întotdeauna,
învăţarea se va face în raport cu zona celei mai apropiate dezvoltări (adică se va da elevului
maximum din ceea ce el poate să asimileze la un moment dat şi care-i permite dezvoltarea
psihică şi intelectuală în perspectivă).
 b) A doua dimensiune a principiului vizează respectarea particularităţilor individuale –
este o cerinţă a unui învăţământ modern şi democratic. Astfel, fiecare om este o individualitate
irepetabilă care reclamă un tratament individualizat (nu o uniformizare a oamenilor). Operaţiile
mintale şi trăsăturile psihice (percepţia, gândirea, limbajul, inteligenţa, memoria, atenţia,
emotivitatea) se conturează diferit, în funcţie de individ. Profesorul are obligaţia de a exploata
diferenţiat aceste calităţi psihice individuale folosind mai multe procedee pedagogice cum ar fi:
-acţiuni individuale desfăşurate pe fondul activităţilor cu întreaga clasă (în anumite
momente ale lecţiei profesorul ia în atenţie unul sau câţiva elevi).
-acţiuni individualizate în cadrul procesului de învăţământ, dar realizate în afara lui
(prescrierea diferenţiată a temelor pentru acasă, bibliografie suplimentară, rezolvări suplimentare
de probleme.
-activităţi în clase speciale – fie superdotaţi, fie cu handicap.
Se vor dimensiona diferit şi programele şcolare.

Principiul accesibilităţii cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor este centrat pe

dimensionarea conţinutului învăţământului în consens cu posibilităţile psihice de vârstă şi
individuale. Cunoştinţele şi deprinderile stipulate prin planuri, programe, manuale, activităţi
practice – să fie astfel selectate, articulate şi expuse încât ele să poată fi , în principiu , asimilate
şi valorificate optim de către elevi.
Momentul principal al accesibilizării este lecţia pregătită şi susţinută de profesor (cel mai
important agent al expunerii unui material astfel încât acesta să fie priceput, interpretat şi
acceptat). Această accesibilizare a cunoştinţelor nu presupune renunţarea la efort din partea
elevului, sau neimplicarea activă în actul de învăţare. Dimpotrivă, profesorul va crea contradicţii
optime între:cunoscut – necunoscut,uşor – greu, concret – abstract.
Solicitarea elevilor să fie maximă, dar în limitele posibilului şi necesarului. Profesorul să
facă astfel încât să cunoască nivelul dezvoltării actuale şi să prevadă şi evoluţia ulterioară
deoarece o sarcină de învăţare prea uşoară predispune la delăsare şi inactivitate, iar o sarcină prea
dificilă conduce la blocaj şi stoparea oricărei activităţi (iar în timp determină dezechilibre fizice /
psihice majore).
Deci principiul vizează adaptarea metodelor şi strategiilor de predare – învăţare la
particularităţile aparatului cognitiv şi la experienţele de viaţă ale elevului, astfel încât elevul să
fie incitat în a-şi pune întrebări şi a cerceta.